Primul ajutor in caz de hemoragii

Hemoragia reprezinta iesirea sangelui dintr-un vas sangvin si se produce prin

distrugerea totala sau partiala a vaslui.Hemoragiile pot fi externe si interne.
a. Dupa felul vasului lezat din care iese sangele, hemoragiile pot fi arteriale
venoase sau capilare.
Hemoragiile arteriale, sunt cele mai periculoase, deoarece sangele arterial se
scurge sub forma de tasnituri puternice, ritmate, sincrone cu contractia inimii, ceea ce
face ca in timp scurt sa se piarda o cantitate mare de sange, putant provoca moartea.
Hemoragiile venoase, sunt mai putin grave deoarece sangele venos vine de la
periferice, cu o presiune mai mica. Daca vasul din care se face sangerarea nu este prea
mare, hemoragia se poate opri printr-un simplu pansament.Datorita faptului ca vena
este insotita intotdeauna de o artera se poate intampla ca hemoragia sa fie in acelasi
timp arteriala si venoasa.
Hemoragia capilara se produce prin ranirea vaselor mici din piele, muschi etc.
Sangele este mai putin abundent, aparand ca picaturile de roua asa cum se poate vedea
in julituri si este usor de oprit.

Gravitatea hemoragiei depinde atat de cantitatea de sange pierduta cat si de

particularitatile organismului care a suferit hemoragia. O cantitate de 1l de sange
pierdut de un adult nu-i produce acestuia o tulburare deosebita, dar unei persoane slab
dezvoltate ii poate provoca tulburari grave, iar in cazul unui copil de 6-7 ani ii poate
provoca moartea.

b. n funcie de locul hemoragiei:

hemoragie intern (cnd sngele se vars ntr-o cavitate peritoneu,
pericard, pleur, articulaii);
hemoragie extern (cnd sngele se vars n afara organismului);
hemoragie interstiial (hematomul);
hemoragie exteriorizat (cnd sngerarea se produce ntr-un organ
cavitarstomac sau intestin-i se exteriorizeaz dup un timp prin
hematemez i/sau melen, epistaxis, hemoptizie);
c. n funcie de cantitatea sngelui pierdut:
HEMORAGIE MIC: aproximativ 400-500 ml snge; - 8-10% din
volemie; 0,5-1% din greutatea corporal;
HEMORAGIE MEDIE: aproximativ 500-1500 ml snge; 20% din
volemie;- 1,5-2,5% din greutatea corporal;
HEMORAGIE MARE: aproximativ 1 500-2 000 ml snge - 30% din
volemie; > 2,5% din greutateacorporal;
HEMORAGIE GRAV: > 30% din volemie.
d. n funcie de viteza de sngerare (este important cnd o hemoragie, unic
dar rapid, poate fi letal);
e. n funcie de momentul apariiei:
hemoragii primitive (cnd apar imediat dup rnire);
hemoragii secundare (cnd apar dup un anumit timp prin ulcerarea
peretelui vascular
cauzat de un proces infecios);
f. n funcie de cauza hemoragiei:
 hemoragii traumatice (accidente, chirurgicale)
hemoragii patologice (pe un vas alterat prin diferite boli: diabet,
infecii etc).

APRECIEREA CANTITII DE SNGE PIERDUT

Subiectiv:
hemoragiile externe impresioneaz se supraestimeaz;
hemoragiile interne (dei pot atinge 2-3 litri) - se subestimeaz.
Aprecierea cantitii de snge pierdut
n plgile mici (suprafa mai mic de o palm) - pierde sub 20% din
volemie;
n plgile de 1-3 palme ca suprafa pierde 20-40% din volum;
n plgile mari (aproximativ 3-5 palme) - pierde 40%;
n plgile foarte mari (aproximativ 5 palme) - pierde 50%.
Exemple:
hematom retroperitoneal: 1 500 ml;
hematom de coaps: 1000-2500-4200 ml;
hematom de gamb: 1000 ml;
hematom de bazin: 2000-3000 ml i chiar mai mult;
peste 300-500 ml snge pierdut intraoperator = oc operator.

CONSECINELE FIZIOPATOLOGICE ALE HEMORAGIEI

Hipovolemia
Scderea transportului eritrocitar de oxigen
scderea perfuziei tisulare cu declanarea mecanismelor compensatorii:
neuro-endocrin,
hemodinamic i
celular.
Mecanismele fiziopatologice declanate de organism n hemoragie
Reacia circulatorie - respiratorie.
Reacia vegetativo-endocrin.
Reacia hematologic i imunitar.
Reacia umoral - metabolic.
Privite dinamic - stadial:
stadiul I - de compensare;
stadiul II - de decompensare;
stadiul III - de recuperare.

