Conceptul de boală

Pentru limba română, termenul de boala este de origine slavonă şi semnifică în

accepţiunea curentă, laică, “o abatere de la starea de sănătate”.

 Boala este definită în mod diferit dar după Dicţionarul medical român
reprezintă: „ deviere de la starea de sănătate din cauza unor modificări ale
mediului intern sau ale acţiunii unor agenţi din mediul extern” sau „ este o
deviaţie sau o abatere de la normal cu consecinţe nedorite asupra confortului
personal şi activităţii sociale”.

 Boala acută – un episod de durată destul de scurtă la sfârşitul căreia

pacientul îşi reia activitatea normală.
 Boala cronică – o boală de lungă durată care generează incapacitatea
permanentă, parţială sau totală, este o alterare organică sau funcţională care
obligă bolnavul să-şi modifice modul său normal de viaţă şi care persistă
mai mult timp
Definirea bolii in literatura anglo-saxonă
Illness – se referă la realitatea subiectivă a bolii
Disease – se referă la realitatea biofizică a bolii
Sikness – se referă la a treia dimensiune a bolii, respectiv la realitatea
socioculturală a bolii
Boala presupune nu doar tratament medical dar şi îngrijire umană, datorită
faptului că boala (stare obiectivă) este acompaniată de cele mai multe ori şi de
suferinţă personală (stare subiectivă).
Pentru a putea delimita şi respectiv defini ştiinţific conceptul de boală ar fi
necesară definirea sau, mai exact, aprecierea corectă a conceptului de normalitate
şi diferenţierea lui faţă de conceptul de boală, însă, la fel ca şi starea de boală,
starea de sănătate, de “fiziologic” este greu de încadrat într-o definiţie riguros
exactă.

Boala, ca şi sănătatea, este definită în mai multe moduri, în funcţie de perspectiva

din care este privită:

 formă particulară de existenţă a materiei vii

  abatere de la normă
 consecinţă a unor agenţi patogeni sau traumatici
 semne, simptome, disfuncţii
 manifestarea eşecului în adaptare
Termenul de boală (ca şi condiţie obiectivată şi diagnosticată de medic) se
relaţionează cu alte concepte:

 deficienţă: orice pierdere sau deviaţie datorată unei boli sau traume în
funcţionarea fizică şi psihică optimă a individului
 dizabilitate: orice restricţie în îndeplinirea sarcinilor cotidiene şi în
abilităţile de auto-îngrijire
 handicap: orice dezavantaj social indus de deficienţă şi dizabilitate
 suferinţă: experienţă subiectivă a simptomelor

Caracteristicile esentiale ale starii de boala

În accepţiunea actuală orice încercare de delimitare a conceptului de boală trebuie
să urmărească precizarea a cel puţin câtorva trăsături esenţiale ale acestei categorii,
valabile pentru orice stare patologică. Aceste caracteristici trebuie să se bazeze pe
analiza următoarelor elemente:
- cauzele şi condiţiile ce duc la instalarea bolii ;
- natura, caracterul şi modul de producere al modificărilor structurale şi funcţionale
ce caracterizează starea de boală ;
- modul în care aceste modificări se reflectă asupra relaţiilor dintre organism şi
ambianţă ;
- particularităţile, semnificaţia şi importanţa elementelor pozitive sau negative
restante după lichidarea bolii, ca factor de modificare ulterioră a terenului etc
1.3.Piramida (Ierarhia) Maslow
În ierarhia trebuinţelor umane, Maslow situează nevoile cele mai primitive la baza
piramidei

