IGIENA AERULUI

Aerul pur este teoretic un amestec de oxigen și azot în proporție de ¼. În realitate este un amestec de gaze format din
Azot 78-79 %, Oxigen 20-21 %, Bioxid de Carbon 0,03-0,04 % și alte gaze: argon, neon, ozon etc.
Prin actul respirator se modifică compoziția aerului și cantitatea de vapori de apă, aerul respirat fiind practic saturat.
Prin poluarea aerului se înțelege prezența în atmosferă a unor substanțe care, în funcție de concentrație și/sau tip de
acțiune, produc modificări ale sănătății sau alterează mediul.
Aerul joacă un rol epidemiologic important constituind calea de transmisie pentru un număr mare de agenți patogeni.
Boli infecțioase transmise pe calea aerului:
- Bolile copilăriei (rujeola, rubeola, scarlatina, varicela)
- Gripa și virozele respiratorii
Supraviețuirea în aer a germenilor patogeni depind de o serie de factori și anume:
- Temperatura aerului
- Unicitatea aerului
- Agenți cu acțiune bacterială
- Radiațiile ultraviolete

Unii bacili au o rezistență relativ mare (bacilul COH și DIFTERIC), alții au o rezistență scăzută (VIRUSUL RUJEOLEI).
Măsurile principale pentru prevenirea și combaterea contaminării aerului sunt:
- Ventilația
- Curățenia
- Dezinfecția aerului

Clima este definită ca totalitatea factorilor fizici și biologici caracteristici pentru o anumită regiune și care acționează
asupra omului. Ceea ce caracterizează clima sunt factorii meteorologici. În grupul mare al acestora trebuie făcute
diferențieri între noțiunile de climă și vreme.

Clima este reprezentată de suma factorilor care caractarizează din punct de vedere meteorologic un teritoriu
(temperatură, precipitații, umiditate, vânt, etc). Are stabilitate foarte mare un timp și suferă modificări apreciabile.

Vremea se caractarizează în primul rând printr-o foarte mare instabilitate schimbânsu-se uneori chiar de mai multe ori
pe zi. Este determinată de deplasarea unor mase de aer cu caracter meteorologic diferite (temperatură, umiditate,
presiune atmosferică).

Cum ne afectează schimbările bruște de temperatură?

Vremea excitantă și cea acută creează disconfort!

Acțiunea complexă a vremii asupra organismului uman poate fi de mai multe tipuri: optimă, excitantă sau acută.

Vremea optimă este considerată aceea care ne influențează favorabil, producând bună dispoziție și are o acțiune
pozitivă asupra organismului. Asemenea tip de vreme se caracterizează prin menținerea relativ uniformă a
elementelor meteorologice, când temperatura medie diurnă nu oscilează cu mai mult de 2 grade Celsius.

Vremea excitantă cuprinde complexul vremii în care unul sau mai multe din elementele meteorologice deviază de la
valorile optime. Această vreme, deși este în fond însorită, are adeseori un cer mohorât, timpul e uscat, umiditatea
ridicându-se până la 90%, iar oscilația temperaturii medii a zilei poate fi de până la 4 grade Celsius.

Vremea acută reprezintă complexul vremii cu modificări accentuate ale elementelor meteorologice, când oscilațiile
termice depășesc 4 grade Celsius.

Fluctuațiile de temperatură cresc riscul declanșării unor afecțiuni!

Specialiştii de la Institutul Naţional al Sănătăţii sunt de părere că fluctuaţiile de temperatură au un efect negativ asupra
organismului uman. Potrivit acestora, scăderea sau creşterea bruscă a temperaturii afectează metabolismul, iar riscul
apariţiei bolilor precum astmul, a afecţiunilor pulmonare și respiratorii, a alergiilor, a depresiei şi a problemelor de
nutriţie este destul de ridicat.
Aceste studii au arătat că organismul uman a început să îşi piardă capacitatea de adaptare la fluctuaţiile de
temperatură, iar atunci când corpul este slăbit, repercusiunile asupra sănătăţii pot fi destul de grave. Temperaturile
ridicate au fost asociate cu creşterea numărului de pacienţi afectaţi de stres sau de probleme de nutriţie, iar
temperaturile scăzute sunt responsabile de bolile respiratorii.

Problemele cardiace, provocate de schimbările de temperatură!

Fluctuaţiile de temperatură pot conduce şi la agravarea unor afecţiuni, cum ar fi cele cardiace. Astfel, o persoană care
suferă de hipertensiune, afecţiune ce poate fi ţinută sub control, riscă să facă un atac de cord. Una dintre explicaţii ar fi
că aceste schimbări climatice interacţionează cu medicamentele prescrise pacienţilor hipertensivi.

Se schimbă vremea, apar durerile reumatice!

Din cauza aerului rece și umed, persoanele care suferă de reumatism se confruntă cu dureri foarte mari. Mai mult
decât atât, fronturile de aer umed agravează diferitele forme de reumatism cronic degenerativ.

Imunitatea scăzută duce la apariția virozelor!

În momentul în care corpul este practic forțat să treacă brusc de la o temperatură de peste 35 de grade Celsius la mai
puțin de 17 grade Celsius, organismul este slăbit instantaneu, deoarece încearcă să facă față acestei schimbări și se
confruntă cu umezeală și frig. Sistemul imunitar se prăbușește încet, iar corpul devine vulnerabil în fața virozelor.

Amețeli, dureri de cap și oboseală excesivă!

Atunci când vremea se răcește brusc, foarte multe persoane se confruntă cu amețeli și dureri de cap . Există mulți
oameni care, pe o asemenea vreme, acuză o stare de oboseală acută, o astenie fizică și psihică, o stare de somnolență
continuă și chiar depresie, cu toate că se odihnesc corespunzător noaptea. Din acest motiv, este bine sa ajutăm
sistemul imunitar consumând, pe de o parte, multe legume și fructe, deoarece conțin vitamine și minerale, iar pe de
altă parte, suplimente nutritive. Astfel, putem preveni afecțiunile provocate de aceste oscilații de temperatură.