Sunteți pe pagina 1din 18

Generalitati Vezi galerie foto Virusul HIV ataca anumite tipuri de globule albe (limfocitele T CD4+) care fac

parte din sistemul imunitar. Pe masura ce sistemul imunitar incepe sa slabeasca, globulele albe devin incapabile sa opuna rezistenta impotriva bolilor si de a lupta impotriva germenilor. Germenii care in mod normal ar fi rapid neutralizati, raman in organism si se inmultesc. SIDA nu este cauzata de virusul HIV insusi, ca in cazul unei boli virale obisnuite, ci se datoreaza incapacitatii sistemului imunitar de a lupta impotriva infectiilor. In termeni medicali, o serie sau un grup de simptome si afectiuni ce tind sa actioneze impreuna poarta numele de sindrom. De aici si denumirea bolii de SIDA, adica Sindromul Imunodeficientei Dobandite.

Cuprins articol
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Generalitati Originea virusului HIV Mecanism fiziopatogenic Simptome Mod de transmitere Tratament Profilaxie

Originea virusului HIVSus Primele cazuri de SIDA au fost diagnosticate in mod oficial in SUA. In anul 1981, in functie de modul de raspandire si alti factori, medicii au dedus ca boala nou-aparuta era cauzata de un germen minuscul, un tip de virus. Prin 1983, oamenii de stiinta din SUA si Franta au descoperit, independent, virusi despre care se credea ca provoaca SIDA. Francezii au denumit virusul descoperit Virusul Asociat al Limfoadenopatiei sau VAL, deoarece cauzeaza adenomegalie (cresterea in dimensiuni a nodulilor limfatici din organism). Cercetatorii americani au dat virusului descoperit numele de Virusul Limfatic Celular Uman III sau HTLV III, datorita modului in care acesta ataca celulele corpului. Dupa mai multe controverse privind numirea virusilor si echipa de cercetatori care ii identificase prima data, virusii s-au dovedit a fi aproape identici. In final, acestia au fost denumiti HIV, adica Virusul Imunodeficientei Umane. Majoritatea cercetatorilor cred ca virusul isi are originea in cimpanzeii si maimutele din Africa. Virusii asemanatori cu HIV, denumiti VIP (Virusii Imunodeficientei Primatelor) sunt caracteristici maimutelor. Se crede ca HIV ar fi evoluat din acesti virusi, in urma experimentelor cu sange si organe de maimute sau a ceremoniilor traditionale ce implica sacrificiul acestora.

Analizele genetice si cercetarile asupra raspandirii HIV-ului arata ca virusul are sub 100 de ani, dar peste 20. Probabil a aparut intr-un grup restrans de persoane dintr-o zona indepartata, cu multi ani in urma si s-a raspandit odata cu intensificarea calatoriilor. Mecanism fiziopatogenicSus Numeroase cercetari au fost intreprinse pentru a se afla cum afecteaza virusul HIV sistemul imunitar, insa, pana la mijlocul anilor 90, nu au fost descoperite toate detaliile. Ceea ce se stie este ca virusul ataca unele tipuri de celule din organism. Printre acestea sunt globulele albe din sange, denumite limfocite si alte celule ale sistemului imunitar care in mod normal ajuta organismul sa se apere impotriva virusilor, bacteriilor si altor germeni. De obicei, cand un anumit tip de germen patrunde in organism, sistemul imunitar creaza molecule speciale impotriva acestuia, numiti anticorpi. Anticorpii plutesc in sange si in lichidele corpului si se lipesc de germeni sau ii distrug, facandu-i inofensivi. Intr-o anumita masura, la fel se intampla si atunci cand HIV patrunde in organism. Sistemul imunitar produce anticorpi impotriva virusului. In acest stadiu, o analiza a sangelui sau a unui lichid din corp poate demonstra daca o persoana are HIV. Testul nu detecteaza virusul propriu-zis, ci anticorpii impotriva acestuia. Daca anticorpii sunt prezenti, testul este pozitiv, indicand prezenta virusilor. Intre timp, virusii adormiti se ascund si se modifica permanent in interiorul celulelor corpului, neatinsi de anticorpi. Dupa un timp, virusul HIV incepe sa se multiplice din nou, iar primele simptome fizice de SIDA incep sa apara. Din cand in cand apar pareri conform carora virusul HIV nu provoaca SIDA. Se spune ca virusul este prezent doar la persoanele care au SIDA si chiar ca unele cauze necunoscute declanseaza atat HIV cat si SIDA. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor de stiinta si medicilor considera ca HIV este cauza SIDA. Cercetarile intensive incepute in anii 80 au facut din HIV unul din cel mai studiat virus cunoscut pana in prezent. Cercetatorii au descoperit structura detaliata a acestuia si au trasat o harta a genelor sale. Ei au ajuns la concluzia ca exista mai multe tipuri de virus HIV, nu doar unul. Acestia se modifica continuu, facand dificila producerea de vaccinuri. Organismele persoanelor afectate de aceasta boala nu mai pot lupta impotriva germenilor; de cele mai multe ori boala iese invingatoare din aceasta lupta crunta. Retrovirusurile si HIV Virusurile sunt cele mai simple forme de viata. Multe boli, cum ar fi pojarul, oreionul, racelile si gripa sunt provocate de virusi. Un virus tipic prezinta o portiune centrala sau miez construita din ADNacid dezoxiribonucleic. Acest acid stabileste genele unui virus codurile chimice necesare construirii mai multor virusi identici cu el. Miezul de ADN este acoperit de un invelis asemanator cu un mozaic, format din diverse molecule de

