LP 1 AMG

RECOLTAREA I PREGTIREA PROBELOR DE SNGE

Noiuni generale
Sngele este un esut mezenchimal mobil, complex, alctuit din plasm (componenta lichid) n
care se afl in suspensie elmentele celulare (componenta solid). El circul in tot organismul printr-
un sistem de vase (artere, vene, capilare) sub influena forei de propulsie a inimii. Singele
mpreun cu limfa i lichidul interstiial alctuiesc mediul intern al organismului.

Plasma sanguin
Plasma sanguin reprezint 55-60% din volumul total de snge. Plasma este un lichid de culoare
galben care are o compoziie foarte complex. Culoarea plasmei poate varia in funcie de
modificarea concentraiei unor componeni plasmatici.
Plasma reprezint mediul de dispersie al elementelor figurate.

Elementele figurate ale sngelui

Elementele figurate sunt grupate n serii: eritrocitar, leucocitar, trombocitar.
Valorile normale ale elementelor figurate in snge sunt:
- Eritrocite:
o la femei: 4 200 000 4 500 000/mm3
o la barbai: 4 500 000 5 500 000/mm3
- Leucocite: 4 000 - 9 000/mm3 din care:
o Granulocite 65-70%
o limfocite 25 -30%
o monocite 4 -8%
o eozinofile 1-4%
o bazofile 0%
- Trombocite 150 000 - 350 000/mm3

Funciile sngelui in organism:

Cale de transport;
1
 Funcie respiratorie;
Funcie nutritiv;
Funcie excretoare;
Funcie de reglare metabolic;
Meninerea homeostaziei mediului intern;
Sistem de comunicaii intre anumite organe ale organismului;
Funcia de aprare;
Hemostaza.

Tehnica recoltrii sngelui

Pregtirea pacientului

Foarte important n vederea recoltrii sngelui este aa numita pregtire a pacientului, care se face
de ctre medicul care a prescris analizele i care const n cteva recomandri. n funcie de
analizele ce trebuiesc efectuate pacientului, acestuia i se comunic:
- s serveasc ultima mas cu 16-17 ore inainte de recoltare;
- s renune la fumat in dimineaa recoltrii;
- s evite s bea cafea, ceai, alcool;
- s nu fie imediat dup un efort fizic intens;
- s stopeze orice medicaie cu 24 h inainte de recoltare.
In cazul testului de toleran la glucoz administrat oral, pacientul va urma un regim alimentar
timp de trei zile inaintea efecturii testului, ce const in ingerarea a 250 g hidrocarburi/zi.
In cazul determinrii acidului uric, cu minim trei zile inainte, alimentaia va fi srac in purine.
In cazul determinrii statusului lipidic, trebuie asigurat un regim constant de lipide, deoarece
metabolismul lipidic se stabilizeaz dup zece zile. Regimul alimentar deine un rol major, de aceea
recoltarea sngelui se face pe nemncate (la 7 12 ore dup ultima masa). Dac subiectul a mncat,
cresc valorile pentru glicemie, lipide, trigliceride, fier, fosfat, iar in cazul alimentaiei bogate in
lipide se obine un ser lactescent care va da erori la msurtorile fotometrice.
- S evite tutunul, cafeaua, ceaiul care influeneaz funcia unor organe. Consumul de buturi
alcoolice conduce la leziuni celulare hepatice i la creteri ale trigliceridelor, gamma-glutamil
transferazei (GGT), aspartat aminotransferazei (TGO), lactatului, acidului uric.

2
Condiii ce trebuiesc respectate pentru o bun recoltare
Recoltarea probelor de snge se face dimineaa, jeun, de ctre personalul medical calificat.
Poziia de decubit dorsal este poziia ideal pentru recoltarea probelor de snge. S-a constatat c
poziia corpului i staza venoas influeneaz concentraia unor componente plasmatice, indicnd
astfel:
- concentraii mari pentru albumine, hematii, colesterol;
- concentraii mici pentru lactat, piruvat, amoniac.
Pentru testul de toleran la glucoz administrat oral sau intravenos se menine poziia
orizontal timp de 30 de minute inaintea testului i pe toat perioada de dou ore de desfurare a
acestuia.
Sngele se recolteaz, de obicei pentru examene hematologice, biochimice, serologice,
imunologice, microbiologice i virusologice. Scopul pentru care se face recoltarea stabilete i
locul punciei:
pentru determinri biochimice, imunologice, microbiologice, serologice se folosete
snge venos;
pentru determinri hematologice se folosete snge venos sau capilar.

