GHID DE RECOLTARE A PROBELOR PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

A. Dotari si materiale necesare

➢ Scaun de recoltare cu suport pentru brate
➢ Canapea de consultatie
➢ Vacuumtainere sterile, de unica folosinta cu si fara anticoagulant
➢ Ace sterile de diferite dimensiuni pentru recoltarea in sistem vacuumat
➢ Fluturas pentru recoltarea sangelui la copii
➢ Holdere
➢ Garou
➢ Ace sterile pentru recoltarea sangelui capilar ➢ Casoleta cu tampoane sterile
➢ Alcool sanitar si vata medicinala
➢ Manusi de examinare de unica folosinta
➢ Plasturi sterili pentru protejarea locului punctionat
➢ Suporturi pentru stocarea probelor recoltate
➢ Recipient pentru colectarea deseurilor biologice

B. Pregatirea pacientului pentru recoltare

Momentul recoltarii: in mod obisnuit, dimineata, a jeun, dupa o perioada de odihna, perioada
standard stabilita fiind de 12 ore. In caz de urgenta se poate recolta si dupa 3-4 ore de la
ultima ingestie de alimente, fara consum de alcool. La femei este preferabil sa nu fie in
timpul menstrei.
Se recomanda recoltarea probelor biologice dupa 12 ore de activitate fizica redusa si minim
30 de minute de repaus fizic. Este preferabil ca recoltarea probelor sa se faca inaintea
administrarii medicamentelor, perfuziilor sau transfuziilor, ca si a altor procedee diagnostice
sau terapeutice. In cazul in care trebuie sa recoltam probe in timpul perfuziilor, recoltarea se
va efectua de la celalalt brat.
Pacientul este informat asupra tehnicii de prelevare si pregatit psiho-emotional in vederea
prelevarii de sange.
Asistenta va solicita informatii asupra simptomelor, tratamente in curs, boli asociate (diabet
zaharat, HTA, tulburari de coagulare, boli cardiace, epilepsie etc.), daca pacientul fumeaza
si daca a avut episoade recente de varsaturi sau diaree.
Asistenta va asigura pacientul asupra deplinei asepsii cu care se executa punctia.
Asistenta va lua masuri de prevenire a eventualelor accidente (hematom la locul punctiei,
lipotimie etc.) prin respectarea unei tehnici corecte de punctionare si printr-o permanenta
comunicare cu pacientul pentru reducerea disconfortului si a starii de teama.

C. Procedura de prelevare a sangelui venos

Pacientul este invitat sa se aseze comod pe scaunul de recoltare. La pacientii emotivi este
prudent sa recurgem la pozitia in decubit dorsal pe o canapea.
Personalul medical (respectiv asistenta) care face recoltarea si manevreaza probele de
sange este obligat sa poarte manusi de examinare de unica folosinta.
Asistenta va inspecta zonele in care se poate executa punctia si o va alege pe cea mai
potrivita.

1
Aplica garoul deasupra zonei alese. Se recomanda evitarea manevrei de deschidere si
inchidere a pumnului, deoarece aceasta are efect prin activitatea musculara depusa asupra
concentratiei potasiului, CK, pH sanguin, calciu liber (ionic).
Asistenta dezinfecteaza tegumentul din zona de punctie cu un tampon de vata imbibat in
alcool sanitar. Lasa timp de 1 minut sa se evapore alcoolul, isi pregateste eprubeta
(eprubetele) vacuumata si rupe banda ce atesta sterilitatea acului de punctie in fata
pacientului.
Cu acul montat in holder punctioneaza vena cu miscari sigure si cat mai blande.
Adapteaza vacuumtainerul in holder si asteapta aspirarea sangelui. Sangele trebuie sa vina
in vacuumtainer in flux continuu, fara spuma. Dupa detensionarea garoului, retrage rapid
acul si tamponeaza locul punctionat cu un alt tampon de vata dezinfectat. Scoaterea acului
inaintea desfacerii garoului faciliteaza formarea hematomului. Aplicarea garoului trebuie
efectuata astfel incat sa produca o staza venoasa moderata si sa lase liber fluxul arterial. De
aceea, nu se lasa garoul mai mult de 2 minute. Daca trebuie repetata aplicarea garoului, se
foloseste celalalt brat sau se lasa sa treaca cel putin 10 minute.

La recoltarile pentru dozari de gaze in sange trebuie asigurata anaerobioza.

Recoltarea se face in urmatoarea ordine:
➢ flacoane pentru hemocultura (daca este cazul);
➢ vacuumtainer fara aditivi (pentru ser);
➢ vacuumtainer pentru coagulare (citrat)
➢ vacuumtainer cu heparina (pentru plasma) (daca este cazul);
➢ vacuumtainer cu EDTA, alte vacuumtainere cu aditivi.
Imediat ce s-a terminat recoltarea, asistenta va inscriptiona proba cu numarul unic de
inregistrare.
Pacientul este supravegheat de catre asistenta, se asigura ca s-a creat hemostaza si nu se
va produce nici un accident consecutiv recoltarii.

1. PRELEVAREA PROBELOR PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE

1.1. V.S.H.

Informatii generale
Sedimentarea hematiilor apare atunci cand eritrocitele agrega sub forma unei coloane. In
mod normal hematiile dintr-o proba de sange sedimenteaza lent datorita incarcaturii
negative de suprafata a acestora, care face ca celulele adiacente sa se respinga cand
distanta intercelulara scade sub un nivel minim. In anumite afectiuni care determina
cresterea proteinelor de faza acuta (α-globuline, fibrinogen) sau imunoglobulinelor,
proteinele plasmatice se ataseaza pe suprafata hematiilor si reduc potentialul de suprafata
determinand agregarea hematiilor si cresterea sedimentarii acestora.
VSH-ul reprezinta rata la care sedimenteaza hematiile dintr-o proba de sange anticoagulat
intr-o ora. Cu cat hematiile sedimenteaza mai repede, cu atat VSH-ul este mai mare, fiind un
indicator de raspuns de faza acuta. O crestere a VSH-ului apare la cel putin 24 ore dupa
initierea raspunsului inflamator, iar dupa incheierea raspunsului de faza acuta scade cu un
timp de injumatatire de 96-144 ore.

2
In comparatie cu CRP si amiloidul A seric, VSH-ul este crescut si in situatiile in care se
produce cresterea concentratiei imunoglobulinelor, complexelor imune si altor proteine.

