Sunteți pe pagina 1din 21

PROGRAMUL SPECIAL

DE
REVALORIZARE A FORMARII INITIALE DE
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

CHIRURGICALE

NURSING IN URGENTE MEDICOProf. Popa Mihaela

SCOALA POSTLICEALA SANITARA DE STAT


,,GRIGORE GHICA VODA
IASI

Conduita in stop cardio-respirator

Stopul cardio-respirator
poate
aparea datorita unei
probleme la nivelul cailor
aeriene,respiratiei sau
circulatiei.

Conduita in stop cardio-respirator

Lantul Supravietuirii este reprezentat de acel sir de


actiuni care asigura supravietuirea unei victime aflate in
stop cardiorespirator. In cazul adultului,verigile lantului
supravietuirii sunt reprezentate de:
- recunoasterea precoce a situatiei de urgenta si apelarea sistemului de urgenta 112;
- efectuarea precoce a resuscitarii cardiorespiratorii
de baza;
- defibrilarea precoce;
- efectuarea resuscitarii cardiorespiratorii avansate
de catre echipa medicala.

Conduita in stop cardio-respirator


Suportul vital de baza la adult
BLS-Basic Life Support
SUPORTUL VITAL DE BAZA sau resuscitarea de baza cuprinde principalele
cunostinte
teoretice si aptitudini practice de care are
nevoie orice persoana pentru a putea interveni intr-o situatie amenintatoare cu viata,
in special in stopul cardio-respirator,in lipsa
echipamentelor medicale.

BLS-Basic Life Support


Pentru mentinerea organismului in conditii
bazale si asigurarea oxigenarii creierului,trei
lucruri sunt esentiale:

- A:
- B:
- C:

AIRWAY
- libertatea cailor aeriene
BREATHING - asigurarea ventilatiei
(look,listen,feel)
CIRCULATION - mentinerea functiei
de pompa a inimii.

BLS-Basic Life Support

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Protocol de resuscitare cardiopulmonara


de baza la adult:
Pacient inconstient?
Cere ajutor;
Deschiderea cailor aeriene;
Evalueaza respiratia 10 sec-nu respira;
Apeleaza 112;
30 compresiuni toracice;
2 ventilatii gura la gura-30 compresiuni.

BLS-Basic Life Support


Ritmul resuscitarii de baza:
1. 30:2
(2 ventilatii/30
compresiuni).
sau
2. 100 compresiuni toracice/minut.

BLS-Basic Life Support


Manevrele de resuscitare de baza se
continua pana la:
- sosirea echipei de resuscitare care va
realiza manevrele de resuscitare cardiorespiratorie avansata(ACLS);
- revenirea respiratiei normale;
- epuizarea persoanei care efectueaza
resuscitarea.

Suportul Vital Avansat


Resuscitarea avansata sau Suportul vital
avansat presupune existenta echipei de resuscitare
instruita si antrenata,avand toata dotarea tehnica
si medicatia necesara.
Celelalte manevre de resuscitare sunt valabile
si se utilizeaza in ambele situatii de S.C.R.(compresiuni toracice externe,ventilatie,accesul intravenos,
administrarea de adrenalina si identificarea si tratamentul cauzelor care au determinat aparitia
S.R.C.

Suportul Vital Avansat


Ritmurile cardiace care apar in stopul
cardiorespirator se pot imparti in doua grupe
mari:
1.Fibrilatia ventriculara sau tahicardia ventriculara fara puls si
2. Alte ritmuri definite ca nonFV/nonTV sau
ritmuri nesocabile si care includ in fapt asistola
si activitatea electrica fara puls.

Suportul Vital Avansat


DEFIBRILAREA
Defibrilarea reprezinta o veriga esentiala
in lantul supravietuirii in situatia fibrilatiei
ventriculare si a tahicardiei ventriculare fara
Puls( FV/TV).
Socul electric determina depolarizarea miocardului si reluarea activitatii electrice normale compatibila cu prezenta pulsului.