Recunoasterea hemoragiilor
In cazul unei sangerari externe sau in hemoragiile interne care se
exteriorizeaza, cel mai important semn este observarea sangelui. Alte semne sunt:
ameteala, dureri de cap, vajaieli in urechi, neliniste, sete, pulsul slab, dar acceleratm,
putand ajunge la 100-140 batai/minut.Pulsul crescut se explica prin faptul ca inima
este obligata sa-si creasca frecventa batailor pentru a putea trimite mai repede sange in
circulatie. Cresterea frecventei respiratorii se produce pentru ca sangele sa se incarce
mai bine cu oxigen. Daca tensiunea arteriala maxima scade sub 7cmHg, bolnavul este
invelit, incalzit la maini si la picioare, i se dau ceaiuri calde si dulci, el fiind in stare de
soc hemoragic.Trebuie transportat de urgenta la cel mai apropiat spital.

In cazurile in care hemoragiile nu sunt prea abundente, organismul reuseste sa

ia o serie de masuri eficiente in vederea mentinerii functiei circulatorii. Prin vaso-
constrictie se realizeaza o distribuire preferentiala a sangelui in diverse teritorii si
orane din corp. Acesta este drept scop menajarea unor organe vitale cum este cazul
creierului, inimii si rinichilor. Astfel, sangele din unele teritorii, mai putin esentiale
cum este piele, este trimis in circulatia generala prin contractia sfincterelor vasculare
de la nivelul arteriolelor precapilare. Concomitent, se mobilizeaza sangele de rezerva
stocat in splina, ficat si muschi, iar lichidele din spatiul intercelular trec in vase.

In hemoragiile mari, in care se pierde peste 30% din volumul total de sange,
puterea de adaptare a acestor mecanisme fiziologice este depasita. Scaderea excesiva
a globulelor rosii face imposibil transportul de oxigen la tesuturi si favorizeaza
intoxicarea acestora cu CO2. La inceputul excesului de CO2 are o influenta excitanta
asupra centrilor nervosi din creier dar mai tarziu le provoaca leziuni ireversibile.
Scaderea brutala a volumului de sange circulant, poate sa antreneze moartea rapida
prin prabusirea circulatiei sau colaps, stagnarea circulatiei sangelui care vine spre
inima, avand drept urmare stopul cardiac.

DIAGNOSTICUL HEMORAGIEI
Este uor n hemoragiile externe i
dificil n hemoragiile interne, lente i
tardiv n hemoragiile exteriorizate i secundare.
SIMPTOMATOLOGIA HEMORAGIEI este polimorf i depinde de:
mrimea hemoragiei,
locul,
vasul lezat i
viteza de sngerare.
SEMNE CLINICE
Tegumente palide, reci, umede;
Agitaie (hipoxie cerebral);
Sete;
Grea;
Vom;
Tahicardie (precoce-efort micardic de compensare a hipovolemiei);
SEMNE CLINICE(continuare)
Tensiunea arterial - nu reflect volemia ci posibilitile individuale
de compensare a volemiei prin vasoconstricie i creterea rezistenei
periferice;
poate fi crescut, normal sau sczut;
n caz c este prbuit => colaps(d leziuni pe SNC, miocard,
rinichi);
ocul este decompensat cnd tensiunea arterial scade iar pulsul
crete.
Amplitudinea frecvenei pulsului valoreaz ca semn de apreciere a
volemiei = paralelism.
Diureza orar: scade precoce sub 20-30 ml/or, valoare la care se face
eliminarea deeurilor fr efort de concentraie.
 Diureza orar merge paralel cu suferina ischemic renal la cei fr tare
renale.
Msurarea fluxului urinar d date mai bune dect tensiunea arterial sistolic.
Presiunea venoas central scade dup o faz scurt de cretere (prin
vasoconstricia vaselor de capacitate) i este cea mai precoce
manifestare ce apare n ocul hemoragie.

