CEFALEEA

 Definitie : Cefaleea reprezintă durerea localizată la nivelul

extremităţii cefalice (la nivelul craniului).

 Exista scrieri despre cefalee si remedii pentru aceasta inca din

antichitate (Hipocrate a descris migrena in anul 400 î.Hr.).

 Encefalul nu prezintă receptori pentru durere şi ca atare nu

este un organ sensibil la durere.
 Mecanismele patologice care motivează apariţia cefaleei
pornesc de la structurile intracraniene şi extracraniene
sensibile la durere. Poate fi determinata, de asemenea, si de
patologia cervicala.
 Cele mai cunoscute mecanisme implicate în producerea
cefaleei sunt:
 Tracţiunea pe structurile vasculare craniene
 Inflamaţia structurilor vasculare craniene
 Creşterea presiunii intracraniene
 Presiune directă pe nervii cranieni
 Deplasarea conţinutului cranian prin tumori, abcese, etc.
 Contracţia susţinută a muşchilor cranieni şi a regiunii cervicale
 Afecţiuni ale sinusurilor paranazale
 Afecţiuni ale ochilor
 Afecţiuni ale dinţilor
 Afecţiuni ale feţei şi ale oaselor craniene
 CLASIFICAREA ETIOLOGICA A CEFALEEI
 Clasificarea Hegglin:
 I. Cefaleea prin procese intracraniene:
 A. Procese intracraniene expansive:
 tumori

 abcese

 inflamaţii ale meningelui (meningite)

 hemoragii, modificări vasculare

 B. Procese intracraniene neexpansive:

 migrena

 cefaleea histaminică (Horton)

 modificările tensiunii lichidului cefalorahidian

 II. Cefaleea prin procese extracraniene:
 cu origine la nivelul calotei craniene:
 osteita deformantă (boala Paget)
 hiperostoza frontală internă
 cu origine vasculară:
 arterita temporală Horton
 nevralgii
 cu origine otică sau nazală
 cu origine oculară
 III. Cefaleea cu origine la nivelul coloanei vertebrale
cervicale
IV. Cefalee în cadrul bolilor generale:
 boli cardio-vasculare:
 HTA
 Insuficienţa cardiacă
 boli renale:
 glomerulonefrita difuză acută
 insuficienţa renală acută şi cronică
 boli ale sângelui:
 policitemia
 unele tulburări metabolice:
 hipoglicemia
 unele intoxicaţii
 stările febrile
 unele afecţiuni gastrointestinale şi hepatobiliare:
 constipaţia cronică
 diskineziile biliare

 V. Cefaleea post traumatică:

 hematomul subdural şi extradural
 cefaleea postcomoţională

 VI. Cefaleea psihogenă

Clasificarea cefaleei dupa International Society of
Headache ( IHS ) :

1. Cefalee idiopatica ( primara )

- nu are cauze identificabile
- se bazeaza pe profilul simptomatic
- exemple: migrena, cefalee de tensiune, cefalee
trigeminal vegetativa
2. Cefalee secundara
- are o cauza identificabila
- se bazeaza pe etiologie: posttraumatica, det. de
afectiuni vasculare craniene sau cervicale, de
afectiuni nonvasculare craniene, det. de infectii, de
ingestie sau sevraj de substante, det. de afectiuni gȃt,
ochi, urechi, nas, sinusuri, gura

