"Unii studeni

beau din fntna

cunoaterii. Alii
fac doar gargar."
E.C. McKenzie
"Cunoasterea exista pentru a fi
impartasita."
Emerson
CENTRUL DE EXCELEN N MEDICIN I FARMACIERAISA PACALO
CATEDRA DICIPLINE CHIRURGICALE

HEMORAGIA I
HEMOSTAZA

Prof.Diminea
Victoria
 Planul
Leciei
1.Aplicarea garoului fabricat i improvizat.
2.Comprimarea digital a vasului in plag
i pe traiect.
3.Aplicarea pansamentului compresiv.
4.Tamponarea ndesat a
plgii.
5.Flexarea maximal a membrului n
articulaie.
6.Aplicarea
frigului.
 HEMORAGIA
DEFINIIE
Hemoragia este scurgerea de snge n afara sistemului
vascular, care
duce la scderea volumului sanguin, att cantitativ ct
i calitativ ce
implic tulburri fiziopatologice cu rsunet general.
CLASIFICARE

a.n funcie de vasul lezat:

hemoragii arteriale,

hemoragii venoase,
hemoragii capilare,
hemoragii mixte;
b.n funcie de locul hemoragiei:
hemoragie intern (cnd sngele se vars ntr-o cavitate
peritoneu, pericard, pleur, articulaii);
hemoragie extern (cnd sngele se vars n afara
organismului);
hemoragie interstiial (hematomul);
 HEMORAGIA
c.n funcie de cantitatea sngelui pierdut:
HEMORAGIE MIC: aproximativ 400-500 ml snge; - 8-
10% din volemie; 0,5-1% din greutatea corporal;
HEMORAGIE MEDIE: aproximativ 500-1500 ml snge; 20%
din volemie;- 1,5-2,5% din greutatea corporal;
HEMORAGIE MARE: aproximativ 1 500-2 000 ml snge -
30% din volemie; > 2,5% din greutatea corporal;
HEMORAGIE GRAV: > 30% din volemie.
d.n funcie de viteza de sngerare (este important cnd o
hemoragie, unic dar rapid, poate fi letal);
e.n funcie de momentul apariiei:
hemoragii primitive (cnd apar imediat dup rnire);
hemoragii secundare (cnd apar dup un anumit timp prin
ulcerarea peretelui vascular
cauzat de un proces infecios);
f. n funcie de cauza hemoragiei:
hemoragii traumatice (accidente, chirurgicale)
hemoragii patologice (pe un vas alterat prin diferite boli:
diabet, infecii etc).
 HEMORA
GIA
Hemoragia egala cu 1/10 din volumul total de
singe (400 - 600 ml),
organismul poate compensa cu fortele proprii
fara semne clinice.
Se includ mecanismele de compensare a
organismului, aceasta este posibil la hemoragiile
venoase si capilare. Pierderea a mai mult de 30%
din volumul total de singe (1500ml) aduce la
sfirsit letal daca nu se acorda ajutorul medical
necesar. Aceasta are loc mai des la hemoragii
arteriale, deoarece singele sub presiune se
scurge rapid si mecanismele de compensare nu
dovedesc sa se includa.
Copiii si batrinii sint foarte sensibili la
hemoragii, iar organismul feminin este ceva mai
rezistent decit cel masculin.
 HEMORAGIA

DIAGNOSTICUL HEMORAGIEI
Este uor n hemoragiile externe i
dificil n hemoragiile interne, lente i
tardiv n hemoragiile exteriorizate i secundare.

SIMPTOMATOLOGIA HEMORAGIEI este polimorf i

depinde de:
mrimea hemoragiei,
locul,
vasul lezat i
viteza de sngerare.
SEMNE CLINICE
Tegumente palide, reci, umede;
Agitaie (hipoxie cerebral);
Sete;
Grea;
Vom;
Tahicardie (precoce-efort micardic de compensare
a
 HEMORAGIA
SEMNE CLINICE(continuare)
Tensiunea arterial - nu reflect volemia ci posibilitile
individuale de compensare a volemiei prin vasoconstricie
i creterea rezistenei periferice;
poate fi crescut, normal sau sczut;
n caz c este prbuit => colaps(d leziuni pe SNC,
miocard, rinichi);
ocul este decompensat cnd tensiunea arterial scade
iar pulsul crete.
Amplitudinea frecvenei pulsului valoreaz ca semn de
apreciere a
volemiei = paralelism.
Diureza orar: scade precoce sub 20-30 ml/or, valoare la
care se face eliminarea deeurilor fr efort de
concentraie.
Diureza orar merge paralel cu suferina ischemic renal
la cei fr renale.
Msurarea fluxului urinar d date mai bune dect
tensiunea arterial sistolic.
Presiunea venoas central scade dup o faz scurt de
 HEMOSTAZA

HEMOSTAZA
Definiie: Hemostaza este un proces complex care previne
sau oprete hemoragia dintr-un spatiu intravascular lezat.

