Nursing - Conduita in urgente medico-chirurgicale

Curs 7
TRAUMATISMELE VASELOR SI HEMOSTAZA

Hemoragia resprezinta procesul de extravazare a sangelui din patul vascular.

Hemostaza este o metoda terapeutic de oprire a unei hemoragii.
Cauzele hemoragiilor: traumatisme, interventii chirurgicale, diferite boli – ulcer duodenal, cancer
gastric, tuberculoza pulmonara;
Acordarea asistentei in hemoragii poate fi o urgenta majora atunci cand cantitatea de sange
extravazar din patul vascular este mare, salvarea depinzand de precocitatea asigurarii hemostazei.
In fata unei hemoragii se pun 3 probleme:
– stabilirea diagnosticului de hemoragie, nivelul la care se produce si eventual cauza care a determinat-o.
– aproximarea cantitatii de sange pierdute;
– instituirea imediata a tratamentului
Clasificarea hemoragiilor:
In functie de vasul lezat: hemoragii - arteriale, venoase si capilare
In functie de locul de iesire a sangelui: hemoragii externe si interne (exteriorizate si neexteriorizate)
Diagnosticul de hemoragie poate fi evident, usor sau dificil de pus.
 in hemoragiile externe in care sangele se exteriorizeaza la nivelul tegumentului, diagnosticul se pune
prin simpla inspectie a victimei.
 in hemoragiile interne in care sangele se acumuleaza in interiorul organismului, hemoragia se poate
diagnostica la prima vedere destul de greu, in special datorita unor semne generale.
Semnele generale ale hemoragiilor indiferent de localizarea acestora ne orienteaza atat asupra
diagnosticului de hemoragie cat mai ales asupra gravitatii ei (care este direct proportionala cu cantitatea de
sange pierdut din volumul sanguin circulant); astfel persoana care are o hemoragie dezvolta intr-o perioada
de timp variabila de la producerea accidentului (invers proportionala cu debitul hemoragiei ) urmatoarele
semne generale:
– paloarea tegumentelor si mucoaselor;
– extremitati reci
– tahicardie (puls accelerat, frecventa cardiaca peste 80-90 batai/minut, puls filiform;
– hipotensiune arteriala;
– tahipnee (cresterea frecventei respiratorii peste 16-18 respiratii / minut)
– stare de agitatie, neliniste;
– senzatia de sete;
– oligurie (scaderea cantitatii de urina eliminata);
– lipotomie (manifestata prin pierderea brusca a starii de constienta insotita de relaxare musculara, dar cu
mentinerea functiilor vitale )
– sincopa posthemoragica reprezina pierderea brusca si de scurta durata a cunostintei, insotita de abolirea
respiratiei si activitatii cardiace
– socul posthemoragic este o stare foarte grava, uneori ireversibila, determinata de perfuzia tisulara scazuta
si care implica toate organele si sistemele; socul hemoragic apare chiar si dupa realizarea hemostazei,
uneori la cateva ore de la producerea unei hemoragii mai mari
Semnele locale ale hemoragiilor:
a) in hemoragiile externe poate fi evidentiat usor chiar si tipul de vas care a fost lezat, astfel:
– in hemoragiile arteriale, sangele se scurge la exterior prin pulsatii in ritmul frecventei cardiace a
accidentatului, fiind colorat rosu aprins;
– in hemoragiile venoase, sangele este exteriorizat printr-un flux continuu, nepulsatil, avand o nuanta
de rosu inchis;
– in hemoragiile capilare (caracteristice escoriatiilor), sangele se evidentiaza printr-o scurgere cu debit
mic, numita si hemoragia in panza, acestea se opresc de obicei spontan datorita proceselor fiziologice de
hemostaza care sunt eficiente doar in cazul hemoragiilor la nivelul vaselor sangvine mici si mijlocii.
b) in hemoragiile interne produse de obicei prin lezarea unor vase saguine sau a unor organe interne,
semnele locale apar dupa interval de timp variabil de la producerea traumatismului, uneori dupa semnele
generale care, in aceste cazuri, trebuie sa ne orienteze rapid spre diagnosticul corect.

