Noțiuni elementare

Asepsia= metodă profilactică de prevenire a infecției

Cuprinde totalitatea măsurilor care se iau folosind mijloace fizico – chimice pentru
decontaminarea plăgilor accidentale sau operatorii infectate cu agenți microbieni saprofiți sau
patogeni
Se face prin :
- Sterilizarea materialului și instrumentarului
- Dezinfecția mâinilor chirurgului
- Dezinfecția câmpului operator
Antisepsia = metodă curativă = distrugerea germenilor prezenți intr-o plagă sau pe suprafața
tegumentelor cu ajutorul unor agenți chimici cu acțiune bactericidă
Asepsia – principala formă de sterilizare
Este de 3 feluri :
- Metode fizice : căldura ; iradiere
- Metode chimice : formolizarea, antiseptice
- Metode biologice : sulfamide ; antibiotice

1.Presterilizarea :
 Pregătirea materialului moale ( comprese , halate , măști) care se spală chimic și se
așează pe categorii în casolete. Acum există de unică folosință
 Pregătirea instrumentarului : spălare ; curățare ; uscare și așezarea în casolete pe
categorii.

2. Sterilizarea propriu-zisă se face în mod curent cu :

- vapori de apă supraîncălziți la presiune crescută = autoclavare = se face ca apa să nu mai fiarbă
la 100 grade C ( când nu distruge toți germenii) și la 140 grade C ( se ridică presiunea) timp de
30 de minute
- Autoclavarea se face în casolete cu găuri în pereți. Găurile permit vaporilor supraîncălziți să
intre in casoletă să sterilizeze , iar cămașa care culisează apoi și astupă găurile , nu permite
conținutului să ia contact cu mediul extern la scoaterea acesteia din autoclav
- Prin fierberea în apă se poate ridica punctul de fierbere la 110 grade cu bicarbonat de sodiu 20g
la litru
- Prin caldură uscată ( în etuvă sau pupinel) la 170-180 grade C , 30-45 minute
- In flambare – în acool în tăviță timp de o secundă pt un cm de suprafață sterilizată

 Vapori de formol – in termostat închis ermetic cu tablete de formalină 2 ore la 25grade C

sau 30 de minute la 50 grade C
Pentru : cauciuc ; plastic ; metal. Rău pentru că e iritant ( nas , ochi )
 Iradiere = radiații gama pt. Material moale de unică folosință , cauciuc , plastic , în
ambalaj ermetic
 Ultrasunete – distrug structura internă a microbului
 Ultraviolete - doar pt. Suprafețe și aerul din încăpere – afectează vederea !!

Antisepticele
 Trebuie să distrugă germenii microbieni fără să distrugă celulele organismului uman.
Există și antiseptice care afectează celulele (antiseptice caustice)
 Alcool rectificat 70% = bactericid (ucide bacteriile) și bacteriostatic (nu mai evoluează
înmultirea lor)
 La cel +70 grade C condensează proteinele de pe suprafața corpului bacterian și formează
o barieră protectoare – nu va intra in bacterie să o distrugă , deci nu e bun. La fel face și
în plaga , precipită proteinele și nu mai intra în profunzime.
 Tinctura de iod = 2g de iod + 3g de iodură de potasiu în alcool 50 grade C până la 100ml
Proprietăți :
 Bactericid
 Fungicid
 Virucid
 Protozoacid
E preferată pe tegumentele nerănite pentru a face dezinfecția câmpului operator. Pentru plăgi-
NU!!! Betadină pt plăgi – DA!!!

 Substanțe colorate : rivanol ( galben ) ; albastru de metil ; violet de gențiană --->>

citofilactice și cicatrizante în plăgi
 Oxidoreducatoare :
 Apă oxigentă :
o Efect bactericid ( prin O2 care arde)
o Efect hemostatic pe capilare
 o Efect mecanic ( prin efervescență , spuma scoate la suprafață particule de mizerie
din plagă)
o Efecte negative : topește catagul , apare sângerarea
 Permanganat de potasiu – bun în iritații vaginale ( se fac spălături )
 Cloramină 2% și soluție dakim – acționează prin eliberare de clor
 Săruri de argint , Hg- colargol 1% ; protargol 2% în oftalmologie
 Acid boric – bun contra Piocianicului ( infecțiilor spitalicești) se aplică în
plagă

Antisepticele albuminoprecipitante sunt cele caustice care precipită albuminele ( afectează într-o
oarecare măsură celulele organismului )
Antisepticele tensioactive citofilactice ( nu afectează celulele oragnismului ) au proprietăți de
detergent. Se folosesc în toaleta plagilor , spălarea instrumentalului , toaleta arsurilor
Mijloace biologice (chimioterapie , antimicrobiene)
 Antibiotice
 Betalactamine : peniciline ; ampiciline
 Anginoglicozide : gentamicină , calamicină , streptomicină
 Macrolide : eritromicină ; amfotericită ; streptomicină
 Tetracicline : tetraciclină ; doxicilină
 Peptide ciclice : bactericină
 Chimioterapie de sinteză : sulfamide ; metronitrazol
Au efect bactericid = distrugerea ireversibilă a germenilor și efect bacteriostatic (inhibă
multiplicarea germenilor). Totalitatea germenilor sensibili la chimioterapie = SPECTRU
ANTIMICROBIAN

Există :
 Cu spectru ingust de tip penicilinic : penicilina
 Cu spectru ingust de tip streptomicinic
 Cu spectru larg : cafelosporine ; tetracicline
 Hemoragia

Hemoragia = scurgerea sângelui în afara sistemului vascular din una sau mai multe soluții de
continuitate

Clasificare :
 După tipul vasului lezat
- Arterială – sânge roșu deschis (oxigenat) = tâșnit ritmic ( pulsația inimii)
- Venoasă – sânge roșu închis (sânge cu Co2) = curge continuu
- Capilară – difuză

 După sediul sângerării

- Externă = curge în afară prin soluție de continuitate a tegumentelor
- Internă = acumulează într-o cavitate : hemotorax ( cavitate pleurală) ; hemopericard
(cavitate pericardică) ; hemoperitoneu (cavitate peritoneală)
- Exteriozată = localizată într-un organ intern și exteririzată pe o cale naturală
- Epistexis – din nas
- Hemoptizir – din arborele respirator – prin tuse (expectorație = sânge aerat spumat)
- Hematemeză – prin gură prin vărsătură cu sânge fie roșu intens când hemoragia este mare
sau în ”zat de cafea”
= hemoragie mică , repetată când sângele a stagnat în stomac și s-a degradat
- Melena – sângerare evacuată prin anus prin defecație și scaunul cu aspect de păcură =
lucios , negricios
- Hemoragie ocultă – mică persistentă , nu modifică culoarea scaunului (nu se
exteriorizează prin vărsătură , nici prin vagin) , ascunsă – scade hemoglobină = anemie
- Metraragie = sângerare din uter prin vagin între cicluri
- Menragie = ciclu abundent prelungit
- Hematurie = din arborele urinar , prin urină prin orificiul uretral la exterior
- Intratisulară – in tesut = face hematom

 După cauză :
- Traumatică : accidentală ; chirurgicală
- Medicală – leziune de perete vascular care se rupe datorită unor tulburari trofice
  După abundență
- Mici – fără semne clinice
- Medii – au tabou clinic
- Grave – șoc, colaps
- Cataclismiee – rapide , mortale
Simptomatologie :
 In funcție de :
- Cantitatea de sânge pierdută
- Ritmul sângerării
- Continuitatea sau reluarea sângerării
- Nivelul anterior al hemoglobinei și hematrocitului

