C2.

MODIFICĂRI FIZIOLOGICE ALE

DIFERITELOR APARATE, SISTEME ȘI FUNCȚII
ALE ORGANISMULUI ÎN TIMPUL MUNCII
Cuprins

A.  Modificări adaptative la efort

B.  Modificări adaptative la
stresul termic
C.  Modificări induse de stresul
psihic
A. MODIFICĂRI ADAPTATIVE LA EFORT
Adaptarea aparatului cardiovascular
Adaptarea aparatului respirator
Adaptarea mușchilor scheletici
Efortul fizic

De anduranță (e.g. alergare pe De forță (e.g, ridicare de greutăți,

distanțe lungi, ciclism, canotaj, înot) aruncarea de greutăți).

•  é DC •  é semnificativă, dar de scurtă durată a RVP

•  êRVP •  é redusă a DC

éExcentrică a VS (évol teledy VS & a éConcentrică a VS (hipertrofie cu

masei miocardice) vol teledy normal)

VS= ventricul stâng; RVP= rezistență vasculară

periferică; vol.teledy= volum telediastolic
 Efortul fizic

Efortul fizic aerob Efortul fizic anerob

•  Activitatea care utilizează mai •  Activitatea fizică intensă, de scurtă

multe grupuri musculare, poate fi
menținută în funcție de nivelul de
antrenament și,care are, de obicei,
un caracter intermitent/ritmic.
•  Energia provine din degradarea
ATP.
•  Capacitatea aerobă = produsul
dintre capacitatea cardio-
respiratorie de a furniza O2 și cea a
mușchilor scheletici de a utiliza O2.
•  Măsura capacității aerobe este
consumul maxim de O2 (VO2).
durată
•  Energia necesară contracției
musculare este independentă de
utilizarea O2 inhalat, fiind produsă
prin glicoliză
•  De la un anumit punct (nivel
anaerobic) determină éacidului lactic
& acidoză metabolică
•  Nivelul anaerobic se poate măsura
direct sau prin formule bazate pe FC.

Patel H, Alkhawam H, Madanieh R, Shah N, Kosmas CE, Vittorio TJ. Aerobic vs anaerobic exercise training effects on the
cardiovascular system. World J Cardiol. 2017;9(2):134-138.
 Efortul fizic de anduranță
modificări cardio-vasculare

•  La începutul efortului, édebitul bătaie și frecvența cardiacă (FC) èdebitului cardiac

(DC) éde la aprox 5l/min (în repaos) la 15-20 l/min la adultul tânăr

•  la sportivii antrenați DC poate épână la 25-40 l/min èédimensiunile teledy ale

ventriculului drept (VD) și ale ventricului stâng (VS), apare hipertrofia prin creșterea
masei VS, é volumul atriului stâng (AS)

•  FC maximală nu este modificată de gradul de antrenament; dimpotrivă, pe măsură ce

organismul se adaptează la efort, FC tinde să scadă. De aceea, DC crește mai ales
prin é volumului end diastolic și, în mai mică măsură prin êvolumului end sistolic.
Mecanismul este mediat de sistemul vegetativ simpatic.
 Efortul fizic de anduranță
modificări cardio-vasculare

•  Volumului end-diastolic al VS este Adaptarea la efort se realizează treptat:

dependent de gradul de umplere
diastolică.
•  Gradul de umplere diastolică rezultă
din efectul combinat al:
-  FC,
-  relaxării miocardice,
-  complianței ventriculare,
-  presiunilor de umplere
ventriculară,
-  contracției și
-  limitărilor impuse de pericard și de
structurile pulmonare.
-  în primele 6 luni de efort fizic é
masa VS;
-  în următoarele 3 luni évol teledy.
•  éumplerii teledy prin remodelarea
cardiacă asigură un gradient de
presiune intraventricular care aspiră
mai rapid sângele din AS spre apexul
VS.
•  éComplianța VS teledyèé vol VS și
utilizarea mecanismului Frank-Starling
 Presarcina
Mecanismul Frank-Starling

Mecanismul Frack Starling statuează relația dintre lungimea sarcomerului miocardic (L) și
forța de contracție (F) și explică rezerva de presarcină

L sarcomerului la începutul contracției

este definită de presarcină:

•  L= 1.8-2.2 µm → F activă este direct

proporțională cu presarcina;
•  L= 2.2 µm este optimă → F activă este
maximă;
•  L > 2.4 µm, F activă începe să scadă
chiar dacă presarcinaé (prin
îndepărtarea prea mare a filamentelor
de actină și rezistența impusă de titină,
la o anumită alungire a sarcomerului)

https://medicinespecifics.com/frank-starling-mechanism-
physiology/
 Efortul fizic de anduranță
modificări cardio-vasculare

•  La persoanele antrenate, sănătoase:

•  Funcția sistolică (fracția de ejecție) nu este afectată
•  éExtracția miocardică de O2 și utilizarea metabolică a acestuia.
•  FC în repaos scade prin édebitului bătaie și é tonusului vagal
•  Scade și FC la efort (comparativ cu persoanele ne-antrenate care fac același efort).
 Diferențe în răspunsul cardiac la efort între
persoane neantrenate, antrenate și atleți de elită

Pe măsură ce gradul de antrenament,

creșterea inițială a FC se reduce, debitul
bătaie épentru atingerea nivelului
necesar de debit cardiac, nivel care să
asigure nevoile de oxigenare crescute la
nivel tisular.

Hellsten Y and Nyberg M. Cardiovascular Adaptations to Exercise Training. Compr Physiol 6:1-32, 2016.
 Adaptarea cardiacă la efort

•  La inițierea efortului, tonus vagal scade și crește tonusul simpatic èé FC

•  Antrenamentul la efort permite ê tonusul simpatic, menținând tonusul parasimpatic

normal. Mecanismul care sta la baza acestui proces este downreglarea receptorilor β-
adrenergici. Funcțional, o FC mai mică permite un timp mai lung de umplere
ventriculară și asigură un volum teledy mai mare.

