Sunteți pe pagina 1din 206

TESTE PENTRU EVALUAREA

COMPETENȚELOR PROFESIONALE
CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
VALABILE PENTRU
ȘCOLILE POSTLICEALE SANITARE DIN
JUDEȚUL PRAHOVA

ANUL 2014

1
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DR. DINU CÂMPINA

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ FEG PLOIEȘTI

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ LOUIS PASTEUR CÂMPINA

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIEȘTI

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SF. APOSTOL ANDREI PLOIEȘTI

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SF. VASILE CEL MARE PLOIEȘTI

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ THOMA IONESCU PLOIEȘTI

2
MODULUL 13- BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals .
1. Datele necesare cunoaşterii pacientului se obțin numai prin interviu.
2. Interviul este un instrument care permite personalizarea îngrijirilor.
3. Obsrevaţia, ca metodă de culegere a datelor, determină antrenarea tuturor simţurilor.
4. Analiza şi interpretarea datelor, a doua etapă a procesului de îngrijire, presupune
formularea diagnosticului de îngrijire.
5. Planificarea îngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor şi a intervenţiilor ce vor fi aplicate
în îngrijirea pacientului.
6. Pentru aplicarea intervenţiilor de îngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, alţi
membri ai echipei de îngrijire.
7. În timpul aplicării intervenţiilor de îngrijire asistenta medicală se concentrează numai
asupra tehnicii pe care o execută.
8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacţii ale pacientului ce pot apărea în cursul îngrijirii.
9. Evaluarea îngrijirilor este o judecată a progresului pacientului în raport cu intervenţiile
aplicate.
10. Evaluarea îngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de îngrijire.
TESTUL II

A. Asociați noțiunile din cele două coloane


1 Manifestare de A orientează asistenta spre intervenţii autonome
independenţă
2 Problemă de B flexie/extensie
dependenţă
3 Sursă de dificultate C orientează practicianul spre tratament medical
4 Diagnostic de îngrijire D alimentaţie inadecvată prin deficit
5 Diagnostic medical E alterarea parenchimului renal

B. Asociati notiunile din cele doua coloane


1 Culegerea datelor A analiza rezultatului obţinut
2 Analiza şi interpretarea B observaţia, interviul
datelor
3 Planificarea îngrijirilor C utilizarea planului de intervenţii elaborate
4 Executarea îngrijirilor D elaborarea diagnosticului de îngrijire
5 Evaluarea E stabilirea obiectivelor şi a mijloacelor de realizare
a obiectivelor
TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte

1. Asistenta medicală este profesionista c. realizează cu familia şi aparţinătorii


care: o relaţie funcşională de
a. respectă fiinţa umană ca entitate colaborare.
bio-psiho-socială în interrelaţii cu 2. Responsabilităţile care definesc
mediul înconjurător, cu valorile şi direcţiile importante, descrise de,,
principiile sale de viaţă; Codul pentru asistentele medicale"
b. acordă îngrijiri într-un mediu sunt:
terapeutic securizant; a. promovarea sănătăţii;
b. prevenirea îmbolnăvirilor;

3
c. restabilirea sănătăţii; c. cunoaşterea pacientului.
d. înlăturarea suferinţei. 10. Cadrul conceptual al îngrijirilor
3. Nursa generalistă presupune: cuprinde următoarele elemente:
a. o pregătire pluridisciplinară; a. scopul profesiei şi beneficiarul ei;
b. însuşirea competenşelor de bază şi b. rolul asistentei medicale;
nu numai cunoştinţele; c. natura intervenţiilor aplicate
c. să aibă cunoştinşe de psihologie; beneficiarului şi consecinţele
d. să aibă atitudine pozitivă faţă de acestor intervenţii.
pacient şi familia sa ; 11. Cunoştinţele însuşite de asistentă în
e. să aibă capacitate de empatie. procesul educativ sunt de natură:
4. Fenomenele urmărite de asistenta a. ştiinţifică, tehnică, relaţională;
medicală sunt reacţiile : b. etice, legislative;
a. individuale ; c. ambele.
b. familiale ; 12. Demersul ştiinţific al îngrijirilor
c. de grup. constituie pentru asistentă:
5. Funcţiile asistentei medicale sunt de a. un instrument de investigaţii,
natură : analiză;
a. independentă; b. un instrument de planificare şi
b. dependentă; evaluare a îngrijirilor;
c. interdependentă. c. un scop în sine.
6. Funcţia asistentei medicale, de natură 13. Relaţia asistentă-pacient reprezintă un
independenta, presupune: proces bazat pe:
a. stabilirea relaţiilor de încredere cu a. încredere, demnitate, respect;
persoana îngrijită şi cu b. comunicare afectivă, colaborare;
aparţinătorii; c. aplicarea sarcinilor care nu-i
b. aplicarea metodelor de observaţie, depaşesc limitele de competenţă.
de tratament sau de readaptare; 14. Funcţiile autonome ale asistentei
c. promovarea unor condiţii mai bune medicale constau în:
de viaţă şi sănătate. a. asigurarea confortului fizic şi psihic
7. Funcţia asistentei medicale, de natură al pacientului;
dependenta, presupune: b. administrarea medicaţiei;
a. observarea, la pacient a c. stabilirea relaţiilor de încredere cu
modificărilor produse de boală sau pacientul şi aparţinătorii;
tratament; d. transmiterea de informaţii şi
b. asigurarea ingrijirilor de confort; învăţăminte pacientului pentru
c. actiuni de rezolvare a problemelor păstrarea sănătăţii.
psihosociale. 15. Rolul asistentei medicale este:
8. Funcţia asistentei medicale, de natură a. să asigure îngrijirea pacientului
interdependenta, presupune: numai în raport cu indicaţiile
a. actiuni de depistare a tulburărilor de medicului;
ordin fizic, psihic sau social; b. să ajute persoana bolnavă să-şi
b. acţiuni de educaţie pentru sănătate; recapete sănătatea;
c. actiuni de rezolvare a problemelor c. să suplinească persoana bolnavă
psihosociale. pentru satisfacerea nevoilor sale.
9.Elementele de competenţă pentru 16. În elaborarea unui cadru conceptual
practicarea unor îngrijiri de calitate privind îngrijirile, orientarea nouă este
constau în: către:
a. cunoaşterea unui model de îngrijire a. îngrijiri centrate pe sarcini;
(nursing); b. îngrijiri centrate pe persoana
b. cunoştinţe acumulate şi cunoaşterea îngrijită;
demersului ştiinţific; c. ambele.

4
17. Scopul îngrijirilor după modelul 23. Abilităţile asistentei medicale pentru a
conceptual al Virginiei Henderson este: facilita un interviu sunt:
a. păstrarea independenţei individului a. capacitatea de a formula întrebări
în satisfacerea nevoilor sale; inchise sau deschise;
b. suplinirea individului în ceea ce nu b. capacitatea de a evalua obiectiv
poate face singur; observaţiile şi de a le sintetiza;
c. ambele. c. disponibilitatea de ascultare activă a
18. Nursingul, ca parte integrantă a pacientului şi de a-l readuce la
sistemelor de sănătate cuprinde: subiect;
a. promovarea sănătăţii şi prevenirea d. disponibilitatea de a comenta cu
îmbolnăvirilor; pacientul datele obţinute.
b. îngrijirea persoanelor bolnave; 24. Aşezaţi în ordine etapele procesului
c. promovarea sănătăţii, prevenirea de îngrijire:
îmbolnăvirilor, îngrijirea a. culegerea datelor – assesmentul;
persoanelor bolnave fizic şi psihic, b. planificarea îngrijirilor;
precum si a persoanelor c. analiza şi interpretarea datelor;
handicapate, in orice tip de unitate d. evaluarea rezultatelor;
sanitară. e. implementarea planului.
19. Modelul conceptual al îngrijirilor după 25. Independenţa în satisfacerea nevoilor
Virginia Henderson precizează: fundamentale e reprezentată de:
a. individul este un tot; a. satisfacerea unei nevoi
b. individul este un tot prezentând 14 fundamentale prin acţiuni proprii;
nevoi fundamentale; b. satisfacerea unei nevoi
c. individul este un tot prezentând 14 fundamentale cu ajutorul altei
nevoi fundamentale pe care persoane;
trebuie să şi le satisfacă. c. satisfacerea uneia sau mai multor
20. Clasificarea nivelurilor de dependenţă nevoi fundamentale prin acţiuni
(I-IV) se face în funcţie de: proprii în funcţie de gradul de
a. punctajul obţinut actualizând creştere şi dezvoltare al persoanei.
satisfacerea fiecărei nevoi; 26. Manifestarea de dependenţă este:
b. durata problemelor actuale; a. semn observabil care permite
c. apariţia problemelor potenţiale. identificare stării de dependenţă;
21. Procesul de îngrijire reprezintă: b. incapacitatea persoanei de a-si
a. metodă care permite acordarea satisface una din nevoile sale
îngrijirilor; fundamentale;
b. un mod ştiinţific de rezolvare a c. lipsa de cunoştinţe a persoanei
problemelor pacientului pentru a asupra modului în care să-şi
răspunde nevoilor sale fizice, satisfacă nevoile fundamentale.
psihice sau sociale; 27. Pacientul poate sa prezinte
c. un mod de asigurare în serie a următoarele forme de depentenţă:
îngrijirilor acordate pacientului. a. actuală, potenţială;
22. Interviul reprezintă: b. descrescândă, permanentă;
a. forma specială de interacţiune c. ambele.
verbală; 28. Sursele de dificultate pot fi cauzate
b. metodă de culegere a datelor de:
variabile şi stabile; a. factori de ordin fizic, psihologic,
c. instrument de personalizare a social, spiritual ;
îngrijirilor. b. factori legaţi de insuficiente
cunoştinţe ;
c. ambele.