 Semne :
- Astenie
- Ameteli
- Liptomie
= prin scăderea de O2 la țesuturi că nu are cine să-l transporte deoarece hemoglobina s-a pierdut
prin hemoragie
- Tulburări de echilibru
- Agitație
- Transpirații reci – in hemoragiile mari cu șoc
- Tahicardie , puls rapis
- Sete intensă , limbă uscată = datorită pierderii de volum sanguin = deshidratare

 In funcție de sediu :
o Intraperitoneală:
- Balonări pentru că sângele irită intestinele , scade motilitatea intestinală , alimentele nu
mai avansează , stau pe loc , fermentează , degajă gaze
- Abdomen sensibil moderat
- Duglas impăstat dureros
- Matitate pe flancuri laterale pt că este sânge
- La puncție = sânge puncție se face în hemiabdomenul stâng pe linia intre ombilic și SIAS
stânga (splina iliacă anteroposterioară stângă) la unirea celor 2 treimi interne cu treimea
externă
o Intrapleurală:
- Dureri toracice
- Dispnee , cianoză ( hematomul apasă pe plămân)
- Matitate la percuție pentru că e sânge în pleură între plămân și perete și dispare murmurul
vezicular
Gravitate :
 Mică < 500 ml sânge :
- Asimptomatică
- Hemoglobină (hbg) peste 10g%
- Hematrocit (htc) peste 35%

 Medie 1000-1500 ml :
- Asimptomatică în clinostatism
- Amețeli , lipotimie
- T.A. în scădere , puls 100-120 bătăi/min
- HBG – 8-10g%
- HTC – 30-35%

 Mare 1500-2000ml :
- Poluare accentuată
- Sete intensă (deshidratare)
- Dispnee (astupare)
- Anxios
- Extremități reci
- TA <100 mmHg puls rapid
- HBG sub 7-8g%
- HTC sub 25%

 Maximă
- Comă
- Colaps (TA= 50-60 mm Hg)
- Puls nesesizabil în periferie la artera radială , sesizabil numai la artera carotidă
 Hemostaza

Hemostaza = oprirea hemoragiei spontan sau terapeutic

Hemostaza chirurgicală
A. Fixarea segementului într-o anumită poziție

B. Compresie digitală a vasului pe os :

- Carotide pe coloană
- Humerală pe humerus
- Femurală pe femur

C. Compresie circulară = garou :

- Intermitent - la 15-20 min se strânge și se slăbește să nu facă ischemie
- Se ține sub 2 ore ca să evităm șocul de degrotare prin produși de degradare din ischemie

D. Chirurgicală definitivă :
- Electrocauterizare
- Forcipresură
- Ligatura vasului
- Sutura plăgii vasculare
- Capitonajul
- Sutura în masă a țesutului cu vasul de sânge cu tot
- Embolizarea vasului lezat
 Infecții chirurgicale acute localizate

Tratamentul este incizie + drenaj = tratamentul de bază !!!

Clinic :
 Locale :
- Rubor (roșată) – prin modalitatee locală
- Calor ( căldură ) – prin afluxul de creștere de sânge
- Tumor (tumefacție) – prin exudat lichidian
- Dolor (durere) – excitatia terminațiilor nervoase
- Functiolaesa ( limitarea funcției)
- Fluctulența = când apare puroi lichid și zona poate fi deprimată
- Pulsatilitatea = pulsează la locul infecțios
- Limfangite = când infecția migrează pe vasele limfatice

 Generale :
- Febră
- Frison
- Alterarea stării generale

Foliculita = infecție stafilococică ale foliculilor piloși ai firului de păr clinic ca mici pustule
centrate de un fir de păr
Tratamentul : este deschiderea pustulelor pt. Evacuarea puroiulul , iar pustulele se pot găsi :
pielea capului , gene , membre păroase , firele de păr din nas.

Furunculul = infecție produsă tot de stafilococ la firul de păr sau glanda sebacee cu caracter
necrozant = în mijloc face un/o „tățână” = dopul de necrozat , dacă sunt mai mulți – furunculoză
Grav la față mai ales la buza superioară pentru că microbul poate migra în sinusurile cavernoase
(embolii microbiene) DECI NU SE STORC !!!!!

Simptomatologie :
- Rubior ,tumor etc. Care poate să fistuleze spontan și să se evacuze puroiul = vindecare
Complicații :
- Septicemii grave
- Osteită
- Septicemic
- Tromboflebită septică cu meningită pentru că migrează microbii în sinusurile cavernoase

Tratament :
- Prișnițe cu alcool sau alcool canforat
- Când se adună puroi – incizie – chiuretaj – drenaj
- STOARCEREA = SEPTICEMIE
- Antibioterapie

CARBUNCULUL
= infectie stafilococica prin aglomerarea mai multor furunculi.
PLACARD cu tendinta mare la necroza (mai frecvent la cei diabetici)

Sediu: - ceafa
- Tegumentele spatelui

Clinic
- Tumefactie rosie-violacee
- Foarte dureros
- Devine fluctuenta (acumulare de puroi)
- Necroza centrala si fistula ( cu eliminare de puroi)

Tratament
- Incizie in cruce
- Chiuretaj, debridare (se rup septurile ca sa nu ramana camarute de puroi)
- Solutii antiseptic abundente
 - Antibioterapie

HIDROSADENITA
=infectie stafilococica la glandelor sudoripare = abces al glandei frecvent in zona
axilara.

Clinic
- Rubor
- Calor
- Tumor
- Dolor
- Functio laesa a bratului

Tratament
- Incizie in cruce
- Chiuretaj, debridare (se rup septurile ca sa nu ramana camarute de puroi)
- Solutii antiseptic abundente
- Antibioterapie

ABCES CALD
= colectie purulenta intr-o cavitate neoformata data de: stafilococ alb, streptococ,
gonococ, colibacil, pneumococ.
Are perete neoformat—3 straturi
- Intern: (membrana piogena) – produce puroi
- Mediu (vascular)
- Extern (tesut conjunctiv)

Continut: purulent – cremos nefetit = stafilococ

-fluid = streptococ
-verzui cu fibrina = pneumococ
 -fetit negricios = germeni anaerobi
-galben-verzui cu miros de varza stricata= escherichia coli

SIMPTOMATOLOGIE/ CLINIC
- Rubor
- Calor
- Dolor
- Tumor
- Bine delimitat (pentru ca prezinta membrana)
- Semne generale: febra, frison

TRATAMENT: incizie cu excizia membranelor + mesa in gaura ramasa + antiseptic

FLEGMONUL
= inflamatie acuta a tesutului cellular subcutanat cu tendinta de infuzie si necroza
masiva dat de streptococ (este cel mai frecvent intalnit), stafilococ auriu sau asocieri de
microbi.

!!! frecvent la injectii uleioase facute in tesut subcutanat (algocalmin, ketonal) sau cu
antiinflamatorii. Acestea se fac cu ac lung IM.
Poate aparea la plaga chirurgicala cand nu s-au facut correct antisepsia si sepsia.

SEDIUL: in zone cu tesut subcutanat bogat: retromamar, retroperitoneal, fese

3 stadii: DEBUT – edem (2 zile)

NECROZA (2-4 zile) apar mici cavitati de puroi
SUPURATII (in 5-6 zile) = puroi

Simptomatologie
Semne locale: rubor, tumor, dolor, calor
Semne generale: febra 39-40, friso violent
Alterarea starii generale de sanitate

Complicatii: SEPTICEMIE
Tratament: chirurgical- incizie larga, debridare, drenaj, solutii antiseptice (H2O2),
cloramina, etc

ERIZIPELUL
= infectie data de streptocolul beta hemolitic ca o derrmita expansiva.

