SUPURATIILE PULMONARE SI BRONSICE

1. ABCESELE PULMONARE
2. SUPURATIILE PULMONARE DIFUZE
3. BRONSIECTAZIILE
4. EMPIEMUL PLEURAL

DEFINITIE:
• Necroză parenchimatoasă pulmonară localizată sau difuză, datorată unei infecţii cu germeni
piogeni

CLASIFICARE:
• S P LOCALIZATE = abcesul pulmonar
• S P DIFUZE = gangrena pulmonară (multiple abcese < 2cm).
CLASIFICAREA ABCESELOR

ETIOLOGIE:
FACTORI DETERMINANŢI
AGENTI INFECTIOSI
S p localizate :
• Anaerobi (peptostreptococ, fusobacterii, bacteroides, streptococ microaerofil)
• Aerobi ( stafilococ auriu, Klebsiella Pneumoniae, proteus, piocianic, pneumococ,
streptococi, E.Coli), Mycoplasma
• Fungi (Aspergillus, Cryptococcus, Histoplasma, Blastomyces, Coccidioides)
• Paraziti (Entamoeba histolitica, Paragonimus)
S p difuze :
• anaerobi, stafilococ, Klebsiella pneumoniae, asocieri (+BK).

1
FACTORI FAVORIZANŢI
Diminuarea mijloacelor de apărare :
- alterarea apărării specifice – deficit de IgA,
- alte deficite imunitare (cancere, citostatice, corticoizi, hemopatii, IRC, hepatopatii,
transplantaţi, SIDA, vârstă înaintată, alcoolism, diabet zaharat)
- alterari ale mecanismelor tusei si deglutitiei
(comatosi,epileptici,AVC,alcoolism,sedare,anestezie)
- focare de infectie orofaringiene (dentitie defectuoasa etc)
Leziuni pulmonare preexistente: chiste, bule de emfizem, hematoame, atelectazii, infarct
pulmonar, vasculite pulmonare, cancer, tbc, corpi străini

PATOGENIE:
SURSA DE INFECŢIE - endogenă (paradontoze, gingivite, abcese / granuloame dentare,
sinuzite, otomastoidite, amigdalite, focare extrarespiratorii)
- exogenă (plagi penetrante)
CALEA DE PÃTRUNDERE :
• bronhogenă –aspiraţie, favorizată de stări care dereglează mecanismul tusei şi
deglutiţiei. Abcesul este de obicei unic.
• hematogenă – focare pulmonare şi extrapulmonare (septicemii, endocardite
bacteriene –cord drept); abcesele pot fi multiple şi miliare.
• contiguitate – de la supuraţiile subdiafragmatice, mediastinale, pleurale
• inoculare directă prin plăgi toracice deschise
MECANISME:
• aspirarea de material septic obstrucţie bronşică anoxie
multiplicarea anaerobilor
• leziunile preexistente hipoxice (ischemice / atelectatice) favorizează infecţiile cu
aerobi (radicalii oxizi care iau naştere în aceste condiţii inactiveaza anaerobii)

ANATOMIE PATOLOGICĂ
• MICROSCOPIC

2
Abces pulmonar- microscopie

TABLOU CLINIC

FORME EVOLUTIVE:
• ABCESUL PULMONAR “DECAPITAT” prin chimioterapie- evoluţie “în doi timpi”: ameliorare
iniţialã, urmată de reluarea simptomatologiei
• ABCESELE SUPRADIAFRAGMATICE - simptomatologie abdominalã
• ABCESELE MARI – vindecare cu defect (cavităţi, bronşiectazii) tratament chirurgical
• ABCESELE LOBULUI MEDIU - drenează deficitar bronşiectazii sechelare
SUPURAŢIILE DIFUZE (GANGRENA)
• rezistenţă imunologică deficitară
• tendintă extensivă la un lob sau pulmon
• sputa- negricioasă, fetidă

3
 • radiografic –multicavitar
• mortalitatea = 20%
• cronicizare frecventă
• leucocitoza poate lipsi, la fel fibrele elastice din sputã ( distruse de elastazele microbiene).

