RECOLTAREA PROBELOR BIOLOGICE

Obiectivul testelor de laborator, presupune recoltarea, transportarea și prelucrarea produselor

biologice sau patologice, în condiții optime care permit investigații de laborator ce confirmă, infirmă
sau completează diagnosticul clinic, oferind certitudine și veridicitate diagnosticului final

Foarte importantă în vederea recoltării probelor biologice este pregătirea pacientului, care se
face de către mediculul care a prescris analizele şi care constă în câteva recomandări.

Instructiuni de pregatire a pacientilor pentru recoltarea probelor biologice

De evitat sunt tutunul, cafeaua, ceaiul care influenţează funcţia unor organe.
Consumul de băuturi alcoolice conduce la leziuni celulare hepatice şi la creşteri ale
trigliceridelor, gama-glutamiltransferazei, aspartat-aminotransferazei, lactatului, acidului uric.
Efortul fizic susţinut determină:
 creşterea enzimelor musculare lactatdehidrogenază, creatinkinază, transaminaza
glutamicoxalacetică, a metaboliţilor lactat şi piruvat;
 creşterea ureei, creatininei, acidului uric, α2-macroglobulinei, HDL-colesterolului;
 scăderea albuminei, fierului, sodiului.
Vitaminele, analgezicele, somniferele ş.a determină modificări ale enzimelor, ale diferiţilor
metaboliţi precum şi ale unor reactanţi chimici, ceea ce poate duce la intensificarea unor reacţii de
culoare sau la inhibiţia apariţiei lor din cauza interferenţei cu medicamentul.
Interferenţele cauzate de medicamente sau metaboliţi se pot datora:
 acţiunii directe în sânge (ex. insulina şi glicemia, diureticele);
 acţiunii indirecte (efectele adverse ale anticoncepţionalelor care determină scăderea toleranţei
la glucoză administrată pe cale orală);
 interferenţei cu reactivii chimici ai metodei de dozat (antibioticele şi creatinina).
Ritmul circadian influenţează secreţia multor hormoni: ACTH, PTH, cortizon, aldosteron,
determinându-le concentraţii maxime între anumite ore.
Secreţia maximă pentru aldosteron are maxima la ora 8 şi minimă la ora 18.00. Concentraţia
plasmatică a fierului are un ritm circadian cu maxim după amiaza şi minim la ora 4 dimineaţa.
Şi alte substanţe sunt secretate în mod discontinuu în sânge, trigliceridele, ureea, P având nivele
serice mai ridicate seara, sau în urină: UBG, excreţia urinară de K, LH, FSH, TSH.
Sarcina influenţează majoritatea analizelor: hemoglobina, feritina, glucoza, proteinele,
albumina, Cat, Cai, Mg, Fe, fosfatul, bicarbonatul, ureea, creatinina, acidul uric, FAL, CK, Col, HDL-
Col, LDL-Col, TG, fibrinogenul, α1 – antitripsina, α2 – macroglobulina, vitamina B12.
Şi în timpul ciclului menstrual se constată variaţii în secreţia unor hormoni de tipul ADH, PRL,
estrogen, progesteron, etc.

Reguli generale

În funcţie de analizele ce trebuie efectuate pacientului i se comunică:

 să servească ultima masă cu 16 – 17 h înainte de recoltă (à jeun);
 să renunţe la fumat în dimineaţa recoltării;

Page 1
  să evite să bea cafea, ceai, alcool;
 să nu fie după o masă copioasă;
 să nu fie imediat după un efort fizic intens;
 să stopeze orice medicaţie cu 24 h înainte de recoltare.

