Sunteți pe pagina 1din 22

Nr 1

1.Tulburari calitative ale memoriei

2.Tabloul clinic al schizofreniei paranoid

 1.Memoria-Proces psihic al orientării retrospective, realizat prin întipărire (fixare), păstrare


(conservare) şi evocare (reactualizare).

 Tulburari calitative: Tulburările sintezei mnezice imediate – iluzii de memorie – subiectul nu


recunoaște corect relația sa cu un anumit conținut mnestic.

 falsa recunoaștere – nu recunoaște ceea ce cunoaște și crede că recunoaște ceea ce de fapt nu


cunoaște – fenomene de deja vu, deja vecu, deja entendu etc (surmenaj, demențe, sdr.
Korsakov, schizofrenie, stări confuzionale).

 criptomnezia – pacientul își atribuie involuntar materiale mnezice (citite, auzite) – se prezintă ca
un plagiat involuntar; fenomenul invers este înstrăinarea amintirilor (demențe, paranoia)

 Tulburările rememorării trecutului – sunt falsificări retrospective ale memoriei de evocare


care constau în distorsionări a unor amintiri ca urmare a filtrării lor defectuase.

 confabulațiile – imposibilitatea de a deosebi realul de imaginar, el narează acțiuni posibile, dar


neîntâmplate, plasându-le în realitatea sa trecută și fiind convins de veridicitatea lor.

 pseudoreminescențele – pacientul aduce o acțiune reală, petrecută în trecut, în contextul


prezentului

 Ecmnezia – confundarea trecutului cu prezentul, care vizează întreaga existență a bolnavului

2-Tabloul clinic al schizofreniei paranoide – Prezenta unuia sau mai multor deliruri, de
persecutie sau gradomanie

-preocupari si convingeri delirante

-Comportament si discurs dezorganizat, precum si tocirea afectivitatii dar care este mai putin
pregnanta

-Debutul este tardiv,funcionarea premorbida mai buna si prognosticul mai favorabil.

Pacientii cu schizofrenie paranoida au sanse mai mari sa se integreze socio-ocupational si


familial in comparatie cu ceilalti.
Tabloul clinic este presarat cu numeroase simptome, dar niciunul nu este patognomonic:

Idei delirante de persecutie, referinta de nastere ilustra si misiune speciala

-Halucinatii auditive care ameninta sau ii dau comenzi sau halucinatii auditive fara expresie
verbala cum ar fi : fluieraturi, pocnituri, tiuituri, bazait sau rasete

-halucinatii olfactive sau gustative ale senzatiilor sexuale cu alte senzatii corporeale

-Tulburari de gandire evidenta in stari acute , dar poate descrie si deliruri si halucinatii

-iritabilitate, furie brusca, groaza si suspiciune

Biletul nr.2

1.Tulburari calitative ale perceptiei

2.Tabloul clinic al depresiei

1Tulburari calitative ale perceptiei:

a)Iluziile-tulburari calitative ale perceptiei ce sunt generate de un excitant real

Mecanism: Proiectarea imaginarului si a constientului in actul perceptiv

Iluzii de 2 feluri: Iluzii fiziologice-constau in interpretarea eronata a unor stimuli senzoriali existenti in
cadrul perceptiei( erori de recunoastere a unor obiecte percepute in intregime, a unor excitanti reali
:volum, greutate)

Iluzii patologice;Sunt perceptii deformate ale unor stimuli reali de al caror caracter
patologic pacientul nu isi da seama, interpretandu-le in context psihotic (stari psihotice pe fond organic
– surmenaj, delirum tremens intoxicatii cu LSD, hasis, epilepsie

b)Halucinatiile : Sunt perceptii false fara obiect de perceput.

Halucinatii functionale:Perceptiea unor excitanti obiectivi determina aparitia unor perceptii false

(zgomotul rotilor de tren->voci care-l ameninta)

Sunt percepute atat timp cat exista excitantul real

Halucinatii fiziologice : Apar la subiectii normali in fazele care premerg instalarea somnului(
hipnagogice) sau trezirea (hipnapompice)
Halucinoze-Halucinatii a caror semnificatie patologica este recunoscuta de catre bolnav,care
adopta o atitudine critica fata de ele

Se manifesta vivace si pacientul le testeaza veridicitatea

Apar in: leziuni de trunchi cerebral, stari de impregnare toxica cronica(


alcoolism, barbiturice), boli infectioase, ateroscreloza cerebrala avansata).

