UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ

ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU”

CATEDRA DE CHIRURGIE N2

AFECȚIUNI PLEUROPULMONARE
NESUPURUTVE
 COMPARTIMENTE
(CONFORM PROGRAMULUI ANALITIC)

• HIDATIDOZA PULMONARA
• PNEUMATORAX
• HEMATORAX
 REPERE ANATOMICE
LOBI PULMONARI
• LOBII PULMONARI
•       FISURILE (SCIZURILE), ÎMPART PLĂMÂNII ÎN LOBI PULMONARI. PLEURA VISCERALĂ URMEAZĂ
TRASEUL FISURILOR INTERLOBARE, COBOARĂ ÎNTRE LOBI, DELIMITÂND FAŢA INTERLOBARĂ
PULMONARĂ. 
• LOBUL REPREZINTĂ O UNITATE STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ CARE DEŢINE O BRONHIE LOBARĂ ŞI
PEDICULI ARTERIALI PULMONARI.
•       PLĂMÂNUL DREPT ESTE ÎMPĂRŢIT DE FISURA OBLICĂ ŞI CEA ORIZONTALĂ ÎN TREI LOBI:
• LOBUL SUPERIOR, SITUAT ANTERO-SUPERIOR;
• LOBUL MIJLOCIU, CEL MAI MIC, ESTE DE FORMĂ PRISMATICĂ CU BAZA SPRE LATERAL;
• LOBUL INFERIOR, SITUAT POSTERO-INFERIOR, ESTE CEL MAI VOLUMINOS. ARE FORMĂ DE
PIRAMIDĂ CU BAZA INFERIOR.
•       ÎN PLĂMÂNUL DREPT POATE APARE, UNEORI, DATORITĂ UNUI TRAIECT ABERANT AL VENEI
AZYGOS - UNUI LOB ACCEOR NUMIT LOBUL VENEI AZYGOS.
•       PLĂMÂNUL STÂNG ESTE ÎMPĂRŢIT DE FISURA OBLICĂ ÎN DOI LOBI:
• LOBUL SUPERIOR, SITUAT ANTERO-SUPERIOR, ESTE OMOLOG LOBILOR SUPERIOR ŞI MIJLOCIU AI
PLAMÂNULUI DREPT;
• LOBUL INFERIOR, SITUAT POSTERO-INFERIOR, ARE FORMĂ PIRAMIDALĂ.
 SEGMENTAREA PULMONARĂ

• ÎMPĂRŢIREA SEGMENTARĂ A PLĂMÂNULUI URMĂREŞTE MODELUL DE

DIVIZIUNE AL ARBORELUI BRONHIC. SEGMENTUL PULMONAR REPREZINTĂ
O UNITATE FUNCŢIONALĂ A PLĂMÂNULUI CARE ARE UN AX
BRONHOARTERIAL.

• TERITORIUL DESERVIT DE O BRONHIE SEGMENTARĂ ŞI PEDICUL

ARTERIALĂ PULMONAR PROPRIU, DELIMITATE DE TESUT CONJUNCTIV –
STROMĂ- INTERSEGMENTARĂ FORMEAZĂ UN SEGMENT
BRONHOPULMONAR.

• ACEASTĂ FORMĂ DE ORGANIZARE, CU INDIVIDUALITATE DE AERAŢIE,

ARTERIALĂ ŞI TOPOGRAFICĂ, PERMITE INTERVENŢII CHIRURGICALE DE
ÎNDEPĂRTARE A UNUI SEGMENT FĂRĂ A AFECTA FUNCŢIILE CELORLALTE !!!
 SEGMENTE PULMONARE
Pumonul drepte Pulmon sting

LOBUL SEGMENTUL LOBUL SEGMENTUL

SUPERIOR 1.Superior SUPERIOR 1-2. Posterior –superior

2.Posterior 3.Anterior
3.Anterior

Mediu 4.Lateral 4.Superior

5.Medial 5. Inferior

Inferior 6.Superior Inferior 6.Superior

7.Medio-bazal 7. --------
8.Anterobazal 8.Anteerobazal
9.Laterobazal 9.Laterobazal
10.Posteriobazal 10.Posteriobazal.
SEGMENTAȚIA PULMONILOR
 VASCULARIZARE
•  VASCULARIZAȚIA PLĂMÂNILOR ESTE ASIGURATĂ
DE DOUĂ CIRCULAȚII DISTINCTE:
• FUNCŢIONALĂ – ASIGURATĂ DE VASELE PULMONARE.
ARTERELE PULMONARE, CARE ADUC SÂNGE CU DIOXID
DE CARBON CĂTRE ALVEOLE ŞI VENELE PULMONARE
CARE DUC SÂNGELE OXIGENAT LA INIMĂ.
• NUTRITIVĂ – ASIGURATĂ DE VASELE BRONHICE ŞI DE
LIMFATICE. ARTERELE ŞI VENELE BRONHICE, DE CALIBRU
MAI MIC, APARȚIN CIRCULAȚIEI SISTEMICE, FURNIZEAZĂ
SÂNGE OXIGENAT ȚESUTURILOR PULMONARE ȘI
BRONHIILOR.
 INERVAȚIA PLĂMÂNULUI

• INERVAȚIA PLĂMÂNILOR ESTE ASIGURATĂ DE FIBRE NERVOASE CARE INTRĂ ÎN CONSTITUȚIA

PLEXURILOR PULMONARE, DOUĂ PENTRU FIECARE PLĂMÂN.

