INGRIJIRI CALIFICATE IN

BOLILE APARATULUI DIGESTIV LA COPIL (2)

Conf.univ. dr. Dana Anton-Paduraru
UMF “Grigore T. Popa” Iasi
Disciplina Pediatrie
INGRIJIRI IN GASTROENTERITA ACUTA
DEFINITIE
-afecţiune caracterizată prin:
- creşterea frecvenţei scaunelor (3-5/zi sau de 2 ori mai multe faţă de nr scaune din ultimele 4
săptămâni)
- scăderea consistenţei acestora (apoase).

Caracterul acut al gastroenteritei este dat de durata mai mică de 2 săptămâni.

EPIDEMIOLOGIE

Frecevenţa şi severitatea bolii depind de nivelul socio-cultural:

-în ţările subdezvoltate, gastroenterita determină o morbiditate şi o mortalitate crescute.
→ copiii prezintă 3 - 10 episoade diareice/an în primii 5 ani de viaţă;

-SUA: copiii sub 5 ani prezintă 2-3 episoade/an de diaree uşoară sau medie, frecvenţă mai mare fiind întâlnită la
copiii din colectivităţi.

-Pe plan mondial: se înregistrează anual 3,2 milioane decese la copiii cu vârsta sub 5 ani.

-România: este a doua cauză de mortalitate infantilă.

ETIOLOGIE

I. Factorii favorizanţi:

a.de mediu:
-igienă defectuoasă;
-spitalizări repetate;
-frecventarea prematură a colectivităţilor;
-sezonul cald;
-călătoriile.
b.constituţionali:
1.dependenţi de vârstă:
-vârsta sub 3 luni;
-greutatea mică la naştere;
-apărare imunitară deficitară;
-diatezele exsudative;
-toleranţă digestivă scăzută.
2.bariera de apărare a mucoasei intestinale.
II. Factori determinanţi:
2. Cauze neinfecţioase:
1.Cauze infecţioase:
- greşeli alimentare: cantitative (supra- sau
- virusuri (Rotavirus - 25% cazuri, calcivirus, subalimentaţie) sau calitative (diluţii
astrovirus, adenovirus enteric, Norwalk-like); necorespunzătoare, diversificare incorectă, alimente
necorespunzătoare calitativ);
- bacterii enteropatogene:
-E. coli enterotoxigen, enteropatogen,
- medicamente: antibiotice administrate pe cale
enteroinvaziv,enterohemoragic, enteroadeziv;
-Salmonella (a 2-a cauză a diareei orală (ampicilină, tetraciclină), preparate de
bacteriene la sugarii sub 6 luni) fier, laxative;
- Shigella (mai frecventă la copilul peste 6
luni) - alergeni: proteinele laptelui de vacă, oul, soia;
- Campylobacter jejuni
- Yersinia enterocolitica, - malnutriţia;
- Clostridium difficile / perfringens
- Vibrio parahemoliticus, Vibrionul holeric. - deficitele imune;
- paraziţi:
-Giardia lamblia (mai ales în colectivităţi) - deficitul de zinc;
-Cryptosporidium (frecvent la copiii cu
imunodeficienţă). - perturbarea proceselor de digestie şi absorbţie.
TABLOU CLINIC
debut: indispoziţie
agitaţie
anorexie
vărsături
perioada de stare:
vărsături
colici abdominale
meteorism
stare toxică
deshidratare: FA deprimată
pliu persistent
oligurie
febră
scădere în greutate
EXAMENUL OBIECTIV
1. Aspectul general al copilului: greutatea (este important a fi comparat cu greutatea anterioară imbolnăvirii!),
faciesul (frecvent încarcănat, cu ochi înfundaţi în orbite-sugerează deshidratare severă), starea de letargie
sau iritabilitate, modificari ale plânsului, prezenţa sau absenţa lacrimilor -ca indicator al stării de hidratare,
anorexia, setea vie
2. Aspectul mucoaselor (bucală, conjunctivală) și starea de hidratare a acestora
3.Aspectul tegumentelor: rash abdominal în febra tifoidă, icter care poate sugera o hepatită acută, pliul
cutanat “persistent” în deshidratarea acută gravă
4. Frecvenţa cardiacă și calitatea pulsului
5. Frecvenţa respiratorie și calitatea respiraţiilor (profunde, ample: respiraţia acidotică ce indică de
asemenea deshidratare severă)
. Sediul, intensitatea și iradierea durerilor abdominale: blânde sau moderate, în diareile provocate de
rotavirus și Salmonella, cu caracter colicativ în diareea cauzată de Yersinia histolytica, și severă în diareeile
determinate de Campylobacter, Shigella și Escherichia coli enterohemoragic
7. apariţia hipersonorităţii, matităţii sau apărării musculare !!
8. Tenesmele sunt sugestive mai ales pentru infecţia cu Shiscaune acide.
gella
9. Eritemul fesier apare după emisia unui numar mare de scaune
FORME CLINICE ( după gradul de deshidratare):