Halucinatii exteroceptive: Auditive – afectiuni in sfera ORL, b. Neurologice, deliruri toxice si


infectioase, depresie, schizofrenie, parafrenie, aura epileptica

Vizuale-surmenaj, neurastenie, b.oftalmice si neurologice

Autoscopice: Subiectul isi percepe vizual propriul corp si parti din


organism

Olfactive si gustative : Epilepsie

Tactile : Stari toxice

Interoceptive: Senzatia de existenta a unei fiinte in corpul pacientului,


schimbarea de pozitii a unor organe, obstruarii sau perforarii lor

Proprioceptive: H. Motorii :Senzatia de miscare a unor parti de organe


sau a corpului in intregime

Pseudohalucinatiile : Halucinatii psihice-nu au caracter de obiectivitate,


nu se proiecteaza in afara ci se petrec in „capul pacientului”

2.Tbloul clinic al depresiei : Dispozitie depresiva, anhedonie, Lipsa de speranta, autodepreciere, tulburari
mnezice si prosexice, anxietate, ganduri negre si expectante sumbre cu privire la viitor

Frecvent se asociaza cu cefalee, fatigabilitate, vertij, dureri artiulare si toracice, acuze gastro-duodenale,
disfunctii sexuale sau tulburari ale ciclului menstrual.
Biletul nr 3

1.Memoria : Definitie, tulburari cantitative si exemple.

2. Tabloul clinic al maniei

1.Memoria : proces psihic al orientarii retrospective,realizat prin intiparire(fixare),pastrare(conservare)


si evocare(reactualizare)

Tulburari cantitative : Hipermnezia :normal, paranoia

Hipomnezia:Surmenaj,stari nevrotice, oligofrenii, stari de involutie(dementa)

Amneziile :Anterograde :evenimentue traite dupa debutul bolii

Retrograde: se intind progresiv spre trecut

Lacunare.

2.Tabloul clinic al maniei : Autostima crescuta, grandoare, scaderea nevoii de somn, logoree,

Distractibilitate, productivitate crescuta, agitatie psiho-motorie, implicare in activitati riscante

Biletul nr.4

1.Gandirea : Definitie, Tulburari de ritm ale gandirii

2. Tabloul clinic al tulburari de stres post-traumatic.

1.Gandirea : activitate cognitiva complexa, mijlocita si generalizata prin care se distinge esentialul de
fenomenal, in ordinea lucrurilor si a ideilor, pe baza experientei si a prelucrarii informatiilor
Operatiile gandirii : analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea, concretizarea si generalizarea

Tulburari de ritm: Accelerarea ritmului ideativ : Fuga de idei ( asociatii intamplatoare, asonanta, rima,
localizare in timps si spatiu, contraste facice)

Mentismul(depanare rapida,incoericibila a
reprezentarilor si a ideilor : au o atitudine critica

Tahipsie

Incoerenta in ganduri

Incetinirea gandului ideativ : Bradipsie, vascozitate psihica, fading mental, baraj ideativ

Anideatie( idiotenie, dementa severa)

2.Tabloul clinic al tulburarilor de stres posttraumatic:

-retrairea repetitiva a evenimentului(flashbacks)

-comaruri, detasare de alte persoane

-Anhedonia

-Evitarea activitatilor sau a situatiilor care au legatura cu trauma

-Hipervigilenta

=/- Insomni, anxietate/depresie, Ideatia suicidara

Biletul nr 5.

1.Tulburari de continut ale gandirii

2.Tabloul clinic al dementei

 1Tulburari de continut ale gandirii. Tulb. de conţinut:

 Ideea dominantă (reversibilă, sfera normalului)

 Ideea obsedantă (străină, contradictorie personalităţii individului, îi recunoaşte caracterul


parazitar, luptă pt. a o înlătura)

 OBSESIA:
 Obsesii ideative

 Amintiri şi reprezentările obsesive

 Obsesii fobice – teama nejustificată, pe care nu o poate alunga, în ciuda faptului că


evită situaţia respectivă.

 Obsesii impulsive – compulsiune, ritualuri

 Idee prevalentă:

 Poziţie dominantă în câmpul conştiinţei

 Neconcordantă cu realitatea şi cu semnificaţie aberantă

 Orientează şi diferenţiază cursul gândirii

 Celelalte ideii o sprijină, nu se opun ei.