• PLEXUL PULMONAR ANTERIOR – SITUAT ANTERIOR DE PEDICULUL PULMONAR, ESTE FORMAT DIN
RAMURI BRONHICE CARE PLEACĂ DIN PORȚIUNEA SUPRABRONHICĂ A NERVULUI VAG SAU DIN
RAMURA CARDIACĂ INFERIOARĂ DIN PLEXUL CARDIAC ȘI CARE SE ANASTOMOZEAZĂ CU FIBRE
SIMPATICE.
• PLEXUL PULMONAR POSTERIOR – SITUAT POSTERIOR DE PEDICULUL PULMONAR, ESTE FORMAT DIN
RAMURI MAI GROASE PROVENITE DIN PORȚIUNEA RETROBRONHICĂ A NERVULUI VAG CARE SE
ANASTOMOZEAZĂ CU FIBRE SIMPATICE.
 INERVAȚIA

• FIBRELE PARASIMPATICE AU ORIGINEA ÎN NUCLEUL DORSAL AL VAGULUI - SUNT

DESTINATE MUSCULATURII BRONHICE, FIIND VASODILATATOARE,
BRONHOCONSTRICTOARE ȘI SECRETORII, STIMULEAZĂ SECREȚIA GLANDELOR
BRONHICE.
• FIBRELE SIMPATICE -SUNT VASOCONSTRICTOARE, BRONHODILATATOARE ȘI SCAD
SECREȚIA GLANDELOR BRONHICE.
 FIZIOLOGIE

• PRINCIPALA FUNCȚIE A PLĂMÂNILOR ESTE SCHIMBUL DE GAZE (ÎMBOGĂȚIREA

SÂNGELUI CU OXIGEN ȘI ELIMINAREA DIOXIDULUI DE CARBON DIN ACESTA).
• PLĂMÂNII SUNT IMPLICAȚI ÎN METABOLISMUL APEI, LIPIDELOR ȘI SĂRURILOR
MINERALE, CU REGLAREA ECHILIBRULUI IONILOR DE CLOR. ROL IMPORTANT
CONSTĂ ÎN MENȚINEREA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC.
• ELEMENTELE CELULARE ALE PLĂMÂNILOR SUNT IMPLICATE ÎN APĂRAREA
IMUNOLOGICĂ A ORGANISMULUI ÎMPOTRIVA MICROORGANISMELOR CARE
PĂTRUND CU AERUL INHALAT.
PNEUMATORAX
 CE ESTE PNEUMOTORAXUL ?

• PNEUMOTORAX ESTE AFECTIUNEA IN CARE

CAVITATEA PLEURALA SE TRANSFORMA DINTR-O
CAVITATE VIRTUALA INTR-UNA REALA, PRIN
PATRUNDEREA AERULUI INTRE CELE DOUA FOITE
PLEURALE : PARIETALA, CEA CARE INVELESTE PE
INTERIOR CAVITATEA TORACICA, SI VISCERALA, CEA
CARE ACOPERA PLAMANUL.
 GENERALITĂȚI

• TERMENUL DE PNEUMATORAX A FOST INTRODUS ÎN 1803

ITARD, UN STUDENT A LUI LEANEC, ACESTA APOI IN 1819
DESCRIE TABLUIL CLINI AL ACESTEI MALADII.
• INCIDENȚA MAI MARE LA BĂRBAȚI SUB 45 ANI (16-28
CAZURI /100000 LO/AN), FATA DE FEMEI 1-6 CAZURI.
• MORTALITATE REDUSĂ – 1CAZ/MIL LOC/AN.
PNEUMATORAX
 CLASIFICARE

A. SPONTAN
1. PRIMAR: FARA PATOLOGIE IDENTIFICABILA (RUPTURA DE BLEBS SUBPLEURAL)
2. SECUNDAR: BOLI BULOASE (INCLUSIV BPOC), FIBROZA CHISTICA, SINDROM MARFAN,
PNEUMONIE CU PNEUMOCYSTIS IN INFECTIA CU HIV, PNEUMONIE CU ABCES PULMONAR,
GRANULOM EOZINOFIL, PNEUMOCONIOZE, ASTM BRONSIC, CANCER BRONHOPULMONAR,
METASTAZE DE OSTEOSARCOM, LIMFANGIOMIOMATOZA, RUPTURA SPONTANA DE ESOFAG,
IRADIERE.
3. NEONATAL
4. CATAMENIAL
 CLASIFICARE

B. DOBÎNDIT
1. BAROTRAUMA - VENTILATIE RESPIRATORIE ASISTATA CU PRESIUNE INTERMITENT
POZITIVA LA BOLNAVI PROTEZATI VENTILATOR;
2. IATROGEN: TORACENTEZA, INFILTRATII INTERCOSTALE, TRAHEOSTOMIE,
MEDIASTINO-SCOPIE, BIOPSIE TRANSTORACICA- TRANSBRONSICA, LAPAROSCOPIE,
IMPLANT PACEMAKER, CATETER CENTRAL, MASAJ CARDIAC EXTERN;
3. TRAUMATIC: INCHIS (BLUNT TRAUMA); DESCHIS (GLONT, ARMA ALBA);
4. TERAPEUTIC: COLAPSOTERAPIA TUBERCULOZEI;
5. DIAGNOSTIC: PUNCTIE-BIOPSIE TUMORALA SUB GHIDAJ CT
 PNEUMOTORAXULUI SPONTAN

