RASPUNSURILE

ORGANISMULUI LA EFORTUL
FIZIC
ACUTE
- raspunsuri imediate
- dureaza doar pe durata efortului si a perioadei de
revenire
- Constau in mai ales in modificari functionale
CRONICE
- rezultat al antrenamentului sportiv
- reprezinta adaptarea fiziologica a organismului la effort
- Reprezinta modificari structurale si functionale

Adatarea cronica se bazeaza pe

PRINCIPIUL SUPRACOMPENSARII

Selye
STIMUL
OBOSEALA
REFACERE (parametrii revin la valorile initiale aplicarii stimulului)

ADAPTARE (SUPRACOMPENSATIE)
(parametrii au valori mai bune ca cele initiale)

Raspunsurile organismului la
efortul aerob
Au ca obiectiv cresterea cantitatii de
oxigen livrata musculaturii active
=> Sufera modificari toate aparatele si
sistemele implicate in transportul si
utilizarea oxigenului in musculatura

Sistemele implicate in
adaptarea la efortul aerob
RESPIRATOR
CARDIO-VASCULAR
MUSCULAR

Livrarea
oxigenului
SANGE
O2

PLAMANI
Fe

INIMA

CIRCULATIE
MUSCHI

utilizarea
oxigenului
Adapted, Sutton

Rezultatul modificarilor la efortul

aerob
Acute: cresterea cantitatii de oxigen livrata
musculaturii pana la atingerea nivelului
maxim (VO2max)
Cronice: imbunatatirea VO2max =
consumul maxim de oxigen (de la sub
1000ml/min la persoanele sedentare,la
peste 5000ml/min la sportivii antrenati)

Modificari RESPIRATORII
induse de efortul AEROB
Cresterea DIFUZIUNII PULMONARE
Se produce in timpul eforturilor intense, la
eforturi mici si repaus ramanand aproape
nemodificata
<= deschiderea mai multor alveole si
intensificarea circulatiei sanguine pumonare

Modificari respiratorii ACUTE

la efortul AEROB
1. Cresterea VENTILATIEI PULMONARE
prin
- cresterea FRECVENTEI RESPIRATORII (de la 15
respiratii/min in repaus la 40-50 respiratii/min in efort)

- cresterea VOLUMULUI RESPIRATOR ( de la

10% in repaus la 50% din capacitatea vitala pulmonara
=volumul maxim de aer expirat dupa o inspiratie
maximala)

2. Cresterea DIFUZIUNII PULMONARE

Au ca rezultat cresterea cantitatii de oxigen care
ajunge in sange

Modificari respiratorii CRONICE

induse de efortul AEROB
BRADIPNEE: 10-12 resp/min (dezvoltarea
musculaturii respiratorii si cresterea
elasticitatii toraco-pulmonare)
CRESTE AMPLITUDINEA
RESPIRATORIE ( VC 800-900ml )
=> Cresterea debitului respirator si a
capacitatii vitale
=> Cresterea consumului maxim de oxigen
si Oxigen/puls maxim

Atentie!
Ventilatia pulmonara NU reprezinta
un factor limitativ pentru performanta
fizica deoarece sportivii de
performanta antrenati in anduranta
ajung sa foloseasca maxim 90% din
ventilatia pulmonara, chiar in
eforturile intense

Totusi!
conditiile patologice severe care nu permit
suplimentarea semnificativa a ventilatiei
pulmonare pot reprezenta o limitare a
adaptarii la efort (scolioze, cifoze ireversibile
de grad 3-4, toracele cilindric din rahitism,
afectari ale parenchimului pulmonar etc)

Modificari respiratorii induse de

efortul ANAEROB
Desi nu necesita prezenta oxigenului in
timpul sustinerii sale, efortul anaerob
produce o datorie de oxigen care se
plateste cand efortul a incetat
=> la sfarsitul efortului functia respiratorie se
intensifica: cresterea ventilatiei pulmonare
etc