Etiologie
- Prin contact la nivelul unor leziuni tegumentare
- Prin obiecte contaminate
- Aerian
- Prin focare etice, dentare, unghiare
NU DA IMUNITATE, DA RECIDIVE!

Clinic/ Simptomatologie
- Incubatie 1-3-8 zile
- Debut brusc cu febra 39-40
- Alterarea starii generale
- Adenita dureroasa (ganglionii din zona se umfla)
- La 24 de ore apare PLACARDUL ERIZIPELATOS cu extensie rapida –
centrifug (se intinde de la centru spre exterior)
- Marginile: -reliefate (purulent)
-bine conturate
-rosu aprins
- tensiune locala
- pot aparea flictene galbui sau chiar necroza
- cel mai frecvent la gamba
- la fata – forma de future
Ganglionii se umfla din 2 motive:
- Cauza inflamatorie (se opun imprastierii inflamatiei in organism) = durere,
roseate
- Cauza tumorala (impiedica imprastierea celulelor tumorale in organism)

COMPLICATII
- Locale – gangrene
- Generale – septicemia
- Pleurezie (daca ajunge la pleura)
- Nefrite (daca ajunge la parenchimul renal)

TRATAMENT
Local
- Pansamente umede cu rivanol, cloramina, tincture de iod.
General
- Penicilina (6-10 ml pe zi timp de 7 zile) apoi Moldamin ( 7 zile)

EXAMENUL CLINIC AL ABDOMENULUI

= segment de trunchi intre torace ( separate prin diafragma) si pelvis (comunicare larga)

IMPARTIRE
- 2 linii orizontale- cea superioara la rebordul costal, cea inferioara uneste cele
2 SIAS (spina iliaca antero-superioara)
- 2 linii verticale (de la mijlocul claviculei) si ajunge pana la arcada femurala.
Impart abdomenul in 9 regiuni:
 Superior: hipocondru drept—epigastru—hipocondru stang
Mijloc: flanc drept—mezogastru – flanc stang
Inferior: fosa iliaca dreapta—hipogastru – fosa iliaca stanga.

Proiectia viscerala
 In HIPOCONDRUL DREPT: lobul drept al ficatului, unghiul drept al colonului( sau
hepatic), rinichiul drept
 In EPIGASTRU: stomac, lob stang hepatic, aorta (canal toracic)
 In HIPOCONDRUL STANG: unghiul splenic al colonului, splina, coada
pancreasului, rinichiul stang
 In FLANCUL DREPT: colon ascendent si ureter drept
 In MEZOGASTRU: intenstin subtire (o parte), colon transvers, aorta si vena cava
inferioara
 In FLANCUL STANG: colon descendent si ureter stang
 In FOSA ILIACA DREAPTA: cecul, apendicele, anexa dreapta si ureterul drept
 In HIPOGASTRU: vezica urinara, uter, rect
 In FOSA ILIACA STANGA: colon descendent (extremitatea terminala); colon
sigmoid (portiunea incipienta); - ovar stang; - cordon spermatic stang.

SIMPTOME PRINCIPALE
- Durere abdominala
- Varsaturi
- Modificarea tranzitului intestinal:
-diaree (transit rapid)
- - constipatie (tranzit lent)
-absenta (in ocluzie)

- Caracterele scaunului:
 Melena: negru, lucios ca pacura (din cauza sangelui digerat provenit din
partea superioara a tubului digestiv: esofag, stomac sau duoden
 Sangvinolent= adica amestecat cu sange, din cauza sangerarii aproape de
anus
 Alb: in hepatita
 Cu Glere (muci) = in enterocolite
 Cu striuri sangvine = in tumori la vivelul rectului

- Febra
- Astenie
 - Coloratii tegumentare si sclere

1. Durerea abdominala
a) Modalitate de debut: acut (brusc) de ex in ulcerul perforat
Cronic (progresiv)
Evolutia durerii de la debut la present
b) Localizare: localizata la proiectia unui organ sau viscer
Difuza (generalizata) ex in iritatia peritoneala
Triunghi IACOBOVICI = intre punctul MC Burney, punctul Lanz si spina
iliaca (durere apendiculara, suferinta anexiala, trompe, ureter)

c) Iradierea: =in colica renala- din lomba spre anterior (hipocontru – flanc – fosa iliaca
– epigastru – testicul si descendent)
= in colica biliara – hipocondru drept in spate si ascendent (spre omoplat
si umar drept)
= in pancreatita in BARA – hipocondru drept - epigastru
= in epigastru in spate : ulcer gastroduodenal posterior

d) Schimbarea sediului durerii

 In epigastru initial, apoi in fosa iliaca dreapta (in cazul ulcerului
gastroduodenal perforrat cu continutul scurs prin firida palietocolica dreapta,
printer perete si colon)
 Initial intr-o zona, apoi generalizat ( in perforatie de organ cavitar cu
peritonita, il doare tot abdomenul)
 Ex: initial in fosa iliaca dreapta apoi generalizata= apendicita perforat
 Initial in epigastru, apoi generalizata= ulcer gastroduodenal perforat
 Initial in hipocondru drept apoi generalizata=colecistita acuta perforate

e) Caracterul durerii
 Colicativa (organe cavitare)= colica biliara, colica renala, colica intestinala
Debut brusc
creste in intensitate
scade pana la disparitie, apoi creste si se repeat (te ia, te lasa…)

 Inflamatorie: debut lent

Evolutie progresiva
 Fara remisiune (continua)
Apare in procese inflamatorii septice

 Perforativ( cand este perforatie)

*debut brutal
*intensitate mare
*se poate generaliza (peritonita) -se amelioreaza insulator -
prapurele acopera perforatia – mechanism de aparare

 Vasculara = in ischemia de tub digestive (cand nu se mai hraneste cu sange

un fragment din tubul digestive pt ca s-a astupat cu un tromb artera care-l
hranea)
= brutala, permanenta, socogena
=se poate ameliora prin necroza organului (insulator) deoarece se
rupe, necroza nu este elastica
= apare in infarct mesenteric/intestinal – mezoul intestinului
(astuparea vaselor de la nivelul mezenterului)
MEZENTERUL este mezoul intestinului. Din aorta pleaca vasele de sange catre intestine,
acestea sunt invelite intr-o pelicula cu grasime numita mezenter, pentru a nu se crea ocluzia
(incurcarea intestinelor cu vasele)
TERESME – arsura, senzatie imperioasa de: defecatie, si se numeste teresme rectale sau
senzatie de mictiune si se numeste teresme vezicale.

f) Intensitatea durerii
 Socogena = violenta – in intorsiune de organ care face ischemie (infarct
intestinal)rasucire = sangele nu mai trece
 Colicativa
 Cvasicontinua

g) Durata
 Limitata
 Ciclica (colica)
 Permanenta = persistenta in peritonita, in durerea vasculara, in invazia
neoplazica
 h) Factorii declansatori
 Alimente iritante gastrice + condiment, afumaturi, varza, fasole
 Colecistocinetice (iritante de fiere): maioneza, grasimi, ciocolata
 Trepidatii – in colica ureterala se mobilizeaza un calcul din rinichi
 Schimbarea pozitiei – in hernia hiatala
 Efort – la hernia inghinala
 Alcaline – lapte la ulcer
 Antispastice – la colica renala si biliara.