• SUBSTRATUL ANATOMIC AL PNEUMOTORAXULUI

SPONTAN ESTE REPREZENTAT DE BLEBSURI,
LOCALIZATE DISTAL DE BRONSIOLELE
TERMINALE. BULELE DE EMFIZEM (BLEBSURI)
POT FI MULTIPLE SI SUNT GRUPATE IN TREI MARI
CATEGORII
 TIPUL BULELOR DE EMFIZEM

• TIP I: BULE DE MICI DIMENSIUNI, BINE DELIMITATE

(BLEBSURI SUBPLEURALE)
• TIP II: BULE DE DIMENSIUNI MAI MARI CARE
COMUNICA CU ȚESUTUL PULMONAR ADIACENT,
AVAND BAZA MAI LARGA DE IMPLANTARE.
• TIP III: BULE GIGANTE CARE COMUNICA LARG CU
STRUCTURILE PULMONARE.
BULE EMFIZEMATOASE
CT PT BLEBS
TORACOSCOPIE
CT PT BLEBS
 TABLOU CLINIC
SIMPTOMATOLOGIA CLINICA ESTE DETERMINATĂ DE
•RAPIDITATEA INSTALARII,
•DE VOLUMUL DE AER ACUMULAT IN CAVITATEA PLEURALA,
•STAREA CAVITATII PLEURALE (LIBERA SAU SIMFIZATA),
•STAREA FUNCTIEI RESPIRATORII,
•VARSTA,
•PATOLOGII CONCOMITENTE.

DIAGNOSTICUL CLINIC SE BAZEAZA PE TRIADA GAILLARD:

•TIMPANISM,
•ABSENTA MURMURULUI VEZICULAR ȘI
•ABSENTA VIBRATIILOR VOCALE
 PNEUMOTORAXUL DESCHIS

•APARE FRECVENT IN URMA TRAUMATISMELOR TORACICE DESCHISE, PRINTR-

UN MECANISM DE “BY-PASS VALVE” (AERUL CIRCULA IN SENS BIDIRECTIONAL).
•GRAVITATEA ESTE CU ATAT MAI MARE CU CAT DIAMETRUL COMUNICARII
PATOLOGICE DEPASESTE DIAMETRUL TRAHEEI.
• TULBURARI FIZIOPATOLOGICE GRAVE:
• COLABAREA PULMONULUI,
• DEPLASAREA MEDIASTINALA,
• DISTORSIUNEA VENELOR CAVE SI IMPIEDICAREA INTOARCERII VENOASE.
 PNEUMOTORAXUL HIPERTENSIV

• APARE ATUNCI CAND SE

INSTALEAZĂ DE UN MECANISM DE
SUPAPA UNIDIRECTIONALA CE
PERMITE TRECEREA AERULUI
NUMAI INTR-UN SINGUR SENS CU
ACUMULAREA PROGRESIVA A
AERULUI IN CAVITATEA PLEURALA.
 PNEUMOTORAXUL HIPERTENSIV

PRESIUNEA CREATA IN SPATIUL PLEURAL VA REALIZA :

• COLABAREA PULMONULUI SUBIACENT,
• DISLOCAREA STRUCTURILOR MEDIASTINALE, IN SPECIAL A VENELOR CAVE, A
PULMONULUI CONTRALATERAL.
• SCADEREA INTOARCERII VENOASE VA AVEA CA REZULTAT SCADEREA DEBITULUI
CARDIAC,
• INSTALANDU-SE SOCUL CARDIOGEN SECUNDAR.
• CLINIC APAR FENOMENE DE INSUFICIENTA CARDIO-RESPIRATORIE ACUTA CU DISPNEE
SEVERA, HIPERSONORITATEA HEMITORACELUI AFECTAT, ABSENTA MURMURULUI
VEZICULAR, CIANOZA GENERALIZATA, TAHIPNEE, TAHICARDIE, HIPOTENSIUNE.
 PNEUMOTORAXUL HIPERTENSIV

•EXAMENUL RADIOLOGIC AL TORACELUI PUNE IN EVIDENTA

COLABAREA TOTALA IN HIL A PULMONULUI; DEPLASAREA
MEDIASTINULUI SI A CORDULUI SI COMPRIMAREA PULMONULUI
SANATOS.
• IN PREZENTA UNUI PNEUMOTORAX HIPERTENSIV GESTUL
INITIAL VA FI INTRODUCEREA UNUI DRENAJ – TRANSFORMARRE
ÎN PT DESCHIS/DIRIJABIL. - PE LINIA MEDIO-CLAVICULARA.
 PNEUMOTORAXUL LIMITAT

• APARE IN CAZUL UNEI CAVITATI

PLEURALE SIMFIZATE, SECUNDARE
UNUI PROCES INFLAMATOR. POATE FI
ASIMPTOMATIC SAU SE POATE
PREZEN-TA SUB FORMA UNUI EMFIZEM
SUBCUTANAT, EMFIZEM MEDIASTINAL.
 PNEUMOTORAXUL INTERLOBAR

• APARE CA O RARITATE CLINICA SI CONSTA IN PREZENTA

AERULUI INTRE FOITELE PLEURALE LA NIVELUL
SCIZURILOR, FARA EXTERIORIZARE IN MAREA CAVITATE
PLEURALA.
 HEMOPNEUMOTORAXUL

• POATE SA APARA IN URMA RUPERII UNEI BRIDE

VASCULARIZATE SAU A RUPTURII UNEI BULE DE
EMFIZEM VASCULARIZATE.
RADIOGRAFIE – GOLD STANDARD
RADIOGRAFIE
RADIOGRAFIE
 DIAGNOSTICUL PRIN TOMOGRAFIE ÎN PT