5
29. Sursele de dificultate de ordin fizic c. enunţul manifestării de dependenţă.
cuprind : 36.Diagnosticul de îngrijire:
a. toate obstacolele fizice de natura a. orientează asistenta spre intervenţii
intrinsecă; autonome; ţine cont de problema
b. toate obstacolele fizice de natura de sănătate în sine a pacientului;
extrinsecă; b. orientează practicianul spre
c. toate obstacolele fizice de natura tratament.
intrinsecă sau extrinsecă ce 37.Planificarea ingrijirilor, a treia etapă a
influenţează negativ satisfacerea procesului de ingrijire, presupune:
uneia sau mai multor nevoi a. stabilirea unui plan de intervenţie;
fundamentale. b. prevederea etapelor şi a mijloacelor
30. Sursele de dificultate de ordin social de desfăşurare;
cuprind problemele generate persoanei în c. prevederea precauţiilor care trebuie
raport cu: luate.
a. anturajul său; 38.Pentru fiecare problemă de
b. partenerul de viaţă; dependenţă se pot formula:
c. familia sa; a. un obiectiv;
d. prientenii; b. mai multe obiective;
e. colegii de muncă. c. unul sau mai multe obiective.
31.Mijloacele principale cele mai eficace 39.Asistenta care întocmeşte planul de
de a obţine informaţiile dorite despre îngrijire trebuie să se gândească la
pacient sunt: intervenţii care:
a. observarea pacientului; a. răspund nevoilor specifice ale
b. interviul pacientului; pacientului;
c. consultarea surselor secundare. b. conduc la realizarea obiectivelor;
32.Elementele de evitat în utilizarea c. ambele.
observaţiei sunt: 40.Intervenţiile trebuie să fie:
a. subiectivismul; a. novatoare, personalizate;
b. judecăţi preconcepute; b. observabile, măsurabile
c. rutina şi superficialitatea: (evaluabile);
d. lipsa de concentraţie şi continuitate. c. ambele.
33.Interviul: 41.Realizarea intervenţiei reiese din
a. este o formă de interacţiune verbală evaluarea stării pacientului:
între asistentă şi pacient; a. înainte de intervenţie;
b. permite depistarea nevoilor b. înainte, în timpul şi după
nesatisfăcute ale persoanei; intervenţie;
c. este un instrument de personalizare c. după intervenţie.
a îngrijirilor. 42.Fiecare plan de îngrijire va fi completat
34.Dificultatea în analiza şi interpretarea cu:
datelor provine din: a. intervenţii constante;
a. numarul mare de date culese, b. elemente de supravegheat;
varietatea surselor de informaţii; c. intervenţii cu rol delegat.
b. caracterul schimbător al unui 43.În munca sa pentru pacient, asistenta
număr mare de date; trebuie să comunice cu el în multiple
c. subiectivitatea persoanei care circumstanţe:
culege datele. a. când acesta ajunge la spital;
35.Diagnosticul de îngrijire cuprinde: b. când se face interviul pentru
a. descrierea procesului patologic; culegerea datelor;
b. enunţul problemei de dependenţă, a c. când se execută îngrijirile zilnice.
sursei de dificultate şi a
manifestării de dependenţă;

6
44.Evaluarea îngrijirilor: c. aduce o apreciere asupra
a. este o condiţie absolută a calităţii progresului pacientului în raport cu
îngrijirilor; intervenţiile asistentei medicale.
b. trebuie să se facă cu regularitate, la
diverse intervale;

BAREM CORECTARE - BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI

TESTUL I - ADEVĂRAT / FALS


NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
2 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
3 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
4 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24
5 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24
6 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24
7 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24
8 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24
9 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24
10 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 b Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 33-34
corespunzătoare nevoilor fundamentale, L.
Titircă, 2002
2 d idem 33-34
3 e idem 33-34
4 a idem 33-34
5 c idem 59

1 b idem 38
2 d idem 38
3 e idem 38
4 c idem 38
5 a idem 38
TESTUL III- INTREBĂRI TIP GRILĂ
1 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 7
2 a,b,c,d idem 14
3 a,b,c,d,e idem 14
4 a,b,c idem 14
5 a,b,c idem 16
6 a,c idem 16
7 a idem 16
8 a,b,c idem 17
9 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8

7
10 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
11 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
12 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
13 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
14 a,c,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
15 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
16 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
17 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 22
18 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
19 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
20 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
21 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 22
22 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
23 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
24 a,c,b,e,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
25 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 22
26 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 22
27 c Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 35
corespunzătoare nevoilor fundamentale, L.
Titircă, 2002
28 c idem 36
29 c idem 30
30 a,b,c,d,e idem 36
31 a,b,c idem 41
32 a,b,c,d idem 41
33 a,b,c idem 42
34 a,b,c idem 48
35 b idem 52
36 a idem 59
37 a,b,c idem 60
38 c idem 64
39 c idem 65
40 c idem 65
41 b idem 66
42 a,b,c idem 68
43 a,b,c idem 70
44 a,b,c idem 72

8
MODULUL 14 : FIINȚA UMANA ȘI NURSING-UL

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals .

1. Respirația este influențată de postură, somn,exercițiul fizic;


2. Respirația la copii este tip costal superior.
3. Apneea reprezintă accelerarea respirației.
4. Cianoza este un semn grav,care arată lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor.
5. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.
6. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
7. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.
8. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.
9. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.
10. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h.
11. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.
12. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.
13. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.
14. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod
independent.
15. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile.
16. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.
17. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi
valori.
18. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.
19. Climatul influenteaza temepratura corpului.
20. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului
intre 370- 380C.
21. Copilul febril poate prezenta convulsii.
22. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.
23. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.
24. Escarele sunt distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala.
25. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura..

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Subfebrilitate A 36-370C
2 Afebrilitate B 38-390 C
3 Febra ridicata C 37-380 C
4 Hiperpirexie D Peste 400 C
5 Febra moderata E 39-400C

B. Asociați noțiunile din cele două coloane


1 Tulburari calitative ale urinei A Poliurie
2 Tulburari de emisie urinara B Hematurie
3 Tulburari cantitative ale urinei C Polakiurie
4 Independenta in a se misca D Atrofie musculara
5 Dependenta in a se misca E Miscari de flexie si extensie

9
C. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Alterarea vocii A Escare
2 Alterarea tegumentelor B Vomica
3 Eliminare inadecvata C Disfonie
4 Limitarea miscarilor D Anorexie
5 Alimentatie inadecvata E Anchiloza

TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte

1. Frecventa respiratiei la persoana a) 20-30%;


adulta este: b) 13% pentru fiecare grad de
a) 14-16 respiratii/min; temperatura peste 370 C;
b) 16-18 respiratii/min; c) 10%.
c) 18-22 respiratii /min. 10.Tulburarile de mictiune sunt:
2. Concentratia O2 in aerul inspirat este: a) poliuria,oliguria,disuria;
a) 21%; b) anuria,polachiuria,nicturia;
b) 15-16%; c)nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,
c) 24%. incontinenta urinara.
3. Hipoxia reprezinta : 11. Incontinenta urinara reprezinta:
a) scaderea cantitatii de O2 in sange; a) incapacitatea vezicii urinare de a-si
b) scaderea cantitatii de O2 in goli continutul;
tesuturI; b) eliminarea inconstienta,involuntara
c) scaderea cantitatii de O2 in sange. a urinei;
4. Respiratia este influentata de postura c) mictiuni incoluntare nocturne.
persoanei si este favorizata de: 12. Hipostenuria reprezinta:
a) pozitia ortostatica si sezand; a) urina in sange;
b) pozitia sezand si clinostatica; b) urina cu densitate scazuta sub
c) pozitia decubit lateral. 1010;
5. Declansarea hemoptiziei este c) urina in cantitate redusa/24h.
precedata de : 13. Varsaturile alimentare cu continut
a) senzatie de caldura vechi sunt manifestari de dependenta
retrosternala,jena respiratorie; intalnite in:
b) senzatie de voma; a) stenoza pilorica;
c) varsatura. b) la gravide;
6. Eliminarea sangelui provenind din c) in colecistite.
arborele bronsic se defineste ca: 14. Vomica reprezinta:
a) hematemeza; a) varsatura cu continut alimentar;
b) hemoptizie; b) eliminarea unor colectii de puroi
c) hematurie. sau exsudat din caile respiratorii;
7. Factorii biologici care influenteaza c) varsatura fecaloida.
pulsul sunt: 15. Hemoragiile menstruale prelungite se
a) varsta, alimentatia,inaltimea numesc:
corporala; a) menoragii;
b) emotiile si plansul; b) oligomenoree;
c) varsta. c) hipermenoree.
8. Pulsul dicrot se manifesta astfel: 16. Nevoia de somn la persoana adulta
a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale; sanatoasa este de:
b) se percep doua pulsatii,una a) 7-9h/24h;
puternica, alta slaba, urmata de pauza; b) 12-14h/24h;
c) pulsatii abia perceptibile c) 6-8h/24h.
9. In starile de hipertermie nevoile
energetice ale organismului cresc cu:

10
17. Prin masurarea temperaturii in 26.Afazia este manifestarea comunicarii
cavitatile inchise valorile ei pot creste ineficiente care priveste:
cu: a) scaderea masei musculare;
a) 0,8- 10C; b) tulburarea sensibilitatii pielii;
b) 0,5- 0,80C; c) incapacitatea de a pronunta
c) 0,3- 0,50C. cuvintele.
18. Subfebrilitatea reprezinta: 27. Amnezia reprezinta:
a) scaderea temperaturii corporale a) tulburarea memoriei;
sub 360C; b) tulburare de gandire;
b) mentinerea temperaturii intre 37 si c) tulburare de perceptie.
380C; 28. Hemiplegia se defineste ca pierderea
c) mentinerea temperaturii intre 38 si totala a functiei motorii a:
390 C. a) membrelor inferioare;
19. Starea de hipotermie este b) unei jumatati laterale a corpului;
determinata de: c) unui membru.
a) pierderea excesiva de caldura; 29. Coma este o pierdere totala sau
b) cresterea arderilor din organism; partiala a:
c) intensificarea metabolismului. a) constientei;
20. Pacientul cu hipertermie prezinta: b) constientei cu alterarea functiilor
a) tegumente palide; vegetative;
b) frisoane,piele calda,rosie; c) a constientei, mobilitatii
c) ambele. sensibilitatii cu conservarea celor mai
21.Echilibrul intre termogeneza si importante functii vegetative.
termoliza - homeotermia se realizeaza 30. Pacientul cu comunicare ineficienta
prinmecanisme fizice: la nivel afectiv se poate manifesta
a) prin:
evaporarea,radiatia,conductia,convectia; a) agresivitate, euforia,egocentrism;
b) vasodilatatia,vasoconstrictia; b)fobie,apatie;
c) reducerea proceselor metabolice c) disartrie,dislalie.
din organism. 31. Pacientul care-si satisface autonom
22. Factorii biologici care influenteaza nevoia de recreere prezinta
satisfacerea nevoii de a se imbraca si urmatoarele manifestari de
dezbraca sunt: independenta:
a) clima, emotiile,cultura,credinta; a) satisfactie,placere;
b) varsta, activitatea,cultura; b) destindere, amuzament;
c) varsta,activitatea,talia,statura.\ c) ambele.
23. Functiile pielii sunt: 32.Frecventa respiratiei variaza in functie
a) de protectie si termoreglare,de de:
depozit,de excretie; a) varsta, sex;
b) de absorbtie,de respiratie; b) pozitie,temperatura mediului
c) toate. ambiant;
24. Alterarea integritatii pielii si c) starea de veghe sau somn.
mucoaselor se manifesta prin: 33. Dispneea Kussmaul este:
a)escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,esc a) o respiratie in patru timpi, o
are; inspiratie profunda urmata de o
b) alopecie; scurta pauza si o expiratie scurta,
c) vitiligo. zgomotoasa, dupa care urmeaza o
25.Urmatoarele manifestari de alta pauza scurta;
dependenta sunt la nivel senzorial,in b) o respiratie accelerata;
afara de: c) o perturbare ritmica si periodica a
a) hipoacuzie,anosmie; respiratiei.
b) paralizie; 34. Dispneea Cheyne- Stockes este:
c) cecitate,hipoestezie. a) o respiratie accelerata;

