PARTICULARITATI FUNCTIONALE ALE NOU-NASCUTULUI

Aparat respirator: n.n are ritm respirator neregulat,tahipnee(60 resp/min.),respiratii

superficiale,face tulburari de ventilatie si insuficienta respiratorie.

Aparat cardio-vascular: AV=130-150 b/min.

TA=70-80 mmHg.

Aparat digestiv:meconiul(VEZI CURSUL 1)

Aparat urinar:prima mictiune-in primele 24 ore dupa nastere.

Sistem hematologic: poliglobulie,leucocitoza.

Termoreglarea: se face cu dificultate.

EXAMENUL NEUROLOGIC AL NOU-NASCUTULUI

Cuprinde :

Aprecierea starii de alerta

Examinarea nervilor cranieni

Examinarea motilitatii

Examinarea reflexelor primare

Examinarea sensibilitatii.
1.Starea de alerta:arata integritatea anumitor segmente ale SNC. Este influentata de varsta
gestatiei si de factori externi.
N.n cu v.g. peste 37 saptamani prezinta alternanta somn-veghe. In perioada de veghe, n.n
tipa viguros.
2. Examinarea motilitatii:la n.n la termen- tonusul muscular al grupelor flexoare este crescut la
toategrupele.
Examinarea reflexelor primare, tranzitorii:
Sunt raspunsuri complet stereotipe, innascute. Se produc intotdeauna in acelasi fel.
Ele informeaza despre functia generala a SN.
Reflexe de pozitie si miscare:
1.Reflexul MORO: -se aseaza n.n in decubit dorsal pe masa de examinat.Se executa o
miscare brusca scutecului pe care sta asezat n.n. Apare reflexul in 2 timpi: abductia
bratelor,extensia antebratelor si degetelor; apoi adductia bratelor,flexia antebratelor.
(REFLEX DE IMBRATISARE). La sfarsit copilul emite un tipat viguros.
Este prezent la n.n la termen.Persista pana la 3luni.
Prezenta lui peste 5luni- intarziere in dezvoltarea SN.
Absenta lui la nastere- suferinta cerebrala.
2 .Reflexul de apucare palmara: se plaseaza un obiect in palma n.n. Acesta flecteaza degetele
si cuprinde cu putere obiectul oferit. Poate ramane suspendat cateva minute.
Absenta lui la nastere- leziune nervoasa periferica sau centrala.Presistenta peste 4lunihemiplegie infantila.
3.Reflexul de apucare plantara:excitarea plantei duce la flexia tuturor degetelor. Dispare la
aparitia mersului.
4.Reflexul tonic al cefei:arata ca modificarea pozitiei capului fata de trunchi duce la deplasari
sau variatii ale tonusului membrelor n.n. Reflexul este maxim la 2luni si dispare la 5-6 luni.
Se executa astfel: copilul este culcat pe spate;umerii sunt fixati pe planul mesei de examinat.
Examinatorul induce pasiv miscare de rotatie a capului n.n intr-o parte. Ca urmare se produce
extensia bratului si membrului inferior de partea spre care e intoarsa fata copilului; flexia bratului
si a membrului inferior de parte opusa.