proteine. Cu toate acestea, un virus nu se poate multiplica singur, ci are nevoie de o celula vie, cum ar fi o celula din corp, care sa-i fie gazda. Virusul patrunde in celula gazda, adauga genele sale celor ale gazdei si determina mecanismul chimic al celulei sa fabrice sute de mii de copii ale sale. Apoi, acesti virusi ies din celula-gazda, o distrug si sunt pregatiti sa infecteze si alte celule. HIV este un virus neobisnuit, apartinand unui grup de virusi denumiti retrovirusi. Acestia nu contin ADN, in schimb prezinta ARN. In interiorul celulei-gazda, ARN-ul este mai intai transformat in ADN, iar apoi acest ADN este folosit drept cod pentru inmultirea virusurilor. SimptomeSus Virusul HIV este neobisnuit deoarece principalele efecte ale acestuia nu se simt o perioada de timp, cuprinsa in general intre 5-10 ani dupa ce a patruns in organism. Cand o persoana este infectata cu HIV, virusul se multiplica rapid. El poate fi detectat in sange si in lichidul cefalorahidian. Persoana in cauza poate sa nu fie afectata in aceasta faza sau poate avea unele simptome asemanatoare cu cele ale gripei, cum ar fi curgerea nasului si febra, eruptie pe piele, adenopatie axilara sau dureri de cap frecvente. Aceste simptome vor fi adesea atribuite unei raceli. Aceste simptome si nivelurile ridicate ale virusului HIV in organism dispar de obicei dupa cateva saptamani, cand persoana infectata se simte bine din nou. Virusul este prezent, dar inactiv. Persoana respectiva poate transmite inconstient virusul si altora. Pana la urma, probabil dupa multi ani, HIV se reactiveaza si incepe sa se multiplice din nou. Acum este momentul cand apare SIDA. Afte bucale si leucoplazia paroasa apar adesea pe limba bolnavului de SIDA. Aftele bucale apar sub forma unor pete albe pe limba; leucoplazia consta in niste bube albe de-a lungul limbii. In acest stadiu, sistemul imunitar incepe sa lupte, iar numarul globulelor albe din sange incepe sa scada. In unele cazuri treptat sau in altele dupa doar cateva saptamani, incep sa se dezvolte diverse boli. Acestea pot fi infectii ale pielii si ale mucoaselor. Corpul poate ceda in fata unor infectii, ca pneumonia si tuberculoza sau meningita sau encefalita. Astfel de inflamatii pot cauza confuzie sau probleme mentale (inclusiv dementa). Pot aparea de asemenea tulburari de vedere, diaree sau probleme digestive si rani cu sangerari excesive. Alte boli ce pot sa apara sunt: diferite forme de cancer, ca sarcomul Kaposi, care provoaca leziuni ale pielii. Dupa cateva saptamani sau luni, bolnavul intra in ultimele faze ale bolii, deoarece afectiunile variate coplesesc organismul. Mod de transmitereSus