uşoară < 5%

medie 5-10%
▪semne de deshidratare intracelulară: pliu cutanat leneş sau persistent, globi oculari hipotoni, fontanela
anterioară deprimată, tegumente uscate, marmorate, oligurie sau anurie;

▪semne de deshidratare extracelulară: sete vie, febră, semne neurologice -agitaţie, convulsii,
uscăciunea mucoaselor;

gravă >10%
-semne de deshidratare extracelulară, intracelulară sau mixtă

-semne de şoc hypovolemic: tahicardie, puls slab sau chiar imperceptibil, extremităţi reci, marmorate sau
cianotice, timp de recolorare capilară prelungit peste 3 secunde, hipotensiune arterială, semne neurologice,
somnolenţă, apatie,modificări ale reflexelor.

DESHIDRATARE:
normonatremică – frecvent celulară
hiponatremică – edem cerebral→convulsii
hipernatremică – deshidratare celulară → fenomene neurologice de focalizare
EXAMENE DE LABORATOR

- GE uşoare sau medii, de etiologie virală:

-hemoleucograma nu prezintă modificări suggestive
- GE bacteriene cu germeni gram negativi:
-leucocitoză sau leucopenie cu devierea la stânga a formulei leucocitare.

Examenul materiilor fecale:

-volumul, culoarea, consistenţa, prezenţa mucusului, sângelui şi puroiului.

-pH-ul, conţinutul în glucoză şi clor, care pot sugera uneori etiologia:

▪dacă pH-ul este sub 5,5 şi conţinutul în glucoză este scăzut, se vor lua în considerare cauzele neinfecţioase de
diaree (intoleranţă la dizaharide);

▪pH-ul alcalin al scaunelor pledează pentru originea bacteriană a infecţiei digestive.

-examenul coproparazitologic: uneori prezenţa Giardiei lamblia.

Nu este un examen de rutină în gastroenterita acută, fiind recomandat în GE recurente / persistente, diareea
călătorului, diareea apărută la copii care frecventează colectivităţi.
Coprocultura
- va fi recomandată de la internare, deoarece după 2-3 zile probabilitatea obținerii unei
coproculturi pozitive este redusă;
- se recoltează din mai multe porțiuni ale scaunului și din produsele patologice (sânge, puroi).
Coprocitograma:
- examen microscopic al scaunului ce stabilește un diagnostic prezumtiv de diaree infecţioasă.
- Germenii patogeni enteroinvazivi determină prezenţa PMN și a eritrocitelor. Examenul se
consideră pozitiv dacă sunt prezente mai mult de 5- 10 PMN pe câmp.

Test ELISA pentru Rotavirus.

Culturi pentru virusuri, examen direct în microscopie electronică, identificarea antigenelor agentului
patogen, PCR-toate acestea nu sunt examene de rutină și necesită laboratoare înalt specializate.