i) Simptomatologie de acompaniament

IN COLICA BILIACA

 Greata
 Varsaturi
 Migrene
 Diaree
 Icter

IN COLICA URETERALA

 Greata
 Varsaturi
 Fenomene urinare
 Teresme vezicale
 Balonari (datorita bolului alimentar care nu avanseaza)

IN PANCREATITA ACUTA

 Soc
 Paloare
 Varsaturi incoercibile (in jet)

2. Varsaturile

a) Continut
 Alimentare – nedigerate =in stenoza pilorica sau in ulcerele prepilorice
 -digerate vechi =in ocluzii postbulbare
-cu sange digerat - zat de cafea - in ulcere hemoragice

 Apoase = suc gastric – in cancer gastric

 Biloase = galben verzui – in afectiuni biliare
 Intestinale = fecoloide, poracee, fetide in ocluzii si peritonite vechi
 Sangvine – hematemeza: cu sange digerat *zat de cafea* in ulcer gastric care
perforeaza intr-un vas mic cu sange proaspat ori *cand da ulcerul
intr-un vas mare* si versi imediat ori in varice esofagiene
 In cantitate mare – in stenoza pilorica

b) In functie de orar
 Precoce post prandial (dupa ce mananca…varsa) in ulcere pilorice, pancreatita
acuta.
 Tardive ( intre 2 mese) in ocluzii.

c) Frecventa
 Rare ( la 2, 3 zile) , in atonia gastrica
 Incoercibile – in pancreatita acuta

3. Tulburari de tranzit intestinal

a) Diareea
 Emisia de scaune frecvente, neformate cu constistenta scazuta
 Apoasa – in obstacolele incomplete, jos situate – falsa diaree
 Apoasa abundenta in polipoza colonica
 Apare in apendicita gangrenoasa – pt ca la celelalte forme de apendicita
avem constipatie.

b) Constipatia
 Emisie de scaune in cantitate redusa, consistenta crescuta la intervale mari
(2-3 zile)
 Dischezia = constipatia rectala (se intarzie eliminarea) in cancer colorectal +
astupa rectul
 Se poate asocial cu dureri perianale = fisuri anale.
In totate iritatiile peritoneale sau in colici renale biliare + scade motilitatea intestinala.

Oprirea complete a tranzitului pentru materii fecale si gaze = ocluzie

4. Modificari aspect scaun
 Melena
 Hematocheza – in neoplasme de tub digestive inferior (sigmoid, rect)
 Rectoragia – sange proaspat din rect in neplasmul de rect
 Steatoreea – scaun moale, albicios, GRAS – pluteste = pancreatita (grasimile nu
au fost dizolvate, raman in scaun)

5. Semne generale
Sindrom de impregnare neoplazica in tumori maligne de tulburari digestive:
 Tulburarile apetilului
 Scadere poderala
 Astenie fizica si psihica
 Paloare
 Modificari comportamentale: melancolie

Sindrom infectios

 Febra
 Frison
 Anemie
 Deshidratare (pliu cutanat persistent)

EXAMENUL CLINIC AL ABDOMENULUI

a) Inspectia
 In decubit dorsal apoi in ortostatism (pt hernii)
 Forma, volum, abdomen – distensie (general sau local * doar un anumit
segment) = in ocluzie, ascita
-excavatie (la denutriti)

 Aspectul tegumentelor – icter, cap de meduza (in hipertensiune portala = ciroza)

 Mobilitatea cu respiratia (imobil = abdomen de lemn) – in peritonita
 Aspectul cicatricii ombilicale (bombat in ciroza sau hernie ombilicala)
 Existenta cicatricilor postoperatorii (motiv pe care se instaleaza ocluzii)
 b) Palparea
 Se face cu mainile calde
 In decubit dorsal, lateral si ortostatism
 Se face si dupa anestezie (cand dispare abdomenul de lemn si poti palpa o
tumora)
 Monomanual si bimanual
 Sistematic pe toate regiunile!! Cele 9!!
- Superior (hipocondru dr, epigastru, hipocondru stg)
- Mijlociu (flanc dr, megogastru, flanc stg)
- Inferior (fosa iliaca dr, hipogastru, fosa iliaca stg)

 Se face superficial si profund

 Deceleaza (pune in evidenta) : tegumente infiltrate

Durerea provocata in: *punctul Murphy (colecistita

acuta)

*punctul MC Burney
(apendicita)
*manevra Rowsing
*manevra Bumberg
Exista puncte dureroase Mc Burney, Murphy, SUBXIFOIDIAN (in ulcer perforat, sub
apendice), punctul cistic, TUBOVARIENE (la unirea liniei de la ombilic, perpendicular pe
arcada crurala, punctul de intersectie).

*Mc Burney = distanta dintre ombilic si spina iliaca o impartim in 3; punctul este reprezentat de
unirea treimii externe cu cea mijlocie
*Lanz = uneste cele 2 SIAS; impartim in 3; treimea laterala din dreapta cu treimea din mijloc
reprezinta punctul
*Murphy = punctul chistic este reflectarea localizarii vezicii biliare pe peretele abdominal.
Punctul se afla in cadranul superior drept al abdomenuui si este la intersectia dintre linia
midclaviculara (linia imaginara care trece de la mijlocul claviculei si se extinde in jos) si
marginea costala.

 Se deceleaza aparare musculara = hipertonie

  Se deceleaza contracture musculara = abdomen de lemn – in iritatie peritoneala ex
perforatie de organ ( abdomenul nu mai urmareste miscarile respiratoria)
 Impastare (in plastron) = cand intestinele se aduna sa izoleze o peritonita localizata din
perforatia unui organ, cel mai des la apendic (acesta perforeaza) – continutul s-ar
imprastia in organism.

TUMORI ABDOMINALE

 Topografia (locul in care se afla – 9 regiuni)

 Dimensiunea (prin palpare

 Mobilitatea : *tumora maligna: este aderenta tesuturilor din jur (se misca cu tot cu ele)
*tumora benigna: se misca singura

 Forma: rotunda, alungita

 Suprafata: *tumora maligna: neregulata = neo= cancer
*tumora benigna: neteda (ex. chist)
 Contur : *tumora maligna: difuza, itra si in tesuturile din jur
*tumora benigna: bine conturat, delimitat

 Consistenta (structura) *tumora maligna: inomogena

*tumora benigna: omogena

 Sensibilitate

c) PERCUTIA
-cu mediusul mainii drepte peste mediunul mainii stangi care e intinsa pe abdomen:
- SUNET TIMPANIC (normal la intestinele cu continut aerian)
- HIPERSONOR (in intestine destines cu gaze multe = ocluzie)
- MAT: * constipatie (intestine pline cu materii fecale
* in ascita (abdomen plin cu lichid printer mate); este MOBILA pt ca lichidul se
deplaseaza in functie de pozitie
* in glob vezical – in hipogastru cand vezica este plina cu urina
 * in tumori mari – chist de ovar (tumora benigna)
- neplasm de colon (tumora maligna)
SEMNUL VALULUI (in ascita) = palpare combinata cu percutie. O mana pe flancul stang,
cealalta pe flancul drept, iar a 3-a mana (cea ajutatoare) este pozitionata cu marginea
cubitala pe mijlocul abdomenului; cand percuti cu una dintre cele 2 maini (bati), a 3-a mana
va simti ca *va trece ca un val* = lichidul trece dintr-o parte in alta.