•  Debitul bătaie la efort este rezultatul é întoarcerii venoase și a volumului teledy

(preasarcinii) și a ê tensiunii arteriale (postsarcinii).
•  La persoanele antrenate, în timpul efortului maximal, debitul bătaie este mai mare cu
60-70% față de cele sedentare.
 Modificarea volumului plasmatic
În primele faze ale efortului fizic, é producția de căldură (Q) prin é ratei de
metabolism è pierderea de lichide prin sudorație

ê volumul plasmatic + pierderi de Na (mai ales) și de K

é osmolalitatea sângelui și hemoconcentrația (inclusiv a electroliților prezenți în sânge)

Declașează mecanismele compensatoare:

é activitate simpatică,
é ADH,
é sistem renină-angiotensină

Retenție de apă, Na corectarea hipovolemiei

 Modificarea volumului plasmatic
•  Inițial, în primele faze ale efortului fizic, é producția de căldură (Q) prin é ratei de
metabolism è pierderea de lichide prin sudorație è ê volumul plasmatic + pierderi
de Na (mai ales) și de K èé osmolalitatea sângelui și hemoconcentrația (inclusiv a
electroliților prezenți în sânge)è declașează mecanismele compensatorii nervoase și
umorale: é activitate simpatică, ADH, sistem renină-angiotensină retenție de apă,
Na și pierdere suplimentară de K è corectarea hipovolemiei

•  Metabolismul accelerat è éproducția de apă endogenă + mobilizarea sângelui din

teritoriul periferic ètendință la hipervolemie și de é a volumului sanguin eficace.
Antrenamentul é cu 20% - 25% mai mult volumul plasmatic în timpul efortului.

•  Creștere volemiei è épresarcinii și a DC è umplere mai bună a patului vascular

cutanat è eliminare mai eficientă a surplusului caloric (prin transpirație),
îmbunătățirea reglării termice și eficientizarea contracției musculare

•  Efortul fizic induce éandrogenilor, catecolaminelor și a cortisolului care stimulează

eliberarea de eritropoietină (EPO), precum și eliberarea mai rapidă a reticulocitelor în
circulație ècreșterea nivelului de hemoglobină permite o mai bună tamponare a
radicalilor acizi formați în timpul efortului și un transport mai eficient de O2 în
periferie.
 Efectele efortului fizic asupra tensiunii arteriale

•  Antrenamentul de anduranță ê TA în repaos atât la normo cât și la hipertensivi.

Fluxul sanguin la nivel muscular e

reglat de balanța între:

•  vasoconstrictori (sist. nervos

simpatic, endotelina 1 (ET-1) și
tromboxan A2 (TXA2). La antrenați,
nivelul lor ê, probabil prin
mecanismul de atenuare a
tonusului simpatic.

•  Vasodilatatori: oxid nitric (NO)

prostaciclina I2. ATP & adenozina
(care cresc la antrenați) activează
receptorii cel. endoteliale cu
formare NO & PGI2.
 PAM în diferite zone ale arborelui circulator

Arterele sistemice mari 95

Arteriole sistemice 60
Capilare sistemice 25 (intre 35-15)
Venule sistemice 15
Vene sistemice 15-3
Arterele pulmonare 15
Capilarele pulmonare 10

Venele pulmonare 5

Boron and Boulpaep. Medical Physiology © 2006 Elsevier

Datorită greutății sângelui, există o creștere cu 0.77 mmHg a presiunii în ortostatism atât
în vene cât și în artere pentru fiecare cm sub nivelul cordului și o scădere cu 0.77 mmHg
pentru fiecare cm de deasupra acestui nivel.

Dacă PAM la nivelul cordului este 100 mmHg, în ortostatism presiunea la nivelul
membrului inferior poate fi de 180 mmHg iar la nivelul capului de 62 mmHg.
 Modificările TA la efort

•  În efortul acut submaximal (situația cel mai des întâlnită în mediul profesional), la
persoane antrenate,ê atât TA cât și tonusul simpatic periferic (la nivel muscular) dacă
sunt utilizați în timpul efortului mușchii membrelor inferioare.

•  Dimpotrivă, dacă sunt utilizați mușchii membrlor superioare, tonusul simpatic

muscular NU scade (e contracarat, probabil, de stimulii mai intenși pentru efectul
presor).

Green DJ, et al. Comparison of resistance and conduit vessel nitric oxide-mediated vascular function in vivo: effects
of exercise training.J Appl Physiol 2004 97:2, 749-755
Modificările adaptative ale TA la efort la persoanele
antrenate

La efort, în mod normal se declanșează reflexul presor:

Distensia mecanică & nivelul local de metaboliți (e.g. lactat)
generează impulsuri aferente în fibrele III și respectiv IV è
cornul medular posterior è cc. bulbari èstimulare simpatică

•  La persoane antrenate apare o atenuare a efectului presor prin:

•  Tamponarea mai eficientă a excesului de acid
•  Fenomenul de simpaticoliză.
•  Eliberarea de substanțe la nivel local (NO, ATP, K) modulează efectul
postreceptor al noradrenalinei asupra fibrei musculare netede din
pereții vasculari.
•  Reducerea răspunsul receptorilor α-adrenergici

Green DJ, et al. Comparison of resistance and conduit vessel nitric oxide-mediated vascular function in vivo: effects
of exercise training.J Appl Physiol 2004 97:2, 749-755
Modificările adaptative ale TA la efort la persoanele
antrenate

•  Antrenamentul édiametrul vaselor de conducere (aorta și ramurile ei, inclusiv

în aa. coronare) relativ repede (după 6-12 săpt de antrenament aerob), prin
creșterea răspunsului la NO