 Concordantă cu personalitatea individului

 Tendinţa la dezvoltare şi înglobare a evenimentelor şi persoanelor din jur,


potenţialitate delirantă.

 St. postonirice, epilepsie, alcoolism, PMD, st. predelirante.

 Idee deliranta:

 O judecată eronată care stăpâneşte, domină conştiinţa bolnavului şi-i modifică


comportamentul în sens patologic.

 Este impenetrabilă la contraargumente şi inabordabilă prin confruntare, în ciuda


contradicţiilor cu realitatea.

 Este incompatibilă cu existenţa unei atitudini critice, este lipsit de capaciatea de a-i
sesiza în mod conştient esenţa patologică.

 Delir sistematizat: caută să impună ideiile sale realităţii, le trăieşte cu o nestrămutată


convingere.

 Nesistematizat: coerenţa şi stringenţa aparent logice nu sunt aşa de puternice: slab


structurat, instabil, polimorf, variabil ca tematică, fără tendinţa a se impune realităţii.

 Expansive:

 De mărire şi bogăţie

 De invenţie
 De reformă

 Filiaţie

 Mistice

 Depresive:

 Persecuţie

 Revendicare

 Gelozie

 Relaţie

 Autoacuzare

 Hipocondriace

 Transformare şi posesiune

 negaţie

 Mixte:

 Influenţă

 Metafizice

2.Tabloul clinic al dementei: deteriorarea memoriei, afazie(tulburare de limbaj), apraxia(incapacitatea


de a realiza anumite miscari sau comenzi sau de a imita in lipsa afectarii functiilor motorii),
agnozia(iincapacitatea de a recunoaste obiecte in lipsa afectarii fct senzoriale, scaderea capacitatii de
achizitionare de informatii noi, dezorientarea temporo spatiala, tulburari de executie ( afectarea
planificarii, organizarii, capacitatii de sinteza si a atentiei)

Simptome funtionale : pierde capacitatea de a efectua activitati zilnice normale( imbracarea,


alimentarea)

Tulburari ale dispozitiei ( depresie, apatie, neliniste )

Tulburari comportamentale –inversarea ciclului veghe-somn, vagabondaj, modificari ale personalitatii,


suspiciune si paranoia, halucinatii si idei delirante
Biletul nr 6.

1.Definitia si clasificarea ideilor delirante.

2.Tulburarea afectiva bipolara.

 1. Idee deliranta:

 O judecată eronată care stăpâneşte, domină conştiinţa bolnavului şi-i modifică


comportamentul în sens patologic.

 Este impenetrabilă la contraargumente şi inabordabilă prin confruntare, în ciuda


contradicţiilor cu realitatea.

 Este incompatibilă cu existenţa unei atitudini critice, este lipsit de capaciatea de a-i
sesiza în mod conştient esenţa patologică.

 Delir sistematizat: caută să impună ideiile sale realităţii, le trăieşte cu o nestrămutată


convingere.

 Nesistematizat: coerenţa şi stringenţa aparent logice nu sunt aşa de puternice: slab


structurat, instabil, polimorf, variabil ca tematică, fără tendinţa a se impune realităţii.

 Expansive:

 De mărire şi bogăţie

 De invenţie

 De reformă

 Filiaţie

 Mistice

 Depresive:

 Persecuţie

 Revendicare

 Gelozie

 Relaţie

 Autoacuzare
 Hipocondriace

 Transformare şi posesiune

 negaţie

 Mixte:

 Influenţă

 Metafizice

2. Tulburarea afectiva bipolara.

TULBURAREA AFECTIVĂ BIPOLARĂ (PSIHOZA MANIACO-DEPRESIVĂ)