5.Reflexul de pasire: n.n se sustine de axile.Va schita miscari alternante de mers cand plantele
ating planul mesei de examinat.Aceste miscari sunt reflexe.
6.Reflexul de sprijin: n.n se sustine de axile; fata dorsala a piciorului vine in contact cu
marginea mesei de examinat. Copilul ridica piciorul, pune in contact fata plantara a piciorului cu
planul mesei si are loc extensia membrului inferior.
Este prezent in primele 2luni de viata.
Absenta lui- leziuni senzitivo-motorii.
7.Reflexul LANDAU: copilul e asezat in decubit ventral, pe mana examinatorului: capul,
trunchiul si picioarele sunt in extensie. Daca se flecteaza capul copilului acesta va flecta
membrele inferioare.
B. Reflexe auditive:
1.Reflexul de clipire: nn clipeste la zgomot.
2. Reflexul de orientare: intoarcerea capului la zgomot.
C. Reflexe optice:
Reflexul tonic optic: iluminarea brusca a ochilor nn determina aruncarea catre inapoi a
capului, cu opistotonus.
D. Reflexe alimentare:
1.Reflexul de suctiune: atingerea buzelor sau obrazului in apropierea gurii e urmata de
declansarea miscarilor de supt.
Este prezent la nastere si pana la 1an. Peste 1an-disfunctie corticala.Este absent la marii
prematuri sau la nn cu suferinta de truchi cerebral.
2.Reflexul de fixare pentru supt: se atinge obrazul nn : acesta va intoarce capul in directia
stimulului si va deschide gura.
Este prezent de la nastere si pana la 7luni.
EVALUAREA NOU-NASCUTULUI LA NASTERE
Cuprinde:

evaluarea starii n.n la nastere;

aprecierea gradului de maturitate in functie de durata gestatiei

identificarea n.n cu risc.

Evaluarea starii n.n la nastere:

Scorul APGAR

Greutatea la nastere

Grad de maturitate (in functie de durata gestatiei)

Elemente anamnestice si clinice care incadreaza copilul in categoria de n.n cu risc.

SCORUL APGAR
Prima evaluare medicala a n.n are loc la 60 de minute dupa expulzie chiar in sala de nasteri si
cuprinde urmatorii parametri:
-respiratia spontana
-frecventa cardiaca
-culoarea tegumentelor
-excitabilitatea reflexa
-tonusul muscular.
In functie de simptomatologia pe care o prezinta, n.n primeste o nota(scor).
SISTEMUL SCORULUI APGAR:

Ritm cardiac: -absent = 0

-sub 100 b/min.= 1
-peste 100 b/min. = 2
Efort respirator: -absent = 0
-slab (neregulat) = 1
-respira spontan, tipa viguros = 2
Tonus muscular: -hipotonie = 0
-usoara flexie a extremitatilor = 1
-miscari active ale membrelor = 2
Excitabilitate reflexa: -lipsa de raspuns = 0
-grimasa = 1
-tuse, tipat = 2.
Culoarea tegumentelor: -cianotice sau palide = 0
-corp rozat, extremitati cianotice = 1
-roz-generalizat = 2.

Scorul Apgar a fost propus de Virginia Apgar in 1953 ca o modalitate de evaluare masurabila
a starii nn in sala de nastere.
Scorul Apgar se apreciaza imediat dupa expulzie, la 5,10,15 min. dupa nastere daca este
necesar ( pana depaseste nota 6 ).
In functie de valoarea scorului Apgar, nou-nascutii se impart in 4 grupe:
Scor Apgar 8-10:
-respira spontan
-ritm cradiac peste 100 b/min.
-tegumentele au curand culoarea roz-generalizat.
Acest scor il au 90% din nn la nastere.
Scor Apgar 5-7:
-apnee primara, respiratia se reia doar dupa manevre tactile( frictiuni usoare pe plante sau
regiunea interscapulara)
-ritm cardiac peste 100b/min.
- culoarea tegumentelor ramane cianotica.
Scor Apgar 3-4:
-nn nu respira spontan in ciuda stimularii tactile
-ritmul cardiac este sub 100 b/min.
Scor Apgar 0-2:
-nn care nu respira
-nu are batai cardiace audibile
-este hipoton
-este cianotic
-nu reactioneaza reflex la dezobstructia cailor aeriene.
Peste 50% din prematurii cu varsta gestationala cuprinsa intre 25-26 saptamani au scor
Apgar 0-3, dar raspund foarte bine la resuscitare.
Prelungirea unui scor Apgar cu valoare scazuta la 5-10-15 min.dupa nastere indica un viitor
neurologic sumbru.
Scor Apgar 0-3 la 10-15-20 min. indica risc de mortalitate crescuta,iar daca acesti copii
supravietuiesc au risc de paralizie cerebrala.

