ESOFAGUL

PROF. DR. COMANESCU

ELENA

SCOALA SANITARA
POSTLICEALA “SFANTUL
IERARH NECTARIE”

BADARAU (GHINEA) ROXANA MARIA

TANASE FEVRONIA - MARIA

 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
TUBUL DIGESTIV -ESTE ALCATUIT DIN URMATOARELE SEGMENTE :
• GURA
• FARINGE (CU DUBLA APARTENENTA)
• ESOFAG
• STOMAC
• INTESTIN SUBTIRE
• INTESTIN GROS
• ESOFAGUL- ESTE SEGMENTUL TUBULUI DIGESTIV CUPRINS INTRE FARINGE SI
STOMAC
• LIMITA SUPERIOARA ESTE REPREZENTATA DE PLANUL CARE TRECE PRIN
VERTEBRA C6
• LIMITA INFERIOARA SE GASESTE LA NIVELUL CARDIEI ORIFICIUL PRIN CARE
ESOFAGUL COMUNICA CU STOMACUL
 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
ESOFAGUL ESTE UN CONDUCT MUSCULO-MEMBRANOS CU DIRECTIE LONGITUDINALA
DESTINAT SA TRANSMITA ALIMENTELE DE LA FARINGE (PE CARE-L CONTINUA), LA STOMAC
• FIBRE MUSCULARE STRIATE SI NETEDE
• LUNGIME DE 20-25 CM
• DISTANTA DE LA ARCADA DENTARA SI PANA LA CARDIA ESTE DE 40 CM

ROLUL ESOFAGULUI:
-TRANSPORTUL BOLULUI ALIMENTAR DE LA FARINGE LA STOMAC
- GRAVITATIE

- CONTRACTIE MUSCULARA
PREVENIREA REFLUXULUI GASTRO-ESOFAGIAN
•
DEGLUTITIA
 REFLEXUL DE DEGLUTITIE
• PRIN REFLEXUL DE DEGLUTITIE, BOLUL ALIMENTAR TRECE DIN FARINGE IN ESOFAG
PRIN COORDONAREA NERVOASA MUSCULATURE FORMEAZA UNDE CONTRACTILE
CARE IMPING BOLUL SPRE CARDIA. SFINCTERUL CARDIEI SE DESFACE IMPIEDICAND
REFULAREA CONTINUTULUI GASTRIC IN ESOFAG.
 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

• IN FUNCTIE DE REGIUNILE
PRIN CARE TRECE,
ESOFAGULUI I SE DESCRIU
3 PORTIUNI:
- ESOFAGUL = CERVICAL
= TORACAL
= ABDOMINAL
•
ESOFAGUL CERVICAL:
• PANA LA ORIFICIUL SUPERIOR
AL TORACELUI
• ACESTA ARE:
- ANTERIOR = TRAHEEA;
- POSTERIOR = COLOANA
CERVICALA;
- LATERAL = LOBII GLANDEI
TIROIDE SI PACHETUL VASCULO
– NERVOS AL GATULUI (ARTERA
CAROTIDA, VENA JUGULARA SI
NERVUL VAG)
•
 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