Sint citeva metode de hemostaza:

-spontana si artificiala;
-provizorie si definitiva.
Noi vom vorbi desprehemostaza provizorie, care poate fi
efectuata
Prin citeva metode:
1.comprimarea digitala;
2.aplicarea garoului;
3.aplicarea pansamentului copresiv;
4.pozitia ridicata a membrului;
5.flexiunea maximala a membrului in articulatie si
comprimarea vaselor din regiunea data.
Utilizarea oricarei metode s prevada transportarea imediata
a sinistratului intr-o institutie medicala, in care poate sa i se
asigure hemostaza definitiva.
 HEMOSTAZA

Comprimareaartereicudegetulesteunprocedeu
simplu si accesibil,
dar cu efect hemostatic de scurta durat, deoarece oboseste
mina.
Ea se practica numai pina la aplicarea altei metode de oprire a
singelui. Reusita acestui procedeu necesit cunoasterea
punctelor de comprimare a arterei respective, adica a locului
unde se simte pulsul si in acelasi timp permite sa fie presat la
suprafaa osului.
-artera temporal-
secomprimacudegetulmarelaosul
temporal;cu 1-1,5 cm anterior de pavilionul urechii in caz de
hemoragii din plgile localizate pe cap;
-artera submaxilar- se comprim cu degetul mare la
unghiul
inferior mandibular la hemoragii din plgile localizate pe fa;
-artera carotidacomuna trece lateral de laringe si se
comprim mai jos de lezarea ei (adica mai aproape de inima)
 HEMOSTAZA

-artera subclavicular -se comprim in cazul hemoragie

umr sau regiunea subclavicular, apasnd vasul ce pulseaz la
marginea superioara a claviculei spre coasta 1;
-artera axilar -se comprim dac plaga este localizat i
partea medie sau in 1/3 inferioara a braului. Degetul mare se
sprijin pe partea anterioar a articulaiei humerale, cu celelalte
degete se comprim artera in fosa axilar la capul humerusului;
-artera brahial -se comprim in cazul unei hemoragii
abundente dintr-o plag la bra, antebra sau palma si se
efectueaz cu degetele II-IV care se aplic pe bra pe partea
intern a muschiului biceps presnd la osul humeral;
-artera femural -se comprim in cazul unei hemoragii
membrele inferioare. Se comprim cu pumnul artera la osul pub
in regiunea inghinal;
-artera popliteea -se comprim la mijlocul fosei poplitee
in caz de plgi in regiunea gambei si labei piciorului.
HEMOSTAZA
HEMOSTAZA
 HEMOSTAZA

Garoul

Aplicarea garoului este o msur extram,care se aplic

numai n caz de hemoragii arteriale masive,atunci
cnd nu este posibil realizarea hemostazei prin alte metode.

Garoul este un cordon elastic,care este folosit pentru realizarea hemost

Unor hemoragii care nu pot fi oprite altfel,de obicei n cazul plgilor me
n absenta unui garou,se poate folosi:
-un fular
-cordon
-curea
-cravat
-fir
-elastic etc.
HEMOSTAZA
 HEMOSTAZA

Deoarece,prin aplicarea garoului,se ntrerupe att scurgerea sng

din vasul lazat ct i circulaia ntregii poriuni situate distal de ga
ceea ce poate determina leziuni grave pn la necroz,garoul rm
o soluie de rezerv.
n cazul n care se aplic garoul,acesta nu se aplic direct pe pie
peste o bucat de fa sau alt material moale i se ataeaz nea
un bilet pe care se noteaz numele victimei i ora exact a aplic
garoului.
HEMOSTAZA
 HEMOSTAZA

Epistaxisul

Epistaxisul este hemoragia de la nivelul foselor nazale.De cele mai

multe ori epistaxisul este redus cantitativ,ns n unele cazuri pot
apare hemoragii mari.Primul ajutor n cazul epistaxisului const n
adoptarea unei poziii cu capul uor aplecat n fa i aplicarea unei
compresii digitale pe aripa nazal de unde este hemoragia .
HEMOSTAZA
HEMOSTAZA