Reguli particulare

În cazul testului de toleranţă la glucoză administrată oral, pacientul va urma un regim alimentar
timp de trei zile înaintea efectuarii testului, ce constă în ingerarea a 250 g hidrocarburi/zi.
În cazul determinării acidului uric, cu minim trei zile înainte, alimentaţia va fi săracă în purine.
În cazul determinării statusului lipidic trebuie asigurat un regim constant de lipide, deoarece
metabolismul lipidic se stabilizează după zece zile.
În cazul examenului Adler, cu trei zile înainte, trebuie asigurat un regim alimentar care sa nu
conţina fier.
Proba Addis-Hamburger necesită colectarea urinei pe parcursul a trei ore.
Regimul alimentar deţine un rol major, de aceea recoltarea sângelui se face pe nemâncate (la 7
– 12 ore după ultima masă).
Dacă subiectul a mâncat, cresc valorile pentru glicemie, lipide, trigliceride, fier, fosfat, iar în
cazul alimentaţiei bogate în lipide se obţine un ser lactescent care va da erori la măsurătorile
fotometrice.
În cazul recoltarii exudatului nazofaringian, acesta se preleva inainte sau dupa 3-4 ore de la
toaleta gurii ori ingestia de alimente/apa. Se recomanda ca recoltarea sa se faca dimineata, inainte ca
pacientul sa se spele pe dinti si inainte de administrarea antibioticelor sau sulfamidelor.
Pregatirea psihica a pacientilor este la fel de importanta ca cea fizica. Medicul care a indicat
analizele si/sau asistenta care efectueaza recolta explica tehnicile care urmeaza a se efectua,
incurajeaza pacientii si le asigurara un confort psihic pe parcursul recoltarii.
Nu se va subestima frica pacientului: acesta va fi incurajat, va fi informat intr-o maniera
potrivita (tinindu-se cont de nivelul cultural al pacientului, credinte, influente etnice, valori personale,
traditii) in ce consta recoltarea, riscurile acesteia, conditiile pentru recoltare. Pacientului i se permite
sa puna intrebari si i se raspunde cu amabilitate.
Pentru obtinerea unor rezultate concludente ale analizelor, pacientul este interogat asupra
eventualelor tratamente medicamentoase, viroze, diaree, iar femeile nu trebuie sa fie in perioada
menstruala. Acesti factori pot modifica temporar rezultatele analizelor medicale.

Probele biologice se recolteaza de catre cadre medicale cu competenta pe acest domeniu.

In cazul in care in timpul desfasurarii manevrelor de recoltare pacientul face lipotimie sau alte
manifestari declansate de reactia de teama la recoltare, se aseaza pacientul in pozitie orizontala prin
extensia spatarului scaunului sau pe pat, ridicand membrele inferioare mai sus decat nivelul capului
pentru favorizarea circulatiei cerebrale. Daca pacientul nu-si revine sau alte manifestari mai grave se
va anunta sectia UPU pentru acordarea primului ajutor de catre o persoana calificata.

1. Recoltarea sangelui

Sangele se recolteaza pentru examene:

 Hematologice si hemostaza
 Biochimice
 Imunologice

Page 2
  Hemocultura
Recoltarea se face prin:
 punctie venoasa
 punctie capilara

1.1. Recoltarea sangelui prin punctie venoasa

Asistentul care efectueaza recoltarea, isi spala mainile, le dezinfecteaza si isi aplica manusile de
unica folosinta.
Recoltarea se face pentru obtinerea unei probe unice sau multiple conform cererii de analize.
Pentru fiecare pacient, inainte de recoltare asistenta ii verifica identitatea (nume, prenume, CNP) si
codul de cerere primit la fisierul laboratorului in urma cererii de analiza solicitata in scris de catre
medic/ pacient, sau in urma solicitarii verbale din partea pacientului.
In prezenta pacientului se inscriptioneaza (prin lipire) codul de cerere pe fiecare vacutainer folosit
pentru recolta de sange. Pacientul este indrumat sa se aseze pe scaunul de recoltare si este informat
asupra procedurii de recoltare. Inaintea inceperii recoltarii, asistenta se informeaza daca pacientul a
respectat conditiile de recoltare si daca este necesar , il informeaza despre acestea.

Materiale necesare

Tuburile de recolta sunt vidate, sterile, de unica folosinta cu sau fara anticoagulant in functie de
tipul de proba ; in laborator se utilizeaza :
 tuburi cu EDTA cu capac mov - pentru hemoleucograma (3 ml)
 tuburi cu citrat (in proportie 9 :1) cu capac bleu - pentru teste de coagulare (4.5 ml)
 tuburi cu citrat (in proportie 4 :1) cu capac negru - pentru VSH (1.6 ml)
 tuburi fara anticoagulant cu capac rosu - pentru teste de biochimie,
 imunologie; se pot folosi si tuburi cu activator de coagulare si gel separator (6ml).

Ordinea utilizarii tuburilor este urmatoarea : tub fara aditivi → tub cu citrat → tub cu heparina→ tub
cu EDTA.

