Sunteți pe pagina 1din 15

ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU

CANCER AL COLULUI UTERIN


 
 
 
Aparatul genital feminin

• Aparatul genital feminin este alcătuit din organele genitale interne, care sunt: ovarele sau
gonadele feminine, calea genitală formată din tubele sau trompele uterine, uter, vagin;
organul genital extern care este vulva şi glandele anexe (glandele mamare).
Definitie

• Cancerul de col uterin se caracterizează prin proliferarea malignă a celulelor epiteliale ale
colului uterin ce se manifestă printr-o tumoare sau ulceratie care are tendinţa de creştere
invadanta şi distructivă.
• Cancerul de col se prezintă că o tumoare în formă de conopidă sau că nodozităţi în grosimea
celulei.
•  
Etiologie

• Factori extrinseci
• mediul – factori care au atras atenţia printre primii în cadrul cercetărilor de epidemiologie a cancerului. S-a arătat
însă că mediul ca stare socio-economică incriminează ca factori prezenţa sau absenţa vieţii sexuale şi caracterul
acesteia, vârsta căsătoriei, instabilitatea maritală, căsătoriile multiple, parteneri multipli, prostituţie, frecvenţa
unor boli venerice, rolul naşterilor şi al avorturilor, rolul anticoncepţionalelor;
• rolul igienei genitale (rolul smegmei) – s-a constatat că incidenţa cancerului de col uterin este redusă la
maximum la femeile care se abţin de la viaţa sexuală (virgine, călugăriţe, adepte ale unor secte religioase
puritane). În opoziţie, viaţa sexuală dezordonată cu numeroşi parteneri, însoţită de o incidenţă crescută a bolilor
venerice determină un risc mai mare de îmbolnăviri. O a doua categorie de observaţii atestă incidenţa scăzută a
cancerului de col uterin la femeile cu parteneri circumcişi, lipsiţi de smegmă. Fie că este vorba de un carcinogen
chimic sau de un factor viral vehiculat prin smegmă, având în vedere prostatic, nu putem să nu atribuim acesteia
cel puţin un rol parţial în prevenirea cancerului de col uterin. Esenţial pentru practică este că igiena genitală ca
element de profilaxie a cancerului colului uterin trebuie respectată nu numai de femei, ci şi de partenerii
acestora;
• rolul unor particularităţi ale vieţii sexuale: lipsa de maturitate biologică a colului uterin (lipsă de maturare a
mucoasei exocervicale, dimensiuni mici ale vaginului, axului vaginal în raport cu axul corpului mai verticalizat la
fetiţe), aceasta face ca exocervixul să reprezinte zona de receptivitate crescută şi de rezistenţă scăzută la acţiunile
carcinogenelor în cadrul cărora nu poate fi neglijat nici rolul factorului traumatic sau infecţios, căsătoria la vârste
foarte tinere – importanţa debutului precar al vieţii sexuale;
• rolul naşterilor, al asistenţei deficitare şi al avorturilor: calitatea scăzută a asistenţei la naştere creează un risc
crescut de îmbolnăvire.
Simptomatologie

•  
• Simptomele majore ale bolii – leucoree, dureri, sângerări intermenstruale sau în menopauză,
sângerări prin contact, asocierea acestora sau lipsa totală de simptome.
• Mai mult de jumătate din cazuri au declarat prezenţa unui singur simptom şi în marea
majoritate din cazuri acesta a fost leucoreea. Leucoreea şi sângerările în menopauză,
sângerările la contact au fost simptome legate cu o mare frecvenţă de prezenţa unui cancer.
Evident o leziune neoplazică având o astfel de simptomatologie de cele mai multe ori nu este
precoce, dar cum aceleaşi simptome există şi în stadiul 1 ca şi în stadiul 2 şi 3 nu este
indiferent în care din aceste stadii se descoperă boala.
Clasificare

• Tumora malignă caracteristică colului uterin este carcinomul.


• A.Carcinomul colului uterin se prezintă sub 3 forme histologice (Patten, 1969):
– Carcinomul pavimentelor care constituie marea majoritate a neoplaziilor
cervicale (87%).
– Adenocarcinomul (5%).
– Forma mixtă pavimentoasă şi glandulară (8%).
• B. După gradul de extensie, carcinomul de col se clasifică în:
• 1. Carcinom intraepitelial;
• 2. Carcinom microinvaziv;
• 3. Carcinom invaziv.
Clasificare

