TUMORILE BENIGNE A

ȚESUTURILOR MOI
TERITORIULUI OMF. TUMORILE
EPITELIALE BENIGNE ALE
CAVITĂȚII BUCALE.

PROFESOR : HÂȚU
DUMITRU
STUDENT: CIUBATÎI
DANIEL
GRUPA S1706
 REPREZINTĂ CEA MAI FRECVENTĂ TUMOARE BENIGNĂ A MUCOASEI
BUCALE. SE DEZVOLTĂ DIN PERIOSTUL OSULUI ALVEOLAR SAU DIN
ŢESUTUL CONJUNCTIV SUBMUCOS.
• TABLOUL CLINIC:
 SE AFECTEAZĂ, ÎN PRINCIPAL, SUPRAFEŢELE SUPUSE TRAUMEI -
GINGIA, LIMBA, BUZELE ŞI PALATUL. DIMENSIUNILE FORMAŢIUNII
VARIAZĂ DE LA MĂRIMEA UNUI BOB DE MAZĂRE PÂNĂ LA CEA A UNEI
ALUNE ŞI MAI MARE, OCUPÂND SPAŢIILE EDENTATE. SUPRAFAŢA
ESTE NETEDĂ, UNEORI SUSŢINUTĂ DE UN PICIORUŞ, FĂRĂ O
CULOARE CARACTERISTICĂ. SE POATE INFLAMA ÎN CAZUL
TRAUMĂRII, UNEORI CHIAR CU FORMAREA ULCERELOR
FIBROMUL SUPERFICIALE. PALPATOR SE POATE DETERMINA O CONSISTENŢĂ
MOALE (FIBROM MOALE) SAU FERMĂ (FIBROM DUR). ESTE
NECESAR DE DIFERENŢIAT DE PAPILOAMELE VIRALE, CARE APAR
PREPONDERENT LA COPII.
HISTOLOGIC SE DETERMINĂ:
• FIBRE DE COLAGEN ÎMPLETITE ÎNTR-O REŢEA, ÎN SPAŢIILE CĂREIA
SE ADĂPOSTESC FIBROBLAŞTI SAU FIBROCIŢI ŞI VASE SANGUINE
• STRATUL SUPERFICIAL ESTE ALCĂTUIT DIN EPITELIU SCUAMAT
APLATIZAT
• UNEORI POT APĂREA SECTOARE DE CALCIFIERE
TRATAMENTUL ESTE CHIRURGICAL ŞI CONSTĂ ÎN EXCIZIA TUMORII
ÎMPREUNĂ CU BAZA DE IMPLANTARE. 
 LIMFANGIOMUL

ESTE O TUMOARE BENIGNĂ A VASELOR LIMFATICE DE ORIGINE EMBRIONARĂ. 

TABLOUL CLINIC :
MAJORITATEA CAZURILOR DE LIMFANGIOM SUNT PREZENTE LA NAŞTERE SAU APAR ÎN
PRIMA DECADĂ A VIEŢII, ÎNSĂ POT APĂREA ŞI LA VÂRSTNICI. SE AFECTEAZĂ ATÂT SEXUL
FEMININ, CÂT ŞI CEL MASCULIN. POT APĂREA PE FAŢĂ, ÎN CAVITATEA BUCALĂ, PIELEA
GÂTULUI ETC.' LA NIVELUL CB SE LOCALIZEAZĂ, DE REGULĂ, SUB LIMBĂ, PALAT, MUCOASA
JUGALĂ, BUZE, GINGIE. LIMBA SE AFECTEAZĂ CEL MAI DES ÎN PORŢIUNEA ANTERIOARĂ, IAR
LEZIUNEA ARE ASPECT ŞI CONSISTENŢĂ GELATINOASĂ, ASEMĂNĂTOARE CU NIŞTE BULE CU
LICHID GĂLBUI STRĂVEZIU. FORMAŢIUNEA ARE O CULOARE GRI, ROZ SAU GĂLBUIE.
LIMFANGIOMUL POATE INDUCE DEZVOLTAREA MACROGLOSIEI, IAR PE BUZE - A
MACROCHEILITEI
LANDING ŞI
FÄRBER DISTING • L. CAPILAR

URMĂTOARELE
• L. CAVERNOS 
• L. CHISTIC

FORME DE • HEMO-LIMFANGIOM

LIMFANGIOAME:
HISTOLOGIC SE DETERMINĂ DILATAŢII LIMFATICE DELIMITATE DE CELULE ENDOTELIALE, CE CONŢIN
LIMFĂ. 
TRATAMENTUL ESTE CHIRURGICAL ŞI CONSTĂ ÎN:
• INCIZIE ŞI DRENAJ 
• EXTIRPAREA TOTALĂ A FORMAŢIUNII 
     REPREZINTĂ O FORMAŢIUNE PATOLOGICĂ IDENTIFICATĂ MAI FRECVENT LA PERSOANELE ÎN VÂRSTĂ
DE 20-40 ANI, ÎN FORMĂ DE CIUPERCĂ CU PICIORUŞ, DATORITĂ CĂRUIA ESTE FOARTE MOBIL.
     FACTORII PREDISPOZANŢI AI APARIŢIEI EPULISULUI SUNT FACTORII IRITANŢI BUCALI: TARTRU
DENTAR, RESTURI RADICULARE, COROANE PROTETICE NECORESPUNZĂTOARE, GRAVIDITATE.
TABLOUL CLINIC
FORMAŢIUNEA APARE DOAR LA NIVELUL GINGIEI, LÂNGĂ RĂDĂCINILE DENTARE, AVÂND O CULOARE
ROŞIE-VIOLACEE SAU ROŞIE-CENUŞIE, DATORITĂ VASELOR SANGUINE. EVOLUŢIA EPULISULUI ESTE DE
LUNGĂ DURATĂ, TIMP DE MAI MULŢI ANI, FĂRĂ A METASTAZA. PALPATOR SE POATE CONSTATA O
CONSISTENŢĂ MOALE (CE SÂNGEREAZĂ UŞOR) SAU DENSĂ.

