Calitatea serviciilor de nursing

Curs 6a
PROTOCOL DE PREVENIRE A INFECŢIILOR NOSOCOMIALE

Norme generale
Se consideră că o treime din totalul infecţiilor nozocomiale poate fi prevenit prin aplicarea
concomitentă a următoarelor măsuri:
 Supravegherea locală şi naţională a infecţiilor nozocomiale. Trebuie evaluată sensibilitatea
şi specificitatea măsurilor de supraveghere, mai ales în cazul unor infecţii dificil de diagnosticat, cum
este pneumonia la bolnavii  asistaţi sau ventilaţi mecanic. In plus, trebuie dezvoltat un sistem de
evaluare şi supraveghere a infecţiilor nozocomiale care apar la bolnavii îngrijiţi la domiciliu.
 Asigurarea că metodele de supraveghere a infecţiilor nozocomiale sunt corespunzătoare. Sunt necesare 
dispoziţii de la autoritatea care acrediteaza  unităţile sanitare şi metode de supraveghere a evenimentelor
individual.
 O sursă de succes în profilaxia infecţiilor nozocomiale este ameliorarea dispozitivelor de monitorizare şi
tratament invaziv; utilizarea unor dispozitive moderne, menite să reducă riscul infecţiilor nozocomiale
este recomandată.
 Ultimul aspect s-a dovedit întotdeauna mai fezabil şi mai eficient. În acelaşi   sens,  progresul 
metodelor  neinvazive de monitorizare  reduce riscul infecţiilor nozocomiale  prin respectarea barierelor
naturale de apărare a pacientului (piele, mucoase).
 Este necesar un control riguros al antibioterapiei (din punctul de vedere al indicaţiei, al antibioticului şi
duratei tratamentului). Se speră că în viitor vor fi disponibile noi metode de tratament: vaccinarea şi
flora competitivă.
 Introducerea pe scară tot mai largă a xenotransplantelor ridică problema apariţiei unor zoonoze,
nemaiîntîlnite până în prezent. Rolul microbiologiei în acest context este crucial.
 Acolo unde tuberculoza a fost stăpânită, s-a demonstrat că limitarea unei îmbolnăviri infecţioase este
posibilă prin colaborarea între factorii medicali, comunitari şi organizaţii cu rol de control. Dar pe lângă
bolile infecţioase, se prevede că în viitorul foarte apropiat va fi necesar
şicontrolul afecţiunilor provocate de noxele specifice epocii noastre: polimeri, unde magnetice,contamin
area mediului cu medicamente, etc
Circulatia personalului in spital
a). Separarea personalului sanitar mediu, auxiliar de îngrijire pe compartimente septice şi aseptice în toate
turele.
b). În cazul în care necesităţile serviciului, gărzi, urgenţe, impun medicului de a trece de la un sector septic
la unui aseptic, acesta are obligaţia de a-şi spăla şi dezinfecta mâinile şi de a schimba echipamentul de
protecţie.
c). Interzicerea circulaţiei personalului de la secţiile septice la cele aseptice şi invers, cu excepţia medicilor.
d). Interzicerea accesului în sălile de operaţie şi sălile de naştere a personalului care nu face parte din echipa
de intervenţie, cu excepţia persoanelor cu drept de control stabilite prin norme. Acestea pot intra în sală
odată cu echipa sau între intervenţii, dar nu în timpul intervenţiilor.
e). Interzicerea accesului altui personal decât cel destinat pentru lucru în locurile respective în blocul
alimentar, laboratorul de soluţii perfuzabile şi în staţiile de sterilizare.
