Surse de energie pt activitatea

fizica umana
• Energia = capacitatea de a produce o actiune
• Unit masura = caloria frecvent folosim Kcal=1000cal
• 1935 Lehmann descopera ca sursa energetica directa este acidul
adenozin-trifosforic = ATP

ATP – capacitatea de a stoca energie chimica potentiala rezultata din

degradarea principiilor alimentare (glucide, lipide si proteine) si de a o
utiliza in:
 Transport membranar,
 Biosinteze
 Lucrul mecanic
 Eliberarea de caldura
Stocarea energiei se face in leg chimice macroergice situate la nivelul
ultimilor 2 radicali fosfat.
ATP se scindeaza si se reface continuu, avand rol de carburant
principal.
 Sursa de energie anaeroba alactacida
(sistemul fosfagen)
Este alcatuit din ATP si fosfocreatina (PC).
Cand un muschi primeste ordin prin nerv sa se
contracte, el rasp cu o contractie adecvata dar pt
aceasta el consuma energie acumulata in ATP (energie
potentiala).
Aceasta eg este mobilizata rapid prin descompunere a
ATP in (acid adenozin difosforic) si ac fosforic (H3PO4)
sub actiunea ATP-aza miozinica.
ATP ADP+ Acid fosforic + Energie
(7,3Kcal/mol)
• Concentratia de ATP in muschiul scheletic este foarte
redusa , aprox 5 mili moli la 1 kg muschi si este suficienta
doar pt 3-4 contractii cu intensitate maxima ( aprox 5-6
sec).
• Daca activ musc este mentinuta ATP ar trebui resintetizat
continuu din

ADP+ Ac Fosforic+ Energie ATP

Energia provine din:

Sistemul fosfagen
Sistemul anaerob glicogen-acid lactic (participa 5%)
Sistemul aerob de degradare a glucozei, ac grasi,
aminoacizi (participa in masura de 95%)
Fosfocreatina sau creatin fosfat (CP)

CP+ADP PCK ATP + Creatina

PCK-enzima fosfocreatin kinaza prezenta in fibrele albe, realizeaza
eliberarea de 10-30 kcal/mol energie care este transferata prin
ADP in ATP.
•Concentratia in muschi este de 20 mili moli/Kg muschi -asigura
sustinerea a 20-30 contractii maxime.
•Sistemul fosfagen asigura substratul energetic al efortului pe
durata a 15-20 secunde
CP reprezinta in muschi sursa principala de energie in perioada
primelor secunde a oricarei contractii musc.
In aceasta faza a efortului eliberarea de energie se face in
 absenta O2 ( faza anaeroba) si
 fara prezenta acidului lactic (alactacida)
• In eforturi intense sub actiunea adenilat-
kinaza sau miokinaza rezulta
miokinaza
2ADP ATP+AMP

AMP se descompune in inozina si amoniu NH4

( care devine marker al intensitatii proceselor
metabolice, mai ales in fibrele albe.
 Caracteristicele acestei surse de energie
• Asigura desfasurarea celor mai mari eforturi de care este capabil
organismul uman (eforturi de putere)
• Durata este f scurta deoarece sursele energetice sunt limitate (10 sec
ATP si 20 sec PC)
• Volumul de efort minim, muschiul fiind capabil sa efectueze numai
cateva contractii cu intensitate maxima
• Masa musculara este mare – sunt eforturi neuromusc
• Structura muschiului este asigurata de predominenta fibrelor albe
(rapide) cu bogat continut de enzime specifice acestui tip de metabolism
(miokinaza si creatin-fosfokinaza)
• Eforturile f intense se insotesc de producerea ionilor de NH4 (amoniu)
Rezevele de CP sunt foarte limitate putand fi epuizate in 20 secunde de
efort maxim ( cursa de 200 m plat).
 Sursa de energie anaeroba lactacida
(Sistemul glicogen – Acid lactic)
Glicoliza anaeroba (Anoxica)
In cazul eforturi cu durata de 45-60 sec se
impune resintetizarea ATP din alte surse.
Substratul utilizat este reprezentat de catre
glucide, iar caile de degradare (in lipsa O2) sunt:
1. Glicoliza anaeroba sau calea Embden-
Meyerhof
2. Glicogenoliza (degradarea glicogen musc)
 Glucoza Glicogen