Episoade depresive majore
A. cel puţin 5 din următoarele simptome prezente timp de 2 săptămâni, dintre care unul trebuie să
fie dispozitie depresivă sau pierderea in-teresului şi a plăcerii
o dispoziţie – deprimată
o somn - crescut sau scăzut (în cazul în care a scăzut, de multe ori se trezeşte devreme)
o interes - scăzut
o vinovăţie/inutilitate
o energie - scăzută sau oboseală
o puterea de concentrare, de luare a deciziilor, de gândire - scăzute
o pofta de mâncare şi/sau greutate în creştere sau scădere

o activitatea psihomotorie - a crescut sau a scăzut


o ideaţie suicidară
B. simptomele nu îndeplinesc criteriile pentru episodul mixt
C. simptomele determină o reducere semnificativă a funcţionării sociale sau profesionale
D. excluse dacă sunt produse de consumul de substanţe sau din cauza unei boli somatice generală
E. simptomele nu sunt mai bine reprezentate de doliu (o constelaţie de simptome depresive care
întrunesc criteriile pentru un episod depre-siv sever care apare în termen de 2 luni de la moartea
unei rude apropiate).
Episod manical
A. perioadă de dispoziţie anormală şi persistent elevată, expansivă sau de dispoziţie iritabilă cu
durata de cel puţin 1 săptămână (sau mai puţin dacă este internat).
B. în această perioadă, cel puţin 3 (4 în cazul în care dispoziţia este doar iritabilă) simptome:
psihomoto-rie
-cesul de viteză la volan,
vorbire necorespunzătoare), cu potenţial ri-dicat de consecinţe neplăcute.
C. simptomele nu îndeplinesc criteriile pentru un episod mixt
D. perturbarea de dispozitie este suficient de severă pentru a provoca simptome psihotice,
insuficienţă marcată în funcţionarea socială/la locul de muncă sau necesită spitalizare
E. simptome nu sunt induse de substanţe sau din cauza unei boli soma-tice generală

o Grandiozitate
o Creşterea activitatăţii/agitaţie psihomotorie
o Scăderea capacităţii de judecată (sex, droguri, bani)

o Distractibilitatea
o Dispozitie iritabilă
o Nevoia de somn scăzută
o Expansiv sau euforic
o Fuga de idei
o Logoree.
Episod Mixt

săptămână.

Episod hipomaniacal
ă de cel puţin 4 zile.

-ţionarea socială sau


ocupaţională sau să necesite spitalizare.

CLASIFICAREA TULBURĂRILOR BIPOLARE


Tulburări bipolare I, bipolare II
68

prevalenţa: 0,6-0,9%

-65% dintre pacienţi bipolari au istoric familial de tulburări de dispoziţie majore

– unul sau mai multe episoade mania-cale sau mixte, alternând cu unul
sau mai multe episoade depressive, nu neapărat severe.

Tulburarea bipolar tip II – cel puţin un episod depresiv sever şi un episod hipomaniacal; fără
trecut de episode maniacale sau mixte.
termen de 1
an; trebuie să fie fără simp-tome timp de cel puţin 2 luni între episoade sau afişarea unei schimbări
în timp la un tip opus de episod)


-sod hipomaniacal
-ţionare normale; durata ciclului
poate varia.

na, antipsihotice, ECT

, a se evita
drogurile, substitut pentru factorul de decizie în finanţe, igiena somnului, formarea de competenţe
sociale, educarea membrilor familiei

Bilet nr 7.

1.Vointa.Tulburari,definitia,Exemple clinice

2.Schizofrenia : Clasficare si aspecte clinice

1.Vointa.

Procesul care orientează activitatea psihică spre realizarea unui scop, în mod deliberat ales şi pentru
obţinerea căruia elaborează operaţiuni şi activităţi de depăşire a unor rezistenţe ce aparţin condiţiei
subiective şi de mediu relaţional

Stare subiectivă de trecere conştientă de la o idee sau raţionament la o activitate sau la inhibiţia
unei activităţi.

 Tulburari cantitative : Hiperbulia-toxicomanie, TOC, paranoia(selectiv, unidirectional)


 Hipobulia

 Abulia – catatonie, depresii severe

 Tulburări calitative: Parabulia – implicarea voliționașă determinată de anumite dorințe,


pulsiuni sau acte paralele, parazite (schizofrenie).

 Impulsivitatea – lipsa capacității frenatorii, dezechilibru dintre tendința impulsivă și controlul


voluntar.

 Raptusul – creștere extremă a impulsivității – impuls brusc, paroxistic, subiectul poate comite
acte violente grave

2.Schizofrenia: Clasificare, aspecte clinice.

Clasificare-paranoida

-catatonica

-dezorganizata

-nediferentiata

-reziduala

Clinic: Perceptie:Halucinatii

Ideatie-deliranta

Judecata-eronata

Procese ale gandirii-pierderea asociatiilor

Afect-aplatizare si inversiune

Comportament- Catatonie, dezorganizare, stereotipuri, bizarerii

Atentie- lipsa de concentratie

Motivatie- scaderea intentiilor, abulie

Niciun simptom nu este patognomonic pentru schizofrenie.