• ESOFAGUL TORACAL:
• PANA LA DIAFRAGM;
• EL STRABATE MEDIASTINUL POSTERIOR;
• ESTE INTERSECTAT CU ARCUL AORTIC.
• ESOFAGUL ABDOMINAL:
• PANA LA CARDIA
• EL STRABATE DIAFRAGMUL PRIN
HIATUSUL ESOFAGIAN
• IN STRUCTURA ESOFAGULUI INTRA
URMATOARELE TUNICI:
 TUNICILE SI INERVATIA ESOFAGULUI
• TUNICA MUCOASA LA INTERIOR, CARE CONTINUE GLANDE CARE SECRETA MUCUS;
• TUNICA SUBMUCOASA, GROASA, CARE DETERMINA FORMAREA UNOR PLICI
LONGITUDINALE ALE MUCOASEI
• TUNICA MUSCULARA, CUPRINDE UN STRAT EXTERN CU FIBRE LONGITUDINALE SI UNUL
INTERN CU FIBRE CIRCULARE.
CONTRACTIA ALTERNATIVE A FIBRELOR LONGITUDINALE SI CIRCULARE DETERMINA
MISCARILE PERISTALTICE - NECESARE INAINTARII BOLULUI ALIMENTAR SPRE STOMAC.
• TUNICA EXTERNA SAU ADVENTICEA - REPREZENTATA LA NIVELUL PORTIUNII
ABDOMINALE A ESOFAGULUI, DE SEROASA PERITONEULUI VISCERAL
INERVATIA ESOFAGULUI ESTE VEGETATIVA: - SIMPATICA= PRIN PLEXUL
ESOFAGIAN
- PARASIMPATICA=PRIN NERVUL
VAG
 SEMIOLOGIA
SINDROMUL ESOFAGIAN
• DISFAGIA – DIFICULTATEA PE CARE O ARE BOLNAVUL LA INGHITIRE
• DUREREA – ESTE LOCALIZATA RETROSTERNAL IN DIFERITE PUNCTA ALE TRAIECTULUI
ESOFAGIAN (APARE IN TIMPUL MESELOR SI INSOSTESTE DISFAGIA)
• SIALOREE – EXAGERARE A SECRETIEI PRIN SALIVARE PRIN:
- IRITATII NERVOASE (NEUROVEGETATIVE IN STOMATITE)
- CA REFLEX IN AFECTIUNI GASTRO-INTESTINALE, GRAVIDITATE, MENOPAUZA, NEVRALGIE DE
TRIGEMEN, INTOXICATII (CU MERCUR, COMPUSI ORGANOFOSFORICI SI CIUPERCI)
- SUB INFLUENTA UNOR MEDICAMENTE HIPERSECRETORII (PILOCARPINE SI IODURA DE
POTASIU)
• REGURGITATII – ESTE REFLUXUL ALIMENTELOR AJUNSE IN ESOFAG (VARSATURI ESOFAGIENE)
VARSATURI ESOFAGIENE– CONTINE MUCUS, SALIVA SI ALIMENTE NEDIGERATE; SE
CARACTERIZEAZA PRIN LIPSA ACIDULUI CLORHIDRIC
• - POATE FI PRECOCE SAU TARDIVA
• - PORTIUNEA SITUATA DESUPRA OBSTACOLULUI SE DILATA SI IN ACEASTA PUNGA
SE ADUNA ALIMENTE CARE SUFERA PROCESE DE FERMENTATII SAU DE PUTREFACTIE
 METODE DE INVESTIGATIE ALE ESOFAGULUI

• RADIOSCOPIA/GRAFIA TORACICA
• EXAMENUL BARITAT AL ESOFAGULUI TORACICA
• TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA SI IMAGISTICA DE REZONANTA
MAGNETICA
• MANOMETRIA ESOFAGIANA
• PH – METRIA ESOFAGIANA
• SCINTIGRAFIA ESOFAGIANA
• CITOLOGIA ESOFAGIANA
•
 METODE DE INVESTIGATIE
• RADIOGRAFIA TORACICA DE PANORAMA – OFERA DATE IMPORTANTE IN TRAUMATIZARE
PRIN LARGIREA MEDIASTINULUI
• EMFIZEM SUBCUTANAT
• MEDIASTINAL
• EFUZIUNI PLEURALE
• PNEUMOTORAX
• HIDROPNEUMOTORAX
• NIVELE HIDROAERICE IN ESOFAGUL DILATAT PE FUNDALUL DEREGLARILOR DE MOTILITATE
• RADIOGRAFIA ESOGAFULUI CU SUBSTANTA DE CONTRAST (SULFAT DE BA,
GASTROFIN)
• ESOFAGUL EXAMINAT IN ORTOSTATISM