Fosfor
Hexokinaza ilaza

Glicogen Acid piruvic Glucoza-6-

Glucoza
fosfat

O2
insuficient Fosfo-
fructo-
kinaza
LDH
Acid lactic +
Energie Lactat Piruvat

Sursa de energie anaeroba lactacida

Proces anaerob (glicoliza)
• Energia ob permite resinteza CP sursa fosforilarii ADP si formarea
ATP.
• 1mol glucoza produce prin glicoliza anaeroba 47 kcal (energie
libera nestocata); din ea in muschi se form 2 molecule ATP, deci 2
moli ATP= 14,6 Kcal de energie stocata.
• Castigul energetic este de
 2 moli ATP daca porneste de la glucoza si
 3 moli ATP daca porneste de la glicogen.
• Randamentul de utilizare metabolica =14,6/47X100 = 31% (mai
mic)
• Desi randamentul este mic aceasta eg sustine ef maximale timp
de 1 minut (frecv in act fizica), cand aportul de O2 este insuficient.
• Glicoliza anaeroba furnizeaza eg pt inca 30-40 contractii maxime
fata de cele 3-4 contractii sustinute de ATP si 20-30 sustinute de
CP.
• Concentratiile de acid lactic din muschiul in repaus este de 1-2
miliMoli/g, iar pH=7.
• Dupa efort maximal concentratia ac lactic=25-30 moli/g iar pH
musc =6,3-6,5
• Dupa 40 sec de ef maximal glicoliza incetineste nu datorita
scaderii rezervei de glicogen (in repaus 4,75 g%o scade la 3,75 g
%0 dupa ef maximal) cat mai ales din cauza cresterii c% de ac
lactic, si a H+ cu acidoza locala cu consecinte asupra fortei de
contractie.
• Oboseala care apare la un ef maxim de durata scurta ar fi
explicata prin scaderea activitatii glicolitice si scaderea producerii
ATP
• Scaderea afinitatii pt Ca 2+ a proteinelor contractile la pH scazut
ceea ce provoaca reducerea alunecarii filamentelor cu scaderea
potentialului contractil deci a F musc.
• Viteza de desfasurare este asigurata de prezenta unor
enzime specifice ca:
Fosforilaze –scindeaza glicogenul in multe molec G-6-fosfat
(forma activa glucoza);
Hexokinaze-transf G inactiva in G-6-fosfat prin fosforilare
(inhibata la pH=6,3-6,4)
Fosfo-fructo-kinaza- G-6-fosfat se transf in piruvat (complet
inhibata la pH 6,3-6,4 –gasit dupa efort maxim)
Lactat dehidrogenaza – catalizeaza reactia de oxido-
reducere piruvat-lactat. Este un marker potential al glicolizei
anaerobe. Poate continua pana cand concentratiile de
piruvat si lactat nu o vor satura. Cresterea ac lactic duce la
blocarea enzimei prin saturarea sa; Piruvatul se acumuleaza
si blocheaza toate enzimele glicolizei.
 Caract fiziologice ale acestei surse sunt:
1. Asigura desfasurarea eforturi cu intensitate submaximala;
2. Durata scurta-50-60sec;
3. Volum de lucru mic (40-60 contractii musc max)
4. Acidul lactic din muschi si sange produce modificari locale si
generale care influenteaza negativ efortul
5. Masa musc a celor care practica ef cu aceasta sursa eg nu este
voluminoasa (nu sunt ef de putere); fb musc sunt bogate in
enzime (lactat-dehidrogenaza);
6. O astfel de activitate este neeconomica , trans chimice se opresc la
acid lactic care reprezinta un depozit mare de energie nefolosit.
Concluzie in faza anaeroba (alactacida si lactacida) sunt folosite ATP,
CP, Glicogenul
Muschiul se contracta prin eg elib de ATP; acesta se resintetizeaza
din PC care se resintetizeaza din glicogen.
 Sursa de energie aeroba
• Pentru eforturi care depasesc 3-5 minute sursa de
energie (ATP) se obtine din degradarea glucozei,
acizilor grasi si a unor aminoacizi, la nivel
mitocondrial, cu participarea obligatorie a O2 =
fenomen cunoscut sub numele de faza oxibiotica
• O2 nu se fixeaza direct pe substrat (monozaharide,
acizi grasi, aminoacizi) ci se combina cu H2, desprins
din aceste structuri, formand apa, reactie insotita de
eliberarea unei cant de energie 57kcal la o molecula
de apa.
• Desprinderea H2 din substrat are loc in cadrul ciclului Krebs (ciclul
acizilor tricarboxilici) in prezenta unor enzime oxidative- Ex
succinildehidrogenaza –SDH – extrem de abundenta in muschiul
pers antrenate
• Transportul si activarea O2 se face sub actiunea sistemelor
enzimatice care alcatuiesc “lantul respirator” (flavinenzime,
coenzima Q, citocromii). Coenzima Q se adm ca sustinator de efort
sub numele de Ubiquinona.
• De asemenea se formeaza CO2 prin reactii de decarboxilare
• Combinarea H2 +O2 in lantul resp –respiratia celulara duce la
formarea H2O de oxidatie, reactie insotita de eliberare de energie
• O parte din acesta energie este folosita la formarea ATP din ADP –
fosforilare oxidativa.
• Principala sursa de energie aeroba in toate eforturile de rezistenta.
• Castigul net energetic este de 38 molecule ATP pt un mol glucoza
deci este mult mai eficient decat cele 2-3 molecule ATP rezultate
din procesul anaerob (de aproximativ 20 ori).
 C6H12O6 + 6O2 = 6 CO2 + Energie (686 Kcal)