-POATE SĂ PUNA IN EVIDENTA CAUZA DECLANSATOARE

(BLEBS, BULE DE EMFIZEM, TUMORI, ETC.) SAU PREZENTA
UNEI BOLI PULMONARE SUBIACENTE,
-PERMITE APRECIEREA VOLUMULUI DE AER DIN CAVITATEA
PLEURALA, PRECUM SI LOCALIZAREA TOPOGRAFICA IN CAZ
DE PNEUMOTORAX PARTIAL,
-SE UTILIZEAZA SI PENTRU APRECIEREA
EVOLUTIEI PNEUMOTORAXULUI.
PNEUMATORACE CT
 OBIECTIVELE TRATAMENTULUI

• EVACUAREA AERULUI DIN CAVITATEA PLEURALA ȘI

REEXPANSIONAREA PULMONARA;

• TRATAREA LEZIUNII CARE A DETERMINAT APARITIA

PNEUMOTORAXULUI SI PREVENIREA RECIDIVELOR.
TRATAMENT
REEXPANSIONARE
DRENARE, REEXPANSIONARE
 TRATAMENT

• DEPINDE DE VOLUMUL DE AER ACUMULAT IN CAVITATEA PLEURALA.

•CAND PNEUMOTORAXUL ESTE MIC (< 20%), IAR STAREA GENERALA ESTE
BUNA PACIENTUL ESTE ȚINUT SUB OBSERVATIE, IN REPAUS, ATITUDINE CE
ESTE URMATĂ FRECVENT DE VINDECARE SPONTANĂ.
•NECESITA O SUPRAVEGHERE ATENTA CLINICA SI RADIOLOGICA.
DEZAVANTAJUL ACESTEI METODE CONSTA IN APARITIA FRECVENTA A
RECIDIVELOR, DAR SI UN INTERVAL DE TIMP LUNG PENTRU VINDECARE.
•ADMINISTRAREA DE O2 100% GRABESTE RESORBTIA AERULUI DIN
CAVITATEA PLEURALA.
 EDEMUL PULMONAR DE REEXPANSIUNE (EPR)

•EDEMUL PULMONAR DE REEXPANSIUNE (EPR) ESTE O COMPLICATIE RARA A

CAREI PATOGENEZA ESTE INCA NEELUCIDATA IAR EVOLUTIA ESTE
IMPREVIZIBILA; TRATAMENTUL CONSTA IN:
• INTUBAREA BOLNAVULUI,
• BRONHOASPIRATIE,
• ADMINISTRAREA DE ANTIINFLAMATOARE STEROIDIENE
PNEUMOTORACE
DRENARE
 DRENAJUL PLEURAL ASPIRATIV POATE FI
PASIV SAU ACTIV

• DRENAJUL INCHIS ESTE UN SISTEM DE DRENAJ CE

URMARESTE EVACUAREA COLECTIILOR
ENDOTORACICE SI IMPIEDICA IN ACELASI TIMP
PATRUNDEREA AERULUI IN TORACE. CEL MAI
CUNOSCUT ESTE DRENAJUL TIP BÜLAU (SAU DE TIP
HEIMLICH). FUNCTIONAREA DRENAJULUI SE

• INTRODUS IN CAVITATEA TORACICA ESTE

SCUFUNDAT INTR-UN VAS CU APA, AVAND GRIJA SA
FIE PERMANENT SUB NIVELUL DE LICHID.
DRENARE PLEURALĂ CU MECANISME DE TIP
SUPAPĂ
DRENAJ TIP BIULAU
 DRENAJUL ASPIRATIV ACTIV

DRENAJUL ASPIRATIV ACTIV ESTE CEL MAI

DES FOLOSIT. ESTE VORBA DE O BATERIE
DE ASPIRATIE COMPLEXA CARE LA UN
CAPAT ESTE CONECTATA LA TUBUL DE
DRENAJ PLEURAL, IAR LA CELALALT CAPAT
ESTE CONECTATA LA O SURSA CENTRALA
DE ASPIRATIE.
COMPLICATII MAI FRECVENTE ALE DRENAJULUI PLEURAL

• SOCUL PLEURAL (ANESTEZIE LOCALA INSUFICIENTA A SPATIULUI INTERCOSTAL);

• SOCUL ANAFILACTIC (LA ADMINISTRAREA DE XILINA);
• LEZAREA PEDICULILOR INTERCOSTALI CU APARITIA HEMORAGIEI;
•LEZAREA PLAMANULUI CU APARITIA HEMOTORAXULUI SI A PIERDERILOR AERIENE;
• LEZAREA ORGANELOR MEDIASTINALE;
• LEZAREA ORGANELOR SUBFRENICE (FICAT, SPLINA);
•NEVRALGIE INTERCOSTALA (TUB DE DREN PE MARGINEA INFERIOARA A COASTEI);
• INEFICIENTA DRENAJULUI PLEURAL;
•EDEM PULMONAR UNILATERAL PRIN REEXPANSIONAREA BRUTALA A PLAMANULUI;
 PLEURODEZA

CONSTA IN ADMINISTRAREA PE TUBUL DE DREN A UNEI SUBSTANTE CHIMICE

CU EFECT SCLEROZANT. ACEASTA METODA URMARESTE CREAREA UNEI
SIMFIE PLEURALE CU PREVENIREA APARITIEI RECIDIVELOR. AU FOST
UTILIZATE MAI MULTE SUBSTANTE CHIMICE CUM AR FI: SANGE AUTOLOG,
AZOTAT DE ARGINT, TETRACICLINA, TALC. S-A CONSTATAT CA PLEURODEZA
POATE FI EFICIENTA DOAR CAND PLAMANUL ESTE COMPLET EXPANSIONAT LA
PERETELE TORACIC SI NU MAI SUNT PIERDERI AERIENE. DINTRE ACESTE
SUBSTANTE, CEA MAI EFICIENTA ESTE TALCUL PUR FARA AZBEST.
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL PROPRIU-
ZIS SE PRACTICA ATUNCI CAND:
• EXISTA PIERDERI AERIENE PERSISTENTE (PESTE 5-7 ZILE),

