Sunteți pe pagina 1din 11

DISMATURUL

Definitie: Este copilul nascut la termen, dar care are greutatea la nastere egala
sau mai mica de 2500 grame. (SGL= small for gestational age).
Dismaturii reprezinta 1/3 dintre nn cu GN mica.
Factorii materni si sindromul insuficientei placentare reprezinta cauzele determinante ale
dismaturitatii.
Dintre factorii fetali:

boli genetice

anomalii cromozomiale
malformatii (SN, schelet)
infectii intrauterine (rubeola, boala incluziilor citomegalice).
Dismaturul se deosebeste de prematur prin:
durata normala a sarcinii la dismatur
lungime peste 47cm. la nastere la dismatur.
nu are caracterele morfologice pregnante ale prematurului.

POSTMATURUL
Este nn care a depasit 287 zile de varsta gestationala.
Are aspect caracteristic:

pielea de pe palme incretita (miini de spalatoreasa)

vernix caseosa redus


lanugo absent
prezenta descuamatiei fiziologice

Daca depasirea varstei sarcinii este peste 300 de zile atunci prognos-ticul devine sever.
Se recomanda ca dupa scurgerea celor 42 saptamani de gestatie sa se efectueze
operatia cezariana.
MACROSOMUL
DEFINITIE: Este nn cu GN peste 4000 grame.Greutatea mare la nastere constituie factor de risc atat pentru mama cat si pentru fat.
Cauzele macrosomiei:

primitive: transpozitia de vase mari

secundare: - anom.metab.glucozei
(diabet insulino-dependent la mama,diabet gestational)
- mame obeze
- volum mare al placentei in caz de anasarca.
Risc fetal si complicatii:

risc crescut de traumatism obstetrical (hemoragie intracraniana, hematom


cranian,fractura de clavicula, paralizie de plex brahial) creste riscul de mortalita- te
perinatala si neonatala

asfixie severa

hipoglicemie postnatal (acesti copii nu rezista regimului hipocaloric tranzitoriu care


urmeaza pensarii cordonului ombilical).

RESUSCITAREA NOU-NASCUTULUI IN SALA DE NASTERE


Resuscitarea nn este initiata in sala de nastere de catre o echipa de personal
medico-sanitar antrenat special in acest scop.
Se porneste de la ideea ca, potential, orice nn poate avea nevoie de resuscitare la
nastere.De aceea, pentru orice nastere, trebuie sa fie pregatite atat echipamentul cat si
personalul medical capabil sa intervina eficient. Orice nastere este o expectativa armata.
Se parcurg 3 etape (in maxim 30 secunde),intotdeauna succesiv in aceasta ordine:
A. Permeabilizarea cailor aeriene superioare;
B. Initierea respiratiei;
C. Mentinerea circulatiei.
Nu in toate cazurile este necesara parcurgerea celor 3 etape, dar succesiunea lor este
obligatorie.
A. Permeabilizarea cailor respiratorii:
pozitionarea nn: imediat dupa expulzie, nn este plasat sub o sursa de caldura
radianta si se va sterge de lichid amniotic cu un scutec cald, steril, pentru prevenirea
pierderilor de caldura. Dupa folosire, scutecul se va schimba cu unul uscat si cald. Aceasta
reprezinta o manevra tactila care poate declansa prima respiratie. Nou-nascutul se va
pozitiona in decubit dorsal si cu capul in usoara extensie.

Dezobstructia gurii, nasului si chiar a traheei: prin aspiratia CRS.

Introducerea sondei endo-traheale (neobligatoriu).

B. Initierea respiratiei:

Stimulare tactila- cu gesturi blande:


-lovirea usoara a talpilor cu palma sau degetul;
-frecarea blanda a spatelui nn de catre mana examinatorului.