Indicatii
• Test screening in suspiciunea de reactii inflamatorii, infectii, boli autoimune, discrazii
plasmocitare.
• Monitorizarea evolutiei si tratamentului in anumite boli: arterita temporala, polimialgie
reumatica, artrita reumatoida, reumatism articular acut, lupus eritematos sistemic, boala
Hodgkin, tuberculoza, endocardita bacteriana.
• Diagnosticul arteritei temporale, polimialgiei reumatice.
VSH-ul nu este un test diagnostic pentru o anumita boala si nu trebuie utilizat pentru
screening-ul pacientilor asimptomatici.
Pregatire pacient - a jeun
Specimen recoltat - sange venos
Recipient de recolta
➢ vacuumtainer 4 NC ESR cu citrat de sodiu (capac negru). Raport citrat/sange = 1/4
Cantitate recoltata - cat permite vacuumul
Prelucrare necesara dupa recoltare – Imediat dupa recoltare flaconul de recoltare (eprubeta)
va fi omogenizat prin rasturnare blanda de 3 – 4 ori
Stabilitate proba
➢ 2 ore la temperatura camerei (18-26°C): testul ar trebui efectuat la cel mult 2 ore dupa
recoltare. Daca este ratata citirea la 1 ora, sangele nu poate fi remixat si refolosit pentru
VSH. Testul trebuie efectuat la temperatura camerei.
➢ 12 ore la 2-8°C; daca sangele a fost refrigerat, trebuie reechilibrat la temperatura camerei
inaintea efectuarii testului3.
➢ 24 ore la 4 – 8 ° C - pentru probele recoltate pe K3 EDTA ; sangele refrigerat, trebuie
reechilibrat la temperatura camerei inaintea efectuarii testului.
Cauze de respingere a probei – cantitate insuficienta, specimen coagulat, specimen
hemolizat

1.2. Hemoleucograma

Pregatire pacient – a jeun sau postprandial

Specimen recoltat - sange venos sau sange capilar
Recipient de recolta
➢ Vacuumtainer K3E sau K2 EDTA 1,5-2,2 mg/ml sange (capac mov)
Cantitate recoltata
➢ cat permite vacuumul sau cel putin 2 ml
➢ pana la semn
Prelucrare necesara dupa recoltare – Imediat dupa recoltare flaconul de recoltare (eprubeta)
va omogenizata prin rasturnare blanda de 3-4 ori.
Stabilitate proba
➢ 6-8 ore la + 18°C - + 25°C sau
➢ 24 ore la + 2°C - + 8°C
2.PRELEVAREA PROBELOR PENTRU EXAMENE COAGULARE/HEMOSTAZA
2.1. Timp de protrombina Quick si timp de tromboplastina partiala activat (APTT)

3
Pregatire pacient – a jeun. Se recomanda ca pacientul sa nu manance grasimi cu 12 ore
inainte de recoltare.
Specimen recoltat – sange venos
Presiunea realizata de garou trebuie sa fie intre valoarea presiunii sistolice si cea a presiunii
diastolice; ea nu trebuie sa depaseasca 1 minut. Daca punctia venoasa a esuat, o noua
tentativa pe aceeasi vena nu se poate face decat dupa 10 minute.
Pentru a evita contaminarea probei cu tromboplastina tisulara se utilizeaza "tehnica seringii
duble”; daca se recolteaza mai multe probe, pentru diferite determinari, cea destinata
studiului coagularii va fi extrasa ultima.
Daca se recolteaza numai pentru Quick/APTT, se vor extrage 1-2 ml sange intr-un
vacuumtainer care se arunca, apoi, in alt vacuumtainer, se recolteaza proba de analizat.
Recipient de recolta
➢ Vacuumtainer 9NC cu citrat de sodiu sau 9NC 3,2% (0,105 M) sau 3,8% (0,129M) - capac
bleu
Cantitate recoltata – cat permite vacuumul
Stabilitate proba
➢ Tubul cu specimenul recoltat se poate pastra 2 ore la temperatura camerei.
➢ Plasma separata este stabila 4 ore la + 15°C - + 25°C

2.2 Fibrinogen

Pregatire pacient – a jeun. Se recomanda ca pacientul sa nu manance grasimi cu 12 ore

inainte de recoltare.
Specimen recoltat – sange venos
Pentru a evita contaminarea cu tromboplastina tisulara, se utilizeaza "tehnica seringii duble"
➢ daca se recolteaza mai multe probe, pentru diferite determinari, cea destinata determinarii
fibrinogenului va fi recoltata ultima.
➢ daca se recolteaza numai pentru fibrinogen, se vor extrage 1-2 ml intr-un vacuumtainer
care se arunca, apoi, in alt vacuumtainer, se recolteaza proba de analizat.
Recipient de recolta
➢ Vacuumtainer 9NC cu citrat de sodiu sau 9NC 3,2% (0,105 M) sau 3,8% (0,129M) - capac
bleu
Cantitate recoltata – cat permite vacuumul
Prelucrare necesara dupa recoltare Se lucreaza imediat sau se separa plasma imediat si se
congeleaza la -20oC in cazuri deosebite.
Stabilitate proba
➢ 4 ore la temperatura camerei
➢ Plasma separata este stabila cateva luni la -20oC
➢ Plasma congelata nu trebuie sa se dezghete in timpul transportului.

3. RECOLTAREA PROBELOR PENTRU ANALIZE DE IMUNOLOGIE

(AgHBS, Ac. HCV, Ac. HELICOBACTER PYLORI, Ac. HIV Ig M, HAV, IgA CHLAMYDIA
TRACHOMATIS, ASLO, CRP, FR, RPR, TPHA, T3, T4, TSH, FREE T4)
Pregatire pacient – a jeun
Specimen recoltat – sange venos

4
Recipient de recolta – Vacuumtainer Z cu activator de coagulare pentru separarea serului.
Vacuumtainer fara aditiv (capac rosu/ galben).
Cantitate recoltata - 6 ml
Stabilitate proba
Serul separat este stabil:
➢ maxim 72 ore la + 4oC
➢ 6 luni la – 20oC

4. RECOLTAREA PROBELOR PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE DIN SER/PLASMA

Pregatire pacient – a jeun

Specimen recoltat – sange venos
Recipient de recolta – Vacuumtainer Z cu activator de coagulare pentru separarea serului.
Vacuumtainer fara aditiv pentru a obtine ser (capac rosu). Vacuumtainer cu heparinat de litiu
(14,3 u/ml sange) pentru obtinerea plasmei (dop verde).
Cantitate recoltata – cat permite vacuumul
Stabilitate proba – Fiecare analiza este caracterizata printr-un timp de stabilitate propriu, in
conditii de temperatura date.