Tehnica recoltarii prin punctie venoasa

 se abordeaza venele accesibile la plica cotului (cefalica, bazilica), radiala, venele de pe fata
dorsala a mainii ;
 se face staza venoasa prin aplicarea garoului ;
 se repereaza vena care trebuie abordata;
 se aseptizeaza tegumentul cu tamponul cu alcool sanitar, asteptand pana la evaporarea
alcoolului
 se aplica acul la holder, se punctioneaza vena si se aplica vacutainerul pentru recoltarea
probelor de sange recomandate;
 se desface garoul ;
 se recolteaza sangele;
 dupa terminarea recoltei, se aplica peste locul de punctie un tampon de vata cu alcool si se
extrage rapid acul;
 timp de 5 minute se exercita presiune medie pe locul punctiei, apoi se indeparteaza
tamponul;
Page 3
  se face securizarea locului punctiei prin aplicarea unui plasture.
 se mixeaza sangele cu anticoagulantul din tub (daca este cazul) prin rasturnarea lenta de 6-8
ori a tubului de recolta;
 se depoziteaza materialele folosite in colectorul de materiale sanitare.

Aplicarea garoului mai mult de un minut inainte de recoltarea sangelui poate duce la cresteri
>5% ale concentratiilor proteinelor, enzimelor, lipidelor si la scaderi cu pana la 5% ale parametrilor cu
greutate moleculara mica: potasiu, creatinina, uree, glucoza, si mai mult cu 10% a timpilor de
coagulare.
Toate vacutainerele vor fi puse in stative si transportate in cel mai scurt timp ( maxim 1 ora),
in functie de locul recoltei, ambulator sau sectii, direct la compartimentele de lucru din laborator sau
prin intermediul camerei de primire a produselor biologice din spital, fiind predate asistentelor de
laborator. Transportul probelor se va face cu cea mai mare atentie, in containere speciale inscriptionate
cu “ Pericol biologic “, incet, se vor evita miscarile bruste, impedicatul , trantitul usilor.

Recoltarea sangelui venos pentru hemocultura

Se face in sectie, la patul bolnavului.

Momentul prelevarilor:
 Prelevarile trebuie facute inaintea tratamentului antimicrobian.
 In bolile care evolueaza sistematic cu faza bacteriemica prelevarea se face cat mai aproape
de debutul bolii.
 In bolile cu bacteriemii continue, prelevarea nu este legata de un moment anume al zilei.
 In bolile cu bacteremii intermitente, hemoculturile trebuie recoltate conform evolutiei
predictive a curbei febrile sau/si in momentul cand bolnavul semnaleaza aparitia frisoanelor.
 Majoritatea bacteriemiilor sunt intermitente si se recomanda 3 prelevari in 24 ore.
 In bolile cu descarcare bacteriemica continua (e.g. endocardite subacute) sunt suficiente
doua prelevari in 24 ore.

Pentru un adult sunt necesari 10 ml de sange per flacon de hemocultura. La nou- nascuti, sugari si
copii mici sunt suficienti 4 ml sange per prelevare.
Zone de punctie elective sunt venele de la plica cotului sau, la nou-nascuti sugari, venele jugulare;
alternative, se pot punctiona venele antebratului inferior sau dorsale ale mainii.

Materiale necesare

 Seringa de plastic sterila de 20 ml de unica folosinta

 Ace de calibrul 19G sau 21G.
 Bucata de musama 40/40 cm.
 Sapun lichid, alcool iodat 2% si eter(precautie)
 Pense sterile
 Tampoane sterile din tifon 5/5 cm
 Garou
 Hemocultoare tip Bact/ALERT 3D cu mediu de cultura standard pentru aerobi, anaerobi si dupa
caz, cu mediu cu inhibitori pentru pacientii aflati sub antibioterapie
 Hemocultoare tip Pedibac pentru nou-nascuti