• PNEUMOTORAXUL RECURENT,

• LIPSA REEXPANSIUNII PULMONARE,

• PNEUMOTORAX PE PLAMAN UNIC,

• PNEUMOTORAX CRONIC,
• PNEUMOTORAX BILATERAL,

• BOLI CHIRURGICALE PULMONARE COEXISTENTE,

• HEMOPNEUMOTORAX.
 TEHNICILE CHIRURGICALE
•EXCIZIA SAU LIGATURA LA BAZA A BLEBSURILOR, ASOCIATA SAU NU CU
PLEURECTOMIE;
•ABRAZIUNE (PONSAJ PLEURAL) INCLUSIV A PLEUREI DIAFRAGMATICE, CU
EXCEPTIA PLEUREI MEDIASTINALE, CU SAU FARA AGENTI SIMFIZANTI
(TETRACICLINA SAU TALC), PENTRU PREVENIREA RECIDIVELOR;
• REZECTII ATIPICE ALE ZONEI PULMONARE AFECTATE,
• PLEURECTOMIE TOTALA PENTRU RECIDIVA PNEUMOTORAXULUI.
•PNEUMOTORAXUL PE PLAMAN UNIC, BPOC.
•EXCIZIA LEZIUNILOR DE ENDOMETRIOZA IN CAZURILE RARE DE
PNEUMOTORAX CATAMENIAL.
• LOBECTOMIE (FOARTE RAR).
INTERVENTIILE CHIRURGICALE POT FI PRACTICATE FIE CLASIC PRIN TORACOTOMIE FIE PRIN
TEHNICI MINIINVAZIVE (CHIRURGIE TORACOSCOPICA SAU CHIRURGIE TORACICA
MINIINVAZIVA). VIZUALIZA BLEBSURILE SI BULELE DE EMFIZEM CULOCALIZARE MAI ALES LA
NIVELUL APEXULUI PULMONAR, ACESTEA FIIND CELE MAI FRECVENTE CAUZE DE PNEUMOTORAX.
REZECȚII SECTORALE, LOBARE,
PULMONECTOMIE
 HEMATORACE

• HEMOTORAX SE PRODUCE PRIN ACUMULAREA DE SANGE IN CAVITATEA

PLEURALA.
• CAUZE:
1. POSTRAUMATIC (DESCHIS, ÎNCHIS, ARMĂ DE FOC, ALBĂ),
2. IATROGEN (DRENARE , CATETERISM DE SUBCLAVIE),
3. PE FONDAL AL UNOR MALADII (CANCER PULMONAR, TUBERCULOZA,
RUPERE DE BLEBSURI, ANNEVRISM ERUPT)
 CAUZE

• TRAUMA LA PIEPT (ACEASTA ESTE CEA MAI FRECVENTĂ CAUZĂ A UNUI HEMOTORAX).
• EMFIZEM.
• CANCERUL PULMONAR, MEZOTELIOMUL ȘI CANCERELE CARE SUNT METASTATICE (RĂSPÂNDITE) ÎN
PLĂMÂN.
• CHIRURGIE TORACICĂ (CEL MAI FRECVENT DUPĂ CHIRURGIA PULMONARĂ ȘI CARDIACĂ.)
• BIOPSIA MASELOR PULMONARE.
• INFECȚII PULMONARE, CUM AR FI TUBERCULOZA.
• TULBURĂRI DE SÂNGERARE CARE DETERMINĂ COAGULAREA PRELUNGITĂ.
• EMBOLISM PULMONAR ȘI INFARCTE.
 MANIFESTĂRI HT

• PREZENTA SI SEVERITATEA SEMNELOR SI SIMPTOMELOR DEPIND

DE : CANTITATEA SI SEVERITATEA HEMORAGIEI, EXISTENTA SI
SEVERITATEA BOLII DE FOND, EXISTENTA ALTOR LEZIUNI  IN
HEMOTORAX POSTTRAUMATIC SI MECANISMUL DE PRODUCERE.
• EXISTA ASTFEL 2 TIPURI DE MANIFESTARI: RESPIRATORII SI
HEMODINAMICE.
 MANIFESTĂRILE HT

• MANIFESTARILE RESPIRATORII APAR DIN CAUZA ACUMULARII DE SANGE IN CAVITATEA

PLEURALA. PACIENTUL POATE PREZENTA LIPSA DE AER (DISPNEE), TUSE, JUNGHI
TORACIC.
• MANIFESTARILE HEMODINAMICE SUNT CAUZATE DE PIERDEREA DE SANGVINE, IAR
SEVERITATEA LOR VARIAZA IN FUNCTIE DE CANTITATEA DE SANGE PIERDUTA.
 DIAGNOSTIC

• EXAMENUL CLINIC SI ANAMNEZA POT RIDICA SUSPICIUNEA PREZENTEI

HEMOTORAXULUI.

• RADIOGRAFIA TORACICA STANDARD EVIDENTIAZA LICHIDUL IN CAVITATEA PLEURALA,

IAR IN CAZUL UNUI HEMOTORAX POSTTRAUMATIC EXISTENTA ALTOR LEZIUNI
TORACICE: FRACTURI COSTALE, PNEUMOTORAX.