4.1. Cerinte speciale de recoltare pentru analize biochimice

➢ ​Glucoza serica
Pregatire pacient: cel putin 8 ore de la ultima ingestie de alimente
➢ ​Colesterol total, HDL colesterol
Pregatire pacient:
✓ pacientul va respecta o dieta neschimbata timp de 3 saptamani inainte de recoltare;
✓ se recomanda sa nu manance 12 – 14 ore inainte de recoltare;
✓ se recomanda abstinenta de alcool 72 ore inainte de recoltare.
➢​ Trigliceride
Pregatire pacient:
✓ pacientul va respecta o dieta neschimbata timp de 3 saptamani inainte de recoltare;
✓ se recomanda sa nu manance 12 – 14 ore inainte de recoltare;
✓ se recomanda abstinenta de alcool 72 ore inainte de recoltare.
➢ ​Calciu seric
Pregatire pacient: Nu se poate face determinarea calcemiei la pacienti tratati cu EDTA sau
care au primit substante de contrast radiologic
Procedura de prelevare a sangelui venos
La recoltare si ulterior, la lucrul efectiv nu se vor utiliza manusi pudrate cu carbonat de calciu
(spalati manusile in apa curgatoare fara sapun sau detergenti)
➢​ Magneziu seric
Pregatire pacient: a jeun
Recomandari:
✓ nu folositi manusi pudrate cu talc (stearat de magneziu); spalati manusile cu jet de apa
fara sapun sau detergenti.
➢ ​Sideremie
Pregatire pacient: a jeun

5
Recomandari:
✓ recoltarea se face dimineata;
✓ se va recolta inainte de instituirea tratamentului cu fier sau transfuzii de sange. Daca
pacientul a fost transfuzat, recoltarea se amana cateva zile dupa data transfuziei;
✓ se recolteaza inaintea altor probe care necesita prezenta de anticoagulant in tubul de
recolta.
➢ ​Proteine totale serice
Pregatire pacient: a jeun
Recomandari:
✓ Venostaza va fi minima si nu va fi prelungita.
➢ ​Aspartataminotransferaza, Alaninaminotransferaza
Pregatire pacient: a jeun sau postprandial
➢ Gamaglutamiltansferaza
Pregatire pacient: a jeun
Recomandari:
✓ nu mananca 8 ore inainte de recoltare;
✓ nu se recomanda recoltarea de sange pentru determinarea gamaglutamiltransferazei, la
pacienti tratati cu fenitoin sau cu fenobarbital (valori mult crescute)
➢ ​Electroforeza proteinelor serice
Pregatire pacient: a jeun
Specimen recoltat: sange venos
➢​ Gaze sanguine (pH, CO2, O2, bicarbonat)
Pregatire pacient: a jeun sau postprandial
Specimen recoltat: sange venos sau arterial. La recoltarile pentru dozari de gaze in sange
trebuie asigurata anaerobioza.
Recipient de recolta – Vacuumtainer cu heparinat de litiu (14,3 u/ml sange) (dop verde) sau
seringi de 2 ml heparinate (14,3 u heparinat de litiu/ml sange).
Cantitate recoltata – cat permite vacuumul
Stabilitate proba- Sangele total este stabil:
➢ 15 minute la 20oC – 25oC
➢ 2 ore 4oC–6oC
Procedura de prelevare a sangelui venos
Daca se recolteaza cu seringa heparinata, daca exista bule de aer acestea trebuie eliminate
rapid. Pentru a mentine conditiile de anaerobioza, trebuie pus dopul seringii imediat dupa
scoatea acului din vena.
Procedura de prelevare a sangelui arteria​l
Trebuie realizata de personal specializat.
Locul de prelevare de electie este artera radiala.
Inainte de prelevare trebuie efectuat testul Allen prin care se determina existenta circulatiei
colaterale in cazul aparitiei unui spasm sau cheag, astfel incat tesutul sa nu fie privat de
perfuzie sanguina. Se comprima arterele ulnara si radiala la nivelul incheieturii mainii si se
observa reaparitia culorii dupa decomprimarea zonei (test Allen negativ). Daca persista
paloarea, testul Allen este pozitiv. Alte zone alternative de recoltare sunt: artera brahiala a
cotului, artera dorsala a piciorului din calcai. In cazul copiilor poate fi utlizat sange capilar din
zona calcaiului.

6
5. RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENUL SUMAR DE URINA

Pregatire pacient
Pacientului trebuie sa i se explice caracteristicile probei ce urmeaza sa se recolteze. Proba
nu trebuie sa fie contaminata cu: secretie vaginala, sperma, par pubian, pudre, uleiuri,
lotiuni.
Nu se recomanda colectarea urinii pentru sumar dupa ingestie de lichide sau daca pacientul
se afla sub tratament diuretic masiv.
Pacientului trebuie sa i se mentioneze necesitatea:
➢ spalarii mainilor si a efectuarii unei igiene intime inainte de recoltare;
➢ inchiderii corecte a capacului containerului dupa colectarea urinii.
Procedura de recoltare
Probe curate („igienice”) colectate din mijlocul jetului urinar
La barbati:
➢ pacientul se spala pe maini cu apa si sapun sau se sterge pe maini cu servetel special de
curatare;
➢ pacientul necircumcis trebuie sa expuna meatul uretral;
➢ spala cu apa si sapun glandul apoi il sterge cu o compresa sterila de la uretra catre
exterior;
➢ primul jet urinar se arunca in toaleta. Se recolteaza jetul urmator in container, fara a-l
contamina. Dupa recoltare, jetul urmator de urina se arunca in toaleta.
La femei:
➢ pacienta se spala pe maini cu apa si sapun sau se sterge pe maini cu servetel special de
curatare;
➢ pacienta este sfatuita sa puna un tampon in orificiul vaginal pentru a nu contamina proba
urinara cu secretii vaginale;
➢ zona genitala se spala cu apa si sapun si cu o compresa sterila pacienta trebuie sa curete
meatul uretral si zona inconjuratoare;
➢ pacienta este sfatuita sa indeparteze labiile externe, astfel incat jetul urinar sa nu ia
contact cu parul pubian;
➢ primul jet de urina se arunca in toaleta. Se recolteaza jetul urmator in container, fara a-l
contamina. Dupa recoltare, jetul urmator de urina se arunca in toaleta.
Probe recoltate prin cateter de catre personalul specializat
➢ cateterul se penseaza cu 1-2 ore inainte de recoltare;
➢ se dezinfecteaza cu tampon cu alcool 70% o portiune de cateter;
➢ cu ac si seringa sterila se inteapa cateterul si se recolteaza 25 ml de urina care se
transfera in containerul ce va trimis la laborator;
➢ se desface si indeparteaza pensa.
Atentie!​ Nu se varsa urina din punga in containerul pentru sumarul de urina!
Colectarea urinei prin punctie suprapubiana se face de catre personal calificat prin aspirare
sterila a urinei prin peretele abdominal dintr-o vezica destinsa. Beneficiul acestei tehnici este
acela ca permite o clarificare asupra prezentei sau absentei unei infectii de tract urinar.
Recoltarea probelor pediatrice (la nou+nascuti si la copii mici) este efectuata de catre
personal specializat.
Specimen recoltat

7
Prima urina de dimineata. Urina recoltata va fi transportata la laborator in maxim 2 ore din
momentul recoltarii. Daca acest lucru nu este posibil, va mentine proba la temperatura + 2ºC
- + 8ºC.
Recipient de recolta – eprubeta sau pahar de plastic (unica folosinta) pentru urina.
Cantitate recoltata – 12 – 100 ml (de preferat 50 ml)
Stabilitate proba
➢ 2 ore la temperatura camerei;
➢ in decurs de 4 ore i la + 2°C - + 8°C