MODIFICARI CARDIACE
Induse de efortul aerob/anaerob
Pot fi acute si cronice

Modificari Cardiace induse de

efortul AEROB
Scop: cresterea vitezei de circulatie a
sangelui pentru transportul rapid al unei
cantitati crescute de oxigen
Mecanism: cresterea debitului cardiac
(cantitatea de sange expulzata din ventriculul
stang pe minut)

Debitul cardiac = volum sistolic x frecventa cardiaca

Modificari cardiace induse de

efortul AEROB
Cresterea DEBITULUI CARDIAC se poate
realiza prin 2 mecanisme:

Cresterea frecventei cardiace (numarul de batai cardiace

pe minut) (de la 60-80b/min pana la Alura Ventriculara Maxima = 220varsta in ani)

Cresterea volumului sistolic (cantitatea de sange expulzata

din ventriculul stang in aorta la o bataie)

Modificari cardiace ACUTE

induse de efortul AEROB
Se bazeaza mai ales pe cresterea
FRECVENTEI CARDIACE si mai putin pe
cresterea VOLUMULUI SISTOLIC

Frecventa cardiaca creste in efort pana la

AVmax
Volumul sistolic creste printr-o umplere
ventriculara mai buna care induce si
intensificarea contractiei cardiace
(mecanismul Frank-Starling)

In efort
Alura ventriculara creste pana la nivelul
Alurii Ventriculare maxime si revine la
valori de repaus cand efortul a incetat
volumul sistolic creste proportional cu
intensitate efortului, de la valori de 50-70
ml in repaus pana la 110-130 ml pentru
persoanele neantrenate

Modificari CARDIACE
CRONICE induse de efortul
AEROB
Au ca scop cresterea debitului cardiac in
efort si implicit, a cantitatii de oxigen
transportate de sange

Modificari CARDIACE
CRONICE induse de efortul
AEROB
Se bazeaza pe cresterea Volumului sistolic
prin DILATAREA cavitatilor ventriculare

HIPERTROFIE CARDIACA EXCENTRICA

HIPERTROFIE CARDIACA
EXCENTRICA
Dilatarea se realizeaza prin dispunerea
fibrelor musculare cardiace in serie
=> La fiecare bataie, ventriculele arunca
o cantitate mai mare de sange (la sportivii
antrenati volumul sistolic poate ajunge la
valori de 150-220 ml fata de 110-130 la
persoanele neantrenate)

HIPERTROFIA CARDIACA
prin dilatare produce
Cresterea debitului cardiac in efort
de la 14-20 l/min la persoanele
neantrenate pana la 25-35 si chiar
40 l/min la sportivii antrenati in
anduranta

Ekblom B, Hermansen L. Cardiac output in athletes. J Appl Physiol 25:

619625, 1968, Ekblom,B Huot R, E. M. Stein, and A. T. Thorstensson
Effect of changes in arterial oxygen content on circulation and physical
performance Journal of Applied Physiology July 1, 1975 vol. 39 no. 1 71-75

Consecinta dilatarii ventriculare

In repaus, in conditiile unui volum bataie
crescut, asigurarea debitului cardiac se
realizeaza printr-o alura ventriculara
scazuta
=> sportivii antrenati in anduranta prezinta

BRADICARDIE de REPAUS

BRADICARDIE DE REPAUS
Un antrenament de 10 saptamani poate
produce o scadere a alurii ventriculare la o
persoana initial sedentara de 10 b/min de
la o AV initiala de 88b/min
B. Saltin, L. H. Hartley, sa Kilbom, and Irma strand Physical Training in Sedentary
Middle-aged and Older Men II. Oxygen Uptake, Heart Rate, and Blood Lactate
Concentration at Submaximal and Maximal Exercise Scandinavian Journal of Clinical
& Laboratory Investigation, 1969, Vol. 24, No. 4 : Pages 323-334