 40% din energie -277Kcal se foloseste pt obtinerea a 38 molec ATP -38x 7,3
Kcal (pe o molecula)
Randamentul de utilizare =277/686x100 = 40%
Desi randammentul procesului aerob este mic, el are mare avantaj de a functiona
nelimitat in prezenta unui aport nutritiv si de O2. Folosit in ef prelungite/ de
rezistenta.
Dupa efort in faza de revenire este necesar un consum de O2 in plus pt refacerea
structurii si fc celulare: sinteza proteine, glicogen, lipide, electroliti, etc.
Restul de 60% din eg este eliberata sub forma de caldura- nu este o pierdere de
eg ci intervine in procesul de termoreglare
Un randament mai mare pe calea sintezei de ATP ar duce rapid la moarte in
hipotermie.
Concluzie
Arderea glucozei este un proces mai economic decat degradarea sa la acid lactic.
O celula cand foloseste calea glicolitica (anaeroba) degradeaza 19 molecule de
glucoza pt a obtine aceeasi cantitate de ATP pe care o poate obtine dintr-o
singura molecula de glucoza oxidata pana la CO2+H2O
Arderea acizilor grasi
1 molec acid palmitic
CH3-(CH2)14-COOH+23O2 = 16 CO2+ 16 H2O + E
(2340 Kcal)
1 molec acid palmitic produce 130 moli ATP
Randamentul eg utilizate = 949/2340x100= 40%
949 se stocheaza sub forma ATP
130 molec ATP x 7,3 Kcal= 949 Kcal.