6. RECOLTAREA PROBEI DE URINA PENTRU CLEARANCE LA CREATININA

Specimen recoltat
Urina din 24 de ore. Pentru calculul clearance-ului la creatinina trebuie sa se cunoasca si
valoarea creatininei sanguine, astfel ca trebuie sa se recolteze si sange venos.
Pregatire pacient
Pacientul trebuie sa se hidrateze adecvat (2800 ml lichide/zi). Sa nu faca efort fizic. Sa nu
consume cantitati mari de proteine animale (ex. carne).
Se determina inaltimea si greutatea pacientului si se noteaza in cererea de analiza.
Procedura de recoltare
Se arunca prima urina de dimineata. Vezica urinara trebuie sa fie golita complet. Pe
recipientul de recoltare se noteaza ora si data. Se urineaza intr-un container de plastic curat
si uscat, iar urina este transferata in recipientul de recoltare. Se aduna toata urina pe 24 de
ore.
Stabilitate proba
➢ 24-48 ore la + 2°C - + 8°C

7. RECOLTAREA PROBELOR PENTRU EXAMENE MICROBIOLOGICE

Cerinte specifice examenului microbiologic

Recoltarea inaintea instituirii tratamentului antimicrobian topic (local) sau general. Daca
acesta a fost instituit, va fi consemnat in lista de lucru ce insoteste produsul la laborator.
Asistenta va folosi materiale si instrumente sterile potrivite caii de abordare a focarului de
infectie.
Asistenta va evita contaminarea produsului patologic cu agenti microbieni straini acestuia.
Se vor respecta regulile de transport si conservare de produs patologic.

7.1. Recoltarea exsudatului faringian

Materiale necesare
➢ Tampoane sterile de uz general
➢ Apasator de limba steril (de preferat de unica folosinta)
➢ Sursa de lumina
➢ Masca pentru protectia operatorului
Pregatirea pacientului pentru prelevare
Pacientul va fi informat asupra procedurii de prelevare.

8
Asistenta se va asigura ca pacientul nu a ingerat alimente si nu si-a facut toaleta gurii cu cel
putin 3-4 ore inainte de prelevare. De asemenea se va informa daca pacientul este sub
tratamentul cu antimicrobiene.
Procedura de prelevare
Asistenta trebuie obligatoriu sa se protejeze cu masca, deoarece prelevarea faringiana
declanseaza reflexul de tuse.
Pacientul este asezat pe un scaun cu fata spre lumina, cu gatul in usoara extensie, cu ceafa
sprijinita de perete. In conditii de iluminare adecvata se deprima baza limbii cu apasatorul
steril si in timp ce pacientul pronunta vocala „A”, se sterge cu tamponul ferm, dar nu brutal,
amigdalele si peretele posterior al faringelui, vizand zonele inflamate, ulcerate, depozitele
purulente. Daca exista false membrane, acestea se desprind usor la periferie si se
tamponeaza mucoasa subiacenta. Atat la introducerea, cat si la scoaterea tamponului din
faringe se va evita atingerea bazei limbii sau a palatului moale. Se reintroduce tamponul in
tubul protector etichetat si inscriptionat cu numarul unic de inregistrare al probei. Daca se
suspicioneaza clinic si o candidoza se recolteaza doua tampoane.
Transportul probei
Proba va fi transportata la laborator in vederea insamantarii in maxim 1-2 ore (in functie de
microorganismele suspectate). In situatia in care se suspecteaza o infectie cu germeni
sensibili in mediul exterior (de ex: meningococ), tamponul trebuie insamantat imediat pe
medii adecvate.

7.2. Recoltarea exsudatului nazal

Material necesar
➢ Tampon steril de uz general.
Procedura de prelevare
Pacientul este asezat pe un scaun cu fata spre lumina, cu ceafa sprijinita de perete pentru
imobilizarea capului. Asistenta introduce bland tamponul umezit in ser fiziologic steril printr-o
nara si sterge pe rand vestibulul foselor nazale, executand miscari blande de rotire si
insistand pe planseul acestora.
Se recolteaza un tampon pentru fiecare nara.
Transportul probei
Proba va fi transportata la laborator in vederea insamantarii in maxim 1-2 ore.

7.3. Recoltarea sputei

Material necesar
➢ Recipient steril de 50 – 100 ml cu capac etans (urocultor)
Pregatirea pacientului pentru autorecoltare
Pacientului trebuie sa i se explice diferenta dintre a expectora si a scuipa. Probele de
calitate se obtin de la pacienti cooperanti, prin tuse spontana si profunda.
I se va explica pacientului sa recolteze dimineata produsul de expectoratie eliminat dupa un
efort de tuse (cand pacientul face „toaleta bronhiilor”). In prealabil pacientul isi va clati
energic gura cu apa fiarta si racita si isi va peria dintii.

9
Tusitorii cronici, care elimina cantitati mici de sputa, vor fi sfatuiti sa insumeze produsele
eliminate la 1-2 ore interval, dar timpul de recoltare sa nu depaseasca 6 ore intre prima si
ultima.
Transportul probei
Proba se va transporta la laborator in maxim 1-2 ore din momentul recoltarii, ferind-o de frig
sau caldura excesiva.
Primirea probei
Proba va fi examinata macroscopic: daca aceasta nu prezinta produs de expectoratie, se va
face o noua recoltare pentru ca rezultatul examenului microbiologic sa fie relevant.

7.4. Recoltarea secretiei otice

Ne referim la scurgerea otica sero-sanguinolenta sau purulenta din conductul auditiv extern
(otite externe) si nu cea din urechea medie, care va fi recoltata de medicul specialist ORL.
Material necesar
➢ Tampon de vata hidrofoba, cat mai subtire, montat pe o tija corespunzatoare, steril. In
lipsa acestuia se poate folosi tamponul de uz general.
➢ Mediu de transport, de conservare-imbogatire (bulion)
Procedura de prelevare
Asistenta va inspecta mai intai zona de unde urmeaza sa recolteze si isi va asigura o buna
vizibilitate. Tragand usor de pavilionul urechii pentru a elibera conductul auditiv va introduce
cu grija tamponul de prelevare, evitand pe cat posibil atingerea lui de peretii conductului.
Transportul probei
Exsudatul prelevat pe tampon trebuie expediat in mediu de transport. Proba la laborator
trebuie sa ajunga in laborator in maxim 1-2 ore din momentul recoltarii.