Ventilatie cu presiune pozitiva: se foloseste echipament pregatit dinaintea nasterii:


-balon cu masca;
-balon si sonda endotraheala.
Sursa de oxigen 100% este obligatorie.
Ventilarea nn se va face cu o frecventa de
40 respiratii/minut.
C. Mentinerea circulatiei:

Masaj cardiac extern

Medicamente.
Aplicarea intarziata sau inadecvata a acestor masuri de reanimare le va scadea eficienta,
hipoxia prelungita fiind la originea leziunilor cerebrale.
Indicatiile ventilatiei cu presiune pozitiva:

In orice apnee care nu raspunde la stimulare tactila;

La frecventa cardiaca sub 100/min.


Ventilatia asistata cu presiune pozitiva se intrerupe cand:

Nn respira spontan

Nn are frecventa cardiaca peste 100/min.


Daca in ciuda ventilatiei, frecventa cardiaca se mentine in jurul valorii de 80/min,se trece si
la C.(mentinerea circulatiei).
Masajul cardiac extern se va aplica totdeauna unui nn care este deja ventilat

(de circa 15-30secunde) si nu raspunde adecvat la aceasta manevra. RITMUL:120


compresii/min.
Daca nn nu raspunde adecvat la ventilatie+masaj cardiac extern, se vor administra
medicamente.
Scopul administrarii de medicamente:

Stimulare cardiaca

Ameliorarea perfuziei tisulare

Restabilirea echilibrului acido-bazic.


Cai de administrare:

Vene periferice

Vena ombilicala (cea mai folosita cale de administrare a medicamentelor).

Instilare endotraheala.
Indicatiile medicatiei pentru resuscitare neonatala:
- daca frecv.card.este sub 80/min. in ciuda ventilatiei cu oxigen 100% si a masajului cardiac
extern efectuat timp de 1 minut.
- daca zgomotele cerdiace nu sunt perceptibile.
Medicamente utilizate:

adrenalina(epinefrina)

Bicarbonat de sodiu la nn cu acidoza metabolica demonstrata ( pH sub 7,3)

Volum expanderiin caz de semne de hipovolemie (paloare, puls slab batut +


frecventa cardiaca inadecvata),raspuns nesatisfacator la manevrele de resuscitare:
sange integral OI,Rh;
-albumina umana;
-ser fiziologic ;
-sol. Ringer-lactat.
Efectul clinic anticipatcresterea frecventei cardiace la minin 100/min, la 30 secunde
dupa intreruperea administrarii.
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
Elementul esential ce deosebeste copilul de adult este procesul de crestere si
dezvoltare.
Copilul nu este un adult in miniatura. Spre deosebire de adult,copilul reprezinta un grup
biologic complex si in rapida transformare: nn, sugar, prescolar, scolar, puber,
adolescent.Fiecare etapa prezinta particularitati morfo-functionale, imunologice, patologice.
La sfarsitul adolescentei cresterea este incheiata. Individul este considerat adult.
Studuil cresterii si dezvoltarii se numeste auxologie.
Starea de deplina sanatate a copilului rezulta din suma: organism sanatos + minte
cercetatoare + perso-nalitate stabila.
CRESTEREA cunoaste 3 sigmoide (accelerari de ritm):

intrauterin

postnatal, astfel: - la inceput, o scurta perioada de crestere si dezvoltare accelerata;


-urmeaza un ritm mai lent dar continuu, de-a lungul intregii copilarii.

o faza finala de accelerare- la pubertate.


urmeaza apoi o incetinire progresiva pana la oprirea cresterii.

La fel,fiecare organ si sistem isi urmeaza propria rata a cresterii. Exista 4 tipuri de
crestere a organelor si sistemelor.

Cele care urmeaza tipul cresterii staturale: muschi,cord,ficat,rinichi.

Creierul are propria curba de crestere si dezvoltare: creste rapid in primii 2 ani de
viata cand atinge aproape dimensiunile adulte, NU insa si maturitatea.

Tesutul limfatic- atinge apogeul in perioada prepubertara, scade apoi progresiv.

Aparatul reproducator atinge apogeul cresterii la debutul pubertatii.


