ERGOFIZIOLOGIA SI

FIZIOPATOLOGIA

APARATULUI LOCOMOTOR

STUDENTI: POPESCU MIHAI

NOROCEL(POPESCU) IOANA
KRMC-AN I
 ERGOFIZIOLOGIA –ESTE RAMURA FIZIOLOGIEI CE
STUDIAZA PERFORMANTA UMANA D.P.D.V. BIOLOGIC SI ASIGURA
PROCEDEUL DE ADAPTARE IN TIMPUL EFORTULUI FIZIC.

REPREZINTA ACEA STIINTA ,CERCETARE CARE NE EXPLICA CE SE

INTAMPLA CU , CORPUL IN TIMPUL EFORTULUI FIZIC.
ADAPTAREA ORGANISMULUI UMAN LA
EFORTUL FIZIC

• EFORTUL-REZULTATUL MULTIPLELOR
SOLICITARI(MUSCULARE,CARDIORSPIRATORII,ENDOCRINI-
METABOLICE,ETC.)LA CARE ESTE SUPUS ORGANISMUL
UMAN IN ANUMITE ACTIVITATI. (D.EVULET-COLIBABA SI
I.BOTA(1997)
ADAPTAREA ORGANISMULUI LA
EFORTUL FIZIC ESTE DEFINITĂ CA ANSAMBLUL
REACŢIILOR SISTEMULUI BIOLOGIC CARE MENŢIN
STABILITATEA FUNCŢIONALĂ ÎN CAZUL MODIFICĂRII MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR ŞI ARE LOC ÎN MAI MULTE ETAPE:

 FAZA DE DECOMPENSARE, OBOSEALĂ REZIDUALĂ,

EPUIZARE MAI MULT SAU MAI PUŢIN ACCENTUATĂ A
REZERVELOR ENERGETICE ŞI O ALTERARE A CALITĂŢILOR
FIZICE DE VITEZĂ, FORŢĂ, COORDONARE, PERCEPŢIE, VITEZĂ
DE REACŢIE, CEEA CE PROVOACĂ TRANSFORMĂRI BIOCHIMICE
ALE MEDIULUI INTERN.
 FAZA DE COMPENSARE, REVENIRE, ESTE CEA ÎN CARE ARE
LOC REFACEREA REZERVELOR ORGANISMULUI LA VALORILE
ANTERIOARE EFORTULUI.
 FAZA DE SUPRACOMPENSARE, DE RESINTEZĂ A
REZERVELOR ENERGETICE LA UN NIVEL SUPERIOR
NIVELULUI INIŢIAL POATE AVEA O DURATĂ VARIABILĂ, VARIIND
ÎN FUNCŢIE DE INTENSITATEA STIMULULUI APLICAT,
FRECVENŢA ANTRENAMENTELOR, GRADUL DE ÎNCĂRCARE A
PREGĂTIRII ŞI CALITATEA METODELOR DE REFACERE
POSTEFORT.
 FAZA ONDULATORIE ÎN CARE SUBSTANŢELE TIND PROGRESIV
SPRE NIVELELE INIŢIALE.
 FAZA DE STABILIZARE A CAPACITĂŢII DE EFORT LA UN NIVEL
NOU, MAI ÎNALT DECÂT NIVELUL INIŢIAL.
 SINDROMUL GENERAL DE
ADAPTARE.ANTRENAMETUL
PENTRU REALIZAREA ADAPTĂRII ORGANISMULUI
LA EFORT ESTE NECESAR UN ANTRENAMENT SPORTIV
CARE SĂ FIE ABORDAT DE PRINCIPII FIZIOLOGICE:
 ACCESIBILITATEA ANTRENAMENTULUI - CAPACITATEA
DE ACCES LA PROCESUL DE ANTRENAMENT, CEEA CE
PRESUPUNE: STANDARD SANOGENETIC, STARE
FUNCŢIONALĂ OPTIMĂ A ORGANISMULUI ŞI
CAPACITATE DE EFORT, MOTIVAŢIE PSIHOAFECTIVĂ,
BAZĂ TEHNICO-MATERIALĂ, FACTORI DE MACRO-
/MICROCLIMAT ADECVAŢI;
GRADAREA EFORTULUI FIZIC SUB ASPECTUL
VOLUMULUI, INTENSITĂŢII, COMPLEXITĂŢII
FACTORILOR TEHNO-TACTICI;
 MULTILATERALITATEA ANTRENAMENTELOR, FOLOSIND NU
NUMAI METODE SPECIFICE CI ŞI DE ANTRENAMENT MENTAL;