• PUNCTIA PLEURALA ESTE MANEVRA CARE CONFIRMA DIAGNOSTICUL PRIN

EVIDENTIEREA LICHIDULUI PLEURAL DE CULOARE ROSIE.
 RADIOLOGIC - REPERE

• HEMTORAX 150 -350 ML – SINUSURILE

COSTO DIAFRAGMALE
• HEMATORAXUL < 1500 ML PINA LA
JUMATATEA SCAPULEI
• HEMATORAX MASIV (>1500ML) –
DEPLASEAZA MEDIASTINUL , OPAC IN
INTREGIME.
 TRATAMENT HT

• TRATAMENTUL URMARESTE: INLATURAREA SURSEI DE SANGERARE SI EVACUAREA

SANGELUI DIN CAVITATEA PLEURALA.

• ACESTE OBIECTIVE SUNT REALIZATE IN MAJORITATEA CAZURILOR PRIN INTRODUCEREA

UNUI TUB DE DREN IN CAVITATEA PLEURALA MANEVRA NUMITA TORACOSTOMIE.

• INTERVENTIA CHIRURGICALA ESTE REZERVATA CAZURILOR IN CARE HEMORAGIA

CONTINUA.

• IN CAZUL HEMOTORAXULUI NONTRAUMATIC ESTE ESENTIALA SI TRATAREA BOLII DE FOND.

 HEMOTORAX: EVOLUTIE/ COMPLICATII

• MAJORITATEA PACIENTILOR SUNT TRATATI PRIN TORACOSTOMIE CU EVOLUTIE

FAVORABILA, NEFIIND NECESARA O ALTA TERAPIE.

• IN ANUMITE CAZURI POT APAREA COMPLICATII: EMPIEMUL (TRANSFORMAREA

PURULENTA A LICHIDULUI PLEURAL), FIBROTORAX , DRENAJ INADECVATA CU EVACUARE
INCOMPLETA A LICHIDULUI.
CHISTUL HIDATIC PULMONAR
 CH PULMONAR

• CHISTUL HIDATIC PULMONAR - HIDATIDOZA TORACICĂ ESTE O BOALĂ SEVERĂ ATÂT

PRIN FRECVENŢA ÎNCĂ DESTUL DE CRESCUTĂ ÎN ŢARA NOASTRĂ, PRIN LIPSA UNUI
TRATAMENT MEDICAMENTOS PATOGENIC SPECIFIC, PRIN GRAVITATEA
COMPLICAŢIILOR PE CARE LE GENEREAZĂ, CÂT ŞI PRIN FAPTUL CĂ SE POATE
LOCALIZA ÎN TOATE ORGANELE ŞI ŢESUTURILE CORPULUI UMAN.
• BENIGNITATEA APARENTĂ A ACESTEIA NU POATE CONTRAZICE ACEASTĂ AFIRMAŢIE CI,
DIN CONTRĂ, IMPUNE O APROFUNDARE A ACESTEI BOLI ŞI MAI ALES A METODELOR DE
DIAGNOSTIC PRECOCE, ÎNAINTEA APARIŢIEI COMPLICAŢIILOR DEOARECE EVOLUŢIA
ACESTEI AFECŢIUNI ESTE CARACTERIZATĂ PRIN APARIŢIA UNOR COMPLICAŢII GRAVE. 
HIDATIDOZA UMANĂ (BOALA HIDATICĂ, ECHINOCOCCOZĂ) ESTE O
ZOONOZĂ CAUZATĂ DE STADIUL LARVAR DE DEZVOLTARE AL TAENIEI
ECHINOCOCCUS GRANULOZUS (GENUL ECHINOCOCCUS, FAMILIA TAENIA,
CLASA CESTODIA) ŞI PARAZITEAZĂ INTESTINUL SUBŢIRE AL ANIMALELOR
CARNIVORE. OUĂLE ACESTOR TENII, EXCRETATE DE CARNIVORE, POT
INFECTA GAZDE INTERMEDIARE NATURALE, PRINTRE CARE ŞI OMUL.
HIDATIDOZA TORACICĂ POATE FI CLASIFICATĂ
PE BAZA CRITERIULUI TOPOGRAFIC ÎN:
1. PULMONARĂ: • UNICĂ - UNI SAU BILATERALĂ.
• MULTIPLĂ - UNI SAU BILATERALĂ.
2. PLEURALĂ.
3. MEDISTINALĂ.
4. DIAFRAGMATICĂ.
5. PARIETALĂ.
6. CARDIO-VASCULARĂ. 
CAUZE FAVORIZANTE: MAI FRECVENT ÎN MEDIU RURAL ŞI LA ANUMITE
PROFESII: CRESCĂTORI DE ANIMALE, CIOBANI, FRIZERI DE CÂINI, REGIUNI
RIVERANE MĂRILOR, FLUVIILOR; SUNT CUNOSCUTE UNELE ŢĂRI CU
CRESCĂTORI DE ANIMALE: ISLANDA, AUSTRALIA, TUNISIA. ALGERIA,
ARGENTINA.
 INCIDENȚA

• GRECIA-13, URUGUAY-75, ARGENTINA-143,XINJIANG-

CHINA-
197, KENYA-220 CAZURI / 100000 LOCUITORI.
-ROMANIA– 5 CAZURI LA 100000 LOCUITORI,
-MOLDOVA 45/100000
 CALEA SE INFECTARE

• A) CALEA DIGESTIVĂ. OUĂLE DE TAENIA ECHINOCOCCUS ÎNGHIŢITE DE OM AJUNG ÎN STOMAC, AICI SUCURILE GASTRICE DIZOLVĂ
CUTICULA ŞI PUN ÎN LIBERTATE EMBRIONUL HEXACANT.

