ATLAS DE

SEMIOLOGIE
MEDICALĂ
Laurențiu Cozlea
Țilea
Ioan

Clinica Medicală III,

Târgu Mureș

200
7
Bine ați venit la “Atlas de Semiologie
Medicală ”!

Acest CD de prezentare a fost creat

cu scopul de a completa
Semiologia Medicală cu o
iconografie sugestivă, venind în
ajutorul cititorului interesat în a-și
însuși sau a reaminti noțiunile de
bază ale medicinii clinice.

Mărimea acestei lucrări nu permite o

prezentare exhaustivă a tematicii, dar
fiind și prima de acest gen, este
lansată în lumea literaturii de
specialitate în speranța unei
continuități, cu ediții ulterioare din ce
în ce mai reușite și mai utile în
pregătirea studenților mediciniști,
tinerilor medici și nu numai.
 SEMIOLOGIE GENERALĂ
❏ FOAIA DE OBSERVAȚIE CLINICĂ
GENERALĂ
❏ INSPECȚIA GENERALĂ A
BOLNAVULUI
❏ EXAMENUL TEGUMENTELOR
❏ STAREA PSIHICĂ. ALTERĂRILE
SENZORIULUI
❏ SEMIOLOGIA NEUROLOGICĂ
❏ SEMIOLOGIA ENDOCRINOLOGICĂ
❏ SEMIOLOGIA GANGLIONILOR
LIMFATICI
❏ SINDROMUL FEBRIL
❏ EXAMENUL OCHILOR
❏ SEMIOLOGIA PĂRULUI
❏ SEMIOLOGIA UNGHIILOR
FOAIA DE OBSERVAȚIE CLINICĂ
GENERALĂ

❏ DATELE GENERALE ALE

BOLNAVULUI

❏ ANAMNEZA

❏ EXAMENUL OBIECTIV
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI

Foaie de temperatură
adulți - verso
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI

Foaie de codificare
proceduri - față
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI

Foaie de codificare
proceduri - verso
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI

Bilet de internare
- verso
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI

Bilet de trimitere
- verso
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI

Fișă pentru spitalizarea

de zi - verso
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI
DATELE GENERALE ALE
BOLNAVULUI

Rețeta
simplă
EXAMENUL OBIECTIV

❏
INSPECȚIA

❏
PALPAREA

❏
PERCUȚIA

❏
AUSCULTAȚI
A
INSPECȚIA

■ cea mai veche şi probabil cea mai importantă metodă

obiectivă

■ începe de la primul contact al medicului cu bolnavul

■ se inspectează, de preferinţă la lumină naturală, pe rând,

diferite regiuni ale corpului (bolnavul fiind dezbrăcat)

■ începe cu extremitatea cefalică, continuă cu gâtul,

toracele, abdomenul, membrele superioare şi inferioare

■ se termină prin observarea unor mişcări (poziţia în pat,

mersul, etc.)

■ pentru un observator experimentat poate fi suficientă

pentru a recunoaşte o afecţiune caracterizată prin
modificări externe ale corpului - diagnostic “dintr-o privire”
PALPAREA

■ dă informaţii asupra volumului,

suprafeţei, sensibilităţii,
consistenţei şi mobilităţii organelor

■ bolnavul trebuie dezbrăcat

■ medicul, cu privirea spre pacient

(pentru a-i observa mimica care
reflectă sensibilitatea dureroasă
la palpare) şi având mâinile calde,
stă, obişnuit, la dreapta
bolnavului

■ poziţia pacientului este diferită, în

funcţie de organul palpat - decubit
dorsal, lateral sau ortostatism
PALPAREA

■ metode de palpare:

» palparea superficială, cu
faţa palmară a mâinii, uşor,
fără apăsare
PALPA
REA
» palparea
superficială
PALPAREA

■ metode de palpare:

» palparea profundă, prin

apăsare, cu mai multe variante:

◆ monomanuală

◆ bimanuală

◆ prin balotare
PALPA
REA
» palparea
profundă
 PALPAREA

Palpare profundă
bimanuală
PERCUȚIA

■ metoda folosită - percuţia

indirectă sau mediată - percuţia
digito-digitală: degetul mijlociu
de la mâna stângă se aplică cu
suprafaţa sa palmară pe teritoriul
de percutat, iar cu degetul mijlociu
de la mâna dreaptă, flectat, se
loveşte perpendicular falanga
medie a degetului

■ percuţia se face cu aceeaşi

forţă de 2-3 ori, cu mişcări ale
mâinii numai din articulaţia radio-
carpiană (braţul şi antebraţul nu
trebuie să participe la percuţie)
PERCUȚIA
Clasificarea sunetelor de percuţie
se face în raport cu intensitatea,
tonalitatea şi timbrul lor:

■ sunetul sonor se caracterizează

prin intensitate mare şi tonalitate
joasă şi se obţine la percuţia
plămânilor şi abdomenului

■ sunetul mat se caracterizează

prin intensitate mică şi tonalitate
ridicată, se obţine la percuţia
ţesuturilor şi organelor fără
conţinut aeric (ficat, splină,
muşchi)

■ sunetul submat (submatitatea)

este un amestec de sunete, mat
şi sonor (în unele procese de
condensare pulmonară)
PERCUȚIA
PERCUȚIA
PERCUȚIA
PERCUȚIA
PERCUȚIA
AUSCULTAȚIA

■ se face cu ajutorul stetoscopului

■ zonele care pot fi investigate

cuprind aproape tot corpul

■ la nivelul plămânilor se
cercetează zgomotele respiratorii
normale şi patologice, respectiv
ralurile uscate sau umede şi
frecăturile pleurale

■ auscultaţia abdomenului ne
relevă zgomotele intestinale
(borborisme) sau suflurile
anevrismelor şi stenozelor
arteriale (aorta abdominală,
arterele renale, arterele femurale)
AUSCULTAȚIA
AUSCULTAȚIA
AUSCULTAȚIA
 AUSCULTAȚIA

■ vasele gâtului sunt ascultate

pentru prezența eventualelor
sufluri la nivelul arterelor carotide
şi subclaviculare

Auscultația arterei
carotide comune
 AUSCULTAȚIA

■ cordul se manifestă în cursul

diverselor afecţiuni prin
modificarea zgomotelor sale, prin
sufluri, aritmii cardiace şi
frecături pericardice

Auscultația regiunii
precordiale
 AUSCULTAȚIA

Auscultația regiunii
precordiale
INSPECȚIA GENERALĂ A
BOLNAVULUI

❏ ATITUDINEA

❏ MERSUL BOLNAVULUI

❏ FACIESUL BOLNAVULUI

❏ STATURA. TIPUL
CONSTITUȚIONAL

❏ STAREA DE NUTRIȚIE
 ATITUDINEA

❏ POZIȚIA
NORMALĂ

❏ POZIȚIA
PASIVĂ

❏ POZIȚIA
FORȚATĂ
POZIȚIA NORMALĂ

■ poziţia activă, liberă, de

decubit indiferent şi posibilitate
de mişcare, asemănătoare unei
persoane sănătoase
POZIȚIA PASIVĂ

■ poziţia adinamică, flască, bolnavul este ţintuit

la pat, fără posibilitatea de a-şi schimba poziţia
(bolnavii comatoşi)
 POZIȚIA FORȚATĂ
■ caracteristică pentru diferite boli, adoptată de bolnav pentru a-şi calma un simptom (durere, dispnee, etc.)

❏ ORTOPNEEA
❏ POZIȚII FORȚATE ÎN DECUBIT
LATERAL
❏ POZIȚIA GENUPECTORALĂ
❏ TORTICOLIS
❏ POZIȚIA ÎN ”COCOȘ DE PUȘCĂ”
❏ OPISTOTONUS
ORTOPNEEA

■ bolnavul stă la marginea patului, într-un fotoliu

sau în pat cu căpătâiul ridicat, sprijinit pe mâini

■ caracteristică crizei de astm bronşic, astm

cardiac (edem pulmonar acut) şi în insuficienţa
cardiacă globală

■ în această poziţie, hematoza se face în condiţii

mai bune, întrucât o parte din sângele care
stagnează în mica circulaţie trece în părţile
declive ale corpului, iar muşchii respiratori
accesorii intră în funcţie, ajutând dinamica
respiraţiei
POZIȚII FORȚATE ÎN DECUBIT
LATERAL
■ pe partea sănătoasă în
pleurita seacă, pentru
evitarea durerii şi

■ pe partea bolnavă în
pleurezia exsudativă,
pentru a lăsa liberă
expansiunea plămânului
sănătos şi astfel a
compensa pe cel parţial
scos din funcţie
POZIȚIA GENUPECTORALĂ

■ sprijinit pe coate şi genunchi,

astfel denumită și “rugăciunea
mahomedană”, poziţia este
caracteristică în pericardita
exsudativă
TORTICOLIS

■ înclinarea unilaterală a capului şi limitarea

mişcărilor din cauza contracturii muşchilor
latero-cervicali (în boli reumatice ale coloanei
vertebrale cervicale, traumatisme obstetricale)
POZIȚIA ÎN ”COCOȘ DE
PUȘCĂ”
■ decubit lateral

■ capul în hiperextensie

■ gambele flectate pe coapse şi

acestea pe abdomen

■ apare în meningită
OPISTOTONUS

■ decubit dorsal (aici lateral)

■ extensia forţată a corpului, care

descrie un arc, prin
contractura musculaturii
dorsale a corpului

■ apare în tetanos
 MERSUL BOLNAVULUI
■ Inspecţia mersului bolnavului pune în evidenţă diverse boli reumatice, degenerative sau boli neurologice

❏ BOALA PARKINSON

❏ HEMIPAREZA

❏ BOALA LITTLE

❏ PAREZA DE NERV SCIATIC

POPLITEU EXTERN
 BOALA PARKINSON

■ bolnavul umblă cu paşi mici, mărunţi, sacadaţi

■ prezintă un tremor continuu al mâinilor

■ faţa este inexpresivă

■ această boală apare prin leziune extrapiramidală

 HEMIPAREZA

■ reprezintă un deficit motor la nivelul unui hemicorp

■ apare în urma unui accident vascular cerebral

■ mersul acestor bolnavi este “cosit”

 BOALA LITTLE

■ sau diplegia spastică

■ este o leziune piramidală bilaterală

■ apare frecvent în urma unor leziuni provocate în

timpul naşterii cu forcepsul

■ mersul tipic este “în foarfece”

 FACIESUL BOLNAVULUI
■ faciesul cuprinde modificările aspectului feţei induse de anumite boli, caracteristice,
ce duc la un diagnostic la prima vedere (Blick-diagnostic)

FACIES MITRAL FACIES

FACIES PLETORIC
ACROMEGALIC FACIES AORTIC
FACIES RUBEOZA
MIXEDEMATOS DIABETICĂ
FACIES ”NAS ÎN ȘA”
HIPERTIROIDIAN FACIES ÎN BPOC
FACIES TETANIC TIP ”A” FACIES
FACIES ÎN BPOC TIP ”B”
PERITONEAL FACIES VULTUOS
FACIES FACIES DE
PARKINSONIAN PAIAȚĂ FACIES
FACIES DE MUMIE
FACIES MITRAL

■ apare în stenoza mitrală

■ facies tipic – cianoza:

» pomeţilor

» buzelor

» nasului

■ acestea contrastează cu
paliditatea din jur
FACIES MITRAL
FACIES MITRAL
FACIES ACROMEGALIC

■ nas mare

■ faţa alungită

■ buze protruzionate

■ exagerarea proeminenţelor osoase:

» pomeţii

» arcadele zigomatice

» arcadele sprâncenare

» bosele frontale

■ bărbia mare şi proiectată înainte (prognatism)

■ apare în acromegalie, adenom hipofizar

FACIES ACROMEGALIC
FACIES ACROMEGALIC
FACIES MIXEDEMATOS

■ facies rotunjit “în lună plină”,

împăstat

■ ştergerea şanţurilor
fiziologice

■ pleoapele tumefiate (aspect

buhăit, de oameni somnoroşi)

■ apare în hipotiroidie
FACIES HIPERTIROIDIAN

■ exoftalmie bilaterală

■ fanta palpebrală lărgită, privire vie,

speriată

■ hipersecreţie lacrimală, ochi

strălucitori

■ apare în hipertiroidie, boala

Basedow (de unde şi denumirea
de facies basedowian)
FACIES TETANIC

■ au “risus sardonicus” (în tetanos)

■ gura, nările şi ochii se modelează ca pentru râs,

în timp ce fruntea încreţită exprimă tristeţe
 FACIES PERITONEAL

■ sau hipocratic

■ faţa palidă-pământie, acoperită de transpiraţii reci

■ ochii înfundaţi în orbite, încercănaţi

■ nas ascuţit

■ privirea anxioasă

■ apare în peritonite acute

FACIES PARKINSONIAN

■ sau de “mască”

■ facies inexpresiv, privire fixă, clipitul foarte rar

■ apare în boala Parkinson

FACIES CUSHINGOID

■ faţă rotunjită, “în lună plină”, dolofan

■ pomeţii roşii (impresia falsă de sănătate)

■ apare în sindromul Cushing, hiperfuncţia

suprarenală, supradozaj de cortizonice
FACIES LUPIC

■ facies cu un placard eritematos al

nasului şi pomeţilor cu aspect

■ “în fluture” (săgeți)

■ apare în lupus eritematos

diseminat
 FACIES FTIZIC

■ emaciat

■ palid, cu nuanţă teroasă, pământie

■ ochi strălucitori

■ apare în TBC pulmonar

FACIES PLETORIC

■ facies roşu

■ teleangiectazii pe pomeţi

■ apare la hipertensivi şi obezi

FACIES AORTIC

■ palid-gălbui

■ apare în insuficienţa aortică

RUBEOZA DIABETICĂ

■ facies:

» în lună plină

» de culoare roşu-

deschis
■ apare în diabetul zaharat
”NAS ÎN ȘA”

■ nasul este turtit la baza sa

■ apare în sifilis congenital

FACIES ÎN BPOC DE TIP “A”

■ aspectul faciesului este de “gâfâitor roz”

(pink-puffer)

■ apare predominanța emfizemului

pulmonar
FACIES ÎN BPOC DE TIP “B”

■ faciesul este cianotic şi buhăit -

“blue bloater”

■ apare predominanţa bronşitei cronice

FACIES VULTUOS

■ aspect congestionat

■ roşeaţa pometului feţei de partea

bolnavă

■ apare în pneumonie
 FACIES DE PAIAȚĂ

■ aspect plângăreţ şi pătat

■ apare în rujeolă

Varicelă cu
scarlatină
FACIES DE MUMIE

■ numit și “mască de ceară” sau “icoană

bizantină”

■ aspect inexpresiv, cu pielea întinsă

■ apare în sclerodermie
FACIES DE MUMIE
FACIESUL ÎN PAREZA
FACIALĂ
■ de partea bolnavă apar:

» hipotonie musculară

» ştergerea pliurilor naso-geniene

» scurgerea lacrimilor pe obraz

» lagoftalmie (nu poate închide

ochiul)
 STATURA. TIPUL
CONSTITUȚIONAL
GIGANTI
STATU SM HIPOFI
RA NANIS ZAR
M TIROIDI
AN
NORMOSTENIC
ASTENIC
TIPUL
CONSTITUȚIONAL (LONGILIN)
HIPERSTENIC
(OBEZ,
GIGANTISM

■ creşterea exagerată în înălţime:

■ peste 2 m la bărbaţi

■ peste 1,9 m la femei (valori maxime normale)

■ apare prin hipersecreţie hipofizară de hormon somatotrop

NANISM

■ statura mică, pitică (1,20-1,50 m)

■ poate avea origine câştigată sau ereditară

STAREA DE NUTRIȚIE

❏ OBEZITATEA

❏ DEFICITUL
PONDERAL
STAREA DE NUTRIȚIE

❏ OBEZITATEA

❏ DEFICITUL
PONDERAL
EMACIE
REA
CAȘEXIA

MARASM
OBEZITATEA

■ reprezintă creşterea greutăţii corporale pe seama

ţesutului gras cu peste 10% din greutatea ideală

■ poate fi:

» generalizată

» segmentară de tip:

◆ android (acumularea grăsimii predominent

pe ceafă, trunchi şi partea superioară a
abdomenului)

◆ ginoid (depunerea de grăsime pe fese, şolduri şi

coapse)
 EMACIEREA

■ țesutul adipos este aproape sau complet dispărut

CAȘEXIA

■ dispariţia ţesutului
conjunctiv adipos

■ diminuarea ţesutului
muscular
MARASMUL

■ dispariţia țesutului adipos

■ topirea masei musculare

■ apar tulburări metabolice

şi hidro-electrolitice
grave, de obicei
ireversibile.