EXPLORĂRI IMAGISTICE
1. RG PULMONARĂ STANDARD (faţă+ profil)
• iniţial –tip pneumonic
• după drenare – hidro – aerică ovalară, localizarea cea mai frecventă- în segmentul posterior
al lobului superior drept sau segmentul superior al lobului inferior drept
• in abcesele secundare, sediul se suprapune peste cel al leziunii iniţiale.
• se vor căuta anomalii parietale, pleurale, parenchimatoase sau mediastinale.

2. TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
 vizualizare mai buna, inclusiv a leziunilor favorizante
3. BRONHOSCOPIA:
OBLIGATORIE
 la pacienţi > 40 ani, mai ales la : barbaţi,fumători (suspiciune cancer pulmonar)
 în caz de evoluţie nesatisfăcătoare sub tratament sau de recidivă (suspiciune factor
local obstructiv)
SCOPURI
• Diagnostic - evidenţierea prezenţei si naturii obstrucţiei bronşice

4
 - diagnostic etiologic (perie protejata/lavaj)
• Terapeutic - aspirarea puroiului,
- extracţia de corpi străini.

EXPLORARI BACTERIOLOGICE
• Ex. bacteriologic al sputei
• Hemoculturi
• Toracocenteza (daca asociaza empiem)
• Bronhoscopie
• Punctie transtoracica
• Aspiratie transtraheala

EXPLORĂRI BIOCHIMICE
• VSH crescut
• leucocitoza cu neutrofilie

EX SPUTEI
- nu numai bacteriologic
- citologic – PMN alterate, fibre elastice (parenchim necrozat), cristale de acizi graşi

COMPLICAŢII PULMONARE
1.cavităţi reziduale
abces vindecat = fără modificări radiologice la controale succesive,
abces cronic = supuraţie minimă, leucocitoză, VSH puţin accelerată, nivel minim de lichid
2. pleurezie sero – fibrinoasă/ purulentă
3. hemoptizii
4. bronşiectazi,
5. suprainfecţie tbc / fungică (Aspergylus)

COMPLICAŢII EXTRAPULMONARE
1. abcese cerebrale sau hepatice
2. artrite septice
3. flebite
4. amiloidoză secundară

EVOLUŢIE:
FARA ANTIBIOTICOTERAPIE
• 50% cronicizare (pioscleroză)
• 30% decese
• 20% vindecări
CU ANTIBIOTICOTERAPIE
• de obicei favorabilă cu apirexie după 2 – 8 zile şi dispariţia modificărilor
radiologice şi biologice în două – trei săptămâni
• diferente intre abcesele secundare si primare (90-95% vindecari in abcesele
primare, mortalitate de 75% in cele secundare)

5
DIAGNOSTIC POZITIV

ABCES PRIMAR
SAU
ABCES SECUNDAR ?

DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC AL SUPURAŢIILOR SECUNDARE

Important din punct de vedere terapeutic:
• cancer (cavitate cu perete gros, recurenţa simptomatologiei, hemoptizii frecvente)
• bronşiectazii abcedate
• corpi străini endobronşici
• fistule eso – bronşice
• chiste suprainfectate
• stenoze bronşice (benigne sau TBC)
• TBC

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL inainte de evacuare

6
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL dupa evacuare
LEZIUNI PULMONARE CAVITARE
· caverna TBC (localizare, prezenta BK)
• cancerul pulmonar (pereţi mai groşi, anfractuoşi, contur neregulat, recurenţa
simptomatologiei, hemoptizii frecvente)
• Pneumoconioze cavitare
· Bronşiectazii mari chistiforme sau sacciforme
· Empiem pulmonar fistulizat în bronhie
· Vasculite necrotizante – Wegener
· Goma luetica escavată
N.B. toate aceste leziuni pulmonare pot deveni sediul unei supuraţii pulmonare secundare.