EMBRIONUL HEXACANT ELIBERAT DE SUCURILE GASTRICE PĂTRUNDE ÎN CIRCULAŢIA PORTĂ ÎN FICAT. CIRCULAŢIA PORTĂ AR
PUTEA FI OCOLITĂ (NIESSER) PRIN PĂTRUNDEREA EMBRIONULUI HEXACANT ÎNTR-UN VAS CHILIFER ŞI DE AICI, PRIN INTERMEDIUL
CANALULUI LIMFATIC, ÎN VENA CAVA SUPERIOARĂ ŞI DE AICI, ÎN CIRCULAŢIA PULMONARĂ ÎN FILTRU PULMONAR. CALEA
DIGESTIVĂ ESTE CONSIDERATA SINGURA ŞI PRINCIPALA CALE DE INFESTARE, CELELALTE CĂI DESCRISE SUNT ÎNDOIELNICE .
• B) INOCULAREA DIRECTĂ A EMBRIONULUI HEXACANT PRIN CONJUNCTIVA OCULARĂ SAU MUCOASA PITUITARĂ, MUCOASA
BUCOFARINGIANĂ SAU DIRECT PRIN MUŞCĂTURA DE CÂINE. ACEASTĂ CALE DE INFESTARE NU ESTE CONFIRMATĂ DE EXPERIENŢA
CLINICĂ.
• C) INOCULAREA EMBRIONULUI HEXACANT PE CALE TRAHEOBRONŞICĂ PRIN INHALAREA OUĂLEIOR DE PARAZIT PRIN PRAF.
CICLUL DE DEZVOLTARE
 ANATOMIE PATOLOGICĂ

• STRAT INTERN – EPPITEOIU GERMENATIV, ENDOCHIST SU MEMBRANA

PROLEGERĂ
• STRAT INTERMEDIAR – ACELULAR, ECTOCHIST, CUTICULA
• STRAT EXTERN – CAPSULA FIBROASĂ
 MANIFESTARI CLINICE
•ACESTEA SUNT DEOSEBITE, IN FUNCTIE DE DE FAZA EVOLUTIVA NECOMPLICATA
SAU COMPLICATA A BOLII.
•IN FAZA NECOMPLICATA, CAND CHISTUL HIDATIC ESTE INTACT:
-SIMPTOMELE POT SA FIE ABSENTE, IAR DESCOPERIREA BOLII SE FACE
OCAZIONAL, CU PRILEJUL UNEI EXAMINARI RADIOLOGICE TORACICE DE RUTINA.
-ALTEORI APAR CATEVA SIMPTOME CUM AR FI: TUSEA SEACA, IRITATIVA,
PRODUCTIVA, SAU INSOTITA DE MICI HEMOPTIZII, DISPNEEA, SUBFEBRILITAREA.
HEMOPTIZIA, CA SI SUBFEBRILITATEA POT ATRAGE ATENTIA ASUPRA IMINENTEI
RUPTRURII CHISTULUI.
- RAR POT FI PREZENTE SIMPTOME SI SEMNE GENERALE: URTICARIA, PRURITUL
-EXAMENUL OBIRECTIV AL TORACELUI: MATITATE SAU SUBMATITATE LA PERCUTIE,
DIMINUAREA AUSCULTATIVA
•MURMURULUI VEZICULAR SI PREZENTA DE RALURI BRONSICE LA AUSCULTATIE.
 COMPLICAȚII
•CAND CHISTUL HIDATIC S-A RUPT SI S-A INFECTAT SIMPTOMATOLOGIA DEVINE POLIMORFA:
-EXPECTORAREA UNEI MARI CANTITATI DE LICHID CU GUST SALCIU, LIMPEDE, SAU
FRAGMENTE DE MEMBRANA HIDATICA (VOMICA HIDATICA)..

-DACA EVACUAREA ESTE BRUTALA, SE POATE INSTALA INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA

PRIN INUNDAREA ARBORELUI TRAHEO-BRONSIC SI SOCUL ANAFILACTIC.

-DACA CHISTUL SE RUPE IN CAVITATEA PLEURALA, SIMPTOMELE POT FI MAI PUTIN

DRAMATICE:
•TUSE SEACA, DISPNEE LA EFORT, FEBRA. SE INSTALEAZA PNEUMOTORAXUL, CARE ESTE DE
O GRAVITATE EXTREMA DACA ESTE CU SUPAPA, SAU PIOPNEUMOTORAXUL, IN CARE
SEMNELE CLINICE ALE SUPURATIEI SUNT PE PRIMUL PLAN.
 RADIOLOGIC

•EXAMENUL RADIOLOGIC TORACIC ESTE CEA MAI

IMPORTANTA EXAMINARE. ASPECTUL CLASIC AL CHISTULUI
NECOMPLICAT, CE APARE IN PESTE 70% DIN CAZURI, ESTE
OPACITATEA ROTUNDA SAU OVALARA,NET DELIMITATA, CU
CONTUR SUBTIRE, CU STRUCTURA OMOGENA SI INTENSITATE
SUBCOSTALA.
 SEMNE RADIOLOGICE

•LA RUPTURA CH IN CAVITATEA PLEURALA, SE POT OBSERVA IMAGINILE

CARACTERISTICE PENTRU PNEUMOTORAX SAU HIDROPNEUMOTORAX.