3. Nevralgii si alte cefalee: nevralgia trigeminala,alte

nevralgii
In practica, se folosesc urmatoarele criterii :
1. temporal, dupa care clasificam cefaleea in
 a) acuta ( infectie SNC, infectie sistemica, cauza vasculara,
toxine, HTA, traumatism, malformatii congenitale, tumori,
hidrocefalie, post PL, la efort fizic, s.a )
 b) acuta recurenta ( migrena, cefaleea trigeminal vegetativa )
 c) cronica progresiva ( tumori, abces cerebral, hidrocefalie,
malformatii cerebrale, cauze vasculare , HTA, medicamente )
 d) cronica neprogresiva ( cefalee de tensiune episodica, cefalee
de tensiune cronica )
 e) mixta
2. topografic
 a) neurologice ( idiopatica si secundara )
 b) extraneurologice ( locale si sistemice )
 Cefaleea acută: brutalitatea apariţiei şi contextul clinic
orientează diagnosticul:
 cefaleea acută asociată cu: sindrom meningeal sugerează o
meningită sau o hemoragie meningeală
 cefaleea asociată cu deficite motorii sugerează un accident
vascular recent, tromboză sau accident hemoragic
 cefaleea asociată cu valori tensionale paroxistice va orienta
spre un feocromocitom sau o iminenţă de encefalopatie
hipertensivă
 cefaleea asociată cu fenomene oculare recent instalate
orientează spre un glaucom acut
 cefalee asociată cu semne de infecţie va determina suspiciunea
unei sinuzite,otite, faringite,infectii dentare sau alta infectie
 Cefaleea cronică
 Diagnosticul etiologic este mult mai dificil:
 anamneza, examenul clinic şi examenele paraclinice
trebuie să diferenţieze o cefalee simptom de
“însoţire” de o cefalee simptom “dominant”.
 Diagnosticul etiologic va putea fi precizat efectuând: 
 Anamneza va preciza
 a) Sediul durerii:
 localizarea poate fi imprecisă, difuză
 localizarea înşelătoare (există tumori ale lojei
posterioare manifestate cu cefalee frontală)
 localizare precisă corespunzând leziunii organice (în
tumori durerea fixă, unilaterală orientează diagnosticul
asupra localizării tumorii)
 hemicranie (evocă migrena)
 b) Intensitatea
 Aprecierea intensităţii este supusă unui mare grad de
subiectivism, percepţia durerii variind după
personalitatea fiecărui individ.
 Este considerată intensă dacă împiedică somnul sau
activitatea zilnică.
 c) Caracterul cefaleei:
 pulsatilă
 “în menghină” – ca o senzaţie de presiune pe cap
 arsură superficială
 parestezie
 d) Orarul cefaleei:
 poate prezenta o anumită punctualitate
 cefaleea matinală care trezeşte bolnavul “în zori” este
sugestivă pentru hipertensiunea arterială sau un
sindrom de hipertensiune intracraniană
 cefaleea ce apare dimineaţa după trezire este
sugestivă pentru migrenă
 crizele zilnice (1-2 crize/zi) la ore fixe, în general
seara, sunt sugestive pentru algiile vasculare ale feţei
 cefaleea care trezeşte bolnavul din somn este
sugestivă pentru cefaleea histaminică
 e) Durata cefaleei şi evoluţia sa în timp:
 migrena evoluează cu accese scurte, ce se repetă la
intervale aproape regulate pentru acelaşi bolnav
 algiile vasculare ale feţei determină crize zilnice pe o
perioadă de câteva săptămâni separate de remisiuni
totale, durabile
 cefaleea tumorală este intermitentă în prima perioadă
apoi devine permanentă şi progresivă în intensitate şi
fixitate a sediului
 cefaleea psihogenă este continuă, intensitatea variind
în funcţie de factorii de mediu
 f) Semne şi simptome asociate cefaleei:
 manifestările digestive (greaţă, vărsături) însoţesc
cefaleea din hipertensiunea intracraniană sau din
cefaleele vasomotorii
 manifestări oculare
 manifestări neurologice
 lăcrimare, înfundarea narinei corespunzătoare
hemicraniei în cefaleea vasomotorie
 g) Condiţii de apariţie:
 suferinţele oftalmologice pot determina cefaleea cu
apariţia spre seară după o perioadă de suprasolicitare
a ochiului
 cefaleea premenstruală
 influenţa unor factori: alimentari, digestivi, climatici,
stări conflictuale, surmenaj
 ce condiţii calmează cefaleea: întunericul, liniştea,
repaosul?
h) semne de alarma din istoric:
- cefalee nou aparuta sau agravare
- cefalee de novo la copil sub 10 ani
- cefalee nocturna ( trezeste din somn, varsatura in jet
nocturna )
- se accentueaza la tuse
- cefalee asociata cu schimbari de postura
- cefalee progresiva, care se agraveaza
- asociere de febra la cefalee
 Antecedentele personale:
 traumatism cranian recent
 afecţiuni recente ale segmentului cefalic (sinuzita,
rinofaringita, afecţiuni dento maxilare, oculare, faciale)
 intervenţie chirurgicală pentru cancer (poate orienta
către metastaze cerebrale)
 afecţiuni hepato-biliare
 Antecedentele heredo-colaterale:
 migrena prezentă la alţi membri ai familiei
 antecedente familiale hipertensive
 EXAMENUL FIZIC:
 examenul fizic al extremităţii cefalice va cuprinde:
inspecţia, palparea epicraniului, examenul punctelor
sinusale, punctelor de emergenţă ale nervilor cranieni,
examenul dento-maxilar, examenul maselor
musculare
 se va insista asupra manifestărilor subiective şi
obiective gastrointestinale şi hepatobiliare
 EXAMENE PARACLINICE:
 hemoleucograma
 VSH
 ureea, acidul uric, creatinina
 probe hepatice
 bilanţ fosfocalcic
 examene radiologice:
 radiografia de craniu
 radiografia sinusurilor feţei
 radiografia pulmonară
 examen LCR ( suspiciune de meningite, encefalite )
 EEG ( stare mintala modificata, cefalee persistenta neexplicata,
confuzie, suspiciune fenomen paroxistic epileptic )
 tomografia computerizată – in urgenta
 rezonanţa magnetică nucleară
 Se vor recomanda:
 examen neurologic
 examen oftalmologic (acuitate vizuală, examenul fundului de
ochi, tulburări de refracţie, paralizii oculomotorii, pareze ale
acomodării)
 examen ORL
 examen psihologic util in cefaleea de tensiune sau cefaleea
cronica ( probleme legate de familie, scoala, stress social )
  A. MIGRENA
 este principala entitate nosologică din grupul cefaleelor
vasculare
 50% din migrenele adulţilor debutează în copilărie, nu
înainte de vârsta de 5 ani
 4-7% din copiii între 7-15 ani suferă de migrena
 crizele devin mai rare şi mai uşoare odată cu înaintarea în
vârstă - aşa zisa “îmbătrânire a migrenei”
 caracterul heredofamilial al bolii este evident în peste
65% din cazuri
 Bolnavii cu migrenă prezintă o reactivitate particulară
şi o instabilitate a centrilor nervoşi
 sunt hiperemotivi, anxioşi, închişi în ei, sunt
scrupuloşi, meticuloşi, ambiţioşi, perseverenţi.
 Migrena este precipitată de:
 stress, efort intelectual intens, emoţii, privare de somn,
oboseală, raul de miscare, atenţie exagerată, anumite
alimente s.a.
 Din punct de vedere patogenic
 migrena este un fenomen de origine vasomotorie, o
algie pur vasculară.
 Migrena este determinată de stimularea
sistemului trigeminovascular.
 Stimularea terminaţiilor nervoase
perivasculare ale nervului trigemen
determină eliberarea de mediatori
proinflamatori cu vasodilataţie şi
inflamaţie neurogenică.
 Din punct de vedere clinic:
 migrena evoluează în crize a căror
frecvenţă variază de la un bolnav la
altul.
 La fete se observă o netă predominenţă
a crizelor.
 În evoluţia unei crize de migrenă deosebim:
 faza prodromică
 faza de stare (cefalalgică)
 I. Faza prodromică sau aura este alcătuită din :
 - prodromuri îndepărtate
 - prodromuri imediate
 a) prodromurile îndepărtate preced criza de migrenă cu
24-48 ore.
 Constau din: tulburări psihice minore (iritabilitate,
insomnie sau somnolenţă), modificări de apetit, modificări
ale debitului urinar (oligurie)
b) prodromurile imediate constau din:
 tulburări vizuale: scotomul scintilant (o pată în
câmpul vizual înconjurată de o zonă luminoasă, ce s-
ar datora ischemiei din aria occipitală), amputaţii ale
câmpului vizual, amauroza tranzitorie
 tulburări senzitive (parestezii, furnicături)
 tulburări de vorbire (uneori chiar de tip afazic)
 tulburări senzoriale (auditive, olfactive, labirintice)
 tulburări psihice (depresii, anxietate)
II. Faza de stare (cefalalgică)
 durere limitată la o jumătate de cap=hemicranie