TRATAMENT
OBIECTIVE
• ELIMINAREA AGENTULUI PATOGEN
• DRENAREA CAVITATII PURULENTE
MIJLOACE
• ANTIBIOTICOTERAPIE
• TRATAMENT CHIRURGICAL
• MASURI ADJUVANTE

TRATAMENT
ANTIBIOTICOTERAPIA SISTEMICA
PRINCIPII:
• conform antibiogramei
• durata antibioterapiei: 10 – 14 zile injectabil, apoi încă 2 - 4 săptămâni p.o. cu doze
diminuate. Total : 3-6 săptămâni
INDICATII
ANAEROBI
• Prima alegere: clindamicina
• Alternativa: penicilina
• Tratament po: clindamicina+metronidazol+amoxicilina
GRAM-NEGATIVI
• Prima alegere - cefalosporine, aminoglicozide, quinolone
• Alternative - Peniciline si cephalexin
• Tratament po.: - Trimethoprim/sulfamethoxazole
PSEUDOMONAS
• Prima alegere: aminoglicozide, quinolone si cefalosporine
GRAM-POZITIVI
• Prima alegere: Oxacillin , clindamycin, cefalexin, nafcillin (Nafcil),si amoxicillina
• Alternative - Cefuroxime (Ceftin) si clindamycin
• Terapie po: - Vancomycin (Lyphocin)
NOCARDIA
• Prima alegere: trimethoprim/sulfamethoxazole si tetraciclina
Tratamentul empiric
• include antibiotice eficiente contra S aureus , Enterobacter , Pseudomonas.
Stafilococul - MRSA - se alege vancomicina si linezolid

7
 • Vancomycin 15 mg/kg IV la 12 h, fct de Cl creatinina!
• Linezolid - 600 mg IV la 12 hours.
• Ceftaroline (CF generatia a 5-a) are si ea activitate anti MRSA

ANTIBIOTICOTERAPIA
• Standard pt anaerobi = clindamycin (600 mg IV la 8 h, apoi 150-300 mg PO qid).
• Unii anaerobi produc betalactamaza – rezistenta la penicilina (eg, Bacteroides si
Fusobacterium) .
Solutie : asocierea betalactamului sau unui carbapenem (meropenem, imipenem, ertapenem-
invanz) cu un inhibitor de betalactamaza (sulbactam, acid clavulanic, tazobactam)
• Metronidazol: rata de esec de 50% (abcese polimicrobiene)
Abcese la imunodeprimati
• Actinomyces = doze mari de penicilina / ciprofloxacina
• Nocardia
• tratata 6-12 luni cu TMP-SMX (biseptol = 5 mg/kg iv TMP/zi , in 2-4 administrari,
eventual asociata cu Amikacina 7.5 mg/kg IV la 12 h.
• Sau - imipenem 500 mg IV la 6 h asociat cu amikacin.

EVOLUŢIE LA PACIENTII TRATATI

Criterii de supraveghere
• curba termică
• cantitatea de expectoraţie
• radiografia pulmonară (săptămânal până la vindecare apoi la 1 şi 3 luni)
• VSH, leucogramă.
CRITERIILE SISTĂRII TRATAMENTULUI ANTIBIOTIC:
• dispariţia bronhoreei fetide