11
b) o perturbare ritmica si periodica a 43. Deformarile coloanei vertebrale se
respiratiei; pot manifesta astfel:
c) o respiratie cu amplitudini a) cifoza,lordoza,scolioza;
crescande pana la maximum si apoi b) lordoza,genu varum;
scazand pana la apnee, ce dureaza c) cifoza,lordoza.
10-20 secunde. 44. Obiectivele asistentei medicale in
35. In obstructia cailor respiratorii ingrijirea pacientului care
pacientul prezinta urmatoarele expectoreaza urmaresc:
manifestari de dependenta, cu a) pacientul sa nu devina sursa de
exceptia: infectie nosocomiala:
a) respiratie dificila pe nas; b) pacientul sa aiba caile respiratorii
b) secretii nazale abundente; permeabile;
c) respiratie ritmica. c) pacientul sa beneficieze de
36. Pulsul este influentat de urmatorii microclimat optim.
factori biologici, cu exceptia: 45. Pacientul care satisface nevoia de
a) varsta; recreere prezinta ca manifestari de
b) emotiile; independenta :
c) inaltimea corporala. a) destindere,satisfactie ;
37. Factorii care determina tensiunea b) plictiseala ;
arteriala sunt; c) placere,amuzament.
a) debitul cardiac; 46.La adult temperatura normala a
b) forta de contractie a inimii; corpului masurata in axila este :
c) elasticitatea si calibrul vaselor. a) 36,1- 37,80 C;
38. Factorii biologici care influenteaza b) 36- 370 C;
TA sunt urmatorii, cu exceptia: c) 36,3- 36,50 C
a) varsta; 47.Temperatura cea mai crescuta a
b) activitatea; corpului se inregistreaza:
c) climatul. a) dimineata intre orele 3.00-5.00;
39. Valoarea normala a TA la adult este: b) la pranz intre orele 12.00-14.00;
a) 100-200 max;60-75 mm Hg min; c) seara intre orele 20.00-23.00.
b) peste 150max;peste 90mm Hg 48.Pentru cresterea temperaturii la nou-
min; nascut , se pot folosi:
c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min. a) termoforul;
40. Urmatoarele manifestari de b) paturile calde;
dependenta reprezinta tulburari de c) impachetari cu parafina.
emisie urinara, cu exceptia: 49. In planul de nursing al bolnavului cu
a) polakiuria; hipertermie,se va evalua zilnic;
b) disuria; a) temperatura corporala;
c) hematuria. b) scaunul;
41. Izostenuria reprezinta: c) aspectul tegumentelor.
a) densitatea crescuta a urinei (urina 50. Anxietatea reprezinta:
concentrata); a) stare de neliniste, disconfort;
b) densitate mica a urinei (urina b) stare de incetinire a gandirii;
diluata); c) pierderea memoriei.
c) urina cu densitate mica ce se 51.Bolnavul care comunica ineficient la
mentine in permanenta la aceleasi nivel afectiv prezinta:
valori, indiferent de regimul a) agresivitate;
alimentar. b) atitudine receptiva si de incredere
42. Ischiuria reprezinta: in alte persoane;
a) incapacitatea vezicii urinare de a- c) fobie.
si elimina continutul; 52.Paraplegia se defineste ca pierderea
b) eliminarea urinei cu durere si cu totala a fortei musculare motorii:
mare greutate; a) a jumatatii drepte a corpului;
c) senzatie de mictiune frecventa. b) a membrelor inferioare;

12
c) a unui singur membru. 56. Hipostenuria reprezinta densitatea
53. Manifestarile de independenta urinei:
privind comunicarea pacientului a) normala;
sunt: b) crescuta;
a) expresia nonverbala; c) scazuta.
b) functionarea normala a organelor 57. Anuria reprezinta:
de simt; a) absenta urinei in vezica;
c) reactiile afective in exces. b) scaderea cantitatii de urina;
54. Frustrarea reprezinta: c) eliminarea urinei cu dificultate.
a) de sensibilitate a pielii; 58. Poliuria reprezinta:
b) conditia de individ refuzat sau a-si a) mictiuni frecvente in cantitati mici;
refuza satisfacerea unei nevoi; b) eliminarea unei cantitati mai mari
c) incapacitatea de a pronunta de 2500ml;
cuvintele. c) sete exagerata.
55. Enurezisul este: 59. Vomica este:
a) pierdere de urina in timpul noptii; a) varsatura alimentara;
b) pierderea involuntara de urina in b) senzatie de varsatura;
timpul noptii la copii peste 3 ani; c) eliminarea unei colectii masive de
c) inversarea raportului dintre puroi,sau exsudat din caile
numarul mictiunilor emise ziua fata respiratorii.
de cele emise noaptea.

BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINȚA UMANĂ ȘI NURSING


TESTUL I- ADEVĂRAT/FALS
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINA
INTREBARII
1 A L Titirca Ghid de nursing 1998 Ed. Viata 109
Medicala Romaneasca
2 F Ghid de nursing 109
3 F Ghid de nursing 109
4. A Ghid de nursing 109
5 F Ghid de nursing 109
6 A Ghid de nursing 145
7 F Ghid de nursing 145
8 F Ghid de nursing 145
9 A Ghid de nursing 145
10 A Ghid de nursing 145
11 F Ghid de nursing 145
12 A Ghid de nursing 145
13 A Ghid de nursing 159
14 F Ghid de nursing 159
15 A Ghid de nursing 159
16 A Ghid de nursing 159
17 F Ghid de nursing 186
18 A Ghid de nursing 186
19 A Ghid de nursing 186
20 F Ghid de nursing 186
21 A Ghid de nursing 186
22 F Ghid de nursing 186
23 F Ghid de nursing 196

13
24 A Ghid de nursing 196
25 A Ghid de nursing 196
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 C Ghid de nursing 183
2 A Ghid de nursing 183
3 E Ghid de nursing 183
4 D Ghid de nursing 183
5 B Ghid de nursing 183
B Ghid de nursing 159
1 B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 12
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca,
2 C idem 12
3 A idem 12
4 E idem 12
5 D idem 12
C idem
1 C L titirca Ghid de nursing 1996
2 A Ghid de nursing
3 B Ghid de nursing
4 E Ghid de nursing
5 D Ghid de nursing
TESTUL III GRILA
1 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
2 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
3 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
4 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
5 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
6 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
7 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
8 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
9 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
10 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
11 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
12 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
13 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
14 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
15 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
16 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
17 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
18 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
19 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
20 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
21 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
22 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
23 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
24 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
25 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
26 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
27 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
28 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20

14
29 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
30 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
31 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
32 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
33 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
34 b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
35 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
36 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
37 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
38 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
39 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
40 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
41 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
42 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
43 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
44 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
45 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
46 b L Titirca Ghid de nursing 187
47 c Ghid de nursing 187
48 a,b Ghid de nursing 187
49 a,c Ghid de nursing 187
50 a Ghid de nursing 215
51 a,c Ghid de nursing 215
52 b Ghid de nursing 215
53 a,b Ghid de nursing 216
54 b Ghid de nursing 221
55 b Ghid de nursing 146
56 c Ghid de nursing 146
57 a Ghid de nursing 146
58 b Ghid de nursing 146
59 c Ghid de nursing 146

15
MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals .
1. EKG, explorează activitatea bioelectronică produsă de inimă şi vase.
2. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.
3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul.
4.Ritmul rapid de administrare a soluţiilor poate determina accidente
grave,stop cardiac.
5. Cistoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare.
6.Spălarea mâinilor este cea mai importantă procedură pentru prevenirea infecţiilor.
7. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure
după utilizare
8. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de
contactul cu un nou pacient, iar mâinile spălate.
9. Riscul contactării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
10.Fără o curăţire adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi
aspiratorul mecanic pentru secreţii.
12. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
13. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine
timp îndelungat.
14. Presiunea venoasă măsurată periferic are valoare de 110-140 mm Hg.
15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesită o pregătire sumară în
dimineaţa examenului.
16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de
infecţie urinară.
17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore.
18 . Măsurarea temperaturii bazele (măsurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulaţiei.
19. Colposcopia = explorare prin care se măsoară cavitatea uterină.
20. În vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregătită cu o spălătură vaginală.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Injectia i.m A crearea unei cai false
2 Sondaj vezical B hiperhidratare

3 Perfuzia C neformarea papulei caracteristice


4 Injectia s.c D flegmon

5 Injectia i.d E lipodistrofie

16
B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Spalatura gastrica A sonda Einhorn


2 Sondaj duodenal B sonda Faucher
3 Injectia intravenoasa C garou

4 Gastroscopie D seringa Guyon


5 Spalatura auriculara E endoscop

C. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Sondajul traheo-bronşic A durere vie, paralizia nervului sciatic