Cresterea volumului sistolic

produce la sportivii antrenati
Scaderea AV de repaus
Scaderea AV in efort

Modificari induse de efortul

ANAEROB
Majoritatea eforturilor anaerobe se
desfasoara in situatia toracelui blocat =
glota inchisa si presiune intratoracica
crescuta
=> Aparatul CARDIO-VASCULAR trebuie sa
functioneze in regim de presiune crescuta

HIPERTROFIE CONCENTRICA
Hipertrofia realizata prin dispunerea
fibrelor musculare cardiace in paralel ca
reactie adaptativa la sarcina presionala
cardiaca crescuta
Reprezinta adaptarea
cardiaca la efortul
ANAEROB cu toracele
blocat

BRADICARDIA ca adaptare la
eforturile ANAEROBE
Este rezultatul fractiei de ejectie crescute
determinata de hipertrofia peretilor
ventriculari
Nu este atat de marcata ca in adaptarea la
eforturile aerobe Longhurst JC, Stebbins CL The power athlete,
Cardiol Clin. 1997 Aug;15(3):413-29).

Modificari Cardiace CRONICE

induse efort
CORDUL SPORTIV

Bradicardie de repaus (40-50 batai/min)

(permite o umplere mai eficienta a cavitatilor cardiace
in efort).

Cresterea VOLUMULUI CARDIAC ( 900-1300

ml, 14-17 ml/kgc) prin

a. HIPERTROFIE EXCENTRICA (DILATAREA cavitatilor
cardiace pentru cresterea volumelor de umplere in
efortul AEROB)
b. HIPERTROFIE CONCENTRICA (INGROSAREA
peretelui ventricular in eforturile ANAEROBE)

Adaptarea Cardio-vasculara
HIPERTROFIA CARDIACA

Cea mai mare parte a adaptarilor se realieaza in

primele 3 luni de antrenament. Dupa 3 ani de
antrenament, modificarile care se mai produc sunt
minime.

29

CORDUL SPORTIV
Cordul sportiv reprezinta o constelatie de
modificari fiziologice ale cordului persoanelor
care fac efort fizic regulat.
Reprezinta adaptarea cordului la efort, este
reversibil (la incetarea antrenamentului
modificarile regreseaza) si este
asimptomatic, aceste caracteristici
diferentiindu-l esential de maladiile de tipul
Cardiomiopatiei Hipertrofice care este o cauza
de moarte subita in sport.

!!! Diagnosticul diferential intre cordul

sportiv ca expresie a adaptarii cardiace
la efort si patologii de tipul celei
amintite este o problematica extrem de
importanta cu care se confrunta
medicina sportiva.

CONSECINTE FUNCTIONALE ale

MODIFICARILOR CARDIACE CRONICE la
sportivi
Debit cardac crescut in efort
Fractie de ejectie crescuta
Volume sistolice si volum/bataie crescute
Alura ventriculara de efort scazuta fata de o
persoana neantrenata (la aceeasi intensitate de
efort)
Alura ventriculara de repaus scazuta

Modificari CIRCULATORII ACUTE

induse de efort

Cresterea Tensiunii Arteriale (TA max de la

120mmHg in repaus la 240-260mmHg in efort)

Redirectionarea fluxului sangvin catre

teritoriile musculare

Modificari CIRCULATORII ACUTE

induse de efort
REDISTRIBUIREA FLUXULUI
SANGUIN catre musculatura
Se realizeaza prin procese de
vasoconstrictie si vasidilatare
Muculatura scheletica ajunge sa
primeasca, de la 15-20% din fluxul
sanguin in repaus, la 80-85% in efort

Cand durata sedintelor de antrenament este

foarte mare, privarea de sange a organelor
favorizate in mod normal in ceea ce priveste
afluxul de sange este atat de pronuntata
incat apar fenomene de ischemie
manifestate ca sindroame nefrotice sau
cresteri ale transaminazelor hepatice.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL CU
AFECTIUNILE PATOLOGICE ESTE
DETERMINAT DE REVERSIBILITATEA
TULBURARILOR ODATA CU REPAUSUL.