• Clinic, constă în anamneză, urmată de efectuarea examenului vaginal cu valvele şi tuşeul vaginal şi
rectal şi completat de investigaţiile paraclinice. Diagnosticul poate fi precoce şi infraclinic (se referă
la leziunile incipiente – precancerul intraepitelial, cancerul microinvaziv şi microcancerul) şi precoce
clinic. Diagnosticul de certitudine se obţine prin examenul histopatologic precedat de biopsie.
• Examenul citologic Babeş – Papanicolau – ocupă primul loc, între metodele de depistare a
cancerului genital.
• Clasa I – frotiu negativ cu celule normale.
• Clasa II – frotiu negativ cu celule obişnuite reprezentând unele anomalii microscopice etichetate ca
benigne.
• Clasa III – frotiu suspect de celule atipice, însă gradul de atipie nu este caracteristic pentru a fi
etichetată ca malignă.
• Clasa IV – frotiu pozitiv cu celule atipice, însă nu prea numeroase.
• Clasa V – frotiu pozitiv cu celule atipice şi în număr mare.
• Acest examen are o mare valoare internaţională.
• -Colposcopia – este o metodă de investigaţie în leziunile colului uterin ce permite reducerea unui
mare număr de biopsii, cu ajutorul ei putându-se face o clasificare a leziunilor, se intercalează între
examenul clinic şi cel histopatologic. Colposcopia directă utilizează reactivi chimici cu care se
badijonează colul pentru o mai bună evidenţiere a leziunilor.
Tratament

• Principalele mijloace terapeutice utilizate în carcinoamele de col uterin sunt reprezentate de


tratamentul chirurgical şi radioterapie.
• În formele avansate poate fi utilizată în scop paliativ asociată radioterapiei şi chimioterapia,
cu rezultate încă incerte.
• Fiecare din cele două mijloace terapeutice principale (chirurgia şi radioterapia) prezintă
avantaje şi dezavantaje.
• Nu există o soluţie absolut unitară în tratamentul cancerului de col uterin.
• Preferinţele pentru una sau alta din măsurile terapeutice depind de stadialitate, vârstă,
disponibilităţi tehnice, şcoala oncologică.
• Tratamentul chirurgical în exclusivitate este utilizat numai în tratarea carcinoamelor in situ şi
a microcarcinoamelor. Unele şcoli oncologice preferă în cancerul de col uterin utilizarea în
exclusivitate a radioterapiei (externă sau intracavitară).
• Radioterapia rămâne principalul mijloc terapeutic disponibil în stadiile 3-4 în care tratamentul
se aplică doar cu intenţie paleativă şi nu curativă.
Complicatii

• a) Complicaţiile tratamentului chirurgical al cancerului colului uterin


• Hemoragiile care survin prin lezarea plexurilor venoase ale fazei obturatorii sunt destul de greu de stăpânit.
Complicaţiile postoperatorii pot fi imediate şi tardive. O complicaţie imediată este în primul rând complicaţia urinară.
• Ca alte complicaţii: „seromul” superitoneal (colecţie limfatică în fosele obturatorii); celulita pelviană, hematomul
pelvian.

 
• b) Complicaţiile tratamentului radioterapeutic ale colului uterin
• 1. Complicaţii care pot apărea în cursul tratamentului:
• complicaţii anatomice provenite ca urmare a extensiunii bolii sau datorită unor tratamente anterioare;
• infecţii;
• leziuni ale pielii şi ţesutului cutanat;
• modificări sanguine;
• leziuni ale intestinului şi rectului;
• leziuni ale vezicii urinare;
• efecte asupra stării generale a bolnavei.
• 2. Complicaţii post-terapeutice ce pot apărea tardiv:
• modificări ale pielii şi ţesutului subcutanat;
• reacţii vezicale tardive; simptomele de menopauză;
• modificări osoase tardive; inflamaţii pelvine tardive;
Ingrijiri in urgenta

 
Ingrijiri in urgenta

• Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispoziţie , pregătirea pacientei cu cancer ovarian în
urgenţă se face în acelaşi timp cu pregătirea sălii şi a chirurgilor .
• Pregătirea constă în :
• -spălarea cu apă şi săpun numai a zonelor cu risc ;
• -raderea cu atenţie pentru a nu provoca excoriatii ;
• -badijonarea zonei cu un antiseptic colorat ;
• -eventualele plăgi se vor pansă şi se vor proteja foarte atent ;
• golirea conţinutului gastric dacă este cazul
 
Ingrijiri pre-si postoperatorii
• Intervenţia chirurgicală reprezintă un eveniment important în viaţă pacientului , în general , şi
femeii , în special , care va fi resimţită că un şoc sau că o agresiune percepută în mod
conştient sau inconştient .
Prezentare caz