CRESTEREA este:
Cantitativa prin hiperplazia (multipli- carea) celulara;
- prin hipertrofia celulara( este legata de sinteze proteice)=cresterea de volum
celular.

Calitativa diferentiere celulara(speciali-zare celulara pentru o anumita functie).

LEGILE CRESTERII:
LEGEA ALTERNANTEI: segmentele corpului nu cresc toate in acelasi timp, ci
alternativ (mem-brele superioare nu cresc in acelasi timp cu cele inferioare).
LEGEA PROPORTIILOR: pentru fiecare perioada a copilariei exista un anumit ritm
de crestere (mai accelerata la 0-3 ani, mai lenta intre 5-7 ani).

LEGEA ANTAGONISMULUI MORFOLOGIC SI PONDERAL: in perioada de crestere


acumulativa, diferentierea celulara este redusa si, la fel, si invers.
LEGEA CRESTERII INEGALE: fiecare segment al corpului are propriul sau ritm de
crestere.
FACTORII CARE INFLUENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
FACTORI GENETICI:
Fiecare din cele 100.000 de gene (mostenite de la cei 2 parinti) influen-teaza o anumita
parte a embrionului si fatului. Nu toate genele sunt active de la nastere. Patologia acestor
gene determina o serie de afectiuni: aneu-ploidii,deletii, translocatii, inversiuni.
Ereditatea conditioneaza partial talia definitiva si dimensiunile copiilor la diferite varste,
ca si ritmul menstruatiei si momentul instalarii ei.
Copii cu talie mare provin din parinti care au si ei talie mare.
Factorii genetici au rol in deter-minarea inteligentei.
FACTORII DE MEDIU:

PRENATAL: pot modifica planul genetic al viitorului organism. Ei actioneaza din


momentul fertilizarii:

NUTRITIA: - deficite vitaminice


- carente alimentare
Influenteaza negativ cresterea si dezvol-tarea.
2. FACTORII MECANICI: anom. de implantare,oligohidramnios,bride amnio-tice.
3. FACTORI CHIMICI: alcool, nicotina, citostatice,antitiroidiene.
4. FACTORI ENDOCRINI: DZ matern, sdr. adrenigenital.
5. FACTORI ACTINICI: raze X, radium.
6. FACTORI INFECTIOSI: lues conge-nital,toxoplasmoza(in primele 3 luni).

7. FACTORI IMUNOLOGICI: incompa-tibilitate de grup sangvin si Rh.


8. ALTI FACTORI: variatii regionale si sezoniere, rangul nasterii, rasa.

POSTNATAL: sunt, in parte, aceeasi care actioneaza si intrauterin:

FACTORII RASIALI SI ECOLOGICI:


Sezonul influenteaza cresterea si dezvoltarea:- primavara-crestere
- toamna-crestere ponderala.
2. NUTRITIA: subnutritia cronica are cele mai nocive consecinte.

