Fibromul uterin.

Rolul asistentei in ingrijirea pacientei histerectomizate

Material realizat de:

Georgescu Florica, asist.med.princ. SS
 Spita-Calin Fanica, asist.med.princ. SS
 Vasilescu Mihaela-Elena, asist.med.princ. SS
 Definitie

• Fibromul uterin este o tumora benigna a uterului.

• Tumora benigna = tumora bine delimitata, incapsulata
care nu da metastaze si dupa extirpare nu recidiveaza.
 Frecventa

De regula 3 din 4 femei dezvolta o astfel de tumora pe

parcursul vietii fara sa constientizeze prezenta ei pentru
ca nu prezinta simptome specifice, fiind depistata cu
ocazia unui control ginecologic de rutina sau determinat
de alte cauze.
Se dezvolta la femei adulte, in perioada de fertilitate,
respectiv la varta de 30-40 de ani si, conform
statisticilor, apare mai frecvent la femeile sterile sau cu
multiple intreruperi a cursului normal al sarcinii.
 Structura

Tumora este formata din fibre musculare si fibre

conjunctive si dupa cum predomina un tip sau altul de
fibre avem:
 miom uterin: prevaleaza fibrele musculare, tumora
avand consistenta moale, elastica.
fibrom uterin: prevaleaza fibrele conjunctive, tumora
este dura, rezistenta.
fibromiom uterin: cu structura mixta, fiind cele mai
frecvente tipuri tumorale intalnite in practica.
 Evolutie
Evolutia este de regula lenta si asimptomatica, timp in care
pot apare o serie de transformari precum:
 condensare fibroasa
calcificare
 degenerescenta edematoasa, grasoasa, chistica
 necroza aseptica sau septica.

Riscul malignizarii este redus. Doar 1-3% din cazuri

degenereaza in:
Leiomiosarcom=prin degenerarea tesutului muscular.
Fibrosarcom= prin degenerarea tesului conjunctiv.
 Numar si dimensiuni

Tumorile pot fi unice sau multiple cu dimensiuni ce

variaza de la nodul la marimea unui cap de adult sau
chiar mai mari.

In cazuri rare, statisticile arata prezenta unor tumori de

15-30kg.

Tumorile pot fi sesile sau pediculate, acestea din urma

putand duce la torsiuni si complicatiile aferente.
 Localizare

In raport cu peretele uterin, pot fi localizate:

Submucos: sesile sau pediculate, ocupand in
dezvoltarea lor cavitatea uterina.
Intramural: dezvoltate in grosimea peretelui uterin.
Subseros: sesile sau pediculate determinand
compresiuni asupra organelor vecine cand sunt foarte
mari.
 Localizare

• Tumora cu localizare submucoasa.

 Localizare

• Tumora intramurala.
 Localizare
• Tumora subseroasa.
 Localizare

In raport cu regiunea uterina pot fi localizate la:

Nivelul corpului uterin
Nivelul colului uterin
Nivelul istmului uterin.
 Etiologie

Etiopatogenia fibromului uterin este inca neclara.

Dintre toate teoriile avansate cea mai plauzibila in
explicarea etiologiei este teoria hiperestrogenica care
presupune ca dezvoltarea fibromului este consecinta unei
stari hiperfoliculinice in organismul femeii inperioada de
fertilitate, formatiunea tumorala avand mai multi
receptori pentru estrogen si progesteron decat celulele
normale ale muschiului uterin.
 Factori de risc
Ca factori de risc sunt luate in considerare:
Ereditatea: riscul de a dezvolta o tumora fibromatoasa
este mai mare in prezenta antecedentelor familiale.
Rasa: statistic s-a demonstrat ca femeile de culoare sunt
mai susceptibile sa dezvolte astfel de tumori la varste mai
tinere si tumorile de mari dimensiuni ar fi o regula.
Factori genetici: cercetari recente au aratat ca un rol in
aparitia si dezvoltarea fibromului il are mutatia genei
MED12(mediator complex subunit 12).
Sarcina si nasterea ar avea un efect protector, reducand
riscul aparitiei si dezvoltarii tumorilor uterine fibromatoase.
 Simptomatologie
Nespecifica dar influentata de marimea si localizarea
tumorii.
Femeia se prezinta la medic, de regula, cu simptome
generale specifice afectiunilor ginecologice:
Hemoragia: sub forma de : metroragie
menoragie
menometroragie.
Leucoree: in tumori localizate istmic.
Durere: senzatie de greutate in pelvis
 Simptomatologie
Compresiune asupra organelor vecine cu complicatiile
aferente:
Vezica disurie, mictiuni frecvente.
Rect constipatie cronica
Vasele pelvine edeme ale membrelor inferioare
tromboflebite

Plexururi nervoase pelvine nevralgii lombare

dureri pelvine
Dureri la contact sexual
 Prognostic

Prognosticul este in general bun, fiind tumora benigna dar

care se poate agrava prin complicatii.
Riscul transformarii maligne este scazut.
 Tratament