Biletul numarul 8.

1.Halucinatiile: Clasificare, definitii, exemple

2.Fobia sociala.

1.Halucinatiile:perceptii false fara obiect de perceput:

a)halucinatii functionale: perceptia unor excitanti obiectivi determina aparitia unor perceptii
false(zgomotul sinelor de tren-> voci care-l ameninta).Sunt percepute atat timp cat excitantul este
prezent

b)Halucinatii fiziologice: apar la subiecti normali in fazele premergatoare somnului( hipnagogice) si la


trezire(hipnapompice)

c)Halucinoze:Halucinatii a caror semnificatie patologica este recunoscuta de catre pacient dar acesta ii
testeaza veridicitatea si adopta o atitudine critica fata de ele.

Apar in leziuni ale trunchiului cerebral, boli infectioase, stari toxice cronice(alcool si barbiturice).

d)Halucinatii exteroceptive-Auditive-Boli in sfera ORL,boli neurologice, deliruri toxice si infectioase,


depresie, schizofrenie, parafrenie, aura epileptica

-vizuale: surmenaj, neurastenie, boli oftalmologice si neurologice

-autoscopice: subiectul isi percepe visual propriu corp, parti din el, organe

-Olfactive si gustative: epilepsie

Tactile:stari toxice

e)Halucinatii interoceptive: senzatie existentei unei fiinte in corps au schimbarea pozitiei unor organe, al
obstruarii sau perforarii lor

f)halucinatii proprioceptive.Halucinatii motorii sau kinestezice: impresia de miscare a unor segmente din
corp sau chiar a intregului corp.

G)pseudohalucinatiile: halucinatii psihice: nu au character de obiectualitate deoarece nu se


exteriorizeaza,”totul se petrece in capul pacientului”.Exemplu: voci interioare auzite cu urechile mintii
2.Fobia sociala: Frica de a fi observant de alte persoane-evitarea situatiilor sociale

Deprecierea propriei persoane, frica de critica

Inrosirea fetei,tremor al mainii, greturi, senzatia de mictiune imperioasa, antropofobie, nevroza sociala

NR. 9

1. Tulburări cantitative ale percepţiei – clasificare, exemple clinice.

2. Anxietatea generalizată.

1. HIPERESTEZIE: creşterea intensităţii senzaţiilor şi percepţiilor

Surmenaj, debutul unor boli infecto-contagioase, afecţiuni psihice, b. Basedow.

Cenestopatiile: senzaţii penibile difuze, cu sediu variabil, care apar fără o modificare organică
evidenţiabilă.

HIPOESTEZIA:

Stări reactive acute, isterie, oligofrenii, sch, tulburări de conştiinţă, inducție hipnotică, tulburarea de
personalitate de tip borderline

2.Anxietatea generalizata : Nervozitate, tremuraturi, tensiune musculara, transpiratii, palpitatii, ameteli,


discomfort epigastric, ingrijorare, presimtire legata de sine sau de o ruda

NR. 10

1. Atenţia – definiţie, tulburări ale atenţiei, exemple clinice.

2. Tulburarea de panică.

Orientează şi concentrează activitatea psihică spre un anumit grup limitat de obiecte şi fenomene, cu
scopul de a asigura condiţiile de claritate a grupului de imagini percepute, cât şi delimitarea lor netă de
câmpul perceptiv.

Involuntara

Voluntara

Postvoluntara
HIPERPROSEXII: st. maniacale, depresii, cenestopaţi, hipocondriaci, fobici, obsesionali.

HIPOPROSEXII, APROSEXII: st. confuzionale, anxietate, surmenaj, oligofrenii, demenţe, schizofrenie

2.Tulburarea de panica (Anxietatea paroxistica episodica)

Atacuri recurente de anxietata severa.Debutul brusc: palpitatii, dureri precordiale, ameteli,


depersonalizare, derealizare, senzatie de moarte iminenta, pierderea controlului, lesin iminent,
pierderea mintilor.

NR. 12

1. Ideaţia delirantă – clasificare şi exemple clinice.

2. Delirium tremens.

Idee deliranta:

O judecată eronată care stăpâneşte, domină conştiinţa bolnavului şi-i modifică comportamentul în sens
patologic.