staturala

3. FACTORII SOCIO-ECONOMICI, CULTURALI,POLITICI: actioneaza prin nutritie, igiena,


asistenta medica-la, conditii de locuit, educatie.
4. EXERCITIUL FIZIC: rol favorabil asupra cresterii si dezvoltarii prin tonifierea musculaturii,
intarirea articulatiilor, ameliorarea oxigenarii, facilitarea termogenezei.
5. FACTORII HORMONALI:
-h. somatotrop STH- act. anabolizanta
-h. tiroidieni- intervin in osteogeneza;
-glucocorticoizii - au act. Inhibitorie asupra cresterii;
-insulina - h. anabolizant;
-glucagonul - h. catabolizant;
-parathormon- intervine in mineraliza-rea sheletului;
-h. sexuali au act. anabolizanta.
EVALUAREA CRESTERII SI DEZVOLTARII
Se face prin compararea parametrilor fizici ai copilului cu cei ai altor copii sanatosi de
aceeasi varsta, sex si din aceeasi zona geografica. Masuratorile au stabilit curbe dinamice
derivate matematic si numite percentile sau deviatii standard. Curbele au aspect
gaussian (de clopot). Media va grupa cel mai mare numar de copii, iar extremele
reprezinta limitele normalului.
Cele mai folosite modalitati de evaluare a cresterii si dezvoltarii sunt: maturitatea
scheletica si dentara, talia,greutatea,perimetrul cefalic, starea de nutritie,fontanelele.
VARSTA OSOASA: este cel mai fidel indicator al cresterii. Evaluarea ei foloseste
radiografii ale mainii: se determina nr. si dimensiunile centrilor epifizari la varste cronologice
date.
Important! Osificarea boltii craniene!
La nastere raman neosificate fontanelele:
FA (fontanela mare):
- intre osul frontal si oasele parietale
- prezenta la toti nn.
- la nastere- dimensiuni: 3x4 cm.
- in cond.normale se inchide pana la varsta de 18 luni.
- forma de romb.
FP (fontanela mica):
-intre oasele parietale si occipital
- prezenta la nastere la 1/3 din nn.
- forma triunghiulara
- dimensiuni: 7/8 mm.
- se inchide inaintea varstei de 4 luni.

DENTITIA: Calcificarea dentitiei primare incepe din a 7-a luna de sarcina. Primii dinti erup,
de regula, la 6-8 luni de viata (incisivii mediani inferiori).
Apoi - in medie, cate un dinte/luna(cei mandibulari ii preced pe cei maxilari).
La 1 an cca. 8 dinti.
La 12-18 luni apare primul premolar
La 18-24 luni - caninii.
La 2ani si 6 luni-3 ani:- al 2-lea premolar; se completeaza cei 20 dinti ai dentitiei primare (
de lapte).
DENTITIA DEFINITIVA: incepe cu molarul de 6 ani, fundatie a intregii dentitii. Cel de-al 2lea molar apare la aprox.12 ani. Intre aceste 2 etape se schimba progresiv dintii de lapte.
Molarul al 3-lea (de minte) apare dupa pubertate, la orice varsta, uneori niciodata.
ERUPTIA DENTARA este fenomen normal.Este precedata de hipersalivatie, prurit
local,indispozitie.
Rar - eruptii dificile, cu agitatie, inapeten-ta, ascensiuni febrile, scaune diareice.
LUNGIMEA: se masoara cu pediometrul pana la 6-8 luni, apoi in pozitie verticala.
Lungimea - la nastere: 50 cm.(47-55cm)
apoi adauga 4 cm. in prima luna
- cate 3 cm. in lunile II-III.
- 2 cm. in luna a IV-a.
- apoi 1 cm./luna, a.i. la 1 an copilul masoara 70-75cm.
In al 2-lea an- creste cca.12 cm( 1cm/luna)
Talia adulta va fi reprezentata de 2xlung.de la 2 ani.
Formule pt. estimarea lungimii la diferite varste:
Form. Geldrich ( pt. copii peste 2 ani):
L= 80+5XV(varsta in ani).
Cresterea staturala scade rapid in intensitate dupa varsta de 13 ani la fete si 15 ani la
baieti si inceteaza la 17-19 la fete, iar la baieti poate continua f. lent, chiar dupa 20 de ani.
Capul reprezinta din lung. Nn,1/3 la copil de 2 ani,1/8 la copil de 8 ani.
GREUTATEA: - reflecta cresterea tuturor dimensiunilor;
- este un indicator valoros al cresterii.
GN-2,5-3,5 kg.
Scaderea fiziologica in greutate dupa nastere 5-10% din GN.
Cresterea in greutate:
- -- -750 g./luna in primele 4 luni
- 500 g./luna in urmatoarele 4 luni
- 250 g./ luna in ultimele 4 luni din 1-ul an.
In al 2-lea an spor mediu lunar de 200-250 g.
Dupa varsta de 2 ani, sporul ponderal este de aprox. 2-2,5kg/an.
Debutul exploziei cresterii ponderale pubertare coincide cu cel al cresterii in lungime.
Formule de evaluare a cresterii in greutate: form. Herman( pt. copilul peste 1 an):
G=9+2XV (varsta in ani).
Perimetrul cranian(PC) reflecta, in primii 2-3 ani, cresterea encefalului.
PC la nastere = 34-37 cm
Se adauga 10-12 cm in primul an, si 10 cm in urmatorii 17 ani.
Perimetrul toracic(PT)
- este cu 1-4 cm. mai mic decat PC la nastere.( 31-34 cm.)