•  În vasele de rezistență (artere mici și medii) évasodilatația maximală și

răspunsul la acetilcolină

Green DJ, et al. Comparison of resistance and conduit vessel nitric oxide-mediated vascular function in vivo: effects
of exercise training.J Appl Physiol 2004 97:2, 749-755
Citation: Chapter 10. Cardiovascular Responses to Physiological Stresses, Mohrman DE, Heller L. Cardiovascular Physiology, 8e; 2014. Available at: https://
accessmedicine.mhmedical.com/content.aspx?bookid=843&sectionid=48779658 Accessed: October 11, 2022
Copyright © 2022 McGraw-Hill Education. All rights reserved
 Modificări în funcție de tipul de efort fizic
Efortul de anduranță
•  Deși TA crește în timpul efortului de
anduranță, creșterea e limitată de
vasodilatație (presiunea diastolică
scade și presiunea medie e puțin
afectată).
•  édensitatea capilarelor în periferie
(până la 40%) în special în zonele
musculare antrenate și numărul de
mitocondrii/fibră musculară, ceea ce
permite creșterea preluării O2.
Efortul de rezistență
•  Efortul de rezistență (ridicarea de
greutăți) crește grosimea pereților
arteriali, cu ê complianței
•  La ridicarea de greutăți presiunea
sistolică crește mult, nefiind suficient
echilibrată de mecanismele
compensatoare.
•  Efortul de rezistență necesită în
special surse de energie anaerobă în
mușchi. Creșterea numărului de
capilare pentru preluarea produșilor
de catabolism anaerob în acest tip de
efort are loc în paralel cu creșterea
diametrului fibrelor musculare
èdensitatea capilarelor nu crește în
efortul de rezistență.
 Factori de risc de la locul de muncă ce interferă cu
posibilitățile de adaptare ale aparatului cardio-vascular

Independent de efortul fizic, condiția de muncă poate cumula un ansamblu de factori

cu potențial negativ asupra aparatului cardiovascular, cum sunt:

•  Condițiile nefavorabile de micro sau macro- climat: stresul termic èêposibilitățile

adaptative fie prin stimulare simpatică directă (frig), fie prin pierdere de lichide
inclusiv electroliți (căldură excesivă)
•  Vibrațiile, în special cele transmise sistemului braț-mână èsdr Raynaud, cu reducerea
posibilitățile adaptative circulatorii
•  Zgomotul ècrește tonusul simpatic è factor de risc pentru HTA
•  Microparticulele è stres oxidativ și disfuncție endotelială è factor de risc pentru
ateroscleroză și accident vascular coronarian sau cerebral
•  Toxice: As, solvenți clorurați, CO, Pb, As, Co, nitriți, sulfura de carbon è factor de
risc pentru ateroscleroză și/sau miocardiopatie
•  Munca în schimburi altenante è factor de risc pentru HTA
•  Stres psihic è factor de risc pentru HTA

Prezența acestor factori de risc limiteaza posibilitățile de adaptare la efort

Exemple de noxe chimice ce interferă cu posibilitățile de
adaptare ale aparatului cardio-vascular

•  êaportului de O2 la țesuturi ( de ex, în intox cu CO) èé debitului cardiac. Această

creștere, la un invidid sănătos, permite menținerea unei activități cu efort fizic
redus/mediu dar reduce capacitatea maximă de efort.
•  êcapacității de efort apare de la un nivel de carboxiHb =2.7% din totalul nivelului
de Hb

•  Nitrații produc în mod direct vasodilatație. Expunere prelungită (>1–4ani)è

vasoconstricție compensatorie mediată de sist. nervos simpatic & activarea sist.
renină-angiotensină. La încetarea expunerii, vasoconstricția compensatoare nu mai
este antagonizată de vasodilatație și se transformă într-un mecanism patogenic cu
apariția vasospasmului, anginei și chiar a infarctului miocardic (“angina de luni”).
 Adaptarea aparatului respirator

•  Ventilația pulmonară crește aproape imediat după începerea efortului prin stimularea
centrilor respiratori pontini de către motoneuronii din scoarță și prin feedback de la
proprioreceptorii din mușchi și articulații.
•  Efortul fizic prelungit é producția de CO2, de sarcini acide, crescând și mai mult
ventilația.

Variații în funcție de intensitatea efortului:

•  La eforturi de intensitate mică, crește mai ales volumul curent.
•  La eforturi mari crește frecvența și amplitudinea respiratorie è
ventilația pulmonară crește de la aprox. 10 l/min la peste 100 l/min
 Adaptarea aparatului respirator
•  Diafragmul, principalul mușchi respirator, are o mare capacitate oxidativă, o distanță
scurtă de difuziune capilar-mitocondrie a O2 și o velocitate a scurtării intermediară
(între fibrele rapide și lente) è are proprietăți intrinseci care favorizează adaptarea la
efort

•  Activarea mm. expiratori reduce volumul pulmonar tele-expirator (end-expiratory

lung volume, EELV) care permite:
•  é CV pe porțiunea liniară a curbei presiune-volum (complianța pulmonară rămâne
ridicată).
•  alungirea diafragmului, care operează astfel la un nivel optimal de lungime din
perspectiva generării forței de contracție
•  depozitarea de energie elastică în peretele toracic și abdominal în expir, energie
ce poate fi utilizată în inspir.

Mm. accessori resp. sunt recrutați progresiv pe măsură ce crește ventilația, în așa fel
încât efortul să se distribuie la mai multe mase musculare.
 Creșterea CV la efort
•  é CV până la 80-90% din CV maximală. Astfel, creșterea se face pe porțiunea liniară
a curbei presiune-volum (complianța pulmonară rămâne ridicată).

Lutfi, M.F. The physiological basis and clinical significance of lung volume measurements.
Multidiscip Respir Med 12, 3 (2017).
 Adaptarea aparatului respirator

•  La eforturi mici crește amplitudinea respirației și volumul curent

•  Pe măsură ce efortul crește, crește și frecvența ventilatorie
•  La eforturi mari, ventilația crește foarte mult è în timpul expirului apare compresia
dinamică è limitarea de flux è și EELV crește.

Romer LE, Polkey MI. Exercise-induced respiratory muscle fatigue: implications for performance. Appl Physiol 104:
879–888, 2008.
 Extracția tisulară de O2

•  Extracția de O2 la nivel
tisular édirect proporțional
cu efortul până la un anumit
nivel de efort. Această
creștere determină ê
conținutului în O2 a sângelui
venos.

•  Peste un anumit prag,

preluarea continuă să
crească, dar creșterea este
mult mai lentă și nu mai este
proporțională cu intensitatea
efortului.
 Oboseala mușchilor respiratori – factor de limitare
a adaptării respiratorii la efort

•  Oboseala musculară este “situația în care apare o pierdere a capacității de a dezvolta

forță și velocitate musculară, rezultată din suprasolicitarea musculară, fiind reversibilă
în repaos”(NHLBI Workshop. Respiratory muscle fatigue: report of the respiratory
muscle fatigue workshop group. Am Rev Respir Dis 142: 474–486, 1990).