d) ASCULTATIA ( cu stetoscopul)
- Zgomote HIDRO-AERICE neregulate datorita miscarilor peristaltice intestinale
(imping bolul alimentar pentru a fi eliminat) – sunet normal
- MUT – * la ocluzie: initial pe ansa preocluziei; zgomot regulat inalt, semnul VARAY
*in peritonita: peristaltism redus = liniste abdominala = silentium
abdominal+ durere
*au paralizat de durere sau sunt blocate = ocluzie. La ocluzie se poate auzi
un tiuit cand trece lichidul
*sufluri sistolice abdominale (ca si cum ar bate inima in abdomen) =
anevrism de aorta.

e) TUSEUL RECTAL este OBLIGATORIU

 Pozitie genupectorala (ginecologica)

 Inspectia regiunii: *perianale (pe langa anus)

*Perineale (perineu) – partea tare dintre vagin si anus; poti simti
tumefactii, orificii fistuloase
Se face cu indexul in manusa lubrifiata cu vaselina; se examineaza anusul si rectul aprox
8-9 cm; se examineaza prostata la barbat ( este sub vezica urinara) -bagi indexul in rect si apoi
apesi spre vezica urinara – simti prostata: marime, suprafata, margine
*parametrele la femei (infitrate)
Se examineaza fundul de sac Douglas (se simte prin peretele vaginului)

f) TUSEUL VAGINAL
 EXPLORAREA PARACLINICA A ABDOMENULUI

ECOGRAFIA: vezi- * modificari ale organelor prenchimatoase/carnoase (rinichi,

ficat, pancreas, splina, uter, vezica urinara -cand este plina se vede neagra- )
*tumori
*abcese
*lichid in cavitatea peritoneala

RADIOGRAFIE cu subtanta de contrast

 Tranzit baritat – pt esofag, stomac, colon (albeste)
 Pe orificiul anal: IRIGOGRAFIE (pt evidentierea rectului si colonului)
*daca e minus de substanta-tumora
*daca e plus de substanta – diverticul
RADIOGRAFIE abdominala simpla (fara substanta de contrast)
 Vezi pneumoperitoneul (in ortostatism) = gaz in abdomen care ajunge sub
diafragm (se vede o linie neagra)
 Nivele hidroaerice in ocluzie (cuib de randunica)
 La radiografie se vede matul: gaz – negru / lichid- alb
 Distensie aerica intestinala in preocluzie, anse pline cu gaz, nu apare secretie

COLANGIOGRAFIE – coloreaza caile biliare

TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA si RMN pt tumori, stadializarea tumorilor (sa vezi

daca tumorile s-au extins si la alte organe)

ENDOSCOPIE DIGESTIVA SUPERIOARA - prin orificiul bucal :

Esofag-stomac- duoden
COLONOSCOPIA- prin rect/anus: colon ascendent-transvers.
 Vedem aspectul mucoasei, al organului, daca e hemoragie, tumora
 Poti face biopsie cu o pensa lunga (tai o bucata din tesut)
PUNCTIA PERITONEALA (in fosa iliaca stanga, pe linia spino-ombilicala stanga -
unirea treimii externe cu cea mijlocie -ombilic+spina iliaca-) pt ca mezoul este lung iar
intestinele se retrag in fata acului
 Extragem: lichid de ascita, puroi, sange, urina (spargerea vezicii urinare)
 Punctia peritoneala este contraindicata cand intestinele sunt destinse (in ocluzie)
 Se poate face si spalare peritoneala: bagam substante cu scop de tratament

LAPAROSCOPIA= explorare video; se introduce AC VERESS, monoxid de carbon

care face o camera presand intestinele in jos si departand in sus peretele abdominal, in
acea camera se baga TROCARE, pe fiecare introducandu-se sursa de lumina, sursa
optica, instrument de lucru.

AFECTIUNILE CHIRURGICALE ALE GATULUI, TIROIDEI, SANULUI, PERETELUI

ABDOMINAL

1) Gatul
a) Anamneza = aparitia tumorilor cervicale
b) Inspectia:
* TORTICOLIS = contractia unilaterala a sternocleidomastoidianului cu capul
inclinat si fata privind spre partea opusa
* Ingrosarea gatului = edem prin compresia tumorilor pe vena cava
superioara (cea care aduce sangele de la craniu)
* Ingrosarea asimetrica a gatului: in gusa
Adenopatii
Tumori maligne si benigne
Supuratii
 *Modificari tegumentare
* Infiltratie = flegmoane cervicale (colectii de puroi)
* Orificii fistuloase (prin care curge puroiul)
* Vene jugulare turgescente; tot prin compresie pe vena cava superioara
sau in insuficienra cardiaca dreapta.
c) Palpare: tumori
*marime
*consistenta (omogena/inomogena)
*contur (regulat/difuz)
*suprafata (neteda/neregulata)
*mobilitate (mobila sau aderenta fata de tesutul profund sau
superficial)
Ex: chist branhial, anevrism tiroidian, adenopatii cervicale, tumori maligne,
tumori benigne.

2. TIROIDA
a) Anamneza
- factori de risc : *antecedente heredocolaterale (din familie)
*zona endemica (cu absenta de iod in apa)
*personale
- vezi istoricul bolii (debut, evolutie)

b) Examenul clinic
- inspectia: cu bolnavul sezand, se face din fata si din profil, cu gatul fie in flexie, fie in
extensie
- palparea: se face cu ambele maini; bolnavul inghite (tumora ascensioneaza la
deglutitie—urca in loc sa coboare)

GUSA
Grade: - 0 (zero) = fara gusa
I = cu gusa palpabila, dar nu este vizibila
II = cu gusa vizibila
III = cu gusa mare, vizibila de la distanta
a) Paraclinic
 DETERMINARI HORMONALE:
- TT3 = 100-200 ug % (normala)
- TT4= 5-12 ug% (normala)
- TSH = 2-8 ug/ml (normala)
- Iod plasmatic total: 12-13 ug %
- Radiocaptare i131
- Ecografie pt noduli, volumul tiroidei
- Scintigrafia arata noduli calzi, reci
- Radiografie cervicala
- CT
- Examen ORL

 AFECTIUNI TIROIDIENE

 Tiroidite = inflamatii acute/subacute cu: febra, frisoane, durere cervicala,

cresterea v glandei tiroide
- Cronice: HASHIMOTO

 Basedow = hipertiroidie
 - Gusa medie difuza
- Exoftalmie bilaterala asimetrica
- Tulburari trofice (piele subtire si calda, unghii fliabile, miastenie)
- Tahicardie
- Extrasistole atriale (batai in plus percepute ca o pauza)
- Sindrom hiperkinetic (tremur, miscari bruste)
- Afectiuni digestive (polifagie: are arderi mari= scaderi ponderale si tranzit
acceleratȘ 3-4 scaune/zi)
- Scaderea libidoului (nu mai are chef de sex)

Curs 5

Sânul este o protuberanță cronică pereche situat pe torace superior începe de la ce c

doi -trei și inferior până la c 6 și șapte.

Are glanda mamară formată din 12-15 lobuli

Mamelon și areola, grăsime

Anamneză

Pubertate, ciclu menstrual, sarcini, avorturi, menopauză.