 majoritatea de aceeaşi parte la fiecare acces
 Hemicrania este sugestivă pentru diagnostic.
 cefaleea poate fi după localizare:
 frontală
 supraorbitală (cu senzaţia că ceva apasă ochiul)
 temporală
 la nivelul vertexului
 Intensitatea cefaleei este foarte mare, aproape
insuportabilă - alternând cu perioade de atenuare a
durerii
 Durerea are caracter pulsatil: prezintă intensificări
paralel cu frecvenţa pulsului (fiecare bătaie
intensificând durerea)
 Exacerbarea durerii este determinată de: zgomot,
lumină, compresia jugularelor
 Atenuarea durerii se produce prin compresia
carotidiană, a arterelor temporale superficiale, linişte,
întuneric
 Durata şi evoluţia unei crize de migrenă sunt caracteristice:
criza începe dimineaţa, la puţin timp după sculare, se
intensifică în cursul zilei, se atenuează seara şi poate ceda
după somnul din cursul nopţii.
 Durata crizei variază de la bolnav la bolnav: de la câteva
ore până la 48 ore.
 Fenomenele de însoţire sunt: stare generală alterată,
paloare, conjuctive congestionate, lăcrimare, rinoree,
anorexie, greaţă, vărsături, tulburări de echilibru.
 Unii copii au şi convulsii.
 Sunt autori care consideră migrena un echivalent al
epilepsiei (20% din copiii cu migrene au traseu paroxistic
pe EEG).
Tipuri de migrena:
1) Migrena fara aura
2) Migrena cu aura
3) Migrena complicata
Migrena hemiplegica : cefalee episodica si atacuri de
hemiplegie
Migrena bazilara: vertij, ataxie, tulburari vizuale, cefalee
occipitala, obnubilare, tetrapareza
Migrena oftalmoplegica: durere periorbitala, paralizie nerv
III, cefalee
 Migrena confuzionala : afazie,confuzie, cefalee
“Alice in tara minunilor”: perceptie vizuala
distorsionata,halucinatii vizuale, cefalee
Tratament – principii:
- diagnostic corect
- evaluarea gradului de dizabilitate ( afectarea activitatii
scolare, lipsa de la activitatile sociale si sportive )
- Tratament acut
- Tratament profilactic
- Masuri igieno-dietetice
Tratament acut
- in trepte
- regula generala: se asociaza cu repaus si somn
1. prima treapta
- analgezice orale ±antiemetice:aspirina, ibuprofen,
acetaminofen, diclofenac
- antiemetice : metoclopramid, domperidona
2. A doua treapta: analgezice intrarectale ± antiemetice
3. A treia treapta: antimigrenoase specifice: triptani,
ergotamina
4. A patra treapta: combinatii
Tratament profilactic – se recomanda in urmatoarele
situatii :
- pentru prevenirea recaderilor
- cand afecteaza activitatea cotidiana
- absente scolare > 3 zile/luna sau 1-2 episoade/saptamana
- absenta raspunsului la tratamentul acut
- imposibilitatea modificarii factorilor declansatori
- prezenta migrenei complicate
Tratament profilactic medicamentos
- se asociaza tratamentului acut
- durata este controversata 2-8 luni ???
- Cyproheptadina ( antihistaminic, antiserotoninergic )
- Betablocante – Propranolol, Atenolol – scolari si
adolescenti
- Antidepresive triciclice – Amitriptilina – adolescenti
- Antiepileptice – Topiramate, Valproat de sodiu
- Blocantii canalelor de calciu – Verapamil, Flunarizina
Masuri igieno-dietetice
- Jurnal
- Evitarea factorilor predispozanti ( stress, anxietate )
- Evitarea factorilor precipitanti ( dieta, mese neregulate,
privare de somn, evitarea zgomotelor puternice sau a
luminii stralucitoare, exercitii fizice intense )
Terapii de relaxare
 B. CEFALEE TRIGEMINAL VEGETATIVA
- Cefalee in ciorchine “ cluster headache”
- Hemicrania cronica paroxistica
- Hemicrania cronica episodica
- Cefalee nevralgiforma unilaterala de scurta durata cu
hiperemie conjunctivala si lacrimare
Def: cefalee unilaterala de scurta durata si semne
vegetative ipsilaterale:
- Parasimpatice: lacrimare, congestie conjunctivala, rinoreee
- Simpatice: mioza, blefaroptoza (sindrom Horner partial)
- Difera intre ele ca durata
- Rare la copil
 C. CEFALEEA POSTTRAUMATICA
 Cefaleea se datorează unui edem cerebral generalizat
sau focal sau unei sângerări:
 hematomul extradural şi hematomul subdural.