•  Oboseala mușchilor respiratori (mm. resp) se instalează prin:

•  é travaliului mm. resp. în condițiile unei distribuții crescute a fluxului sanguin spre
mușchii periferici è oboseala mm. resp. limitează toleranța la efort prin:
•  Hipoventilație relativă alveolară dacă mm. respiratori nu pot genera presiunea
necesară în timpul perioadei de tahipnee (practic, ésp mort alveolar)
•  Alterarea mecanicii respiratorii : êcontribuției diafragmului și écontribuției
mm. ventilatori accesori cu creșterea necesarului metabolic și de O2 a acestora.
Dacă aportul nu este îndeplinit, mecanica respiratorie este alterată.
•  Apariția dispneei prin efectul recrutării mm. respiratori accesori
•  Declanșarea metaboreflexului (componentei metabolice a reflexului presor)
 Efecte limitative ale oboselii mm. respiratori
Metaboreflexul
•  Metaboreflexul este reflexul declanșat de stimularea metaboreceptorilor din mm.
resp. de acid lactic lactic acid ècc. nervoși simpatici è ff eferente simpatice cu
reducerea fluxului spre mm. scheletici periferici.

Romer LM, Polkey MI. Exercise-induced respiratory muscle fatigue: implications for performance. J Appl Physiol.
2008;104(3):879-88.
 Modificări asociate efortului fizic submaximal
•  éfrecvența ventilatorie
•  éamplitudinea respirației și volumele pulmonare ventilate
•  é forța și anduranța musculaturii respiratorii; atât inspirul, cât și expirul devin mișcări
active
•  é perfuzia
•  éschimbul alveolar
•  écapacitatea tisulară de extracție
a O2 și de eliminare CO2

•  În timpul perioadei de platou a efortului

submaximal, é ventilației este proporțională
cu é producției de CO2 (V̇co2) și a consumului
de O2 (V̇o2).
•  Adaptarea ventilației la rata metabolică
menține homeostazia presiunii arteriale parțiale
a O2 (PaO2) și a CO2 (PaCO2) precum și pH-ul.

Bruce RM. The control of ventilation during exercise: a lesson in critical thinking. Adv Physiol Educ2017 41:4, 539-547
 Modificări asociate efortului fizic submaximal

éfrecvenței și a amplitudinii
ventilației menține valoarea
PaCO2 în limite normale.

În timpul efortului submaximal

presiunea venoasă centrală a CO2
ajunge la aprox. 57 mmHg.

Bruce RM. The control of ventilation during exercise: a lesson in critical thinking. Adv Physiol Educ 2017 41:4, 539-547
Factori de risc de la locul de muncă ce interferă cu
posibilitățile de adaptare ale aparatului respirator

•  Iritanții respiratori è declanșează reflexul de tuse, hipersecreție de mucusè

êventilația

•  Microparticule è dacă sunt reținute în căile aeriene superioare și mediié secreția de

mucus chiar dacă nu au efect iritant è êventilația

•  Monoxidul de carbon (CO): se substituie O2 în Hb èblochează transportul de O2è

êeficiența travaliului respirator și cardiac

•  Poziții vicioase (în genuflexiune, cu trunchiul flectat etc), în special dacă sunt
menținute periode îndelungate èposibilitate de expansionare toracică

•  Intoxicația acută cu compuși organofosforici èparalizie musculară, inclusiv a

mușchilor respiratori

•  Intoxicația acută cu solvenți organici èdepresia centrilor respiratori

 Generațiile (G) de căi aeriene în care sunt depuse particule
în funcție de tip și de nivelul de efort fizic
•  ératei fluxului inspirator èédepunerea particulelor
èé nr generațiilor de căi aeriene în care sunt depuse particulele
repaos
Efort intens

Sturm R. A computer model for the simulation of nanoparticle deposition in the alveolar structures of the human lungs. Ann Transl
Med. 2015;3(19):281
 Modificări metabolice la nivelul fibrelor musculare
scheletice
2 tipuri de fibre musculare, care diferă prin conținutul lor în ATP-aza miozinică:
•  Lente: se contractă lent, au capacitate oxidativă mare (conținut mare în mitocondrii),
capacitate glicolitică redusă și rezistă foarte bine la oboseală. Sunt bine irigate printr-
o rețea densă de capilare.
•  Rapide: se contractă rapid, fiind de 2 tipuri:
•  Tipul A: capacitate oxidativă moderată (nr mediu de mitocondrii), rezistență relativ
bună la oboseală, capacitate glicolitică ridicată. Beneficiază de un flux relativ mare,
cu densitate capilară ridicată.
•  Tipul B: capacitate oxidativă redusă (nr mic de mitocondrii), rezistență scăzută la
oboseală, capacitate glicolitică ridicată. La acest nivel fluxul capilar este mic, iar
densitatea capilarelor redusă.

•  În efortul de anduranță ( e.g. alergători de maraton) épredominant fibrele lente, cu

tranziția unor fibre de B în fibre de tip A.
•  În efortul intens, de scurtă durată (sprint-euri) épredominant fibrele rapide.
•  În efortul de rezistență mușchiii se hipertrofiază, cresc atât fibrele rapide cât și cele
lente. În timp, procentul de fibre se echilibrează, indiferent de tipul de efort.
 Modificări metabolice la nivelul fibrelor musculare
scheletice
•  Energia este depozitată în celule sub formă de creatinin-fosfat. În timpul contracției
musculare se utilizează ATP. Pentru refacerea ATP-lui, legătura fosfat a creatinin-
forsfatului se rupe, eliberând gruparea fosfat. Acest mecanism se epuizează foarte
rapid (10–20 sec de alergare rapidă), după care intervine mecanismul glicolitic (poate
asigura energia pentru 30 sec-2 min de alergare). Glicoliza produce lactat, cu
reducerea pH-ului care împiedică funcționarea enzimelor necesare glicolizei. De
aceea, este un mecanism autolimitativ.

•  Sistemul oxidativ mitocondrial produce cantități mari de ATP (din glucoză sau lipide),
dar într-un ritm mai lent decât glicoliza; de aceea, poate asigura necesarul energetic
pentru eforturi susținute, de intensitate moderată.