Este impenetrabilă la contraargumente şi inabordabilă prin confruntare, în ciuda contradicţiilor cu


realitatea.

Este incompatibilă cu existenţa unei atitudini critice, este lipsit de capaciatea de a-i sesiza în mod
conştient esenţa patologică.

Delir sistematizat: caută să impună ideiile sale realităţii, le trăieşte cu o nestrămutată convingere.

Nesistematizat: coerenţa şi stringenţa aparent logice nu sunt aşa de puternice: slab structurat, instabil,
polimorf, variabil ca tematică, fără tendinţa a se impune realităţii.

Expansive:De mărire şi bogăţie,De inventive,De reformă,Filiaţie,Mistice


Depresive:Persecuţie,Revendicare,Gelozie,Relaţie,Autoacuzare,Hipocondriace,Transformare şi
posesiune,negaţie

Mixte:Influenţă,Metafizice

2. o complicaţie a intoxicaţiei alcoolice cronice ,,netratat - mortalitate peste 50%,,,după primii cinci ani
de consum,,,în stadiul de dependenţă organică ,,,,2-4 zile de la
abstinenţă,,,transpiraţii,,,tremurături,,,accentuate,,,nelinişte,,insomnia,,,inapetenţă,,,momente
tranzitorii de confuzie,,,tulburarea de conştiinţă devine totală şi fără întrerupere ,,,dezorientarea auto- şi
allopsihică ,,,halucinaţii dominant vizuale şi oneiroidonii,,,patognomonice zoopsiile: reptile,
şobolani,,,,bolnavul se apără agitat, zgomotos,,,transpiraţiile sunt generalizate,,,hipertermia urcă până la
40oC,,,,apar tremurăturile extremităţilor, bărbiei, limbii, vorbirii etc. ,,,pulsul trece de 100/minut
,,,,evoluţia spre moarte poate fi rapidă (în lipsa tratamentului)

NR. 13

1. Idei dominante, idei obsesive, idei prevalente.

2. Tulburările de personalitate – clusterul B.

Ideea dominantă (reversibilă, sfera normalului)

Ideea obsedantă (străină, contradictorie personalităţii individului, îi recunoaşte caracterul parazitar,


luptă pt. a o înlătura)

Idee prevalentă:

Poziţie dominantă în câmpul conştiinţei

Neconcordantă cu realitatea şi cu semnificaţie aberantă

Orientează şi diferenţiază cursul gândirii

Celelalte ideii o sprijină, nu se opun ei.

Concordantă cu personalitatea individului

Tendinţa la dezvoltare şi înglobare a evenimentelor şi persoanelor din jur, potenţialitate delirantă.

St. postonirice, epilepsie, alcoolism, PMD, st. predelirante.

2.Tulburari de personalitate –Clusterul B CLUSTER B ”Rău”


Aspecte esenţiale
t dramatic, emoțional, inconstant
-cierea (la histrionic),
scindarea (borderline)

Include:
1. tulburarea de personalitate borderline
2. tulburarea de personalitate antisocială
3. tulburarea de personalitate narcisistă
4. tulburarea de personalitate histrionică

TP borderline

rsoane (ex. cheltuieli importan-te, promiscuitate, șofat


iresponsabil)


Sentimente cronice de gol afectiv

Tratament
rup)
-comportamentală

TP antisocială

e și pe cea a celorlalți

Tratament

TP narcisistă
rtanțe

frumusețe, iubire
-ze cu alți oameni speciali

drepturi care nu sunt ale sale


Tratament

TP histrionică
bil dacă nu este în centrul atenției

că și exagerată a emoțiilor

Tratament
insight

NR. 14

1. Tulburări calitative ale percepţiei.

2. Tulburările de personalitate – clusterul A.

1. Iluziile

Sunt tulburări calitative ale percepției care au obiect, sunt generate de un excitant REAL

Orice eroare cognitivă sau perceptivă.

