HEMORAGIA - HEMOSTAZA

HEMORAGIA

Exteriorizarea extravazarea continutului sanguin printr-o solutie de continuitate a peretelui vascular (traumatica sau proces patologic) SAU

Iesirea sangelui din sistemul vascular ca urmare a lezarii acestuia

Clasificarea hemoragiilor

dup natura vasului lezat dup locul unde se produce scurgerea de snge dup gravitate, n relatie cu cantitatea de snge pierdut ritmul n care se pierde sngele (acute / cronice) dup succesiunea n timp (primare / secundare) dupa criteriul terapeutic (medicale / chirurgicale)

Dup natura vasului lezat

hemoragii arteriale:
cu snge rosu aprins care se scurge sub presiune, sincron cu btile cordului;

hemoragii venoase:
cu snge rosu nchis, sngerare continu (se scurge prelins)

hemoragii capilare:
Interiorul organelor parenchimatoase sau la nivelul tegumentului sange de aspect venos ce se scurge in masa;

hemoragii mixte: arteriale , venoase

Dup locul unde se produce scurgerea de snge

HEMORAGII INTERNE, cnd sngele se acumuleaz ntro cavitate natural care NU comunic cu exteriorul: pleural (hemotorax), peritoneal (hemoperitoneu), articular (hemartroz), pericard (hemopericard); HEMORAGII EXTERNE, cnd sngele se scurge la suprafat prin intermediul unei solutii de continuitate a tegumentelor sau mucoaselor; HEMORAGII EXTERIORIZATE, se produc ntr-o cavitate care comunic cu exteriorul, manifestndu-se prin: hematemez si melen, hematurie, uretroragie, menoragie, metroragie, hemoptizie etc.; HEMORAGII INTERSTITIALE, cnd sngele infiltreaz tesuturile: echimoze, hematoame; pot avea aspecte deosebit de grave cnd difuzeaz n spatiul retroperitoneal, mediastinal.

Dup gravitate, n relatie cu cantitatea de snge pierdut

Acesta

se calculeaz avnd n vedere c un adult de aproximativ 70 kg are aproximativ 5 l de snge (7% din greutatea corporal)

HEMORAGIE
MICA MIJLOCIE MARE

Cantitate sange pierdut (ml.) < 500 500-1000 1500-2500

Cantitate sange pierdut (%) < 10% 10 20% 30 40%

F. GRAVA
CATACLISMICA

2000 - 3000
deces

> 50%

Dup succesiunea n timp

Primara (primitiva) Se produce odata cu lezarea vasului In cazul plagilor prin zdrobire , vasul poate sa nu sangereze imediat ci la putin timp de la traumatism Secundare Apare la un interval mai lung de la ranire (6 -90 zile) Erodarea peretelui vascular (proces supurativ, eliminare sfacel)

Cauze

Traumatismele:

Plagi, contuzii cu leziuni vasculare Esofagite, UGD, colita ulcero-hemoragica

Afectiuni inflamatorii ulcerative:

Tumori Boli medicale:

Organe hematopoetice (ficat, splina, maduva) tulburari de coagulare Anticoagulante in doze crescute (cumarina, heparina)

Agenti farmacologici:

Fiziopatologia hemoragiei

Gravitatea hemoragiei este n relatie cu

debitul, durata sngerrii cu posibilittile de reactie ale organismului, n sensul compensrii hemoragiei tarele organice preexistente:

afectiunile hepatice, renale, anemiile cronice, insuficienta respiratorie

factori de agravare ai hemoragiei

Copii si btrnii suport mai greu hemoragia, datorit mecanismelor recuperatorii deficitare; Femeile suport mai bine hemoragiile mici si mijlocii dect brbatii;

Fiziopatologia hemoragiei

Vasoconstrictie Tahicardie Polipnee Compensarea volemiei:

Hemodilutie (lichidele interstitiale trec in vase) Hemoconcentratie (mobilizarea sangelui din rezervoare)

Raspunsul organismului la hemoragie

Vasoconstrictie - microcirculatie Mobilizarea rezervelor volemice :

tegument, muschi, splina, etc

Reajustarea patului vascular redistributie Tahicardie, tahipnee Mobilizarea apei interstitiale Reducerea pierderilor de apa renale

Clinic

Semne locale:

hemoragia extern
Arteriala sange rosu, sincron cu bataile cardiace Venoasa sange rosu inchis, in valuri Capilara sangerare difuza in masa

hemoragia intern
Hemoperitoneu Hemotorace Hemartroza hemopericard

hemoragia extravazata

gingivoragia sangerare la nivelul gingiilor; epistaxisul scurgerea de snge prin nas; hemoptizia - survine n urma hemoragiei la nivelul aparatului respirator: snge rosu, aerat care se care se evacueaz dup o chint de tuse; hematemeza - cu snge rosu sau snge digerat (n zat de cafea) care survine n urma unei hemoragii din tubul digestiv superior melena eliminarea prin defecatie a sngelui digerat care provine din tubul digestiv superior; sngele are un aspect negru lucios, ca pcura;

Hemoragia extravazat

Sangerare oculta (proba Adler, Hemocult)

rectoragia eliminarea de snge rosu, nedigerat, prin defecatie, care survine din hemoragiile tubului digestiv inferior;

metroragia sngerare pe cile genitale feminine, n afara ciclului menstrual; menoragia - reprezint o menstruatie prelungit; hematuria exteriorizarea unei hemoragii din cile urinare; uretroragia scurgerea de snge prin meatul uretral n afara mictiunilor; hemobilia hemoragie prin cile biliare; otoragia scurgere de snge prin conductul auditiv extern.

