SINECHII UTERINE

Definiţie, etiologie
 Sindromul Asherman, formarea de aderenţe
intrauterine după un chiuretaj traumatic,
survine aproape întotdeauna după un
eveniment legat de sarcină.
 În absenţa unui endometru suficient, mai
ales în prezenţa unui proces inflamator,
colagenul va înlocui ţesutul endometrial şi
va ocupa toată sau o parte din cavitatea
uterină.
Clasificare
 Sinechiile au diferite cauze şi aspecte clinice.
 Cele cu o etiologie traumatică sau infecţioasă au fost uneori
împărţite în funcţie de vechimea de la instalare şi de
constituţia histologică sau aspectul histeroscopic în trei stadii.
 Aderenţele uşoare sunt ceţoase şi compuse din ţesut
endometrial care produce o ocluzie completă sau parţială a
cavităţii uterine.
 Aderenţele moderate sunt fibromusculare, groase,
caracteristic sunt acoperite cu endometru care este gata să
sângere la clivare şi pot ocupa cavitatea uterină parţial sau
total.
 Aderenţele severe ocupă cavitatea uterină parţial sau total şi
sunt compuse numai din ţesut conjunctiv dens, lipsind orice
delimitare cu endometru, nu par să sângere la desfacere.
Diagnostic clinic
 De multe ori asimptomatică
 Sinechia poate să determine amenoree,
hipomenoree, dismenoree şi infertilitate, avorturi
repetate
 Dacă leziunea este minimă, menstrele pot să fie
normale.
 Biopsia de endometru în sindromul Asherman în
general obţine ţesut puţin, şi poate să arate glande
endometriale inactive, stromă fibroasă şi miometru,
deşi se poate vedea şi endometru normal
Anatomie patologică
 Aderenţele fibroase între peretele anterior
şi posterior sunt structurile patologice de
bază, asociate cu atrofie endometrială.
 Dacă este afectată şi bazala, se poate vedea
aproape totdeauna un infiltrat cu celule
rotunde.
 Banda adezivă poate fi infiltrată de
miometru şi înconjurată de endometru.
 În cazuri moderate până la severe putem
găsi numai mucus, fibroză, calcificare şi
ţesut muscular.
Diagnostic paraclinic

 Histeroscopie
 Histerografie
 Ecografie
 Sonohisterografie
Histeroscopie
Histeroscopie
Histerografie
Ecografie
Sonohisterografie
Tratament
 Sindromul Asherman trebuie
tratat dacă determină
amenoree sau infertilitate.
 Tratamentul chirurgical
constă în tăierea şi
îndepărtarea aderenţelor
sau ţesutului cicatricial din
cavitatea uterină.
 De obicei acest lucru se face
cu histeroscopul.
 Laser Neodymium – YAG
 D&C
Măsuri ajutătoare

 După îndepărtarea ţesutului cicatricial,

cavitatea trebuie menţinută deschisă
până la refacerea unei mucoase
normale.
 În interiorul uterului se poate
introduce un balon, un sterilet, se pot
administra estrogeni, meşă cu
cortizon.
Prognostic
 Sinechia uterină nu este o boală mortală.
 Rata de succes a tratamentului este de 70-
80%, funcţie de vechimea aderenţelor,
situarea lor, suprafaţă
 Uneori sunt necesare mai multe şedinţe de
tratament
 Complicaţiile tratamentului pot fi: sângerare,
perforaţie, infecţie pelvină.
 Perforaţie 2%, infecţie 2%, recurenţă 20-
40%, anomalii de inserţie placentară 2-40%