Manolache Alexandra Cerasela

Modul de recoltare, prelucrare, transport si stocare a probelor de

sange

Recoltarea probelor de sange reprezinta una dintre cele mai comune proceduri medicale. Fiecare
etapa poate afecta calitatea specimenelor recoltate, cauzand rezultate eronate, prelungirea
perioadei de spitalizare, amanarea diagnosticului si, in unele cazuri, utilizarea excesiva si inutila
a antibioticelor.

Pregatirea pacientului
Recoltarea se efectueaza a jeun (pe nemancate), preferabil de dimineata, tinandu-se seama de
efortul fizic efectuat si de ritmul circadian, ce pot inflenta anumiti parametri (testosteron,
cortizol, dehidroepiandrosteron sulfat seric, catecolamine, melatonina etc.). De asemenea, in
functie de analiza efectuata, poate fi necesara recoltarea unei probe unice sau a probelor multiple.
Pacientul va fi asezat intr-o pozitie comoda, pregatindu-se zona din care urmeaza a fi recoltate
probele.

Tehnica recoltarii cu sistem seringa

[Link] recolteaza din venele antecubitale. Se dezinfecteaza plica cotului cu un tampon cu

alcool 70% sau tinctura de iod.
2. Se aplica garoul inainte de recoltare, la cel putin 2-3 centimentri, insa nu mai mult de
un minut. Se introduce acul in tubul de recoltare, fixandu-l printr-o rotire usoara in sensul
acelor de ceasornic. Acul steril trebuie sa aiba un calibru adecvat cantitatii de sange
necesar.
3. Se punctioneaza vena, se slabeste garoul si se trage pistonul incet, pana cand fluxul
sanguin se opreste.
4. Se indeparteaza tubul de ac, rotindu-l in sensul invers acelor de ceasornic. Atentie! Intai se
va indeparta tubul, apoi acul.
5. Daca sunt necesare recoltari multiple, se vor repeta pasii 2-5.
Manolache Alexandra Cerasela

Tehnica recoltarii cu sistemul Vacutainer

1. Se dezinfecteaza plica cotului cu un tampon cu alcool 70% sau tinctura de iod si se aplica
garoul pe brat inainte de recoltare, insa nu mai mult de un minut. Se penetreza
tegumentul, tinand dispozitivul intre policele si indexul mainii drepte.
2. Cand acul a fost pozitionat in vena, se inverseaza pozitia mainilor, presad tubul de
recoltare cu policele drept peste acul protejat din lacasul mansonului (indexul si mediusul
drept fiind pe gulerasul mansonului).
3. Sangele va intra in tub proportional cu vacuumul din interior.
4. Se indeparteaza tubul cu mana dreapta, fixand cu mana stanga in continuare
dispozitivul de recoltare.
4. Se agita tubul imediat, usor, prin rasturnare, pentru o amestecare cu
anticoagulantul. Atentie! Nu se va scutura energic.
5. Daca sunt necesare recolari multiple, se vor repeta pasii 2-5. In cazul in care se
recolteaza mai multe tuburi, cel cu citrat va fi al doilea.

Atentie!  Recoltarea se va efectua direct in tub. Nu se recolteaza in seringa pentru a se

transfera in recipient, intrucat exista riscul de coagulare a sangelui. O proportie incorecta
sange:anticoagulant poate determina rezultate modificate ale testelor de laborator.

Instructiuni de evitare a hemolizei

- se vor folosi manusi sterile, de unica folosinta;
- se vor utiliza ace standard, nu mai mic de 21-22 G, cu exceptia copiilor si a pacientilor
varstnici, cu vene dificil de punctionat;
- recipientele trebuie tinute la temperatura camerei;
- se va evita punctionarea zonelor unde exista leziuni cutanate vizibile. De asemenea, se va evita
recoltarea dintr-o zona cu hematoame;
- este necesara uscarea zonei dezinfectate inainte de punctionare;
- daca se va folosi tehnica recoltarii cu sistem seringa, se va indeparta intai tubul, apoi acul din
seringa. In cazul utilizarii tehnicii de recoltare cu sistem Vacutainer ®, se va asigura proportia
sange:aditiv, pentru a evita modificarea rezultatelor de laborator;
- se va asigura amestecul sangelui cu anticoagulantul/aditivul/conservantul, prin agitarea usoara a
recipientului. Se va evita agitarea energica, intucat aceasta poate cauza coagularea sau hemoliza
sangelui.