9
Diagnostic pozitiv
Anamneza
▪ greşeli alimentare cantitative (supraalimentarea sugarului sau prepararea incorectă a
formulelor de lapte praf)

▪ calitative (sterilizare incorectă a biberoanelor, alimente păstrate în condiţii

necorespunzătoare, produse lactate nepasteurizate, consum de carne și peste crud sau
incomplet tratate termic

▪ istoric pozitiv pentru consumul unor alimente contaminate (anchetă epidemiologică

pozitivă)

▪ călătorii recente în zone endemice sau consumul recent de antibiotice.

▪ diareile bacteriene apar mai frecvent în sezonul cald iar cele virale, în sezonul rece.
Diagnostic pozitiv
Semne clinice
1. Durata, frecvenţa, cantitatea, aspectul scaunelor (semiconsistente, apoase, grunjoase, verzui, emise
je t) și prezenţa produselor patologice ca mucusul, puroiul și sângele.
în

2. Vărsături
- în general alimentare
- pot precede apariţia scaunelor diareice (aşa numita vărsătură “inaugurală”)

3. Dureri abdominale
-în general difuze
- dacă preced apariţia vărsăturilor și diareei au probabil o altă cauză.
- La sugar se manifestă prin frecarea călcâielor, ţipăt.

4. Febra sugerează infecţii cu germeni bacterieni enteroinvazivi sau rotavirusuri.

Agravează SDA prin creşterea pierderilor insensibile de apă.
TRATAMENT

1.Etiologic – nu se recomanda de rutina:

Shigella: Ampicilină, Amoxicilină
Salmonela: Similar + Ceftriaxon, Cefotaxim
Campylobacter: Eritromicină, Ciprofloxacin
Fungi: Fluconazol (Diflucan), Stamicin

2.patogenic:
hidratare orală / parenterală
corectarea acidozei metabolice: ml NaHCO3=EBxGx0,3
G=greutatea
EB=excesul de baze
0,3=spaţiul extracelular
3. simptomatic:
antitermice
antiemetizante: Metoclopramid 0,3mg/ Kgc/zi
Smecta, Hidrasec
Sedative (agitatie): Fenobarbital
meteorism abdominal: sondă de gaze sau repaus digestiv prin instituirea perfuziei i.v.
4. dietetic:
a. dieta hidrică 12-24 ore Gesol NaCl 3,5g
NaHCO3 2,5g
KCl 1,5g
Glucoză 20g

b. dieta de tranziţie: supa de morcov 300%0 < 2 luni

500%0> 2 luni
mucilagiul de orez 3-5%
făina de roşcove
>6 luni: banane

c. realimentare

d. revenirea la alimentaţia normală

c. realimentarea
Se va face în funcţie de forma clinică de boală şi de alimentaţia anterioară.

a) Diareea acută uşoară sau medie

a.1.sugarii alimentaţi natural :

-vor primi în continuare sân, atât în perioada de hidratare cât şi după perioada de hidratare (după
primele 4 ore) fie parţial crescând progresiv cantitatea la fiecareprânz şi completând până la cantitatea
necesară de lichide cu solutie rehidratatre,fie total cu lapte de mamă.

a.2.la sugarii eutrofici alimentaţi artificial:

- realimentarea se face progresiv cu laptele pe care îl primea anterior.

-Nu se administrează de rutină preparatele dietetice parţial sau total delactozate, deoarece intoleranţa
tranzitorie la lactoză este rară.

-Acestea se vor administra doar dacă frecvenţa scaunelor creşte şi se suspicionează o intoleranţă la
lactoză sau alergie la proteinele din laptele de vacă.
a.3.la sugarii sub vârsta de 3 luni, prematuri şi malnutriţie: preparate de lapte delactozate sau hipoalergenice:
-NAN delactozat, Morinaga, Novalac AD, Lactopriv;
-Humana HN Prebiotik, Milupa HN 25 (hipolactozate);
-Hidrolizate proteice (hipoalergenice): Humana HA1, Nutramigen, Pregestimil, Alfare, NAN HA,Hipp HA Combiotic,

a.4.la sugarii cu vârsta peste 6 luni care primeau alimentaţie diversificata:

-fie cu preparatul de lapte pe care-l primeau anterior diareei, dar acesta se va introduce progresiv;
-fie cu făinoase (orez ), brânză de vacă, supă de zarzavat cu orez, banană, măr ras, iar laptele se va introduce
progresiv.

b) diareea acută gravă:

- realimentarea cu preparate dietetice delactozate sau hipoalergenice, mai ales când a fost implicat un mecanism
enteroinvaziv.
 MASURI DE PREVENTIE

▪ Măsurile riguroase de igienă personală și în colectivităţi

▪ Igiena alimentației

▪ Alimentaţia la sân reduce incidența bolii diareice acute la sugari!

▪ Vaccinarea împotriva rotavirusului,

▪ -la copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 24 de săptămâni
▪ -administrare orală, 2 doze
▪ -preparate: Rotarix, Rotateq.

16
PROGNOSTIC
În general, prognosticul gastroenteritei acute este bun.

Factorii de prognostic nefavorabil:

-vârsta mică (sub 3 luni);
-deficitele imune;
-malnutriţia;
-infecţia severă;
-începerea tardivă a tratamentului.
Manifestări de dependență , probleme

-scaune modificate, semilichide sau lichide, uneori mucosanguinolente, în număr variabil, în funcție de
gravitate

-vărsături

-apetit dispărut in majoritatea cazurilor, prezent doar in formele ușoare

-discomfort abdominal, colici abdominale

-febră, uneori foarte ridicata in funcție de germenul infecțios

-în formele grave stare generală alterată

-pierdere în greutate, după intensitatea si durata manifestărilor bolii

-colaps prin hipovolemie si de cauza infecțioasă în formele grave

-semne de deshidratare acută: uscăciunea tegumentelor si a mucoaselor, oligurie.

-senzație de oboseală, dureri de cap și dureri musculare.

-riscul raspindirii infectiei

OBIECTIVE

-sa fie echilibrat hidroelectrolitic

-sa prezinte stare de confort fizic

-sa prezinte temperatura corpului in limite normale

-sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane

•Ingriirea copilului cu gastroenterită acută

Intervențiile asistentului medical pentru copilul cu gastroenterită acută

- repausul fizic si psihic

- mentine igiena tegumentelor si a lenjeriei

-urmărireste evoluția manifestărilor digestive:

- numărul si aspectul scaunelor
- numărul si aspectul vărsăturilor
- durerile abdominale
- modificările apărute în starea generală a copilului
- apariția sau scăderea febrei
- cântărirea copilului
Măsurarea funcțiilor vitale și notarea în foaia de temperatură;
Stabilirea planului de realimentare progresiva cu alimente premise si controlarea respectării lui de către bolnav si
de către familia acestuia.

Recoltarea probelor de laborator menționate (sange, materii fecale) si înregistrarea rezultatelor.

Montarea unei perfuzii endovenoase de rehidratare, la indicația medicului.

Urmărirea ritmului in care aceasta se desfășoară si cum este tolerata.

Efectuarea tratamentului si urmărirea modului cum acesta este tolerat

-eventualele reacții secundare de semnalat.

-urmareste respectarea regimului alimentar recomandat

Pentru o perioada de timp variabila, va recomanda abținerea de la alimentele ’’cu risc’’:

- prune, porumb, pepene, pere, caise verzi, ceapa, usturoi, semințe, varza, fasole uscata, salata de vinete,
conopida, sucuri, sosuri grase, lapte bătut înghețată, creme de cofetărie, torturi.