■ apare în stadiul final al

deficitului ponderal
MARASMUL
 EXAMENUL TEGUMENTELOR

❏ PALOAREA ❏
TEGUMENTARĂ PIGMENTAȚII
❏ HEMORAGIILE LE
CUTANATE ❏ ICTERUL
❏ CIANOZA ❏ EDEMELE
❏ ROȘEAȚA TEGUMENTELOR
(ERITEMELE)
❏ ERUPȚIILE CUTANATE
(EXANTEMELE)
❏ CIRCULAȚIA VENOASĂ
COLATERALĂ
❏ TULBURĂRILE TROFICE
CUTANATE
 PALOAREA TEGUMENTARĂ

❏ ANEMIILE
❏ PALOAREA DIN NEOPLASME
❏ PALOAREA DIN STĂRILE
INFECȚIOASE
❏ PALOAREA DIN STĂRILE DE ȘOC
❏ PALOAREA DIN BOLILE RENALE
 ANEMIILE

❏ ANEMIA FERIPRIVĂ

❏ ANEMIA MEGALOBLASTICĂ
BIERMER

❏ ANEMIILE HEMOLITICE

❏ ANEMIA DIN
PANMIELOPATII
 ANEMIA FERIPRIVĂ

■ este o anemie secundară scăderii nivelului fierului seric (sideropenie) din cauze diverse

■ apare paloarea muco-tegumentară şi alte semne de sideropenie

❏ KOILONICHIA

❏ CHEILOZA

❏ GLOSITA ATROFICĂ

❏ DISFAGIA
SIDEROPENICĂ
ANEMIA FERIPRIVĂ -
KOILONICHIA
■ apar unghii:

» subţiri

» friabile

»
concave
ANEMIA FERIPRIVĂ -
CHEILOZA
■ proces degenerativ-inflamator al
mucoasei:

» buzelor

» comisurilor bucale (mai ales)

ANEMIA FERIPRIVĂ - GLOSITA
ATROFICĂ
■ depapilarea mucoasei linguale
ANEMIA MEGALOBLASTICĂ
BIERMER
■ paloare tegumentară cu o nuanţă gălbuie

■ se asociază cu:

» glosita atrofică Hunter

» gastrita atrofică cu anaciditate

■ apare datorită unei deficienţe de vitamina B12

şi/sau de acid folic
ANEMIA HEMOLITICĂ

■ ca modificare tegumentară apare icterul

hemolitic

■ creşte bilirubina indirectă în serul acestor

bolnavi, cu apariţia icterului hemolitic

■ apare datorită scăderii duratei de viaţă a

eritrocitelor prin distrugerea lor în sistemul
reticulo-endotelial
 ANEMIA DIN PANMIELOPATII

■ panmielopatiile (insuficienţa medulară) sunt

caracterizate prin afectarea celor trei serii de
elemente sanguine, rezultând:

» anemie

» diateze hemoragice

» infecţii severe rezistente la tratament

» procese ulcero-necrotice la nivelul

cavităţii bucale (săgeată)

Ulcer
labial
ANEMIA DIN PANMIELOPATII

Diateză
PALOAREA DIN NEOPLASME

■ paloare tegumentară caracteristică

(cu tentă galben-cenuşie) –
culoarea neoplazică

■ apare mai ales neoplasmele

viscerale
PALOAREA DIN STĂRILE
INFECȚIOASE SEVERE
■ paloare tegumentară cu aspectul clasic
“cafe au lait” al tegumentelor în endocardita
infecţioasă (imagine)

■ apare în infecţiile severe de tipul:

» septicemiilor cu variate porţi de intrare

» endocarditei infecţioase

» reumatismul articular acut

PALOAREA DIN STĂRILE DE
ȘOC
■ paloare muco-tegumentară generalizată
■ tentă cianotică (mai ales periferică)
■ apare din cauza:
» scăderii debitului cardiac

» redistribuţiei sângelui la organele vitale

(creier, rinichi)
» reducerii circulaţiei periferice
■ apare în:
» şocul cardiogen din infarctul miocardic

acut
» şocul hemoragic din diferite hemoragii

» şocul toxicoseptic din stările infecţioase

severe
» şocul anafilactic din alergii
PALOAREA DIN BOLILE
RENALE
■ cauze:

» anemia secundară renală datorită

deficitului de eritropoietină

» vasoconstricţia periferică ce apare prin

hipertensiunea arterială secundară renală
PIGMENTAȚIILE

❏
FIZIOLOGI
CE

❏
PATOLOGIC
E
 PIGMENTAȚIILE

❏ FIZIOLOGICE

CONSTITUȚIONALE - rasă

GRAVIDICĂ - masca gravidică

ACTINICĂ - secundară expunerii la

razele UV solare
MASCA GRAVIDICĂ

■ este o melanoză cu macule maro, pătate, net

delimitate

■ de obicei într-o distribuție simetrică pe:

» obraji/pomeți

» frunte

» uneori pe:

◆ buza superioară

◆ gât

■ numită și melasma sau chloasma

PIGMENTAȚIILE

❏ PATOLOGICE

HIPERPIGMENTAREA DIFUZĂ

HIPERPIGMENTAREA

CIRCUMSCRISĂ

DEPIGMENTAREA
HIPERPIGMENTAREA
DIFUZĂ
■ apar pete pigmentate pe mucoasa
jugală, palatină, gingii (săgeată)

■ pigmentarea este mai accentuată

în plicile de flexiune ale mâinii, plica
cotului, axile

■ sunt exceptate palmele şi patul

unghial

■ pigmentaţiile au culoare brună-

cenuşie

■ cauza: supraproducţie de melanină

prin exces de hormon melanotrop

■ în afara cazurilor când constituie o

trăsătură rasială (negri, rromi), este
întâlnită în boala Addison (insuficienţă
corticosuprarenală)
HIPERPIGMENTAREA
CIRCUMSCRISĂ
❏ HIPERTIROIDIE ȘI NEVROZE ASTENICE
❏ INSUFICIENȚA (DISFUNCȚIA HEPATICĂ)
❏ ACANTHOSIS NIGRICANS
❏ SINDROMUL PEUTZ-TOURAINE-JEGHERS
❏ NEUROFIBROMATOZA VON
RECKLINGHAUSEN
❏ MELANOZA RIEHL
❏ PIGMENTAȚII ÎN HEMOCROMATOZĂ
❏ PIGMENTAȚIILE ÎN PORFIRIE
❏ PIGMENTAȚII DATORATE UNOR FACTORI
MECANICI
❏ PIGMENTAȚII ÎN UNELE INTOXICAȚII
CRONICE
HIPERTIROIDIE ŞI NEVROZE
ASTENICE
■ apar pigmentări perioculare:

» semnul Jellinek (săgeți)

INSUFICIENȚA (DISFUNCȚIA)
HEPATICĂ
■ apar hiperpigmentaţii pe:

» frunte

» obraji “masque biliaire”

»
perioral

Lenti
go
INSUFICIENȚA (DISFUNCȚIA)
HEPATICĂ

Lenti
go
ACANTHOSIS NIGRICANS

■ apare în:
» hiperpigmentare circumscrisă

» hiperkeratoză

» îngroşarea tegumentelor, cu

aspect
papilomatos
■ interesează:
» de elecţie:
◆ axila

◆ regiunea - cervicală sau

◆ bucală

» mai rar:
◆ regiunea anogenitală

◆ ombilicul

◆ regiunea mamelonară

◆ plica cotului
ACANTHOSIS NIGRICANS

■ localizare axilară
ACANTHOSIS NIGRICANS

■ localizare axilară
SINDROMUL PEUTZ-TOURAINE-
JEGHERS
■ pete pigmentare de dimensiunea unei
gămălii de ac apărute:

» perioral

» pe mucoasa buzelor şi a obrajilor

» pe palme

» regiunea plantară

■ asocierea cu polipoza tractului

gastrointestinal

■ este o boală ereditară

■ numit și papilomatoza
pigmentară
SINDROMUL PEUTZ-TOURAINE-
JEGHERS
■ localizare palpebrală și geniană
SINDROMUL PEUTZ-TOURAINE-
JEGHERS
■ localizare palpebrală
NEUROFIBROMATOZA VON
RECKLINGHAUSEN
■ pete pigmentare melanice izolate
cu formă şi dimensiuni variate
care sunt congenitale, asociate
cu mici tumorete cutanate,
moi, de culoare roz-albăstrui -
neuromatosis

■ sunt dispuse ubicvitar

■ cunoscută și ca neurofibromatoză
periferică
NEUROFIBROMATOZA VON
RECKLINGHAUSEN
NEUROFIBROMATOZA VON
RECKLINGHAUSEN
NEUROFIBROMATOZA VON
RECKLINGHAUSEN
NEUROFIBROMATOZA VON
RECKLINGHAUSEN
MELANOZA RIEHL

■ este o melanodermie

■ descrisă la femei

■ apare în regiunea facială, mai ales:

» pe frunte

» temporal

» obraji

» regiunea cervicală

■ se asociază cu carenţe alimentare grave

PIGMENTAȚII ÎN
HEMOCROMATOZĂ
■ apar pigmentaţii cutanate de
culoare brun-cafenie (diabetul
bronzat) [săgeți]

■ cauza - depunerea de
hemosiderină în:

» ficat (cu apariţia

cirozei hepatice)

» pancreas (diabet

zaharat)
» piele

» diferite alte ţesuturi

PIGMENTAȚII ÎN PORFIRIE

■ apare fotosensibilitatea pielii pe

» faţă

» mâini

» picioare

■ (teritoriile cutanate expuse razelor

solare prezintă reacţii ulcero-
necrotice ca şi hiperpigmentare)

■ porfiriile reprezintă o tulburare

congenitală sau dobândită a
metabolismului porfirinelor,
caracterizată printr-o producţie
exagerată de uroporfirină
PIGMENTAȚII ÎN PORFIRIE
PIGMENTAȚII ÎN PORFIRIE
PIGMENTAȚII DATORATE UNOR
FACTORI MECANICI
■ leziuni hiperpigmentare

■ apărute în timp

■ în urma gratajului

■ în afecţiunile pruriginoase cronice

ca:

» pediculoza

» limfogranulomatoza
malignă Hodgkin

» insuficienţa renală cronică

» diabetul zaharat

Pediculoză pubiană
PIGMENTAȚII DATORATE UNOR
FACTORI MECANICI

Pigmentație în
limfogranulomatoza Hodgkin
PIGMENTAȚII ÎN UNELE
INTOXICAȚII CRONICE
■ apar hiperpigmentaţii cutanate la
locul de aplicare a:

» preparatelor de argint sub

formă de unguente

» preparatelor de aur coloidal

» preparatelor de arsen, bismut

» citostatice de tipul Myleranului

 NEVII PIGMENTARI

■ leziuni tegumentare:

◆ congenitale

◆ dobândite

» formă

» dimensiune
variabilă
» conținut de melanină

» pilozitate

■ unii pot prezenta:

» zone predilecte de
Nev pigmentar » transformare malignă
apariție

congenital gigant (melanom)

DEPIGMENTAREA
TEGUMENTELOR

❏ DEPIGMENTAREA
DIFUZĂ

❏ DEPIGMENTAREA
CIRCUMSCRISĂ
 DEPIGMENTAREA DIFUZĂ

■ tegumentul apare alb-rozat

■ irisul este roz-roşu

■ părul alb, subţire şi mat

■ este o anomalie congenitală rară

Albini
DEPIGMENTAREA DIFUZĂ
DEPIGMENTAREA
CIRCUMSCRISĂ
■ apar pete depigmentate de diferite
mărimi, neregulate sau uneori cu
aspect de hartă

■ restul tegumentului este normal

colorat

Vitili
go
DEPIGMENTAREA
CIRCUMSCRISĂ
DEPIGMENTAREA
CIRCUMSCRISĂ

Nev cu
halou
DEPIGMENTAREA
CIRCUMSCRISĂ

Nev cu
halou
DEPIGMENTAREA
CIRCUMSCRISĂ

Pytiriazis
DEPIGMENTAREA
CIRCUMSCRISĂ

Tinea
versicolor
ROŞEAȚA TEGUMENTELOR
(ERITEMELE CUTANATE)

❏ ERITEME
FIZIOLOGICE

❏ ERITEME
PATOLOGICE
ROŞEAȚA TEGUMENTELOR
(ERITEMELE CUTANATE)

❏ ERITEME
FIZIOLOGICE

CONSTITUȚIONALE

DISTONII

NEUROVEGETATIVE

VASODILATAȚIE
ERITEM CONSTITUȚIONAL
ERITEME. VASODILATAȚIE
PERIFERICĂ
■ este fiziologic și trecător

■ apare:

» în mod normal, în condiţii de

temperatură crescută a mediului
ambiant

» după consum de alcool

» în stările febrile (facies vultuos)

ROŞEAȚA TEGUMENTELOR
(ERITEMELE CUTANATE)

❏ ERITEME
PATOLOGICE

ÎN SINDROAMELE
FEBRILE ÎN
POLIGLOBULIE
ÎN
COLAGENOZ
E
ERITEMUL FACIAL ÎN
SINDROAMELE FEBRILE
■ apare o roşeaţă mai intensă a feţei

■ este prezent în afecţiunile febrile,

indiferent de etiologie
ERITEM ÎN POLIGLOBULIE

■ culoare roşie-violacee (cianoză) a:

» tegumentelor

» mucoasele
ERITEMUL ÎN COLAGENOZE

■ eritemul facial din lupusul

eritematos diseminat este
localizat pe obraji şi nas sub
forma unui fluture

■ eritemul din dermatomiozită apare

mai întâi la nivelul pleoapelor şi
în jurul ochilor, mai târziu se
extinde şi pe restul feţei şi pe
torace
DERMOGRAFISM

■ este o urticarie locală dată de o

alergie fizică a pielii consecutiv
zgârierii cu un corp bont/
contondent

■ apare la persoanele cu distonie

neuro-vegetativă
ERITEMUL ÎN SINDROM
CARCINOID
■ eritem trecător (“flush”) mai ales la nivelul

» feţei

» gâtului

» toracelui

■ cauza: serotonina – o substanță vasoactivă

secretată de unele tumori cum sunt tumora
carcinoidă a regiunii ileo-cecale sau unele tumori
maligne bronhopulmonare
ERUPȚIILE CUTANATE
(EXANTEMELE)
❏ MACULA
❏ PAPULA
❏ VEZICULA
❏ BULA
❏ PUSTULA
❏ NODULII
❏ URTICARIA
❏ DERMATITA
❏ ERIZIPELUL
❏ HERPESUL NAZOL-
LABIAL
❏ ZONA ZOSTER
MACULA

■ pete colorate, nereliefate, ce apar în

» rujeolă

» scarlatină

» febra tifoidă

■ aici sunt incluse şi erupţiile hemoragice

(purpura)

■ modul de diferenţiere al lor:

» dacă dispar la presiune digitală sunt

datorate vasodilataţiei capilare (origine
vasculară)

» dacă nu dispar la presiune este vorba

de hemoragie cutanată (peteşie)
MACULA

Varic
elă
 PAPULA

■ este o infiltrare dermică ce apare

ca o leziune cutanată proeminentă
circumscrisă

■ poate fi pruriginoasă (însoţită de

senzaţie de mâncărime) în:

» urticarie

» varicelă

» variolă (în trecut)

Erupție papulară în
amiloidoză
 PAPULA

Sindromul Gianotti-Crosti

■ boală benignă, autolimitată ce

apare mai ales la copii

■ papule ferme, monomorfe,

nepruriginoase, ce apar mai ales
pe față, fese și membre

■ este cauzată de infecții virale, în

special de virusul hepatitei B

■ sinonime: acrodermatitis papulosa

infantum

Papule în sindromul
Gianotti-Crosti
PAPULA

Lichen
neted
PAPULA

Lichen
neted
 PAPULA

Molluscum
 VEZICULA

■ este o erupţie cutanată:

» sub 0,5 cm diametru

» cu acumulare de lichid
în cantitate mică,
disociind
straturile cutanate
■ apare în:

» herpesul nasolabial

» zona zoster

» varicelă în faza a II-a

Vezicule apărute în urma unui de evoluţie
contact cu iedera otrăvitoare
(Toxicodendron radicans)
 VEZICULA

Herpes zoster
generalizat
BULA

■ numită și flictenă

■ este o leziune proeminentă cu

diametrul de peste 0,5 cm

■ cu acumulare de lichid în cantitate

mai mare

■ bulele apar în:

» arsuri de gradul II

» degerături

» pe placarde de erizipel

» în unele intoxicaţii grave

BULA
 BULA

Impetigo
bulos
 BULA

Pemfigoid
bulos
 PUSTULA

■ veziculă în care conţinutul seros

este înlocuit cu unul purulent

■ când pustulele sunt centrate de

un fir de păr = foliculită

■ când este extins = furuncul

■ pustula malignă din antrax este

neagră cu o zonă de roşeaţă
înconjurătoare

■ apărea în faza mai înaintată a

variolei

Folicul
ită
PUSTULA

Furun
cul
PUSTULA

Pustulă
malignă
PUSTULA

Pustulă
malignă
PUSTULA

Pustulă
malignă
 PUSTULA

Pustule în
psoriazis
 NODULII

❏ NODULII SUBCUTANAȚI
MAYNET

❏ ERITEMUL MARGINAT

❏ NODULII OSLER
 NODULII SUBCUTANAȚI
MAYNET
■ noduli roşii, fermi, dureroşi, de 0,5-2 cm

■ localizaţi pe suprafeţe osoase proeminente

» la mâini

» picioare

■ sunt variabili ca număr (între 1 şi 30)

■ pot fi simetrici

■ au o evoluţie de la câteva zile la câteva săptămâni, uneori evoluează în puseuri

■ deşi sunt consideraţi ca semn major de reumatism articular acut, apar rar (5%),
la câteva săptămâni de la debut şi se asociază cu cardite grave
ERITEMUL MARGINAT

■ placard eritematos nepruriginos, al

cărui centru se decolorează, devine
inelar, uşor reliefat, nedureros, pe
pielea palidă

■ apare proeminent pe trunchi şi pe

zona proximală a membrelor

■ are evoluţie fugace, de ore, zile sau

săptămâni

■ apare cu incidenţă rară (5-10%) în

evoluţia reumatismului articular acut

■ mai poate să apară în genodermatoză

sau ca reacţii alergice la medicamente
ERITEMUL MARGINAT
NODULII OSLER

■ noduli subcutanaţi
» mici

» proeminenţi

» dureroşi
■ localizaţi la nivelul
» pulpei degetelor

» pe eminenţele
◆ tenare
◆ hipotenare

» pe plante
■ persistă 4-5 zile
■ apar în
» special în endocardita
infecţioasă
» lupusul eritematos diseminat

» anemiile hemolitice
NODULII OSLER
URTICARIA

■ reacţie cutanată alergică faţă de unele

medicamente (unele antibiotice, sulfamide,
antipiretice, etc.) sau alimente, ca şi în
parazitozele intestinale

■ poate avea manifestări şi extinderi diferite,

de la eritem până la o dermatită alergică
generalizată sau edemul angioneurotic
(Quincke)

■ toate aceste forme de manifestare sunt

expresia unei hipersensibilizări la o proteină
străină
URTICARIA
URTICARIA
 DERMATITA

■ reacţie cutanată alergică faţă

de unele medicamente (unele
antibiotice, sulfamide, antipiretice,
etc.) sau alimente, ca şi în
parazitozele intestinale

■ poate avea manifestări şi extinderi

diferite, de la eritem până la o
dermatită alergică generalizată
sau edemul angioneurotic
(Quincke)
■ toate aceste forme de
manifestare sunt expresia unei
hipersensibilizări la o proteină
străină

Dermatită seboreică
DERMATITA

Dermat
ită
ERIZIPELUL

■ placard

» roşu

» uşor proeminent

» cu marginile

◆ neregulate

◆ bine delimitate

» de dimensiuni variate

■ are etiologie streptococică

■ se localizează de predilecţie la
membrele inferioare
ERIZIPELUL
ERIZIPELUL
 HERPESUL NAZO-LABIAL
■ grup de vezicule cu conţinut lichidian clar,
înconjurate de o aureolă hiperemică
■ după 1-2 zile, conţinutul lor devine tulbure, apoi
se sparg şi se usucă formând o crustă gălbuie
■ evoluţia naturală este de o săptămână
■ apare la limita dintre tegumente şi mucoase:
» buze (herpes labial)

» nas (herpes nazal)

» organe genitale (herpes genital)

■ este produs de un virus
Herpes ■ apare în condiţiile scăderii rezistenţei
simplex organismului, cum se întâmplă în:
» gripă

» pneumonie

» intoxicaţiile alimentare sau

» ciclu menstrual (herpes

catamenial)
HERPESUL NAZO-LABIAL

Herpes
 HERPES (ZONA) ZOSTER

■ erupţie herpetică situată pe traiectul unui

trunchi nervos :
» intercostal (cel mai frecvent)

» cranian

» sciatic
■ unilateral ca localizare
■ însoţită de dureri violente
■ evoluţia naturală a bolii este de circa o
lună, putându-se extinde (mai ales durerile)
până la câteva luni
■ este produsă de virusul varicelo-zosterian
■ apare mai ales la persoanele
» cu imunitate scăzută

» persoane în vârstă
Herpes zoster maxilar (pe
nervul maxilar) » cardiaci
■ agravează evoluţia bolilor prezente
 HERPES (ZONA) ZOSTER

Herpes zoster mandibular (pe

HERPES (ZONA) ZOSTER

Herpes zoster
laterotoracic drept
HERPES (ZONA) ZOSTER

Herpes zoster
 HEMORAGIILE CUTANATE

Hemoragiile cutanate se deosebesc de eriteme

sau exanteme prin faptul că NU DISPAR LA
COMPRESIE DIGITALĂ.
Ca formă și PETEȘIILE
extindere: ECHIMOZEL
E
SUFUZIUNI
LE
În bolile HEMATOA
COAGULOPA
hematologice: MELE
TIILE
TROMBOPAT
IILE
VASCULOPAT
IILE
PETEȘIILE

■ hemoragii:

» punctiforme

» intradermice

» nu dispar la compresie

digitală
 PETEȘIILE

Peteșii
conjunctivale
ECHIMOZELE

■ pete hemoragice mai extinse

SUFUZIUNILE

■ hemoragii cutanate depășind

diametrul de 10 cm
 HEMATOAMELE

■ hemoragii subcutanate colectate

■ bombează suprafaţa cutanată

Hematom
periorbital drept
 HEMATOAMELE

Hematom suborbital
bilateral (posibilă
fractură de bază de
 COAGULOPATIILE

Tulburări ale procesului normal de coagulare a

sângelui, datorat în principal lipsei unor factori
ai coagulării.

Coagulopatii cunoscute:

❏ hemofilia (formele A, B și C)

❏ diateze hemoragice prin supradozare

de anticoagulante

❏ în afecțiuni hepatice
HEMOFILIA

■ este o coagulopatie ereditară

datorată lipsei factorilor VIII, IX şi
XI ai coagulării

■ este o boală transmisă de mame

dar cu manifestare exclusiv la
bărbaţi

■ ea se manifestă din copilărie prin

apariţia de hemoragii articulare
sau musculare (în general la
articulaţiile mari), la cele mai mici
traumatisme locale

■ în timp, prin repetarea acestor

hemoragii articulare, apar
deformări articulare şi impotenţă
funcţională
COAGULOPATIILE ÎN AFECȚIUNI
HEPATICE
■ hemoragii cutanate
 TROMBOPATIILE

Se datorează:

❏ scăderii numărului de trombocite

(trombocitopenii)
❏ unor defecte funcționale
(trombocitopatii)

Apare caracteristic purpura:

❏ purpura trombocitopenică primară -
boala Werlhof
❏ purpure trombocitopenice secundare
în:
■ panmielopatii

■ hipersplenism

■
REACȚII ALERGICE
REACȚII ALERGICE
 VASCULOPATIILE

❏ HEMANGIOMUL
❏ TELEANGIECTAZIILE
❏ ANGIOAMELE ARAHNEIFORME
❏ ERITROZA PALMARĂ
❏ BOALA RENDU-OSLER
❏ PURPURA SCHÖNLEIN-
HENOCH
❏ PURPURA SENILĂ
HEMANGIOMUL

■ este o pată sau o tumoretă :

» puţin proeminentă

» de culoare roşie aprinsă

» cu diametrul sub 3 mm

» cu margine neregulată
■ culoarea păleşte la vitropresiune
■ forma cea mai comună este angiomul senil
(angiom papilar, pata rubinie)
■ tumoare benignă formată prin proliferarea
şi aglomerarea locală a unor vase mici
arteriale dilatate
■ apariţia lor la tineri (mai ales dacă sunt
în număr mare) ar sugera o afecţiune
hepatică
HEMANGIOMUL

■ apare frecvent după vârsta de 50 de ani interesând

tegumentele:

» la nivel toracic

» braţelor

» mai rar faţa sau abdomenul

HEMANGIOMUL
TELEANGIECTAZIILE

■ dilataţii ireversibile ale vaselor arteriale

cutanate mici

■ apar cu aspectul unor firişoare liniare, uneori

serpiginoase

■ se pot întâlni pe tegumentele

» trunchiului

» feţei

■ teleangiectaziile nazale apar la alcoolici

ANGIOAMELE
ARAHNEIFORME
■ numite și “steluţe vasculare”

■ formaţiuni care apar ca un angiom:

» central, mic

» roşu aprins

» pulsatil

■ înconjurat de teleangiectazii dispuse

radial

■ pe fondul unei pete eritematose

■ lipsesc în jumătatea inferioară a

corpului!
ANGIOAMELE
ARAHNEIFORME
ERITROZA PALMARĂ

■ vasodilataţie localizată mai ales la

eminenţa hipotenară

■ este semn de hepatopatie cronică

ERITROZA PALMARĂ
TELANGIECTAZIA HEMORAGICĂ
EREDITARĂ
■ angioame
» mici

» multiple
■ la nivelul regiunilor
» peribucală

» perinazală

» urechilor

» feței

» faţa palmară a

mâinilor
» patul unghial
TELANGIECTAZIA HEMORAGICĂ
EREDITARĂ
■ este o afecţiune transmisă
genetic, apărută încă din copilărie

■ numită și boala Rendu-Osler

PURPURA ALERGICĂ SCHÖNLEIN-
HENOCH
■ hemoragii cutanate punctiforme (peteşii)
■ are debut acut cu
» febră

» dureri
◆ articulare

◆ abdominale

■ evoluţia este cu recidive

■ apare ca o reacţie imună după
» infecţie streptococică

» alergii medicamentoase
PURPURA ALERGICĂ SCHÖNLEIN-
HENOCH
PURPURA ALERGICĂ SCHÖNLEIN-
HENOCH
PURPURA SENILĂ

■ peteşii
■ echimoze
■ apar spontan pe
» faţă

» mâini

» gambe
■ se datorează în special fragilităţii
capilare ce apar o dată cu înaintarea în
vârstă
PURPURA SENILĂ
 ICTERUL

ICTERUL reprezintă colorația galbenă a

tegumentelor și mucoaselor, provocată de
depunerea de bilirubină (produs de degradare a
hemoglobinei), consecință a creșterii
concentrației plasmatice peste valoarea normală
de 1 mg %.