•  La persoane antrenate:
•  Efortul de durată èécantitatea de mioglobină, cu écapacității de depozitare a
energiei
•  é capacitatea de depozitare a glicogenului și cea de mobilizarea a acizlor grași
liberi
B. MODIFICĂRI ADAPTATIVE INDUSE DE
STRESUL TERMIC
Adaptarea la ambianța termică ridicată
Adaptarea la ambianța termică scăzută
 Date generale privind termoreglarea
Producția de Q:
a)  activitatea metabolică.
•  În repaos ≈ 75 kcal de Q/h din
metabolismul basal.
•  Activitatea fizică profesională: 80 -
700 kcal/hour.
b)  Din mediul înconjurător:
•  Radiația solară (directă și reflectată)
•  Pământul încălzit de radiația solară
•  Radiația reflectată de la surse
radiante (cuptoare, furnale).
Temperatura corpului este echilibrul între producția și pierderea de căldură (Q).
Pierderea de Q
a)  Conducție: schimbul de Q între 2 supr.
în contact direct (c.m. puțin eficient)
b)  Convecție: schimbul de Q transferat
prin intermediul unui gaz sau fluid (aer
sau apă).
c)  Iradiere: transferul de Q între un corp
și mediul din jur prin intermediul
undelor electromagnetice. Depinde de
diferența de temperatură între piele și
mediu, precum și de suprafața expusă.
d)  Evaporarea: conversia lichidului în fază
gazoasă care are loc la nivel pulmonar
și cutanat.
Producția de căldură în funcție de tipul de
activitate

Activitate Rata de prod Q (kcal/h)

Urcatul scărilor 360-720
Munca în construcții 360-720
Condus mașina 120-180
Munca fizica grea în industrie 210-400
Munca fizica ușoară în industrie 90-160
Munca de birou (stat pe scaun) 75-120
Statul în picioare 90-120
Mers pe teren plat (3-5 km/h) 300-400
Adaptarea la ambianța termică ridicată
•  Principalul mecanism adaptativ la căldură este transpirația. Fiecare litru de sudoare
evaporat complet îndepărtează 600 kcal din organism.

•  În organism, Q este distribuită prin intermediul sângelui, prin convecție. Senzorii

termici din sistemului nervos central răspund la creșterea de temperatură și trimit
semnale hipotalamusului, care transmite impulsuri către efectori.
Pierderea de Q se realizează prin vasodilatație cutanată (éfluxului de sânge) și
sudorație è éfrecvența cardiacă (compensator la scăderea volumul sanguin eficace)
è étransferul Q de la nivel central spre periferie.
Când nivelul producției centrale se echilibrează cu nivelul eliminării, temperatura
corpului se stabilizează.

•  Un adult produce ≈ 1.5 litri de sudoare/h. Dacă transpirația se evaporă, se

îndepărtează Q din organism
•  Sudoarea care a fost pierdută prin curgere (picături) sau care a fost absorbită în haine
sau cea care nu s-a evaporat (datorită umidității sau absenței curenților de aer) nu
îndepărtează prea multă căldură.

Jay O, Morris NB. Does Cold Water or Ice Slurry Ingestion During Exercise Elicit a Net Body Cooling
Effect in the Heat? Sports Med. 2018;48(Suppl 1):17-29. doi: 10.1007/s40279-017-0842-8).
 Adaptarea la ambianța termică ridicată

•  Cantitatea de Q pierdută prin radiație și prin convecție este foarte mică.

•  Când temperatura aerului este egală cu cea a pielii (≈33 - 350C) NU mai are loc
NICIUN schimb de Q prin convecție, indiferent de viteza curenților de aer.
•  La temperaturi > 350C pierderea Q prin conveție se transformă în preluare de Q prin
convecție

•  Ca și convecția, eliminarea prin radiație este dependentă de temperatura ambiantă.

Jay O, Morris NB. Does Cold Water or Ice Slurry Ingestion During Exercise Elicit a Net Body Cooling
Effect in the Heat? Sports Med. 2018;48(Suppl 1):17-29. doi: 10.1007/s40279-017-0842-8).
 Dependența pierderii cutanate de căldură de
nivelul de umiditate al aerului

Jay O, Morris NB. Does Cold Water or Ice Slurry Ingestion During Exercise Elicit a Net Body Cooling Effect in the
Heat? Sports Med. 2018 Mar;48(Suppl 1):17-29. doi: 10.1007/s40279-017-0842-8).
 Limite ale mecanismelor compensatoare ale
creșterii temperaturii corpului
•  é temperaturii centrale cu > 2˚C - 2.5˚C se însoțește de:
-  Redistribuirea progresivă a sângelui spre tegumente èê
circulației centrale èê presiunii de umplere cardiacă &
cerebrală èamețeli, dezorientare până la eventuala
Depășirea
pierdere a stării de conștiență.
posibilităților de
compensare și limitele
Mecanisme compensatoare la ambientul cald ê presiunea de mecanismelor
umplere cardiacă. De aceea, au un efect limitat, deoarece: compensatoare
-  é frecvenței cardiace peste un anumit nivel, scade DC êperformanța și
-  Vasoconstricția în teritoriile “non-esențiale”, inclusiv al
posibilitatea menținerii
vaselor cutanate èstimulează sist renină-angiotensină activității pe durata
èretenție de Na, dar pierdere de K (suplimentară față de cea întregului orar de
pierdută prin transpirație). De la un anumit punct, muncă
vasoconstricția prelungită, inclusiv in medulara renală,
blochează acest mecanism compensator.
-  Vasoconstricția renală reduce eficacitatea hh. implicați în
menținerea echilibrului hidroelectrolitic și reduce eliminarea
produșilor de catabolism
 Modificări adaptative în ambientul cald
Aclimatizarea la căldură este un proces progresiv de
creștere a posibilităților de acțiune a mecanismelor
compensatoare și de reducerea a limitărilor acestora. Se
realizează în timp, prin expunere progresivă la climat
cald. Efectele aclimatizării sunt:
1. Creșterea adaptabilității cardiace:
-  éPreluării maximale de O2 la nivel muscular,
-  éVolumul plasmatic,
Efectul net = é
toleranței la stresul temic
-  éDebitului bătaie cardiac & a contractilității
cald
-  êfrecvenței cardiace pentru un anumit nivel de DC
2. Modificarea pragului de declanșare a sudorației
-  Sudorația este declanșată la un nivel de
temperatură ambiantă mai mic
-  éVolumul maximal al sudorației în paralel cuê
concentrației de Na+ în sudoare
3. Adaptarea funcției renale
-  Rata filtrării glomerulare poate să écu 20% față de
nivelul inițial, secundar modificărilor cardiovasculare
Recomandări privind hidratarea în condiții de efort
și micro/macroclimat cald

•  Înainte cu 2-3 h de un efort intens: aport de apă 6 mL/kgc 2–3 h

•  Suplimentare cu Na (pentru compensarea pierderilor) în timpul efortului în

condiții de ambient cald

•  Corectarea hidrică se face în funcție de variația de masă corporală (înainte și

după efort) și de densitatea urinară.