8
 • clarificarea imaginii radiologice cu reducerea diametrului cavităţii
CAUZELE LIPSEI DE RĂSPUNS LA ANTIBIOTICE:
• complicaţii infecţioase (diseminări septice, pleurezie purulentă,abcedare)
• persistenţa cauzei locale (stenoză bronşică , cancer)
• rezistenţă bacteriană (B.fragillis –rezistent la -penicilină, Streptococii microaerofili şi
Propionobacteriile –rezistenţi la Metronidazol) , germene asociat + rezistent, virus,
diagnostic microbiologic incorect
• efecte adverse la antibiotic (hipersensibilitate sau altele – ex. colită cu Clostridium difficile),
antibioterapie incorectă ca doză / regim
• afecţiune gravă asociată (cu risc vital)
• diagnostic eronat (TBC, atelectazie,embolie pulmonara, tumora pulmonara)
TRATAMENT - MĂSURI ADJUVANTE
• eradicarea focarelor septice ORL
• drenaj postural sau prin bronhoaspiraţie,
• evacuarea colecţiilor purulente pleurale
• expectorante, fluidifiante,
• antipiretice,
• oxigen,
• hidratare orală / parenterală,
• bronhodilatatoare,
• administrare de antibiotice pe sondă endobronşică

TRATAMENT CHIRURGICAL

BRONŞIECTAZIILE
DEFINIŢIE
• Dilataţii permanente şi ireversibile ale bronşiilor de calibru mediu (subsegmentare,
diviziunea 4 - 8), cu alterarea structurii musculoelastice parietale şi obliterarea
ramificaţiilor lor distale.
• Clinic: tuse cu bronhoree purulentă pluristratificată, cu caracter recurent şi tendinţă la
cronicizare.
N.B. Exista dilataţii bronşice reversibile  în atelectazii (prin distorsionarea bronşiilor) si traheobronşite
acute (prin ulceraţii)

CLASIFICARE
• BE aparent primitive
• BE secundare
- dobandite
- congenitale

9
ETIOLOGIE
BE secundare dobândite
1. infecţii bronhopulmonare, mai ales în copilărie . Etiologie : virala (v.rujeolei), bacteriana
(stafilococi, streptococi piogeni, klebsiella pn. , pseudomonas aer., bordetella pertusis), BK,
fungi (aspergiloza – la astmatici: sd. Aspergilozei pulmonare cu eozinofilie+ bronşiectazii)
2. factori chimici- inhalare de hidrocarburi, aspirare de suc gastric
3. obstrucţii bronşice localizate (corpi străini, tumori, abcese, traumatisme, aspergilom,
adenopatii,TBC)
4. factori pleurali (aderenţe, pahipleurite)
5. asociate unor boli pulmonare idiopatice (sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică) şi unor
boli autoimune
( LES, tiroidite, CBP)
BE secundare congenitale
MALFORMAŢII CONGENITALE SAU ANOMALII GENETICE
• SDR. MOUNIER- KUHN = absenta muschilor bronsici: polipoză nazală + etmoidită +
traheobronhomegalie;
• SDR. WILLIAMS- CAMPBELL = hipoplazia / agenezia simetrică a cartilajelor bronşice;
• SDR. KARTAGENER = situs inversus + sterilitate masculină + sinuzită paranazală + diskinezie
ciliară + bronşiectazii ;
• DEFICIT DE ALFA 1 ANTITRIPSINA
• HIPOGAMAGLOBULINEMII CONGENITALE;
• MUCOVISCIDOZA = FIBROZA CHISTICA- autosomal recesiva – supuratie pulmonara cronica+
insuficienta pancreatica exocrina cronica (defect de canal transmembranar care determina
o crestere a concentratiei sodiului si o scadere a concentratiei clorului in secretiile exocrine
+ hipersecretie de mucus cu vascozitate crescuta); testul De Sant Agnese (al sudorii) =
creşterea conc. Cl>50mEq% şi Na>60mEg% în transpiraţie

PATOGENEZA

MEDIATORI AI DISTRUCTIEI PERETELUI

• Endotoxine si proteaze bacteriene

10
 • Proteaze derivate din celulele inflamatorii circulante (elastaza, catepsina G, metaloproteinaza
matriciala neutrofilica)
• Radicali superoxizi
• Complexe antigen-anticorp
ANTIPROTEINAZELE
• Antitripsina si antichemotripsina – clivate forme cu GM < care au o capacitate
antienzimatica mai mica
CITOKINE PROINFLAMATORII
• interleukin-1 (IL-1 ), IL-8, si TNF-alpha - implicate in recrutarea si activarea de celule
inflamatorii
OXIDUL NITRIC
Implicat in raspunsul imun, semnalizarea intercelulara, reactii exudative inflamatorii (creste la
pacientii cu BE, scade cand se administreaza CS inhalator).