2 Sondajul vezical la B tuse,intoxicaţii
bărbaţi
3 Sondajul duodenal C crearea unei căi false
4 Sondajul gastric D înfundarea sondei cu alimente
5 Injectii i.m. E greţuri,vărsături

D. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Administrarea medicamentelor A Dezinfectia si descongestionarea


pe cale i.v. este aleasa pentru mucoasele inflamate, fluidificarea sputei
2 Avantajele administrarii B Dozarea precisa a medicamentelor si
medicamentelor pe cale obtinerea unui efect rapid
parenterala sunt
3 Scopul administrarii C Durere vie, paralizia nervului sciatic
medicamentelor pe cale
parenterala
4 Complicatiile unei injectii i.m. D Este explorator si terapeutic
sunt
5 Scopul inhalarii E Efectul rapid al medicamentelor
medicamentelor cu
ajutorul vaporilor de apa este

17
TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte

1. Infecţia se defineşte astfel: c) ultrasunetele.


a) reacţia locală sau generală 9.Încărcătura casoletelor introduse în
rezultată din pătrunderea şi autoclav este importantă pentru a obţine o
multiplicarea agentului microbian în sterilizare eficientă:
organism; a) nu depăşeşte 120 g/dm3;
b) reacţia locală determinată de b) este de 150 g/dm3;
pătrunderea microbului în organism; c) este de 175 g/dm3.
c) boala rezultată ca urmare a 10.Dezinfecţia este operaţia:
pătrunderii microbului în organism a) de distrugere a agenţilor infecţioşi
2. Sterilizarea ca metodă de prevenire a de pe tegumente, mucoase, obiecte şi
infecţiilor reprezintă: din încăperi;
a) totalitatea procedeelor prin care b) de distrugere a paraziţilor de pe
sunt distruse toate formele de obiecte;
existenţă a microorganismelor; c) de distrugere a insectelor
b) totalitatea procedeelor prin care transmiţătoare de microbi.
sunt distruse toate formele de 11. Ortopneea se defineşte ca o:
existenţă a microorganismelor, de la a) expectoraţie seroasă;
suprafaţa sau profunzimea unui b) respiraţie in poziţie verticală a
obiect; corpului;
c) totalitatea procedeelor de c) respiraţie in poziţie orizontală a
distrugere a microbilor din mediul corpului
înconjurător. 12.Spălarea de decontaminare a mâinilor
3. Care din următorii termeni poate fi se face astfel:
definit ca absenţa tuturor microbilor? a) spălare cu apă şi săpun;
a) steril; b) spălare cu apă, săpun, fiecare cu
b) curat; periuţă, uscare şi aplicare de alcool 2x5
c) dezinfectat. ml;
4. Mănuşile din cauciuc se sterilizează în c) spălare cu apă, săpun, frecare cu
vederea folosirii pentru o intervenţie periuţa, uscare.
chirurgicală astfel: 13. Drenajul postural inseamnă:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.; a) eliminarea secreţiilor bronşice prin
b) poupinel, 60 min-180°C; tuse;
c) autoclav 30 min-1,5 atm. b) utilizarea gravitaţiei pentru
5. Materialul moale pentru efectuarea drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar;
pansamentului se sterilizează astfel: c) o incizie la care se aplică un tub
a) autoclav 30 min-2,5 atm.; de dren.
b) poupinel 60 min-180°C; 14. Dezinfecţia termometrelor se face prin
c) autoclav 30 min-1,5 atm. submerjarea lor în soluţie de:
6.Pentru manevrarea materialelor şi a) cloramină 5-10 g ‰
instrumentelor sterile se poate utiliza: b) alcool 70˚
a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă; c) bromocet 1 g ‰
b) mâna spălată cu apă şi săpun; 15. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză
c) pensa de servit. este:
7.În urma controlului umidităţii materialelor a) şezand cu trunchiul semiflectat,
sterilizate la autoclav s-a înregistrat: braţele pe coapse;
a) 5% umiditate; b) şezand cu braţul ridicat deasupra
b) 10% umiditate; cefei pană la urechea opusă de
c) 50% umiditate; partea unde se practică puncţia;
care este umiditatea admisă? c) şezand cu braţele pe langă corp.
8. Sterilizarea prin metode fizice 16.Pentru manevrarea unor soluţii
utilizează: dezinfectante, personalul medical
a) căldura,radiaţiilegamma; respectă măsurile de protecţia muncii:
b) radiaţiile ultrascurte; a) utilizarea mănuşilor de cauciuc;
18
b) utilizarea măştilor de protecţie; 24. Recoltarea sângelui capilar pentru
c) utilizarea ochelarilor de protecţie. examenul hematologic se face prin:
17.Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var a) înţepare în pulpa degetului:
cloros se are în vedere: b) înţepare pe faţa plantară a
a) preparare zilnică; halucelui;
b) depozitare în recipiente din metal; c) puncţie venoasă.
c) depozitare în recipiente închise la 25. Odată cu varsta, eficacitatea
culoare din material plastic. mecanismelor de termoreglare
18.Dezinsecţia reprezintă: diminueaza.
a) distrugerea insectelor; In jurul cărei valori se situează
b) distrugerea insectelor care pot temperatura normală la o persoană
transmite boli infecţioase; varstnică:
c) distrugerea păduchilor. a) 36°C;
19.Circuitele funcţionale în unităţile b) 37,4°C;
sanitare respectă următoarele elemente: c) 35,1°C.
a) circuitul aseptic indică sensul de 26.Recoltarea sângelui pentru examenele
circulaţie pentru protecţia împotriva biochimice se face prin:
infecţiilor; a) puncţie venoasă - dimineaţa,
b) circuitul septic asigură condiţii de bolnavul fiind ,.â jeune1';
protecţie împotriva infecţiilor; b) înţepare în pulpa degetului;
c) între circuitul septic şi cel aseptic c) ambele.
funcţionează principiul neseparării 27.Recoltarea sângelui pentru examene
circuitelor. bacteriologice se face:
20.Infecţiile intraspitaliceşti se definesc a) când se suspectează o
astfel: bacteriemie;
a) îmbolnăviri de natură infecţioasă b) când se suspectează o septicemie;
contractate în spital; c) ori de câte ori pacientul are febră.
b) îmbolnăviri de natură infecţioasă 28.Recoltarea exsudatului faringian se
care se manifestă după externarea face pentru:
pacientului a) depistarea purtătorilor sănătoşi de
c) îmbolnăviri de natură infecţioasă germeni;
contractate în spital şi care se b) depistarea germenilor patogeni de
manifestă în timpul internării sau după la nivelul faringelui;
externare. c) depistarea unor afecţiuni digestive.
21. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor 29.Pentru recoltarea exsudatului faringian
nosocomiale: avem nevoie de următoarele materiale cu
a) pacienţii vârstnici, taraţi; excepţia:
b) pacienţii supuşi manevrelor a) eprubetă cu tampon faringian sau
invazive; ansă de platină:
c) pacienţii internaţi de urgenţă în b) spatulă linguală;
spital. c) seringă şi ace de unică folosinţă.
22. Oxigenoterapia este un act terapeutic: 30.Recoltarea urinei pentru urocultură se
a) etiologic; face:
b) simptomatic; a) la jumătatea micţiunii;
c) de urgenţă b) prin sondaj vezical;
23. Cand calea naturală eficientă in c) din urina colectată timp de 24 h.
administrarea alimentelor nu poate fi 31.Recoltarea urinei pentru urocultură se
folosită pentru bolnavul chirurgical, cel face:
puţin in primele zile postoperator, putem a) înainte de administrarea
folosi următoarele căi: antibioticelor;
a) gastrostomia; b) concomitent cu administrarea
b) calea intravenoasă; antibioticelor;
c) sonda nazogastrică sau c) ambele.
nazojejunală.

19
32.Pentru efectuarea tubajuiui gastric b) pregătirea pentru intervenţii
avem nevoie de: chirurgicale asupra rectului;
a) sonda gastrică Faucher; c) pregătirea pacientului pentru
b) sonda duodenală Einhorn; alimentare sau hidratare.
c) sonda Metras. 41.Antibiograma este metoda de laborator
33. Trebuie să efectuezi un exudat care:
faringian pacientului D., de 3 ani; cu a) determină prezenţa microbilor;
portamponul steril ştergi: b) arată sensibilitatea microbilor faţă
a) amigdalele; de antibioticul respectiv;
b) orofaringele; c) nu arată decat creşterea
c) valul palatin. germenilor.
34.Sondajul duodenal efectuat în scop 42.Pentru pregătirea copiilor in vederea
terapeutic se face pentru: explorării radiologice a colonului se
a) drenarea căilor biliare; efectuează:
b) alimentaţie artificială; a) clismă evacuatoare;
c) evidenţierea unor boli parazitare b) pauză alimentară de 12 ore;
ale duodenului sau căilor biliare. c) administrare de purgative.
35.Pentru drenarea căilor biliare prin tubaj 43. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă
duodenal pacientul este aşezat în poziţie: la valori corecte, pacientul se va afla:
a) decubit dorsal; a) in decubit dorsal;
b) decubit lateral stg; b) in repaus fizic şi psihic timp de 5-
c) decubit lateral dr. 10 minute;
36.Sondajul vezical efectuat în scop c) in cadrul intim, alături de familie.
explorator se face pentru: 44. Indicaţi tehnica corectă a recoltării
a) recoltarea unei cantităţi de urină sputei pentru examinări bacteriologice şi
pentru examenul de laborator; antibiogramă:
b) depistarea unor modificări a) pacientul va respira adanc, va tuşi
patologice ale uretrei şi vezicii urinare; şi expectora intr-un recipient steril, oferit;
c) evacuarea conţinutului b) pacientul va tuşi şi expectora intr-o
(când aceasta nu se face spontan). tăviţă renală;
37.Complicaţiile imediate ale sondajului c) in cursul zilei va bea lichide multe
vezical sunt: şi sputa va fi recoltată inainte de culcare.
a) lezarea traumatică a mucoasei 45. Efectuarea puncţiei pleurale
uretrale: exploratorie poate determina următoarele
b) crearea unei căi false prin forţarea accidente vitale:
sondei; a) tromboflebită profundă a
c) boli infecţioase, prin introducerea membrelor superioare;
germenilor patogeni prin manevre şi b) stop cardio-respirator reflex;
instrumente nesterile. c) riză de astm bronşic;
38.Spălătura gastrică este indicată în: d) anurie.
a) intoxicaţii alimentare sau cu 46. După ce aţi obiectivat hemoptizia, ce
substanţe toxice; explorări consideraţi utile şi imediate:
b) pregătirea preoperatorie în a) radiografie baritată gastro-
intervenţiile de urgenţă; duodenală pentru excluderea unei
c) ulcer gastric în perioada dureroasă. cauze digestive;
39.Spălătura gastrică este contraindicată b) radiografie toraco-pulmonară;
în: c) determinarea grupei sanguine, TC,
a) intoxicaţii cu substanţe caustice; TS, pentru o eventuală intervenţie
b) hepatite cronice, varice esofagiene; chirurgicală;
c) staza gastrică însoţită de procese d) citologia sputei.
fermentative. 47. Pacientului i se prescrie drenaj
40.Efectuarea clismelor în scop evacuator postural. Scopul este să:
se face pentru: a) crească aportul sanghin la plămani;
a) evacuarea conţinutului intestinului b) intărească musculatura
gros; respiratorie;