- egaleaza PC la 1 an(47 cm.)


- apoi creste mai rapid decat PC.
Perimetrul abdominal(PA)
- 38 cm la nastere
- 44 cm la 1 an
- 46 cm la 2 ani.
Suprafata corporala(SC)- este importanta pt. posologia medicamentelor.
Alte date somato(antropo)metrice:
- plica cutanata
- circumferinta gambei si ma bratului
- grosimea tricepsului brahial
- diam. pelvin.
- diam. biacromial.
PUBERTATEA: - este perioada dezvoltarii caracterelor sexuale secundare si a maturizarii
biologice a organelor sexuale. Sfarsitul ei marcheaza debutul in adolescenta (aici cresterea
in lungime inceteaza).
- incepe la 11 la fete si la 12-13 ani la baieti.
- debutul e influentat de factori genetici( modelul parintilor), de fact. climatici( latitudine), de
nutritie.
Debutul pubertatii este marcat de aparitia menarhei la fete si a pilozitatii pubiene la baieti.
Apoi apar succesiv:
- la fete: se dezvolta sanii, pilozitatea pubiana, apoi axilara,apar menstrele,se modifica
morfologic coapsele si trunchiul.
- la baieti: se dezvolta pilozitatea pubiana, axilara, faciala; se dezvolta testicolele; se
pigmenteaza scrotul, se schimba vocea, se dezvolta musculatura.
Fenomenele complexe neuro-endocrine din timpul pubertatii sunt determinate de axul
hipotalamo-hipofizo-gonadal care va determina acea sexualizare psihica, proces care va
determina intregul comportament sexual al individului.
Cresterea si dezvoltarea in adolescen-ta: implica o serie de modificari fizice, sexuale,
la care se adauga adaptari cogni-tive,emotionale, socioculturale.(cresterea treptata a
independentei,noi motivatii si comportamente, apar simtul datoriei si al responsabilitatii).
DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE
Cuprinde: comportamentul motor+ comportamentul cog nitiv+ comporta-mentul
verbal+comportamentul social-afectiv.
PRINCIPALELE ACHIZITII LA SUGAR:

la 1 luna: usoara hipertonie a muschilor flexori; reflexul de apucare prezent;


reactioneaza global la stimuli; urmareste cu privirea jucaria in miscare.

La 2 luni: reactioneaza la sunete; zambeste persoanelor familiare; gangureste;


urmareste cu privirea.
La 3 luni: isi tine capul ridicat; isi recunoaste mama;se joaca cu miinile; emite sunete
voioase.
La 4 luni: sade sprijinit perioade scurte;intoarce capul spre persoana care vorbeste;
rade in hohote daca e stimulat.

La 5 luni: deosebeste persoanele straine de cele cunoscute.

La 8 luni: isi recunoaste numele; exprima bucurie; plange cand e certat.

La 6 luni: se intoarce de pe spate pe abdomen; trece jucaria dintr-o mana in alta; sta
mult timp in sezut usor sprijinit.
La 7 luni: sta in sezut nesprijinit; se uita dupa jucaria care i-a scapat; emite silabe
sporadice; cauta contactul familial.

La 9 luni: sustinut de axile face miscari de mers; se ridica singur in picioare; apuca
obiectele cu 2 degete.
La 10 luni: umbla in 4 labe; intelege interdictia.

La 11 luni: merge tinandu-se de mobila;intelege ordine simple(per. co-municarii


preverbale);primul cuvant.