Se deosebesc, clinic şi fiziopatologic:

❏ icterul hepatocelular
❏ icterul mecanic (colestatic)
❏ icterul hemolitic
 ICTERUL

Icter. Ascită masivă. Circulație colaterală.

Hernie ombilicală.
ICTERUL

Icter
scleral
 CIANOZA
Este colorația albastră-violacee a tegumentelor şi
mucoaselor vizibile, provocată de creşterea
concentrației de hemoglobină redusă peste 5%
(valoare normală 2,5%) la nivelul capilarelor
superficiale.

CLASIFICARE:

❏ după localizare:
■ cianoze localizate
■ cianoze generalizate

❏ după mecanismul de producere:

■ cianoza centrală
■ cianoza periferică
CIANOZE LOCALIZATE

❏ OBSTRUCȚII
VENOASE

❏ DILATAȚIA
VENULELOR

❏ OBSTRUCȚII
ARTERIALE
 OBSTRUCȚII VENOASE

■ acrocianoză rece, distală

■ scăderea temperaturii locale

■ cauza:

» creşterea concentraţiei de
hemoglobină redusă

» consum exagerat periferic de oxigen

» staza sângelui în reţeaua capilară

venoasă şi periferică ± vasoconstricție
arteriolară

Sindrom posttrombotic al
membrului inferior
stâng, ulcer plantar
 OBSTRUCȚII ARTERIALE

■ încetinirea circulaţiei

■ cianoză locală

■ temperatură scăzută locală

Ulcer arterial
(localizare atipică)
 CIANOZE GENERALIZATE

❏ INSUFICIENȚĂ RESPIRATORIE

❏ INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ

❏ CARDIOPATII CONGENITALE CU ŞUNT

DREAPTA-STÂNGA

❏ POLIGLOBULIA

❏ METHEMOGLOBINEMIA,
SULFHEMOGLOBINEMIA
 CIANOZE GENERALIZATE

■ cianoză caldă, interesând

» extremităţile (acrocianoză)

» mucoasa bucală (buze,

limbă)
» lobul urechii

Insuficiență respiratorie -
acrocianoză
CIANOZE GENERALIZATE

Cianoză
centrală
 CIANOZE GENERALIZATE

Cardiopatie congenitală cu şunt

dreapta-stânga
 EDEMELE

CLASIFICARE
CLINICĂ:
❏ EDEME GENERALIZATE:
❏ EDEME ■ edeme renale
LOCALIZATE: ■ edeme cardiace
■ prin obstrucție ■ edeme în afecțiuni
venoasă hepatice
■ prin obstrucție ■ edeme endocrine
limfatică ■ edeme prin malnutriție
■ edeme alergice (carențiale)
■ edeme
inflamatorii
 EDEMELE VENOASE

■ albastre în “phlegmasia coerulea dolens”

■ albe în “phlegmasia alba dolens”

■ apar în:

» tromboflebite

» compresii venoase

Tromboză venoasă
profundă
EDEMELE VENOASE

Phlegmasia alba
LIMFEDEMUL

■ edem palid

■ apare pe faţa dorsală a

» mâinilor

» picioarelor

■ se găsește în obstrucţii limfatice prin procese

tumorale
LIMFEDEMUL
 LIMFEDEMUL

■ o formă deosebită a
edemului limfatic o reprezintă
“elephantiazis-ul”, care este
expresia unei insuficienţe limfatice
foarte exprimate

■ în elefantiază pielea este mult

îngroşată, dură şi la nivelul ei în
evoluţie pot apare tulburări trofice

Elefanti
ază
LIMFEDEMUL
 LIMFEDEMUL

Limfedem - elephantiasis
verrucosa nostra
LIMFEDEMUL

Filari
ază
LIMFEDEMUL
LIMFEDEMUL
LIMFEDEMUL
EDEMELE ALERGICE

■ localizare pe:

» faţă

» pleoape

» buze

» limbă

■ se însoţeşte de:

» prurit

» erupţii urticariene

» apare prin creşterea permeabilităţii

capilare
EDEMELE ALERGICE

Șocul
anafilactic
 EDEMELE INFLAMATORII

■ edem

» localizat

» unilateral

■ însoţește semnele inflamaţiei:

» durerea

» roşeaţa

» temperatura locală crescută

■ apare prin creşterea permeabilităţii
capilare

Artrită urică în
puseu acut
EDEMELE INFLAMATORII

Artrită urică în
 EDEMELE RENALE

■ edem

» palid

» moale

■ apare cu predilecţie în regiunile cu

ţesut subcutanat lax:

» pleoape

» faţă

» organele genitale

Edeme
palpebrale
 EDEMELE CARDIACE

■ edem

» decliv

» bilateral

» simetric

» cianotic

» rece

■ la bolnavul în ortostatism apare la

» maleole

» gambe

» faţa internă a tibiei

■ la bolnavul în clinostatism și în
regiunea lombosacrată

Semnul godeului
 EDEMELE CARDIACE

■ edemul este

» sugerat de anamneză

» semnalat de inspecţie

■ confirmat prin palpare:

» apariţia godeului de presiune

locală, caracteristică ce
urmează unei presiuni digitale
în zonele cu strat subiacent dur
(pretibial şi sacral)

» persistenţa pliului cutanat

» creşterea curbei ponderale

Semnul godeului
 EDEMUL HEPATIC

■ edem

» generalizat

» simetric

» nuanţă icterică

■ apare în ciroza hepatică, alături de

ascită

Edem al membrelor inferioare în

afectare hepatică.
Semnul godeului este pozitiv.
 EDEMELE ENDOCRINE

■ apar în disfuncţia mai multor glande endocrine:

» hipotiroidism (mixedem)

» hipertiroidism

» hiperfoliculinism

» sindrom Cushing

Facies
EDEMELE CARENȚIALE

■ edem difuz, aspect foarte variabil

■ apare prin

» deficit de aport
◆ edemul de foame

◆ edemul de război

» deficit de utilizare (sindrom de

malabsorbţie, gastrectomie, diaree cronică,
afecţiuni hepatice, pancreatice)
» hipoproteinemie congenitală

■ denumit şi kwashiorkor, apare datorită

carenţei de proteine ca urmare a malnutriţiei

■ este larg răspândit în Africa

CIRCULAȚIA VENOASĂ
COLATERALĂ
■ circulaţie venoasă subcutanată la
nivelul membrului afectat

■ edem unilateral

■ este forma cea mai frecvent

întâlnită în clinică

■ apare în caz de tromboflebită

profundă a membrelor, mai
frecvent inferioare (tromboză
venoasă profundă a membrelor
inferioare)
CIRCULAȚIA VENOASĂ
COLATERALĂ
 CIRCULAȚIA VENOASĂ
COLATERALĂ
■ circulaţie colaterală porto-cavă
prin venele

» periombilicale (imagine)

» gastro-
esofagiene
dilatate

» hemoroidale

■ colateralele situate radiar în jurul

ombilicului dau aspectul clasic de
”cap de meduză”

Ciroză - obstrucția circulației

portale - ascită
CIRCULAȚIA VENOASĂ
COLATERALĂ

Ciroză - obstrucția circulației portale

– ascită (copil)
 CIRCULAȚIA VENOASĂ
COLATERALĂ
Medusa era o frumoasă tânără preoteasă în templul
lui Pallas Atena. Fiind violată de Poseidon (zeul
mării) în templul lui Atena, zeița înfuriată transformă
frumoasele ei plete în niște șerpi, iar fața ei este atât
de desfigurată, încât doar o privire asupra ei poate
transforma un om în piatră.

Eroul Perseus (ajutat de alte zeități) îndeplinește

dorința domnitorului insulei Seriphos, regele
Polydectes și - decapitând preoteasa în timpul
somnului – aduce capul acesteia în curtea palatului.
Aflând cu stupoare de amenințările și abuzurile regelui
la adresa mamei, intră în sala tronului. Regele - fiind
surprins de prezența eroului – refuză să creadă
îndeplinirea misiunii, la care Perseus - ca dovadă -
scoate trofeul și acesta, împreună cu nobilii lui, se
transformă în piatră.

Medusa, de Arnold Böcklin (1878)

TULBURĂRILE TROFICE
CUTANATE

❏ DEGERĂTURILE

❏ GANGRENA

❏ ESCARA

❏ ULCERUL PERFORANT
PLANTAR
❏ ULCERUL VARICOS
DEGERĂTURILE

■ localizate la extremităţi (degete,

urechi)

■ au intensitate diferită (de la simpla

hiperemie, în degerăturile de
gradul I, la necroză şi gangrenă
umedă, în degerăturile de gradul
IV)

■ sunt determinate de expunerea la

frig
 DEGERĂTURILE

Degerătură după aplicație

locală de gheață
 DEGERĂTURILE

Degerătură după aplicație

locală de gheață
DEGERĂTURILE

Amputație după
degerătură
GANGRENA

■ este necrozarea tegumentelor şi celorlalte ţesuturi moi

■ la început se manifestă printr-o coloraţie albastră-

neagră a pielii, apoi se produce necroza ţesutului, cu
eliminarea lui

■ gangrena poate fi:

» uscată

» umedă

■ gangrena umedă apare secundar suprainfecţiei

bacteriene cu germeni anaerobi

■ boli care evoluează cu gangrene:

» arteriopatiile periferice în stadiul IV de

evoluţie
» ocluziile arteriale periferice prin embolii

■ diabetul zaharat este un factor agravant al

acestor boli
GANGRENA

Gangrenă
diabetică
GANGRENA

Gangrenă
diabetică
 GANGRENA

Gangrenă în trombangeita obliterantă

(boala Buerger)
 GANGRENA

Gangrenă în trombangeita obliterantă

(boala Buerger)
 GANGRENA

Gangrenă în trombangeita obliterantă

(boala Buerger)
 GANGRENA

Pyoderma gangrenosum. Ulcer cutanat

suprainfectat.
 GANGRENA

Echtyma gangrenosum, secundară

unei tromboze
ESCARA

■ este o gangrenă profundă ce interesează:

» tegumentele

» muşchii

» chiar osul
■ apare în regiunile expuse presiunii
corporale:
» fese

» călcâie

» coate

» regiunea sacrală

■ se decelează la bolnavii gravi, care nu se

pot mobiliza (bolnavi comatoşi, bolnavi cu
accidente vasculare cerebrale, insuficienţă
cardiacă) şi care nu beneficiază de o
îngrijire suficientă prin mobilizare pasivă şi
masaj
 ESCARA

Escară de Escară de decubit

decubit vindecată
ULCERUL PERFORANT
PLANTAR
■ numit și mal perforant

» ulceraţie

» profundă

» rotundă

■ situată în talpă, la nivelul porţiunii

distale a primului sau a celui de al
V-lea metatarsian

■ cauze:

» tabes

» diabet zaharat
 ULCERUL VARICOS

Vene varicoase la nivelul

membrului inferior
ULCERUL VARICOS

■ ulceraţie profundă
■ margini neregulate
■ apare la nivel gambier
■ cianoza extremității afectate
■ cauza:

» tulburările de circulaţie venoasă ce

caracterizează insuficienţa circulatorie
venoasă cronică din varicele membrelor
inferioare
» sindromul posttrombotic de la acest nivel

■ denotă o evoluţie nefavorabilă a afecţiunii

venoase
■ are o vindecare lentă
ULCERUL VARICOS
STAREA PSIHICĂ. ALTERĂRILE
SENZORIULUI

❏ TULBURĂRILE SOMNULUI

❏ PIERDERI DE CONȘTIENȚĂ
TRANZITORII

❏ PIERDERI DE CONŞTIENȚĂ
PRELUNGITE - COMELE

❏ CONVULSIILE

❏ SEMIOLOGIA PSIHIATRICĂ
 TULBURĂRILE SOMNULUI

❏ Insomnia

❏ Hipersomnia

❏ Sindromul PICKWICK

❏ Sindromul de narcolepsie - cataplexie

❏ Somnambulismul
 PIERDERI DE CONȘTIENȚĂ
TRANZITORII
Lipotimia (leşinul) este provocată de o subperfuzie a creierului
cu hipoxie consecutivă, apare de regulă în ortostatism,
bolnavul îşi revine după câteva secunde până la 1-2 minute,
revenirea senzorială fiind completă.
Sincopa este tot o pierdere temporară de conştiență a cărei
instalare este de obicei mai brutală, fără prodrom.

Tipuri de sincope:
■ sincope de natură NEUROGENĂ: sincopa “isterică”, sincopa
epileptică (“petit mal”), ischemia tranzitorie cerebrală,
ischemia de focar
■ sincope de origine VASCULARĂ: sincopa vaso-vagală, sincopa
posturală, sincopa carotidiană (hipersensibilitatea sinusului
carotidian), sincopa din hemoragia digestivă (datorită
scăderii bruşte a volemiei)
■ sincope de origine CARDIACĂ: sincopa cardiacă (în tulburările
de ritm sau de conducere
– bradicardii, tahicardii, blocuri), sincopa de efort (caracteristic
 PIERDERI DE CONŞTIENȚĂ
PRELUNGITE - COMELE
Cauzele cele mai frecvente:
■ Intoxicații endogene - comele
metabolice:
» coma diabetică –
hiperglicemică
» coma hipoglicemică
» coma uremică
» coma hepatică
■ Intoxicații exogene:

» coma alcoolică accident

» comele toxice și ale
medicamentoase
■ Leziuni cerebrale - comele involunt
cerebrale prin intoxicații are
CLASIFICAREA COMELOR -
SCORUL GLASGOW
Semne Răspuns Scor
Deschidere spontană 4
Deschidere la comandă verbală 3
Deschiderea ochllor
Deschidere la stimulare dureroasă 2
Fără răspuns 1
Orientat + conversație 5
Dezorientat + conversație 4
Răspuns verbal Cuvinte neadecvate 3
Sunete neinteligibile 2
Fără răspuns 1
Răspuns la comandă 6
Răspuns la stimuli dureroși 5
Retragere la stimuli dureroși 4
Răspuns motor Retragere la decorticare (flexia membrului superior și 3
hiperextensia membrului inferior)
Postura de decerebrare (hiperextensia membrelor) 2
Fără răspuns 1
Scor total Coma gravă este indicată de un scor sub 7 3-15
 CONVULSIILE
Reprezintă o activitate motorie paroxistică
sistematizată, fiind expresia unei hiperexcitabilități a
zonei motorii a cortexului.
Ele pot fi generalizate sau parțiale.
a)convulsiile generalizate caracteristice se întâlnesc în epilepsie
în accesul de “grand mal”. Instalarea accesului este precedată
de senzații particulare: olfactive, auditive, vizuale, halucinații,
palpitații = aura
b)convulsiile parțiale se manifestă fără alterarea senzoriului, cu
contracții clonice interesând unilateral o extremitate, superioară
și/sau inferioară sau amândouă, cu durată de câteva minute
(epilepsia jacksoniană); se pot întâlni în tumori cerebrale,
metastaze cerebrale, afecțiuni neurologice însoțite de iritația
locală a zonelor corticale motorii
c)tetania apare în accese de contracții tonice, spastice ale
musculaturii scheletice şi viscerale; caracteristică este
“mâna de mamoş”
 SEMIOLOGIA PSIHIATRICĂ
Iluziile sunt percepții deformate ale ființelor, lucrurilor şi
obiectelor reale.
Apar în boli infecțioase, schizofrenie, intoxicații cu
substanțe halucinogene (LSD). De menționat că şi la
persoanele sănătoase pot apare iluzii “fiziologice”,
frecventă fiind confuzia (o persoană cu alta).
Halucinațiile - percepții ireale (fără obiect) - pot fi:
■ vizuale
» scântei, etc. (în nevroza astenică, psihopatii)
■ gustative şi olfactive