7.5. Recoltarea secretiei conjunctivale

Secretia conjunctivala pentru investigatia microbiologica se recolteaza, de preferinta, in

cabinetul oftalmologic, tehnicianul microbiolog oferind numai asistenta tehnica prin
pregatirea trusei de recoltare, efectueaza frotiuri si insamantari extemporanee.
Materiale necesare
➢ Tampoane mici din vata cu fibra lunga, preferabil din alginat de calciu
➢ Spatula de platina sterila
➢ Ansa bacteriologica
➢ Micropipete sterile pentru aspirarea continutului din sacul conjunctival
➢ Lame de microscop curate si sterilizate
➢ Ser fiziologic steril
➢ Lampa cu spirt
Pregatirea pacientului
Pacientul va fi sfatuit sa se prezinte la recoltare:
➢ inainte de a-si aplica tratamente locale sau generale cu antimicrobiene;
➢ inainte de a-si efectua toaleta fetei sau de a se machia.
Procedura de prelevare

10
Cu mana stanga asistenta va imobiliza cu blandete pleoapa superioara si cea inferioara si
va constata prezenta sau absenta exsudatului conjunctival si aspectul acestuia: seros,
sero-purulent, muco-purulent, fibro-membranos etc.
Cu mana dreapta va recolta cu tamponul umectat in ser fiziologic steril exsudatul acumulat
in sacul conjunctival si pe suprafata ambelor conjunctive palpebrale, evitand sa atinga
suprafata cutanata.
Cand exsudatul este mai abundent, cu micropipeta va aspira din sacul conjunctival si va
realiza cel putin 2 frotiuri.
Cand exsudatul este uscat se va recolta, cu mare atentie, cu ansa bacteriologica si se va
depune produsul pe lame de sticla in cate o picatura mica de ser fiziologic steril pentru
efectuarea frotiurilor.
Se recolteaza de la nivelul ambelor conjunctive, ochiul neinfectat serviind drept control.

7.6. Recoltarea puroiului

Particularitati privind prelevarea probelor din colectii purulente accesibile laboratorului

➢ Pe piele, mucoase si in tesuturile subiacente: pustule, furuncule, abcese, hidrosadenite,
flegmoane.
➢ Pe suprafete denudare, plagi, arsuri.
La abordarea unei colectii purulente se va tine seama daca:
➢ Puroiul se scurge spontan prin fistulizare
➢ Este captiv intr-o colectie inchisa, acoperita de un tesut indemn (tegument, mucoasa).
In toate cazurile se va evita contaminarea cu factori straini de agentul etiologic al infectiei
(germeni de pe piele si mucoase, topici antimicrobieni, tesut necrozat, corpi straini, etc.).
Materiale necesare
➢ Tampoane sterile de uz general
➢ Lame de sticla curate si sterilizate
➢ Ansa bacteriologica
➢ Seringi cu ac gros pentru punctionare
➢ Manusi de examinare ➢ Lampa cu spirt
Procedura de prelevare
Din colectiile purulente din care puroiul se scurge printr-o fistula: se exprima cu grija puroiul
din colectie evitand sangerarea. Se recolteaza cu varful tamponului, fara a atinge tesutul din
jur. Cu ansa bacteriologica se realizeaza cel putin doua frotiuri.
Din colectiile purulente inchise: se aseptizeaza zona deasupra colectiei si se punctioneaza
cu o seringa la care s-a adaptat un ac mai gros.
Pentru plagile deschise, arsuri se pot aplica mai multe metode de recoltare in functie de
configuratia leziunii:
➢ zona este spalata cu solutie salina izotona sterila pentru indepartarea exsudatului
stagnant si se preleva prin perforatorul dermic de 4 mm;
➢ se aspira lichidul interstitial de sub suprafata denudata prin punctia oblica a tegumentului
sanatos de la periferia leziunii cu ac hipodermic adaptat la o seringa;
➢ se chiureteaza fundul leziunii dupa spalarea acesteia cu solutie salina izotona.
➢

11
7.7. Recoltarea urinei pentru urocultura
A. Autorecoltarea
Pregatirea pacientului
Pacientul va fi sfatuit sa-si faca toaleta riguroasa a organelor genitale inainte de prima
mictiune de dimineata: spalare cu apa si sapun, clatire abundenta si tamponare cu hartie
igienica.
Procedura e prelevare
Va deschide cu grija recipientul steril destinat recoltarii urinei, fara a-i atinge marginile.
Pacientul/a va incepe sa urineze in vasul de toaleta si de la mijlocul jetului va prelua in
recipient 10 – 100 ml urina. Va inchide cu grija capacul recipientului cu urina. Proba recoltata
va fi transportata la laborator in cel mult 2ore de la recoltare. Daca acest lucru nu e posibil
va mentine proba la 4–8ºC.
B. Recoltarea la nivelul unitatii sanitare
a) Recoltarea „probei curate prinsa in zbor din jetul mijlociu” la femei
Dotare si materiale necesare
➢ Chiuveta, hartie de toaleta, bideu si masa ginecologica la nivelul cabinetului
➢ Sapun lichid si irigator ➢ Trusa cu cate cinci tampoane de tifon 8/8 cm sterile
➢ Recipient steril pentru recoltarea urinei
Procedura de prelevare
Recoltarea corecta a urinei pentru urocultura se realizeaza de catre un cadru special instruit.
Daca pacienta este coperanta, va fi instruita foarte minutios asupra tehnicii de recoltare.
Momentul recoltarii: prima urina de dimineata sau la cel putin 3 ore de la mictiunea
anterioara.
Cantitatea necesara: 20 ml pentru o urocultura obisnuita si 50 – 100 ml in situatii speciale.
Pacienta isi va scoate lenjeria intima.
Isi spala mainile cu apa si sapun si le usuca cu hartie de toaleta.
Isi face toaleta organelor genitale externe. Usuca zona vulvara decontaminata cu 2
tampoane de tifon steril, prin stergere din fata spre spate.
Urineaza circa 100 ml, in timp ce degetele mentin in continuare labiile departate.
Fara a intrerupe jetul de urina, prinde in recipientul steril volumul necesar de urina cu
precautii de a nu atinge marginea recipientului de tegument sau lenjerie.
Retrage recipientul din jet cat timp labiile sunt inca departate si mictiunea continua.
La pacientele cu scurgeri vaginale, dupa decontaminarea zonei vulvare se introduce in vagin
un tampon de vata steril.
b) Recoltarea „probei curate prinsa in zbor din jetul mijlociu” la barbati
Dotare si materiale necesare
➢ Chiuveta, hartie de toaleta, bideu
➢ Sapun lichid ➢ Trusa cu cate cinci tampoane de tifon 8/8 cm sterile
➢ Recipient steril pentru recoltarea urinei
Procedura de prelevare
Se spala mainile cu apa si sapun si se usuca cu hartie de toaleta.
Se retracta preputul pentru a decalota complet glandul.
Se sterge ferm glandul, in sens unic, dinspre meatul uretral spre santul balano-preputial,
peste fren, de 3 ori cu cate un tampon de tifon, steril, imbibat cu sapun lichid
Se clateste glandul abundent cu apa calda.
Se usuca glandul cu 2 tampoane de tifon sterile, tamponand dinspre fata spre fren.