• SEMNUL MENISC SAU SEMNUL CRESCENTULUI AERIAN

(ASPECTUL DE DE SEMILUNA LA POLUL SUPERIOR AL OPACITATII) -
SEMNALEAZA IMINENTA RUPTURII,

• SEMNUL CUMBO SAU SEMNUL DE COAJA DE CEAPA.

RADIOGRAFIE CH
RADIIOGRAFIE
 CT PULMONAR

CHISTURILE NECOMPLICATE SUNT -

•FORMATIUNI ROTUNDE SAU OVALE, CU LIMITELE BINE DEFINITE, DUPĂ

INJECTAREA CONTRASTULUI INTENSIFICARE - CONȚINUTULHIPODENS FAȚĂ
DE CAPSULĂ
•ABSENTA ADENOPATIILOR MEDIASTINALE. POATE EVIDENTIA MAI
BINE MEMBRANA RETENTIONATA.
CT CHIST HIDATIC
CT CH PULMONAR
CHIST HIDATIC RUPT, SEMNUL NUFĂRULUI PLUTIND
PE APĂ
CT CH
ECHOGRAFIA TORACICA ESTE UTILA
PENTRU EVIDENTIEREA CHISTELOR CU
TOPOGRAFIE PULMONARA PERIFERICA SAU
PLEURALA, CA SI A CELOR CU CH HEPATIC.

BRONHOSCOPIA ESTE RAR UTILIZATA IN

DIAGNOSTICUL CHISTULUI HIDATIC. ESTE
UTILA IN FORMELE PSEUDOTUMORALE.
TORACOSCOPIE
 COMPLICAȚIILE CHISTULUI HIDATIC

• RUPTURA CHISTULUII – CAVITATE PLEURALE SAU BRONHIE, PRECEPUTE DE TUSE , STRȚNUT, DE REGULĂ
PE FONDAL DE EFORT, TRAUMATISM. SE PAOTE ALĂTURA FIEBRA, FRISOANELE, TUSE INTENSE,
HEMPOPTEZIA.
• VOMA HIDATICĂ – EVACUAREA MASIVĂ A CONȚINUTULUI CHISTULUI ÎN BRONHII – TUSE,

• PLEUREZII PE FONDAL DE ERUPEREA ÎN CAV., PIOPNEUMATORAX PLEURALĂ

• ASFIXIE REACȚIE ALERGICĂ, ȘOC ANAFILACTIC

• SUPRAINFECTAREA CHISTULUI
• FISTULA BRONHOBILIARĂ

• CALCIFICAREA
 DIAGNOSTIC DIFERENCIAL

• TUBERCULOZA
• TUMORILE BRONHOPULMONARE MALIGNE
• TUMORI BENIGNE
• MALFORMAȚIILE CONGENITALE
• MALFORMAȚII CARDIOVASCULARE
• AFECȚIUNILE TOPIZATE ÎN ZONE ADIACENTE
 TRATAMENT

•CHIRURGICAL
•CONSERVATIV
 TRATAMENTUL MEDICAL ESTE INDICAT

-IN CHISTUL HIDATIC DE DIMENSIUNI REDUSE (SUB 3 CM) SI CU PERETI

SUBTIRI
-IN CAZURILE IN CARE TRATAMENTUL CHIRURGICAL ESTE CONTRAINDICAT
(PATOLOGII SEVERE ASOCIATE)
•PACIENTI VARSTA INAINTATA

SE UTILIZEAZA PARAZITICIDE DIN CLASA BENZIMIDAZOLILOR, DE TIPUL

MEBENDAZOLE SAU ALBENDAZOLE, ULTIMUL FIIND MAI BINE TOLERAT SI CU
EFECTE SECUNDARE REDUSE.
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL

•3 SCOPURI :
- EVACUAREA HIDATIDEI SI
- TRATAREA CAVITATII RESTANTE INTRAPULMONARE
- TRATAMENTUL COMPLICATIILOR
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL

•EVACUAREA HIDATIDEI SE POATE FACE PRIN EXTIRPAREA INTACTA A CHISTULUI,

SAU PRIN PUNCTIA
•INACTIVAREA PARAZITULUI CU ALCOOL ABSOLUT SAU SOLUTIE SALINA
HIPERTONICĂ, ASPIRAREA LICHIDULUI. SE EXTRAGEREA MEMBRANEI HIDATICE.
•REZOLVAREA CAVITATII RESTANTE SE POATE FACE SI EA IN MAI MULTE MANIERE,
IN FUNCTIE DE DIMENSIUNEA CHISTULUI SI TOPOGRAFIA SA. EXISTA PROCEDEE
CHIRURGICALE CE DESFIINTEAZA CAVITATEA PRIN CAPITONAJ, SAU CARE O LASA
DESCHISA DUPA SUTURA FISTULELOR BRONSICE. ALTE PROCEDEE RECOMANDA
DRENAJUL SEPARAT AL CAVITATII PERICHISTICE SI AL CELEI PLEURALE.
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL

•INTERVENTIILE DE EXEREZA PULMONARA DE TIPUL LOBECTOMIEI SE

EFECTUEAZA DOAR IN ANUMITE CAZURI :
- CHISTE GIGANTE CE VIDEAZA UN LOB
- CHISTE MULTIPLE
- ECHINOCOCOZA ALVEOLARA
- CHISTELE CU SUPURATII IREVERSIBILE PARENCHIMATOASE.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
CAVITATE RESTANTĂ