» gusturi şi mirosuri diverse, plăcute sau neplăcute

(în epilepsie)
■ tactile

» înțepături, etc. (alcoolism)

■ auditive

» pocnituri, cântece, etc. (schizofrenie)

 SEMIOLOGIA PSIHIATRICĂ
■ Anxietatea - apare în nevroza astenică, stări de surmenaj,
poate să apară şi la bolnavii cu boli organice interne, cum ar
fi anxietatea bolnavilor cardiaci
■ Obsesia - în stări depresive, schizofrenie
■ Fobia - este o idee obsesivă dublată de anxietate –
cancerofobia, nozofobia, agorafobia, claustrofobia, zoofobia
■ Delirul - în psihoze, intoxicații, boli infecțioase; delirul poate fi
violent sau din contră, cu fenomene apatice
■ Atenția - poate fi diminuată sau exagerată (dar limitată la
anumite sfere de preocupare)
■ Tulburările de somn: insomnia, hipersomnia
■ Tulburările de conştiență:
» pierderi de conştiență tranzitorii (lipotimia, sincopa)
» pierderi de conştiență prelungite - comele
SEMIOLOGIA NEUROLOGICĂ

❏ MODIFICĂRI STATICE ȘI DINAMICE

❏ MOTILITATEA VOLUNTARĂ (ACTIVĂ)
❏ COORDONAREA MIȘCĂRILOR
❏ REFLEXELE
❏ SENSIBILITATEA
❏ MIȘCĂRILE INVOLUNTARE
❏ NERVII CRANIENI
MODIFICĂRI STATICE ȘI
DINAMICE

❏ ATITUDINEA
BOLNAVULUI

❏ ECHILIBRUL STATIC

❏ ECHILIBRUL
DINAMIC
 ECHILIBRUL STATIC

Este tulburat în leziuni ale sistemului vestibular, ale

sistemului extrapiramidal (boala Parkinson), în tabes şi
polinevrite.
Pentru examinarea echilibrului static al bolnavului
se efectuează proba Romberg.

Proba Romberg

■ Bolnavul în poziție verticală, cu picioarele apropiate,

cu vârfurile şi călcâiele lipite, este rugat să închidă
ochii
■ Proba este pozitivă dacă bolnavul nu poate menține
această poziție
 ECHILIBRUL DINAMIC

■ Mersul “în foarfece” - diplegia spastică (boala

Little)
■ Mersul “spasmodic”- în sleroza în plăci
■ Mersul “târât”- în parapareze, histerie
■ Mersul “cosit”- în hemipareza sechelară unui
atac ischemic cerebral
■ Mersul “stepat”- în paralizia nervului sciatic
popliteu extern
■ Mersul “rigid”- în boala Parkinson
■ Mersul “dansant”- în coree
■ Mersul “talonat”- în tabes
■ Mersul “ebrios”- în sindrom cerebelos
■ Mersul “legănat”- în luxația unilaterală
 MOTILITATEA VOLUNTARĂ

Pentru aprecierea acesteia, se urmăresc:

■ mişcările spontane - prin simpla inspecție a

bolnavului
■ amplitudinea mişcărilor - cerem bolnavului
să execute diferite mişcări în diverse
articulații
■ viteza - rapiditatea cu care se face mişcarea
■ forța musculară cu care se face o mişcare
 MOTILITATEA VOLUNTARĂ

Motilitatea activă poate prezenta un

deficit:
» parțial (pareză)
» total (paralizie – plegie)
Denumirea paraliziei este în raport cu
segmentele afectate:
» monoplegie
» hemiplegie
» paraplegie
» tetraplegie
În cazul parezei se folosesc termenii de:
» monopareză
» hemipareză
» parapareză
 COORDONAREA
Tulburările de MIȘCĂRILOR
coordonare duc la ataxie, care în funcție de
interesarea căii sensibilității profunde inconştiente sau
conştiente, poate fi de tip cerebelos sau tabetic.
1.Ataxia cerebeloasă apare în leziuni ale cerebelului şi căilor
cerebeloase:
a)dismetrie cu hipermetrie, care se pune în evidență prin proba
index-nas sau prin proba calcâi-genunchi; în ambele probe
bolnavul nu atinge ținta (dismetrie), ezită şi chiar o depăşeşte
(hipermetrie)
b)asinergie - defect de coordonare a mişcărilor simultane care
participă la executarea unei mişcări complexe
c)adiadocokinezia - imposibilitatea de a executa mişcări repezi,
succesive şi de sens contrar, evidențiată prin proba închiderii
şi deschiderii rapide a pumnului
d)tremurătură cerebeloasă statică
e)tulburări de scris (neregulat, tremurat)
f)tulburări de:
» vorbire (sacadată, monotonă, lentă)
 COORDONAREA
MIȘCĂRILOR
Tulburările de coordonare duc la ataxie, care în funcție de
interesarea căii sensibilității profunde inconştiente sau
conştiente, poate fi de tip cerebelos sau tabetic.

2.Ataxia tabetică apare în tabes:

a)mers talonat, cu bază largită
b)dismetrie cu hipermetrie
c)proba Romberg pozitivă
d)abolirea reflexelor osteo-tendinoase
 REFLEXELE
Reflexele cutanate:
» palmo-mentonier
» cutanate abdominale
» cutanat plantar

Reflexele osteotendinoase (ROT):

» rotulian
» achilian

Modificări patologice ale ROT:

» diminuate sau abolite (în tabes, mielite, nevrite, polinevrite)
» exagerate (în leziuni piramidale)
» clonusul (în leziuni piramidale)

Reflexele pupilare:
» fotomotor
» de acomodare la distanță
REFLEXUL CUTANAT
PLANTAR
■ excitaţia marginii externe a plantei de la călcâi spre degete
produce, normal, flexia degetelor
■ în leziuni piramidale, degetul mare face o mişcare de
extensie (semnul Babinski pozitiv), care poate fi însoţită de
desfacerea în evantai a celorlalte degete
REFLEXUL ROTULIAN

■ percuţia tendonului rotulian determină

extensia gambei pe coapsă
REFLEXUL ACHILIAN

■ percuţia tendonului lui Achile

produce contracţia tricepsului
sural
 SENSIBILITATEA
Tulburările de sensibilitate sunt:

■ Subiective:
» parestezii - în nevrite,
polinevrite şi tabes
» durere - în tumori, hernie de
disc

■ Obiective:
» tulburări de sensibilitate
superficială
» tulburări de sensibilitate
profundă
 MIȘCĂRILE INVOLUNTARE

■ Tremurăturile – fiziologie şi
patologice
■ Convulsiile – epilepsie, eclampsie,
uremie
■ Fasciculațiile musculare
■ Mişcările coreice – coreea Sydenham,
Huntington
■ Miocloniile – encefalită, uremie
■ Crampele funcționale – contracții
tonice, trecătoare
■ Ticurile – bruşte, cu caracter semi-
conştient
 NERVII CRANIENI

❏ NERVUL
OLFACTIV

❏ NERVUL OPTIC

❏ NERVUL
OCULOMOTOR

❏ NERVUL FACIAL

❏ NERVUL ACUSTIC

❏ NERVUL
VESTIBULAR
 NERVUL OLFACTIV

■ Hiposmia - diminuarea mirosului

■ Anosmia - pierderea mirosului
■ Hiperosmia - creşterea capacității
olfactive
■ Parosmia - confundarea diferitelor
mirosuri
■ Cacosmia - perceperea oricărui
excitant olfactiv ca un miros
dezagreabil
 NERVUL OPTIC
Se cercetează:
a)acuitatea vizuală, cu optotipul
b)câmpul vizual, cu campimetrul
c)fundul de ochi, cu oftalmoscopul
Tulburări de vedere:
■ ambliopia: diminuarea vederii

■ amauroza sau cecitatea: pierderea vederii

■ discromatopsia: tulburări de vedere pentru

culori; este de obicei congenitală şi

interesează, în special culorile roşie şi verde
(daltonismul)
■ hemianopsia: pierderea vederii într-o jumătate

de câmp vizual
■ scotoamele: pete oarbe în câmpul vizual

Cauzele tulburărilor de vedere:

■ nevrite optice de diferite etiologii:

» diabetică
» uremică
NERVUL OCULOMOTOR

❏ STRABISM

❏ DIPLOPIE

❏ PTOZĂ
PALPEBRALĂ
 STRABISM

■ devierea globului ocular în direcţia opusă nervului lezat

Tipuri de
strabism
 STRABISM

Strabism convergent.
Esotropie
 STRABISM

Strabism divergent.
Exotropie
 DIPLOPIA

■ vedere dublă

Hipertro
pie
DIPLOPIA

Esotro
pie
DIPLOPIA

Exotro
pie
 DIPLOPIA

Cum vede bolnavul cu

diplopie?
PTOZA PALPEBRALĂ

■ apare prin paralizia

nervului oculomotor comun
PTOZA PALPEBRALĂ
PTOZA PALPEBRALĂ
 NERVUL FACIAL

Paralizia facială periferică:

■ asimetrie facială cu devierea gurii spre partea sănătoasă
■ ștergerea pliurilor şi şanţurilor feţei şi frunţii
■ coborârea comisurii bucale
■ lagoftalmie prin căderea pleoapei inferioare
■ scurgerea lacrimilor pe obraz
■ absenţa clipitului (toate de partea bolnavă)
■ mişcările automate (râs, plâns) şi cele active (arătarea
dinţilor) accentuează aceste semne
■ bolnavul nu poate fluiera, încreţi fruntea şi încrunta de partea
bolnavă
■ când încearcă să închidă pleoapele, ochiul de partea
bolnavă rămâne deschis, iar globul ocular este deviat în sus
şi exterior (semnul lui Charles-Bell)
Paralizie facială stângă
 NERVUL ACUSTIC

Acufene – sunete şi zgomote percepute de bolnav

fără o sursă existentă, apare în hipertensiunea
arterială, otite
Hiperacuzie – creşte intensitatea percepției
acustice, apare în migrene, nevroze
Diplacuzie – acelaşi sunet auzit simultan în două
variante diferite ca tonalitate
Hipoacuzie, surditate de transmisie – se datorează
compromiterii conducerii aeriene a sunetelor,
apare în otite medii, dop de cerumen
Surditatea de percepție – este afectată atât
conducerea aeriană cât şi cea osoasă, în leziuni
ale urechii interne şi nervului auditiv
 NERVUL VESTIBULAR

Vertij – falsă senzație de deplasare a individului

în raport cu mediul înconjurător sau ale
acestora față de individ
Tulburări de echilibru
Nistagmus – instabilitatea motorie involuntară
a globilor oculari compusă din două secuse:
» una lentă care deviază privirea
» alta rapidă de reîntoarcere la punctul fix
SEMIOLOGIA
ENDOCRINOLOGICĂ

HIPOFIZA

TIROIDA

SUPRAREN
ALA
 HIPOFIZA

❏ ACROMEGALIA

❏ INSUFICIENȚA
HIPOFIZARĂ

❏ DIABETUL INSIPID
ACROMEGALIA

■ aspect de maimuţă:
» faţa alungită

» nasul mare
■ mandibula hipertrofiată şi proeminentă
(prognatism)
■ exagerarea proeminenţelor osoase:
» arcadele zigomatice

» sprâncenare

» bosele frontale

» pomeţii
■ este boala secundară hipersecreţiei de hormon
somatotrop (adenom hipofizar eozinofil
 TIROIDA

❏ GUȘA SIMPLĂ
(ENDEMICĂ)

❏ HIPERTIROIDIA

❏ HIPOTIROIDIA
GUȘA ENDEMICĂ

■ mărirea de volum a tiroidei

(săgeată)

■ cauza cea mai frecventă este

carenţa de iod din regiunile endemice
HIPERTIROIDIA - BOALA
BASEDOW
■ exoftalmie

» bilaterală

» simetrică

■ ochi strălucitori

■ aspect de spaimă

■ hipersecreţie lacrimală
HIPOTIROIDIA - MIXEDEMUL

■ infiltraţie cutaneo-mucoasă:
» edem mucos, fără godeu

» aspect împăstat al

tegumentelor
■ facies rotunjit “în lună plină”
■ pleoapele tumefiate
■ tegumente
» palide

» reci

» uscate
■ absenţa în treimea externă a
sprâncenelor
 GLANDA SUPRARENALĂ

❏ INSUFICIENȚA
SUPRARENALĂ

❏ SINDROMUL
CUSHING
BOALA ADDISON

■ melanodermie în zonele
descoperite, expuse

» în pliurile de flexie a:

◆ membrelor

◆ mameloanelor

◆ mucoaselor (buze,
gingii)
BOALA ADDISON

■ melanodermie în zonele
descoperite, expuse la razele solare
(săgeți)
SINDROMUL CUSHING

■ obezitate facio-tronculară, fără atingerea

extremităţilor

■ faţa - rotundă cu aspect “în lună plină”

■ pomeţii - roşii şi proeminenţi

 SEMIOLOGIA GANGLIONILOR
LIMFATICI

❏ PRINCIPII DE PALPARE A
GANGLIONILOR
LIMFATICI

❏ CLASIFICAREA ADENOPATIILOR

❏ DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL
ADENOPATIEI
PRINCIPII DE PALPARE A
GANGLIONILOR LIMFATICI

Localizarea topografică a
ganglionilor limfatici din
regiunile capului şi gâtului
 ADENOPATII

❏ ADENOPATIILE
INFECȚIOASE

❏ ADENOPATIILE DE NATURĂ
ALERGICĂ

❏ ADENOPATIILE
METASTATICE

❏ ADENOPATIILE DIN
ADENOPATII INFECȚIOASE

■ adenopatia tuberculoasă:

» localizată obişnuit laterocervical

cu periadenită (săgeată)

» fixează ganglionii pe planurile supra-

şi subiacente

» tendinţă la fistulizare
ADENOPATII INFECȚIOASE
 ADENOPATII DE NATURĂ
ALERGICĂ
■ adenopatii inflamatorii
neinfecţioase

■ apar în:

» sarcoidoză (boala
Besnier- Boeck-
Schaumann)

» bolile de colagen

■ au mecanism autoimun

Sarcoidoza Besnier-Boeck-
Schaumann
 ADENOPATII DE NATURĂ
ALERGICĂ
■ adenopatii inflamatorii
neinfecţioase

■ apar în:

» sarcoidoză (boala
Besnier- Boeck-
Schaumann)

» bolile de colagen

■ au mecanism autoimun

Sarcoidoza Besnier-Boeck-
Schaumann.
Adenopatie hilară
 ADENOPATII METASTATICE

■ interesează, obişnuit, un grup ganglionar

■ ganglionii
» de dimensiuni variabile (alună, nucă)
» duri
» nedureroşi
» aderenţi la planurile profunde
» fără tendinţă la fistulizare
■ cancerul mamar produce metastaze
ganglionare în axilă
■ cancerele localizate abdominal
produc metastaze ganglionare în fosa
supraclaviculară stângă
■ cancerele localizate toracic produc
metastaze ganglionare în fosa
supraclaviculară dreaptă

Cancer pulmonar. Metastază axilară.

