Definitie : Cefaleea reprezintă durerea localizată la nivelul
extremităţii cefalice (la nivelul craniului).
Exista scrieri despre cefalee si remedii pentru aceasta inca din
antichitate (Hipocrate a descris migrena in anul 400 î.Hr.).
Encefalul nu prezintă receptori pentru durere şi ca atare nu
este un organ sensibil la durere. Mecanismele patologice care motivează apariţia cefaleei pornesc de la structurile intracraniene şi extracraniene sensibile la durere. Poate fi determinata, de asemenea, si de patologia cervicala. Cele mai cunoscute mecanisme implicate în producerea cefaleei sunt: Tracţiunea pe structurile vasculare craniene Inflamaţia structurilor vasculare craniene Creşterea presiunii intracraniene Presiune directă pe nervii cranieni Deplasarea conţinutului cranian prin tumori, abcese, etc. Contracţia susţinută a muşchilor cranieni şi a regiunii cervicale Afecţiuni ale sinusurilor paranazale Afecţiuni ale ochilor Afecţiuni ale dinţilor Afecţiuni ale feţei şi ale oaselor craniene CLASIFICAREA ETIOLOGICA A CEFALEEI Clasificarea Hegglin: I. Cefaleea prin procese intracraniene: A. Procese intracraniene expansive: tumori
II. Cefaleea prin procese extracraniene: cu origine la nivelul calotei craniene: osteita deformantă (boala Paget) hiperostoza frontală internă cu origine vasculară: arterita temporală Horton nevralgii cu origine otică sau nazală cu origine oculară III. Cefaleea cu origine la nivelul coloanei vertebrale cervicale IV. Cefalee în cadrul bolilor generale: boli cardio-vasculare: HTA Insuficienţa cardiacă boli renale: glomerulonefrita difuză acută insuficienţa renală acută şi cronică boli ale sângelui: policitemia unele tulburări metabolice: hipoglicemia unele intoxicaţii stările febrile unele afecţiuni gastrointestinale şi hepatobiliare: constipaţia cronică diskineziile biliare
V. Cefaleea post traumatică:
hematomul subdural şi extradural cefaleea postcomoţională
VI. Cefaleea psihogenă
Clasificarea cefaleei dupa International Society of Headache ( IHS ) :
1. Cefalee idiopatica ( primara )
- nu are cauze identificabile - se bazeaza pe profilul simptomatic - exemple: migrena, cefalee de tensiune, cefalee trigeminal vegetativa 2. Cefalee secundara - are o cauza identificabila - se bazeaza pe etiologie: posttraumatica, det. de afectiuni vasculare craniene sau cervicale, de afectiuni nonvasculare craniene, det. de infectii, de ingestie sau sevraj de substante, det. de afectiuni gȃt, ochi, urechi, nas, sinusuri, gura
3. Nevralgii si alte cefalee: nevralgia trigeminala,alte
nevralgii In practica, se folosesc urmatoarele criterii : 1. temporal, dupa care clasificam cefaleea in a) acuta ( infectie SNC, infectie sistemica, cauza vasculara, toxine, HTA, traumatism, malformatii congenitale, tumori, hidrocefalie, post PL, la efort fizic, s.a ) b) acuta recurenta ( migrena, cefaleea trigeminal vegetativa ) c) cronica progresiva ( tumori, abces cerebral, hidrocefalie, malformatii cerebrale, cauze vasculare , HTA, medicamente ) d) cronica neprogresiva ( cefalee de tensiune episodica, cefalee de tensiune cronica ) e) mixta 2. topografic a) neurologice ( idiopatica si secundara ) b) extraneurologice ( locale si sistemice ) Cefaleea acută: brutalitatea apariţiei şi contextul clinic orientează diagnosticul: cefaleea acută asociată cu: sindrom meningeal sugerează o meningită sau o hemoragie meningeală cefaleea asociată cu deficite motorii sugerează un accident vascular recent, tromboză sau accident hemoragic cefaleea asociată cu valori tensionale paroxistice va orienta spre un feocromocitom sau o iminenţă de encefalopatie hipertensivă cefaleea asociată cu fenomene oculare recent instalate orientează spre un glaucom acut cefalee asociată cu semne de infecţie va determina suspiciunea unei sinuzite,otite, faringite,infectii dentare sau alta infectie Cefaleea cronică Diagnosticul etiologic este mult mai dificil: anamneza, examenul clinic şi examenele paraclinice trebuie să diferenţieze o cefalee simptom de “însoţire” de o cefalee simptom “dominant”. Diagnosticul etiologic va putea fi precizat efectuând: Anamneza va preciza a) Sediul durerii: localizarea poate fi imprecisă, difuză localizarea înşelătoare (există tumori ale lojei posterioare manifestate cu cefalee frontală) localizare precisă corespunzând leziunii organice (în tumori durerea fixă, unilaterală orientează diagnosticul asupra localizării tumorii) hemicranie (evocă migrena) b) Intensitatea Aprecierea intensităţii este supusă unui mare grad de subiectivism, percepţia durerii variind după personalitatea fiecărui individ. Este considerată intensă dacă împiedică somnul sau activitatea zilnică. c) Caracterul cefaleei: pulsatilă “în menghină” – ca o senzaţie de presiune pe cap arsură superficială parestezie d) Orarul cefaleei: poate prezenta o anumită punctualitate cefaleea matinală care trezeşte bolnavul “în zori” este sugestivă pentru hipertensiunea arterială sau un sindrom de hipertensiune intracraniană cefaleea ce apare dimineaţa după trezire este sugestivă pentru migrenă crizele zilnice (1-2 crize/zi) la ore fixe, în general seara, sunt sugestive pentru algiile vasculare ale feţei cefaleea care trezeşte bolnavul din somn este sugestivă pentru cefaleea histaminică e) Durata cefaleei şi evoluţia sa în timp: migrena evoluează cu accese scurte, ce se repetă la intervale aproape regulate pentru acelaşi bolnav algiile vasculare ale feţei determină crize zilnice pe o perioadă de câteva săptămâni separate de remisiuni totale, durabile cefaleea tumorală este intermitentă în prima perioadă apoi devine permanentă şi progresivă în intensitate şi fixitate a sediului cefaleea psihogenă este continuă, intensitatea variind în funcţie de factorii de mediu f) Semne şi simptome asociate cefaleei: manifestările digestive (greaţă, vărsături) însoţesc cefaleea din hipertensiunea intracraniană sau din cefaleele vasomotorii manifestări oculare manifestări neurologice lăcrimare, înfundarea narinei corespunzătoare hemicraniei în cefaleea vasomotorie g) Condiţii de apariţie: suferinţele oftalmologice pot determina cefaleea cu apariţia spre seară după o perioadă de suprasolicitare a ochiului cefaleea premenstruală influenţa unor factori: alimentari, digestivi, climatici, stări conflictuale, surmenaj ce condiţii calmează cefaleea: întunericul, liniştea, repaosul? h) semne de alarma din istoric: - cefalee nou aparuta sau agravare - cefalee de novo la copil sub 10 ani - cefalee nocturna ( trezeste din somn, varsatura in jet nocturna ) - se accentueaza la tuse - cefalee asociata cu schimbari de postura - cefalee progresiva, care se agraveaza - asociere de febra la cefalee Antecedentele personale: traumatism cranian recent afecţiuni recente ale segmentului cefalic (sinuzita, rinofaringita, afecţiuni dento maxilare, oculare, faciale) intervenţie chirurgicală pentru cancer (poate orienta către metastaze cerebrale) afecţiuni hepato-biliare Antecedentele heredo-colaterale: migrena prezentă la alţi membri ai familiei antecedente familiale hipertensive EXAMENUL FIZIC: examenul fizic al extremităţii cefalice va cuprinde: inspecţia, palparea epicraniului, examenul punctelor sinusale, punctelor de emergenţă ale nervilor cranieni, examenul dento-maxilar, examenul maselor musculare se va insista asupra manifestărilor subiective şi obiective gastrointestinale şi hepatobiliare EXAMENE PARACLINICE: hemoleucograma VSH ureea, acidul uric, creatinina probe hepatice bilanţ fosfocalcic examene radiologice: radiografia de craniu radiografia sinusurilor feţei radiografia pulmonară examen LCR ( suspiciune de meningite, encefalite ) EEG ( stare mintala modificata, cefalee persistenta neexplicata, confuzie, suspiciune fenomen paroxistic epileptic ) tomografia computerizată – in urgenta rezonanţa magnetică nucleară Se