In comparatie cu alte virusuri, HIV se transmite relativ dificil. El nu poate supravietui in afara organismului, departe de caldura si lichide si, prin urmare, nu se gaseste in aer. Aceasta inseamna ca oamenii nu se pot infecta inspirandu-l. In conditii normale HIV nu poate fi contactat prin tuse, stranut, insecte, ca muste si tantari sau prin folosirea colectiva a prosoapelor, tacamurilor sau a altor obiecte. HIV se poate transmite prin trei cai principale, fiecare implicand schimbul de sange sau de lichide din organism. Oamenii pot contacta virusul atunci cand sangele sau un lichid (de exemplu sperma) din corpul unei persoane infectate intra in contact cu propriul lor sange sau lichide in interiorul organismelor lor. O cale de transmitere a virusului HIV este prin contact sexual. Acesta include atat relatiile heterosexuale cat si pe cele homosexuale. Virusul este transmis de la un partener la celalalt prin intermediul lichidelor din corp. A doua cale prin care se transmite HIV este cea transplacentara de la mama infectata la copilul aflat inca in uter. Virusul poate patrunde in sangele copilului inainte ca acesta sa se nasca, cand se dezvolta in uter sau in timpul nasterii. A treia cale de contactare a virusului este prin sange sau prin lichidele corpului, de obicei prin injectare. Inainte ca sangele sa fie testat pentru HIV, unele persoane au donat sange. Unii dintre ce care au primit sangele contaminat au fost infectati. In prezent, sangele donat este examinat cu atentie, in scopul prevenirii raspandirii virusului HIV prin transfuzii. Virusul poate fi transmis si prin refolosirea unui ac hipodermic nesterilizat sau a unei seringi nesterile, deja folosita de o persoana infectata. TratamentSus Pe masura ce medicii si pacientii au castigat experienta legata de boala, s-au inregistrat imbunatatiri in ingrijirea pacientilor si tratarea bolilor si afectiunilor provocate de SIDA. De exemplu, unele tipuri de pneumonii declansate de SIDA pot fi tratate cu medicamente antibiotice si antivirale. Inflamatiile pielii, cauzate de sarcomul Kaposi sunt remediate prin radioterapie (radiatii sau tratament cu raze X). Dar in prezent nu se cunoaste un tratament curativ impotriva SIDA si nici un tratament eficient pe termen lung. De asemenea, nu exista vaccin (imunizare) pentru a impiedica evolutia si raspandirea virusului HIV, cum exista impotriva poliomelitei, pojarului si altor boli similare. In ciuda eforturilor continue de cautare de medicamente si vaccinuri antiSIDA si a succeselor ocazionale, progresele s-au dovedit a fi lente si dificile. Deoarece virusurile traiesc si se inmultesc in interiorul celulelor-gazda, acestia sunt tinte greu de atins. Exista putine medicamente antivirale eficiente, in comparatie cu multele antibiotice care omoara bacteriile. Medicamentul zidovudina (AZT) incetineste evolutia SIDA la unele persoane. Insa poate avea efecte secundare neplacute sau grave: greturi, varsaturi, stari de slabiciune, iar in unele cazuri poate deteriora maduva osoasa. Unii pacienti nu pot sau prefera sa nu ia acest medicament.

O alta metoda stiintifica este impiedicarea virusului HIV de a se fixa pe suprafata celuleigazda. Punctele de atasare dintre virus si celulele corpului sunt bine percepute. Oamenii de stiinta incearca sa creeze un medicament care sa intervina in procesul de legare dintre virus si celula sau sa-l blocheze si spera totodata ca acesta va omori si virusul in acelasi timp. ProfilaxieSus Multe zvonuri s-au vehiculat cand SIDA a fost prima data recunoscuta ca boala. In prezent se stie ca oricine poate fi infectat cu HIV. Tanar sau batran, homosexual sau heterosexual, alb sau negru, barbat sau femeie - virusul poate afecta pe oricine, in functie de circumstante. Important este daca o persoana este implicata in asa-numitele "activitati cu grad ridicat de risc". Aceste activitati includ folosirea de droguri injectabile cu ace nesterile si schimbarea frecventa a partenerilor sexuali sau sexul neprotejat (fara folosirea prezervativului). Oricine poate reduce riscul de a se infecta cu HIV prin evitarea activitatilor mentionate. Aceasta inseamna evitarea drogurilor si sex protejat. Protectia consta in folosirea prezervativului si limitarea numarului de parteneri sexuali. Este importanta cunoasterea detaliata a trecutului sexual al partenerului, deoarece de la infectia cu HIV pot trece ani de zile pana la declansarea bolii SIDA. In acest interval de timp, persoana infectata cu HIV poate parea sanatoasa si poate sa nu stie ca poarta virusul, fiind insa capabila sa-l transmita si altora. HIV se poate afla si in saliva, dar se crede ca nu poate fi transmis prin sarut. Cu siguranta, SIDA este o amenintare grava a sanatatii oamenilor. Conform estimarilor, la inceputul anilor 90 peste 10 milioane de persoane aveau HIV. Organizatia Mondiala a Sanatatii arata ca acest numar a ajuns la 40 de milioane in 2000. In SUA, in 1991, o persoana cu SIDA murea la fiecare 12 minute. Aproape toate tarile lumii sunt afectate de aceasta boala, desi HIV se gaseste cu precadere in anumite zone, cum ar fi America de Nord, Caraibe, Africa Centrala si Asia de Sud-est. Deoarece majoritatea persoanelor infectate cu HIV vor avea SIDA si nu vor supravietui, aceasta este o pierdere enorma de vieti si resurse umane. In timp ce oamenii de stiinta continua sa caute un tratament, singurul mod de aparare este schimbarea obiceiurilor personale, evitand activitatile cu nivel ridicat de risc. Campanii pentru incurajarea sexului protejat au fost lansate in lumea intreaga.

Caile de transmitere ale HIV


Pentru ca virusul sa poata fi transmis are nevoie de urmatoarele conditii:

1.