1
 Nursing - Conduita in urgente medico-chirurgicale
Curs 7
Hemoragia interna exteriorizata apare in cazul in care o hemoragie interna se produce la nivelul
unei cavitati sau a unui organ care comunica in mod fiziologic cu mediul extern; aceste hemoragii au
denumiri specifice:
– epistaxis: hemoragie din cavitatile nazale;
– hemoptizie: hemoragie la nivelul tesutului pulmonar (sangele este rosu aerat, spumos si se elimina
prin tuse);
– hematemeza: hemoragie la niveul tubului digestiv superior (esofag sau stomac) care se elimina prin
varsatura avand aspect de sange proaspat sau de sange digerat cafeniu, avand aspectul zatului ramas de
la cafea.
– melena: se datoreaza unei hemoratii la nivelul tubului digestiv superior dar care se exteriorizeaza prin
materii fecale (ce contin sange digerat, care sunt negricioase, fetide;
– rectoragia se manifesta prin prezenta de sange proaspat, nedigerat in scaun fiind exteriorizarea unei
hemoragii digesitve inferioare la nivelul colonului sau a regiunii ano-rectale;
– hematuria reprezinta pierderea de sange prin urina in timpul mictiunii; cauza acestui tip de
hemoragie poate fi la nivel renal, ureteral, vezial, uretral sau prostatic;
– uretroragia consta in pierdrea de sange prin uretra, in perioadele intermictionale;
– metroragia reprezinta hemoragia de origine uterina, independenta de modificarile fiziologice din
timpul ciclului menstrual
Cand in urma unei contuzii sangele se acumuleaza in tesuturi si nu se exteriorizeaza, se formeaza un
hematom.
Exista o serie de hemoragii interne neexteriorizate care au denumiri consacrate, determinate de
localizarea colectiei sanguine:
– hemotorace: sange revarsa in cavitatea pleurala;
– hemopericard: sange acumulat in cavitate pericardica;
– hemoperitoneu: colectie sanguinolenta in cavitatea peritoneala;
– hematocel: sange acumulat in regiuna scrotala;
– hemartroza: colectie sanguinolenta intr-o cavitatea articulara.
Atitudinea terapeutica in fata unei hemoragii consta, din: oprirea sangerarii (hemostaza) si
inlocuirea sangelui pierdut.
Tipuri de hemostaza:
 Hemostaza spontana se bazeaza pe formarea cheagului plachetar urmat de constituirea cheagului rosu,
formarea trombusului si reluarea fluxului sangvin. Se realizeaza prin compresinea vaselor de sange –
arterelor. Se considera executata corect cand dispare pulsul arterial de pe artera comprimata.
 Hemostaza medicamentoasa se realizeaza cu medicatie hemostatica: preparate de calciu i.v. sau i.m.,
Vitamina K, Vitamina C, Venostat, Dicynone, Adrenostazin, Adrenalina 1%0 local, Norartrinal in
hemoragii digestive. Vasoconstrictoare. Substante chimice cu actiune locala: apa oxigenata, antipirina
10%, Gelaspon, bureti de fibrina, pulbere uscata.
 Hemostaza provizorie se realizeaza prin pansament compresiv, prin compresiune manuala la distanta
pe peretele arterei lezate.
Compresiune locala – manuala sau digitala se poate face pe arterele principale – la nivelul plagii
– mai sus de plaga, pe punctul unde artera este superficiala si in vecinatatea unui os. Se indica pana la
aplicarea garoului.
Compresiunea la distanta –se executa manual , cu ligatura de garou, cu fese.
In hemoragia arteriala compresiunea se face deasupra locului sangerarii pentru a opri circulatia sangelui
de la inima.
In hemoragia venoasa compresiunea se face dedesubtul plagii oprind circulatia sangelui de intoarcere –
catre plaga.
In hemoragia capilara hemostaza provizorie se face prin aplicarea de pansament compresiv, cu mai
multe comprese si un strat gros de vata.
Hemostaza definitiva se efectueaza in spital – in serviciul de chirurgie. Se folosesc urmatoarele
metode: cauterizarea capetelor vaselor sectionate, tamponamentul plagilor. Ligatura vasculara – sutura
chirurgicala a vasului lezat. Pansament compresiv pentru vasele mici.

2
 Nursing - Conduita in urgente medico-chirurgicale
Curs 7
Compresiune cu pensa hemostatica permanenta. Rasucirea vasului cu pensa hemostatica. Grefa vasculara –
venoasa sau arteriala in leziuni mai mari de 2 cm.
Hemostaza prin compresiune directa
Compresiunea locala manuala sau digitala se recomanda in hemoragiile arteriale sau in cazul
hemoragiilor vaselor aflate sub aparat gipsat. Asigura intreruperea fluxului sangvin catre plaga. Nu poate fi
mentinuta mult timp. Se aplica o fasa compresiva la nivelul plagii. Locul compresiunii digitale in diferite
cazuri: Hemostaza la frunte artera temporala superficiala.
Hemostaza la crestetul capului compresiune pe marginile laterala ala plagii.
Hemostaza regiunii temporale deasupra si retroauricular.
Hemostaza la obraz, buze,nas compresiune pe artera faciala (mijlocul mandibulei).
Hemostaza la gat, fata compresiune pe carotida – niciodata pe amandoua odata.
Hemostaza la umar, axila compresiune artera subclaviculara.
Hemostaza la brat, antebrat compresine pe artera humerala.
Hemostaza regiunea inghinala pliu inghinal
Hemostaza la coapsa compresiune pe arera humerala.
Hemostaza abdominala compresiune pe artera aorta abdominala (cu pumnul).
Hemostaza regiunea poplitee compresiune la nivelul regiunii cu sul si flectarea puternica a gambe
pe coapsa.
Compresiunea la distanta se face prin compresiune circulara cu garoul. Garoul se infasoara
circular, de 2-3 ori in jurul membrului accidentat pana la disparitia pulsului. In hemoragia arteriala – garoul
se aplica deasupra vasului lezat. In hemoragiile venoase – garoul se aplica sub vasul lezat.
Timp maxim de compresiune prin garou: 2 ore! Se desface garoul se va avea in vedere aparitia
colapsului circular care poate duce la moartea pacientului in 24 de ore se recomanda indepartarea treptata,
lenta.
Compresiune prin flexie fortata. Asigura oprirea provizorie a hemoragiei prin presiunea pe care o
exercita corpul dur interpus inte segmentele de membru asupra vasului lezat. Compresiunea circulara in
flexie fortata se realizeaza cu banda Esmarch.
Compensarea hemoragiei se face concomitent sau imediat dupa hemostaza. Are ca scop
reechilibrarea volemica, restablirea functiei circulatorii, reechilibrarea hemodinamica, restabilirea
respiratiei si hranirea tesuturilor. In hemoragiile mari (cand pacientul prezinta semne de anemie acuta)
dupa efectuarea hemostazei se institue transfuzia de sange integral - proaspat sau conservat – sau transfuzii
de plasma.
Hemoragiile mari se manifesta prin: agitatie, paliditate, ameteli, cefalee, extremitati reci,
tensiune arteriala prabusita, puls rapid, respiratie accelerata, dilatarea pupilelor, slabirea
sfincterelor, convulsii, lipotimie.