 CONTINUITATEA ASIGURĂ UN CARACTER SISTEMATIC

ANTRENAMENTULUI;

 INDIVIDUALIZAREA ÎN LIMITELE POSIBILITĂŢILOR IMPUSE DE

SPORTUL PRACTICAT, EXISTÂND VARIANTELE CA UN ACELAŞI
EFORT SĂ FIE PERCEPUT DIFERIT DE INDIVIZI: PENTRU UNII
SĂ FIE SUBDOZAT, PENTRU UNII ÎN LIMITELE TOLERATE DE
ORGANISMUL LOR, IAR PENTRU AŢII SĂ FIE SUPRADOZAT;
 UTILIZAREA EFORTURILOR SUSŢINUTE ÎN ANTRENAMENT
ASIGURĂ PERFECŢIONAREA SISTEMELOR FUNCŢIONALE
ADAPTATIVE: MODIFICĂRI ALE HOMEOSTAZIEI, SPECIALIZAREA
ECONOMIEI ORGANISMULUI, RIDICAREA POTENIALULUI DE
EFORT;

 RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE IGIENA

ANTRENAMENTULUI SUB ASPECTUL LOCULUI DE
DESFĂŞURARE, ORARULUI, ECHIPAMENTULUI, SUCCESIUNII DE
EXERCIŢII;

 REALIZAREA UNEI REFACERI ADECVATE TIPULUI DE SPORT ŞI

CONSUMULUI PREDOMINANT CE A AVUT LOC ÎN TIMPUL
ACESTUIA: REFACERE NERVOASĂ, NEURO-ENDOCRINĂ, NEURO-
METABOLICĂ, CARDIO-VASCULARĂ ŞI RESPIRATORIE, MIXTĂ.
TIPURI DE ADAPTARE A ORGANISMULUI
LA EFORT
REACTIILE PRODUSE IN CORPUL UMAN IN TIMPUL EFORTULUI
FIZIC SUNT MULTIPLE,IAR PINCIPALELE MODIFICARI APRUTE IN
ORGANISM SUNT:
 LA NIVELUL CIRCULATIEI SI A SISTEMULUI CARDIOVASCULAR
– MUSCHII CONSUMA OXIGENUL CONTINUT DE HEMOGLOBINA
PENTRU A TRANSFORMA GLUCOZA IN ENERGIE.ASTFEL CRESTE
NEVOIA DE OXIGEN,FRECVENTA RESPIRATORIE SI RITMUL
CARDIAC;
 ELIBERAREA ENDORFINELOR - CE AU EFECTE
PRECUM:APARITIA STARII DE EUFORIE,INTARIREA SISTEMULUI
IMUNITAR,DIMINUARA SENZATIEI DE DURERE,
 REACTIILE GLANDEI HIPOFIZEI – TRIMITE STIMULI
GLANDELOR SUPRARENALE PENTRU A ELIBERA HORMONII
NECESARI MISCARII,DAR IN ACELASI TIMP SI HORMONI DE
CRESTERE CE ACTIONEAZA CA NISTE BARIERE DE APARARE
PENTRU MUSCHI,ASTFEL PRODUCANDU-SE ENERGIE DIN
ARDEREA GRASIMILOR;
 EFECTELE LA NIVELUL MUSCHILOR – DUPA CONSUMUL
DEPOZITELOR DE GLUCOZA SI ATP(ADENOZINEL
TRIFOSFAT),ORGANISMUL SOLICITA MAI MULT OXIGEN PENTRU
A PRODUCE ATP CEEA CE DUCE LA CRESTEREA NIVELULUI DE
SANGE POMPAT CATRE MUSCHI PRNTRU A FURNIZA NECESARUL
DE OXIGEN(LIPSA ACESTUIA VA DUCE LA FORMAREA ACIDULUI
LACTIC)
 EFECTELE LA NIVELUL RINICHILOR – DUPA EFORT RINICHII
PERMIT O MAI BUNA FILTRARE A PROTEINELOR DIN URINA,DAR
SI O REABSORBTIE MAI MARE A APEI;
 INFLUENTA ASUPRA METABOLISMULUI - PE PARCURSUL
ACTIVITATILOR INTENSE SUNT ELIBERATI METABOLITII
:EX.GLICEROLUL-ARDE TESUTUL ADIPOS SI CRESTE DUPA
ACTIVITATEA FIZICA.
 FIZIOLOGIA APARATULUI
LOCOMOTOR
SISTEMUL OSOS
OSUL ESTE FORMAT DIN 20% APA SI 80% REZIDUU USCAT:
SUBSTANȚA FUNDAMENTALĂ (SUBSTANȚE ORGANICE
(APROX.35%) COMPUSE DIN OSEINA CU STRUCTURA
GRANULOASĂ SAU FILAMENTOASĂ, ȘI OSTEOMUCOID ; ȘI
SUBSTANȚE MINERALE (APROX.65%) PRECUM: FOSFAȚI,
CARBONAȚI ȘI CANTITĂȚI FOARTE MICI DE FLUORURA ȘI
CLORURA DE CALCIU, HIDROXIAPATITE CU CA, MG, P, F, S. SE
POATE SPUNE CA SUBSTANȚELE ORGANICE DAU ELASTICITATE
OASELOR, IAR SĂRURILE MINERALE REZISTENȚĂ.);
SISTEMUL FIBRILAR ESTE DE ORIGINE COLAGENICĂ,
PREZENTÂNDU-SE SUB FORMA DE FIBRE.