La 12 luni: merge tinut de o mana; arata parti de corp;are vocabularul format din 2
cuvinte cu sens.
DUPA VARSTA DE 1 AN:

La 15 luni: merge bine; se asaza si se ridica singur de pe podea;are vocabular activ


format din 4-6 cuv.; solicita atentia.

La 18 luni: incepe sa alerge; urca si coboara trepte sustinut; aduce, la cerere, un


obiect familiar; spune 8-10 cuvinte; cere olita la timp.

La 21 luni: merge inapoi; form. propo-zitii din 2 cuvinte.

La 24 luni: urca si coboara singur scari; propozitii din 2-3 cuv.; executa treburi
casnice mici.
La 27 luni: pune intrebari; stie si-si pronunta prenumele; isi vorbeste singur cand se
joaca.
La 30 luni: prinde si arunca mingea; cunoaste sensul pluralului.

La 36 luni: foloseste alternativ picioa-rele la urcat; pedaleaza; pune intrebari; se


apropie de alti copii.
La 4 ani: numara corect 4-5 obiecte; executa miscari cu dificultate crescan- da(sarit,
catarat); se adapteaza la programul zilnic fixat de adulti.

catre 6 ani: functiile motorii sunt sta-panite fara dificultate; apare gandirea logica.

In per.scolara: odata cu detasarea de familie copilul incepe sa-si petreaca mai mult
timp in afara acesteia, la scoala sau la joaca; apar situatii conflictuale intre parinti si copii.

La pubertate si adolescenta: insidios, apar modificari comportamentale, ce vor defini


comportamentul tanarului; efect.actiuni independente, creste spiritul de initiativa, se dezvolta
capacitatea de sinteza si abstractizare;apare interesul pt.sexul opus
Este per. de efort educational maxim, cu imprimarea unei discipline in munca si gandire.
NUTRITIE SI ALIMENTATIE PEDIATRICA

NUTRITIA = totalitatea proceselor fizico-chimice de asimilare si dez-asimilare a


alimentelor in orgs. prin care se asigura nevoile de crestere si dezvoltare corespunza-toare
varstei, o activitate fizica si intelectuala adecvata, promovand o buna stare de sanatate.
NECESITATILE ENERGETICE (CALORICE):
Valoarea energetica a alimente-lor se exprima in kilojouli(kj) sau kilocalorii(kcal).
O kilocal.reprez.cant de caldura necesara pt.a creste temp. unui litru de apa de la 14,5C
la 15,5C
1 kcal = 4,184 kj.
Surse de energie principale pt. orgs. sunt: glucidele si lipidele.
1g.proteine furniz. aprox. 4 kcal.
1g.lipide furniz. aprox. 9 kcal.
1g.glucide furniz. aprox. 4 kcal.
Necesitatile energetice la copil treb. sa acopere cheltuielile zilnice necesare pt.:
metab. de intretinere+pt. proc. de termoreglare+pt. activitatile fizice +pt.nevoile de crestere.
METAB. DE INTRETINERE= METAB. BAZAL+ NEVOI DE FUNCTIONARE
NECESITATI ENERGETICE GLOBALE
- nn. - 80 kcal/kg/zi
- 1-3 luni - 120 kcal/kg/zi
- 3-6 luni 110 kcal/kg/zi
- 6-12 luni 100 kcal/kg/zi
- copil mic 90 kcal/kg/zi
- prescolar 80 kcal/kg/zi
- scolar 50-60 kcal/kg/zi
APORTUL ENERGETIC GLOBAL:
- 1-3 ani 1300 kcal/zi
- 4-6 ani 1700 kcal/zi
- 7-9 ani 2200 kcal/zi
- 10-12 ani baieti 2700 kcal/zi
- fete 2300 kcal/zi
- 13-15 ani - baieti 3100 kcal/zi
- fete 2600 kcal/zi
- 16-19 ani baieti 3600 kcal/zi
- fete 2800 kcal/zi.
Accelerarea cresterii in per. prepu-bertara necesita un aport caloric supli-mentar.
La un aport caloric de 40 kcal/kg/zi cresterea ponderala se opreste.
Ratia alim. hipercalorica la sugar det. stimularea sistemului enzimatic al lipido-genezei,
ceea ce va duce la hipertrofia si hiperplazia celulelor adipoase in perioada de sugar.
Aceasta va determina obezitate precoce, cu prognostic nefavorabil.
Ratia alim. hipocalorica va deprima sistemul nervos simpatic, copilul va economisi
energia pt. nevoile de intretinere si termoge-neza. Aceasta va fi urmata de diminuarea pana
la oprire a cresterii ponderale si staturale cu aparitia malnutritiei.
NECESARUL DE APA:
Cantitatea de apa din orgs. este invers proportionala cu varsta:

- la embrion apa reprez. 90% din greutatea corporala


- la copil 70-75%
- la adult 60-65%.
Turnover-ul apei la sugar este mai rapid decat la adult. Ca urmare, si necesarul de apa/
unitate de greutate este mult mai mare ca la adult( de cca. 3 ori mai mare).
Nevoile de lichide depind de varsta si de continutul caloric al alimentelor.
La sugar, consumul de lichide se realizeaza prin:
- pierderi insensibile care se raporteaza la suprafata corporala mare a sugarului;
- incapacitatea de concentrare a urinei cu pierderi urinare care depasesc 40-50% din
vol. de lichide ingerat;
- temp. ambianta crescuta/fototerapie;
- cond. patologice( pierderi digestive, lipsa de aport).
ROLUL APEI IN ORGANISM:

intra in compozitia celulelor si tesuturilor;

reprez. mediul intern in care se desfasoa-ra reactiile biologice;

intervine in reactiile de cataliza, hidroliza, tamponare;

realizeaza solutii;

reprez. calea de transport a numeroase substante;

intervine in termoreglare;

face leg. intre mediul intern si cel inconju-rator.


NECESARUL DE PROTEINE:
Sursa de proteine in primele luni de viata este exclusiv lactata.
Alimentatia naturala ofera sugarului un aport proteic ideal d.p.d.v. cantitativ si calitativ.
Laptele de vaca are un aport proteic crescut dar utilizare digestiva scazuta.
In alimentatia diversificata se recom. ca 50% din prot. din alim. sa fie de orig.
animala( lapte, carne,oua,branza,peste).
Nevoile de proteine:

La sugarul alim. exclusiv la san(in primele 6 luni) : 1,8-2,3 g/kg/zi.


Sugar alim. artificial : 3-3,5 g/kg/zi.
Peste 6 luni : 1,5-2 g/kg/zi.

Rolul proteinelor in organism:

constituenti ai tuturor celulelor;

asigura reinnoirea tuturor celulelor si tesuturilor;

intra in compozitia hormonilor si enzi-melor;

asigura forta fizica si intelectuala;

intra in compozitia anticorpilor, asigu-rand apararea orgs. impotriva infectiilor;

mentine pres. coloid-osmotica si echilbrul acido-bazic;

rol de transportor pt. unii ioni (Cu, Co, Ca, Fe, I, Zn), sau al unor pigmenti
(bilirubina).
pot deveni sursa energetica (neeconomica insa).

10

Deficitul aportului proteic:


- incetinirea cresterii;
- scade sinteza de enz.,h.,Ig.
- apar edeme hipoproteice si malnutritia proteica.
Excesul de aport proteic:
- tulb. digestive( diaree de putrefactie);
- suprasolicitarea functiei renale(cata-bolismul proteic crescut va det. form. de uree in
cantitate mare ce treb. eliminata renal, solicitand ,astfel, rinichiul);
- amoniul rezulta din catabolismul proteic si este neurotoxic in cant. mare; daca amoniemia
este crescuta timp indelungat va determina un coeficient de inteligenta scazut la acel copil;
- se formeaza celule mari care se vor incarca, ulterior, cu grasimi.

11