ADENOPATII DIN HEMOPATIILE
MALIGNE

Adenopatie metastatică la nivelul

hilurilor pulmonare –
tomografie computerizată
 DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL
ADENOPATIILOR
Se face cu alte tumefacții cu aceleaşi
localizări:

» cervical: lipoame sau afecțiuni ale

glandelor salivare

» axilar: hidrosadenita

» inghinal: hernia inghinală

 SINDROMUL FEBRIL

❏ TIPURI DE FEBRĂ

❏ HIPOTERMIA

❏ DIAGNOSTICUL
BOLILOR FEBRILE
 TIPURI DE FEBRĂ

❏ FEBRA
CONTINUĂ

❏ FEBRA
REMITENTĂ

❏ FEBRA
INTERMITENTĂ

❏ FEBRA
RECURENTĂ

❏ FEBRA
FEBRA CONTINUĂ

■ temperatură constantă la un nivel ridicat (38-39°C)

■ durează 5-14 zile

■ întâlnită în:

» pneumonia bacteriană

» erizipel

» febră tifoidă
FEBRA REMITENTĂ

■ temperatura prezintă variaţii mai mari de 2-3°C între

cele două perioade ale zilei

■ nu scade sub 37 °C

■ întâlnită în:

» supuraţii pulmonare

» tuberculoză pulmonară

» septicemie
FEBRA INTERMITENTĂ

■ temperatură caracterizată de creşteri

bruşte până la 39-40°C

■ temperatura minimă se încadrează în

limitele normale

■ apare în:

» tuberculoza pulmonară

» supuraţii pulmonare

» septicemii

■ evoluție periodică în:

» malarie

» colecistită acută litiazică

FEBRA RECURENTĂ

■ perioade de febră ridicate alternând cu

perioade de afebrilitate

■ este caracteristică pentru

limfogranulomatoza malignă Pell-
Ebstein
FEBRA ONDULANTĂ

■ temperatură având o curbă ascendentă care

atinge un apogeu, apoi revenind spre valori
normale, cu repetarea ciclului

■ apare în limfogranulomatoza malignă

FEBRA NEREGULATĂ

■ oscilaţii febrile nesistematizate, fără o sistematizare

identificabilă

■ pot apărea în:

» abcesul pulmonar

» bronşiectazie

» colecistite
 DIAGNOSTICUL BOLILOR
FEBRILE
❏ FEBRA ÎN AFECȚIUNI RESPIRATORII

❏ FEBRA ÎN AFECȚIUNI
CARDIOVASCULARE
❏ FEBRA ÎN AFECȚIUNI DIGESTIVE

❏ FEBRA ÎN AFECȚIUNI RENALE

❏ FEBRA ÎN AFECȚIUNI
HEMATOLOGICE
❏ FEBRA ÎN BOLI SISTEMICE
(COLAGENOZE)
 FEBRA ÎN AFECȚIUNI
RESPIRATORII
■ Virozele respiratorii (stările gripale)
■ Infecțiile bacteriene ale căilor respiratorii
superioare (rinofaringitele)
■ Anginele - dominate etiologic de streptococul ß
hemolitic A (> 85%)
■ Tuberculoza pulmonară
■ Pneumoniile bacteriene
■ Pneumoniile virotice (interstițiale)
■ Pleureziile
■ Trombemboliile pulmonare
■ Neoplasmul bronhopulmonar
 FEBRA ÎN AFECȚIUNI
CARDIOVASCULARE
■ Reumatismul articular acut
■ Endocardita bacteriană acută sau subacută: valvulop
complicație a unei preexistente atii
■ Pericarditele acute de diferite etiologii
■ Miocarditele acute
■ Infarctul miocardic acut (IMA)
■ Febra de resorbție a toxinelor din zona de necroză miocardică,
primele zile post infarct
■ Alte complicații ale IMA:
» pericardita epistenocardică
» embolii pulmonare
» febra postmanopere:
◆ stimulări cardiace
◆ catetere venoase
 FEBRA ÎN AFECȚIUNI
DIGESTIVE
■ Toxiinfecțiile alimentare
■ Colecistite acute
■ Hepatita virală acută cu debut
pseudogripal
■ Lambliaza
■ Abcesul hepatic
■ Cancer hepatic primar sau
metastatic
■ Cancer pancreatic
 FEBRA ÎN AFECȚIUNI
RENALE
■ Infecții urinare acute sau cronice
(pielonefritele)
■ Supurații renale sau pararenale
■ Tuberuloza renală
■ Cancerul renal
 FEBRA ÎN AFECȚIUNI
HEMATOLOGICE
■ Anemii (Biermer, hemolitice)
■ Leucemii acute şi cronice
■ Limfogranulomatoza malignă
(boala Hodgkin)
 FEBRA ÎN BOLI SISTEMICE

■ Lupusul eritematos
diseminat
■ Sclerodermia
■ Periartrita nodoasă
■ Dermatomiozita
SINDROAME FEBRILE SAU
SUBFEBRILE PRELUNGITE
Au o etiologie mai rar întâlnită, cum ar fi:
■ febra medicamentoasă:
» medicația diuretică (diuretice mercuriale,
tiazidele)
» medicația hipertensivă (hidralazina, metil
dopa)
» medicația antiaritmică (chinidina,
atropina, procainamida)
» anticoagulantele dicumarinice
(acenocumarolul)
» sedativele (luminal, bromuri)
■ febra de resorbție: post infarct miocardic,
hematoame masive
■ febra în dereglări neuroendocrine:
hipertiroidie, premenopauză
 EXAMENUL OCHILOR

❏ MODIFICĂRI LA NIVELUL GLOBILOR

OCULARI

❏ MODIFICĂRI LA NIVELUL
PLEOAPELOR

❏ MODIFICĂRI LA NIVELUL
APARATULUI LACRIMAL
MODIFICĂRI LA NIVELUL
GLOBILOR OCULARI

❏ EXOFTALMIE

❏ ENOFTALMIE

❏ NISTAGMUSUL

❏ MODIFICĂRI DE CULOARE ALE

SCLERELOR
❏ MODIFICĂRI LA NIVELUL CORNEEI

❏ MODIFICĂRI LA NIVELUL PUPILELOR

 EXOFTALMIA

■ proeminenţa globilor oculari în

afara orbitelor

■ în general unilaterală

■ întâlnită în afecţiuni:

» orbito-oculare
(traumatisme, malformaţii,
tumori, flegmon)

» encefalo-craniene
(tumori hipofizare)

Exoftalmie
neendocrină
 ENOFTALMIA

■ înfundarea globilor oculari în

orbite
■ sindromul Claude-Bernard-
Horner:
» enoftalmie unilaterală

» ptoză palpebrală
Sindrom Claude » mioză
Bernard Horner
» apare în compresii

tumorale pe
segmentul cervical sau
toracic
al nervului simpatic (cancerul
vârfului pulmonar –
Pancoast Tobias)
■ bilateral apare în:
» peritonite

» cașexii
 NISTAGMUSUL

■ mişcarea involuntară a globilor oculari are o:

» secusă lentă, greu perceptibilă

» secusă rapidă, care dă şi denumirea sensului

său:
◆ orizontal

◆ orizontalo-rotator

◆ rotator vertical

◆ multidirecţional
MODIFICĂRI DE CULOARE LA
NIVELUL SCLERELOR

❏ ICTERE - SCLERE GALBENE

❏ BOALA ADDISON - SCLERE BRUNE

SAU NEGRE

❏ INFLAMAȚII - SCLERE ROȘII

MODIFICĂRI LA NIVELUL
CORNEEI

❏ INELUL KAISER -
FLEISCHER

❏ INELUL SENIL -
GERONTOXONUL
INELUL KAISER-FLEISCHER

■ inel de culoare brun-verzuie

(săgeată)

■ apare prin depunere de cupru în

caz de degenerescenţă hepato-
lenticulară (boala Wilson)
INELUL SENIL -
GERONTOXONUL
■ inel de culoare albă-sidefie
(săgeți)

■ apare prin depunere de lipide

(semn de ateroscleroză)
MODIFICĂRI LA NIVELUL
PUPILELOR

❏ MIOZA

❏ MIDRIAZA

❏ INEGALITATEA
PUPILARĂ

❏ REFLEXELE
PUPILARE
MIOZA

■ micșorarea, contracția pupilei

MIDRIAZA

■ mărirea, dilatarea pupilei

INEGALITATEA PUPILARĂ -
ANIZOCORIA

Heterocromie cu anizocorie și
sindrom Horner
INEGALITATEA PUPILARĂ -
ANIZOCORIA

Anizocorie. Instilare de
Tropicamide în ochiul drept.
INEGALITATEA PUPILARĂ -
ANIZOCORIA
INEGALITATEA PUPILARĂ -
ANIZOCORIA

Anizocorie. Sindrom
Horner
MODIFICĂRI LA NIVELUL
PLEOAPELOR

❏ PTOZA
PALPEBRALĂ

❏ LAGOFTALMIA

❏ ECHIMOZELE
PALPEBRALE

❏ EDEMUL
PALPEBRAL

❏ XANTELASME
LAGOFTALMIA

■ lărgirea fantei palpebrale

■ imposibilitatea închiderii
pleoapelor

■ apare în paralizia periferică a

nervului facial
ECHIMOZELE PALPEBRALE

■ apar în:

» traumatismele feței

» fractura de bază de

craniu
XANTELASME

■ pete
» gălbui (săgeată)

» proeminente în jurul
pleoapelor
» mai ales la

pleoapa
superioară
■ cauza: depunerea
de lipide
■ apar în:
» ateroscleroză

»
hipercolesterolemi
e
XANTELASME
MODIFICĂRI LA NIVELUL
APARATULUI LACRIMAL
■ creşterea secreţiei lacrimale:

» apare în boala Basedow

» lumină puternică
» nevralgie de trigemen
» conjunctivite
» corpi străini intraoculari
» contact cu substanţe iritante, fum
Sindrom » în sindromul “lacrimilor de crocodil” apărut la
■ scăderea secreţiei lacrimale:
Sjögren cei
» cuapare în diabetul
fracturi zaharat
cranio-faciale
» sindromul Sjögren
 SEMIOLOGIA PĂRULUI

❏ MODIFICĂRI DE ORDIN
CANTITATIV

❏ MODIFICĂRI DE CULOARE A
PĂRULUI
MODIFICĂRI DE ORDIN
CANTITATIV

❏ CĂDEREA
PĂRULUI

❏
HIPOPILOZITAT
EA

❏
HIPERPILOZITA
TEA
CĂDEREA PĂRULUI

❏
ALOPECI
A

❏
CALVIȚIA

❏
PELADA
ALOPECIA

■ căderea
» parțială

» generală a

părului
■ poate fi
» reversibilă

» ireversibilă
ALOPECIA

Alopecia
areata
CALVIȚIA

■ căderea părului numai din regiunea

păroasă a capului
PELADA

■ alopecie insulară
PELADA
HIPERPILOZITATEA

❏
HIPERTRICOZA

❏
HIRSUTISMUL

❏ VIRILISMUL
PILAR
HIPERTRICOZA

■ hiperpilozitate cu topografie
normală pentru sexul respectiv

■ cauza:

» ereditară

» câştigată (porfirie)
HIRSUTISMUL

■ hiperpilozitate care depăşeşte

zonele normale păroase

■ la femei are topografie

masculină

■ de cauză

» ereditară

» câştigată (neoplasm
ovarian, tulburări
hormonale)
 VIRILISMUL PILAR

■ hipertricoză (defeminizare) prin

exagerarea pilozităţii feţei +

■ fenomene de androgenizare:

» îngroşarea vocii

» atrofia mamelelor

■ apare în hiperproducţia de
hormoni androgeni (boala
Cushing, tumori ovariene)

Bărbia unei paciente afectate de

virilismul pilar
MODIFICĂRI DE CULOARE A
PĂRULUI
■ caniție sau încărunţire
■ albirea părului pe măsura
înaintării în vârstă
■ există:
» caniţie fiziologică

» boli care produc

încărunţirea
părului:
◆ diabetul zaharat

◆ hipertiroidia

Caniț
ie
SEMIOLOGIA UNGHIILOR

❏ MODIFICĂRI DE
CULOARE

❏ MODIFICĂRI DE
FORMĂ
MODIFICĂRI DE CULOARE

❏
LEUCONICHIA

❏
MELANONICHI
A

❏ ALTE
MODIFICĂRI
LEUCONICHIA

■ colorarea în alb a unghiei

■ poate fi parţială (pete albe, mici,
pe suprafaţa unghiei)
■ cauze:
» ereditară

» manichiură

» degerături

» septicemie

» albinism

» ciroză hepatică
MELANONI
CHIA
■ colorarea în negru sau brun a unghiilor

■ cauze:

» contactul mâinilor cu substanţe

colorante
» tratament prelungit cu:

◆ tetraclină

◆ fenolftaleină
 ALTE MODIFICĂRI

Impregnare cu nicotină a
unghiilor
MODIFICĂRI DE FORMĂ

❏ PLATONICHIA

❏ KOILONICHIA

❏ UNGHIILE
HIPOCRATICE
❏ ONICOGRIFOZA

❏ ȘANȚURI

❏ ONICOLIZA

❏ ONICOMICOZA
 PLATONICHIA

■ unghii

» plate

» turtite (cu convexitatea ştearsă) prin dispariţia curburilor

normale
■ apare în anemia feriprivă
KOILONICHIA

■ unghii

» concave (cu marginea

liberă ridicată)