20
c) indepărteze lichidele din activitatea 56.Accidentele injecţiei intramusculare
pleurală; sunt:
d) indepărteze secreţiile acumulate in a) durere vie prin atingerea nervului
arborele respirator sciatic;
48. Valorile normale ale pulsului la copilul b) paralizie prin înţeparea unui vas;
de 5 ani pot fi intre: c) embolie prin introducerea
a) 120-140/min.; accidentală într-un vas de sânge a
b) 80-100/min.; unei substanţe uleioase.
c) 90-100/min. 57. Pentru evitarea uscării şi formării
49. După efectuarea puncţiei, venoase crustelor de mucus in tubul de
supravegherea bolnavului presupune cu traheostomie este important să se:
excepţia: a) umecteze aerul respirat de bolnav;
a) urmărirea locului puncţiei, mai ales b) pună cateva picături de apă
dacă bolnavul este sub tratament distilată periodic in tub;
anticoagulant; c) acopere deschiderea traheostomiei
b) compresie eficientă de minim 5 cu o compresă umezită cu ser fiziologic.
minute, la locul puncţiei; 58.Incidentele oxigenoterapiei sunt
c)hrănirea imediată a bolnavului. următoarele, cu excepţia:
50.Prin injecţia subcutanată se pot a) distensiei abdominală prin
introduce în organism: pătrunderea gazului prin esofag;
a) substanţe medicamentoase b) emfizemului subcutanat prin
izotonice lichide nedureroase; infiltrarea gazului la baza gâtului
b) substanţe medicamentoase datorită fisurării mucoasei;
hipertonice; c) emboliei gazoasă.
c) substanţe medicamentoase 59. Cortizonul se administrează la
uleioase. început:
51.Locurile de elecţie ale injecţiei a) în doze mari, scăzând apoi
subcutanate sunt: cantitatea până la doza minimă de
a) faţa externă a braţului; intreţinere;
b) faţa supero-externă a coapsei; b) în doze mici, care cresc treptat,
c) regiunea deltoidiană. până la doza maximă;
52.Prin injecţia intramusculară se pot c) aceeaşi doză, până la sfârşitul
introduce în organism: tratamentului.
a) soluţii izotonice; 60.În timpul tratamentului cu cortizon,
b) soluţii hipertonice; regimul alimentar va fi:
c) soluţii uleioase. a) desodat;
53.Locurile de elecţie ale injecţiei b) hipersodat;
intramusculare sunt: c) normosodat.
a) regiunea supero-externă fesieră; 61. Prin care din următoarele investigaţii
b) faţa externă a coapsei, treimea de laborator se poate pune in evidenţă
mijlocie; trichomonas vaginalis:
c) regiunea subclaviculară. a) frotiu;
54.Pe cale intravenoasă se pot introduce b) leucograma;
în organism: c) R.B.W.
a) substanţe izotonice; 62.Paracenteza abdominal reprezintă:
b) substanţe hipertonice; a) pătrunderea cu ajutorul unui trocar
c) substanţe uleioase. în cavitatea peritoneală;
55.Accidentele injecţiei subcutanate b) pătrunderea cu un ac în cavitatea
sunt următoarele, cu excepţia: pleurală;
a) durere violentă prin lezarea unei c) pătrunderea cu un ac într-un organ
terminaţii nervoase; parenchimatos.
b) hematom prin perforarea unui vas; 63.Paracenteza abdominală
c) flebalgia. seefectuează:
a) în fosa iliacă stângă, linia Monroe -
Richter;

21
b) în fosa iliacă dreaptă; 73.Pentru efectuarea reacţiei Rivalta, sunt
c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi necesare următoarele materiale, cu
simfiza pubiană. excepţia:
64.Toracocenteza reprezintă puncţia: a) pahar conic, apă distilată;
a) cavităţii peritoneale; b) lichid pleural extras prin puncţie;
b) cavităţii pericardice; c) hârtie de turnesol.
c) cavităţii pleurale. 74.Apariţia papulei cu aspect de „ coajă
65. Examenul endoscopic al mucoasei de portocală " este caracteristică pentru
vaginale se face prin: injecţia:
a) salpingografie; a) intravenoasă;
b) colposcopie; b) subcutanată;
c) gastroscopie; c) intradermică.
66.Toracocenteza efectuată în scop 75. Pe care din următoarele căi de
terapeutic se face pentru: administrare a medicamentelor, absorbţia
a) evacuarea unei colecţii de lichid se face cel mai puţin:
pleural; a) calea intravenoasă;
b) introducerea unor medicamente în b) calea intramusculară;
cavitatea pleurală; c) calea orală.
c) stabilirea prezenţei unei colecţii de 76.Locul puncţiei osoase este:
lichid pleural. a) sternul;
67.Natura lichidului pleural (exsudat sau b) creasta iliacă;
transsudat) se determină prin reacţiile: c) tibia, calcaneul.
a) Pandy; 77.Accidentele puncţiei osoase sunt
b) Rivalta; următoarele, cu excepţia:
c) Nonne-Apelt. a) hemoragie şi hematom;
68.Accidentele toracocentezei sunt b) perforarea lamei posterioare a
următoarele, cu excepţia: sternului;
a) lipotimiei şi colapsului; c) edem pulmonar acut.
b) hematemezei; 78. Studiul funcţiei renale de menţinere a
c) pneumotoraxului. echilibrului acido-bazic se face prin:
69.Puncţia pericardica se efectuează în a) determinarea pH-ului sanguin;
scop terapeutic pentru: b) determinarea punctului crioscopic al
a) stabilirea naturii lichidului; plasmei;
b) evacuarea lichidului acumulat; c) determinarea rezervei alcaline.
c) introducerea substanţelor 79.Pentru efectuarea puncţiei renale,
medicamentoase. pacientul se aşează în poziţie:
70.Accidentele puncţiei pericardice sunt a) decubit lateral stâng;
următoarele, cu excepţia: b) decubit ventral cu o pernă tare
a) pătrunderii acului în miocard; aşezată sub abdomen;
b) şocului pericardic; c) decubit lateral drept.
c) edemului pulmonar acut. 80.După punctia hepatică, pacientul se
aşează în poziţia:
71.Puncţia articulară este indicată în: a) decubit lateral dr;
a) artrite acute şi cronice, b) decubit lateral stg;
serofibrinoase şi purulente; c) decubit dorsal.
b) hemartroza; 81.Punctia rahidiană se execută în scop
c) coxartroza. terapeutic pentru:
72.După puncţia articulară se recomandă: a) decomprimarea în cursul sindromului
a) mobilizarea cât mai precoce a de HIC;
articulaţiei puncţionate; b) introducerea de substanţe
b) imobilizarea articulaţiei în poziţie medicamentoase, anestezice;
fiziologică timp de două-trei zile; c) recoltarea LCR şi executarea
c) nu necesită îngrijire specială. mielografiilor.

22
82.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene, în 90.Hidratarea şi mineralizarea
funcţie de starea generală, pacientul se organismului are drept scop:
aşează în poziţie: a) administrarea medicamentelor la
a) spate de pisică; care se urmăreşte un efect prelungit;
b) cocoş de puşcă; b) depurativ - diluând şi favorizând
c) pleurostotonus. excreţia din organism a produşilor toxici;
83.Accidentele puncţiei rahidiene sunt: c) completarea proteinelor sau altor
a) ameţeli, tulburări vizuale, cefalee, componente sanguine.
greaţă, vărsături; 91. Poziţia pacientului pentru puncţia
b) contractarea feţei, gâtului sau a lombară este:
unuia din membre; a) decubit lateral;
c) paralizie prin atingerea nervului b) şezand;
sciatic. c) copii sunt ţinuţi pe genunchii
84.Pentru puncţia vezicii urinare, pacientul asistentei medicale.
este aşezat în poziţie: 92. După puncţia lombară pacientul are
a) decubit lateral drept; voie:
b) decubit lateral stâng; a) să se mobilizeze după 15 minute
c) decubit dorsal, cu o pernă tare sub de repaus;
bazin. b) nu are voie să se mobilizeze
85.Accidentele puncţiei vezicii urinare aproximativ 24 h;
sunt: c) să fumeze şi să consume băuturi
a) puncţie negativă; alcoolice
b) hemoragie intravezicală; 93. Asistenta medicală ofera medicului
c) hematemeza. pentru efectuarea punctiei
86.Antibioticele sunt: a) manusi de unica folosinta nesterile
a) substanţe organice provenite din b) manusi sterile
metabolismul celulelor vii (mucegaiuri, c) manusile nu sunt necesare
bacterii); 94.Stabilirea necesităţilor hidrice şi
b) substanţe obţinute prin sinteză, minerale ale organismului se face prin:
având proprietăţi bacteriostatice, a) stabilirea felului deshidratării;
bactericide sau antimicotice; b) simptomatologia deshidratării;
c) ambele. c) investigaţii de laborator.
87. Pacientului i se prescrie drenaj 95.Volumul deficitar de fluid -
pleurall. Scopul este să: deshidratarea - se datorează:
a) crească aportul sanghin la plămani; a) pierderilor excesive (vărsături,
b) intărească musculatura aspiraţie, diaforeză, diuretice);
respiratorie; b) mişcării fluidului (acumulare
c) indepărteze lichidele din cavitatea anormală de fluid în diferite zone ale
pleurală; organismului (ascită, edem periferic);
d) indepărteze secreţiile acumulate in c) ambele.
arborele respirator. 96. Cand un medicament prezintă o
88. Examinări pentru evidenţierea modificare de aspect, culoare, miros,
calculilor renali sunt: asistenta medical trebuie să ştie că:
a) urografia şi echografia; a) acest lucru se va intampla frecvent
b) laparoscopia şi sumarul de urină; cu unele medicamente şi este un fapt
c) colecistocolangiografia şi lipsit de importanţă;
endoscopia. b) medicamentele se administrează
89. Pentru examinare EEG: dar se consemnează in foaia de
a) pacientul va fi sedat; observaţie că era modificat;
b) pacientul trebuie să fie cu scalpul c) medicamentul nu trebuie
curat; administrat ci returnat farmaciei in
c) poziţia pacientului va fi in schimbul unuia corespunzător calitativ
ortostatism 97. In care din următoarele situaţii injecţia
intradermică se efectuează in scop de
diagnostic:

23
a) infiltraţia intradermică cu c) executarea probelor de
novocaină; compatibilitate directă (Jeanbereau) şi
b) I.D.R. ; biologică Oelecker.
c) desensibilizare in reacţii 106.Prin transfuzie înţelegem:
98. Printre metodele de evaluare morfo- a) administrarea sângelui direct de la
funcţională a sangelui şi a organelor donator la primitor;
hemato-formatoare se află: b) administrarea de la donator la
a) numărarea leucocitelor şi stabilirea primitor după o fază intermediară de
formulei leucocitare; conservare a sângelui;
b) numărarea hematiilor; c) ambele.
c) stabilirea valorilor hemoglobinei. 107.Transfuzia de sânge are drept scop:
99. La atingerea nervului sciatic, tradusă a) restabilirea masei sanguine şi
prin durere violentă: asigurarea numărului de globule roşii
a) se retrage acul; necesare transportului oxigenului în
b) se alege alt loc de injectat; caz de hemoragii, anemii, stări de
c) se continuă injectarea şoc;
100.Prin introducerea accidentală de aer b) stimularea hematopoezei;
intr-un vas de sange se produce: c) corectarea imunodeficienţelor.
a) embolie gazoasă; 108.Accidentele transfuziei sunt:
b) hematom; a) incompatibilitatea de grup în
c) paralizie. sistemul OAB, manifestată sub forma
101.Explorarea organelor hemato- şocului hemolitic;
formatoare se poate realiza prin : b) transfuzarea unui sânge alterat,
a)punctie osoasa infectat cu germeni virulenţi care
b) punctie splenica provoacă frisoane puternice
c) scintigrama hepatica si splenica c) hemoliză intravasculară prin
102. Audiograma se efectuează cu: transfuzarea sângelui neîncălzit.
a) vocea şoptită la diferite distanţe; 109.Incidentele transfuziei sunt
b) diapazonul; următoarele cu excepţia:
c) audiometrul. a) ieşirea acului din venă;
103. Pentru determinarea grupelor b) perforarea venei;
sanguine în sistemul OAB şi Rh este c) embolia pulmonară cu cheaguri.
necesar ca: 110.Alimentaţia pacientului trebuie să
a) determinarea să se facă prin respecte următoarele principii, cu
ambele metode (Beth - Vincent şi excepţia:
Simonin); a) înlocuirea cheltuielilor energetice
b) determinarea să se facă de doi de bază ale organismului;
tehnicieni; b) favorizarea procesului de
c) să se folosească două serii de vindecare prin cruţarea organelor bolnave;
seruri test. c) satisfacerea în exclusivitate a
104.Efectuarea probelor de compatibilitate preferinţelor alimentare ale pacientului.
trasfuzională are drept scop: 111.Regimurile dietetice urmăresc:
a) reducerea la minimum a riscurilor a) punerea în repaus şi cruţarea unor
accidentelor imunologice; organe, aparate şi sisteme;
b) evitarea hemolizei intravasculare b) echilibrul unor funcţii deficitare sau
acute; exagerate ale organismului;
c) asigurarea că pacientul c) îndepărtarea unor produse
beneficiază de transfuzia pe care o patologice de pe pereţii intestinali.
primeşte. 112. Debitul O2 ce se administrează prin
105.Incompatibilitatea transfuzională se sondă endonazală la un pacient cu
previne prin următoarele măsuri: hipoxie moderată este de:
a) determinarea grupei în sistemul a) 6- 8 l/min.;
OAB şi Rh la primitor; b) 3- 6 l/min.;
b) alegerea unui sânge de donator c) 6-10 l/min.
izogrup OAB şi Rh;

24
113. După efectuarea puncţiei venoase c) ambele.
supravegherea bolnavului presupune in 122.Hiperpirexia reprezintă:
ordine: a) temperatura corpului peste 40-41
a) urmărirea locului puncţiei, mai ales °C;
dacă bolnavul este sub tratament b) temperatura corpului între 39-40°C;
anticoagulant; c) temperatura corpului între 37-38°C.
b) compresie eficientă de minim 5 123. Prin examenul macroscopic al
minute, la locul puncţiei; materiilor fecale se pot aprecia:
c) hrănirea imediată a bolnavului. a) cantitatea, forma, culoarea,
114.Alimentarea activă la pat se face mirosul;
aşezând pacientul în poziţie: b) prezenţa resturilor alimentare
a) decubit lateral dr; nedigerate;
b) decubit lateral stg; c) prezenţa produselor patologice —
c) decubit dorsal. puroi, sange, paraziţi.
115.Reuşita unei investigaţii radiologice a 124. Pentru măsurarea temperaturii în
tubului digestiv cu administrarea unei cavitatea bucală termometrul se menţine:
substanţe de contrast impune in prealabil: a) 3 min;
a) nimic deosebit; b) 5 min;
b) o evacuare completă a tubului c)10 min.
digestiv; 125. Spalatura auriculara pentru dopul de
c) un regim alimentar lacto-fainos cerumen se efectueaza cu solutie de :
116. În testul Addler se determină a) rivanol 1%
prezenţa: b) alcool 70 grade
a) unor hematii si leucocite de tip c) bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20
special; 126.Pentru evaluarea corectă a frecvenţei
b) unei hemoragii microscopice in respiraţiei:
diagnosticul hemoragiei digestive; a) se anunţă pacientul şi se linişteşte
c) leucocitelor la nivelul tractului din punct de vedere psihic;
digestive. b) se preferă perioada de somn
117. Ritmul circadian reprezintă: (pentru măsurare - observare);
a) ritmul zilnic al proceselor biologice c) nu se anunţă pacientul.
din organism; 127. Printre materialele necesare
b) ritmul aproximativ al funcţiilor efectuării sondajelor gastro-duodenale se
vitale; află:
c) modificările ritmice ale circulaţiei a) sonda vezicala;
sanguine. b) sonda gastrică şi duodenală sterilă
118.Un bolnav în repaus absolut la pat - de unică folosinţă;
necesită: c) pensa hemostatică
a) 25 cal./kg corp/24 h; 128.Calităţile pulsului depind de:
b) 30 cal./kg corp/24 h; a) frecvenţa şi ritmicitatea inimii;
c) 35 cal./kg corp/24 h. b) debitul sistolic;
119.Alimentarea artificială prin sondă c) elasticitatea şi presiunea arterială.
gastrică se face la bolnavii: 129.Pulsul de poate măsura manual
a) inconştienţi; (digital) la:
b) cu stricturi esofagiene; a) artera radială, cubitală;
c) intoxicaţi cu substanţe caustice. b) artera carotidă;
120.Corectarea deficitului de sodiu se va c) vena jugulară.
face cu : 130.Modificările de frecvenţă ale pulsului
a) ser fiziologic sunt următoarele, cu excepţia:
b) ser glucozat a) tahicardie;
c) solutie Ringer b) bradicardie;
121.Temperatura se măsoară în: c) puls filiform.
a) cavităţi semiînchise (axilă, plică 131. In spalatura gastrica la extremitatea
inghinală, cavitatea bucală); libera a sondei se aseaza o :
b) cavităţi închise (rect, vagin); a) seringa de 2 ml

25
b) seringa de 20 ml 136. Asistenta medicală il programează
c) palnia pe pacient la un examen prin care medicul
132. Care din urmatoarele analize ale va vizualiza interiorul bronhiilor şi a
sangelui sunt examene biochimice : traheei. Acest examen se numeşte:
a) hemoleucograma a) bronhografie;
b) grupul sanguine b) bronhoscopie;
c) ureea sanguine c) cistoscopie.
d) creatinina 137. Inainte de bronhoscopie, se
e) bilirubina efectuează o anestezie locală. Cand au
133. Poziţia bolnavului pentru revenit la salon după examinare, cel mai
toracocenteză este: important lucru pe care asistenta il are in
a) şezand cu trunchiul semiflectat, vedere este:
braţele pe coapse; a) să realizeze faptul că pacientul nu
b) şezand cu braţul ridicat deasupra va fi capabil să vorbească cateva zile;
cefei pană la urechea opusă de b) să-i efectueze spălaturi in gat in
partea unde se practică puncţia; scopul prevenirii hemoragiei;
c) şezand cu braţele pe langă corp. c) să-i interzică alimentaţia şi
134. Pentru efectuarea testului Addis- hidratarea pană cand se va restabili
Hamburger se recoltează urină: reflexul de deglutiţie.
a) din 24-48 h; 138. Cea mai bună metodă de măsurare a
b) după 180 minute de la prima tensiunii arteriale este:
micţiune de dimineaţă; a) la ambele braţe, după ce bolnavul
c) după ingestia a 1,5-2 1 de lichide. a stat in clinostatism 5 min şi
135. Urina pentru efectuarea unui examen ortostatism cel puţin 1 min;
bacteriologic se recoltează: b) la ambele braţe stand in decubit
a) in condiţii sterile, in recipient dorsal;
special; c) la ambele braţe imediat după ce a
b) un eşantion din cantitatea eliminată luat poziţia de decubit şi imediat după
in 12 ore; ce a luat poziţia in ortostatism.
c) numai după administrarea a 2 l de
ceai

