INFECTII NOSOCOMIALE

SUPORT DE LUCRARI PRACTICE

Asist. Univ. Dr. Isabela Loghin
Disciplina Boli Infectioase
INFECTII NOSOCOMIALE

• Definiţie/Terminologie
• Istoric
• Importanţa infecţiilor nosocomiale
• Tipuri de infecţii nosocomiale
• Epidemiologia infecţiilor nosocomiale
 INFECTII NOSOCOMIALE - Definitie

Infectia dobandită de o persoană în urma suportării sau acordării asistenţei

medicale, în cursul spitalizării sau în condiţii de ambulator, patologie ce nu
era în incubaţie, la debut sau manifestă în momentul respectiv.
 INFECTII NOSOCOMIALE - Terminologie

- Infectii intraspitalicesti
- Infectii asociate ingrijirilor medicale
- Infectie iatrogena
- Infecţia nosocomială
Nosokomeion (greacă) : nosos (boală), komeo (a avea grijă)

Efecte nedorite in urma aplicarii unor tratamente medicale

Se asociaza cu erori evitabile sau neglijenta!
 INFECTII NOSOCOMIALE – Importanta
Epidemiologică

– apariţia de epidemii în unităţi medicale

Clinică

– complică boala de bază

– determină evolutivitatea bolii de bază
– sechele
– decese

Economică

–costuri pentru investigaţii, tratamente suplimentare, durata de spitalizare etc.

 INFECTII NOSOCOMIALE – Nivel mondial
SUA
• 1 din 10 pacienţi prezintă o IN – reprezentând 2.000.000 pacienţi anual.
• costul anual: între 4.500.000.000 $ şi 11.000.000.000 $.
• în 1995 - 88.000 decese datorită IN – 90% puteau fi prevenite.
• prevenirea IN este posibilă pentru 1/3 din cazuri.

Franţa
• prevalenţa IN este 6,9% -7,5% dintre spitalizări din care 40% infecţiiurinare, 10,8% infecţii cutanate şi ale mucoaselor,
10,3% infecţii de plagă chirurgicală, 10% pneumopatii.
• 9.000 decese datorită IN din care 4.200 erau prevenibile.

Italia
• în anii 2000 - prevalenţa de 6,7% dintre spitalizări; 450.000 – 700.000 pacienţi din care 4.500 – 7.000 decese.

Elveţia
• prevalenţa între 2% şi 14% dintre spitalizări; 70.000 pacienţi cu IN.
 PREVALENŢA INFECTIILOR NOSOCOMIALE
-SECTOARELE MEDICALE CU RISC-

• SECŢII DE TERAPIE INTENSIVĂ

• SECŢII DE CHIRURGIE/ARSURI

• SECŢII HEMATOLOGIE - ONCOLOGIE

INFECTII - CLASIFICARE
COMUNITARE
Germeni cu sensibilitate la AB posisbil păstrată

INFECŢII
ASOCIATE G-neg/poz posibil MDR/ ESBL
ASISTENŢEI
MEDICALE

INFECŢII NOSOCOMIALE
MRSA
BGN MDR:
+ non-fermentativi:
• piocianic
• acinetobacter
ETIOLOGIA INFECTIILOR NOSOCOMIALE

- conditiile generale dintr-o unitate medico-sanitara

- natura gazdelor umane

- particularitatile agentilor patogeni circulanti

- specificul manevrelor medicale efectuate

- situatia din populatia generala

 ETIOLOGIA INFECTIILOR NOSOCOMIALE
• bacterii - plurirezistenta la antibiotice
• Stafilococcus spp., E. coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas aeruginosa,
Yersinia, Campylobacter
• Virusuri :
- hepatitice, HIV,
- virusurile cu poarta de intrare respiratorii
 PREVALENŢA AGENŢILOR PATOGENI
• BGN - 60% (E. coli = 25%; Pseudomonas = 15%)

• Coci GP - 30% (S. aureus = 15%)

• Agenti patogeni multirezistenti (Staphilooccus, Klebsiella, Enterobacter,

Acinetobacter, Pseudomonas, fungi)
INFECTII NOSOCOMIALE – Entități clinico-epidemiologice

• infecţii urinare
• pneumonii de aspiratie
• infecţii de cateter
• infecţii postoperatorii
• septicemii
• infecţii posttransfuzionale
Infectii urinare nosocomiale
Frecvente in unităţi de terapie intensivă, urologie, neurologie.