DECUBIT VENTRAL
DECUBIT DORSAL
 METODE DE INVESTIGATIE
• ESTE O METODA DE NEINLOCUIT IN DIAGNOSTICUL DE REFLUX GASTRO-ESOFAGIAN
• ESOFAGUL BARETT
• HERNIILE HIATALE
• TUMORII BENIGNE
• TUMORI MALIGNE ESOFAGIENE
• DIVERTICULILOR ESOFAGIENI
• VIDEOESOFAGOGRAFIA SE VA FOLOSI PENTRU EVALUAREA MOTILITATII ESOFAGIENE
• EXAMENUL TOMOGRAFIC COMPUTERIZAT = METODA UTILA IN STADIALIZAREA
CANCERULUI ESOFAGIAN
• = EVALUAREA AFECTARII ESOFAGULUI IN CANCERUL
TIROIDIAN, PULMONAR, IN LIMFOAME, IN TUMORI MEDIASTINALE
• REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA – UTILA IN STADIALIZARE NEOPLASMELOR ESOFAGIENE
• EXAMENUL ECOGRAFIC ESOFAGIAN VA FI REALIZAT CU APLICAREA ECOGRAFIEI
ENDOSCOPICE SAU CONVENTIONALE
 METODE DE INVESTIGATIE
• SCINTIGRAFIA ESOFAGULUI CU TC – DIFERENTIEREA TUMORILOR BENIGNE DE CELE MALIGNE
• EXAMENUL ENDOSCOPIC ESOFAGIAN VA PERMITE APRECIEREA CULORII MUCOASEI, PREZENTA
TUMORILOR VARICELOR ESOFAGIENE, EROZIUNILOR, ULCERATIILOR
• ESOFAGOSCOPIA PERMITE RECOLTAREA BIOPTATELOR PENTRU EXAMENUL HISTOPATOLOGIC
• MANOMETRIA ESOFAGIANA = DIAGNOSTICUL DISFAGIEI, ODINOFAGIEI, DURERII TORACICE
• PH-METRIA ESOFAGIANA PERMITE APRECIEREA PH A MUCOASEI ESOFAGIENE
• IN STARE NORMALA MEDIUL ESOFAGULUI ESTE BAZIC = 5, INSA IN PATOLOGIILE LEGATE CU
DEREGLAREA FUNCTIEI CARDIEI IN ESOFAG APARE REFLUXUL ACIDULUI GASTRIC, CU
SCHIMBAREA PH BAZIC SPRE PH ACID < 4
 CLASIFICAREA TRAUMATISMELOR
• TRAUMATISMELE ESOFAGIENE PREZINTA LEZIUNI ESOFAGIENE PRODUSE DE AGENTII
TRAUMATICI EXTERNI, MODUL DE ACTIUNE SI STAREA PREEXISTENTA A ESOFAGULUI
• PERFORATII ESOFAGIENE – MANEVRE ENDOSCOPICE
• EXPLORARE
• BIOPSIE
• SCLEROTERAPIE
• DILATATIE
• INTUBATIE ESOFAGIANA
• INTUBATIE TRAHEALA
• PRIN CORPI STRAINI
• SPONTANE
• IATROGENE (FISTULE ESOFAGIENE)
 CLASIFICAREA TRAUMATISMELOR
• RUPTURI ESOFAGIENE
• SPONTANE (IDIOPATICE)
• POSTEMICE (SINDROM BOERHAAVE)
• PRIN SUFLU
• TRAUMATICE
• PLAGI ESOFAGIENE
• TRAUMATICE
• IATROGENE
• LEZIUNI PRIN PRIN SUBSTANTE CONTRACTILE
 PERFORATIILE ESOFAGULUI
• CELE MAI FRECVENTE LEZIUNI TRAUMATICE ALE ESOFAGULUI
• POT FI PRODUSE DE MANEVRE ENDOSCOPICE (DE EXPLORARE, BIOPSIE, SCLEROTERAPIE SAU
DILATATII)
• INTUBATIA ESOFAGULUI
• INTUBATIA TRAHEALA
• PRIN CORPI STRAINI
• SPONTAN SAU IATROGEN
• MECANISMELE DE PRODUCERE A LEZIUNILOR ESOFAGIENE:
• - PENETRATIA DIRECTA
• - PENETRATIA DE ESOFAG PRIN PRESIUNE ESOFAGIANA
• PROCESUL INFLAMATOR LOCALIZAT STA LA BAZA MECANISMULUI DE PERFORATIE A ESOFAGULUI
IN ENDOSCOPII DIGESTIVE, PERFORATII SPONTANE PE ESOFAG PATOLOGIC, CORPI STRAINI
• PERFORATIILE IATROGENE IN DEVASCULARIZARI EXTINSE ALE ESOFAGULUI
•
 ANATOMIE PATOLOGICA
• PERFORATIILE ESOFAGULUI CERVICAL PRODUC INFLAMATIA SPATIULUI RETROESOFAGIAN
CU TENDINTA DE EXTINDERE SPRE MEDIASTIN. RUPTURILE ESOFAGULUI TORACIC IN
2/3 PROXIMALE ANTRENEAZA PLEURA DREAPTA, IN 1/3 – PLEURA DISTALA STANGA