Aditivi
In scopul evitarii coagularii sangelui, se vor utiliza recipiente ce contin substante anticoagulante.
Pentru a putea diferentia tipul de anticoagulant utilizat, colectoarele prezinta diferite culori:
- dop albastru: citrat Na3, 3,2%, 0.5 ml;
Manolache Alexandra Cerasela

- dop negru: citrat Na3, 3,2%, 1 ml;

- dop mov: EDTA K3;
- dop rosu: fara anticoagulant, fara gel separator;
- dop bleumarin: EDTA (pentru metale);
- dop incolor: fara anticoagulant, cu gel separator.

Tehnica recoltarii sangelui capilar

Aceasta este utila in special copiilor. Recoltarea se efectueaza din pulpa degetului sau lobului
urechii, iar la sugari, din haluce sau calcai. Recoltarea se va face dimineata, a jeun (pe
nemancate), cu exceptia cazurilor de urgenta.
Instructiuni:
- se dezinfecteaza zona cu un tampon cu 70% alcool sau tinctura de iod;
- se sterge cu un tampon uscat;
- se inteapa cu un ac steril in unghi de 45 grade fata de linia mediana a pulpei degetului sau cu o
lanteta speciala in lobul urechii;
- prima picatura de sange se sterge cu un tampon uscat;
- se recolteaza picaturile urmatoare, prin apasare usoara a degetului la o distanta de cel mult 2
centimetri de la locul intepaturii.
Atentie! La nou-nascuti, adancimea intepaturii nu trebuie sa depaseasca 2,4 milimetri, pentru a
evita lezarea osului calcaneu. Pentru evitarea acestor situatii, se recomanda utilizarea unor lantete
semiautomate de unica folosinta.

Prelucrarea probelor de sange dupa recoltare

Sangele recoltat in colectoare fara anticoagulant/aditivi, cu sau fara gel separator, se va lasa sa se
sedimenteze, dupa care va fi centrifugat, separandu-se serul, ce contine toti componentii serici,
mai putin fibrinogenul. De retinut ca plasma retine fibrinogenul, in timp ce in ser acesta este
inlaturat.
Avantajele si dezavantajele determinarii in plasma vs ser
Avantaje: - se poate creste viteza de rotatie, scurtand astfel timpul de centrifugare;
- se obtine mai multa plasma decat ser dintr-o proba de sange;
- risc scazut de aparitie a hemolizei si trombocitolizei;
- rezultatele obtinute exprima mai exact statusul in vivo al pacientului.
Dezavantaje: - electroforeza proteinelor poate fi alterata;
- unele anticoagulante pot interfera cu metodele de determinare, precum cele care contin litiu sau
amoniu.
Manolache Alexandra Cerasela

Faza pre-centrifugare
Se recomanda ca serul sau plasma sa fie separate in maximum 2 ore din momentul recoltari (risc
crescut de modificare a rezultatelor obtinute).
De asemenea, este contraindicata refrigerarea probelor de sange, intrucat aceasta poate determina
rezultate fals crescute (de exemplu, pentru determinarea potasiului, temperatura scazuta inhiba
glicoliza, favorizand eliberarea potasiului din celule).
Probele vor fi racite prin plasarea acestora intr-un recipient ce contine apa cu gheata pentru
determinarea urmatoarelor teste: catecolamine, ACTH, acid lactic, gastina.