Echipamentul de protectie
a). Portul echipamentului de protecţie prevăzut de normele MS, pe tot timpul prestaţiei în unitate, de
către personalul medico-sanitar cât şi de persoanele care prestează o activitate ocazională sau dirijată (elevi,
studenţi, personal de întreţinere).
b). Portul obligatoriu al echipamentului pentru intervenţii chirurgicale de către personalul care
lucrează în intervenţii în sălile de operaţii şi de naşteri.
c). Schimbarea obligatorie a echipamentului de către personalul dare lucrează în secţii de boli
contagioase şi secţii cu compartimente septice la ieşirea din salonul respectiv.
d). Personalul care lucrează în saloanele de mari receptivi (prematuri, distrofici, bolnavi cu
transplanturi, etc.) este obligat să pună echipament steril la intrarea în salon, insistându-se asupra
portului corect al măştii (masca din 4 straturi de tifon, purtată pe nas, schimbată după 30 minute de folosire).
e). Personalul care lucrează în secţii septice precum şi în secţii cu receptivitate mare (anestezie
terapie-intensivă) va purta obligatoriu halate colorate diferit. 
1
 Calitatea serviciilor de nursing
Curs 6a
Se recomandă culoarea galbenă pentru personalul din secţiile septice şi culoarea albastră pentru personalul
din secţiile cu receptivitate mare. Interzicerea accesului în spital a personalului retribuit sau a celui
ocazional sau dirijat, cu haine şi încălţăminte de stradă în secţiile de nou-născuţi, prematuri, distrofici,
anestezie terapie-intensivă, blocuri operatorii, blocuri de naştere.
Obligatii privind actul medical
a). Efectuarea anamnezei şi a examenului clinic complet la internare, în scopul depistării oricărei
infecţii sau boli transmisibile (sau suspiciuni de boală transmisibilă) şi în caz de suspiciune, recoltarea
imediată a probelor pentru examene microbiologice.
b). Urmărirea în cadrul supravegherii clinice zilnice a semnelor şi simptomelor caracteristice stării de
infecţie respiratorie (coriză, tuse, strănut), boală diareică (scaune diareice, vărsături, pierdere în greutate la
copil, etc), infecţie cutanată, urinară, genitală, infecţie la plagă,sindrom febril, etc.
c). Recoltarea probelor de laborator pentru diagnostic microbiologic la apariţia primelor semne de
infecţie, înainte de administrarea de antibiotice sau chimioterapice.
d). Recoltarea probelor de laborator la contacţi pentru depistarea purtătorilor, la orice suspiciune
epidemiologică.
e). Tratamentul cu antibiotice şi chimioterapice orientat în funcţie de antibiogramă şi evoluţia clinică a
bolnavului, a metodelor şi tehnicilor celor mai adecvate în efectuarea intervenţiilor chirurgicale, exploratorii
şi terapeutice, pentru evitarea complicaţiilor septice.
f). Respectarea cu stricteţe a regulilor de tehnică aseptică specifice fiecărei proceduri medico-
chirurgicale, în scopul eliminării contaminării sterilelor şi evitării introducerii microorganismelor în
ţesuturile şi mucoasele organismului în timpul efectuării acestor proceduri.
g). Recipientele cu produse patologice (eprubete, sticluţe, borcane) folosite pentru diagnostic de laborator,
după fiecare utilizare vor fi autoclavate la laborator, înainte de spălare, iar după spălare vor fi din nou
sterilizate la autoclav.
h). Efectuarea obligatorie a diagnosticului microbiologic la bolnavii decedaţi în spital cu diagnostic de
infecţie (cauză principală sau asociată).
i). Menţionarea în foaia de observaţie a oricărei stări de infecţie (simptome, semne) a probelor  pentru
diagnostic microbiologic şi a datei recoltărilor, a rezultatelor examenelor de laborator,diagnosticului şi
tratamentului antiinfecţios.
 j). Menţionarea în foaia de observaţie a diagnosticului de infecţie intraspitalicească, ori de câte ori sunt
elemente clinice şi epidemiologice care dovedesc că infecţia a fost contractată în timpul şi din cauza
spitalizării.
k). Înscrierea zilnică în registrul de infecţii interioare existent în secţie a tuturor
cazurilor diagnosticate ca infecţii intraspitaliceşti şi raportarea către forul ierarhic superior conform
reglementărilor legale.
l). Asigurarea izolării prin amplasare şi izolării funcţionale a bolnavilor receptivi.