SISTEMUL OSOS REPREZINTA TOATE OASELE CARE CONSTITUIE SCHELETUL

SI CARE IMPRUNA CU ARTICULATIILE FORMEAZA ELEMENTE PASIVE ALE
APARATULUI LOCOMOTOR,PUSE IN MISCARE DE ELEMENTE ACTIVE
(MUSCHI)
COMPONENTELE OSULUI:
-PERIOST-MEMBRANA EXTERNA CONTINAND MULTIPLE TERMINATII
NERVOASE
-OSUL CORTICAL- STRUCTURA OSOASA COMPACTA
-CANALUL MEDULAR –IN OASE LUNGI(RETEA SPONGIOASA UNDE S AFLA
MADUVA OSOASA)
IN OASE SCURTE,PLATE SI IN EPIFIZA OASELOR LUNGI
-VASELE SANGVINE SI NERVII CARE PATRUND PRIN GAURILE NUTRITIVE
ALE OSULUI
OASELE SUNT:
-PLATE
-SCURTE
-PNEUMATICE
-LUNGI( CAP ,DIAFIZA,CANALUR MEDULAR,EPIFIZE)
STRUCTURA MICROSCOPICA:
A.CELULA OSOASA (ORIGINE MEZENCHIMALA)-3 TIPURI
1.OSTEOBLASTE(TINERE)
2. OSTEOCITE (MATURE)
3. OSTEOCLASTE (DISTRUCTIVE)
B.SUBSTANTEA INTERCELULARA:
-SISTEM FIBRILAR-FIBRE(COLAGEN ,ELASTICE,RETICULARA)
- SUBSTANTA AMORFA(FUNDAMENTALA)
FUNCTII MAJORE ALE SISTEMULUI OSOS:
1.MECANICA
2.METABOLICA
OSUL REPREZINTA PRINCIPALUL REZERVOR DE CALCIU SI FOSFOR AL
ORGANISMULUI.
 OSTEOGENEZA,OSTEOLIZA SI
REMODELAREA OSULUI
OSTEOGENEZA
REPREZINTA PROCESUL
DE FORMARE A OSULUI.
1.SE REALIZEAZA PRIN
TESUT CONJUNCTIV
(ENDOCONJUNCTIVA SAU
DE MEMBRANA)
2.PRIN OSIFICARE UNUI
TESUT CARTILAGINOUS
(ENDOCONDRALA SAU
DE CARTILAGIU)
ARE LOC SUB INFLUENTA SISTEMULUI NERVOS,CARE COORDONEAZA
ACTIUNEA MAI MULTOR FACTORI:MECANICI,ENDOCRINI(PRIN HORMONI
HIPOFIZARI,TIROIDIENI,SEXUALI ETC),VITAMINE(D SI A),ENZIME SI ALTI
FACTORI METABOLICI.
MADUVA OSOASA:
1.MADUVA ROSIE SAU HEMATOGENA :
-IN OASELE FATULUI SI LA ADULT IN OASELE SCURTE SI LATE
(ROL DE FORMARE A GLOBULELOR SANGELUI IN OSTEOGENEZA –
OSTEOGENA-,SI IN FRACTURI SE FORMEAZA CALULSUL)
2.MADUVA GALBENA (MADUVA GRASA)
- IN TOATE OASELE LUNGI ALE ADULTULUI FORMATA DIN CELULE ADIPOASE
3. MADUVA CENUSIE
-IN OASELE BATRANILOR SI CONTINE MULT TESUT CONJUNCTIV CU ROL DE
UMPLUTURA( NU ARE ROL)