12
Mentinand in continuare glandul decalotat, urineaza circa 100ml.
Fara a intrerupe jetul, prinde in recipientul steril, circa 20 ml urina, retrage recipientul in timp
ce mictiunea continua.
c) Prelevarea urinei la copilul necooperant (nou-nascut, sugar)
Procedura de prelevare
Se decontamineaza si se usuca organele genitale externe.
Se fixeaza in jurul penisului sau vulvei orificiul unei pungi sterile din material plastic.
In lipsa acestui dispozitiv trebuie pandit momentul mictiunii, pentru a prinde in recipient
proba de urina.
Transportul si conservarea probei
Urina recoltata va fi transportata la laborator in maxim 2 ore de la recoltare, ferita de
temperaturi excesive. Imediat dupa recoltare, pana in momentul in care va fi adusa la
laborator proba va fi tinuta la 4 – 80C.
La primirea probei in laborator, in afara datelor necesare identificarii probei, cererea de
analiza trebuie sa cuprinda in mod expres urmatoarele informatii:
➢ diagnosticul clinic;
➢ tipul prelevatului (tehnica de recoltare);
➢ ora precisa a prelevarii;
➢ daca pacientul a fost sub cura de diureza sau antimicrobiana;
➢ examenul solicitat(urocultura cantitativa, depistarea unui anume patogen etc.).
La primirea probelor de urina in laborator se va verifica:
➢ daca informatiile necesare sunt corect completate;
➢ daca probele recoltate cu mai mult de 2 ore in urma au ajuns refrigerate;
➢ daca volumul probei este suficient;
➢ daca recipientul este corespunzator tipului de prelevat si examenului solicitat.
Probele sosite in laborator vor fi imediat refrigerate la 40C (in aceste conditii proba poate fi
mentinuta 24 ore).
NU vor fi prelucrate probele care au ajuns nerefrigerate dupa mai mult de 2 ore de la
prelevare si probele care nu au precizat modul de recoltare.

7.8 Recoltarea secretiei vaginale

Dotare si materiale necesare

➢ Masa ginecologica
➢ Sursa de iluminare
➢ Trusa sterila cu valve ginecologice sau specul vaginal de unica folosinta, de diferite
dimensiuni. Trusa va fi sigilata si etichetata cu data, ora si operatorul care a executat
sterilizarea
➢ Manusi de examinare, de unica folosinta
➢ Recipient pentru colectarea deseurilor infectante
➢ Tampoane sterile de uz general
➢ Lame de microscopie curate si sterilizate
➢ solutie fixarea produsului pe lame
➢ recipient cu tampon steril de recoltare
➢ mediu de cultura si transport
➢ cuva cu solutie dezinfectanta pentru decontaminarea instrumentarului folosit

13
Pregatirea pacientei pentru recoltare
Asistenta se va informa asupra simptomelor prezentate de pacienta (eventual diagnostic) si
asupra examenului solicitat.
Asistenta va informa pacienta asupra tehnicii de recoltare.
Procedura de prelevare
Pacienta va fi invitata sa se aseze pe masa ginecologica, intr-o pozitie cat mai relaxata. Tot
timpul asistenta va comunica cu pacienta pentru a-i reduce din starea de disconfort.
Asistenta va folosi manusi de examinare, valve sterile sau specul vaginal de unica folosinta,
care se introduc, cu blandete in vagin, pana la nivelul colului. Se expune colul uterinsi se
evidentiaza continutul vaginal (secretie, sange, lichid anmiotic etc).
In cazul prezentei de sange nu se va recolta secretie vaginala, doar pentru cultura din col.
Cu ajutorul unui recipient ce contine tampon cu mediu, se va preleva de pe peretii
vaginali/nivelul exocolului, endocolului (in cazul culturilor din col).
Pentru examenul citobacteriologic vaginal se va intinde pe lama de examinare si se va fixa
cu solutie fixatoare indicata de laborator.
Pentru culturile din col/vagin se va folosi tamponul din recipientul steril si se va introduce in
mediul de cultura si transport.
Se va extrage speculul sau valvele dupa incheierea recoltarii.
In cazul virginelor se va face recoltarea doar in prezenta medicului.

7.9. Recoltarea secretiei vulvare

Procedura de prelevare
Pacienta va fi invitata sa se aseze in pozitie ginecologica.
Asistenta va inspecta regiunea vulvara si perineala pentru a descoperi eventuale leziuni
(ulceratii), dupa ce in prealabil si-a pus manusile de examinare. Daca exista leziuni
exterioare evidente care prezinta o secretie, se poate recolta cu ansa microbiologica
flambata si racita si se pot executa cel putin 2 frotiuri.
De asemenea se tamponeaza suprafata leziunii cu tamponul steril.
La virginele care acuza leucoree se vor recolta 2 tampoane de la nivelul orificiului de
deschidere al vaginului sau se poate recolta endovaginal cand himenul este mai lax si
dispunem de un tampon suficient de subtire. Toate manevrele se vor executa cu mare
blandete, fara a forta introducerea tamponului si comunicand in permanenta cu pacienta
pentru reducerea disconfortului.
Probele se vor duce imediat la laborator pentru prelucrare.

7.10. Recoltarea secretiei endocervicale

Procedura de prelevare
Se va examina orificiul extern al colului dupa introducerea in vagin a 2 valve sterile sau a
unui specul. Daca din col se scurge o secretie muco-purulenta se sterge exocolul cu 2-3
comprese sterile pentru indepartarea secretiilor stagnante, apoi sunt introduse succesiv in
endocol pe o distanta de 1 – 2 cm, 3 tampoane care sunt rotate usor.
Cele 3 tampoane vor fi duse imediat la laborator pentru executarea frotiurilor si
insamantarilor.
7.11. Recoltarea secretiei uretrale

14
Materiale necesare
➢ Manusi de examinare de unica folosinta
➢ Lame din sticla curate si sterile
➢ Tampoane sterile de unica folosinta
➢ Lampa de spirt
Pregatirea pentru recoltare
Examinarea uretrei si prelevarea probelor se fac la cel putin 2 ore dupa mictiune. La
pacientii care prezinta o scurgere discreta prelevarea se face inainte de prima mictiune
matinala sau la cel putin 3-4 ore de la ultima mictiune.
Procedura de prelevare
Se plaseaza pacientul in asa fel incat sa se observe bine penisul si meatul urinar.
Cand pacientul prezinta o scurgere spontana abundenta se recolteaza un tampon pentru
insamantare, se depune pe o lama o cantitate mai mare de secretie pentru examinare si se
executa cu ansa flambata cel putin 2 frotiuri subtiri.
Cand secretia nu apare spontan se poate provoca prin mulgerea blanda a uretrei intre
degetul mare si index, inmanusate si plasate, respectiv pe fata dorsala si ventrala a
penisului.
Daca secretia nu apare nici in acest mod, se apuca usor penisul intre degetele mediu si
inelar, iar cu degetul mare si indexul se deschide meatul urinar pentru examinare. Se
recolteaza pe 2 tampoane sterile fluidul ce apare in meat.
Daca nu apare secretie in meatul urinar se recurge la prelevarea intrauretrala.
In acest caz pacientul trebuie prevenit asupra eventualei stari de disconfort produs de
aceasta manevra. Aceste manevre sunt mai usor de efectuat cu pacientul in decubit dorsal.
Un tampon subtire, din alginat de calciu, se introduce bland circa 2 cm in uretra, fara a forta
trecerea, in caz de obstacol. Se roteste tamponul usor, apoi se retrage. Daca mai este
necesar inca un tampon, acesta va fi introdus cu 1 cm mai profund ca primul.
Ca o metoda alternativa, la recoltarea cu tamponul, se poate folosi o ansa de platina, perfect
inchisa circular, sterilizata si complet racita, introdusa in uretra si tot atat de profund. Se mai
poate folosi o chiureta oftalmologica tocita.
Probele recoltate vor fi aduse imediat in laborator si prelucrate. In suspiciunea de
Trichomonas vaginalis, prelevarea se face inaintea mictiunii matinale; tamponul se
imerseaza in tub steril cu 1 ml solutine salina izotona pentru examen microscopic rapid.
Probele destinate cultivarii gonococilor se insamanteaza imediat pe medii speciale la 37ºC.