Inspecția

În ortostatism cu brațele în șold examinăm: forma, volumul, simetria, conturul,

suprafața pielii, anomalii de număr

Amastia= absenta glandei

Atelia= absenta mamelonului

Polimastita= mai mulți sâni

În ortostatism cu brațele ridicate/lipite

Sânii se vor ridica simetric

Tegumentele se întind uniform

mamelonul nu retracta

Sânii cad simetric

Palparea

In ortostatism Velpeau se face in fiecare cadran: superointern, superoextern,

inferointern, inferoextern

Cu toată mâna, cu degetele întinse și lipite de sân se rulează sânul pe grilajul costal
prin mișcări rotative

Tumora benignă

Forma rotundă

Suprafața neteda

Contur bine definit

Consistentă moale

Mobilitatea se mișca fără de planurile profunde și superficiale

Omogena

Tumora maligna

Forma neregulată

Suprafața lobulata
Contur prost definit

Consistentă dura

Mobilitatea se mișca cu tot cu țesuturile din jur

Inomigena

Examinarea axilei pentru existența ganglionilor

Paraclinic

Termografia se ia temperatura sânului

Mamografia

Ecografia

Examen citologic al secreției mamare

Afecțiuni

Leziuni traumatice ale sânului:

Contuzii

Plăgi

Arsuri

Afecțiuni tumorale:

Boala fibrochistica

Chist solitar
Fibrom

Adenom

Adenofibrom

Afecțiuni infecțioase

Acute: MASTITA : tegumente congestionate,

temperatura ridicată,

durere vie, fluctuanta (semne locale) și

frison, febra

CRONICE: abces cronic, galactocel( înfundarea gl mamare), flegmon lemnos

Neoplaziile

Epitelioame- cancer

Sarcoame

Mamelon: retractat, ulcerație, ascensionat

Scurgere sangvinilenta ruginie

Suprafața neregulată, consistentă dura, ganglioni cu caracter malign

 EXAMINAREA ABDOMENULUI

Se face pe zone topografice

Hernii: Exteriorizarea spontană temporară Sau permanentă sub tegumente a viscerelor

abdominale

Exista:

Punct herniar

Hernia interstitiala in grosimea peretelui abdominal

Hernie completa =bunocel- a trecut de grosimea peretelui , se accentuează la efort și

tuse , se reduce in clinostatism

Percuție :Sonor sau mat (epiplon)

Hernie complicata =irecrutabila - nu se accentuează sau reduce

Este de 2 feluri: încarcerată sau strangulata (prin răsucire cu debut brusc- mata la
percuție)

Exista:

Hernia liniei albe în Epigastru

Hernia ombilicala

hernia pereților laterali

hernia pereților posteriori

hernie internă viscer înspre torace

hernie foarte rară peritoneala

hernie cranială

hernie inghinală

hernie femurală frecventa la femei

Eventratiile= ieșirea unui viscer abdominal sub piele pe o zona cu rezistenta scăzută a
peretelui musculoaponevrotic, secundara unei incizii operatorii sau traumatism

Factori favorizanți : tipul inciziei, materialele folosite, factorul septic, hipoproteine (in
ciroza).

Alte boli asociate: diabet, tusitori cronici

Evisceratiile= ieșirea unui viscer abdominal și prin soluție de continuitate a tegumentelor

pana deasupra lor= socogena

Curs 6: afecțiuni chirurgicale ale tubului digestiv

Esofagul

Esofag cervical- 5-8 cm, de la cartilajul cricoid la marginea superioară a manubriului

sternal. In spatele traheei
Esofag toracic- 16-18 cm de la marginea manubriului sternal pana la diafragm

Esofag diafragmatic- 1,5-2 cm

Esofag abdominal - 3-5 cm intre diafragm și joncțiunea esogastrica

Clinic

Disfagia= progresia dificila a alimentelor

Cauze: neurologice: tetanos, sindroame nevrotice, scleroza

Extraesofagiene: tumora, gușă ectopoca

Afecțiuni esofagiene: tumori, hernie hiatală

Debut: lent in tumora și brusc in esofagita

Evoluție: progresiva in neoplazice și intermitenta in cardiospasm

Regurgitații= revenirea alimentelor in cavitatea bucala

Imediate- in stenoze înalte

Tardive in stenoze joase

Cantitate mica la debut, mare in megaesofag hipoton

Conținut: Alimente recent digerate in stenoze înalte și alimente fetide in cele joase

Durere retrosternală ca o arsura vie

Sialoree= secretie salivară ambundenta

Examen obiectiv:
Inspecția - tumefacții

Palpare- durere tumorala, neregulată

Paraclinic:

Rdgf toracică- dilatație salciforma (ca o galma)

Examen baritat- imagine saculara suspendata

Imagine filiforma inferior=acalazia cardiei

Imagine moniliforma in stenoza

Esofagoscopia- vezi culoarea mucoasei+ iei biopsie

CT sau RMN pt Evidențierea tumorilor

Afecțiuni:

Leziuni traumatice

Plăgi

Perforații

Clinic:

Dureri violente

Agitație

Sindromul Mallory- ruptura spontana a mucoasei esofagiene și a cardiei la vărsătură cu

efort mare

Esofagita acută postcaustica- prin ingestie de acizi sau base caustice

Clinic:

Faza acută: disfagia brusca și completa, dureri, sialoree

Faza de acalmie- dispar simptomele

Faza se stenoza- reapar simptomele

Paraclinic:

Ex radiologic- arată îngustarea lumenului

Endoscopia

Diverticulii esofagieni= Henrierea mucoasei ca o punga

Clinic: regurgitații, senzație de sufocare, sialoree

Clinic: rdgf cu subst de c- apare plus de subst

Endoscopia

Achalazia cardiei= obstrucție funcțională a esofagului interior

Clinic

Disfagie: cu durere retrosternală, la emotii

Sughiț

Sialoree

Scădere in greutate

Paraclinic
Ex radiologic cu barii

Ex endoscopic

Reflux gastroesofagian= trecerea Conținutului gastric in esofag fără efort

Clinic: arsuri retrosternale, regurgitații, sialoree, sughiț

Paraclinic: umplerea stomacului cu bariu pana la esofag

Esofagita peptica= leziuni subacute date de acțiunea corozivă a sucurilor digestive

Clinic: durere ca o arsura, disfagie, regurgitații, Pirozis

Paraclinic:

Rdgf baritata vezi pliuri de mucoasa

Endoscopia

Ulcer esofagian= leziuni ale mucoasei prin acțiunea corozivă a sucului gastric, iar la rdgf
cu bariu apare un plus de subst

Tumori Benigne: disfagie, regurgitații, hemoragie

Paraclinic: rdgf și endoscopie

Tumori maligne: neoesofagian

Clinic: disfagie progresiva, regurgitații, sialoree

Paraclinic: rdgf arată lacuna, endoscopie, CT pt tumora

SEMIOLOGIA DIAFRAGMULUI= structura apronevrotica care desparte toracele de
abdomen . E principalul mușchi respirator

Cele mai frecvente: herniilor diafragmatice

Exista:

Hernic congenitale la un nou născut pot provoca moartea prin insuficienta respiratorie

Hernii traumatice când începi peretele abdominal și diafragmul

Afecțiuni chirurgicale ale stomacului+ duoden

Clinic: sediu: epigastru

Iradiere: in hip drept in ulcer duodenal, posterior in ulcer posterior și in hip stâng in ulcer
gastric

Caracter: arsura in gastrită, pumnal in ulcer perforat, foame dureroasa in duodenal

Factori de apariție: varza

Fac amelioratori: alcalinizante

Vărsătură:
Conținut: suc gastric in Neo, alimente vechi in stenoza duodenala, suc gastric și bila in
duodenale subvateriale

Volum: mare in pilorica și mic in gastrită

Hematemeza= Eliminarea fără efort de Vărsătura a unei cantități de sînge roșu cu

cheaguri leziune mare pre piloric sînge modificat în zaț de cafea când sursa este mică
și repetată