• Culegerea datelor:
• Nume şi prenume: B.D.
• Sex: F
• Naţionalitate: română
• Religie: ortodoxă
• Ocupaţie: pensionară
• Domiciliu:
•  
• Motivele internării:
• Bolnava relatează că în ultima vreme este astenică, are o durere persistentă în hipogastru, sângerare spontană prin vagin,
scădere în greutate.
• Condiţii de viaţă şi muncă: normale
• Antecedente personale:
• Pacienta a avut prima menstruaţie la 16 ani, cicluri menstruale repetate, 3 la 30 zile şi nu a avut nicio sarcină.
• Antecedente heredo-colaterale:
• Relatează că în familie nu cunoaşte cazuri cu această boală.
• Istoricul bolii:
• Debut insidios cu sângerare spontană prin vagin, la începutul anului 2020 şi dureri în etajul inferior al abdomenului. Se prezintă
la consult ginecologic suspicionându-se clinic cu neoplasm al colului uterin. Se prelevează biopsie şi se confirmă carcinom
anaplazic al colului uterin şi polifibromatoză uterină pentru care se internează pentru urmarea tratamentului de specialitate.
•  
Probleme de Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
dependenta
-inadaptarea la - să-i asigur condiţii - am asigurat salonul - în primele zile de spitalizare
condiţiile de favorabile de spitalizare - am asigurat bolnavei un pat bolnava este îngrijorată, dar în
spitalizare datorită - lenjerie de pat şi corp confortabil şi lenjerie de pat curată urma informaţiilor primite, a
ruperii de mediul curate - i-am prezentat bolnavi care aveau atenţiei acordate şi a îngrijirilor
familial şi a lipsei de - să-i asigur linişte şi aer aceeaşi boală corespunzătoare ea are
cunoaştere curat - am informat-o despre boală încredere în personalul medical
-agitatie - să pun bolnava în legătură - am masurat functiile vitale şi se adaptează la condiţiile de
-anxietate cu alţi bolnavi cu aceeaşi - T.A = 135/70 mm HG spitalizare
-stres boală - P = 80/min - bolnava este afebrila
- să-i dau informaţii despre - R = 16/min - s-a stabilizat emotional
boală
- linistirea pacientei
-modificarea - să pregătesc bolnava psihic - i-am explicat bolnavei tehnica de - în urma recoltării analizelor
constantelor biologice şi fizic recoltare a analizelor şi i-am spus că rezultatele au fost:
- problemă potenţială - să pregătesc materialele nu are voie să mănânce înainte de VSH = 30mm/h (5-10mm/h)
- stare de oboseala necesare recoltării recoltare L = 6900 (6-8 mii)
produselor de laborator - am pregătit materialele necesare Hb = 13,1g% (12-14%)
recoltării Monocite = 2% (4-8%)
- la indicaţia medicului am recoltat Ht = 38% (42%)
sânge pentru: VSH, Hb, Ht, L, M, L Limfocite = 14% (26%)
uree sangvină, glicemie, VDRL şi urină Uree sg. = mg/dl (15-40mg/dl)
pentru sumar urină. VDRL – negativ
- T.A = 130/70 mm Hg Glicemie – 70mg/dl (70-110)
- respiratii = 17 r/min
- P = 79 b/min
 
-modificarea - să pregătesc materialul şi - am pregătit bolnava fizic - valorile funcţiilor vitale se
funcţiilor vitale – instrumentarul necesar - i-am explica în ce constau tehnicile păstrează în limite normale:
problemă potenţială măsurării funcţiilor vitale - am pregătit materialul necesar T.A. = 130/70mmHg
- pacienta prezinta - să pregătesc bolnava fizic - am măsurat şi notat funcţiile vitale T = 36-36,5 grade C
cafalee - să măsor funcţiile vitale în foaia de temperatură anexată la R = 18-20 min
- greturi matinale foaia de observaţie a bolnavei P = 75-78/min
- usoara iritabilitate - linistirea pacientei
- am administrat un 1cp Algocalmin.
Concluzii

• Cancerul de COL UTERIN necesită îngrijiri complexe, atât pentru funcţiile biologice
(respiraţie, circulaţie, digestie) cât şi pentru treptele superioare ale piramidei lui Maslow.
• De asemenea, pacienţii diagnosticaţi cu cancer de COL UTERIN necesită îngrijiri particulare:
• Specifice vârstei:
• Datorită modificărilor fiziologice care apar la vârstnici (scăderea acuităţii vizuale şi auditive,
deglutiţie dificilă datorată reducerii secreţiei salivare, reducerea masei şi forţei musculare,
reducerea amplitudinii mişcărilor articulare, scăderea capacităţii de reacţie la stimuli,
scăderea memoriei etc. aceşti pacienţi necesită îngrijiri speciale din partea nursei, deoarece
au potenţial de accidentare foarte mare, în acest sens, nursa va avea o acţiune didactică,
explicând pacienţilor modificările care au survenit odată cu vârsta şi cum trebuie evitate
pericolele. În acelaşi timp, nursa va supraveghea atent pacienţii pentru a evalua capacitatea
lor de înţelegere şi îi va ajuta în mobilizare.
• Specifice tratamentului chimioterapic:
• Post-terapeutic apare durerea, imobilitatea, alimentaţia inadecvată în deficit, anxietatea,
riscul complicaţiilor: vărsături, evisceraţii, tromboflebita, complicaţii pulmonare etc.
• Nursa are rolul de a administra medicaţia antialgică pentru calmarea durerilor, să asigure
echilibrul hidro-electrolitic, să ajute pacienţii să-şi recapete independenţa în mobilizare, să
prevină complicaţiile post-terapeutice şi să supravegheze vindecarea.