•  Corectarea hidrică și electrolitică post efort trebuie să includă pe lângă aportul

lichidian Na, carbohidrați și proteine

Racinais S,et al. (2015), Training and competing in the heat. Scand J Med Sci Sports, 25: 6-19.
Posibilități de îmbunătățire a confortului termic

•  Ingestia de apă rece (gheață) è are, în general, efecte pozitive asupra performanței
fizice în condiții de temperatură ridicată.
•  Senzația de răceală pe care o produc băuturile reci nu este obligatoriu însoțită și de
ê Q corpului, deoarece ingestia de lichide reci produce o scădere a sudorației (prin
redistribuirea circulației) è êpotențialul de evaporare și deci, piedereade Q prin
piele.

•  Dacă însă există o combinație între activitatea metabolică é și climat (temperatura

aeruluié, umiditateé și curenți de aerê) careêeficiența pierderii de Q prin
transpirație (în primul rând prin êevaporării) apare un efect net de răcire a corpului în
timpul ingestiei de apă rece.
•  De aceea, se recomandă în efortul fizic desfășurat în condițiile unui micro- sau
macroclimat cald și umed.

•  Dimpotrivă, în condiții de micro- sau macroclimat cald, uscat și cu curenți de aer,

băuturile reci sunt contraindicate.
 Modificări adaptative în ambientul rece
•  êtemperaturii (<200)) è stimulare R termici è cc hipotalamici èvasoconstricție
cu érezistenței periferice.
•  Frisonul apare la o temperatură centrală a corpului de 34-35°C și încetează la ~
31°C
Modificări în funcție de caracteristicile individuale:
•  Persoanele cu o suprafață mai mare a corpului pierd mai ușor Q (sunt mai
sensibile la frig).
•  Izolarea termică – în repaos este asigurată de mm. care sunt slab perfuzați. În
efort, crește perfuzia musculară și pierderea de Q prin convecție spre suprafața
corpului.
•  Țesutul adipos are o rezistivitate termică ridicată èatenuează pierderile de Q.
•  Persoanele antrenate fizic se adaptează mai ușor (au o producție de Q mai mare).

Modificări în funcției de caracteristicile mediului ambiant:

•  Temperatura corpului êde 2-5 ori mai repede în timpul imersiei în apă comparativ
cu expunerea la aceeași temperatură a aerului) pentru că în apăé pierderea de Q
prin conducție și convecție (conductivitatea apei e de 25 ori > a aerului)
 Modificări adaptative la mediul ambiant rece

John W. Castellani and Andrew J. Young. Human physiological responses to cold exposure: acute responses
and acclimatization to prolonged exposure
Mecanisme e adaptare la mediul ambiant rece
1.  Scăderea răspunsului fiziologic (Obișnuirea /habituation): vasoconstricția și pragul
de apariție a frisonului) – este promovată de expunerea repetată, de scurtă
durată, a unor suprafețe limitate ale corpului
•  Inițial se reduce pragul de apariție a frisonului
•  Ulterior (după expunere intermitentă prelungită) poate să apară și reducerea
efectului vasoconstrictor
•  Scăderea răspunsului fiziologic poate fi limitat la o parte a corpului (partea expusă
la frig): de exemplu, la pescarii care lucrează multe ore cu mâinile în apă rece sau
lucrătorii din abatoare, temperatura mâinilor este mai mare și TA mai mică la
imersia în apă decât la persoanele normale, care nu au această activitate

2.  Ajustarea metabolică: étermogenezei în mm.scheletici, fără apariția frisonului (are

un efect redus).

3.  Ajustarea izolării termice: émecanismelor de prezervare a energiei, în special

scăderea conductanței cutanate.
•  Mecanism: este vasoconstricția cutanată mai rapidă la persoanele aclimatizate.
•  Este favorizat de expunerea repetată, suficient de lungă sau la o temperatură
suficient de joasă
 Modificarea producției de Q în funcție de
temperatura centrală a corpului

John W. Castellani and Andrew J. Young. Human physiological responses to cold exposure: acute responses
and acclimatization to prolonged exposure
C. MODIFICĂRI ADAPTATIVE INDUSE DE
STRESUL PSIHIC
Modificări neuro-hormonale utilizate în evaluarea
stresului
 Stresul psihic la locul de muncă

Stresul este un răspuns fizic și emoțional negativ cauzat de

dezechilibrul între percepția solicitărilor profesionale și
abilitățile indivizilor de a face față acestor cerințe.
Poate fi determinat de:

CONȚINUTUL MUNCII CONTEXTUL MUNCII

International Labor Organization. Workplace stress: A collective challenge ISBN: 978-92-2-130642-9 (web pdf)
 Stresul psihic la locul de muncă

CONȚINUTUL MUNCII
•  Mediul și echipamentele utilizate în muncă
•  Probleme legate de fiabilitatea, disponibilitatea, adecvarea și mentenanța/
repararea echipamentelor și clădirilor.
•  Design-ul activităților: lipsa de varietate sau cicluri foarte scurte de lucru,
fragmentarea sau lipsa de sens a muncii, utilizarea insuficientă a abilităților,
incertitudinea ridicată.
•  Sarcina de muncă/ ritmul de muncă: sarcina de muncă exagerată sau
insuficientă, absența controlului asupra ritmului de muncă, niveluri crescute de
presiune a timpului.
•  Programul de muncă: orarul de lucru, munca în schimburi alternante, program
de muncă inflexibil, orar de lucru imprevizibil, orar prelungit sau care interferă
cu activitatea socială.