Melena= eliminarea prin scaun de sînge digerat atunci când sursa este aproape de
ieșire scaun lucios negru ca păcura

Modificarea apetitului- anorexie selectiva pt carne și dulciuri

Examen obiectiv in af digestive

Inspecția: Distensie epigastrica și imobilitatea peretelui abdominal față de mișcările

respiratorii =abdomen de lemn

Palparea: Durere abdomen de lemn

Percuția:

Hipersonor aer in intestine

Clapotaj in stenoza pilorica

Absenta măritații hepatice in hip drept - perforatie de ulcer

Paraclinic: test cu histamina, test cu insulină , examen citologic suc gastric, examen
radiologic bariu, endoscopie CT, colonoscopie
ULCERUL GASTRIC ȘI DUODENAL

Stricarea balantei dintre sucul gastric și mucusul gastric

Clinic:

Durere:

Crampa ca o gheara apoi lancinanta in perforația de ulcer

Sediu: in epigastru

Fac declanșatori : consum ridicat de cafea, tutun, condimente

Fac amelioratori: lapte

Ritmicitate: foame dureroasa in epigastru

Periodicitate: toamna și primăvara

Vărsături inconstante

Eructații

Paraclinic: rdgf cu bariu- plus de substanța triunghiulara, endoscopia, investigate pentru

helyconacter Pylori

Complicații: perforația -Ajunge lichid gastric în cavitatea peritoneală

Hemoragia digestivă superioară Când ulcerul mănâncă și perforează un vas din

peretele gastric-

Ușoară 500 mililitri ,

medie 500 1000 mililitri ,

gravă 1000 1500 mililitri și

foarte gravă peste 1500 mililitri.

Stenoză piloric că îngustarea lumenului gastric la nivelul și în jurul ulcerului când este
compensată.

TUMORILE STOMACULUI

BENIGNE- epiteliale și nerpiteliale (Miom lipom fibrom), pseudomotorii inflamatorii si

tumori disgenetice

Maligne- cancer gastric: vegetant, ulcerație, infiltrativ

După sediu: antropiloric( la orif piloric), al cardiei (orif cardia), fornixului, al porțiunii
verticale a stomacului

SEMIOLOGIA CHIRURGICALĂ A INTESTINULUI SUBȚIRE

clinic:

durere: În zona Periombilicala,

Iradiere în flancuri și hipocondru stâng

Poate fi de tip vascular ischemie de organ

De reglarea tranzitului oprire sau accelerare

Hemoragie scaune melenice în sediu înalt

Vărsături precoce când afecțiune are sediul sus tardive când îl are jos
Examen obiectiv

Inspecția distensie deasupra obstacolului

Palpare dureri colicative, împostare, peristaltismul accentuat

Percuție hipertimpanism, matitate

Paraclinic:

rdgf Nivele hidro aer ice în Ocluzie cum sunt cuiburile de rândunică sau tuburile de orgă

Examen baritat,

clisma baritata,

examen endoscopic

Tumori benigne: Adenom- țesut epitelial,

fibrom- țesut conjunctiv,

Angioni- țesut vascular,

miom- țesut muscular

Tumori maligne:

Epiteliom- țesut epitelial,

sarcom- țesut conjunctiv,

anigiosarcom conjunctiv și vascular,

metastaze

Clinic:
Sindromul Kong: Durerile colicativa, hiperperistaltismul, borborisme, gaze după care
decelează sau durere

Boala Krohn: afecțiune cronică inflamatorie a tractului gastrointestinal cu ulcerații

ovalare cu leziuni roșii.

Clinic: Dureri colicativa, sediu fosa iliaca dreapta ,iradiere în tot abdomenul, vărsături ,
diaree, febră, evoluție ciclică cu remisiuni

Paraclinic: rdgf baritata, rectocolonoscopia

Diverticulii Meckerl- Anomalie de involuție a canalului omfaloenteric care unea

intestinul subțire cu ombilicul fătului

Clinic: durere colicativa ca o apendicita in fosa iliaca dreapta,

greturi inconstante,

sângerare,

tumori,

poate da ocluzie

Curs 8

Semiologia chirurgicala a colonului

Colon drept = Cec (prima portiune a colonului din care pleaca apendicul) + colon ascendent
+ flexura (unghiul) hepatica + 2 treimi proximale ale colonului transvers
 Colon stang = o treime distala din colonul transvers + flexura (unghiul) splenica + colon
descendent + sigmoid

CLINIC
 Tulburari de tranzit intestinal
 Alternanta diaree – constipatie (poate fi un cancer de colon)
 Borborisme
 Balonare difuza abdominala (in ocluzii)
 Durere ( in ocluzii durerea dispare) cand materiile fecale trec printr-un segment ingustat
se aude tiuit
 Materii fecale amestecate cu : glere (ca niste muci) , puroi , sange
 Scaun subtire (ca un creion) in tumori joase
INSPECTIE
 Meteorism abdominal (deasupra obstacolului) = umflatura
 Palpare – deceleaza tumora
 Percutie – hipersonor, timpanism (deasupra ocluziei)
 Ascultatie – borborisme
!! TUSEUL RECTAL (poate decela absenta scaunului / ampula rectala goala / prezenta unei
tumori rectale joase / prezenta sangelui

PARACLINIC
 RDGF abdominala simpla – imagini hidroaerice
 Colonoscopia – evidentiaza leziunile + biopsie
 Laparoscopia (taierea abdomenului)
 Marker tumorali: proteina L, Ac125 -> daca valoare creste = cancer

Diverticulii colonici

= Protruzie calciforma a peretelui colonic

Daca sunt:
Multiplii = diverticuloza
Inflamati = diverticulita
CLINIC
 Durere persistenta ameliorata de scaun (dupa defecatie fecalele nu mai apasa pe
diverticuli -> dispare durerea)
 Tulburari de tranzit
 Greturi
 Varsaturi
Evolueaza spre:
 Perisigmoidita (diverticuli pe langa sigmoid)
 Abces perisigmoidian (aparitia puroiului pe langa sigmoid)
 Peritonita (spargerea acestora si imprastierea infectiei)

Megacolonul
(Boala Hirsch Prung)

Marire in diametru = dilatatie colica deasupra unei atonii colice (lipsesc contractiile
musculaturii colice -> bolul fecal nu mai poate inainta)
 Semn principal: constipatie (un scaun la 3-4 zile)
 Se manifesta imediat dupa nastere

Dolicolonul
(Alungirea colonului) are bucle suplimentare
Colita necrozanta = afectiune inflamatorie cu caracter acut, cu debut brusc, mai ales dupa
ingestie de conserve stricate etc

SEMIOLOGIA CH. A APENDICULUI CECAL

 Apendicita acuta
Proces inflamator si obstructiv care poate evolua pana la PERFORATIE
CLINIC -> Durere
Sediul:
 Fosa iliaca dreapta
 Epigastru
 Hipocondrul drept (cand e subhepatic -> o ia in sus)
 In lomba dreapta (retrocecal – in spatele cecului)
 Periombilical (mezocolic)
Iradiere
 Spre bazin (in apendicele pelvin)
 Coapsa (apendice latero-cecal descendent)
 Spre lomba (retrocecal)
 Periombilical (mezoceliac)