Suportul Vital Avansat


DEFIBRILAREA
Tipuri de defibrilatoare:
1.Defibrilator extern automat - DEA(utilizat in prespital sau in unele situatii
chiar in spital).
2.Defibrilator manual ( se utilizeaza de
catre personalul cu pregatire medicala).
- monofazic 360 J
- bifazic - primul soc 150 J
- urmatoarele socuri 200 J

Suportul Vital Avansat


FV/TV fara puls
1. B.L.S. timp de 2 minute!!!
2. Defibrilare- monofazic 360J,bifazic150J.
3. R.C.P 30:2 2 minute!!!
(in afara situatiei de revenire a circulatiei spontane).
4. Daca FV/TV persistaal doilea soc. Energia este ACEEASI!!!
5. R.C.P. 30:2 2 minute
6. Adrenalina 1mg./I.V. Administrarea de adrenalina la 3-5 minute va continua atat
timp cat pacientul se afla in S.C.R.
7. Soc electric .al treilea.
8. Antiaritmice
Daca se obtine pe monitor un ritm compatibil cu prezenta pulsului se va verifica
prezenta pulsului la carotida!!!
9.Se continua resuscitarea.
NU EXISTA UN NUMAR MAXIM DE SOCURI!!!
10. Intubatie orotraheala sau alte metode de ventilatie, FARA intreruperea
compresiunilor
toracice
11. Compresiuni toracice FARA intrerupere, cu o frecventa 100/minut iar ventilatiile
vor
avea o frecventa de 10/minut.

Suportul Vital Avansat


Non FV/TV fara puls
Situatia de Non FV/TV fara puls inglobeaza
protocoalele pentru asistola si activitate electrica fara puls ( AEP) , care nu necesita
defibrilare. Succesul resuscitarii in acest caz
este relativ redus in lipsa unei cauze reversibile ,care poate fi identificata si tratata eficient.

Suportul Vital Avansat


ASISTOLA
1. Confirmarea asistolei pe traseul ECG;
2. RCP 30:2;
3. Intubatie orotraheala;
4. Adrenalina 1 mg. I.V. la fiecare 3 min sau
2-3mg pe sonda de intubatie;
5. Atropina 3 mg I.V. DOZA UNICA sau 6mg pe
sonda de intubatie;
6. Ciclurile R.C.P. se repeta pana la revenirea
activitatii cardiace mecanice si electrice sau
pana la declararea insuccesului manevrelor de
resuscitare.

Suportul Vital Avansat


Activitate Electrica Fara Puls
A.E.P.

In aceasta situatie-A.E.P., succesul resuscitarii este bazat pe identificarea si tratarea


unei cauze reversibile care a determinat
aparitia stopului.
1.
R.C.P 30:2
2 minute;
2.
Adrenalina 1 mg la fiecare 3 minute;
3.
Paraleltratamentul etiologic;
4.
Bradicardie- Atropina 3 mg IV doza unica.

Stop cardiorespirator
Cauze potential reversibile
4H

4T

1.HIPOVOLEMIA
2.HIPOXIA
3.HIPERPOTASEMIA/
HIPOPOTASEMIA
4.HIPOTERMIA

1. TORACE SUB
TENSIUNE
PNEUMOTORAX
2. TAMPONADA
CARDIACA
3. TOXICE
4. TROMBOZA
CORONARI-ANA SAU
PULMONARA.

Conduita in stop cardiorespirator


Cai de administrare a medicatiei:
- intravenos: 1. vena periferica
2. abord venos central
Medicamentele administrate pe o vena
periferica
vor fi urmate de un flush de 20 ml. de fluid, de
obicei ser fiziologic dintr-o perfuzie montata in
timpul resuscitarii.
- intraosos
- endotraheal

Conduita in stop cardiorespirator


Medicamente utilizate in S.C.R.:
*adrenalina se administraza dupa cel de-al doilea soc electricin cazul FV/TV fara
puls
- 1mg. I.V. la 5 min
sau
- 2-3mg sonda IOT+SF 0,9% 10ml +2 ventilatii

*antiaritmice fara beneficiu clar dovedit!


AMIODARONA - se administreaza dupa al 3lea soc
- 300mg IV+20ml SG5%, bolus
- 150mg al doilea bolus
- 900mg/24ore in perfuzie
xilina
- NU se va administra niciodata impreuna/dupa amiodarona
- multiple efecte adverse
*magneziul

- hipomagnezemie..4ml din solutia de 50%

*bicarbonat de sodiu : ph-ul<7,1 sau in caz de hiperpotasemie,intoxicatie cu


antidepresive.

Conduita in stop cardiorespirator


In orice situatie de stop cardiorespirator,
scopul interventiei bazata pe protocoalele de resuscitare este obtinerea succesului resuscitarii,
situatie certificata de aparitia pulsului la carotida.
Este momentul in care pacientul va fi reevaluat
din
punct de vedere al starii de constienta,respiratiei
si
circulatiei dupa care se va continua cu terapia
postresuscitare,in paralel cu identificarea si tratarea cauzei stopului cardiorespirator.

Conduita in stop cardiorespirator

INTREBARI?
VA MULTUMESC!

S-ar putea să vă placă și