O cantitate destul de mare de lichide infectoase


LICHIDE INFECTIOASE Singe
(chiar si cel menstrual)

INCARCATURA VIRALA foarte mare mare nu chiar atat de mare, suficienta insa pentru o
cotaminare

sperma secretie vaginala lapte de mama

mai mica, suficienta insa


pentru o contaminare

2. Porti de intrare in corp pentru HIV:

o o o o o

Rani deschise Suprafete de piele inflamate (purulente) Suprafete de piele zgiriate Mucoase inflamate, ranite Tesuturi extrem de sensibile- la suprafata mucoasei intestinului, vaginului precum si uretrelor

LICHIDE NEINFECTIOASE saliva transpiratie lacrimi fecale urina

INCARCATURA VIRALA nici una sau minima nici una sau minima nici una sau minima minima minima

HIV este deosebit de sensibil si nu poate trai in afara corpului. Masurile de igiena obisnuite in
casa si in spital sunt suficiente pentru a-

HIV/SIDA (AIDS), ITS (BTS)

SAFE SEX, SAFER SEX


| HIV, AIDS (SIDA) - statistici | Sondaj de opinie | HIV, SIDA | ITS (Infectii cu Transmitere Sexuala)/BTS (boli cu transmisie sexuala) | Caile de transmitere ale HIV | Estimarea riscului contaminarii cu HIV sau BTS | Testul HIV | Profilaxie post-expunere la HIV | Terapii anti HIV | SAFE SEX, SAFER SEX | PREZERVATIVE | Legislatie | Contact/Forum | Bibliografie | Webmaster
Home

Safe sex, safer sex, prezervative, geluri si alte asemeni...

Ce este SAFE SEX?

Prin safe sex se intelege un act sexual absolut sigur, adica nici un fel de contact cu fluidele infectioase ale corpului. (exemple: sex telefonic, sex pe internet, sarutat, masaj, mangaiat, masturbare)

Ce este SAFER SEX?

Prin safer sex se intelege un act sexual mai sigur, adica orice act sexual in timpul caruia lichidele infectioase ale corpului nu patrund in corpurile partenerilor (sange, sperma, lichid vaginal, lapte de mama)

Contactul sexual penetrant trebuie facut intotdeauna cu prezervativ. Acesta nu ofera protectie doar contra HIV ci si contra bolilor cu transmitere sexuala (ex. gonoree, sifilis, chlamidia, herpes si hepatita B). care maresc riscul infectarii cu HIV. Evitarea ejacularii in gura partenerei/partenerului Evitarea folosirii in comun a instrumentelor erotice sau dezinfectarea lor. In cazul folosirii in comun a vibratoarelor este indicat ca acestea sa se foloseasca impreuna cu un prezervativ. Evitarea in cazul unei rani deschise a contactului dintre aceasta si sange, sperma, urina si fecale

SAFER SEX ESTE ACTUL SEXUAL MAI SIGUR, ACEASTA NU INSEAMNA INSA 100% SIGUR.

Folosirea corecta a prezervativelor poate diminua riscul infectiei

cu HIV, poate preveni sarcinile nedorite si bolile cu transmitere sexuala. Folosirea prezervativelor ofera siguranta mai mare dar nu asigura protectie completa. Sexul nu este si nu a fost niciodata lipsit de risc.

Prezervativele garanteaza siguranta atunci cand au aplicata pe ambalaj stampila "verificat dupa EN 600", indiferent de culoare, suprafata, gust, miros sau marime. Prezervativul continua sa fie cea mai buna metoda de protectie impotriva contaminarii cu HIV sau BTS.

PREZERVATIVUL INDICAT PENTRU TIPUL DE CONTACT SEXUAL DORIT Contact sexual anal

Prezervative mai gorase: ER, Condomi professional, London Extra Strong (DUREX), HT- Special Utilizarea impreuna cu suficent gel!

Contact sexual vaginal


Prezervative normale: Ritex RR 1, Condomis, RFSU, Mondos, ES, Hot Rubber, Conamore. La folosirea impreuna cu gel se pot intrebuinta si prezervative mai subtiri- Manix Acolo unde exista riscuri mari de infectie se pot folosi prezervative mai groase: ER, Condomi professional, London Extra Strong (DUREX), HT-Special. Atunci cand nu exista destul lichid vaginal este indicat ca prezervativul sa se foloseasca impreuna cu gel. Pentru femeile sau cuplurile care nu doresc sa se expuna deloc riscului exista o alternativa la prezervativul barbatesc. Circuland sub numele de Femidom, Femi sau Reality, "prezervativul femeiesc" ofera protectie mult mai sigura impotriva BTS si HIV, in comparatie cu prezervativul barbatesc care folosit corect este eficient intr-un procent de 95% in ceea ce priveste transmiterea

HIV. Femidomul, desi cu existenta lunga, prea putin cunoscut, este asemeni prezervativului barbatesc dar mai larg, format dintr-o foita rezistenta de poliuretan. La capetele lui se gasesc doua inele, unul mic, la capatul inchis, care se introduce/fixeaza in vagin in timp ce inelul mai mare ramane afara, acoperind zona genitala a femeii si penisul. Desi la inceput exista unele mici inconveniente in ceea ce priveste acomodarea cu acest gen de prezervativ, prin exersare se ajunge in final la acceptarea lui. Femidomul ofera extra protectie, el da femeilor o sansa in plus pentru a se proteja pe ele si pe partenerii lor, nu cauzeaza efecte secundare, produce mai putine reactii alergice, este rezistent si durabil, nu necesita conditii speciale de pastrare si se elibereaza fara prescriptie medicala. Singurul inconvenient ar fi pretul. Contact sexual oral

Se poate folosi orice tip de prezervativ inclusiv cele fara rezervor. Cei care intrebuinteaza prezervativele la acest fel de contact sexual pot ejacula si in gura.