vor recomanda: examen neurologic examen oftalmologic (acuitate vizuală, examenul fundului de ochi, tulburări de refracţie, paralizii oculomotorii, pareze ale acomodării) examen ORL examen psihologic util in cefaleea de tensiune sau cefaleea cronica ( probleme legate de familie, scoala, stress social ) A. MIGRENA este principala entitate nosologică din grupul cefaleelor vasculare 50% din migrenele adulţilor debutează în copilărie, nu înainte de vârsta de 5 ani 4-7% din copiii între 7-15 ani suferă de migrena crizele devin mai rare şi mai uşoare odată cu înaintarea în vârstă - aşa zisa “îmbătrânire a migrenei” caracterul heredofamilial al bolii este evident în peste 65% din cazuri Bolnavii cu migrenă prezintă o reactivitate particulară şi o instabilitate a centrilor nervoşi sunt hiperemotivi, anxioşi, închişi în ei, sunt scrupuloşi, meticuloşi, ambiţioşi, perseverenţi. Migrena este precipitată de: stress, efort intelectual intens, emoţii, privare de somn, oboseală, raul de miscare, atenţie exagerată, anumite alimente s.a. Din punct de vedere patogenic migrena este un fenomen de origine vasomotorie, o algie pur vasculară. Migrena este determinată de stimularea sistemului trigeminovascular. Stimularea terminaţiilor nervoase perivasculare ale nervului trigemen determină eliberarea de mediatori proinflamatori cu vasodilataţie şi inflamaţie neurogenică. Din punct de vedere clinic: migrena evoluează în crize a căror frecvenţă variază de la un bolnav la altul. La fete se observă o netă predominenţă a crizelor. În evoluţia unei crize de migrenă deosebim: faza prodromică faza de stare (cefalalgică) I. Faza prodromică sau aura este alcătuită din : - prodromuri îndepărtate - prodromuri imediate a) prodromurile îndepărtate preced criza de migrenă cu 24-48 ore. Constau din: tulburări psihice minore (iritabilitate, insomnie sau somnolenţă), modificări de apetit, modificări ale debitului urinar (oligurie) b) prodromurile imediate constau din: tulburări vizuale: scotomul scintilant (o pată în câmpul vizual înconjurată de o zonă luminoasă, ce s- ar datora ischemiei din aria occipitală), amputaţii ale câmpului vizual, amauroza tranzitorie tulburări senzitive (parestezii, furnicături) tulburări de vorbire (uneori chiar de tip afazic) tulburări senzoriale (auditive, olfactive, labirintice) tulburări psihice (depresii, anxietate) II. Faza de stare (cefalalgică) durere limitată la o jumătate de cap=hemicranie majoritatea de aceeaşi parte la fiecare acces Hemicrania este sugestivă pentru diagnostic. cefaleea poate fi după localizare: frontală supraorbitală (cu senzaţia că ceva apasă ochiul) temporală la nivelul vertexului Intensitatea cefaleei este foarte mare, aproape insuportabilă - alternând cu perioade de atenuare a durerii Durerea are caracter pulsatil: prezintă intensificări paralel cu frecvenţa pulsului (fiecare bătaie intensificând durerea) Exacerbarea durerii este determinată de: zgomot, lumină, compresia jugularelor Atenuarea durerii se produce prin compresia carotidiană, a arterelor temporale superficiale, linişte, întuneric Durata şi evoluţia unei crize de migrenă sunt caracteristice: criza începe dimineaţa, la puţin timp după sculare, se intensifică în cursul zilei, se atenuează seara şi poate ceda după somnul din cursul nopţii. Durata crizei variază de la bolnav la bolnav: de la câteva ore până la 48 ore. Fenomenele de însoţire sunt: stare generală alterată, paloare, conjuctive congestionate, lăcrimare, rinoree, anorexie, greaţă, vărsături, tulburări de echilibru. Unii copii au şi convulsii. Sunt autori care consideră migrena un echivalent al epilepsiei (20% din copiii cu migrene au traseu paroxistic pe EEG). Tipuri de migrena: 1) Migrena fara aura 2) Migrena cu aura 3) Migrena complicata Migrena hemiplegica : cefalee episodica si atacuri de hemiplegie Migrena bazilara: vertij, ataxie, tulburari vizuale, cefalee