• Factori de risc
– extrinseci: abordările instrumentare ale căilor urinare (sondaje, endoscopii)
– intrinseci: gen feminin, vârsta peste 50 ani, diabet zaharat, afecţiuni neurologice etc.

• Forme clinice de manifestare

– uretrita
– cistita
– pielonefrita

• Complicaţii
– bacteriemie cu şoc infecţios
– septicemie
– abces perirenal
– prostatite, epididimite
Preventia
1. Limitarea indicatiilor pentru cateterizare urinare
2. Respectarea regulilor generale de igiena
3. Aplicarea sondei în conditii de asepsie
4. Sistem închis de drenaj
5. Mentinerea sistemului închis de drenaj
6. Reguli de întretinere a sondei
7. Examen clinic periodic (febra, secretie purulenta, inflamatia meatului)
8. Consum crescut de lichide
9. Schimbarea sistemului de cateterizare (inf. urinara, distrugere, obstruare)
PNEUMONIA NOSOCOMIALA

• frecvenţa: aprox. 20% din IN

– 30-60% a deceselor prin IN

• factori de risc
– factori de gazdă: vârstă, alcoolism, imunosupresia, boli cronice pulmonare;
– condiţii ce favorizează colonizarea orofaringiană: tulburări de conştienţă, traheostomia;
– ventilaţia asistată
– perturbarea mecanicii respiratorii;
ETIOLOGIE

• BGN - 60% (Pseudomonas - 30%, Acinetobacter - 10%, Klebsiella - 8 %);

• Staphylococcus aureus - 30%; S. epidermidis - 10%;
• Candida - 10%; S. pneumoniae; H. influenzae = rar;
• Legionella,
• virusuri - epidemie;
• Aspergillus, Pneumocystis - imunodepresie;
• Flora multimicrobiana - 30-40%
FACTORI DE RISC

• EXTRINSECI
- manevre de intubare dupa diverse tehnici (orala/ nazala);
- durata ventilatiei asistate;
- preventia anti-ulceroasa (modificarea pH. acid)
• INTRINSECI
- vârsta > 70 ani,stare de soc, sedare;
- anergie, interventie chir. Recenta;
- detresa respiratorie, insuficienta resp. cronica, traheotomie, reintubari
PREVENŢIA

• SERVICII ATI - PACIENŢI CU RISC EXOGEN

• 1. Spalarea mâinilor dupa fiecare contact cu pacientul
• 2. Purtarea de manusi dupa îngrijirea pacientilor asistati respirator + aspiratie
• 3. Utilizarea sistemelor de umidificare cu apa sterila (oxigenoterapie, aerosoli, umidificare)
• 4. Sterilizarea circuitelor de ventilatie dupa utilizare la fiecare bolnav

• SERVICII ATI - PACIENŢI CU RISC ENDOGEN

PREVENIREA INHALĂRII DE SECREŢII GASTRICE +
SECREŢIILOR ORO-FARINGIENE

• PREVENIREA COLONIZĂRII CĂILOR AERIENE INFERIOARE

• 1. Pastrarea reflexului de tuse prin evitarea unei sedari energice
• 2. Aspirare bronsica la ancombrati/ respectarea asepsiei
• 3. Schimbarea canulei de traheotomie/ respectarea asepsiei
INFECTII NOSOCOMIALE – de cateter

infecţii locale
- celulită
- tromboflebită

infecţii generale
- septicemie
- bacteriemie
- endocardită
ETIOLOGIE
• Stafilococ - 30-50%
• BGN
• Acinetobacter, Micrococcus, Bacillus, Corynebacterium (imunosupresati)
FACTORI DE RISC