Stimulare orala la femei

Folosirea de Dental Dams sau prezervative taiate in lungime.

Sex cu obiecte sau vibratoare

In cazul unei intrebuintari in comun sau a folosirii lor alternative in vagin si anus se utilizeaza un prezervativ, sau inainte de reutilizare/ transmitere catre o alta persoana se curata foarte bine cu apa fierbinte si solutii cu detergenti. Preferabila este insa dezinfectarea lor.

Marimi de prezervative- L, XL, XXL

Ar fi indicat ca aceste marimi de prezervative sa se foloseasca doar atunci cand este cazul si nu pentru a impresiona partenera, partenerul. In cazul unei nepotriviri exista pericolul ca prezevativul sa lunece!

Prezervativele cu luminite sau cele tip jucarii, care nu au pe ele insemnul

"EN 600" nu sunt indicate ca mijloace de protejare. Ce este de facut in cazul alergiilor?

Indicat ar fi sa se consulte un specialist. Daca sunteti alergici la prezervativele din latex le puteti folosi pe celele din poliuretan. (Durex Avanti, eZON) In cazul alergiilor la gel se poate schimba marca acestuia.

Ce fel de gel ar trebui folosit?


Folositi doar gelul hidrosolubil. In nici un caz nu se vor folosi substante uleioase cum ar fi vaselina sau alti lubrifianti, diferite creme sau poduse cosmetice, uleiul comestibil sau grasimi. Gelurile pe baza de apa sau cele pe baza de glicerina sunt mai ieftine dar se usuca mai repede. Geluriele pe baza de silicon isi pastreaza timp indelungat porprietatile, sunt insa mai scumpe.

Cum se foloseste un perzervativ


Prezervativul se ruleaza pe penis inainte de prima penetrare. Inainte de a rula prezervativul, acesta se apasa cu degetele in varf aprox. 1-2 cm pentru a scoate aerul si pentru a lasa loc spermei. Se trage preputul inapoi iar prezervativul se rulaza pe penisul aflat deja in erectie. Trebuie sa veti grija ca in acest timp sa nu intepati prezervativul cu unghiile Inainte de a intrebuinta prezervativul asigurati-va ca el este rulat inspre exterior. Daca l-ati rulat gresit, nu-l intrebuintati din nou intorcandu-l pe partea cealalta, ci folositi unul nou. Prezervativul se ruleaza pana la capat. Nu se intrebuinteaza niciodata doua prezervative deodata (unul peste altul)! Este gresita ideea ca doua prezervative folosite deodata ofera protectie mai mare. Inainte de fiecare penetrare (de o noua penetrare) verificati cu mana daca prezervativul mai este corect asezat. Dupa ejaculare penisul si pezervativul se scot impreuna din vagin sau anus. In tot acest timp prezervativul se tine de inelul de guma.

Prezervativele se intrebuinteaza doar o singura data.

De retinut:

Prezervativele trebuie astfel pastrate incat sa fie ferite de caldura, lumina, frecare, presare, obiecte taioase si ascutite. Ambalajul in care se afla prezervativul nu se va desface niciodata cu foarfeca, cutitul sau cu alte obiecte ascutite. Prezervativele se pastreaza intr-un loc uscat si rece, nu se expun niciodata luminii sau caldurii. Atentie la unghii! Nu se recomanda folosirea prezervativelor in acelasi timp cu administrarea de terapii pe baza de unsoare in regiunea vaginala. (unguente sau supozitoare) De altfel pe pachetele de supozitoare pentru uz vaginal este obligatorie inscriptionarea de contraindicatii. Atentie la razurile in zonele intime! In cazul in care nu exista destula secretie vaginala iar contactul sexual este "prea uscat" exista pericolul ca prezervativul sa se erodeze. Pentru siguranta folositi doar prezervative inscriptionate "verificat dupa EN 600". Pentru contactul sexual anal trebuie folosite doar prezervative groase, aici forta de frecare fiind in general mai mare decat la contactul sexual vaginal. La contactul sexual anal (eventual la si la cel vaginal) prezervativul trebuie folosit impreuna cu un gel. Prezervativele nu se folosesc impreuna cu un gel pe baza de grasimi (uleiuri de corp pentru bebelusi, creme, uleiuri comestibile si grasimi, gel de par si ceara pentru par.) Se foloseste doar gel pe baza de apa si silicon. La cumpararea prezervativelor fiti atenti la ambalaj. Pe acesta exista un termen de valabilitate. Dupa expirarea lui prezervativul nu mai poate fi folosit.

HIV / SIDA > Despre HIV / SIDA SIDA este una dintre cele mai grave boli din istoria omenirii.