Glucoza = 347 Kcal/100g

Acid palmitic = 914 Kcal/100g
Caracteristicile acestei surse de energie
1. Sursa bogata de energie prin cele 400 g glicogen si 15 kg lipide
2. Randamentul este mai ridicat 40% decat al glicolizei anaerobe (31%)
3. Nu duce la acumulare de substante toxice (acid lactic); metabolismul
oxidativ produce CO2 (se elimina prin pulmon ) si apa.
4. Poate functiona practic nelimitat in prezenta aportului adecvat de O2 si
nutrienti
5. Cu cat efortul este mai prelungit cu atat procentajul energiei totale
adusa de aceasta sursa creste
6. Utilizarea lipidelor in ef prelungite (50% ef durata medie si 75% in cele
peste 3 ore) duce la protejarea glicogenului necesar in sprinturile finale.
7. Fibrele musculare care folosesc aceasta sursa de energie (eforturi de
rezistenta) contin structuri si substant specifice metabolismului oxidativ:
mitocondrii cu multa mioglobina, SDH, citocrom
 Concluzii
• Masura in care are loc furnizarea de energie depinde
de viteza desfasurarii contractiilor musculare
 viteza foarte mare eg provine pe calea
mecanismelor anaerobe alactacide
Activitati musculare cu viteza mica – procesul
oxidativ – aerob
Viteza moderata contributia anaeroba si
aeroba este egala.
Inertia, puterea si capacitatea proceselor metabolice de producere
a energiei
Cele 3 procese metabolice (alactacid, lactacid si aerob) duc la formarea ATP
utilizat pt producerea lucrului mecanic.
Fiecare proces este definit prin:
Inertie – rapiditatea intrarii in act a caii metabolice;
Putere/ debit de energie – cantitatea de ATP/unitate de timp care da
intensitatea efortului
Capacitatea/ cant totala de ATP produsa pe parcursul efortului care asigura L
mecanic sau volumul efortului
Inertia de Puterea Capacitatea
reactie (Kcal/minut) (Kcal)
(secunde)
Alactacid 10 52,5 3,5
+ ++++ +
Lactacid 43 24,5 17,5
++ ++ ++
Aerob 120 15
++++ + ++++
Sursa energetica anaeroba alactacida
• Inertie – foarte mica- 10 sec – ATP existent se
consuma imediat, iar resint incepe in cateva sec din
CP, este nevoie de CPK. Elib de eg este exploziva
deci puterea maxima atinsa instantaneu
• Puterea este f mare, mai ales la antrenati care au f
musc rapide f bogate in CPK, debitul de energie este
de 4 molec ATP/minut
• Capacitatea totala de eg este insuficienta (3,5-4,5
Kcal)deoarece cant CP mica si nu permite sinteza
ATP decat cateva sec; de aceea ef sunt de scurta
durata
• Lucrul mecanic =754-843 Kgm la o greutate de 85-
94 kg.
 Metabolism anaerob lactacid
• Motor auxiliar = produce eg neeconomic dar f rapid
• Inertie- de neglijat, participa mai mult de 10 enzime pt formarea de acid lactic (40 sec)
• Puterea maxima mai redusa 24,5 Kcal/min ce corespunde la un consum de O2 de 75
ml/Kg corp/min
• Viteza glicolizei depinde de Lactat DH, debitul de energie este de 2 molec ATP/min
• Capacitatea este putin importanta, nr maxim ATP resintetizate =3 nu permit ef de
durata
• Capacitatea totala este de 17,5 Kcal pt un om de 70 Kg.
• In ef se produce 1,12 g lactat/kg corp. Echivalentul caloric lactat=0,22kcal/g deci 0,25
Kcal/Kg (0,22x1,12)
• Pt un om 70 kg avem 17,5 kcal (70x0,25)
• Lucrul mecanic castigat este limitat de concentratia in lactat in musc activa si
organism. Se pot tolera 20 mili moli lactat/ ml sange.
• 1 mili mol/ml lactat in sange se castiga L=1,59 kg m/kg corp rezulta ca la o greutate
intre 84-94 kg avem un lucru mecanic maxim de 2671-2989 Kgm (1,59x20) x 84 (94).
 Metabolismul aerob
Inertie – mare 2-3 minute pt mobilizarea fc resp si circulatorii si activarea caii tisulare-
mitocondriale; este faza aparitiei deficit de O2
Puterea este 15 Kcal/min, mult mai mica ca celorlalte cai anaerobe.
Puterea depinde de cant maxima O2 /timp si de debitul cardiac/min
Debitul de energie (putere) = 1 molec ATP/min
Valoarea medie a consumului de O2 este de 3l/min (neantrenat) ( echivalent caloric 1l
O2=5kcal)
Puterea = 3x5=15 kcal/m
La performeri VO2 max 6-8l/min, puterea este mare=2630-2940 Kgm/min sau 430-480
Watt.
Capacitatea este foarte mare, bilantul eg al oxidarilor permite un ef durata (38 ATP-1 mol
glucoza; 130 ATP- 1 molec acid palmitic)
Pt masurarea metab aerob se folosesc determinarea:
 Consum max O2 – VO2 prin metoda Astrand- indirect
 Direct – metoda schimburilor gazoase sau spiroergometrice
intensit durata volum cale de eliberare de energie
ate
maxim foarte scurta -sec foarte anaerob alactacid
a mic

submax scurta sub 1min. mic anaerob lactacid

ima
medie medie-60 min. mediu aeroba in stare stabila aparenta-
75% din VO2maxim

mica mare-ore mare aeroba in stare stabila adevarata-

50% din VO2 maxim