Modificari CIRCULATORII acute

CRESTEREA TENSIUNII ARTERIALE
SISTOLICE
Tensiunea arteriala sistolica creste datorita
suplimentarii volumului sistolic si
volumului/bataie crescut (pana la 200220mmHg)
Tensiunea diastolica ramane relativ neschimbata
(o crestere de peste 15 mmHg putand chiar semnifica o
maladie coronariana si este utilizata ca o valoare de
cenzura a tolerantei la efort)

Modificari CIRCULATORII CRONICE

Cresterea fluxului sanguin la nivelul

musculaturii (prin cresterea numarului de
capilare si o mai buna dilatare a celor existente)
Scaderea Tensiunii arteriale sistolice si
diastolice (pana la 10 mmHg la persoanele
hipertensive)

Mecanismele Scaderii TA la
persoanele care fac efort
Imbunatatirea capilarizarii
Imbunatatirea elasticiatii vasculare
Cresterea HDL, dizolvarea depozitelor
ateromatoase etc

Modificari SANGUINE ACUTE

Au ca scop cresterea fluxului de oxigen catre musculatura
activa

Cresterea diferentei arterio-venoase a

oxigenului (diferenta intre concentratia oxigenului in
sangele arterial si cel venos)- mai ales in ef. maximal

Scaderea plasmei sangvine (realizeaza o crestere

relativa a concentratiei de eritrocite =
hemoconcentratie)

Scaderea PH-ului sanguin

Modificari SANGUINE ACUTE

Cresterea diferentei arterio-venoase a
oxigenului
diferenta intre presiunea Oxigenului in
sangele arterial fata de cel venos se
mareste in efort, chiar pana la de trei ori
fata de starea de repaus,
Apare ca urmare a extragerii crescute de
oxigen pe care o realizeaza musculatura
aflata in foame de oxigen

Modificari SANGUINE ACUTE

Scaderea Volumului Plasmatic
Cresterea presiunii sangvine produce
deplasarea apei in spatiul interstitial.
In eforturile prelungite, volumul plasmatic poate
scadea cu 10-20% iar dupa un minut de efort
maxim, executat pana la epuizare, cu 15-20%.
Reducerea volumului plasmatic in efort
determina cresterea relativa a hemoglobinei si
hematocritului (pe unitatea de sange), cu
repercusiuni favorabile asupra capacitatii de
transport a oxigenului deoarece creste
densitatea unitatilor transportoare de oxigen

Modificari SANGUINE ACUTE

Scaderea PH-ului sanguin
pH-ul sangvin scade, ca urmare a
sistemului energetic anaerob si a
acumularii de ioni de hidrogen, de la valori
usor alcaline in repaus (7,4) atingand chiar
valori usor acide dupa eforturi de foarte
mare intensitate (6,5).

Modificari SANGUINE ACUTE

Cresterea volumului sanguin

Cresterea capacitatii de tamponare
a sangelui

Modificari SANGUINE CRONICE

Cresterea volumului sangvin
cu 15% mai mult la sportivi fata de persoanele
neantrenate
Este considerat principalul factor de crestere a
consumului maxim de oxigen dupa doar o
saptamana de antrenament la persoanele initial
sedentare.
Expansiunea volumului sangvin se pierde la fel
de rapid, dupa numai 3-7 zile de repaus

Modificari SANGUINE CRONICE

Cresterea capacitatii de
tamponare a sangelui
Se realizeaza prin imbunatatirea sistemului
tampon (sportivii tolereaza cantatitati mari
de acid lactic in sange)

Modificari SANGUINE CRONICE

Cresterea volumului sangvin
cu 15% mai mult la sportivi fata de persoanele
neantrenate
Este considerat principalul factor de crestere a
consumului maxim de oxigen dupa doar o
saptamana de antrenament la persoanele initial
sedentare.
Expansiunea volumului sangvin se pierde la fel
de rapid, dupa numai 3-7 zile de repaus