International Labor Organization. Workplace stress: A collective challenge ISBN: 978-92-2-130642-9 (web pdf)
 Stresul psihic la locul de muncă

CONTEXTUL MUNCII:
•  Deficiențe ale culturii și funcțiilor organizaționale: comunicare deficitară, nivel
scăzut de suport pentru rezolvarea problemelor și dezvoltarea personală,
absența definirii obiectivelor organizaționale.
•  Rolul în organizație: ambiguitatea de rol, conflictul de rol, responsabilitatea
pentru alte persoane.
•  Dezvoltarea de carieră: stagnarea în carieră, incertitudinea, absența promovării
sau promovarea pe o poziție pe care nu o poate îndeplini, salariu insuficient,
nesiguranța locului de muncă, valoarea socială scăzută a muncii.
•  Capacitatea de decizie / control: participarea redusă la procesul de decizie,
absența controlului asupra muncii (în mod particular sub forma participării)
•  Relațiile interpersonale la muncă: izolarea socială sau fizică, relații deficitare cu
superiorii, conflicte interpersonale, absența suportului social.
•  Relația muncă-familie/timp liber: cerințe conflictuale între muncă și familie,
suport redus din partea familiei, probleme ale carierei duale (ambii (parteneri au
constrângeri legate de muncă).

International Labor Organization. Workplace stress: A collective challenge ISBN: 978-92-2-130642-9 (web pdf)
 Modelul alostatic McEwen

Factori stresori

Echilibru Epuizare rezerve

homeostatic fiziologice

EUSTRES DISTRES BURNOUT

•  stare de epuizare psihică
•  stare de motivație, de dar și fizică care duce la
productivitate crescută comportamente nocive
maladaptative
 Evaluarea factorilor stresori profesionali
Modelul Karasek Modelul Siegrist
Echilibrul efort – control Echilibrul efort-recompensă

Elemente complementare în Chestional Psihosocial Copenhagen

-  Organizarea și conținutul muncii
-  Relații interpersonale și leadership
-  Raportarea individuală (personală) la activitatea profesională
-  Capitalul social al organizației
-  Comportamente ofensatoare
-  Autoevaluarea sănătății și starea de bine

Burr H et al., The Third Version of the Copenhagen Psychosocial Questionnaire, Safety and Health at
Work, 2019:482-503. https:// doi.org/10.1016/j.shaw.2019.10.002
 Evaluarea stresului
Senzori fiziologici umorali

Răspuns stresor Ax HPA activ

•  Prea intens (reactivitate é) •  După oprirea stimulului (reversibilitateê)

•  Insuficient (reactivitateê) •  Fără ajustare de intensitate la repetarea stimului

(absența suprimării)

Nivelul de cortizol indecvat

+ modificări comportamentale
Modificări ale stării de
(dietă, exercițiu fizic, tulburare
sănătate
de somn)

Manigault AW et al. Corroborative evidence for an association between initial hypothalamicpituitary- adrenocortical axis
reactivity and subsequent habituation in Humans. Psychoneuroendocrinology. 2020:121: 104798
 Evaluarea stresului
Senzori umorali : Raportul acut și cronic
•  Relație negativă între reactivitatea axului HHA și suprimarea repetării è persoanele care
au avut o reactivitate é la primul contact cu stresorul au avut un răspuns de intensitate
mai mică prin instalarea suprimării repetării è estimarea efectelor asupra sănătății trebuie
să țină cont de ambele fenomene

Manigault AW et al. Corroborative evidence for an association between initial hypothalamicpituitary- adrenocortical axis
reactivity and subsequent habituation in Humans. Psychoneuroendocrinology. 2020:121: 104798
 Evaluarea stresului
Senzori umorali
Efecte negative ale răspunsului cortizonic indecvat

Absența variației diurne a cortisolului se asociază cu:

•  Mortalitatea cardiovasculară
•  Supraviețuirea pacientelor cu cancer de sân sau pulmonar

Persistența nivelului crescut de cortisol se asociază cu:

•  Imunitatea scăzută
•  Tulburări metabolice
•  Scăderea funcțiilor cognitive
 Evaluarea stresului
Senzori ai sistemului nervos autonom:
Variabilitatea frecvenței cardiace
Se bazează pe modul de reglare al automatismului
cardiac:

•  Activarea SNPS èefect cvasi-imediat de scurtă

durată asupra frecv. cardiace

Predominanța SNPS

Spectru de frecvență înaltă

•  Activarea SNS è efect după 5 sec, care

influențează frecvența cardiacă 5–10 s după
încetarea stimului simpatic

Predominanța SNS

Spectru de frecvență joasă

Johnston et al. Heart rate variability: Measurement and emerging use in critical care medicine. J Intensive Care Soc.
2020;21(2):148-157.
Relația variabilitate a frecvenței cardiace – emoții

https://sadarpsych.com/biofeedback-therapy-training/heart-rate-variability/
 Evaluarea stresului
2. Senzori ai sistemului nervos autonom:
Conductanța cutanată
•  Se corelează direct cu activitatea nervoasă
autonomă, fiind o măsură indirectă
sudorației

•  Crește odată cu creșterea tonusului simpatic

și a stării de alertă a subiectului.

Gatti E, et al. Emotional ratings and skin conductance response to visual, auditory and haptic stimuli. Sci Data 2018;5:180120
 Evaluarea stresului
Senzori ai sistemului nervos autonom:
Sisteme de monitorizare a stresului
•  Brățări inteligente:
•  Fotopletismograme (PPG) : sensor optic pentru
aprecierea modificării de volum și de presiune a
sângelui

Acuratețe:
94,55% în mediu controlat
Și
85,71% în viața reală
•  Conductanță cutanată
+ECG

•  Validarea rezultatelor prin autoevaluare la fiecare 30

minute.