» subţiri

» fragile

■ apar în anemiile feriprive

UNGHIILE ÎN STICLĂ DE
CEASORNIC
DEGETE HIPOCRATICE
■ degete în “băţ de toboşar”

■ unghii în “sticlă de ceasornic”

ONICOGRIFOZA

■ unghii cu aspect de gheară

sau cioc de papagal

■ apare în:

» degerături

» arsuri ale degetelor

ȘANȚURI

■ pot fi:

» transversale

» longitudinale

■ apar la mai multe unghii

■ apar în:

» eczeme

» piodermite
 ONICOLIZA

■ desprinderea unghiei de pe
patul unghial

■ apar în:

» micoze

» panariţii

Onicomic
oză
ONICOMICOZA
 SEMIOLOGIA CAVITĂȚII BUCALE ŞI
FARINGELUI
”Limba şi cavitatea bucală nu trădează boala, ci starea în care se află bolnavul”.
Lasègue

❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA

RESPIRATORIE
❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA
CARDIOVASCULARĂ
❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA DIGESTIVĂ
❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA
REUMATISMALĂ ȘI DE COLAGEN
❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA
METABOLICĂ ȘI NUTRIȚIONALĂ
❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA
ENDOCRINĂ
❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN PATOLOGIA
RESPIRATORIE
■ depozite alb-gălbui

■ apare în urma tratamentelor

antibiotice repetate

Candidoză
orală
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN PATOLOGIA
RESPIRATORIE

Herpes
labial
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN PATOLOGIA
RESPIRATORIE

Tonsilită
foliculară
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN PATOLOGIA
RESPIRATORIE

Gingiv
ită
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN PATOLOGIA
CARDIOVASCULARĂ

Aft
ă
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN PATOLOGIA
CARDIOVASCULARĂ

Aft
e
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN PATOLOGIA
CARDIOVASCULARĂ

Limbă
saburală
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN PATOLOGIA
CARDIOVASCULARĂ

Limbă
saburală
 MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN
PATOLOGIA
Gastrita cronică
DIGESTIVĂ
■

■ Ulcerul gastro-
duodenal
■ Neoplasmul
gastric
■ Hepatopatii
cronice
■ Afecțiuni biliare
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN
PATOLOGIA
DIGESTIVĂ

Limbă
scrotală
NEOPLASMUL GASTRIC

Limbă
geografică
NEOPLASMUL GASTRIC

Limbă
geografică
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE
ÎN PATOLOGIA
REUMATISMALĂ ŞI DE
COLAGEN

Sclerodermie. Limitarea
deschiderii gurii.
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE
ÎN PATOLOGIA
REUMATISMALĂ ŞI DE
COLAGEN

Sclerodermie. “Profilul
de pasăre”.
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE
ÎN PATOLOGIA METABOLICĂ
ŞI NUTRIȚIONALĂ
■ mucoasa bucală şi linguală

» roşie-aprinsă, depapilată

» limba îşi poate mări

dimensiunile (macroglosie)

Macroglosie. Amprente
dentare.
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE
ÎN PATOLOGIA METABOLICĂ
ŞI NUTRIȚIONALĂ

Limbă mărită, depapilată.

Hipersecreție salivară.
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN
PATOLOGIA
ENDOCRINĂ

Acromegalie.
Macroglosie
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN
PATOLOGIA
INFECȚIOASĂ

Ruje
ola
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN
PATOLOGIA
INFECȚIOASĂ

Rujeola – pete
Koplik
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN
PATOLOGIA
INFECȚIOASĂ

Rujeola – pete
Koplik
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN
PATOLOGIA
afectează
INFECȚIOASĂ
■

» mucoasa
◆ labială

◆ bucală

» buzele

» regiunile

◆ peribucală

◆ nazolabială

Herpes
simplex
 MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN
PATOLOGIA
... și la adultul
INFECȚIOASĂ tânăr

Parotidită epidemică
la copil ...
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN
PATOLOGIA
INFECȚIOASĂ

Eritemul papilei parotidiene în

parotidita epidemică
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN
PATOLOGIA
INFECȚIOASĂ

Herpangină - cauzat de virusul

Coxsackie tipul A
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN
PATOLOGIA
INFECȚIOASĂ stomatita candidozică:
■

» depozite alb-cremoase localizate

pe
mucoasa bucală şi linguală
» afectează cu precădere mucoasa
bucală şi cea linguală
■ secundară tratamentelor cu antibiotice
cu spectru larg
■ în cursul unor afecţiuni ca:
» diabetul zaharat

» tuberculoza

» bolile consumptive

Candidoză
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN
PATOLOGIA
INFECȚIOASĂ

Gingivită acută ulcerativă – infecție cu

spirochete și fusiformi
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN
PATOLOGIA
INFECȚIOASĂ

Angină acută în mononucleoza

infecțioasă
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN ALTE
CONDIȚII PATOLOGICE
■ apar modificări de:
» stomatită

» hipersecreţie salivară

» lizereu gingival

» modificări dentare
■ cauze: intoxicații cronice cu
» plumb

» bismut

» mercur

» cupru

Saturni
sm
 MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN ALTE
CONDIȚII PATOLOGICE
■ modificări ale mucoasei bucale:

» vezicule

» mici ulceraţii acoperite de false

membrane
■ localizate pe

» gingii

» buze

Sindromul Stevens-Johnson

■ formă adesea fatală a eritemului multiform, în care apare

o pseudomembrană caracteristică de culoare albă sau gri

Sindrom Stevens- la nivelul mucoasei oronazale și anogenitale

■ la nivelul buzelor apar cruste hemoragice
Johnson ■ aparatul pulmonar, gastrointestinal, cardiac și renal pot fi de
asemenea afectate
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN ALTE
CONDIȚII PATOLOGICE

Sindrom Stevens-
Johnson
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN ALTE
CONDIȚII PATOLOGICE

Sindrom Stevens-
Johnson
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN ALTE
CONDIȚII PATOLOGICE

Stomat
ită
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN ALTE
CONDIȚII PATOLOGICE

Sindrom
Behcet
MODIFICĂRILE CAVITĂȚII
BUCALE ÎN ALTE
CONDIȚII PATOLOGICE

Sindrom
Behcet
SEMIOLOGIA SISTEMULUI
MUSCULO-ADIPOS

❏ PALPAREA TEGUMENTELOR

❏ PALPAREA ȚESUTULUI
CELULO-ADIPOS

❏ SEMIOLOGIA MUSCULATURII
 PALPAREA TEGUMENTELOR

Palparea pielii ne oferă informații asupra turgescenței şi

umidității.

Turgescența pielii (elasticitatea) este condiționată de afluxul de

sânge şi limfă, de gradul de îmbibație cu lichide.

Turgescența pielii este mult mai redusă în boli consumptive,

caşectizante şi în deshidratări masive.

Turgescența pielii este crescută în caz de prezența edemelor.

Umiditatea pielii este crescută în hipertiroidie, reumatism
articular acut, nevroze astenice, diabet zaharat
dezechilibrat hipoglicemic, stări de şoc.
PALPAREA ȚESUTULUI CELULO-
ADIPOS

❏
OBEZITATE
A

❏
EMACIERE
A

❏ CAȘEXIA

❏
MARASMU
 SEMIOLOGIA MUSCULATURII

■ mialgiile
■ atrofiile musculare
■ hipertrofiile musculare
■ contracturile musculare
■ retracțiile musculare
■ hipertonia musculară
(spasticitatea)
■ hipotonia musculară
(flasciditatea)
■ parezele şi paraliziile
(plegiile)
SEMIOLOGIA SISTEMULUI
OSTEOARTICULAR

❏ KINETICA ARTICULARĂ ACTIVĂ

ȘI PASIVĂ

❏ EXAMENUL SISTEMULUI
OSTEOARTICULAR

❏ SINDROAME CLINICE ÎN
ARTROPATII
EXAMENUL SISTEMULUI
OSTEOARTICULAR
❏ MÂNA
❏ COTUL
❏ UMĂRUL
❏ COLOANA
VERTEBRALĂ
❏ GENUNCHIUL
❏ GAMBA
❏ PICIORUL
 EXAMENUL MÂINII

❏ CONTRACTURA
DUPUYTREN

❏ DEGETELE
HIPOCRATICE
CONTRACTURA DUPUYTREN

■ scleroza

■ retracția aponevrozei palmare

■ fibroza
 CONTRACTURA DUPUYTREN

■ modificarea articulaţiilor
metacarpofalangiene
şi interfalangiene

■ instalarea flexiei
permanente a degetelor

■ se datorează unui proces

inflamator sau ischemic
cu fibroza şi scleroza
muşchiului, care devine mai
scurt

Contractură Dupuytren bilateral, operat

pe partea dreaptă
CONTRACTURA DUPUYTREN

■ cauze:

» microtraumatisme repetate
în unele meserii:

◆ croitori

◆ cizmari

◆ muncitori cu ciocane
pneumatice

» infecţii

◆ neuro-virotice
medulare
◆ nevritice
DEGETELE HIPOCRATICE

■ degete în “băţ de toboşar”

■ unghie în “sticlă de ceasornic”

DEGETELE HIPOCRATICE
DEGETELE HIPOCRATICE

■ extremitatea distală a
degetelor cu aspect de
“beţe de toboşar”
EXAMENUL COTULUI

Artrită
urică
EXAMENUL UMĂRULUI
EXAMENUL COLOANEI
VERTEBRALE

❏ CIFOZA
DORSALĂ

❏ SCOLIOZA

❏ LORDOZA

❏ TORTICOLIS
CIFOZA DORSALĂ

■ deformarea coloanei în plan sagital cu

concavitatea anterioară

■ cifoza arcuată (imagine) se întâlneşte în

afecţiunile ce interesează coloana vertebrală pe
o întindere mai mare, ca în:

» osteoporozele senile

» spondilita anchilozantă

» rahitism
CIFOZA DORSALĂ

■ deformarea coloanei în plan sagital cu concavitatea

anterioară

■ cifozele angulare (Gibus) - cu deformarea în

unghi a coloanei dorsale, cu rază mică de curbură
(săgeți) - apar în afecţiunile care produc o distrucţie
vertebrală cu tasarea corpurilor vertebrale, cum se
întâlneşte în:

» fracturi vertebrale

» morbul Pott

» osteomielită

» metastaze vertebrale
 SCOLIOZA

■ deviere laterală a coloanei vertebrale

în plan frontal

■ se denumește după convexitatea ei

» poate fi:

◆ sinistro-convexă

◆ dextro-convexă

Scolioză
dextroconvexă
 SCOLIOZA

Scolioză
sinistroconvexă
LORDOZA

■ deviaţie în plan sagital a coloanei vertebrale

■ accentuarea flexiei dorsale fiziologice a

coloanei

» cervicale

» lombare (săgeți)
TORTICOLIS

■ deviaţie a coloanei
cervicale

■ înclinarea de o
parte a
capului
EXAMENUL GENUNCHIULUI

Artrită urică. Tof gutos

(săgeată)
 EXAMENUL GAMBEI
Genu
valgum.
Picioare în
”X”.

Genu
varum.
Picioare în
”O”.
EXAMENUL PICIORULUI

❏ PICIOR
SCOBIT

❏ PICIOR
ECVIN

❏ PICIOR
PLAT
PICIOR ECVIN

■ accentuarea flexiei plantare a

antepiciorului

■ deformarea piciorului

■ persoana respectivă calcă pe pământ

cu articulaţiile metatarso-falangiene
PICIOR PLAT

■ prăbuşirea bolţii plantare

■ numit și platfus
 SINDROAME CLINICE ÎN
ARTROPATII
■ reumatismul articular acut (RAA,
febra reumatică, reumatismul
Sokolski-Bouillaud)
■ poliartrita reumatoidă
■ spondilita anchilozantă (boala
Bechterew)
■
■ sindromul Sjögren-
Gougerot sindromul
Reiter
■ artrita urică
■ artrozele
■ lumbago
■ lombosciatica
POLIARTRITA REUMATOIDĂ

■ leziunile distructive articulare duc

în timp la:

» deviaţia ulnară a degetelor

» anchiloze
 POLIARTRITA REUMATOIDĂ

Noduli reumatoizi
periarticulari (cot)

Deviație ulnară a
degetelor
POLIARTRITA REUMATOIDĂ

Deviație
ulnară
SPONDILITA ANCHILOZANTĂ - BOALA
BECHTEREW
■ coloană “în trestie de bambus”

■ interesează caracteristic:

» articulaţiile

◆ intervertebrale mici

◆ sacroiliace

» ligamentele intervertebrale

■ în fazele incipiente diagnosticul este mai ales radiologic

SPONDILITA ANCHILOZANTĂ - BOALA
BECHTEREW
■ poziție caracteristică prin instalarea unei cifoze arcuate a întregii
coloane cervico-dorso-lombare, care devine rigidă, imobilă

■ genunchi flectați compensator

SINDROMUL SJÖGREN-
GOUGEROT
■ se caracterizează prin asocierea:

» poliartritei

» hipertrofia glandelor salivare

(săgeată)
» xerostomia

» keratite

■ alte leziuni sistemice

SINDROMUL SJÖGREN-
GOUGEROT

Xerosto
mie
SINDROMUL REITER

■ se manifestă prin:

» conjuctivită

» artrită

» uretrită

» balanită

» keratodermie palmo-
plantară
» ulceraţii

mucoase
■ fenomenele de poliartrită
se însoţesc de distrucţie
articulară
SINDROMUL REITER

Keratodermie
plantară
ARTRITA URICĂ

■ apariţia de noduli
subcutanaţi:

»
periarticular
(imagine)

» la nivelul
cartilajului urechii
(tofi gutoşi)
ARTRITA URICĂ

■ fenomene inflamatorii
violente:

» durere

» eritem

» edem local

»
căldură/hipertermie
locală
 ARTROZELE

■ apar

» cu înaintarea în vârstă

» prin uzura cartilajului articular

» apariţia de excrescenţe osoase la

marginea cartilajului (osteofite marginale –
săgeți)

Osteofite la nivelul
coloanei cervicale
 ARTROZELE

Osteofite. Calcificare de inel la nivelul

coloanei vertebrale
 ARTROZELE

■ nodulii Heberden şi Bouchard

■ apar ca osteofite marginale la nivelul

articulaţiilor

mici interfalangiene

în artroza articulaţiilor interfalangiene

ale mâinilor:

» Heberden pe falanga distală

» Bouchard pe falanga proximală

B
H

Noduli Heberden şi
Bouchard
 ARTROZELE

Noduli Heberden şi Bouchard –

imagine radiologică
LUMBAGO

■ se caracterizează prin:

» lombalgii

» impotenţă funcţională a coloanei vertebrale

lombare
» eventual scolioză asociată

» contractură musculară paravertebrală lombară

LOMBOSCIATICA

■ se caracterizează prin asocierea:

» semnelor clinice pentru lumbago

» durerii cu iradiere în membrul inferior

■ la flexia coapsei pe abdomen (săgeată) cu

genunchiul în extensie, datorită elongaţiei
nervului sciatic apare durere în
regiunea lombosacrală – semnul Lasègue
 SIMPTOME MAJORE

❏ DUREREA
❏ CEFALEEA
❏ VERTIJUL
❏ ASTENIA
❏ TRANSPIRAȚIA (SECREȚIA
SUDORALĂ)
❏ PRURITUL
❏ SCĂDEREA PONDERALĂ
 DUREREA
■ Localizarea durerii – la o zonă topografică şi
nu la un organ
■ Iradierea durerii – care poate fi tipică sau
atipică
■ Caracterul durerii – compararea durerii cu
alte senzații
■ Intensitatea durerii – aprecierea durerii pe o
scară de la 1 la 10
■ Durata durerii – în minute, ore, zile
■ Frecvența şi periodicitatea
■ Condiții de apariție – efort, repaus, frig,
alimentație etc.
■ Factori agravanți – alcool, alimentație etc.
■ Factori care ameliorează durerea – repaus,
 CEFALEEA
■ Anamneza trebuie să fie detaliată, precizându-se:
debutul şi modul instalării cefaleei, caracterul
durerii, intesitatea durerii, localizarea durerii,
durata, condițiile de apariție, simptome ce însoțesc
cefaleea.
■ Antecedentele personale şi heredo-colaterale pot
da indicii în stabilirea cauzei cefaleei.
■ Examenul obiectiv vizează în deosebi aparatul
cardiovascular, digestiv şi renal.
■ Examenul neurologic rămâne cel mai important
putând releva un sindrom de cefalee prin
hipertensiune intracraniană sau o cefalee tumorală.