- respecta masurile de prevenire a infectiilor asociate asistentei medicale (nosocomiale)

INGRIJIRI CALIFICATE IN GASTRITA LA COPIL

Conf.univ. dr. Dana Anton-Paduraru

DEFINITIE
afecţiuni inflamatorii acute sau cronice ale mucoasei gastrice cu modificări histologice specifice: epiteliale,
glandulare
sunt afecţiuni frecvente
risc evolutiv → ulcer
cancer
ETIOLOGIE:
iritanţi fizico-chimici: substanţe corozive
AINS
CORTIZON
procese autoimune
H. Pylori
I II
FORME CLINICE
Acute: H. Pylori
Stafilococi – aspect flegmonos
Streptococi – context infecţios ( septicemie)
E. coli
Cronice: H. Pylori
Granulomatoasă – b.Crohn
Eozinofilică – alergii
Limfocitară – eroziuni, aspect vezicular
Atrofică + Anemie megaloblastică → risc de evoluţie spre cancer

TABLOU CLINIC

dureri: epigastrice ritmate / neritmate

alte localizări abdominale
vărsături: alimentare
bilioase
sanghinolente
greţuri
anorexie
pirozis
melenă
 EXAMENE COMPLEMENTARE

-radiologic
-endoscopie digestivă superioară: eritem
eroziuni
aspect nodular
friabilitate mucoasă
-bacteriologic: test rapid urează
examen direct
cultură
-serologic: ELISA IgG
Western-Blot
-histopatologic
-testul respirator cu uree marcată cu ³C
  TESTE DE DIAGNOSTIC A INFECŢIEI CU HELICOBACTER PYLORI

metode invazive, directe

 testul rapid al ureazei:
 - decelarea prezenţei ureazei produsă de HP în fragmentul de mucoasă gastrică, prin plasarea acestuia într-un mediu tamponat
 cu 2% uree

 examenul bacterioscopic;
 cultura;
 examenul histopatologic;
 frotiu;
 PCR;

metode noninvazive, indirecte

 testul respirator cu uree marcată;
 examenele serologice;
EXPLORAREA HISTOPATOLOGICǍ

Examenul microscopic

Helicobacter pylori = bacili încurbaţi în

formă de virgulă sau mai ales cu aspectul
liniei S, uneori spiralaţi, cu dimensiuni de
aproximativ 2-6mm/0,6-1mm.

CULTIVARE PE MEDII SPECIALE

= metoda gold standard de diagnostic

Aspectul microscopic al
coloniilor de H. pylori
 EXPLORAREA ENDOSCOPICǍ

GASTRITA BACTERIANĂ

 piele de cobră în regiunea

corporeală
 gastrită nodular-antrală =
cronicizarea infecției H. pylori.
 COMPLICATII

• hemoragie digestivă superioară

• ulcer duodenal
• ulcer gastric
• polipi gastrici și duodenali
• ulcer piloric
• Limfom MALT
TRATAMENT

-regim alimentar liber

-eradicare infecţie H. pylori

tripla terapie cu IPP/anti H2
Amoxicilină
Claritromicină
TRATAMENTUL INFECȚIEI CU H. PYLORI
(Es) Omeprazol Amoxicilină Claritromicină Metronidazol
Greutatea (kg) Săruri de bismut (mg)
(mg) (mg) (mg) (mg)

>15-25 20-0-10 750-0-750 250-0-250 250-0-250 120-0-60

>25-35 20-0-20 1000-0-1000 500-0-500 500-0-500 120-0-120
>35 40-0-20 1500-0-1500 500-0-500 500-0-500 180-0-180
>45 240-0-240
Durata: 10 zile
Cazuri: (1) CLA S și MET S sau (2) MET R sau (3) sensibilitate necunoscută și MET utilizată anterior: IPP+AMO+CLA
Cazuri: (1) CLA S și MET S sau (2) CLA R sau (3) sensibilitate necunoscută și CLA utilizată anterior: IPP+AMO+MET
Cazuri: (1) sensibilitate necunoscută și (2) fără tratament anterior: terapia qvadruplă: IPP+AMO+CLA+MET
Cazuri: (1) copii>14 ani și (2) CLA R și MET R: IPP+AMO+DOX 100mgx2/zi sau LEV 500mgx2/zi +BIS