 Anamneza este foarte importantă pentru precizarea

unui traumatism în antecedentele recente.
 Hematomul extradural:
 este precoce, este determinat de o ruptură a arterei
meningee mijlocii.
 Se manifestă prin:
 sindrom de hipertensiune intracraniană acut (cefalee,
vărsături, bradicardie, tulburări neuropsihice)
 semne de localizare controlaterală (hemiplegie), cu
evoluţie către somnolenţă, comă
 Semnele clinice apar după un interval liber după
producerea traumatismului.
 Hematomul subdural cronic
 Se manifestă tardiv după 1-2 luni de la traumatismul
care poate fi uneori minim cu :
 cefalee profundă, persistentă, unilaterală sau
generalizată ce poate evolua lent şi progresiv realizând
uneori sindromul de hipertensiune intracraniană
 Pentru diagnostic se recurge la: radiografia craniului,
CT.
D. CEFALEEA DIN TUMORILE CEREBRALE
 Diagnosticul clinic se bazează pe asocierea unui:
 a) sindrom de hipertensiune intracraniană (HTI) cu
 b) un sindrom neurologic focal.
 Sindromul de hipertensiune intracraniană se
caracterizează prin tetrada:
 cefalee
 tulburări vegetative
 tulburări neuropsihice
 tulburări oculare.
♦ Cefaleea
 La început cefaleea poate fi discretă şi pasageră,
devenind mai intensă şi mai frecventă odată cu
evoluţia bolii.
 In timp, cefaleea devine violenta,împiedică pacientul
să doarmă, îl trezeşte din somn, nu mai cedează la
analgezicele obişnuite.
 Este mai accentuată spre dimineaţă când congestia
venoasă este mai mare.
 Se intensifică după eforturi fizice sau mişcări ale
capului, după tuse, strănut, defecaţie, zgomot, lumină.
 Iniţial durerea este localizată de obicei unilateral de
partea tumorii.
 Deşi nu exista o concordanţă perfectă între sediul
cefaleei şi localizarea tumorii se poate susţine totuşi
ca:
 cefaleea occipitală este întâlnită mai frecvent în
tumorile fosei posterioare
 cefaleea frontală este caracteristică tumorilor
supratentoriale
 în tumorile evoluate durerea este fronto occipitală.
♦ Tulburări vegetative:
 vărsăturile sunt facile, fără efort, apar când boala este
evoluată şi apare hipertensiunea intracraniană
 bradicardia: reprezintă un semn clasic dar inconstant de
hipertensiune intracraniană; este maximă în timpul
crizelor dureroase sau vărsăturilor
 alte tulburări vegetative:
 vasodilataţia feţei
 transpiraţie abundentă
 dereglarea temperaturii
 tulburări digestive (sughiţ, eructaţii)
♦ Tulburări neuropsihice:
 lentoare psihică
 lentoare a ideaţiei şi a activităţii intelectuale
 oboseala la locul de munca
 diminuare a memoriei
 apatia
 obnubilarea
 somnolenţa
♦ Tulburări oculare:
 diplopie (prin pareza perechii a VI-a de nervi cranieni)
 obnubilare a vederii, cu înceţoşarea ei ce apare în crize
paroxistice