MORFOPATOLOGIE
CLASIFICARE DUPĂ FORMĂ:
• cilindrice (tubulare),
• Saculare/ chistice (ampulare),
• moniliforme (varicoase),
LOCALIZARE UZUALĂ = lobara inferioară, mai frecv. stânga şi unilateral
MACROSCOPIC: îngroşarea peretelui bronşic, puroi în lumen

Microscopic:
• distrucţia structurii fibromusculocartilaginoase bronşice + fibroză peribronşică + inflamaţia şi
hipervascularizaţia chorionului
• involuţia sclerochistică a glandelor bronşice
• ulceraţii si denudări ale mucoasei bronşice, acoperite de ţesut de granulaţie cu vase de
neoformaţie, cu anastomoze arteriale bronhopulmonare, care pot sângera
• metaplazia malpighiană şi mucipară a epiteliului bronşic.

CLINIC:
Simptome

11
 • asimptomatice (în absenţa infecţiei)
• simptomatice (episodic, cu ocazia puseelor infecţioase )

TABLOUL CLINIC
• SIMPTOME PULMONARE:
•         Tuse matinală, productivă, fără efort
• SEMNE SI SIMPTOME GENERALE
• ·         Dispnee
• ·         Subfebră
• ·         Anorexie
• ·         Scadere ponderală
• SEMNE:
• Expectoraţia >100 ml/zi
• pluristratificată : 3-4 straturi (spumos, mucopurulent, mucus filant, puroi),uneori
fetidă
• +/- hemoptizii
• favorizată de unele poziţii 
• Tegumente – palid- teroase
• Hipocratism digital
• Raluri bronşice romflante/ sibilante în aria de proiecţie a bronşiectaziei
• +/- sindrom pseudocavitar
• +/- sinuzită
• +/- semne ale cordului pulmonar cronic
1.Strat spumos –partial saliva
2.Strat subtire - lichid seromucos
3. Strat purulent – detritus celular, puroi

PARACLINIC:
Rg. toracică standard
·  normală (nu poate exclude dg+).
·  opacităţi reticulare hilio- bazale (“linii de tramvai”, benzi opace)
·  clarităţi areolare (“în rozetă’, “degete de mănuşă”, “fagure de miere”)
·  opacităţi sistematizate (m. ales ale lobului mijlociu şi inferior dr. “în echer”)
Modificările descrise au sediul bazal.

TC DE REZOLUŢIE ÎNALTĂ
• în cupe fine seriate (1,5mm)

12
 • tinde să ia locul bronhografiei
• poate evidenţia calibrul bronşic, neregularitatea pereţilor br., întinderea leziunilor, starea
ţesutului pulmonar vecin, eventuala cauză locală.

Diametrul intern al bronsiei > diametrul a.pulmonare

adiacente, lipsa descresterii lumenului bronsic,
vizualizarea bronsiilor la < 1 cm de pleura

Bronhografia cu substanţă de contrast iodată

Examenul de elecţie pt. dg. de certitudine, topografic şi de tip anatomic al B
Indicaţii : cînd se prevede inrevenţia chirurgicală, pentru a preciza topografia exactă a B şi
unicitatea acesteia.
Contraindicaţii :
·         B diseminate
·         Bolnavi cu disconfort minim
·         Boală obstructivă generalizată asociată
Condiţii:
• se face dupa ameliorarea puseului
• in 2 sedinţe, la 3 săptămîni interval pt. fiecare plamîn
• dacă funcţia pulmonară este convenabilă (PaO2 >70mmHg).
Aspecte bronhografice :

13
 - dilataţii cilindrice, saculare, moniliforme, chistice, sau asocieri, lipsa ramificaţiilor bronhiolo
– alveolare (aspect de “arbore mort”), tasări bronşice (în zonele atelectatice), stopul
substanţei de contrast (aspect de “ramură ruptă”).

