Hemostaza

Oprirea hemoragiei se realizeaza prin mijloace proprii organismului (hemostaza spontana - prin coagularea
sangelui) si prin mijloace medicale (hemostaza terapeutica).
Hemostaza terapeutica este de doua feluri: medical-farmaceutica si chirurgicala.
Hemostaza chirurgicala se realizeaza in doua moduri: provizorie si definitiva.
Hemostaza provizorie. Compresiunea la distanta, in amonte, a vasului care iriga plaga, se realizeaza prin
compresiune digitala sau compresiune circulara (garou). Alte modalitati: tub Esmarh, atele gonflabile, saltele
gonflabile, compresiunea Momburc pentru aorta abdominala (3 ture de garou in jurul abdomenului).
Hemostaza chirurgicala provizorie consta in pensarea vaselor sangerande, electrocoagulare, tamponare,
aplicare de Gelaspon, fir de asteptare pe arterele care sangereaza pana la anastomoza: pansament
compresiv, sutura plaga etc.
Hemostaza definitiva este metoda de dorit a opririi hemoragiei. Procedeele constau in interventii chirurgicale
de la cele mai simple ia cele complexe:
1. pansamentul compresiv dupa toaletarea plagii;

2. forcipensarea (strivirea) vasului cu pensa;

3. Sutura plagii ingloband vasul Sangerand;

4. ligaturarea vasului dupa disecarea sa;

5. Obturarea vasului CU muschi, aponeoze etC.

Hemorargia este reprezentata de extravazarea sangelui, din spatiul intravascular in cel extravascular printr-o
leziune parietala vasculara.

Clasificarea dupa volumul de sange pierdut:

- Hemoragiile mici (sub 500 ml - 10% din volemie) pot fi oprite cu usurinta, uneori chiar spontan.
- Hemoragiile medii (500-1500 ml 10-30% din volemie) pacientul prezinta extremitati palide, transpiratii reci
- Hemoragiile mari-grave (1500-2000ml 30-40% din volemie) evolueaza rapid spre soc hemoragic in absenta
tratamentului. Se intalneste in plagile arterelor membrelor, ruptura varicelor esofagiene sau rupturi viscerale.
- Hemoragiile foarte grave (2000-2500 ml 40-50% din volemie) prezinta de la inceput tabloul clinico-paraclinic al
socului

hemoragic

avand

mortalitate

foarte

mare.

- Hemoragiile cataclisme (peste 2500 ml peste 50% din volemie) are loc aproape exsanguinarea pacientului, cu
deces

foarte

rapid,

fara

da

posibilitatea

interventiei

terapeutice.

- Hemoragii pot fi externe si interne. Hemoragii interne pot fi exteriorizabile cand exista o comunicare cu exteriorul
(aparat genital, aparat respirator, aparat urinar, tub digestiv), si neexteriorizabile cand sangele se acumuleaza in
cavitati care nu comunica cu exteriorul pot fi intracavitare sau interstitiale.

Hemoragia si hemostaza
Hemoragia
Scurgerea sangelui in afara vaselor sanguine se numeste hemoragie. Se pot deosebi mai
multe tipuri de hemoragii:
Hemoragiile externe - in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii
unor vase de sange. In functie de vasele sectionate deosebim:
- Hemoragii arteriale, in care sangele, de culoare rosu aprins, tasneste intr-un jet sacadat,
in acelasi ritm cu pulsatiile inimii;
- Hemoragii venoase, in care sangele, avand o culoare rosu-inchis, curge lin continuu;
- Hemoragii capilare, in care curgerea sangelui se observa pe toata suprafata ranii, avand
intensitate redusa.
Hemoragiile interne - in care sangele care curge ramane in interiorul organismului. O
categorie deosebita o pot forma hemoragiile interne exteriorizate, in care sangele ajunge
in afara corpului dupa ce a trecut printr-o cavitate naturala care face comunicarea
organismului cu exteriorul.
Hemoragiile interne sunt insotite de semne prin care se pot banui si diagnostica: ameteala,
cresterea numarului de batai ale inimii pe minut, cresterea numarului de batai ale inimii,
cresterea numarului de respiratii. Pulsul este slab, tensiunea arteriala sub limita normala.
Bolnavul este nemultumit, palid, vorbeste sacadat, are transpiratii reci si chinuit de sete
extrem de mare.
Hemostaza
Operatiunea de oprire a unei hemoragii se numeste hemostaza. Oprirea rapida si cu
competenta este una din actiunile decisive care trebuie executate de catre cel ce acorda
primul ajutor in cazul accidentelor rutiere.
Se realizeaza in doua feluri: natural si artificial. Hemostaza naturala se datoreaza
capacitatii sangelui de a se coagula in momentul in care a venit in contact cu mediul
exterior. Se produce in cazul hemoragiilor mici, capilare.
Cel mai simplu mod de a face o hemostaza provizorie este aplicarea unui pansament
compresiv. Cateva comprese aplicate pe plaga, o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans
sunt suficiente pentru a opri o sangerare medie.
Daca hemoragia nu se opreste, este necesara comprimarea vasului din care curge sangele.
In hemoragia arteriala, comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de rana si
mai sus, intre rana si inima. In hemoragiile venoase, comprimarea se face sub rana pentru
a opri venirea sangelui de la periferie catre inima. Comprimarea vaselor se face mai bine in
locurile in care ele sunt mai aproape de un plan osos si se poate face direct, cu degetul sau
cu toata mana, insa numai pentru o hemostaza de scurta durata.
Cand se intentioneaza comprimarea pentru o perioada mai indelungata a vasului de sange
se foloseste garoul.