PERIOSTUL (MEMBRANA CONJUNCTIVA CE INVELESTE SUPRAFATA OSULUI

,ALCATUIT DIN FIBRE CONJUNCTIVE SI ELASTICE,FOARTE BOGAT IN VASE SI
NERVI;ROL IN CRESTEREA IN GROSILE A OASELOR)

ROLURILE OASELOR:
-DETERMINA FORMA CORPULUI
-REPRZINTA SUPORTUL PARTILOR MOI
-FORMEAZA CAVITATEA DE PROTECTIE A ORGANELOR
- ROL DE DEPOZIT DE SUBSTANTE FOSFOCALCICE
CRESTEREA OASELOR:
-IN LUNGIME(METAFIZA)
-IN GROSIME
CRESTERA REPREZINTA INFLUENTA FACTORILOR ENDOCRINI ( HORMONI
HIPOFIZARI,SEXUALI,TIROIDIENI ,PARATIROIDIENI)SI VITAMINE(A,B,D)

OSTEOLIZA
OSUL ESTE PERMANENT FORMAT DE OSTEOBLASTE SI E CONTINUU LIZAT
ACOLO UNDE SE AFLA OSTEOCLASTE .ARE LOC IN VECINATATEA
OSTEOCLASTELOR CARE EMIT PRELUNGIRI SIMILARE VILOZITATILOR SI
SECRETA 2 TIPURI DE SUBSTANTE
1.ENZIME PROTEOLITICE
2.CATIVA ACIZI( CITRIC ,LACTIC)
 REMODELAREA OSULUI

REPREZINTA UN ECHILIBRU INTRE OSTEOGENEZA SI OSTEOLIZA.

1.OSUL ISI AJUSTEAZA ,DE OBICEI PROPORTIONAL CU GRADUL DE
SILICITARE A LUI.( OASELE DE INGRASA CAND SUNT SUPUSE LA INCARCARI
MARI)
2.FORMA OSULUI SE POATE REMODELA PENTRU A A SUSTINE ADEVAT
FORTELE MECANICE
3. PE MASURA CE MATRICEA ORGANICA BATRANA DEGENERAZA ,E
NEVOIE DE MATRICE ORGANICA NOUA(ASTFEL SE MENTINE CONSISTENA
NORMALA A OSULUI)
LEGEA LUI WOLFF. IN 1892 JULIUS WOLFF A FORMULAT O LEGE DUPA CARE TOATE MODIFICARILE
FUNCTIEI SAU FORMEI UNUI OS. ANTRENEAZA MODIFICARI DE STRUCTURA INTERNA, MODIFICAREA
CONFORMATIEI EXTERIOARE, IN CONFORMITATE. CU LEGI MATEMATICE.

DERIVATE DIN FORMULAREA LUI WOLFF, AU APĂRUT TREI CONCEPTE ÎN SECOLUL XX, CARE, DUPĂ
MARTIN ŞI BURR, REPREZINTĂ CHEIA STUDIILOR TEORETICE ALE REMODELĂRII OSOASE (PROCES
FIZIOLOGIC PRIN CARE OASELE SE ADAPTEAZĂ LA SARCINILE MECANICE CARE LE SOLICITĂ):

A) OPTIMIZAREA REZISTENŢEI ÎN RAPORT CU MINIMIZAREA GREUTĂŢII;

B) ALINIEREA TRABECULELOR CU DIRECŢIILE PRINCIPALE;

C) AUTOMODELAREA STRUCTURII OSOASE, CA EFECT AL RĂSPUNSULUI CELULELOR LA STIMULI

MECANICI. TOATE MODELELE MATEMATICE ALE REMODELĂRII OSOASE CARE AU URMAT LEGII LUI
WOLFF, AU ABORDAT CEL PUŢIN UNUL DINTRE CONCEPTELE PRECEDENTE
 TIPURI DE ARTICULATII SI MISCARI

DPDV FUNCTIONAL SUNT:

-FIXE( SINARTROZELE)
-MOBILE ( DIARTROZELE)
-CARTILAGINOASE ( AMFIARTROZELE)
DPDV MORFOLOGIC:
-SINARTROZE(SUTURI CRANIENE,GOMFOZE,SINDESMOZE)
-DIARTROZE(ARTICULATII SINOVIALE-SEPARAREA ELEMENTELOR
OSOASE PRIN INTERMEDIUL UNEI CAVITATI)
DPDV MORFOLOGIC:
-SIMPLE
-COMPUSE
-COMPLEXE( PRON PREZENTA DISCURILOR ARTICULARE SAU
MENISCURILOR)

DPDV A NUMARULUI DE AXE IN CARE SE PRODUCE MISCAREA:

-UNIAXIALE
-BIAXIALE
-TRIAXIALE
-POLIAXIALE
DPDV AL TIPULUI DE SUPRAFATA ARTICULARA:
-SUPRAFETE PLANE(INTERCARPIANA)
-SUPRAFETE SFROIDALE(SCAPULO-HUMERALA)
SUPRAFETE TROHOIDE( RADIOULNARA)
-SUPRAFETE SELARA( CARPO-METACARPIANA A DETETULUI MARE)
-SUPRF.ELIPSOIDALE/CONDILARE(METACARPO-FALANGIANA)
-SUPRF.TROHLEARE(COTUL)
 TIPURI DE MISCARI
A).MISCARI SIMPLE:
-DE ALUNECARE

-FLEXIE

-ABDUCTIE

-ADDUCTIE

-ROTATIE

B).MISCARI COMPLEXE:
-PRONATIA(INTERNA A ANTEBRATULUI)

-SUPINATIA(ROTIREA PALMEI IN SUS)

-PROTRACTIA(DEPLASAREA UNEI PARTI A CORPULUI SPRE ANTERIOR)

-OPOZITIA(DEGETUL MARE ATINGE VARFUL CELORLALTE DEGETE)

-CIRCUMDUCTIA(ASOCIEREA MISCARILOR SIMPLE)

 PATOLOGIA ARTICULATIILOR

A.CONGENITALE:
-LUXATIA CONGENITALA DE SOLD
-REDORI ARTICULARE CONGENITALE
-LUXATII MULTIPLE CONGENITALE
B.DOBANDITE:
-LUXATII(DISLOCARE UNEI ARTICULATII SI LIGAMENTELOR DIN
VECINATATE)
-ENTORSE( PRIN ALUNGIREA LIGAMENTELOR ARTIC.SI CELE VECINE)
-AFECTIUNE INFECTIOASE(DATE DE BACIUL KOCH,OSTEOARTRITA TBC,
INFECTIE STAFILOCOCICA)

-AFECTIUNII INFLAMATORII(POLIARTRITA REUMATOIDA)

-SPONDILITA ANCHILOPOETICA
-GUTA
-ARTROZE
 CE SE INTAMPLA CU SISTEMUL
LOCOMOTOR IN TIMPUL EFORTULUI
FIZIC
• IN TIMPUL EFORTULUI FIZIC ORANISMUL UMAN REPREZINTA UN
PROCESS COMPLEX DE MOFIFICARI ,CARE NE AJUTA LA O MAI BUNA
MOBILITATE A SIST.MUSCULAR SI OSOS DAR SI PREVINE ANUMITE
DEFICIENTE SAU AJUTA LA CORECTAREA SI TRATAREA ANUMITOR BOLI
,DEFICIENTE.
INAINTE DE A INCEPE EFORTUL TREBUIE SA FACEM O USOARA INCALZIRE
,PRECUM CEA FACUTA DE SPORTIVE IN TIMPUL PREGATIRII LOR PENTRU
ANTRENAMENT ,NUMAI CA O VARIANT MULT MAI USOARA DACA NU
SUNTEM SPORTIVE DE PERFORMANTA SI VREM DOAR SA NE MENTINEM
CORPUL INTR-UN STAGIU BUN DE FUNCTIONARE DIN PUNCT DE VEDERE
ARTICULAR,CIRCULATOR,ENDOCRINE ETC.
DE ASEMENEA APAR SI MODIFICARI NEGATIVE LA NIVELUL SISTEMULUI
OSOS DAR NU NUMAI ,IN TIMPUL UNUI EFORT MAXIMAL PRECUM SI IN
CAZUL UNOR ACCIDENTARI SAU NEFACAND INCALZIREA OPTIMA ,POT
APAREA FRACTURI,ENTORSE,LUXATII,RUPTURI,ETC.