Durata: 14 zile
Cazuri: (1) CLA R și MET R sau (2) sensibilitate necunoscută: IPP+AMO+MET
Cazuri: (1) CLA R și MET R: IPP+AMO+MET+BIS
Îngrijirea pacientului cu gastrită
Problemele pacientului cu gastrită

-disconfort abdominal cauzat de durere

-alimentație inadecvată prin deficit

-intoleranță digestiva

-anxietate

-deficit de volum lichidian

-risc de complicații ca: hemoragie digestiva superioară ( hematemeza și/ sau melena),
ulcerație.
Obiectivele asistentului medical pentru pacientul cu gastrită

-pacientul să prezinte stare de confort fizic si psihic

-pacientul să se alimenteze corespunzător perioadei de evoluție a bolii,

nevoilor sale calitative si cantitative

-pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic

-pacientul /familia să fie conștient/a ca prin modul sau de viată si

alimentație poate preveni apariția complicațiilor.
Supravegherea bolnavilor cu afecțiuni digestive include urmărirea:
•alimentaţiei
•poftei de mâncare sau inapetenţei
•cantităţile de alimente consumate
•preferinţele alimentare ale bolnavului
•modul de masticaţie cât şi eliminarea rezidurilor alimentare
•acuzele subiective legate de alimentaţie
•greţurile şi vărsăturile
•durerile abdominale
•meteorismul
• tranzitul intestinal (diaree, constipaţie)
•calitatea scaunelor emise, urina
•prezența elementelor patologice în scaun (paraziţi intestinali, sânge, puroi, etc.)
•culoarea tegumentelor, a mucoaselor şi sclerelor (icter, remiterea icterului, pruritul, culoarea scaunelor)
•greutatea corporală
•aportul de lichide
•bilanțul hidric
•edemele (apariția și dispariția lor)
•comportamentul
•starea generală
Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu gastrită
-asistentul medical asigură repausul fizic și psihic al pacientului (12-14 ore/ zi repaus la pat,
repaus obligatoriu postprandial) în perioada dureroasă

-măsurarea funcțiilor vitale și notarea în foaia de temperatura

-supraveghează pulsul, T.A., apetitul, semnele de deshidratare, scaunul, greutatea corporală

-face bilanțul zilnic între lichidele ingerate și cele excretate

-recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinări de laborator

-supravegherea stării generale a pacientului si observarea efectului tratamentului pentru

prevenirea potențialelor complicații (septice, toxice, alergice)

-respecta normele de prevenire a IAAM (nosocomiale)

-asigura dieta de protecție gastrică individualizată în funcție de fazele evolutive ale
bolii, alimentația fiind repartizată în 5-7 mese/ zi;

-pregătește pacientul fizic și psihic pentru explorări funcționale si îl îngrijește după

examinare (examenul radiologic, biopsie, recoltează materiile fecale)

-administrează medicația prescrisă respectând ritmul și modul de administrare și

urmărind efectelor acestuia:
- medicația anti secretoare înaintea meselor
- medicația antiacidă și alcalinizata la 1-2 ore după mesE
- antibiotice (eradicarea H. pylori) conform indicațiilor medicului.

-pregătește pacientul preoperator, când se impune necesitatea intervenției

chirurgicale;
EDUCATIE SANITARA

-pacienții si familia vor fi informați despre boala, cum se tratează

-a educă pacientul pentru a respecta alimentația recomandata si renunța la

obiceiurile dăunătoare (alcool, tutun).

-educă pacientul / familia pentru a recunoaște semnele complicațiilor.