NOU-NASCUTUL CU RISC
Este acel nn care este in pericol de morbiditate si chiar mortalitate mai ridicat decat ceilalti
copii de aceeasi varsta.
Important:-anamneza corecta
-masuri de supraveghere diferentiata a nasterii,inclusiv internarea mamei inainte
de expulzie in serviciul cu posibilitati superioare de asistenta medicala(unitati medicale de tip
tertiar).
Exista o serie de conditii care pot pune in stare de alerta personalul medical de neonatologie
si obstetrica asupra unor posibile evenimente patologice ce pot apare in evolutia acestei
categorii de nn.
Cauze de aparitie a nn cu risc:

Cauze materne:
- varsta mamei: -peste 40 ani
- sub 16 ani.
- factori personali: -nivel socio-economic scazut
-fumat
-consum de alcool
-consum de droguri
-subalimentatie
-traumatisme fizice.
-activitate profesionala a mamei (stress, activitate fizica prelungita si grea).
- boli ale mamei: -diabet zaharat, boli renale,infectii urinare,boli cardiace, pulmonare,
hta(eclampsie),anemie,izoimunizare,trombocitopenie,medicatie cronica(anticonvulsivanta),
anamneza obstetricala patologica, infertilitate,hipertermie,sangerari in al 3-lea trimestru de
sarcina,alte nasteri premature, ruptura prematura de membrane amniotice.
Cauze fetale:
-gestatii multiple
-sdr. de insuficienta placentara
-macrosomie
-pozitii fetale anormale
-boli congenitale de cord
-aritmii supraventriculare cu debut intrauterin sau la nastere
-acidoza
-polihidramnios(anencefalie, tulburari neuro-musculare, atrezie de esofag,chilotorax,hernie
diafragmatica, omfalocel,anemie, hidrops,infectie intrauterina).
-oligohidramnios( postmaturitate,insuficienta placentara,agenezie renala,hipoplazie pulmonara).

Conditii legate de nastere si expulzie:

-prematuritate
-febra,hipertensiune materna
-travaliu precipitat
-prolabare de cordon
-prezentatie anormala
-tetanie uterina
-lichid amniotic contaminat cu meconiu
-operatie cezariana
-analgezie obstetricala
-anomalii de placenta(mica,mare,vase previa).
Conditii imediate perinatale:
-prematuritate,postmaturitate
-scor Apgar mic la 1min. si la 5min. dupa nastere

-paloare
-soc neonatal
-infectia lichidului amniotic.
In functie de varsta gestationala si greutatea la nastere, nn cu risc se clasifica astfel:
PREMATUR: este nn viu cu GN sub 2500g si varsta gestationala sub 37 saptamani.
DISMATUR: nn viu cu GN sub 2500g dar nascut la termen.
POSTMATUR: nn la o varsta a sarcinii peste 40 saptamani.
MACROSOM: nn cu GN peste 4000g.
PREMATURITATEA

Definitie: este acel nn viu cu GN mai mica sau egala cu 2500g si VG sub 37 saptamani.

Clasificare: -gradul I - GN 2500-2000 g

-gradul II GN 2000-1500 g
-gradul III GN 1500-1000 g
-gardul IV GN sub 1000 g.

Etiologie: aceleasi cauze discutate la nn cu risc.

Caractere antropometrice ale prematurului:

-greutate: egala sau mai mica de 2500 g.