26
BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
INTREBARII PAGINA
1 F E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 65
nursing
2 A " 141
3 F " 141
4. A " 147
5 F " 84
6 A " 34
7 A " 34
8 A " 34
9 F " 34
10 A " 34
11 F " 61
12 A " 61
13 F " 61
14 F " 65
15 F " 65
16 F " 84
17 F " 84
18 A " 103
19 F " 103
20 F " 103
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 D L. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de 155
asistentii medicali
2 A " 116
3 B " 157
4 E " 155
5 C " 154
B
1 B " 125
2 A " 112
3 C " 157
4 E " 232
5 D " 124
C
1 B " 155
2 C " 120
3 E " 116
4 D " 108
5 A " 112
D
1 E " 155
2 B " 145

27
3 D " 112
4 C " 156
5 A " 141
TESTUL III -RASPUNS MULTIPLU
1 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 30
nursing
2 b " 31
3 a " 31
4 c " 31
5 a " 31
6 a,c " 31
7 a " 31
8 a,c " 32
9 a " 32
10 a " 32
11 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 9
12 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 32
nursing
13 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 9
14 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 32
nursing
15 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 61
16 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 33
nursing
17 a,c " 33
18 b " 33
19 a " 33
20 c " 33
21 a,b " 33
22 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 208
23 a,b,c
24 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 34
nursing
25 a “
26 c “ 35
27 a,b “ 35
28 a,b “ 35
29 c " 35
30 a,b " 35
31 a " 35
32 a.b " 35
33 a,b " 35
34 a,b " 36
35 c " 36
36 a,b " 36
37 a,b " 36
38 a,b " 36
39 a,b " 36
40 a,b,c " 36

28
41 b
42 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 188
43 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 10
44 a " 61
45 b " 61
46 b " 64
47 d " 66
48 c " 187
49 c "
50 a " 38
51 a,b,c " 38
52 a,c " 38
53 a,b " 38
54 a,b " 38
55 c " 38
56 a,c " 39
57 c " 69
58 c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 39
nursing
59 a idem 39
60 a idem 39
61 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175
62 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 39
nursing
63 a,c idem 39
64 c idem 40
65 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 172
66 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 40
nursing
67 b “ 40
68 b “ 40
69 b,c “ 40
70 c “ 40
71 a,b " 40
72 b " 41
73 c " 41
74 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 51
75 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 51
76 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 41
nursing
77 c “ 41
78 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 94
79 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 41
nursing
80 a “ 42
81 a,b “ 42
82 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 42
nursing
83 a,b “ 42
84 c “ 42

29
85 a,b “ 42
86 c “ 42
87 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 66
88 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 91
89 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 105
90 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 43
nursing
91 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 105
92 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 106
93 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 106
94 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 43
nursing
95 c “ 43
96 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 52
97 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 52
98 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 147
99 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 53
100 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 53
101 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 149
102 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 151
103 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 45
nursing
104 a,b,c idem 45
105 a,b,c idem 45
106 c idem 45
107 a,b,c idem 45
108 a,b,c idem 45
109 c idem 45
110 c idem 46
111 a,b,c idem 46
112 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 73
113 În ordine M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 73
b, a
114 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 46
nursing
115 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 82
116 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 82
117 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 56
118 a - 1150 de teste nursing 47
119 a - 1150 de teste nursing 47
120 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 59
121 c - 1150 de teste nursing 47
122 a - 1150 de teste nursing 47
123 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 83
124 b - 1150 de teste nursing 47
125 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 152
126 b.c - 1150 de teste nursing 48
127 b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 83
128 a,b,c - 1150 de teste nursing 48

30
129 a,b - 1150 de teste nursing 48
130 c - 1150 de teste nursing 48
131 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 85
132 cde M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175
133 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 61
134 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 92
135 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 92
136 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 65
137 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 65
138 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 72

31
MODULUL 17- PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A”sau cu „F”
fals
1. Asepsia înseamnă îndepărtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plăgi, de pe
obiecte, etc.
2. Asepsia este o metodă profilactică.
3. Spălarea chirurgicală (mâini + antebraţe) durează 15 minute.
4. După spălare, mâinile se vor ţine în jos pentru ca apa să se scurgă spre degete.
5. Defectele în sterilizarea instrumentelor chirurgicale determină supuraţii postoperatorii.
6. Instrumentele tăioase se sterilizează la pupinel.
7. Rivanolul are rol cicatrizant şi este un bun bactericid.
8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlăriei este cel prin căldură uscată.
9. Spălarea mâinilor este cea mai importantă metodă pentru prevenirea infecţiilor.
10. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure după utilizare.
11. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de contactul cu un nou pacient, iar
mâinile spălate.
12. Riscul contractării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
13. Fără o curăţenie adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.
15. Produsele eliminate de pacienţi nu constituie sursă de infecţie

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Sterilizarea prin flambare A instrumente optice
2 Sterilizare la pupinel B materiale moi (comprese, câmpuri, halate,
măşti)
3 Sterilizare la autoclav (la C gura eprubetelor cu medii de cultură, anse de
cald) prelevare
4 Sterilizare la autoclav (la D materiale din polietilen
rece cu vapori de oxid de
etilen)
5 Sterilizare prin iradiere cu E materiale din sticlă
raze gamma

B. Asociați noțiunile din cele două coloane


1 Alcoolul 70˚ A în contact cu plaga face bule de aer
2 Tinctura de iod B are acţiune bactericidă puternică
3 Apa oxigenată C se mai numeşte soluţie Dakin
4 Rivanolul D nu se aplică pe plăgi
5 Cloramina soluţie E se utilizează cu predilecţie în pansamentele
umede

32
TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte
1.Antisepsia este: a) alcoolul
a) o metoda profilactica de lupta impotriva b) apa oxigenata
infectiilor c) tinctura de iod
b) o metoda curativa de lupta impotriva 9. Materialul moale se sterilizeaza la:
infectiilor a) 128˚ si 1,5 atm prin fierbere
c) o metoda de indepartare si distrugere a b) 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de
microbilor de pe obiecte, din incaperi vapori
2.Sterilizarea urmareste: c) 180˚ si 2 atm la pupinel
a) dezinfectarea instrumentelor 10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la
chirurgicale, a bailor, plostilor autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:
b) profilaxia infectiilor plagilor a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
c) distrugerea germenilor, inclusiv a b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu
formelor sporulate si a virusurilor. instrumente
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare: c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
a) prin caldura umeda 11.Ce importanţă are spălarea mâinilor în
b) prin caldura uscata prevenirea infecţiilor cu cale de transmitere
c) prin mijloace chimice sanguină:
4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se a) nu prezintă importanţă în prevenirea
va face la temperatura de: infecţiilor cu transmitere sanguină;
a) 128 ˚C b) uneori este singurul mod de prevenire
b) 180 ˚C a contaminării şi diseminării agenţilor
c) 100 ˚C microbieni;
5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor c) cel mai important mod de prevenire a
metatice supuse fierberii: contaminării şi diseminării agenţilor
a) acestea se pun la fiert in apa rece microbieni.
b) acestea se mentin in apa pana ce se 12.În cazul expunerii profesionale cu produse
raceste patologice (inoculare percutană, înţepătură,
c) se adauga in apa bicarbonat sau borat tăietură) ce atitudine luaţi?
de sodium a) stimularea sângerării locale;
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in b) clătirea cu apă;
concentratie de: c) aplicarea de antiseptice, dezinfectante,
a) 1-2% spălarea cu apă şi săpun sau
b) 5-6% detergent.
c) 10% 13.Incidenţa infecţiilor nosocomiale este
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt crescută în serviciile:
urmatoarele, cu exceptia: a) nou-născuţi;
a) poate produce arsuri chimice b) terapie intensivă;
b) este un foarte bun antiseptic al c) endocrinologie.
campului operator (al pielii) 14.Obiectivele permanente în prevenirea
c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe infecţiilor nosocomiale sunt:
plagi a) alegerea procedurilor de investigaţie şi
8. Care din urmatoarele antiseptice este un tratament cu risc minim de infecţie;
bun hemostatic: b) măsuri de igienă spitalicească;

33
c) utilizarea antibioticelor cu spectru larg a) toţi pacienţii potenţial infectaţi;
de acţiune. b) toţi pacienţii sunt potenţial sănătoşi;
15.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea c) că acele şi alte obiecte folosite în
şi controlul infecţiilor nosocomiale sunt: practica medicală sunt contaminate
a) pregătirea materialelor pentru după utilizare.
sterilizare şi respectarea condiţiilor de 21.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea
păstrare şi utilizare a lor; infecţiilor nosocomiale cuprind:
b) respectă şi răspunde de aplicarea a) respectarea regulilor de tehnică
regulilor de igienă şi regulilor de aseptică în efectuarea tratamentelor
tehnică aseptică; prescrise;
c) refuză internarea bolnavilor contagioşi. b) supravegherea menţinerii condiţiilor de
16.Metodele de prevenire a accidentelor igienă şi a toaletei bolnavilor
profesionale prin tăiere , înţepare cu imobilizaţi;
obiecte ascuţite, constau în : c) supravegherea aplicării tratamentului
a) colectarea imediat după utilizare în cu antibiotice în funcţie de
containere rezistente la înţepare şi antibiogramă şi evoluţia clinică a
tăiere, amplasate la îndemână şi bolnavului.
marcate corespunzător; 22. Infecţia nosocomială este:
b) reducerea de manevre parenterale la a) infecţia contactată în spital sau alte
minimum necesar; unităţi sanitare cu paturi;
c) recapişonarea acelor folosite. b) infecţia care se referă la orice boală
17.Spălarea mâinilor şi a altor părţi ale datorată microorganismelor;
tegumentelor , cel mai important mod de c) infecţia dobândită în spital şi uneori
prevenire a contaminării cu agenţi diagnosticată după ieşirea din spital.
microbieni, se efectuează: 23. Care din agenţii patogeni (
a) înainte şi după aplicarea unui bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pot
tratament pacienţilor; produce infecţii nosocomiale?
b) numai la intrarea în serviciu. a) nici unul;
c) după scoaterea mănuşilor de protecţie; b) toţi;
18.Echipamentul de protecţie este : c) numai bacteriile.
a) bariera între lucrător şi sursa de 24. Protecţia asistentului medical pentru
infecţie ; riscurile ce decurg din practica
b) alcătuit din halat şi încălţăminte de profesională se realizează de către :
spital; a) fiecare asistent medical prin societăţile
c) utilizat în timpul activităţilor care de aisgurări;
presupun risc de infecţie. b) angajator, prin societăţile de asigurări;
19. Aplicarea Precauţiunilor Universale se c) nu este necesară protecţia asistentului
referă la: medical.
a) prevenirea accidentelor şi a altor tipuri 25. Scopul aplicării Precauţiunilor Universale
de expunere profesională; este de a:
b) utilizarea echipamentului de protecţie a) preveni transmiterea infecţiilor pe cale
adecvat, complet , corect; sanguină personalului , la locul de
c) personalul infectat cu Hbs. muncă;
20.Regulile de bază în aplicarea b) preveni transmiterea infecţiilor
Precauţiunilor Universale consideră: nosocomiale;