-recomandările cu scop preventiv includ evitarea consumului crescut de

alcool, AINS, evitarea expunerii la factori chimici cu potențial lezional.
BOALA DE REFLUX GASTRO-ESOFAGIAN (BRGE)
RGE = trecerea intermitentă sau permanentă a conţinutului gastric în esofag
- CONSECINTA = simptome digestive, respiratorii şi/sau neuro-comportamentale
Etiopatogenie

A) Disfuncţia SEI - mecanism major

• Disfuncţii mecanice – scurtare segment esofag intraabdominal
• Distonii ale SEI
- modificări raporturi anatomice: largirea unghiului His, hernia hiatală
- afecţ. musculaturii sfincteriene şi esofagiene în boli sistemice (sclerodermie,
Sjogren, DZ, mixed em, LES, pol mi i ozite)
sdr. • Alimente: ciocolata, piper, grăsimi, băuturi carbogazoase, alcool, citrice, tomate
• Hormoni, peptide, medicamente (anticolinergice, benzodiazepine, nitraţi, aminofilină,
blocanţi ai canalelor de Ca2+, xantine)

B) Disfuncţia esofagiană
C) Disfuncţia gastrică
TABLOU CLINIC
Manifestări digestive
Regurgitaţii fiziologice / patologice
Vărsături
Ruminaţia (mericism)
Disfagia (ţipătul esofagian la sugar)
Odinofagia
Hemoragiile digestive
Sialoreea
Manifestări respiratorii
Tuse cronică
Apnee de tip obstructiv
Wheezing
Pneumonie cronică sau recurentă
Disfonie cronică
Accese de cianoză +/- stridor, sughiţ,
disfonie
Pneumonii de aspiraţie
Bronşite recidivante obstructive
Crize astm bronşic
Otite medii recidivante
••Manifestări neurocomportamentale Sdr. Sandifer
Tulburări de somn ••extensia capului
Crize de agitaţie şi plâns
Arcuire şi rigiditate ••torticolis
Hiperextensia gâtului ••poziţie vicioasă
Iritabilitate generalizată, convulsii ••opistotonus
Comportament pseudopsihiatric ++ ••asimetrie facială
••asocierea cu HH
••leziuni de esofagită
Simptome asociate

Bradicardie simplă sau în atacuri, Afectare nutritionala

Alte tulburări de ritm -afectarea cresterii, cetoza, anemie hipocroma
microcitara, deshidratare
Examene paraclinice
Prezenţa RGE:
- examen radiologic baritat al esofagului,
- pH-metrie esofagiană,
- scintigrafie;

Leziunile induse de RGE:

- esofagoscopie,
- examen histologic;

Etiopatogenia RGE:
- măsurarea presiunii SEI,
- determinarea clearance-ului esofagian,
- determinarea presiunilor intraesofagiene;

Stabilirea relaţiei cauzale simptom – RGE:

- testul perfuziei acide (testul Bernstein).
 TRATAMENT
Măsuri generale
1. Educaţia părinţilor
2. Tratament postural (poziţionare):

- Sugar: poziţionarea cu capul într-o parte, la o înclinaţie de 30-45°,

în stare de veghe sau postprandial
- copilul > 1 an: decubit lateral stâng şi ridicarea capătului patului

- copilul mare şi adolescent:

- să nu se culce după masă cel puţin 1-2 ore,
- se interzice ridicarea de obiecte grele,
- să nu desfăşoare activităţi în care trebuie să stea aplecaţi.
 TRATAMENT DIETETIC
Sugar şi copilul mic
• Prânzuri îngroșate: formulele îngroşate (Gelopectose 3
-5%, Gumilk 2%), alimentele consistente pentru sugari
de tipul formulelor cu cereale
• Formule antireflux
• Suprimarea mediului ambiental tabagic
(scade presiunea SEI)
• Evitarea tuturor surselor de presiune pe abdomen
Copilul mare şi adolescent
• Mese mici şi frecvente, la ore regulate;
• ultima masă cu 2-3 ore înainte de culcare;
• Evitarea somnului imediat după masă;
• evitarea consumului de băuturi carbogazoase,
citrice, roşii, ciocolată, cafea, cacao, ceai negru;
• interzicerea fumatului activ şi pasiv;
• atenţie la medicamentele ce scad presiunea SEI.
Tratament medicamentos –
Inhibitori de pompă de protoni (IPP)