 scădere permanentă a acuităţii vizuale.
 Examenul oftalmologic:
 modificări ale câmpului vizual
 pareze oculare
 modificări ale fundului de ochi (edem şi stază
papilară)
 b) Sindromul focal
 este sindromul neurologic determinat de suferinţa
ţesutului nervos lezat sau comprimat de tumoră
 depinde de sediul tumorii permiţând astfel
localizarea sa.
 Examenul neurologic va depista tulburările
neurologice caracteristice zonei afectate:
 tulburări motorii
 tulburări reflexe
 tulburări de tonus
E. CEFALEEA DIN MENINGITE SI
ENCEFALITE
 Se datorează proceselor inflamatorii ale structurilor
intracraniene şi contracţiei muşchilor cefei prin
iritaţia fibrelor motorii în traiectul lor subarahnoidian.
 Clinic:
 febră
 vărsături
 stare generală alterată
 semne meningiene
F. CEFALEEA DIN TULBURARI PSIHICE
 este moderată, prelungită, mai frecventă dimineaţa
 se produce prin contracţia muşchilor feţei şi
constricţia vaselor care îi irigă
 în depresie, cefaleea se asociază cu pierderea
apetitului, tulburări de somn, scăderea capacităţii de
concentrare, lipsa de implicare în activităţi curente
 cefaleea poate fi expresia comună a stressului şi a
frustrării în familie
 G. CEFALEEA DIN AFECTIUNI ORL
 Mucoasa sinusilor paranazale este cea mai
sensibilă dintre toate structurile acestei zone.
 Cauze:
 sinuzite
 otite
 traumatisme
 tumori
 boli alergice
 Cefaleea prezintă unele caracteristici:
 •localizată în regiunea frontală, frontoorbitală,
temporoparietală sau occipitală
 •durere „surdă”, persistentă, cu senzaţie de „cap plin”
 •cefalee mai intensă dimineaţa
 •se accentuează la aplecarea înainte
H. CEFALEEA DE CAUZA OFTALMOLOGICA
 Se datorează contracţiei muşchilor intraoculari
asociată cu efort susţinut de acomodare şi contracţiei
muşchilor extraoculari.
 Cele mai frecvente cauze oculare sunt:
 •tulburările de refracţie (hipermetropia, miopia,
astigmatismul)
 •anomalii ale convergenţei
 •pareza acomodării
 •paralizii oculomotorii
 Caracteristicile cefaleei de cauza oftalmologica:
 apare mai frecvent seara şi
 este localizată supraorbitar sau retroorbitar.
 Circumstanţele de apariţie cel mai frecvent
incriminate sunt:
 •vizionarea prelungită a programelor la televizor
 •lectura prelungită
 •iluminare necorespunzătoare
 •folosirea îndelungată a computerului
Concluzii
- cefaleea la copil este o cauza frecventa de prezentare la
medic
- anamneza amanuntita, examenul neurologic complet si
corect stabilesc diagnosticul
- diagnosticul de migrena este mai dificil de pus la copil
deoarece debutul este atipic
- la copil sunt mai frecvente variantele de migrena
- tratamentul in cefaleea primara este specific si complex
- tratamentul cefaleei secundare se face dupa etiologie in
unitatile de profil