Page 4
Tehnica recoltarii

 Plasarea pacientului in decubitus dorsal, cu bucata de musama sub cot, in zona de punctie,
pentru a preveni patarea lenjeriei de pat cu solutie decontaminante
 Decontaminarea mainilor prin spalare ingrijita cu apa si sapun , urmata de uscare cu prosop
curat
 Aplicarea garoului la cca 10 cm proximal de zona punctiei si strangerea pentru a aprecia,
prin palpare, dimensiunea si ealsticitatea venei de punctionat.
 Eliberarea garoului
 Punerea manusilor sterile
 Antiseptisarea la nivelul degetelor cu alcool iodat 2 %
 Decontaminarea larga, concentrica a zonei de punctie, intai prin spalare cu apa si sapun
lichid, apoi prin badijonare cu alcool iodat 2 %. Dupa cca 1 minut se badijoneaza zona, tot
concentric, cu un tampon inmuiat in eter (precautii), pentru a indeparta iodul si a lasa
tegumentul cat mai uscat. Punctia si aspiratia sangelui prin tegument umezit, chiar cu
antiseptic, expune proba contaminarii cu bacterii rezistente.
 Antiseptizarea cu alcool iodat 2 % amembranelor de cauciuc ale flacoanelor cu mediu de
cultura
 Reaplicarea garoului
 Fixarea tegumentului deasupra punctului de punctie prin tensionare pe brat cu degetele
mainii libere si, cu seringa pozitionata in axul venei, in unghi de 30® cu tegumentul si cu
acul cu bizoul in sus, punctionarea pielii si a venei subjacente printr-o miscare moderat de
brusca
 Cand sangele incepe sa curga in seringa se elibereaza garoul pentru a preveni formarea unui
hematom
 Volumul necesar de sange odata recoltat, se retrage acul din vena si se preseaza imediat
punctul de punctie cu tampon steril
 Se schimba acul de seringa cu un alt ac steril
 Prin perforarea membranei de cauciuc a flaconului se repartizeaza imediat sangele recoltat
in flacoanele cu mediu de cultura, in ordinea anaerob → aerob.
 Se agitara usor flaconul pentru omogenizarea sangelui in masa mediului
 Se transporta, in cel mai scurt timp, flacoanele de hemocultura la laborator

1.2. Recoltarea sangelui prin punctie capilara

Pentru analize hematologice de tipul: formulă leucocitară, morfologie eritrocitară, examinarea

frotiului sanguin se recoltează sânge capilar. Recoltarea sângelui capilar se face din pulpa degetului,
din călcâi (la nou-născuţi) sau din lobul urechii (la pacienţi în stare de şoc).

Materiale necesare

 ace obişnuite de seringă

 vată
 eter
 alcool medicinal
Page 5
  lame pentru executarea frotiului sanguin
 lame rodate pentru întinderea frotiului sanguin

Tehnica de lucru

 Se dezinfectează pulpa degetului inelar cu un tampon cu alcool 90o sau cu eter.

 După evaporare şi uscare se înţeapă pielea rapid şi suficient de adânc cu ajutorul acului
steril.
 Se lasă sângele să curgă spontan sau după o slabă presiune.
 Prima picătură se şterge cu o hârtie de filtru sau vată.
 se lasa sa se formeze spontan a doua picătură de sânge, care se depune pe lamă şi se întinde
frotiul cu ajutorul lamei rodate, ambele sterile;
 După prelevare se tamponează locul puncţiei cu un tampon de vată îmbibat în alcool.

Dupa recoltare, probele de sange pentru hemograme se aseaza in stativ in ordinea cronologica din
Registrul de primire si se transporta in cel mai scurt timp la laborator (camera de primire/pregatire a
probelor ), unde vor fi predate asistentelor din acest sector. Transportul probelor se va face cu cea mai
mare atentie, in containere speciale inscriptionate cu “ Pericol biologic “, incet, se vor evita miscarile
bruste, impedicatul , trantitul usilor.
Probele se analizeaza in maxim 4 ore de la recoltare, fara a fi pastrate la frigider.
Probele de sange pentru hemocultura se transporta urgent la laborator, unde
dupa primire vor fi imediat introduse in BACT ALERT.

2. Recoltarea exsudatului faringian

Exudatul faringian este util pentru diagnosticul faringitelor streptococice, confirmarea

suspiciunii de difterie, diagnosticul altor angine bacteriene, depistarea portajului de S.pyogenes, S.
aureus, C.diphteriae.
Se recolteaza cu tampoane sterile, etichetate prin lipirea CC-ului generat de sistemul
informatic.

Materiale necesare

 stative,
 tampoane sterile de uz general, sigilate, etichetate,
 apasatoare de limba sterile de unica folosinta,
 masca.