Deși toate nevoile sunt instinctive, nu toate sunt la fel de puternice. Astfel, nevoile
cele mai puternice au fost așezate la baza piramidei trebuințelor. Cu cât o nevoie
urca spre vârful piramidei, cu atât este mai slabă și specifică individului respectiv.
Se observă astfel că nevoile primare sunt comune atât tuturor oamenilor cât și
animalelor. Ele includ necesitățile fiziologice (cum ar fi cele biologice ca hrana,
apa, aerul, igiena), somnul, sexul și o temperatura relativ constantă a corpului.
Odată ce individul își satisface acest nivel de necesități, se poate concentra pe
nevoile de siguranță. Acestea au de a face cu stabilitatea și consistența într-o lume
relativ haotică. Ele țin mai mult de integritatea fizică, cum ar fi securitatea casei și
a familiei. În unele cazuri, nevoia de siguranță motivează unii indivizi sa devină
religioși, religia oferindu-le confortul unei promisiuni de siguranță printr-un loc
paradisiac. Nevoile de siguranță sunt cruciale pentru copii.

Urmează apoi nevoia , de iubire și apartenență. In acest nivel se includ nevoia de

prietenie, familie, apartenență la un grup, sau de implicare într-o relație intima
non-sexuală.

La nivelul patru sunt nevoile de stimă. Acestea cuprind atât recunoașterea venită
din partea altor indivizi (care rezulta în sentimente de putere, prestigiu, acceptare,
etc) cât și din respectul de sine, ce creează sentimentul de încredere, adecvare,
competență. Nesatisfacerea nevoilor de stimă rezulta în descurajare, și pe termen
lung în complexe de inferioritate. O nevoie pronunțată de acest fel (de exemplu
nevoia pentru admirație) are la bază nesatisfacerea unor nevoi care stau în vârful
piramidei, cele de auto-actualizare estetică.

Nevoile de auto-actualizare vin din plăcerea instinctivă a omului de a fructifica la

maximum capacitățile proprii, pentru a deveni din ce în ce mai bun.

Pe primele patru nivele ale piramidei sunt nevoile asa-zise "deficiente": o persoana
nu simte nimic special dacă acestea sunt satisfăcute, dar simte un disconfort când
nu sunt satisfăcute. Dincolo de aceste nevoi, următoarele mai sunt numite de
"creștere". Acestea nu dispar când sunt satisfăcute, în schimb, motivează individul
în continuare.

În 1970 Maslow a publicat o revizie a piramidei din 1954, situând în vârful

acesteia nevoile cognitive (de a cunoaște, de a înțelege și de a explora) și pe cele
estetice (pentru frumusețe, ordine, simetrie). Cu toate acestea, nu toate versiunile
piramidei sale includ ultimele 2 nivele. Maslow a teoretizat că nevoile cognitive
nesatisfacute se transformă în nevoi neurotice (non-productive, care perpetuează
un stil de viață nesănătos). De exemplu, copiii ale căror nevoi de siguranță nu sunt
satisfăcute adecvat pot deveni adulți care pun deoparte bani sau diferite posesiuni.

Maslow crede că singurul motiv pentru care oamenii nu se miṣca în direcția auto-
actualizării este din cauza obstacolelor puse în calea lor de societate, mai ales
printr-o educație deficitară ce nu poate schimba o persoană cu o slabă pregătire
pentru viață într-o persoană cu o abordare pozitivă.

Maslow a construit ierarhia nevoilor, sugerand ca indata ce este satisfacuta o

nevoie se trece la satisfacerea alteia. Fara a fi satisfacute nevoile de bază (nivelul 1,
2, şi 3) cele superioare nu vor fi relevante.
1.4. Abordarea holistica

Motto: “Nu poti sa tratezi ochiul fara sa tii cont de cap, nu poti sa tratezi capul fara
sa tii cont de minte si nu poti sa tratezi mintea fara sa tii cont de sufletul si spiritul
omului.” (Zamolxe)

Medicina holistica abordeaza problema sanatatii si vindecarea bolilor intr-un mod

cu totul diferit de medicina clasica. Medicina holistica se bazeaza pe unitatea
dintre trup, minte si spirit, promovand conceptul unei minti sanatoase, intr-un corp
si mediu sanatos.