=cel mai eficient tratament

- produce supresia acidului clorhidric
reprezintă medicaţia de elecţie în tratamentul RGE
determina dispariţia simptomatologiei de reflux în peste 90% din cazuri
OMEPRAZOL, PANTOPRAZOL, LANSOPRAZOL, ESOMEPRAZOL 1mg/kgc
Tratament chirurgical

- FUNDOPLICATURA NISSEN
- foarte eficientă în controlul vărsăturilor,
- prin abord clasic sau laparoscopic - superior;

- complicaţii postoperatorii:
- imediate: disfagie, saţietate precoce sau greaţă, sdr. manşetei strânse (gas-bloat);
- tardive: sdr.dumping, stază gastrică, hernierea învelişului, aderenţe intestinale sau
obstrucţii.
•INGRIJIREA BOLNAVULUI CU BRGE

REZULTATE-CHEIE PENTRU BOLNAV FAMILIE:

-sa demonstreze ca intelege boala + tratament

-sa prezinte sentimente de confort fizic si psihic crescut

-sa nu prezinte complicatii sau, daca apar, sa fie minore

-pacientul să cunoască modul de viață și de alimentație potrivit

-pacientul să se poată autoîngriji

-pacientul să se alimenteze corespunzător perioadei de evoluție a bolii, nevoilor sale calitative și

cantitative;
Îngrijirea pacientului cu reflux gastroesofagian

Problemele pacientului cu RGE

-disconfort abdominal

-deficit de volum lichidian

alimentație inadecvata prin deficit

intoleranta digestive

fatigabilitate

deficit de auto îngrijire

alterarea funcțiilor vitale – circulație inadecvată

risc de complicații (hemoragie digestiva superioara, perforație, malignizare- vulnerabilitate fata de

pericole).
INTERVENTII DE ASISTENTA MEDICALA

-administrarea corecta a medicatiei recomandate de medic

-urmărirea efectelor acestuia, respectând ritmul și modul de administrare;

-administrarea medicamentelor trebuie făcută punctual, respectând orarul fată de alimentație.

-utilizarea formulelor ingrosate

-largirea tetinei biberonului pt a permite administrarea mai usoara a acestor formule

-hranirea copilului in pozitie verticala

-mentinerea copilului in pozitie verticala 15-30 minute dupa masa

-mese mici, dese

-menține igiena tegumentară, a lenjeriei și a mucoaselor

- îngrijește cavitatea bucală, îndeosebi în caz regurgitație, vomă, gust neplăcut;

-măsurarea funcțiilor vitale și notarea în foaia de temperature

- supraveghează scaunul, urina (cantitatea si culoarea ), greutatea corporală și le notează în foaia de

temperatură;

-recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinări de laborator;

-supravegherea stării generale a pacientului si observarea efectului tratamentului pentru prevenirea

potențialelor complicații (septice, toxice, alergice)

- asigură repausul la pat în poziția recomandata

-pregatirea bolnavului si familiei pt interv. chirurgicala, când se impune necesitatea operației

-hidratează, alimentează pe cale parenterala pacientul, respectând indicația medicului

-face bilanțul zilnic între lichidele ingerate și cele excretate

-educă pacientul / familia pentru a recunoaște semnele complicațiilor (scaunul melenic, caracterul
durerii în caz de perforație, vărsăturile alimentare cu conținut vechi în caz de stenoza);

-respecta normele de prevenire a IAAM .

-regimul alimentar ocupă un loc important

→ asistentul medical va urmări în permanentă atât modul de alimentație, cât şi conținutul scaunelor
fără a se mulțumi cu relatarea pacientului.
EDUCATIA BOLNAVULUI SI FAMILIEI

-pacienții si familia vor fi informați despre boal,

-educă pacientul și antrenează familia pentru a respecta alimentația și normele de viață

impuse, în funcție de stadiul bolii

-abordarea cauzelor RGE

-cum poate fi evitat

-cunoasterea simptomelor