■ structurile senzitiv dureroase

 STRUCTURILE SENZITIV
DUREROASE
■ pielea, țesutul subcutanat, muşchi, artere şi
periostul craniului
■ structurile oculare, ale urechii şi cavității
nazale
■ sinusurile venoase intracraniene şi venele
tributare
■ părți ale durei de la baza craniului
■ nervii trigemen, glosofaringian şi vag
 CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ A
CEFALEEI
■ prin procese intracraniene expansive: tumori,
abcese, inflamații
■ prin procese intracraniene neexpansive: migrena,
cefaleea histaminică Horton
■ prin procese extracraniene: boala Paget,
sindromul Morgagni-Morel, arterita temporală
Horton, nevralgii, origine otică, nazală, oculară, la
nivelul coloanei vertebrale cervicale
■ în bolile generale: hipertensiune arterială,
insuficiență cardiacă, insuficiență renală,
anemii, stări febrile, colecistopatii cronice
■ cefaleea posttraumatică
■ cefaleea psihogenă
 VERTIJUL

■ Senzație falsă de deplasare rotatorie – orizontală sau

verticală a bolnavului în spațiu şi a obiectelor din jur.
Este sindromul funcțional al suferinței vestibulare.
Semnul obiectiv este NISTAGMUSUL.
■ Diagnosticarea necesită o anamneză detaliată.
■ Clasificare etiologică:
» vertijul periferic: otita cronică, fracturi de stâncă
temporală, nevrita vestibulară, neurinomul de nerv
acustic, labirintite virale, boala Méniere (vertij
rotator, surditatea unilaterală, acufene unilaterale);
» vertijul central: scleroza în plăci, insuficiența
circulatorie vertebro- bazilară, accidente
vasculare cerebrale, stări posttraumatice, unele
tumori.
 ASTENIA

Astenia - diminuarea patologică a capacității de efort

fizic şi/sau intelectual.

■ simptom frecvent întâlnit, o senzație de oboseală

nejustificată de efort şi care nu dispare după repaus.
■ fiziopatologic - poate fi indusă de scăderea cantității
de oxigen la nivelul celulelor nervoase şi
musculare, de scăderea aportului de substanțe
nutritive energogene şi a unor minerale (potasiu,
calciu, magneziu, fier).
■ trebuie diferențiată de oboseala fiziologică care apare
după activitatea zilnică obişnuită şi care dispare după
repaus, ca şi de stările de surmenaj sau de
suprasolicitare în care se produce o epuizare a forțelor
organismului
 SECREȚIA SUDORALĂ

■ În condiții normale de repaus și

activitate: 800 ml/24 ore
■ Modificări patologice ale secreției
sudorale:

» creșterea cantității de secreție

sudorală

» scăderea cantității de secreție sudorală

» alte modificări ale secreției sudorale

 HIPERSUDORAȚIA

■ Tulburări neuro-vegetative şi
emoții
■ Boli infecto-contagioase (gripă,
bruceloză etc.)
■ Infecții pulmonare (pneumonie,
tuberculoză)
■ Boli endocrine (hipertiroidie)
■ Boli neurologice (boala Parkinson)
■ Boli dermatologice (infecții
cutanate)
■ Hemoragie digestivă superioară
sau inferioară
■ Comă hipoglicemică şi
 HIPOSUDORAȚIA

■ Boli dermatologice (psoriazis)

■ Boli neurologice (polinevrită)
■ Colagenoze (sclerodermie)
■ Sindromul Claude-Bernard-Horner
■ Hipotensiune arterială ortostatică
■ După diferite medicamente: atropină,
beladonă, etc.
ALTE MODIFICĂRI ALE SECREȚIEI
SUDORALE
■ SUDAMINA – erupție cutanată
caracteristică
■ HIDROSADENITA – inflamație a glandelor
sudoripare ale regiunii axilare
■ Modificări ale compoziției secreției:
■ în mucoviscidoză există eliminări
crescute de clorură de sodiu, peste 70
mEq‰ (normal < 55 mEq‰)
SUDAMINA

■ erupţie cutanată sub formă de:

» proeminenţe multiple

» mărimea gămăliei de ac

» acoperă pielea ca o rouă

» au conţinut lichidian

limpede
■ cauza: obstrucţia canalului
glandelor sudoripare
HIDROSADENITA

■ inflamaţie (abces) a glandelor sudoripare

■ localizate în regiunea axilară

 PRURITUL

■ Pruritul se întâlneşte în numeroase afecțiuni,

putând fi şi un factor de agravare (poate cauza
insomnie). Poate fi fiziologic sau patologic.
■ Cauze:
■ Boli alergice: alergii alimentare sau
medicamentoase
■ Boli hematologice: boala Hodgkin, leucemia

limfatică cronică
■ Boli parazitare: scabie, pediculoză, parazitoze

intestinale
■ Boli metabolice: hiperuricemie (gută)

■ Diabet zaharat

■ Boli dermatologice: psoriazis, acnee

■ Boli digestive: icter, ciroză biliară primitivă

 PRURITUL

Urme / leziuni de
grataj
 PRURITUL

Erupție pruriginoasă în
boala Hodgkin
PRURITUL

Sarcop
tes
scabiei

Scab
ie
PRURITUL

Pedicul
oză
PRURITUL

Acne
fulminans
PRURITUL

Acne
keloidalis
PRURITUL

Alergie
alimentară
 SCĂDEREA PONDERALĂ

■ Trebuie precizate fluctuațiile prin diferența de

kilograme între trecut şi momentul consultației,
precum şi viteza cu care s-a realizat.
■ Se cercetează:
» obiceiurile alimentare
» scăderea poftei de mâncare
» o boală digestivă
» o tulburare metabolică
» un neoplasm digestiv sau cu altă localizare
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Abela GS: Peripheral Vascular Disease. Basic Diagnostic and Therapeutic Approaches. Lippincott Williams&Wilkins,
Philadelphia, SUA, 2004
2. Anastasatu C: Pneumoftiziologie. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981
3. Baciu CC: Anatomia funcţională şi biomecanica aparatului locomotor. Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1977
4. Barbu R: Explorări funcţionale. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979
5. Bariéty M, Bonniot R, Bariéty J: Semiologie medicală. Editura Masson, Paris, 1978
6. Belch JJF, McCollum PT, Stonebridge PA, Walker WF: Color Atlas of Peripheral Vascular Diseases, Second edition.
Mosby-Wolfe, Londra, 1996
7. Boloşiu HD: Semiologie medicală. Editura Medex, Cluj Napoca 1997
8. Branea ID: Medicină internă de ambulator. U.M.F. Timişoara, Lito, 1994
9. Brînzeu P: Simţul clinic şi arta diagnosticului. Editura Facla, Timişoara, 1973
10. Buligescu L: Tratat de hepato-gastroenterologie. Editura Medicală Amaltea, Bucureşti 1999
11. Crofton J, Douglas A: Respiratory Diseases. Editura William Cloves, London, 1975
12. Dancău Gh: Semiologia aparatelor respirator şi cardiovascular. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981
13. Domnişoru LD: Compendiu de medicină internă. Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1995
14. Dorobanţu M: Compendiu de boli cardiovasculare. Editura Universitară Carol Davilla, Bucureşti, 2004
15. Feighin M: Lexicon de simptome şi sindroame. Editura Medicală, Bucureşti, 1967
16. Georgescu D: Semeiologie Medicală. Editura Naţional, Bucureşti 1999
17. Georgescu M: Semiologie Medicală. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998
18. Gherasim L: Medicină Internă. Bolile digestive, hepatice şi pancreatice. Editura Medicală, București, 1999
19. Gherasim L (sub redacţia): Bolile aparatului renal în Medicină Internă vol IV. Editura Medicală, Bucureşti, 2002
20. Gherasim C (sub redacţia): Medicina internă. Bolile Cardiovasculare. Editura Medicală, Bucureşti, 1996
21. Gligore V: Semiologie medicală. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977
22. Gluhovschi Gh (eds): Nefrologie, vol I. Editura Helicon, Timişoara, 1992
23. Goia I: Propedeutică medicală. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1964
24. Goor DA, Lillehei CW: Congenital Malformations of the Heart. New York, Grune & Stratton, 1975
25. Grigorescu M: Tratat de gastroenterologie vol.I. Editura Medicală Naţională, Bucureşti, 2001
26. Grigorescu M: Tratat de hepatologie. Editura Medicală Naţional, Bucureşti, 2004
27. Grigorescu M, Pascu O: Tratat de Gastroenterologie clinică, vol.I. Editura Tehnică, Bucureşti 1996
28. Grigorescu M, Pascu O: Tratat de Gastroenterologie clinică, vol.II. Editura Tehnică, Bucureşti 1997
29. Hadorn W, Zöllner N: Vom Symptom zur Diagnose, Editura Gustav Fischer, Jena, 1982.
30. Hope RA, Longmore JM, Hodgetts TS, Ramrakha: Manual de medicină clinică. Editura Medicală, Bucureşti, 1995
31. Ilinescu I: Semiologie generală cardiovasculară. Editura Medicală, Bucureşti, 1973
32. Ilinescu I: Tratat de clinică şi patologie medicală, vol. II. Clinica bolilor renale şi hematologice, Editura Didactică şi
Pedagogică RAS, Bucureşti, 1993
33. Wyngaarden JB, Smith LH: Cecil Textbook of Medicine, 17th Edition. W.B. Saunders Company, 1985
34. Kasper D, Braunwald E, Fauci A, Dan SH, Jameson LJ: Harrison’s Principles of Internal Medicine, Editura McGraw Hill,
2004
35. Kumar PJ, Clark ML: Clinical Medicine. Editura Bailliere-Tindall, London, 1989.
36. Mihăilescu VV: Breviar de semiologie medicală. Editura Medicală, Bucureşti, 1993
37. Miller AJ: Diagnosis of Chest Pain. Raven Press, New York, 1988
38. Moldovan T: Semiologie clinică medicală. Editura Medicală, Bucureşti, 1993
39. Negoiţă CI: Clinică Medicală vol. I. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995
40. Olosz E, Bratu DC: Curs de semiologie medicală. U.M.F. Târgu Mureş, 1991
41. Pascu O: Gastroenterologie vol I. Editura Medicală Universitară, Cluj Napoca, 1999
42. Pascu O: Gastroenterologie vol II. Editura Medicală Universitară, Cluj Napoca, 1999
43. Păun, R (sub red.): Tratat de medicină internă. Bolile cardiovasculare. Editura Medicală, Bucureşti, 1988
44. Păunescu Podeanu A: Baze clinice pentru practica medicală. Editura Medicală, Bucureşti, 1990
45. Pop Petre D: Curs de medicină internă ambulatorie. U.M.F. Târgu Mureş, 1997
46. Popescu EA: Semiologie Anatomoclinică Biochimică Fiziopatologică vol II. Editura Medicală, Bucureşti, 1984
47. Popescu EA: Semiologie Anatomoclinică Biochimică Fiziopatologică vol III. Editura Medicală, Bucureşti, 1988
48. Runge MS, Ohman M: Netter’s Cardiology. Icon Learning Systems, Teterboro, New Jersey, 2004
49. Stanciu C, Stan M: Curs de semiologie medicală, aparatul cardiovascular. Editura Junimea, Iaşi, 2002
50. Stanciu C: Semiologie medicală de bază. Editura Junimea, Iaşi, 1989
51. Streian C: (sub red.): Afecţiunile aparatelor respirator şi cardiovascular. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990
52. Şuţeanu S, Ionescu-Blaja V, Moangă M: Clinica şi tratamentul bolilor reumatice. Editura Medicală, Bucureşti, 1977
53. Topol EJ (sub red.): Textbook of Interventional Cardiology. Editura Saunders, 2003
54. Vlaicu R, Dudea C: Diagnosticul bolilor cardiovasculare. Editura Medicală, Bucureşti, 1979
55. Vlaicu R, Dudea C: Propedeutica bolilor cardiovasculare. Editura Medicală, Bucureşti, 1976
56. Willerson JT, Sanders CA: Clinical Cardiology. Grune&Stratton New York, 1977
57. Zipes DP, Libby P, Bonow RO, Braunwald E: Braunwald’s Heart Disease. A Textbook of Cardiovascular Medicine, 7th
Edition. Elsevier Saunders, 2005
58. Zwiebel WJ, Pellerito JS: Introduction to Vascular Ultrasonography, 5th Edition. Elsevier Saunders, 2005
59. Dorland’s Illustrated Medical Dictionary, 30th Edition. Philadelphia: Saunders, 2003
60. Harrison’s Principles of Internal Medicine”, Editura Mc Graw-Hill, New York, 1980, 1991