• EXTRINSECI
• mediu:
- modificarea florei cutanate
- absenta masurilor de igiena
- manipularea sistemelor de perfuzie
- alimentatia parenterala
• cateter:
- tehnica defectuoasa
- structura materialului (PVC > poliuretan)
- catetere multiluminale
- localizare (femurala risc >)
• INTRINSECI
- vârste extreme, tratament cu imunosupresoare
- neutropenie, leziuni cutanate
- chimioterapie prelungita
- infectii la distanta
PREVENŢIA
• A. CATETER PERIFERIC
1. Protocol stabilit cu timpi de functionare si pauze
2. Preferabil material metalic/teflon
3. Asepsia riguroasa în perioada de pauza
4. Pansament ocluziv steril
5. Schimbarea abordului venos la fiecare 72 de ore
• B. CATETER VENOS CENTRAL
1. Limitarea indicatiilor
2. Protocol stabilit cu timpi de functionare si pauze
3. Perioada de pauza programata de operator experimentat
4. Asepsia timpilor operatori
5. Abord sub-clavicular fata de cel jugular
6. Decontaminare cu polividone-iodat 10%, clorhexidina 2%
7. Fixarea eficienta a cateterului
8. Pansament ocluziv
9. Preparate aseptice de perfuzie
10. Schimbarea totala a tubulaturii de perfuzie la fiecare 48-72 h în caz de alimentatie parenterala
INFECTII NOSOCOMIALE POSTOPERATORII

Tipuri de infecţii postoperatorii:

– superficiale
– profunde
– ale viscerelor sau spaţiilor periviscerale
– la distanţă:
• pulmonare
• urinare
• infecţii de cateter etc.
INFECŢII ALE PLĂGILOR OPERATORII (IPO)

Infectii superficiale: aparute în 30 de zile de la interventie; cuprind pielea, tesutul

subcutanat, deasupra aponevrozelor
• Infectii profunde: aparute în 30 de zile de la interventie  1 an; la nivelul tes. sau
spatiilor subaponevrotice + febra > 38oC, durere localizata, sensibilitate la palpare,
dehiscenta
• Infectii de organ sau ale unei zone anatomice: aparute în 30 de zile dupa interventie
 1 an, afectând un organ sau o zona deschisa în timpul interventiei.
• IPO - 15% DIN IN;
• INCIDENŢA - 5% SPITALIZAŢI (CHIRURGIE), - 9% SPITALIZAŢI (REANIMARE);
MORTALITATE - 0,6 - 4,6%;
ETIOLOGIE

• coci GP - 75% din IPO

• polimorfism microbian = frecvent;
• depinde de: tipul interventiei, localizare, antibioprofilaxie,
epidemie de spital, conditii ecologice locale
FACTORI DE RISC

• EXTRINSECI
1. tipul interventiei chirurgicale;
2. durata spitalizarii pre-operatorii;
3. pregatirea pre-operatorie;
4. caracteristicile interventiei (tipul câmpurilor, experienta echipei, hemostaza,
durata, hematoame, drenajul plagii, cronologia timpilor operatori, marimea echipei din
sala de interventie, rezolvarea în urgenta)

• INTRINSECI
1. vârste extreme, malnutritie, DZ, imunosupresie;
2. antibioterapie prelungita;
3. infectii anterioare/ concomitente
PREVENŢIA
• PRE-OPERATORIE
1. Scaderea duratei (explorare în ambulator)
2. Depistarea si tratarea infectiilor preexistente
3. Pregatirea tegumentelor

• BLOC OPERATOR
1. PACIENT: decontaminarea zonei de tegument, antiseptice
2. OPERATOR: decontaminarea mâinilor
3. SALA sI MATERIALELE: întretinere (fisa tehnica, verificarea contaminarii
aerului, circuite
4. ANTIBIOPREVENŢIE: diferentiat dupa tipul de interventie = curata, curata
contaminata, contaminata, intens contaminata

• POST-OPERATORIE
1. Asepsia drenurilor, pansamentelor
INFECTII NOSOCOMIALE POSTTRANSFUZIONALE