Recoltarea sngelui venos

La aduli si copii mari, recoltarea sngelui prin puncie venoas se realizeaz prin puncia venei
mediane la plica cotului sau din vena radial la nivelul articulaiei pumnului. La sugari si copii
mici, recoltarea sngelui se poate face i din venele jugulare sau din fontanel.
Pentru efectuarea punciei venoase se pot folosi 2 metode:
Metoda clasic, cu seringi i ac sterile sau de unic folosin;
Sistemul de recoltare modern dual aspiraie/vacuum
Cel mai cunoscut sistem de recoltare este sistemul venoject sau vacutainer.

Sistemul venoject
Acest sistem modern de recoltare a sngelui venos este format din:
- ac de puncie,
- holder,

3
- vacutainere (tuburi vidate) pentru anumite tipuri de analize difereniate prin culoarea
diferit a dopurilor si mrimea (volumul) diferit al tubului vidat.

Caracteristicile diferitelor tipuri de vacutainere

4
 In funcie de scopul pentru care este recoltat sngele, vacutainerele conin sau nu o substan
anticoagulant. Fiecare vacutainer are o etichet pe care sunt inscrise:
volumul de snge care poate fi aspirat in tub;
prezena sau absena anticoagulantului, activatorului;
informaii privind tipul de analiz care se poate executa.
Pe etichet se scriu, inainte de a recolta sngele, numele i prenumele persoanei la care urmeaz
s i se recolteze snge i dup caz secia, doctorul care a prescris analizele, etc.
Tehnica recoltarii sangelui venos cu sistemul venoject

Principiul metodei:
Sngele este aspirat in vacutainer ca urmare a presiunii mult sczute fa de cea din vasul de snge.
Materiale necesare:
manusi
garou
ac
holder
vacutainere
vata
alcool sanitar
benzi adezive

Tehnica de lucru:
Se scrie pe fiecare vacutainer numele pacientului si secia.
- Se fixeaz garoul deasupra plicii cotului i se recornand pacientului s strng uor
pumnul. Cu ajutorul garoului se produce o staz venoas, lsnd liber fluxul arterial.
- Se dezinfecteaza tegumentul la locul de puncie cu alcool sanitar.
- Se fixeaz acul n holder.
- Se puncioneaz vena cu acul.
- Se recolteaz sngele direct in vacutainere.
- Vacutainerele care conin un anticoagulant (mov, negru, albastru, galben, verde), imediat
dup recoltare se agit uor, prin rsturnare, de 8- l0 ori, fr s se fac spum.
- Se indeprteaz garoul.
- Se scoate acul din ven. Se tamponeaz locul puncionrii cu alcool sanitar.

5
Recoltarea sngelui capilar
Unele analize hematologice, cum ar fi: formula leucocitar, morfologia eritrocitar,
numrtoarea de reticulocite, numrtoarea de trombocite, etc. se fac din snge capilar.
Recoltarea sngelui capilar se face, in general, din pulpa degetului inelar, dar se poate
face si din degetul mijlociu, din clci (la nou-nscui) sau din lobul urechii (la pacienii in stare
de oc sau pentru unele teste de coagulare).
Pentru recolt, se folosesc diferite modele de ace speciale de unic folosin pentru recoltarea
sngelui capilar.

Tehnica recoltrii sngelui capilar

Principiul metodei:
Curgerea spontan a sngelui dup ineparea, cu un ac special, a unui vas de snge capilar.

Materiale necesare:
- ace speciale de unic folosin sau ace Franke cu vrf nlocuibil
- vat
- eter
- hrtie de filtru

Tehnica de lucru:
Se dezinfecteaz pulpa degetului cu eter.
Dup evaporare i uscare se ineap pulpa degetului.
Se las sngele s curg spontan.
Prima picatur se terge cu o hrtie de filtru sau vat.
A doua picatur de snge este folosit pentru determinri.
Se tamponeaz locul punciei cu un tampon de vat imbibat in alcool.

Etichetarea, notarea si transportul probelor

nainte de a se preleva proba de snge, asistenta medical verific identitatea pacientului i noteaz
pe vacutainer, nurnele i prenumele pacientului, precum i numarul foii de observaie, in cazul

6
pacienilor internai n spital. De asemenea, asistenta verific cererea de analize (biletul de trimitere
la cei venii in ambulatoriu) dac acesta conine urmtoarele date:
numele i prenumele pacientului;
vrsta (codul numeric personal);
numrul foii de observaie;
secia;
numrul salonului i numrul patului;
analizele ce trebuie efectuate;
data i ora recoltrii;
numele medicului care a recomandat analizele;
numele in clar i semntura cadrului medical care a recoltat proba.