Hemoragii interstitiale

Semne generale

Tegumente palide, reci, umede Agitatie (hipoxie cerebrala) Sete Greata Voma Tahicardie Tahipnee

Explorrile paraclinice

Ht si a Hb si numrului de globule rosii;

n primele ore dup hemoragie, exceptnd hemoragiile grave, aceste valori pot fi normale sau apropiate de normal, iar adevrata valoare s fie constatat abia dup producerea hemodilutiei;

nregistrarea presiunii venoase centrale (PVC)

presiunea < 6 cmH2O semnific o hipovolemie acut (N = 6 10 cmH2O);

T.A. Diureza

Tratamentul hemoragiilor HEMOSTAZA

Hemostaza

Hemostaza spontana Hemostaza terapeutica

Hemostaza provizorie Hemostaza definitiva

HEMOSTAZA

Scopul esential al hemostazei este prevenirea pierderilor sanguine dupa leziune traumatica vasculara Solutie de continuitate a pielii hemoragie Hemostaza spontana (fiziologica): timpul vascular timpul plachetar timpul plasmatic (chimio-umoral) = coagularea

contractia vasului lezat, agregarea plachetelor sanguine, coagularea sangelui cu formarea retelei de fibrina care consolideaza trombul plachetar

Hemostaza provizorie

pozitionarea segmentului lezat: flexia exagerat a antebratului pe brat, a gambei pe coaps, a coapsei pe bazin poate opri o hemoragie, datorit lezrii vaselor situate distal de plica de flexiune; pozitia ridicat a unui membru poate opri sau reduce mult hemoragia de origine venoas. compresia local digital (in focarul hemoragic), tamponament, pansament compresiv. compresiunea digital n punctele de electie (la distanta) direct trunchiul principal arterial sau venos in amonte de sangerare indirect trunchiul arterial prin intermediul peretelui abdominal sau alt organ tamponamentul compresiv se realizeaz cu ajutorul meselor sau compreselor tasate n zona sngernd (se extrag dupa 48 ore)

pansamentul compresiv, utilizat n plgile superficiale, trebuie aplicat astfel nct s nu produc compresiune venoas sau arterial pensarea provizorie cu ajutorul penselor hemostatice trebuie s fie efectuate exact pe capetele vasculare lezate, pentru a nu pricinui alte leziuni sau s le agraveze pe cele preexistente.
hemostaza prin compresiune circular (garou). Este o metod de necesitate, ce trebuie aplicat pe o perioad scurt de timp

30 60 minute cu relaxare 5 10 minute la fiecare 30 minute.

Compresiunea digitala

Carotida primitiva marginea anterioara a m. sternocleiodomastoidian Axilara apasand capul humerusului Brahiala pe fata interna a bratului Femurala in triunghiul lui Scarpa Popliteea fosa poplitee Aorta abdominala cu pumnul paraombilical stang

Hemostaza definitiv

pentru capilare si vasele mici forcipresura, electrocoagularea, sutura n mas a tesuturilor mpreun cu vasul care sngereaz; vasele mici se ligatureaz cu material resorbabil (catgut); fire in X, Ligasure (mici/mijlocii), electrocauterizarea (capilare, vase mici) pentru vasele mari, mijlocii ligatura cu material neresorbabil; pentru unele segmente arteriale este interzis ligatura, deoarece aceasta poate antrena aparitia gangrenei n teritoriul deservit; nu se vor ligatura carotida intern, subclaviculara, iliaca comun, femurala comun, popliteea, mezenterica superioar; n aceste cazuri se impune reconstructia vascular:

Lezare pachet varicos

n sectiunile arterei arteriorafia (sutura arterei)

n contuziile arteriale limitate arteriectomie si arteriorafie; repararea cu ajutorul unui patch venos; n contuziile sau plgile contuze ale arterelor, rezectia segmentului compromis al arterei si reconstrutia cu grefon autolog (venos) sau heterolog (sintetic ; DACRON).

Hemostaza medicamentoasa

Medicamente cu actiune:
Vasoconstrictoare (adrenalina, noradrenalina, epinefrina, ergomet) Hipercoagulante (vitamina K, venostat, sulfat de protrombina)

Agenti:
Fizici frigul Chimici:

H2O2 AgNO3 10 - 20% Fibrina (pulbere, bureti, pelicule) Tachocomb, Surgicel, Gelaspon etc.

HEMORAGIA
1. Recunoastere, diagnostic, cauze, cantitate 2. Masuri de prim ajutor :hemostaza provizorie 3. Transport in serviciu de specialitate 4. Refacerea masei volemice 5. Hemostaza definitiva