Centrifugarea
Atentie!  Centrifugarea se efectueaza numai dupa ce sangele a coagulat complet (aprox. 30
minute la pacientii care nu urmeaza un tratament cu anticoagulante).
Centrifugarea probelor se efectueaza timp de 5 minute, la 3000 g. In situatiile in care se doreste
obtinerea unei plasme deplachetate, este recomandat ca proba sa fie centrifugata 15-30 minute, la
2000-3000 g.
Este contraindicata recentrifugarea probelor. De asemenea, probele recoltate in tuburi cu gel
separator nu se vor recentrifuga.
In scopul evitarii contaminarii probelor, transferul in tuburi secundare se va realiza cu mare
atentie.

Criterii de respingere a probelor

Laboratoarele isi asuma dreptul de a respinge probele in urmatoarele situatii:
- probele sunt recoltate in specimene improprii sau fara conservanti adecvati;
- cantitate insuficienta;
- probe stocate/transportate inadecvat;
- probe hemolizate.
In cazul respingerii probelor de catre laborator, acesta va anunta sectia sau locul unde s-a facut
recoltarea, pentru repetarea recoltarii.

Transportul probelor
Timpul de transport al probelor poate fi:
- scurt, cand clinica se afla in acelasi loc cu laboratorul;
- mediu, atunci cand clinica se afla in aceeasi localitate cu laboratorul;
- lung, atunci cand probele recoltate se transmit catre laborator prin curier sau posta.
Tranportul probelor se poate realiza astfel:
- in conditii ambientale (se vor ambala probele in materiale termoizolante);
- refrigerate (transport la rece, 4-12 grade Celsius, plasarea unor baterii refrigerabile, ce vor fi
reincarcare zilnic. Atentie! Probele trebuie plasate in apropierea bateriei refrigerabile, nu direct
pe acestea);
- congelate (transport in gheata carbonica).
Manolache Alexandra Cerasela

In cazul probelor cu transport scurt sau mediu, acestea vor fi transportate in mediul ambiental, in
pungi sau containere speciale. In cazul celor cu transport prin curier sau posta, se recomanda
evitarea transportului sangelui integral. In cazul probelor cu timp lung de transport, anumiti
parametri raman stabili 24 ore - 4 zile (electroliti, enzime), insa hematocritul, VEM si
concentratia eritrocitelor se pot modifica.

La pacientii care nu sunt heparinizati, sangele recoltat pe citrat este stabil 8 ore (utilizat pentru
determinatea APTT, proteinei C, timpului de trombina, timpului de protrombima si a factorului
V). Atentie! Aceasta nu este valabila pentru determinarea proteinei S si a factorului VIII.

La pacientii heparinizati, sangele va fi pastrat la temperatura camerei sau la frigider timp de cel
mult 4 ore.
Este contraindicata decongelarea probelor transportate in gheata carbonica, intrucat poate cauza
rezultate eronate.

Stocarea probelor in laborator

Probele pot fi stocate dupa cum urmeaza:
- probe pentru hematologie: 24 ore, 19-23 grade Celsius;
- biochimie si imunochimie: o saptamana, 2-4 grade Celsius;
- determinarea hormoni si markeri tumorali: 2 saptamani, -20 grade Celsius;
- alergologie si boli autoimune, 2 saptamani, -20 grade Celsius;
- screening prenatal TORCH, serologie sifilis la care s-au obtinut rezultate pozitive, 1 luna, -20
grade Celsius;
- studii, tulpini de control, materiale de referinta si control, pana la utilizare, -70 grade Celsius;
- incarcatura virala HIV, indefinita, -70 grade Celsius;
- coagulare, 8 ore, 19-23 grade Celsius.
Manolache Alexandra Cerasela

BIBLIOGRAFIE

 Matthias Imohl
Medicina de laborator, Editura Farmamedia, 2015

 Soare Ioana
Analize medicale explicate. De la firul de par... la AND, Editura Etna, 2020

 Prof. Edmond Ciumaşu, Prof. Tania Bararu

 Ghidul Examenului de Absolvire 2021, Ediția a XI-a, Iași, 2021

 Titircă Lucreţia
Ghid de nursing, Editura Viaţa Medicală Românească, 1999

 Titirca Lucreţia
Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, editura Viaţa
medicală Românească, 1997

 [Link]

 [Link]