occipitala, obnubilare, tetrapareza Migrena oftalmoplegica: durere periorbitala, paralizie nerv III, cefalee Migrena confuzionala : afazie,confuzie, cefalee “Alice in tara minunilor”: perceptie vizuala distorsionata,halucinatii vizuale, cefalee Tratament – principii: - diagnostic corect - evaluarea gradului de dizabilitate ( afectarea activitatii scolare, lipsa de la activitatile sociale si sportive ) - Tratament acut - Tratament profilactic - Masuri igieno-dietetice Tratament acut - in trepte - regula generala: se asociaza cu repaus si somn 1. prima treapta - analgezice orale ±antiemetice:aspirina, ibuprofen, acetaminofen, diclofenac - antiemetice : metoclopramid, domperidona 2. A doua treapta: analgezice intrarectale ± antiemetice 3. A treia treapta: antimigrenoase specifice: triptani, ergotamina 4. A patra treapta: combinatii Tratament profilactic – se recomanda in urmatoarele situatii : - pentru prevenirea recaderilor - cand afecteaza activitatea cotidiana - absente scolare > 3 zile/luna sau 1-2 episoade/saptamana - absenta raspunsului la tratamentul acut - imposibilitatea modificarii factorilor declansatori - prezenta migrenei complicate Tratament profilactic medicamentos - se asociaza tratamentului acut - durata este controversata 2-8 luni ??? - Cyproheptadina ( antihistaminic, antiserotoninergic ) - Betablocante – Propranolol, Atenolol – scolari si adolescenti - Antidepresive triciclice – Amitriptilina – adolescenti - Antiepileptice – Topiramate, Valproat de sodiu - Blocantii canalelor de calciu – Verapamil, Flunarizina Masuri igieno-dietetice - Jurnal - Evitarea factorilor predispozanti ( stress, anxietate ) - Evitarea factorilor precipitanti ( dieta, mese neregulate, privare de somn, evitarea zgomotelor puternice sau a luminii stralucitoare, exercitii fizice intense ) Terapii de relaxare B. CEFALEE TRIGEMINAL VEGETATIVA - Cefalee in ciorchine “ cluster headache” - Hemicrania cronica paroxistica - Hemicrania cronica episodica - Cefalee nevralgiforma unilaterala de scurta durata cu hiperemie conjunctivala si lacrimare Def: cefalee unilaterala de scurta durata si semne vegetative ipsilaterale: - Parasimpatice: lacrimare, congestie conjunctivala, rinoreee - Simpatice: mioza, blefaroptoza (sindrom Horner partial) - Difera intre ele ca durata - Rare la copil C. CEFALEEA POSTTRAUMATICA Cefaleea se datorează unui edem cerebral generalizat sau focal sau unei sângerări: hematomul extradural şi hematomul subdural.
Anamneza este foarte importantă pentru precizarea
unui traumatism în antecedentele recente. Hematomul extradural: este precoce, este determinat de o ruptură a arterei meningee mijlocii. Se manifestă prin: sindrom de hipertensiune intracraniană acut (cefalee, vărsături, bradicardie, tulburări neuropsihice) semne de localizare controlaterală (hemiplegie), cu evoluţie către somnolenţă, comă Semnele clinice apar după un interval liber după producerea traumatismului. Hematomul subdural cronic Se manifestă tardiv după 1-2 luni de la traumatismul care poate fi uneori minim cu : cefalee profundă, persistentă, unilaterală sau generalizată ce poate evolua lent şi progresiv realizând uneori sindromul de hipertensiune intracraniană Pentru diagnostic se recurge la: radiografia craniului, CT. D. CEFALEEA DIN TUMORILE CEREBRALE Diagnosticul clinic se bazează pe asocierea unui: a) sindrom de hipertensiune intracraniană (HTI) cu b) un sindrom neurologic focal. Sindromul de hipertensiune intracraniană se caracterizează prin tetrada: cefalee tulburări vegetative tulburări neuropsihice tulburări oculare. ♦ Cefaleea La început cefaleea poate fi discretă şi pasageră, devenind mai intensă şi mai frecventă odată cu evoluţia bolii. In timp, cefaleea devine violenta,împiedică pacientul să doarmă, îl trezeşte din somn, nu mai cedează la analgezicele obişnuite. Este mai accentuată spre dimineaţă când congestia venoasă este mai