Tehnica recoltarii

 Se aseaza pacientul pe scaun, cu fata catre sursa de lumina, gatul in extensie si ceafa
sprijinita.
 In conditii de iluminare adecvata, se deprima baza limbii cu apasatorul steril si in timp ce
pacientul pronunta vocala A.
 Se sterg cu tamponul, ferm dar nu brutal, peretele posterior al faringelui si amigdalele,
vizand in special orice zona inflamata, ulcerata, depozite purulente.

Page 6
  Cand exista falsa membrana, trebuie usor desprinsa la periferie si tamponata mucoasa
subiacenta.
 Atat la introducerea, cat si la scoaterea tamponului din faringe, nu trebuie atinsa baza
limbii sau palatul moale.
 Dupa recolta tamponul este reintrodus in tubul protector etichetat.
 Pentru ca prelevarea faringiana declanseaza reflex de tuse, asistentul trebuie sa se protejeze
cu masca de tifon.

3. Recoltarea exsudatului nazal

Exudatul nazal se efectueaza pentru depistarea portajului de Staphylococcus aureus sau Streptococcus
pyogenes.

Materiale necesare

 stative
 tampoane de unica folosinta sterile, etichetate.

Tehnica recoltarii

 Se sterg pe rand vestibulele foselor nazale cu tamponul umezit cu solutie salina izotona,se
retrage putin tamponul ( timp in care se stimuleaza secretia mucoasa ), dupa care se
continua miscarile de rotire in vestibul;
 Dupa recolta se introduce cu grija in tub, fara a atinge marginea sau peretele, si
 se pune in stativ.
 Probele vor fi duse in laboratorul de microbiologie imediat dupa prelevare si predate
asistentei pentru a fi lucrate in maximum 2 ore de la recoltare.
 Prelevarea pe tampon este contraindicata pentru izolarea bacteriilor anaerobe

4. Recoltarea urinei

Acest produs biologic se recolteaza uzual pentru examen sumar de urina si urocultura.

4.1. Recoltarea urinei pentru examenul sumar de urina

Examenul sumar de urina consta in : examenul macroscopic, examen microscopic (sediment

urinar) si determinari cantitative si calitative ale unor componente care apar in urina in conditii
patologice (albumina, glucoza).
Pentru examenul sumar de urina se foloseste urina de dimineata.
Urina de dimineata este urina proaspata, colectata dimineata prin emisie spontana, dupa ce vezica
urinara a fost golita de urina acumulata in timpul noptii si care prezinta concentratie maxima. In
aceasta urina se fac numai determinari calitative, cu aprecieri orientative asupra intensitatii reactiilor.

Tehnica recoltarii

 Recoltarea urinei se efectueaza prin emisie spontana intr-un recipient de plastic de unica
folosinta sau într-un recipient de sticla curat , uscat ,cu capac;
Page 7
  Volumul necesar de urina este de 50-100 ml;
 Femeile în perioada menstruală vor face igiena locală înainte de recoltare si isi vor introduce
un tampon intravaginal;

Se recomanda ca urina sa fie examinata imediat dupa emisie sau cel mult in 2-3 ore de la
recoltare. In caz contrar se impune conservarea urinei prin pastrare la rece (+4 C), congelare imediata
(-20 C) sau prin adaugarea unor substante conservante care sa nu-i modifice compozitia chimica. De
asemenea trebuie prevenită contaminarea fecală şi cu conţinut vaginal (sânge, secreţii) care
influenţează semnificativ rezultatele analizelor. În aceste situaţii trebuie solicitată o nouă recoltare.
In proba de urină ţinuta la temperatura camerei mai mult de 1 oră se produc următoarele
modificări:
 Bacteriile prezente în urină scindează ureea, rezultând amoniac, crescând astfel pH-ul urinar
 Cilindrii urinari se descompun după câteva ore
 Urina hipotonă determină liza hematiilor prezente în urina
 Modificările semnificative de pH urinar afectează semnificativ componentele
urinare.

4.2. Recoltarea urinei pentru urocultura

Recoltarea se poate face in unitati sanitare sau la domiciliu, in urocultor steril primit de la laborator sau
cumparat din farmacie cu respectarea instructiunilor de recoltare :
 la femei, se face in prealabil o toaleta a organelor genitale externe dupa indepartarea labiilor, cu
apa si sapun , stergere cu 2 tampoane sterile;
 la barbati, recoltarea se face dupa decalotarea completa a glandului si toaleta cu apa si cu
sapun , stergere cu 2 tampoane sterile;

Tehnica recoltarii

 Recoltarea se face din prima urina de dimineata sau cel putin 3 ore de la mictiunea
anterioara;
 Se recolteaza circa 20 ml din jetul mijlociu, dupa eliminarea primului jet de aprox. 100 ml;
 Se recolteaza urina direct in recoltoare sterile, din plastic, cu gura larga, capac si volum de
100 ml. Trebuie evitata contaminarea marginilor sau capacului recipientului.