BRONHOSCOPIA
INDICAŢII  DIAGNOSTICE :
• examen bacteriologic
• suspiciune de corp străin
• precizarea sursei unei hemoptizii
• precizarea sursei bronhoreei
• in BE. trenante – diagnosticul cancerului BP
INDICAŢII TERAPEUTICE
• aspirarea secreţiilor,
• lavaj bronşic,
• extragerea corpilor străini
EXPLORAREA HISTOLOGICA A FLUIDULUI BRONHOALVEOLAR
Celule inflamatorii = inflamatie cronica / infectie

14
 Macrofage incarcate cu hemosiderina = prezenta sangelui alveolar vechi de aprox 7 zile
Macrofage incarcate cu lipide = aspiratie cronica / alte boli pulmonare severe

EXAMENUL SPUTEI
Recoltată după tuse sau prin bronhoscopie:
• ex. bacteriologic- pe lamă (util pt, Aspergylus- hife şi pt. BK)
• culturi (inclusiv antibiograma – pneumococ, stafilococ, streptococ, H. influenzae, E.Coli,
piocianic, rar anaerobi),
• citologic (cel. epiteliale bronşice, PMN, mucus, absenţa fibrelor elastice); eozinofile în
spută - aspergiloza

ALTE INVESTIGAŢII :
PENTRU STABILIREA DIAGNOSTICULUI ETIOLOGIC
• Biopsie de mucoasă bronşică – sd. diskineziei ciliare
• IDR la BK şi la aspergilus
• Teste ale imunitaţii umorale si celulare: IgG, Ig M, si IgA, subclasele IgG (Ig2), test HIV
• Determinarea concentraţiei NaCl in transpiraţie
• Teste pt.dg astmului bronsic - (IgE), eozinofile
• Ac antiaspergillus
• Culturi din sputa pt.fungi
• Anticorpi antinucleari si FR
• Teste pt. evaluarea RGE
PENTRU STABILIREA STATUSULUI FUNCTIONAL:
• Probele ventilatorii şi gazometria (normale / disfuncţii obstructive sau mixte în stadiile
avansate)
• Scintigramele radioizotopice de ventilaţie şi perfuzie (evidenţiază starea patului capilar şi
eventualele surse de hemoptizie)
PENTRU EVALUAREA COMPLICATIILOR
• Arteriografia bronşică (indicata în – hemoptizii grave abundente / repetitive) ; vizualizează
hipervascularizaţia bronşică de aspect angiomatos, fistule sistemico – pulmonare,
permite embolizarea arterei care sîngerează)
• Probe biologice de inflamaţie (VSH, fibrinogen, leucocitoză, CRP), modificate în puseele
infecţioase),
• EKG (HVD),
• Proteinuria/ 24 h (pt. amiloidoza renală secundară)
• Ex. ORL şi stomatologic (patologie asociată frecvent)

FORME CLINICE:
1.      comună (acutizări în sezonul rece),
2.        supurată / abcedată (recidive subintrante),
3.        uscată (de obicei Tbc, este hemoptoizantă),

15
4.        sdr de lob mediu (B lobului mediu, confundabilă cu pneumonia)

16
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL ETIOLOGIC
• primitive
• secundare obstructiilor / mucoviscidoza

EVOLUŢIA:
• lungă (ani), lent progresivă: iniţial latenţă clinică  pusee de bronhoree –
remisiune  cronicizarea supuraţiei  complicaţii (CPC- deces);
• este mai gravă în BE extinse / bilaterale.