7.12. Lichidul spermatic

Pregatirea pacientului pentru autorecoltare

Pacientul va fi sfatuit sa recolteze lichidul spermatic dupa o pauza sexuala de cateva zile
(3-4 zile).
Procedura de prelevare
Inainte de recoltare isi va igieniza glandul ca pentru recoltarea urinei pentru urocultura.
Recoltarea lichidului spermatic se va face prin ejacularea in recipientul steril (de ex.
urocultor) in urma masajului penisului si NU in urma actului sexual.

15
7.13. Recoltarea materiilor fecale

Prelevarea materiilor fecale pentru examenul microbiologic si parazitologic este lasata, de

obicei, in seama pacientului. Acesta va fi temeinic instruit de catre personalul medical pentru
ca de corectitudinea recoltarii depinde succesul investigarii.
a) Recoltarea materiilor fecale pentru examenul microbiologic
Metoda de recoltare difera in functie de scopul propus:
➢ investigarea microbiologica a sindromului diareic acut sau cronic;
➢ controlul purtatorilor intestinali de germeni patogeni.
I. Pentru investigarea sindromului diareic
Prelevarea trebuie facuta cat mai aproape de debutul bolii si inaintea instituirii oricarui
tratament antimicrobian. Prelevarea poate fi facuta din scaunul emis spontan.
Recipient de recolta
➢ coprorecoltor cu mediu Cary-Blair pentru examenul coprobacteriologic;
➢ coprorecoltor fara mediu pentru examenul coproparazitologic.
Cantitate recoltata – o cantitate de marimea unei alune, recoltata din 3 portiuni ale bolului
fecal.
Procedura de prelevare Pentru defecare sunt indicate containere de unica utilizare, din
carton sau material plastic, care vor fi decontaminate cu cloramina dupa intrebuintare, apoi
indepartate dupa efectuarea prelevarii.
Se mai pot folosi olite emailate, curate, fara urme de detergenti sau dezinfectanti si clatite cu
apa fiarta.
Cu ajutorul „linguritei” coprorecoltorului se vor preleva din masa fecaloida portiuni lichide,
mucoide sau sanghinolente atunci cand exista, in vol. de 3 cm3. Daca scaunul este lichid se
recolteaza 0,5-1 ml. Cand nu exista portiuni de mucus sau sange, se recolteaza din 3 locuri
diferite.
Pentru examenul microbiologic lingurita cu materii fecale se va introduce in mediul de
conservare Cary-Blair din coprorecoltor. Mediul Cary-Blair asigura o buna conservare la
temperatura mediului ambiant pana la 7 zile daca este bine inchis (pentru a impiedica
evaporarea)
II. Recoltarea materiilor fecale pentru examen coproparazitologic
Prelevarea din materiile fecale se face cu „lingurita” coprorecoltorului din portiunile lichide,
mucoase si/sanguinolente. Lingurita se introduce in coprorecoltorul fara mediu de
conservare.
Se va insuruba cu grija capacul pentru a nu exista scurgeri de lichid si se va aduce la
laborator intr-o punga de plastic, ermetic inchisa, in maxim 2 ore.
Pentru un examen coproparazitologic de rutina se recomanda minimum 3 probe: 2 recoltate
din scaun emis spontan si unul dupa administrarea unui laxativ. Daca se suspecteaza o
amibioza se recomanda examinarea a 6 probe: 3 din scaune emise spontan si 3 recoltate
dupa laxativ.
Dupa tratarea unei infectii parazitare, examenul coproparazitologic de control se va efectua
dupa un interval de timp variabil, in functie de diagnostic. Astfel, dupa tratmentul unei infectii
cu protozoare, controlul se va efectua dupa 3-4 saptamani, iar in infectiile cu helminti dupa
1-2 saptamani.
III. Prelevarea materiilor fecale pentru controlul purtatorilor intestinali de germeni
patogeni (controlul la angajare si controlul periodic)

16
In aceasta situatie se va tine seama ca germenii patogeni intestinali, daca exista, sunt in
numar foarte mic si neuniform repartizati in bolul fecal. Pentru mobilizarea acestora din
intestin, obligatoriu, prelevarea materiilor fecale se va face din al doilea scaun dupa ce
subiectul a ingerat o doza de purgativ salin. Rezultate superioare se obtin cand se preleva 3
probe de materii fecale in 3 zile succesiv.

7.14. Recoltarea probelor biologice pentru hemocultura

Materiale necesare
➢ Seringi de unica folosinta cu volum corespunzator
➢ Ace
➢ Pense sterile
➢ Tampoane steriledin tifon
➢ Antiseptic
➢ Garou
➢ Manusi de examinare de unica folosinta
➢ Masca sterila
➢ Flacoane cu medii de cultura adecvate
Momentul prelevarii
Inaintea tratamentului antimicrobian sau inaintea administrarii urmatoarei doze de antibiotic.
Nu se recolteaza cand concentratia serica a antibioticului este maxima.
Cat mai aproape de debutul bolii in bolile care evolueaza sistematic cu faza bacteriemica, ca
de ex. febre enterice, leptospiroza, bruceloza.
In bolile cu bacteriemii continue, ca de ex. endocardite subacute, prelevarea nu este legata
de un moment anume in cursul zilei.
In bolile cu bacteriemii intermitente, fiecare descarcare bacteriemica se insoteste de frisoane
si este urmata de un croset febril. Hemoculturile trebuie recoltate conform evolutiei predictive
a curbei febrile, la inceputul ascendentei curbei febrile sau/si in momentul cand bolnavul
semnaleaza aparitia frisoanelor.
Numarul si volumul prelevarilor
Se recolteaza minimum 2 probe, cel mai frecvent 3 probe iar in cazul suspiciunilor de
endocadite cu enterococ pana la 6 probe pe parcursul a 24 de ore. Intervalul dintre probe
minimum 15 minute.
Pentru adult sunt necesari 20-30 ml volum de sange per prelevare.
Procedura de prelevare
Se efectueaza la patul bolnavului si se recolteaza esantion de sange venos in conditii de
asepsie.
Pacient in decubitus dorsal.
Se aplica garoul la cca 10 cm proximal de zona punctiei.
Zona de punctie trebuie decontaminata larg, concentric si lasata sa se usuce.
Antiseptizeaza membrana de cauciuc a flacoanelor cu mediu de cultura.
Repartizeaza imediat dupa recoltare sangele in 2-3 flacoane de hemocultura, prin perforarea
membranei de cauciuc a flacoanelor. Mai intai se repartizeaza sangele in flacoanele in
anaerobioza si apoi in cele in aerobioza.
Se noteaza in formular diagnosticul clinic prezumtiv, perioada in care s-a recoltat proba,
prezenta sau nu a tratamentului antibiotic.