- Varsaturi inconstante
- Tulburari de tranzit
 constipatie (in cea congestiva sau flegmonoasa)
 diaree ( gangrenoasa) -> perforatie
PALPARE – durere vie la apasare in fosa iliaca dreapta = semnul Blumberg sau la apasare in
fosa iliaca stanga cu compresia progresiva a colonului stang; se creeaza presiunea gazelor asupra
apendicelui inflamat si apare durere tot in fosa iliaca dreapta – manevra Rowsing.
 La rotatia coapsei afectate
 La palparea punctelor Mc Burney
Morris => se formeaza triunghiul Iacobovici
Lanz
PARACLINIC – leucocite marite
Diagnosticul de apendicita este dificil de pus! Din cauza simptomatologiei care poate fi data
de multe alte afectiuni (ex. Diverticulita, anexita, extrauterina, formatiuni tumorale ileocolice +
apendicul este pozitionat ca limba unui ceas -> iradieri diferite

Planstromul apendicular
Reactia peritoneului cu aglutinarea anselor ileale si a marelui epiplon ca urmare a perforatiei
apendicelui pentru a izola infectia sa nu se imprastie in toata cavitatea
 La palpare in fosa iliaca dreapta apare ca o formatiune pseudotumorala prin aglomerarea
anselor in acea zona
Operator
 Nu se incearca dezlipirea anselor pt ca se pot rupe
 Se opereaza „la rece”
Ramane abces periapendicular (ca o gogoasa plina cu puroi)

CURS 9
Abces periapendicular

Peritonita loaclizata in urma perforatiei apendicelui

Poate fi
 Pelvin (in fundul de sac Douglas)
 Retrocecal (daca apendicul e in spatele cecului)
 Mezoceliac (apendic spre ombilic)
 Subhepatic (in sus spre ficat)
Peritonita apendiculara (Inflamatia peritoneului)
Fie este generalizata de la inceput sau generalizata in 2-3 timpi (atunci cand nu acopera complet)

CLASIFICAREA APENDICITELOR
1. In functie de localizare (implantarea apendicelui in cec)
a) Retrocecala (daca apendicele se duce in spate)
b) Pelvina (daca apendicele se duce in jos spre pelvis)
c) Mezocelica ( -//- spre mijlocul bazinului)
d) Subhepatica (daca se duce spre ficat)
2. In functie de forma anatomopatologica (cat este apendicul de afectat)
a) Congestiva – hipervascularizat (inrosit, iritat)
b) Flegmonoasa – cu puroi
c) Gangrenoasa – ca frunza vesteda – aproape necrozat
3. In functie de varsta
 La sugar – rar
  La copil = CONFUZIE CU ANGINA (ANIGDALITA) care da ADENITA =
inflamatia ganglionilor MEZENTERICA -> durere in zona apend.
 La batrani – grava ( prin reactivitate scazuta)
 La gravide – se confunda cu „dizgravidii”

4. In functie de gravitate
a) Forma comuna
b) Forma toxica = soc toxico – septic

SEMIOLOGIA CH. A ANUSULUI SI A RECTULUI

CLINIC (SEMNE)
 Tulburari de defecatie
 TENESME (colici)
 Chemari la scaun – imperioase si repetate
 Senzatie de corp strain in rect (ex. In cancerul rectal)
 Tulburari de tranzit
 DIAREE = tranzit accelerat (rectocolita ulcerohemoragica)
 CONSTIPATIE = tranzit incetinit (stenoza de rect prin tumora care blocheaza
scaunul)
 Aspect scaun = SCAUN INVELIT IN SANGE – rectoragii (in neorectal sangerand, in
rectocolita ulcerohemoragica, in hemoroizi)

TUSEUL RECTAL ESTE OBLIGATORIU !!

+ TUSEUL VAGINAL pt a vedea extinderea la peretele vaginal posterior a unei

tumori de rect

TUSEUL RECTAL
 Apreciaza tonicitatea sfincterului anal (iritat -> este strans)
 Evidentiaza o tumora intrarectala
 Se poate face combinat cu palparea abdomenului si cu tuseul vaginat (pt tumora)
 Evidentiaza aspectul scaunului pe manusa
- Melena => sangerare inalta -> scaun amestecat cu sange
- Scaun alb (in hepatita)
- Scaun sangerand
- Scaun negru
- Scaun invelit in sange => sangerare joasa din rect
PARACLINIC
 Anuscopie, rectoscopie, clisma baritata, radiografie de bazin, fistulografia (pt a evidentia
traiectul fistulei), examen coproparazitar, copricultura

CANCERUL RECTAL
 Rectoragie
 Tulburari de tranzit (diaree sau constipatie, scaun ca un creion, sau alternanta diaree –
constipatie)
 Tulburari de defecatie = senzatie falsa de scaun
 Senzatie de corp strain in rect

PARACLINIC
 Rectoscopie (vizualizeaza tumora), tuseu rectal, clisma baritata, RDGF de bazin,
ecografie abdominala, CT, UIV (urografie intravenoasa)
Forme de neorectal:
 Neo de jonctiune rectosigmoidian
 Neo de ampula rectala (in rectul propriu-zis)
 Neo de canal anal si anus

POLIPUL RECTAL = tumora mica, unica sau multipla, pediculata (are un piciorus, apoi este
mare (ca o ciuperca) sau sesila (ca o piramida)
Poate
 Sangera = RECTORAGII
 Sensibil dureros
 Degenera malign
TUMORA VILOASA A RECTULUI
 Diaree abundenta
 Scaun cu mucozitati (ca albusul de ou)
 Se malignizeaza in 50% din cazuri
PROLAPSUL RECTAL
 Exteriorizarea intermitenta sau permanenta a rectului prin orificiul anal
Poate fi
 Complet (Cand se exteriorizeaza toate tunicile rectale)
 Incomplet (cand aluneca numai mucoasa)
- Este cu dureri
- INCONTINENTA ANALA
- Sangerari accentuate la defecatie
- La palpare se poate reduce (introduce la loc), dar poate sa iasa duca aceea.

HEMOROIZII

Dilatatie varicoasa a venelor hemoroidale (aflate in submucoasa anorectala)

EXISTA
 Hemoroizi interni (la venele hemoroidale superioare)
 Hemoroizi externi ( la venele hemoroidale din plexul inferior)
CLINIC
 Durere (accentuata la defecatie)
 Hemoragie (accntuata la defecatie)
 Scurgeri muco-purulente
ASPECT (cei externi) = tumori brun-violacee, accentuate de tuse si efort de defecatie
(cei interni)
- GR I (vizibili doar anuscopic)
- GR II (vizibili la efort)
- GR III (vizibili la inspectie)
PARACLINIC
 Tuseul rectal, anuscopie, rectoscopia (pt ca exista hemoroizi SIMPTOMATICI
aparuti in urma unor afectiuni (tumori) care impiedica intoarcerea venoasa. Pot fi
pasageri la sarcina (dispar dupa nastere)
COMPLICATII
 Hemoragii
 TROMBOFLEBITA hemoroidala (creste durerea)
  FISURA ANALA (pierdere de substanta – crapatura la orificiul anocutanat).
Exista langa un hemoroid numit hemoroid sentinela
Durerea in fisura anala creste la scaun, defecatie, astfel apare FRICA DE SCAUN

SUPURATIILE ANALE
 Sunt acute
 Abcese anale
 Flegmoane perianale (perirectale, pelviperitoneale)
- Puroiul mananca din tesut
 Cele cronice duc la fistule perianale = traiect fistulos ca un canal intre lumenul anal si
tegumente
Lumen = spatiul din interiorul unui organ tubular

CLASIFICARE
 Complete – cand se sparge la piele
 Incomplete – oarbe

 Simple (un traiect si doua orificii)

 Complexe (un traiect si mai multe orificii)