Cauzele si formele hemoragiilor

Cea mai frecventa cauza a hemoragiei este ranirea, cu care ocazie se produce
distrugerea unui organ (piele, muschi, oase, plamani, ficat, splina etc.), si se rup vase
de sange.
Hemoragia din nas se numeste epistaxis
Persoana cu hemoragie nazala trebuie asezata pe un scaun sau fotoliu, cu capul
usor inclinat pe spate, sprijinit de spatarul scaunului, departe de surse de caldura si
ferit de caldura soarelui. Daca hemoragia este usoara ea se opreste fie spotan, fie prin
unele masuri simple, cum ar fi de exemplu, apasarea cu degetul pe aripa nazala,dupa
ce in prealabil s-a introdus in nara un mic tampon de vata imbibat usor intr-o solutie
de apa oxiginata sau antepirina.Oprirea sangerarii se face dupa 5-10 minute. Daca
aceste masuri au ramas fara efect, se impune controlul medical.
Sangerarea gingiilor se numeste gingivoragie si reprezinta in general semnul
unei tulburari de coagulare a sangelui. Acestea sunt hemoragii mici care se opresc
singure in majoritatea cazurilor.

Masuri de prim ajutor

Hemostaza reprezinta actul prin care se opreste sangerarea. Cand hemoragia se
opreste singura avem de-a face cu hemostaza spontana.
Hemostaza spontana se produce in vasele mici si se datoreaza unui fenomen
de vacoconstrictie si formarea cheagului prin care sangerarea este oprita.
Formarea cheagului este un proces biochimic complex la care participa o serie
de substante existente in trombocite sau dizolvate in plasma ele se numesc factori ai
coagularii. Acestea sunt : fibrinogenul, trombina, calciu, vitamina C, vitamina K, etc.
In locul unde vasul s-a rupt se formeaza cheagul oprind sangerarea. Formarea
cheagului este asociata si de fenomenul de vasoconstrictie, facand ca orificiul prin
care se scurge sangele sa devina mai mic si astfel sangele sa curga mai incet. Lipsa
unor factori ai coagularii determina prelungirea timpului de sangerare.

Hemoragiile din vasele mari nu se opresc spontan ele necesitand interventia

medicului care realizeaza oprirea hemoragiei operatie numita hemostaza definitiva.
Pana la transportul persoanei la spital trebuie sa se cunoasca masurile de prim ajutor
pentru realizarea unei hemostaze provizorii. In esenta trebuie sa se incerce oprirea
sangelui prin blocarea circulatiei prin compresie, care se realizeaza prin: compresiune
digitala si pansament compresiv si hemostaza prin garou.
Compresiunea executate pe vasul ranit trebuie sa se aplice deasupra ranii,
adica intre rana si inima, atunci cand avem de a face cu o plaga arteriala, in timp ce
hemoragiile venoase compresiunea trebuie sa se faca sub plaga, tinand cont de sensul
circulatiei sangelui care prin artere este de la inima spre periferie iar prin vene este in
sens invers, de la periferie spre inima.
Compresiunea directa: pe vase se face cu degetul sau cu toata mana numai
pentru hemostaza de scurta durata si necesita unele cunostinte precise spre anatomiei
vaselor. Compresiunea vaselor se face indeosebi pe un plan dur, osos pentru a putea fi
turtita prin apasare si sa putem opri astfel sangerarea. Oprirea hemoragiei se
realizeaza prin aplicarea unui pansament compresiv pe rana. In lipsa unui pansament
steril se poate pune pe plaga o batista sau o carpa curata, peste care se aplica
strangand, pansamentul circular. De cele mai multe ori, pansamentul circular opreste
hemoragia. Pansamentul insa nu trebuei sa fie prea strans, pulsul trebuie sa se simta
sub pansament, iar daca este vorba de un membru ranit, acesta trebuie mentinut ridicat
pentru a favoriza circulatia venoasa de intoarcere.
Hemostaza prin garou: este modalitatea cea mai rapida de a realiza hemostaza.
Garoul este confectionat dintr-o banda elastica de cauciuc. La nevoie el poate fi
improvizat din alte materiale existente la indemana; fasa de pansament, o curea, o
cravata, etc. Prin aplicarea garoului se opreste circulatia pe tot segmentul aflat
dedesubt, de aceea mentinerea garoului un timp mai indelungat, peste 1-2 ore poate
duce la compromiterea circulatiei segmentului respectiv. De aceea este obligatoriu sa
se ataseze la garou un bilet in care sa se mentioneze ora instituirii garoului, mai ales
cand este nevoie ca accidentatul sa fie transportat timp mai indelungat. In aceste
cazuri este bine sa se slabeasca garoul din ora in ora, pentru scurt timp, pentru a
permite improspatarea sangelui in teritoriile respective.