17
Transportul probei
In maxim 1 ora de la recoltar

8. RECOLTAREA PROBELOR BIOLOGICE PENTRU EXAMENUL BIOCHIMIC SI

BACTERIOLOGIC AL LICHIDELOR DE PUNCTIE

8.1. Paracenteza abdominala si analiza lichidului peritoneal

Materiale necesare
➢ Seringi sterile
➢ Comprese sterile
➢ Antiseptice
➢ Anestezic - lidocaina
➢ Ace
➢ Canula
➢ Eprubete sterile cu dop
➢ Manusi de examinare de unica folosinta.
Procedura de prelevare
Se recomanda golirea vezicii inaintea efectuarii paracentezei.
Se masoara circumferinta taliei, se cantareste pacientul si se inregistreaza semnele vitale
bazale.
Se aseaza pacientul in pozitie Fowler – inclinat, cu capul mai sus.
Locul punctiei – la unirea 1/3 laterala cu 1/3 mediala a liniei care uneste ombilicul cu spina
iliaca antero-superioara stanga, aderente mai putine, sau pe partea dreapta, ca si pe linia
intre ombilic si simfiza.
Se dezinfecteaza tegumentele si se efectueza anestezie locala.
Se practica o incizie, se introduce un ac, un trocar sau o canula si se ataseaza o sonda la
canula, celalalt capat al tubului va fi lasat intr-un recipient.
Recomandare: pentru a evita in caz de ascita masiva revarsarea de lichid, dupa scoaterea
acului se recomanda sa se introduca acul in „zig-zag”. Se introduce acul mai intai
subcutanat, apoi acul inainteaza in tesutul adipos si abia dupa aceea este introdus in
cavitatea peritoneala.
Volumul de lichid peritoneal extras este de 300-1000 ml.
Se recolteaza 2 eprubete pentru examen biochimic si microbiologic.
Dupa extragerea lichidului peritoneal se aplica sutura la locul punctiei pentru a preveni
scurgerea lichidului de ascita, dupa care se aplica un pansament steril. Daca este cazul se
conecteaza o punga de colectare se masoara lichidul si se masoara volumul de lichid
eliminat.
Se noteaza in formular numele pacientului, data, sursa lichidului si diagnosticul. Se
precizeaza daca pacientul a primit recent antibiotice.
Transportul probei
Se trimite imediat proba la laborator.

8.2. Toracocenteza (punctia pleurala)

Materiale necesare

18
➢ Seringi sterile
➢ Comprese sterile
➢ Antiseptice
➢ Anestezic – lidocaina 1%
➢ Ace
➢ Tub in forma de T
➢ Eprubete sterile
➢ Manusi de examinare de unica folosinta
➢ Masca
Procedura de prelevare
Testul este contraindicat pacientilor cu trombocitopenie severa, cu tulburari de coagulare.
Este o tehnica invaziva.
Trebuie realizata in conditii sterile.
Daca pacientul este tusitor se administreaza un antitusiv.
Se aseaza pacientul in pozitie sezanda, comoda pe scaun cu bratele ridicate si sprijinite de
spatar. Daca pacientul nu poate pastra aceasta pozitie, toracocenteza se efectueaza in
decubit lateral cu hemitoracele afectat in sus.
Locul de punctie – torace dorso-lateral, pe linia axilara posterioara sau pe linia scapulara in
spatiul intercostal situat sub limita matitatii revarsatului, dar nu mai jos de spatiul intercostal
6 sau 7.
Se dezinfecteaza si se anesteziaza local zona ce urmeaza a fi punctionata, la marginea
superioara a coastei inferioare.
Acul de punctie se introduce perpendicular pe piele, razant la marginea superioara a
coastei, evitand astfel pachetul vasculonervos. Se extrage lichid cu ajutorl unei seringi si a
unui tub in forma de T. Se aspira continuu cu seringa. De indata ce s-a aspirat lichid pleural,
se scoate acul metalic de punctie datorita pericolului de pneumotorax, inaintand cu acul de
plastic. Se extrag 20 ml de lichid pleural. Se extrage max 1 litru pe sedinta datorita
pericolului de edem pulmonar prin decompresiune. Aparitia tusei, stimulata prin frecarea
reciproca a celor 2 foite pleurale, anunta drenajul complet al revarsatului pleural.
Pentru diminuarea riscului de punctionare a pleurei viscerale se poate introduce intrapleural
un cateter de polietilen.
Punctia pleurala se opreste daca apare tuse puternica sau daca pacientul este nelinistit.
Se recolteaza 2 eprubete pentru examen biochimic si microbiologic.
Se aplica pansament steril.
Se monitorizeaza semnele vitale atat in timpul procedurii cat si dupa.
Se noteaza in formular data, numele, sursa lichidului si diagnosticul.
Se observa pacientul pentru hemoptizie, semne si simptome de pneumotorax, emfizem
subcutanat, infectie.
Transportul probei
Se trimite imediat proba la laborator.
8.3. Artrocenteza
Materiale necesare
➢ Seringi sterile
➢ Ace
➢ Canula
➢ Anestezic – lidocaina 1%

19
➢ Eprubete sterile cu dop
➢ Manusi
Procedura de prelevare
Trebuie realizata in conditii sterile.
Artrocenteza​ este contraindicata pacientilor cu infectii/leziuni cutanate adiacente articulatiei
de interes (risc de sepsis).
Procedura consta in introducerea unui ac steril in articulatia de interes - genunchi, umar
sold, cot, pumn, glezna - extragerea lichidului articular si examinarea ulterioara a acestuia.
Se aseaza pacientul in decubit dorsal cu articulatia de interes in extensie maxima.
Pentru minimalizarea durerii se efectueaza anestezie locala.
Dupa dezinfectare se introduce acul prin piele in spatiul articular si se preleveaza lichid. In
unele cazuri se poate aplica un bandaj elastic pentru comprimarea lichidului dintr-o anumita
regiune.
Se scoate acul si se aplica pansament.
Volumul de lichid articular prelevat este de 4-5 ml.
Transportul probei
Se trimite imediat proba la laborator.

20