"Pacientul zero" al epidemiei a fost descoperit n Statele Unite ale Americii, ns specialitii afirm c nc din anii `70 au existat persoane infectate. De atunci, SIDA a provocat moartea a peste 20 de milioane de oameni din toat lumea. V dai seama? Ct populaia Romniei! SIDA este provocat de HIV (virusul imunodeficienei umane). Acest virus atac exact celulele care protejeaz corpul mpotriva infeciilor. Pe msur ce numrul acestor celule scade, organismul persoanelor infectate cu HIV (seropozitive) nu mai poate face fa bolilor (pneumonie, tuberculoz, meningit). Atunci cnd organismul unei persoane HIV+ ajunge n acest stadiu i nu se mai poate apra mpotriva infeciilor, se spune c acea persoan sufer de Sindromul Imunodeficienei Dobndite, adic SIDA. Din acest moment sntatea persoanei ncepe s se deterioreze rapid, ducnd n final la deces. Medici i cercettori din ntreaga lume fac eforturi uriae pentru a descoperi un tratament eficient mpotriva HIV. S-au descoperit medicamente foarte eficiente care ncetinesc multiplicarea virusului n organism, prelungind viaa persoanelor HIV+ i ajutndu-le s triasc normal. n prezent ns nu exist nici un vaccin care s protejeze organismul mpotriva infeciei cu HIV i nici un tratament care s vindece SIDA.

HIV / SIDA > Cai de transmitere HIV se transmite:


Dac ai contact sexual (vaginal, oral sau anal) neprotejat (fr prezervativ) cu o persoan infectat. Dac eti nsrcinat i eti seropozitiv, poi transmite virusul copilului nainte de natere, n timpul naterii sau dup natere (prin alptare la sn). n urma unei intervenii chirurgicale sau stomatologice dac instrumentarul medical nu a fost sterilizat corespunztor. Dac i injectezi droguri cu un ac sau o sering folosit de ctre o persoan infectat. La cosmetic sau frizerie, dac instrumentele folosite nu au fost sterilizate corect (Atenie! Aparatele folosite n cabinetele de cosmetic i n frizerii pentru sterilizare nu au puterea de a distruge HIV sau alte virusuri, cum ar fi cel al Hepatitei B sau C). Prin tatuare, dac acele pentru tatuaj nu sunt de unic utilizare, folosindu-se acelai ac la mai multe persoane. De asemenea, nu trebuie folosit de la un client la altul tuul sau vopseaua pentru tatuaj, deoarece exist riscul ca acest lichid s conin snge infectat de la clientul precedent. Prin transfuzie, dac primeti snge de la un donator infectat cu HIV. Riscurile infectrii pe aceast cale sunt astzi foarte mici n Romnia, donatorii fiind testai nainte de a dona snge pentru intervenii medicale.

Atunci cnd oferi primul ajutor unei persoane seropozitive care a suferit un accident (cu sngerare), fr a respecta minime msuri de precauie (dac nu ai la ndemn mnui sterile folosete o pung de plastic).

HIV NU se transmite:

Folosind aceeai vesel sau aceleai tacmuri cu o persoan infectat cu HIV. Mncnd din mncarea gtit de o persoan infectat. Atingnd, mbrind sau srutnd o persoan HIV+. Folosind aceeai toalet cu o persoan infectat. Folosind aceleai obiecte cu o persoan infectat. Stnd n aceeai camera cu o persoan infectat. De pe un scaun sau banc unde a stat o persoan infectat. Prin nepturi de insecte. De la animal la om. Animalele nu sunt purttoare de HIV, cu excepia unei singure specii de maimu, considerat de unii specialiti sursa epidemiei. Prin aer sau ap. Prin lichide, ca laptele de animale, sucuri etc. Virusul nu le poate contamina.

HIV / SIDA > Testul HIV Testul HIV este un test indirect, care indic prezena n organism a anticorpilor mpotriva HIV, iar nu a virusului propriu zis. Din momentul infectrii, organismul are nevoie de 3 pn la 6 luni (uneori chiar mai mult) pentru a produce anticorpi care vor fi identificai cu ajutorul testului HIV. De aceea, testul HIV va indica un rezultat precis de-abia dup ce trece aceast perioad de 26 luni - numit "fereastr imunologic". Cu alte cuvinte, dac ieri, de exemplu, ai avut un contact sexual neprotejat i i faci testul mine sau chiar peste o lun, rezultatul nu va fi concludent. n cazul n care te decizi s faci acest test, este important s te adresezi centrului de consiliere i testare unde personalul specializat i poate oferi toate informaiile necesare. De ce se recomand consilierea i testarea HIV? Poate consideri c nu te-ai expus niciodat riscului de a te infecta. C ai putea recunoate "dintr-o privire" o persoan infectat i prin urmare te-ai proteja imediat. ine cont ns de faptul c o persoan infectat cu HIV nu are nici un semn distinctiv. Nu scrie pe fruntea nimnui dac este infectat sau nu. n plus, nu te baza pe faptul c partenerul/a i va spune dac este seropozitiv/, s-ar putea s se team s-i destinuiasc un asemenea secret. Cel mai adesea ns partenerul/a nu tie c este infectat/. De aceea este bine s-i faci testul HIV. n primul rnd, pentru a afla care este starea ta de sntate. n cazul n care descoperi c eti infectat, vei putea beneficia de ngrijire

medical de specialitate i de asemenea, vei putea preveni i infectarea altor persoane. Se recomand testarea mai ales n situaii n care:

Ai avut un contact sexual neprotejat. Ai avut sau ai parteneri sexuali multipli. Ai suferit o intervenie chirurgical sau o transfuzie de snge. Ai primit tratamente injectabile i ai fost spitalizat. Eti nsrcinat sau doreti s ai un copil. Foloseti droguri injectabile. Doreti s te cstoreti sau s ncepi o relaie stabil.

Cnd se face testul HIV? Rezultatul testului este concludent doar dac l faci la aproximativ 6 luni de la momentul presupusei infectri. Este important ns c imediat dup expunerea la risc s consuli specialitii unui Centru de Consiliere i Testare, pentru a evalua mpreun situaia i pentru a evita s te mai expui i altor riscuri de infectare (de exemplu sex fr prezervativ). Ce este testul HIV ? Cel mai des folosit tip de test este ELISA, test pentru depistarea anticorpilor anti-HIV. Exist i alte metode de testare, cele directe, care evideniaz prezena virusului n snge; acestea sunt ns folosite mai ales n cercetare, fiind foarte laborioase i scumpe. Unde te poi testa Unele Direcii Judeene de Sntate Public din Romnia au deschis, n colaborare cu Fundaia Romanian Angel Appeal, Centre de Consiliere i Testare. n aceste centre, beneficiezi de consiliere gratuit. Testarea este de asemenea gratuit, n limita a doua testri pe an, pentru fiecare persoan. Poi afla adresa i numrul de telefon al acestor Centre de Consiliere i Testare citind seciunea 'HIV/SIDA: Resurse i adrese utile' de pe acest site. Testarea HIV se efectueaz contra cost i n alte laboratoare private sau clinici, dar de cele mai multe ori, acestea nu ofer i consiliere. Pentru a afla unde poi face testul HIV n oraul n care locuieti, adreseaz-te Direciei Judeene de Sntate Public. Informaii despre centrul de testare poi solicita i de la medicul tu de familie sau de la personalul centrelor de planificare familial. Cnd vei ajunge la centrul de testare, un consilier specializat i va explica cum se face testul, cnd i cum i se va comunica rezultatul. Vei avea ocazia s spui consilierului: din ce motive consideri c ai fost ntr-o situaie riscant, care crezi c va fi rezultatul testului i cum crezi c vei reaciona, indiferent de rezultatul testului. Discuia este confidenial, iar consilierul nu va judeca stilul tu de via i nu-i va face moral. Trebuie ns s fii sincer, cu el i cu tine, pentru c numai n cunotin de cauz poi decide ce este mai bine pentru tine.

Poi alege ntre testarea confidenial i cea anonim. Testarea confidenial este nominal - adic i se cere numele - dar garanteaz pstrarea secretului n privina identitii tale. Rezultatul testului i va fi comunicat numai personal, iar n cazul n care rezultatul este "HIV pozitiv" poi beneficia de trimitere ctre centrele specializate de ngrijire i tratament. n cazul testrii anonime, nu este necesar dezvluirea numelui. Proba de snge poate fi nsoit de un cod numeric sau o parol, iar n acest caz rezultatul testrii i va fi comunicat personal, dar nu poi beneficia de trimitere ctre centrele specializate de ngrijire i tratament. HIV / SIDA > Evolutia infectiei si tratamentul Imediat dup ptrunderea n organism, HIV ncepe s se multiplice. De cele mai multe ori, persoana infectat nu simte nimic deosebit. Este ns posibil ca dup 2-6 sptmni de la momentul infectrii s apar simptome care duc cu gndul la o grip sau la o alt infecie viral i care dispar n mod obinuit dup cteva sptmni. n cele mai multe cazuri aceste manifestri sunt asociate cu alte boli. Aceast faz se numete primoinfecie. Pentru un timp, adesea ndelungat (circa 8-15 ani), poate exist un echilibru ntre producerea de noi virusuri i reacia sistemului imunitar. Cnd capacitatea organismului de a se apra scade foarte mult, prezena unor microbi poate determina apariia unor infecii, numite "oportuniste", care marcheaz intrarea n stadiul SIDA. Numai un medic specializat n infecia cu HIV (infectionist) poate evalua starea de sntate a unei persoane infectate i o poate ajuta n alegerea i stabilirea tratamentului adecvat. Obiectivele tratamentului Odat cu apariia acestei maladii, cercettorii din lumea ntreag au nceput o adevrat cruciad mpotriva ei. Eforturile lor au cptat contur n ultimii zece ani, cnd au dovedit eficiena tratamentului antiretroviral n combaterea multiplicrii virusului n organismul persoanelor infectate. Tratamentul n infecia cu HIV are, n principiu, urmtoarele obiective:

Scderea ratei de multiplicare a HIV. Evitarea apariiei infeciilor oportuniste datorate scderii puterii de aprare a organismului. Asigurarea unui regim de via normal. Meninerea sau refacerea imunitii celulare.