Tratamentul are drept scop, pe langa rezolvarea problemei

medicale, pastrarea functionalitatii aparatului genital.
In functie de gravitatea cazului se opteaza pentru:
Tratament medicamentos, conservativ: in fibroame mici,
fara complicatii hemoragice, compresive,etc.
Tratament radiologic: radioterapie
rontgenterapie in doze de
castrare oprirea hemoragiei
regresia fibromului
 Tratament

Tratament chirurgical:
Chiuretaj hemostatic si biopsic
Miomectomie
Histerectomie subtotala
Histerectomie totala = la femei peste 45 de ani si obligatoriu
in toate cazurile cu leziuni ale colului ce prezinta risc crescut
de malignitate.
 Tratament
Embolizarea arterei uterine:
• o metoda noua, revolutionara de tratament care
consta in obturarea ramurilor arterei uterine
responsabile de irigarea tumorii, avand la baza faptul
ca fibromul este vascularizat de o artera terminala.
• Tehnica embolizarii a fost practicata recent si in
Romania.
 Embolizarea

Avantaje - metoda nechirurgicala

- nonmutilanta
- minim invaziva
- durata scurta a interventiei – 30min
- refacere rapida
- scaderea duratei spitalizarii
- permite dezvoltarea normala a unei
sarcini ulterioare
 Embolizarea

Riscuri:
- durere postembolizare de intensitate variabila
- mic hematom la locul punctiei vasculare
- febra, datorita degenerescentei fibromului
ischemiat
-mici sangerari vaginale
 Embolizarea

Tehnica: se realizeaza in Centre de Excelenta in Cardiologie si

Radiologie Interventionala de medicul radiolog supraspecializat
in radiologie interventionala.
Consta in introducerea, prin punctia arterei brahiale, a unui
cateter sub control radiologic si a unei substante de contrast
iodata prin vasele de sange pana la artera ce iriga tumora, dupa
care se introduce prin acest cateter particule speciale,
biocompatibile care vor obtura artera vascularizanta a tumorii.
https://youtu.be/8_HGrVTmUFM
 Studiu de caz
Pacienta de sex feminin, 47ani.
Diagnosticul curent: fibrom uterin voluminos.
Antecedente personale fiziologice si patologice:
- N-1 A-3
- Menarha: 14 ani , ciclu regulat, flux abundent.
- Internari repetate pentru menometroragie.
Antecedente heredo-colaterale: alte doua persoane din
familie au fost operate pentru fibrom uterin.
 Istoricul bolii actuale
Pacienta se prezinta la serviciul Ginecologie pentru:
Sangerare vaginala abundenta
Dureri in pelvis
Constipatie
Ameteli
Pe baza simptomelor prezentate si a datelor obtinute in urma
ex. ginecologic se stabileste dg.- fibrom uterin voluminos.
Se decide internarea pentru : investigatii suplimentare
tratament
 Investigatii de specialitate
Examen ecografic
Histeroscopie dg. confirma diagnosticul.
Examenul cardiologic : infirma afectiuni ale aparatului
cardio-vascular.
Examen citologic : Babes-Papanicolau- frotiu tip II
Examen secretie vaginala : negativ
Examen histopatologic: pentru care se practica chiuretaj
biopsic.
 Tratamentul chirurgical

Se decide si se practica:
 Pasul I – chiuretaj hemostatic
 Pasul II – Histerectomie totala cu anexectomie
bilaterala.
 Evolutia postoperatorie.
Rolul asistentei in ingrijirea pacientei histerectomizate.

Monitorizarea functiilor vitale: diureza, cantitate de lichid

exteriorizat pe tubul de dren.
Se administreaza Glucoza 10% in perfuzie, ser fiziologic,
antialgice, Clexane pentru prevenirea trombozelor.
Se incepe mobilizarea pacientei dupa 48 ore.
Tranzitul intestinal se reia dupa 48 ore.
Se suprima tubul de dren ,sonda vezicala, se reia
alimentatia.
Se continua monitorizarea functiilor vitale si controlul
plagii pana la externare.
 Evolutia postoperatorie.
Plan de ingrijire conform nevoilor fundamentale afectate

• Alterarea starii de confort prin durere medicatie

antalgica la recomandarea medicului.
• Pentru dificultatea de a se odihni, manifestata prin
insomie seara, medicatie sedativa.
• Pentru alterarea tegumentului datorita plagii
operatorii toaleta plagii zilnic cu substante
dezinfectante si se panseaza in conditii de asepsie si
antisepsie .
• Diminuarea mobilitatii datorata interventiei
chirurgicale program de exercitii usoare ajutata de
asistenta medicala.
 Evolutia postoperatorie.
Plan de ingrijire conform nevoilor fundamentale afectate

• Pentru perturbarea imaginii de sine, manifestata prin

anxietate, pacientei i se inlatura ideea de mutilare prin
comunicarea cu personalul medical.
• Deficitul de cunoatere este eliminat prin explicarea
tuturor restrictiilor privitoare la dieta, controlul durerii,
evitarea efortului fizic si limitarea activitatii sexuale.
• Pacienta intelege ca dupa externare trebuie sa
respecte recomandarile medicului si sa se prezinte la
control .