-lungime: egala sau mai mica de 47 cm.
-perimetrul cranian: cu aprox. 4 cm. mai mic decat cel toracic.
-capul reprezinta 1/3 din lungimea totala a corpului.
Caractere morfologice:
Pielea este rosiatica, subtire si lasa sa se vada prin transparenta venele superficiale;
lanugo abundent.
Tesut adipos subcutanat neformat;
Fontanelele larg deschise si suturile craniene dehiscente
Unghiile nu ajung la marginea libera a falangelor
La baieti, testiculele nu sunt coborate in scrot
La fetite, labiile mari nu le acopera pe cele mici
Frecvent- hernii ombilicale si inghino-scrotale.
Pavilioanele urechilor au aspect si structura membranoasa; sunt aproape plisabile (nu au
scheletul cartilaginos format).
La prematurii gravi, datorita absentei bulei lui Bichat, faciesul este triunghiular, cu fruntea
incretita (aspect de batran).

MARILE DEFICIENTE FUNCTIONALE ALE PREMATURULUI:

1.Respiratorii:
-hipoventilatie pulmonara din cauza capacitatii vitale scazute, a musculaturii respiratorii slabe si
ineficiente, a imaturitatii centrului respirator
- tendinta la colabare alveolara datorita deficitului de surfactant
- lipsa reflexului de tuse, ducand la aspiratii de alimente si secretii si, astfel, la
bronhopneumonie de aspiratie
- crize de apnee si cianoza datorita imaturitatii centrului respirator.
2.Circulatorii:
-tendinta la insuficienta circulatorie periferica (colaps)
- tendinta la insuficienta cardiaca
-fragilitate capilara crescuta cu risc de hemoragii.

3.Digestive:
- capacitate gastrica redusa ( nrmal 7 ml in prima zi, crescand apoi de 10 ori pana in a 10 zi),
impunand mese mici cantitativ si la intervale mai dese.
-reflex de supt redus sau absent ( in functie de gradul prematuritatii)
reflex de deglutitie slab sau absent, impunand alimentatia prin gavaj
-deficit de lipaza gastrica si pancreatica, facand dificila digestia lipidelor.
4.Hepatice:
- deficit constant si prelungit de glucuronil-transferaza hepatica, ceea ce face ca icterul fiziologic
la prematuri sa fie mai intens si mai prelungit
- deficit in excretia sarurilor biliare, ceea ce duce la diminuarea saponificarii si emulsionarii
grasimilor alimentare, contribuind la digestia dificila a lor.
5.Renale:
- capacitatea de concentrare a rinichilor este scazuta, ducand la retentie cloruro-sodica si la
aparitia de edeme.
6.Hematologice:
- anemie instalata la cateva saptamani dupa nastere, datorita depozitelor de fier scazute la
nastere.
- deficit de factori de coagulare sintetizati in ficat cu ajutorul vitaminei K (deficitara la prematur):
fact. II, VII,X.
7.De termoreglare:
- mare instabilitate termica (poikiloterm)
- centrul termic imatur
- termogeneza este slaba datorita regimului sarac in calorii in primele zile de viata si slabei
activitati musculare
- protectia contra frigului este redusa datorita tesutului adipos subcutanat slab dezvoltat, care, in
mod normal, functioneaza ca un manson.
- suprafata cutanata de iradiere este relativ mare.
8.Metabolice:
-hipoproteinemie ce duce la producerea edemelor prin scaderea presiunii coloid-osmotice
- hipoglicemie
- hipocalcemie - poate determina tetania neonatala.
9.Imunitare:
- bariere tegumentare si mucoase subtiri si permeabile
- prezenta plagii ombilicale, cu poarta de intrare pentru germeni
- imaturitatea sistemului limfatic, cu rol major in functiile de aparare
- activitate fagocitara slaba a leucocitelor
- deficit al factorilor imunitatii mediate umoral: anticorpi, complement seric, properdina
- tendinta la diseminare a focarelor infectioase
- lipsa febrei in majoritatea infectiilor.
10.Ale sistemului nervos:
- reactivitate foarte scazuta
- tipat slab, urmat uneori de criza de apnee si cianoza
- hipotonie musculara marcata
- reflexe slabe, abia schitate sau absente.