COMPLICAŢII:
1.Hemoptizii masive (necesita uneori bronhoscopie hemostatică + diagnostică,
arteriografie, toracotomie exploratorie / terapeutică; pot produce insuficienţă respiratorie
acută).
2.Bronşită cronică obstructivă disfuncţii ventilatorii  insuficienţă respiratorie cronică 
CPC
3.Extensia infecţiei (bronhopneumonii, pneumonii sau abcese peribronşiectatice, pleurezii
purulente)
4.Alte complicaţii (rare)
- pioscleroză
- amiloidoză (renală, hepatică, cardiacă – dg. = biopsie rectală + colorare cu roşu de Congo),
-septicemii, rar- abcese cerebrale metastatice,
- grefă tbc / aspergilară,

17
TRATAMENT MEDICAL
MIJLOACE
1. antibiotice
2. antiinflamatoare - Fluticasone 110-220 mcg inhalat x 2/zi / Budesonide/
Beclometazona, AINS inhalator - indometacin
3. expectorante / fluidifiante – aerosoli cu ACC, dornase alfa=
dezoxiribonucleaza (Pulmozyme- in special in mucoviscidoza), manitol,
dextran
4. bronhodilatatoare (salbutamol)
5. umidifierea aerului
6. drenaj postural cu tapotaj toracic sau drenaj prin aspiraţie bronşică,
7. oxigen – dacă PaO2 <55mmHg
TRATAMENT
MEDICAL
antibioticoterapia profilactica
• Zilnic – 14 zile/luna
• 10 zile tratament zilnic, alternand cu 10 zile pauza
• Zilnic (ciprofloxacin 0,5-1,5 g/zi sau eritromicin 0,5 g/zi)
• Aerosoli – tobramicina/ gentamicina – pt. Pseudomonas aeruginosa 300 mg x 2 /zi, cu
pauze de o luna
• Tratament I.v. intermitent – la cei cu Pseudomonas aeruginosa

TRATAMENT
MEDICAL
antibioticoterapia in puseu infectios
• De elecţie: Amoxicilina 500 mg la 8 ore
• De rezerva: doxiciclina, claritromicina, azitromicina
• Durata tratamentului : 7-10 zile
• Antibioticele la pluritaraţi :
1. doze mai mari , administrare parenterală, pe perioade mai lungi- chiar 30
zile
2. asocieri : Amoxicilina +aminoglicozid+/- Metronidazol, dacă sputa e fetidă.
SITUATII CLINICE SPECIALE
PSEUDOMONAS
• Imposibil de eradicat recurente frecvente
• Pierde sensibilitatea la ciprofloxacin dupa 1-2 cure
• Sensibil la tobramicin/ gentamicin aerosoli
MYCOBACTERIUM AVIUM INTRACELULAR
• Episoade simptomatice care nu raspund la tratament uzual
• Infiltrate progresive/persistente, noduli sau cavitati
• Tratament recomandat: claritromicina/azitromicina, rifampicina/rifabutina,
etambutol, streptomicina
• Durata tratamentului: + 12 luni de negativare a sputei
ASPERGYLUS
• Itraconazol 400 mg/zi
• Voriconazol

18
TRATAMENT CHIRURGICAL
CONDITII:
· absenţa unei boli sistemice cauzale (mucoviscidoza, diskinezia ciliară, imunodepresii
etc);
· funcţia pulmonara restantă trebuie să fie convenabilă.
INDICAŢII:
 BE localizate, unilaterale, neresponsive / complicate sub tratament medical corect > 12 luni
 hemoptizii refractare > 600 ml netratabile prin embilizare selectiva
Se practică exereze limitate (lobectomii, segmentectomii, rar –pneumonectomii)
TEHNICI
 Exereze limitate (lobectomii, segmentectomii, rar –pneumonectomii)
 Transplant pulmonar – la cei cu fibroza chistica
Risc mare de recurenta a infectiei

19