m). Aplicarea măsurilor antiepidemice la orice caz de infecţie; transferul imediat catre boli contagioase a
cazurilor sau suspecţilor de boli transmisibile, carantinarea contactanţilor receptivi în saloane separate, pe
perioadă egală cu incubaţia maximă de la ultimul contact; izolarea bolnavilor septici în saloane sau
compartimente prevăzute pentru aceasta, luând toate măsurile de izolare funcţională, 
măsuri privind personalul,  efectuarea examenelor microbiologice, dezinfecţia obiectelor şi a
echipamentului, curăţenia generală şi dezinfecţia încăperilor şi a mobilierului, efectuarea dezinfecţiei
salonului din care a fost evacuat bolnavul septic sau contagios, dezinfecţia mijloacelor de transport (salvări,
autoturisme) care au transportat bolnavi contagioşi.
Igiena bolnavilor si asistatilor
a). Prelucrarea igienică a bolnavului la internare (îmbăiere prin duş, tăierea unghiilor, la nevoie
deparazitare). Dacă starea bolnavului nu permite îmbăierea, se asigură spălarea prin ştergere umedă.
b). Cabinetele de consultaţii, la internare vor fi dotate cu: termometre, dezinfectate, de utilizare individuală.
c). Valve şi specule sterile de utilizare individuală în cabinete de obstetrică şi cele de ginecologie.
d). Aleze curate de utilizare individuală.
e). Truse individuale sterile (aparate şi lame de ras) pentru toaleta locală.
f). Apăsătoare de limbă, sonde, pense, siringi, ace, etc. sterile.

2
 Calitatea serviciilor de nursing
Curs 6a
g). Înscrierea tuturor cazurilor de pediculoza internate în spital din teren sau prin transfer, într-un caiet
special şi anunţarea lor la centrul sanitar-antiepidemic.
h). Consultarea, trierea şi repartizarea bolnavilor de la internare şi conducerea lui de către infirmieră la
salonul la care a fost repartizat.
i). Asigurarea de lenjerie curată pentru fiecare bolnav nou internat şi schimbarea acesteia ori de câte ori e
nevoie şi cel puţin o dată pe săptămână
j). La bolnavii care prezintă incontinenţă de urină sau fecale, la cei care au vărsături, supuraţii precum şi la
copii mici salteaua se acoperă cu o muşama sau husă de plastic care se spală şi se va şterge cu soluţie
dezinfectantă zilnic, precum şi ori de câte ori e nevoie.
k). Asigurarea spălării paturilor, huselor (dosurilor) de pernă şi de saltea ori de câte ori e nevoie şi cel puţin
semestrial.
l). Asigurarea în timpul internării a toaletei zilnice a bolnavilor şi îmbăierea acestora cel puţin
odată pe săptămână şi de câte ori e nevoie. Îmbăierea obligatorie în ziua dinaintea 
operaţiei a bolnavilor ce se supun intervenţiilor chirurgicale (excepţie urgenţele).
m). Asigurarea cu termometre dezinfectate, de utilizare individuală, pentru fiecare bolnav.
n). Asigurarea asistaţilor la care este necesar, cu ploscă, oliţă sau urinar, dezinfectat şi uscat, înainte de
fiecare utilizare.
o). Interzicerea purtării în spital, de către bolnavi, a efectelor personale. Efectele personale ale bolnavilor
vor fi depuse la magazia pentru efectele bolnavilor.
p). Deparazitarea efectelor bolnavilor parazitaţi.
q). Dezinfecţia efectelor personale ale bolnavilor internaţi în secţiile de boli contagioase.
r). Reglementarea circulaţiei bolnavilor în special (în aşa fel încât să fie respectate izolările stabilite)  şi 
programarea examenelor de specialitate pentru a evita supraaglomerări şi întâlnirea bolnavilor septici şi
potenţial septici cu cei receptivi.
s). Asigurarea obiectelor individuale (pahar sau cană pentru băut apă, săpun prosoape şi hârtie igienică) şi
asigurarea pentru fiecare bolnav a lenjeriei curate de pat şi de corp conform haremurilor şi schimbarea
acesteia cel puţin săptămânal şi ori de câte ori e nevoie.
t). Instruirea bolnavilor (şi familiei) să-şi procure pastă şi perie de dinţi, batiste şi pieptene.
u). Educarea permanentă a bolnavilor asupra comportamentului igienic în spital.