                              EPULISUL
 • FIBROS
• VASCULAR 

CLASIFICAREA • GIGANTOCELULAR 

EPULISULUI: FORMAŢIUNEA MAI POATE FI

DEPISTATĂ ŞI LA GRAVIDE, DAR
ADESEA REGRESEAZĂ DUPĂ
NAŞTERE. 
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL SE VA FACE CU HIPERTROFIA PAPILEI INTERDENTARE
(PAPILITA HIPERTROFICĂ).

TRATAMENTUL ESTE CHIRURGICAL CU EXCIZIA TOTALĂ A TUMORII.

 LEUCOPLAZIA MUCOASEI BUCALE

LEUCOPLAZIA ESTE O LEZIUNE CRONICĂ A MUCOASEI BUZELOR ŞI A CAVITĂŢII BUCALE, CARACTERIZATĂ

PRINTR-O KERATOZĂ PRONUNŢATĂ A EPITELIULUI. POATE FI ATRIBUITĂ LA GRUPUL DE AFECŢIUNI FACULTATIV
PRECANCEROASE. DE ACEEA, MEDICUL STOMATOLOG ESTE DATOR SĂ CUNOASCĂ SIMPTOMATOLOGIA LOR, SĂ
POATĂ EFECTUA UN DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL ŞI SĂ POATĂ TRATA LEUCOPLAZIA. ACEASTĂ BOALĂ SE
IDENTIFICĂ MAI FRECVENT LA FUMĂTORI, LA ALCOOLICI DUPĂ VÂRSTA DE 40 ANI ŞI VIZEAZĂ DOAR MUCOASELE.
ÎN CAVITATEA BUCALĂ, LEUCOPLAZIA AFECTEAZĂ DOAR MUCOASELE CE SE SUPUN ACŢIUNII MECANICE.
                                                                              ETIOLOGIE 
FACTORI TRAUMATIZANŢI LOCALI (DINŢI CARIAŢI CU MARGINI ASCUŢITE, PROTEZE DENTARE
NECORESPUNZĂTOARE, CROŞETE, RĂDĂCINI DENTARE ETC.):
• FUMATUL (ACŢIUNE TERMICĂ ŞI CHIMICĂ ASUPRA MUCOASEI BUCALE) ATÂT LA FUMĂTORII ACTIVI, CÂT ŞI LA
CEI PASIVI 
• DIFERENŢA DE TEMPERATURĂ (RECE - FIERBINTE), ALIMENTE PICANTE 
• CURENŢII GALVANICI 
• FACTORI NOCIVI PROFESIONALI (INSTRUMENTE MUZICALE DE SUFLAT, VOPSELE, LACURI, RĂŞINI, BENZEN,
FORMOL )
 TABLOUL CLINIC
    LEZIUNEA ELEMENTARĂ ESTE PLACA HIPERKERATOZICĂ, OMOGENĂ.

SE LOCALIZEAZĂ PE MUCOASA SECTORULUI ANTERIOR AL CAVITATII
BUCALE - BUZA INFERIOARĂ, 
MUCOASA COMISURILOR LABIALE,PE MUCOASA OBRAJILOR - LINIA ANGRENĂRII DINŢI
LOR, LIMBA ŞI PALATUL DUR. 

LEUCOPLAZIA AFECTEAZĂ MUCOASA DE REGULĂ SIMETRIC.
ÎN FUNCŢIE DE LOCALIZAREA PROCESULUI, PLACA HIPERKERATOZICĂ POATE
AVEA DIFERITE FORME:
• PE BUZA INFERIOARĂ - PATĂ NEREGULATĂ DE CULOAREA ALBĂ-GĂLBUIE
• PE MUCOASA COMISURILOR LABIALE - TRIUNGHI CU VÂRFUL ÎNDREPTAT
RETROMOLAR
• PE PALATUL DUR - PATĂ ÎN FORMĂ DE POTCOAVĂ DE-A LUNGUL APOFIZEI
ALVEOLARE 
• SE MAI LOCALIZEAZĂ ÎN JURUL ORIFICIILOR GLANDELOR SALIVARE -
DUCTURILE SUNT INFLAMATE, HIPEREMIATE, DAR DESCHISE, ACEASTĂ FORMĂ
SE NUMEŞTE LEUCOPLAZIA TAPEINER SAU LEUCOPLAZIA FUMĂTORILOR.

I. O. NOVIK EVIDENŢIAZĂ URMĂTOARELE FORME DE LEUCOPLAZIE:

1) PLATĂ (NETEDĂ); 
2) PROEMINENTĂ; 
3) VERUCOASĂ; 
4) EROZIV-ULCEROASĂ
N. DANILEVSKI ADAUGĂ ŞI FORMA PREKERATOZICĂ, IAR PAŞKOV - FORMA
MOALE.

CA O FORMĂ APARTE SE DEOSEBEŞTE LEUCOPLAZIA T APEINER.

TUROBOV EVIDENŢIAZĂ URMĂTOARELE STADII ALE LEUCOPLAZIEI: 
- MACULAR 
- HIPERKERATOTIC 
- EROZIV ULCEROS 
 BIBLIOGRAFIE

ANA ENI
AFECTIUNILE COMPLEXULUI
MUCOPARODONTAL
MULTUMESC ! ! !