Etiologie
– Virusurile hepatitice B, D, C, A, TTV
– Retrovirusuri: HIV, HTLV
– Virusuri herpetice:
• CMV, Epstein-Barr;
• Parvovirus B 19
– Bacterii:
Pseudomonas, E.coli, Stafilococcus epidermidis
– Spirochete
• Treponema pallidum, Borrelia burgdorferi
– Protozoare
• Plasmodium malariae,Toxoplasma gondii, Babesia
IN - PERSONALUL MEDICAL - ORD.MS nr. 984/23.06.94

• Infectia contractata în spital sau alte unitati sanitare, care se refera la orice boala datorata
microorganismelor, boala ce poate fi recunoscuta clinic sau microbiologic, care afecteaza fie
bolnavul, datorita internarii lui în spital sau îngrijirilor primite, fie ca pacient spitalizat sau în
tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorita activitatilor sale.

• Principalele infectii care pot fi considerate profesionale la personalul medical :

• virusurile: herpetice, rubeolei, hepatitelor virale B, C, D, G, HIV, gripal, Sindromului
Respirator Acut Sever (SARS)
• Mycobacterium tuberculosis, Neisseria meningitidis
• oricare agent patogen care provine din mediul de spital si contamineaza personalul în
timpul activitatii profesionale
Procesul epidemiologic
Surse de agenti patogeni

- forme atipice de boala

- purtatori de agenti patogeni;
- forme tipice
- personalul medico-sanitar de baza, stagiari (medici, studenti, elevi),
personalul auxiliar (întretinere, bucatarie, spalatorie, magazii) si vizitatori.
Modurile si caile de transmitere
• Modul direct

• transmiterea agentilor patogeni între bolnavi,

• Pacienti-personalul medico-sanitar,
• Caracteristicile serviciului medical

• Modul indirect
• aer, apa, pulberi de sol, obiecte (inclusiv instrumentar medico-chirurgical, mobilier,
elementele bailor si WC-urilor, termometre spatule), medicamente, mâinile
bolnavilor, si diferitelor categorii de personal
Receptivitatea
Bolnavii sunt receptivi în grade diferite

STATUS IMUN
 Preventia
• preocupari pentru ca proiectare si realizarea constructiilor pentru asistenta medico-sanitara sa dispuna de
circuite multiple si alte facilitati care, sa evite diseminarea agentilor patogeni;
• asigurarea unor operatiuni corecte de igienizare cotidiana, decontaminare, dezinsectie si deratizare
periodica;
• triajul bolnavilor la internare si în timpul spitalizarii pentru depistarea precoce a unor riscuri de infectie;
• controlul starii de sanatate a personalului de toate categoriile;
• evitarea aglomeratiilor, spitalizarii prelungite, abuzului de antibiotice;
• controlul periodic al nivelului si naturii contaminarii spatiilor, precum asistenta pacientilor, cu agenti
patogeni;
• folosirea corecta a circuitelor pentru persoane si materiale;
• reglementarea cu caracter preventional al accesului vizitatorilor;
• asigurarea unor operatiuni corecte de pregatire si efectuarea sterilizarii instrumentarului si a altor
materiale;
• pastrarea în rezerva a unor antibiotice cu spectru larg pentru interventia de urgenta în caz de infecti
nosocomiala produsa de agenti rezistenti la antibioticele utilizate;
• preventia infectiilor nosocomiale este organizata si realizata prin programe de catre o comisie special
organizata în fiecare unitate de asistenta medico-sanitara;
Combaterea IN
caracter de urgenta
- ancheta epidemiologica
- interventii epidemiologice clinice si de laborator pentru depistarea si izolarea
bolnavilor,
- raportarea va fi numerica dar urgenta;
- masuri de protectie a celorlalti bolnavi
- se suspenda internarile;
- investigatii complexe pentru depistarea si corijarea cauzelor care au determinat
îmbolnavirile;
- se suspenda total sau partial activitatea serviciului,
- în cazul repetarii unor episoade epidemice, unitatea va fi desfiintata