mare. Se intensifică după eforturi fizice sau mişcări ale capului, după tuse, strănut, defecaţie, zgomot, lumină. Iniţial durerea este localizată de obicei unilateral de partea tumorii. Deşi nu exista o concordanţă perfectă între sediul cefaleei şi localizarea tumorii se poate susţine totuşi ca: cefaleea occipitală este întâlnită mai frecvent în tumorile fosei posterioare cefaleea frontală este caracteristică tumorilor supratentoriale în tumorile evoluate durerea este fronto occipitală. ♦ Tulburări vegetative: vărsăturile sunt facile, fără efort, apar când boala este evoluată şi apare hipertensiunea intracraniană bradicardia: reprezintă un semn clasic dar inconstant de hipertensiune intracraniană; este maximă în timpul crizelor dureroase sau vărsăturilor alte tulburări vegetative: vasodilataţia feţei transpiraţie abundentă dereglarea temperaturii tulburări digestive (sughiţ, eructaţii) ♦ Tulburări neuropsihice: lentoare psihică lentoare a ideaţiei şi a activităţii intelectuale oboseala la locul de munca diminuare a memoriei apatia obnubilarea somnolenţa ♦ Tulburări oculare: diplopie (prin pareza perechii a VI-a de nervi cranieni) obnubilare a vederii, cu înceţoşarea ei ce apare în crize paroxistice scădere permanentă a acuităţii vizuale. Examenul oftalmologic: modificări ale câmpului vizual pareze oculare modificări ale fundului de ochi (edem şi stază papilară) b) Sindromul focal este sindromul neurologic determinat de suferinţa ţesutului nervos lezat sau comprimat de tumoră depinde de sediul tumorii permiţând astfel localizarea sa. Examenul neurologic va depista tulburările neurologice caracteristice zonei afectate: tulburări motorii tulburări reflexe tulburări de tonus E. CEFALEEA DIN MENINGITE SI ENCEFALITE Se datorează proceselor inflamatorii ale structurilor intracraniene şi contracţiei muşchilor cefei prin iritaţia fibrelor motorii în traiectul lor subarahnoidian. Clinic: febră vărsături stare generală alterată semne meningiene F. CEFALEEA DIN TULBURARI PSIHICE este moderată, prelungită, mai frecventă dimineaţa se produce prin contracţia muşchilor feţei şi constricţia vaselor care îi irigă în depresie, cefaleea se asociază cu pierderea apetitului, tulburări de somn, scăderea capacităţii de concentrare, lipsa de implicare în activităţi curente cefaleea poate fi expresia comună a stressului şi a frustrării în familie G. CEFALEEA DIN AFECTIUNI ORL Mucoasa sinusilor paranazale este cea mai sensibilă dintre toate structurile acestei zone. Cauze: sinuzite otite traumatisme tumori boli alergice Cefaleea prezintă unele caracteristici: •localizată în regiunea frontală, frontoorbitală, temporoparietală sau occipitală •durere „surdă”, persistentă, cu senzaţie de „cap plin” •cefalee mai intensă dimineaţa •se accentuează la aplecarea înainte H. CEFALEEA DE CAUZA OFTALMOLOGICA Se datorează contracţiei muşchilor intraoculari asociată cu efort susţinut de acomodare şi contracţiei muşchilor extraoculari. Cele mai frecvente cauze oculare sunt: •tulburările de refracţie (hipermetropia, miopia, astigmatismul) •anomalii ale convergenţei •pareza acomodării •paralizii oculomotorii Caracteristicile cefaleei de cauza oftalmologica: apare mai frecvent seara şi este localizată supraorbitar sau retroorbitar. Circumstanţele de apariţie cel mai frecvent incriminate sunt: •vizionarea prelungită a programelor la televizor •lectura prelungită •iluminare necorespunzătoare •folosirea îndelungată a computerului Concluzii - cefaleea la copil este o cauza frecventa de prezentare la medic - anamneza amanuntita, examenul neurologic complet si corect stabilesc diagnosticul - diagnosticul de migrena este mai dificil de pus la copil deoarece debutul este atipic - la copil sunt mai frecvente variantele de migrena - tratamentul in cefaleea primara este specific si complex - tratamentul cefaleei secundare se face dupa etiologie in unitatile de profil