Raspunsuri MUSCULARE
ACUTE induse de efort
Cresterea contractiei musculare( cresterea
cantit. de mioglobina, cap de oxidare a
glicogenului, a oxidarii Lipidelor
Cresterea unitatilor motorii activate
Cresterea temperaturii musculare
Cresterea fluxului sangvin
Cresterea activitatii enzimatice
Descresterea rezervelor de CP, glicogen, si
trigliceride

Modificari MUSCULARE CRONICE

induse de efort
Cresterea proportiei de fibre lente/rapide
in functie de tipul de antrenament =>
cresterea enzimelor glicolitice/oxidative specifice
efortului

Cresterea capilarizarii musculare

Cresterea volumului muscular (prin
hipertrofia fibrelor)
Cresterea numarului de proteine
contractile

Adaptarea musculara cronica la

efortul ANAEROB
Hipertrofia musculara mai ales pe seama
fibrelor rapide
Stimulul necesar: antrenament de viteza
si/sau forta si putere (intensitate crescuta
cu putine repetari)
Barbatii au rezultate mai bune datorita
prezentei testosteronului

49

HIPETROFIA MUSCULARA
produsa de efortul anaerob
cresterea proteinelor contractile
musculare (actina si miozina) =
cresterea dimensiunilor fibrelor
(hipertrofie)

NOU!!!
Cercetari recente au aratat ca efortul anaerob poate
produce si hiperplazie musculara (cresterea numarului
de fibre)

Adaptarea musculara cronica la

efortul ANAEROB
Cresterea substraturilor
energetice in muschi:
ATP
CP
Glicogen

Substraturi
energetice
implicate in
eforturile anaerobe

Cresterea enzimelor ATPaza si CK si a celor

glicolitice (mai ales in
antrenamente de viteza)
51

Adaptarea musculara cronica la

efortul ANAEROB
Cresterea capacitatii de tamponare a
muschiului <= imbunatatirea reglarii
acido-bazice
Stimulul: exercitii anaerobe prelungite

Adaptarea musculara cronica la

efortul AEROB
Cresterea numarului de mitocondrii =>
cresterea capacitatii metabolismului aerob
prin oxidarea carbohidratilor si acizilor
grasi
Cresterea depozitelor intramusculare de
mioglobina (transportor si depozit
intramuscular de oxigen)

Adaptarea musculara cronica la

efortul AEROB
Cresterea densitatii capilare (cresterea
suprafetei imbunatateste livrarea de O2)
Cresterea enzimelor ciclului Krebs
Creste utilizarea grasimilor in primele 30
minute de efort sub-maximal cu crutarea
glicogenului

Adaptarea musculara cronica la

efortul AEROB
Creste utilizarea grasimilor mai ales in
primele 30 minute de efort sub-maximal cu
crutarea glicogenului
Cresterea rezervelor intramusculare de
trigliceride

Adaptarile sunt REVERSIBILE

Oprirea antrenamentuui duce la o pierdere
rapida a adaptarilor la efort
Un atlet antrenat in anduranta, obligat sa
stea la pat pentru 3 saptamani pierde
Volum-bataie
Capacitate Aeroba

1% pe zi

56

Antrenamentul anaerob
Consecinte pozitive asupra performantei aerobe la
femei

La barbati, dezvoltarea excesiva a calitatilor

biomotrice de tipul fortei (antrenament anaerob
alactacid) poate fi un factor de scadere a
andurantei (nu si daca se utilizeaza un
antrenament lactacid care impiedica
conversia fibrelor FOG)

Antrenamentul aerob

Excesiv poate avea influente negative asupra

calitatilor biomotrice( forta, viteza) sustinute de
energogeneza anaeroba, atat la femei cat si la barbati