Mecanism:

Proiectarea imaginarului şi a inconştientului în actul perceptiv

Prelucrarea eronată a imaginilor percepute

Iluzii fiziologice - constau în interpretarea eronată a unor stimuli senzoriali existenți în cadrul
percepției; sunt erori de recunoaștere a unor obiecte percepute în întregime, a unor excitanți reali - ex.:
opticogeometrice, greutate, volum
Iluzii patologice – sunt percepții deformate ale unor stimuli reali de al căror caracter patologic pacientul
nu își dă seama, interpretându-le în context psihotic (stări psihotice pe fond organic – sevraj/delirium
tremens, intoxicația cu anumite substanțe psihoactive- LSD, hașiș, epilepsie, uneori în schizofrenii)

Halucinaţii funcţionale: percepţia unor excitanţi obiectivi determină apariţia unor percepţii false.

percepute atât timp cât există excitantul real

Halucinații fiziologice – apar la subiecți normali în fazele care premerg instalerea somnului –
HALUCINAȚII HIPNAGOGICE și la trezire – HALUCINAȚII HIPNAPOMPICE

Halucinozele sunt halucinații a căror semnificație patologică este recunoscută de către bolnav, care
adoptă o atitudine critică față de ele.

Se manifestă extrem de vivace, pacientul fiind tentat să le testeze veridicitatea.

Apar în: leziuni ale trunchiului cerebral, stări de impregnare toxică cronică ( alcool, barbiturice), boli
infecțioase, ateroscleroză cerebrală avansată.

Halucinaţii propriu-zise (psihosenzoriale):

Proiecţia spaţială: în spaţiul perceptiv sau dincolo de limitele acestuia

Convingerea bolnavului asupra “realităţii” lor

“Perceperea” lor prin modalităţile senzoriale obişnuite (căi extero-, intero-, proprio-) şi pe căi senzoriale
normale (h. auditive, etc.)

Grad variabil de intensitate

Claritate diferită

Complexitate variabilă

Durată (intermitente/comtinue)

Rezonanţă afectivă

2.Tulburari de personalitate.Clusterul A

CLUSTER A ”Nebun”
Aspecte esenţiale

Include:
1. tulburarea de personalitate paranoidă
2. tulburarea de personalitate schizoidă
3. tulburarea de personalitate schizotipală
TP paranoidă
-ar exploata, i-ar vrea răul sau ar încerca să îl înșele

nificație minimă ca fiind în-jositoare

Tratament

TP schizoidă

unu

Tratament

TP schizotipală

ciudat de a vorbi și a gândi

Tratament

area unor abilități sociale


NR. 15

1. Tulburări calitative ale memoriei.

2. Tulburările de personalitate – clusterul C.

Tulburările sintezei mnezice imediate – iluzii de memorie – subiectul nu recunoaște corect relația sa cu
un anumit conținut mnestic.

falsa recunoaștere – nu recunoaște ceea ce cunoaște și crede că recunoaște ceea ce de fapt nu


cunoaște – fenomene de deja vu, deja vecu, deja entendu etc (surmenaj, demențe, sdr. Korsakov,
schizofrenie, stări confuzionale).

criptomnezia – pacientul își atribuie involuntar materiale mnezice (citite, auzite) – se prezintă ca un
plagiat involuntar; fenomenul invers este înstrăinarea amintirilor (demențe, paranoia)

Tulburările rememorării trecutului – sunt falsificări retrospective ale memoriei de evocare care constau
în distorsionări a unor amintiri ca urmare a filtrării lor defectuase.

confabulațiile – imposibilitatea de a deosebi realul de imaginar, el narează acțiuni posibile, dar


neîntâmplate, plasându-le în realitatea sa trecută și fiind convins de veridicitatea lor.

pseudoreminescențele – pacientul aduce o acțiune reală, petrecută în trecut, în contextul prezentului

Ecmnezia – confundarea trecutului cu prezentul, care vizează întreaga existență a bolnavului

2.Tulburari de personalitate-Clusterul C

CLUSTER C ”Trist”
Aspecte esenţiale

Include
1. tulburarea de personalitate evitantă
2. tulburarea de personalitate dependentă
3. tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă
TP evitantă
este sigur că va fi plăcut

-trivire

în activități noi datorită jenei

Tratament

TP dependentă

ultăți în a-și exprima dezacordul, de teamă să nu pierdă aproba-rea celorlalți

i incapabil să aibă grijă de propria persoană



Caută repede pe altcineva care să aibă grijă de dânsul dacă o relație anterioară se termină
Tratament
insight

TP obsesiv compulsivă
upat de detalii până la neglijarea punctelor importante ale acti-vității

ficultăți în a delega sarcini celorlalți

Tratament