Han HJ et al. Objective Stress Monitoring based on Wearable Sensors in Everyday Settings. Journal of Medical Engineering
& Technology. 2020; 44:4, 177-189,
 Evaluarea stresului
Biofeedback
•  Biofeedback-ul este o tehnică psiho-somatică care implică feedback vizual sau auditiv
pentru a educa subiectul în recunoșterea semnelor fizice și a simptomelor de stres și
anxietate (e.g. creșterea frecvenței cardiace, scăderea temperaturii corpului/
extremităților, tensiune musculară).

Dispozitivele de biofeedback includ

Senzorii:
•  EEG
•  Fotopletismografe
•  Conductanță cutanată
•  Temperatură cutantă Ecranul de vizualizare a înregistrărilor
•  Respirație
•  EMG (d.o. mm. umărului)

Terapeutul: ghidează prin diferite exerciții mentale ca pot implica vizualizarea,

meditația, respirația, tehnici de relaxare
 Aplicații ale biofeedback-ului
Studiu prospectiv, de tip intervențional Intervenții:
•  2h curs de reziliență
•  Grup1 : 1h/săpt
Factor stresor major: sesiune biofeedback
violența fizică și •  Grup 2: MP4 – video
verbală 159 asistente medicale din secții de
de autoînvățare cu
psihiatrie
biofeedback ghidat
Monitorizare: 6 săpt.
REZULTATE: •  Grup 3: control

1.  Simptomele de depresie ê, scorul de reziliențăé semnificativ în gr 1 și 2 față

de control
2.  Percepția stresului profesional a scăzut semnificativ doar în grupul 2
3.  Frecvența respiratorie êsemnificativ în grupul 1 și 2, mai mult în grupul 1

Hsieh HF et al. The Effects of Biofeedback Training and Smartphone-Delivered Biofeedback Training on Resilience,
Occupational Stress, and Depressive Symptoms among Abused Psychiatric Nurses. Int J Environ Res Public Health.2020;17
 Stresul profesional – o nouă categorie de boli
legate de profesiune?

•  Boli cardiovasculare: muncă cu suprasolicitare psihică în care

controlul asupra procesului de muncă este redus permit

•  Boli musculoscheletale de suprasolicitare

Stresul
profesional •  Boli psihice: depresie și burnout
é riscul
•  Accidente de muncă: stresul êaderența la măsurile de
protecție a muncii

•  Suicid, cancer, ulcer, alterarea imunității

ILO. Encyclopedia of Occupational Health and Safety. Psychosocial and Organizational Factors. Chronic health effects.
https://www.iloencyclopaedia.org/part-v-77965/psychosocial-and-organizational-factors
Sindromul Karoshi

•  Sindrom descris în tările asiatice și recunoscut ca boală profesională

•  Apare în urma suprasolicitării profesionale, respectiv a stresului excesiv
•  Criterii de dg (Japonia)
•  Deces prin boala cerebrovasculară sau boala ischemică cardiacă secundară
excesului de muncă sau
•  Suicid cauzat de boală psihică prin stres sever la muncă; sau
•  Boala cerebrovasculară sau boala ischemică cardiacă secundară excesului de
muncă sau boală psihică prin stres sever la muncă (nu necesar conducând la
fatalitate).

•  În general, apare după perioade prelungite de activitate profesională > 51 h/săpt sau
> 45 h de ore suplimentare/lună.
•  Mecanism probabil: modificarea canalelor de transmitere a impulsului electric în
miocard + creșterea tonusului simpatic ètulburări de ritm ventricular

Xiao N, et al. Karoshi May Be a Consequence of Overwork-Related Malignant Arrhythmia. Med Sci Monit. 2019
Yamauchi T, et al. Overwork-related disorders in Japan: recent trends and development of a national policy to promote
preventive measures. Ind Health. 2017 ;
 Cardiomiopatia Takotsubo (Broken-Heart
Syndrome)
•  B. Takotsubo este o cardiomiopatie care mimează un sindrom coronarian acut și care
se însoțește de balonizarea reversibilă a apexului VS (75% din cazuri) în absența unei
stenoze angiografic semnificativă a aa. coronare.
-  In 10% - 20% din cazuri, balonizarea este medioventriculară. Rar, apare la nivel bazei
ventriculilor sau ca o balonizare focală.
•  În japoneză, “tako-tsubo” înseamnă “vas pentru pescuitul caracatițelor”
•  Afectează predominat femeile în postmenopauză

Boyd, Brenton; Solh, Tia.

Takotsubo cardiomyopathy
JAAPA. 2020.
 Cardiomiopatia Takotsubo
•  Mecanism:
•  Apare secundar expunerii la stress, inclusiv la zgomote de intensitate mare (e.g.
zgomotul produs de avioane din timpul nopții) sau după un stres fizic, care
determină énivelului de catecolamine care au efect:
•  Toxic miocardic è balonizarea, sindromul diskinetic miocardic
(hipokinezia, akinezia, or diskinezia)
•  Vasoconstrictor èaccentuează ischemia, deficitul de contractilitate
•  În unele cazuri, o boală neurologică (e.g. hemoragie subarahnoidiană, accident
vascular cerebral, convulsii) sau feocromocitomul pot fi trigger-ii sdr. Takotsubo

•  Clinic:
•  Durere coronariană acută

Paraclinic:
•  ECG: Supradenivelări tranzitorii de ST
•  é troponinei & CK-MB serice – moderate,
•  é peptidului natriuretic B (BNP)
•  ê fracției de ejecție, cu insuficiența cardiacă de tip sistolic.
 Figure 1 Diagnostic algorithm of takotsubo syndrome. #Applied to patients
who are seeking medical emergency ...

ACS, acute coronary syndrome;

CAD, coronary artery disease;
CCTA, coronary computed
tomography angiography; CMR,
cardiac magnetic resonance; CRP,
c-reactive protein; ECG,
electrocardiogram; ESR,
erythrocyte sedimentation rate;
InterTAK, International Takotsubo
Registry; LAD, left anterior
descending coronary artery;
LVOTO, left ventricular outflow tract
obstruction; MR, mitral
regurgitation; QTc, QT-time
corrected for heart rate; RV, right
ventricle; RWMA, regional wall
motion abnormality; TTE,
transthoracic echocardiography;
TTS, takotsubo syndrome.

Eur Heart J, Volume 39, Issue 22, 07 June 2018, Pages 2047–2062, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehy077
The content of this slide may be subject to copyright: please see the slide notes for details.