Probele astfel recoltate vor duse in cel mai scurt timp in laborator , pentru a fi examinate in
maximum 2 ore de la recoltare.
Probele vor fi impachetate in pungi de plastic si puse in container special.
Daca intervalul nu poate fi respectat, probele trebuie pastrate la 4o C imediat dupa prelevare, maxim 24
de ore.

5. Recoltarea materiilor fecale

Analiza materiilor fecale este indicata pentru descoperirea bolilor digestive de natura:
 parazitara (oua de paraziti intestinali): examen coproparazitologic
 precum si pentru stabilirea gradului de digestie a alimentelor, a prezentei
sangelui in scaun etc.: examen coprologic.

Page 8
 Colectarea si transportul materiilor fecale pentru testare ( ex. coproparazitologic, hemoragii
oculte, produsi de digestie) se face respectand precautiile standard de protectie. Colectarea se face in
recipiente curate, uscate, inchise etans, care vor fi inmanate pacientilor; acestia vor fi instruiti cum sa
procedeze, cu o igiena riguroasa a mainilor inainte si dupa recoltare.

Recoltarea pentru examen coproparazitologic

Recoltarea materiilor fecale pentru analiza oualor de paraziti se face in recipiente special
(colectoare de plastic cu lingurita), primite de la laborator. In lipsa acestora, se pot recolta in recipiente
sau vase din material plastic sau sticla, bine spalate si bine inchise cu capace sau dopuri. Sunt
acceptate cutiile din material plastic sau sticlele ramase de la medicamente.
Nu se vor recolta materii fecale in cutii de carton, cutii de chibrituri etc. intrucat exista riscul infectarii
persoanelor care transporta si prelucreaza aceste materiale.

I. INSTRUCTIUNI PENTRU ETICHETAREA PROBELOR PRIMARE

Probele primare se inscriu cu codul de cerere al pacientului care este generat de sistemul
informatic si se regaseste in Registrul electronic de receptie din ziua respectiva. Acest lucru se face in
prezenta pacientului verificandu-se ca toate datele de identificare sa fie corecte.
Probele de analizat se introduc in stative si se repartizeaza pe masa de lucru din fiecare sector.

II. INSTRUCTIUNI PRIVIND TRANSPORTUL PROBELOR

După recoltare probele se trimit imediat la laborator. Transportul materialului biologic este efectuat
în condiţii de securitate pentru persoane şi mediu.
Probele trebuie transportate cu atentie ca sa nu cada etichetele (codul de cerere) si fara a fi agitate,
pentru a nu favoriza hemoliza. In caz contrar au loc difuzii ale unor substante din ser in hematii (clorul
ia locul bicarbonatului) si din hematii in ser (potasiul, lactat dehidrogenaza, fosfataza alcalina).
Probele din sectorul de recoltare sau din sectiile spitalului sunt aduse in cel mai scurt timp , maxim
1 - 2 ore, in laborator, pentru a fi analizate.
Tuburile cu sange asezate in stative, recoltoarele cu urina, containerele cu materii fecale sunt
aduse in laborator in cutii rigide inscriptionate cu "Pericol biologic", separat pe categorii si
predate asistentelor la receptie care le vor distribui compartimentelor de lucru.
Circuitele functionale realizate in cadrul Laboratorului, cu fluxul activitatii unidirectional,
realizarea secventiala a procedurilor si separarea timpilor de transport permit transportarea probelor
biologice pe categorii de probe (probele de sange separat de alte categorii), pentru a se evita
contaminarea incrucisata.

III. INDEPARTAREA DESEURILOR UTILIZATE LA RECOLTARE

Dupa efectuarea recoltarii materialele utilizate se colecteaza in recipiente speciale: acele in

recipient de plastic de unica folosinta cu pereti rigizi (pentru materiale intepatoare – taietoare) iar
seringile si materialul moale contaminat cu sange (tampoane de vata sau tifon, plasturi) se colecteaza
in cutii de unica folosinta pentru deseuri infectioase moi.

Page 9