• PERFORATIILE ESOFAGULUI ABDOMINAL CONDUC LA INSTALAREA PERITONITEI
• MANIFESTARI CLINICE
1. DUREREA VIOLENTA, CU SEDIU VARIABIL
2. FEBRA IN DEBUTUL TRAUMATISMULUI, POATE LIPSI, CA TREPTAT SA CREASCA DE LA
STAREA SUBFEBRILA LA CEA HECTICA
3. DISFAGIA PREZENTA IN TOATE CAZURILE, SE POATE INSTALA SI TARDIV – DUPA 24/48 H
4. DISPNEEA APARE CAND SE VA INSTALA CONCOMITENT SI UN HIDROPNEUMOTORAX
5. VARSATURILE SUNT NEINSEMNATE IN PERFORATIILE INSTRUMENTALE SI MASIVE, IN
RUPTURI ESOFAGIENE DE ALTA GENEZA, DAR LIPSESC IN RE TORACICA
6. EMFIZEMUL SUBCUTANAT ESTE UN SIMPTOM CARDINAL AL PERFORATIEI ESOFAGIENE
CERVICALE SI CEVA MAI TARDIV (24-48H) IN PERFORATIILE ESOFAGULUI TORACIC
•
 RUPTURILE ESOFAGIENE
• RAGUSEALA APARE IN PERFORATIILE DE ESOFAG CERVICAL
• SEMNELE CLINICE DE PERITONITA SUNT CARACTERISTICE PERFORATIEI DE ESOFAG ABDOMINAL
• RUPTURILE ESOFAGIENE SUNT ALTA CAUZA DE TRAUMATISM ESOFAGIAN, SE CLASIFICA IN RE
SPONTANE
(IDIOPATICE):
• - POSTEMICE
• - PRIN SUFLU
• - TRAUMATICE
• RUPTURA ESOFAGIANA SPONTANA ESTE DESTUL DE RARA IN STRUCTURA TRAUMATISMELOR
ESOFAGIENE
• MECANISMUL DE PRODUCER ESTE CRESTEREA EXCESIVA A PRESIUNII INTRALUMINALE FATA DE
REZISTENTA FIZIOLOGICA A PERETELUI ESOFAGIAN PANA LA 0,5 KG/CM(2)
• CEL MAI FRECVENT RE APARE IN SEGMENTUL DISTAL, SEGMENT NESPRIJINIT DIN EXTERIOR CU
MULTIPLE PUNCTE DE REZISTENTA SCAZUTA IN LOCURILE DE PENETRARE A VASELOR SI NERVILOR
 CARDIOSPASMUL (ACALAZIA CARDIEI)
• TERMENUL DE “CARDIOSPASM” IN 1909 A FOST PROPUS DE MIKULICH, CARE PUNEA LA BAZA
SPASMULUI SFINCTERULUI ESOFAGIAN INFERIOR DEREGLAREA INERVATIEI PARASIMPATICE
• IN 1914 HURST NUMESTE ACEASTA BOALA ACALAZIE CE SE DEZVOLTA CA REZULTAT AL
DEREGLARII ARCULUI NEURO-REFLECTOR CU AFECTAREA REFLEXULUI DESCHIDERII CARDIEI
• REPREZINTA IMPOSIBILITATEA CARDIEI DE A SE RELAXA DINCOLO DE TONUSUL NORMAL DE
REPAUS
• AFECTEAZA IN EGALA MASURA VARSTELE 25-60 ANI, FEMEI SI BARBATE
• INCIDENTA ESTE DE 0,4-0,6% LA 100,000 DE LOCUITORI
• CLASIFICAREA CARDIOSPASMULUI:
1. STADIUL I INITIAL – REFLUXUL DE DESCHIDERE A CARDIEI ESTE INCA PASTRAT, DAR NU
COMPLET
2. STADIUL II – DILATAREA ESOFAGULUI LIPSESTE, REFLUXUL CARDIEI LIPSESTE
3. STADIUL III – ESOFAGUL ESTE DILATAT ESSENTIAL, REFLUXUL DESCHIDERII CARDIEI LIPSESTE
4. STADIUL IV – ESOFAGUL ARE FORMA DE S, ESTE BRUSC DILATAT, CU PERETII ATONICI,
CONTINUE MULT LICHID
 BIBLIOGRAFIE:

• ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI, EDITURA UNIVERSUL (SLIDE 2, 3, 4) – DR. ROXANA MARIA

ALBU
- DR. VALERIU BISTRICEANU
- DR. MIOARA MINCU
• ATLAS DE ANATOMIE – PROF. IRINA PALLER, EDITURA EDUARD
• MIC ATLAS DE ANATOMA OMULUI – DEM. THEODORESCU
• BIOLOGIE – MANUAL PENTRU CLASA A XI-A, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA
• MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII – CORNELIU BORUNDEL, EDITURA ALL
• PATOLOGIA CHIRURGICALA A ESOFAGULUI, CURS, GAVRILIU D., 1974