HIV / SIDA > Transmiterea in timpul actului sexual

Cu puin nainte de actul sexual i n timpul lui, se elimin unele fluide prin organul sexual masculin (penis), respectiv feminin (vagin). Dac unul dintre parteneri este infectat cu HIV, virusul se va gsi i n fluidul eliminat n timpul contactului sexual. Dac un brbat infectat cu HIV nu poart prezervativ atunci cnd are contact vaginal cu partenera sa, sperma va fi eliberat direct n vagin, iar virusul poate trece direct n sngele femeii prin intermediul mucoasei vaginale, n special prin locuri n care vaginul prezint zgrieturi sau rni minuscule (acestea pot fi att de mici nct pot trece neobservate). Practicarea sexului anal neprotejat prezint un risc de infecie cu HIV mai mare dect sexul vaginal. Mucoasa anal este mai sensibil, iar anusul este mai puin elastic dect vaginul. n aceste condiii, riscul de rnire a anusului n timpul contactului sexual este mai mare dect n cazul vaginului. Dac o femeie infectat cu HIV are contact sexual cu un brbat care nu poart prezervativ, virusul poate ptrunde n sngele brbatului prin uretr sau prin zone n care penisul prezint mici rni sau zgrieturi. Riscul de infecie cu HIV este mai mare dac n timpul actului sexual exist vreun contact cu sngele partenerului - n cazul n care contactul sexual are loc n timpul perioadei de menstruaie, cnd n vagin poate fi snge. De asemenea, poate exista sngerare n timpul unui contact anal sau vaginal mai brutal. Mult lume consider c fcnd sex oral nu se poate infecta cu HIV sau alte ITS. Exist ns riscul infectrii n special n situaia n care partenerul/a are rni n cavitatea bucal (gingii sngerande, carii etc). Riscul infectrii crete dac organele genitale prezint zgrieturi sau rni minuscule. Cum te poi proteja n timpul actului sexual? Folosirea corect a prezervativului de fiecare dat cnd ai un contact sexual este singura cale de a te proteja mpotriva infeciei cu HIV. Pilula contraceptiv este bun pentru prevenirea sarcinii, dar nu protejeaz mpotriva transmiterii virusului. Steriletul protejeaz la rndul su doar mpotriva sarcinilor nedorite, dar nu i mpotriva infeciilor cu transmitere sexual. Faptul c i cunoti bine partenerul/partenera nu i asigur protecie mpotriva transmiterii HIV. Dup ce ntlneti o persoan de cteva ori, s-ar putea s i se par c o cunoti destul de bine. ns nu poi ti dac persoana respectiv este infectat doar uitndu-te la ea. Uneori i se poate prea dificil s-i spui partenerului/partenerei c vrei s foloseti prezervativul. Acest lucru pare i mai dificil n cazul cuplurilor cstorite sau a celor care sunt de mult timp mpreun. Te ngrijoreaz faptul c dorina ta ar putea fi interpretat de el/ea ca o lips de ncredere. Trebuie s te gndeti ns c prezervativul te ajut pe tine i pe partener s fii n siguran. Simindu-v n siguran, vei fi relaxai i v vei putea bucura i mai mult de experiena sexual. Folosirea prezervativului n timpul actului sexual te protejeaz i de contractarea altor infecii dect cea cu HIV. Infeciile cu transmitere sexual (ITS) - cele mai frecvente dintre ele fiind gonoreea, sifilisul, hepatita (B, C) - nu afecteaz corpul doar la nivelul

organelor genitale. Nedescoperite sau netratate la timp, ele pot avea efecte extrem de grave asupra strii tale generale de sntate. Ele pot produce infertilitate, impoten i pot cauza chiar moartea dac nu sunt tratate corespunztor. Se poate renuna la prezervativ doar n momentul n care, n urma unor analize, ambii parteneri sunt depistai ca fiind sntoi i exist o ncredere total n fidelitatea partenerului. Testul HIV este singura modalitate prin care cineva poate afla dac este infectat cu HIV. n cazul n care rezultatele sunt negative (fapt care arat c persoana nu este infectat) partenerii pot decide de comun acord s renune la folosirea prezervativului. Trebuie inut ns cont de faptul c pe parcursul unei relaii pot aprea situaii n care unul dintre parteneri (sau ambii) s-a expus riscului infectrii. De exemplu, intervenii chirurgicale sau stomatologice. De asemenea, exist persoane pentru care relaiile n afara cuplului sunt acceptate (situaie n care, pentru propria protecie i implicit a partenerului, folosirea prezervativului este obligatorie). De aceea, este recomandat ca testul HIV s fie repetat de dou ori pe an, ca verificare de rutin, iar prezervativul s nu fie considerat o piedic n calea plcerilor ci singura metod de protecie.

S-ar putea să vă placă și