Transportul probelor la laborator se face imediat dup recoltare, cu atenie s nu cad etichetele i
fr a fi agitate, pentru a nu favoriza hemoliza. n caz contrar, au loc difuzii ale unor substane:
din ser in hematii (clorul care ia locul bicarbonatului); din hematii in ser (potasiul, lactat
dehidrogenaza, fosfataza alcalina).
n general se recomand ca efectuarea analizelor s se fac in primele 2 - 3 ore de la
recoltare, timp in care la temperatura laboratorului nu se produc modificari notabile ale
concentraiei metaboliilor sau ale activitii enzimatice.

Obinerea serului, plasmei i a sngelui total

n laborator, marea majoritate a parametrilor biochimici se determin in ser, dar pentru
anumite determinri (sau pentru a evita hemoliza) se folosete plasma sau snge total.

Serul sanguin

Pentru a obine ser, sngele se recolteaz in vacutainere fr substan anticoagulant. Unele

tipuri de vacutainere conin un activator neutru care grbete coagularea sau un gel de separare
neutru.
Dup recoltare, sngele se las 30 de minute la temperatura camerei (sau 10 - 15 minute la termostat
la 37C) ca s se coaguleze. Se desprinde uor cheagul de pe pereii eprubetei cu o baghet de sticl

7
(sau plastic) si se mai las 30 de minute la temperatura camerei (sau 10 - 15 minute la termostat la
37C) pentru retracia total a cheagului.
Se centrifugheaz apoi, 10 minute la 3000 turaii pe minut. Supernatantul obtinut reprezint serul
sanguin, iar sedimentul este format din cheag (elemente figurate prinse ntr-o reea de fibrin).
Serul se deosebete de plasm prin faptul ca nu conine fibrinogen.
Plasma = Ser + Fibrinogen + Factori de coagulare

n condiii fiziologice serul este limpede, transparent i are o culoare galben pai.
El ii poate modifica aspectul, devenind
- opalescent, in cazul particulelor de grsime provenite dintr-un regim bogat n grsimi
(clarificarea se poate obine prin deproteinizare sau prin extracia lipidelor cu un amestec
alcool-eter) sau
- galben-brun intr-o alimentaie excesiv vegetarian.
Coloraia serului in roz pn la rou intens indic prezenta hemoglobinei in ser, ca urmare
a hemolizei. Apariia hemolizei se produce din cauza unor greeli in tehnica de recoltare a sngelui.
Hemoliza serului poate fi prevenit prin recoltarea sngelui in vacutainere i evitarea stazei venoase
prelungite. Hemoliza influeneaz valorile K, Fe, glicemiei, TGO in sensul creterii, interfer cu
unele reacii de culoare i cu unele reacii chimice (de ex. inhib activitatea lipazei).
In condiii patologice, serul are aspect opalescent in nefroza lipidic i culoare galben-brun
in ictere. Serurile i plasma lipemice icterice sau hemolizate influeneaz determinrile fotometrice.

Plasma sanguin

Plasma sanguin se obine din snge recoltat in vacutainere ce conin o substan

anticoagulant. Plasma se obine prin centrifugare (sedimentare) timp de 10 minute la 3000
turaii/minut. Supernatantul obinut reprezint plasma sanguin, iar sedimentul este format din
elementele figurate.

Snge total
Sngele total se recolteaz ca i plasma, numai c nu se mai centrifugheaz. Sngele total
este utilizat, in special, pentru analize hematologice.

8
 Conservarea probelor de snge
Dac analizele nu se execut in primele 2 ore de la prelevarea probelor de snge, serul este
pstrat in eprubete cu dop la + 4oC (dar nu mai mult de 2 - 3 zile). Acest lucru nu este valabil pentru
glicemie, FAL. Hormonii se lucreaz in primele 4 ore de la recoltare, in caz contrar, serul trebuie
congelat. Pentru unele analize, mai ales pentru bilirubin, probele trebuie pstrate la intuneric.
Pentru unele determinri, n funcie de specificaiile din prospect, probele se pot pstra
perioade mai lungi de timp (de la cteva zile la cteva luni) prin congelare la minus 20C. Dup
decongelare probele se omogenizeaz i se lucreaz imediat. Nu se repet congelarea.