Igiena lenjeriei
a). Colectarea lenjeriei de pat şi de corp utilizate va fi făcută în saci de doc curaţi care se închid la gură
imediat după colectare. Lenjeria cu umiditate excesivă se colectează în saci de material plastic sau
impermeabilizaţi. Sacii care s-au folosit pentru colectarea şi transportarea lenjeriei se dezinfectează chimic
după fiecare transport. După dezinfectare sacii se spală odată cu lenjeria.
b). Efectuarea spălării mecanice a rufăriei după prescripţiile producătorului aparaturii privind procesul de
spălare şi respectarea timpului de spălare cu apă la cel puţin 80°C timp de 30 de minute sau 60° timp de 60
de minute.
c). Rufăria de pat şi corp provenită de la secţiile de nou-născuţi, pediatrie, contagioase, dermato-venerice şi
tuberculoză şi de la bolnavii septici, precum şi cea murdărită cu sânge sau produse patologice va fi colectată
separat şi transportată la spălătorie unde se supune dezinfecţiei chimice înainte de spălare. Această lenjerie
se spală separat.
d). Sterilizarea înainte de spălare a lenjeriei provenite de la bolnavii cu antrax.
e). Spălarea în program separat a rufăriei provenite de la secţiile (compartimentele) de nou-născuţi,
prematuri şi obstetrică.
f). Călcatul obligatoriu al întregii lenjerii folosite în spital în afara celei supuse sterilizării.
g). Asigurarea depozitării separate a lenjeriei curate, în spaţii separate ferite de praf şi umezeală şi de
posibilităţi de contaminare prin insecte sau rozătoare
Igiena blocului operator
a). Organizarea blocului operator astfel încât să cuprindă o zonă aseptică destinată operaţiilor aseptice şi o
zonă septică, destinată intervenţiilor septice. Este recomandabil ca fiecare zonă să aibă sală de spălare
chirurgicală şi îmbrăcare a echipamentului steril, cameră de colectarea instrumentelor utilizate, spaţiu
separat pentru depozitul de sterile.

3
 Calitatea serviciilor de nursing
Curs 6a
b). Programarea întâi a operaţiilor aseptice şi apoi a celor septice în unităţile în care nu există decât o
singură sală de operaţie.
c). Sălile de operaţie se debarasează şi se curăţă după fiecare operaţie. La sfârşitul programului operator se
face curăţenia şi dezinfecţia sălilor de operaţie şi a anexelor.
d). Sălile de operaţie se curăţă şi se dezinfectează cupă fiecare operaţie.
e). Dezinfecţia ciclică a sălilor de operaţie se face săptămânal (în ziua de repaus a sălii).
f). în operaţiile de curăţire şi dezinfecţie menţionate se cuprind atât sălile de operaţie cât şi sălile de spălare
a instrumentelor, spălare chirurgicală şi îmbrăcare sterilă.
g). Curăţenia spaţiilor de circulaţie în blocul operator se efectuează ori de câte ori e nevoie şi obligatoriu
zilnic, după curăţenia şi dezinfecţia blocului operator.
h). Limitarea la maximum a circulaţiei pe coridoarele blocului operator, asigurarea ventilaţiei sau aerisirii
regulate a acestora.
i). Limitarea la maximum a circulaţiei, intrărilor şi ieşirilor în sălile de operaţie în timpul programului
operator printr-o bună pregătire a materialelor necesare pentru intervenţii şi stabilirea măsurilor de
împiedicare a pătrunderii persoanelor care nu fac parte din echipa operatorie.
 j). La sălile prevăzute cu sisteme de ventilaţie se va urmări eficienţa instalaţiilor defiltrare/sterilizare a
aerului. Sălile fără asemenea sisteme se aerisesc după programul operator, în timpul efectuării curăţeniei şi
înainte de dezinfecţie