34
c) preveni transmiterea infecţiilor pe cale a) 5% umiditate;
aerogenă , în unităţile sanitare cu b) 10% umiditate;
paturi. c) 50% umiditate.
26. Sterilizarea urmeşte: 32. Sterilizarea prin metode fizice utilizează:
a) neutralizarea agenţilor patogeni de pe a) căldura, radiaţiile gamma;
toate suprafeţele ce vin în contact cu b) radiaţiile ultrascurte;
bolnavul; c) ultrasunetele.
b) distrugerea tuturor microorganismelor 33. Dezinfecţia este operaţia:
patogene şi nepatogene inclusiv a a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de
sporilor de pe obiecte cu utilizare pe tegumente, mucoase, obiecte şi din
medicală; încăperi;
c) inactivarea agenţilor patogeni existenţi b) de distrugere a paraziţilor de pe
pe suprafaţa instrumentelor obiecte;
chirurgicale. c) de distrugere a insectelor
27. Infecţia de defineşte astfel: transmiţătoare de microbi.
a) reacţia locală sau generală rezultată 34. Cât timp trebuie frecate mâinile cu soluţie
din pătrunderea şi multiplicarea antiseptică, înainte de aplicarea unei
agentului microbian în organism; proceduri invazive (ex. cateterism)?
b) reacţia locală determinată de a) 10 secunde;
pătrunderea microbului în organism; b) 1 minut;
c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii c) 2 minute.
microbului în organism. 35. Spălarea de decontaminare a mâinilor se
28. Sterilizarea ca metodă de prevenire a face astfel:
infecţiilor reprezintă: a) spălare cu apă şi săpun;
a) totalitatea procedeelor prin care sunt b) spălare cu apă, săpun, frecare cu
distruse toate formele de existenţă a periuţa, uscare şi aplicare de alcool 2 x
microorganismelor; 5 ml;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt c) spălare cu apă, săpun, frecare cu
distruse toate formele de existenţă a periuţa, uscare.
microorganismelor, de la suprafaţa sau 36. De la sala de pansamente septice aţi
profunzimea unui obiect; primit instrumentele pentru a le pregăti în
c) totalitatea procedeelor de distrugere a vederea sterilizării. Aşezaţi în ordine
microbilor din mediul înconjurător. operaţiunile de execuţie a acestei
29. Care din următorii termeni poate fi definit manopere:
ca absenţa tuturor microbilor? a) spălare;
a) steril; b) sortare;
b) curat; c) limpezire;
c) dezinfectat. d) decontaminare;
30. Pentru manevrarea materialelor şi e) uscare;
instrumentelor sterile se poate utiliza: f) aşezare în trusă.
a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă; 37. După decesul unui pacient salonul se
b) mîna spălată cu apă şi săpun; dezinfectează astfel:
c) pensa de servit. a) ştergerea patului, pavimentului, cu
31. În urma controlului umidităţii materialelor soluţie de var cloros 40 g ‰;
sterilizate la autoclav s-a înregistrat:

35
b) prin pulverizarea soluţiei de aldehidă b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care
formică în salon 10-15g ⁄ m3; se manifestă după externarea
c) ştergerea obiectelor din salon cu pacientului;
soluţie de cloramină 40 g ‰. c) îmbolnăviri de natură infecţioasă
38. Dezinfecţia termometrelor se face prin contractate în spital şi care se
submerjarea lor în soluţie de: manifestă în timpul internării sau după
a) cloramină 5-10 g ‰; externare.
b) alcool 70°; 44. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor
c) bromocet 1 g ‰. nosocomiale:
39. Soluţia antiseptică are următoarele a) pacienţii vârstnici, taraţi;
proprietăţi în comparaţie cu soluţia b) pacienţii supuşi manevrelor invazive;
dezinfectantă: c) pacienţii internaţi de urgenţă în spital.
a) distruge microorganismele de pe 45. Sursa de infecţie poate fi:
tegumente şi mucoase, fără a le altera a) pacientul şi produsele sale patologice;
integritatea; b) personalul medical şi echipamentul
b) nu este nici o deosebire; său de lucru;
c) este mai concentrată decât soluţia c) apa şi alimente
dezinfectantă.
40. Pentru manevrarea unor soluţii
dezinfectante, personalul medical
respectă măsurile de protecţia muncii:
a) utilizarea mănuşilor de cauciuc;
b) utilizarea măştilor de protecţie;
c) utilizarea ochelarilor de protecţie.
41. Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var
cloros se are în vedere:
a) preparare zilnică;
b) depozitare în recipiente de metal;
c) depozitare în recipiente închise la
culoare din material plastic.
42. Circuitele funcţionale în unităţile sanitare
respectă următoarele elemente:
a) circuitul aseptic indică sensul de
circulaţie pentru protecţia împotriva
infecţiilor;
b) circuitul septic asigură condiţii de
protecţie împotriva infecţiilor;
c) între circuitul aseptic şi cel septic
funcţionează principiul neseparării
circuitelor.
43. Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:
a) îmbolnăviri de natură infecţioasă
contractate în spital;

36
BAREM DE CORECTARE – PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F Chirurgie pentru cadre medii – F. 65
Daschievici, M Mihăilescu, 2004
2 A „ 64
3 A „ 66
4 F „ 67
5 A „ 76
6 A „ 83
7 A „ 87
8 A „ 83
9 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
10 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
11 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
12 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
13 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
14 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
15 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 c F. Daschievici, M Mihăilescu -Chirurgie 82-83
pentru cadre medii , 2004
2 e “ 82-83
3 b “ 82-83
4 a “ 82-83
5 d “ 82-83
B
1 b “ 87
2 d “ 87
3 a “ 87
4 e “ 87
5 c “ 87
TESTUL III- GRILĂ
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 b “ 64
2 c “ 75
3 a “ 75
4 b “ 76
5 c “ 76
6 a “ 87
7 b “ 86
8 b “ 87
9 b “ 83
10 a “ 79
11 b,c 1030 teste pentru examene şi concursuri 154
pentru asistenţii medicali – OAMR, 2004
12 a,c “ 154
37
13 a,b “ 154
14 a,b “ 153
15 a,b “ 153
16 a,b “ 110
17 a,c “ 110
18 a,c “ 110
19 a,b “ 111
20 a,c “ 111
21 a,b “ 108
22 a,c “ 108
23 b “ 70
24 b “ 70
25 a “ 68
26 b “ 53
27 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 30
28 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 31
29 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 31
30 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 31
31 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 31
32 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
33 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
34 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
35 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
36 d,b,a,c,e,f 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
37 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
38 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
39 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 33
40 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 33
41 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 33
42 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 33
43 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 33
44 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 33
45 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34

38
MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals
1.Administrarea medicamentelor pe cale orală este contraindicată dacă pacientul refuză
medicamentele;
2.Oxigenul se administrează după permeabilizarea căilor respiratorii superioare;
3.Supozitoarele au numai efect local;
4.Asistenta medicală respectă calea de administrare a medicamentului prescris;
5.Soluţiile injectabile aspirate din fiole se administrează imediat;
6.Injecţia intradermică are numai scop terapeutic;
7.Injecţia intramusculară se realizează în muşchii fesieri;
8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauză injecţia intramusculară.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 soluţie uleioasă A. tegumente


2 unguente B. dizolvare in ser fiziologic
3 penicilină cristalină C. alimentaţie desodată
4 preparate cortizonice D. branulă
5 perfuzie intravenoasă E. injecţie intramusculară

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 colir A. efect purgativ


2 conduct auditiv extern B. papulă
3 supozitoare C. solutie hipertonă
4 injecţie intradermică D. mucoasă oculară
5 injecţie intravenoasă E soluţii la temperatura corpului

TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte
1.Administrarea medicamentelor pe cale c)pacientul refuza medicamentul.
orală se face pentru obţinerea 3.Administrarea medicamentelor pe cale
urmatoarelor efecte locale: rectală este indicată la:
a)favorizarea cicatrizării ulceraţiilor a)pacienţii cu tulburări de deglutiţie;
mucoasei digestive; b)pacienţii operaţi pe tubul digestiv
b)protejarea mucoasei gastro- superior sau cu intoleranţă digestivă;
intestinale; c)pacienţii operaţi pe anus si rect.
c)inlocuirea fermenţilor digestivi(cand 4.Pe cale respiratorie se administrează
aceştia lipsesc) medicamente sub forma de:
2.Este contraindicată administrarea a)gaze sau substanţe gazeificate;
medicamentelor pe cale orală atunci cand: b)lichide fin pulverizate sau sub forma
a)medicamentul este inactivat de secreţiile de vapori;
digestive; c) pulberi fine.
b)medicamentul prezinta proprietaţi iritante
asupra mucoasei gastrice;
39
5.Administrarea medicamentelor pe cale b)substanţe hipertonice;
respiraţorie se face pentru: c) substanţe uleioase.
a)decongestionarea mucoasei căilor 13.Accidentele injecţiei subcutanate sunt
respiratorii; urmatoarele,cu excepţia:
b)imbogaţirea in oxigen a aerului a)durere violentă prin lezarea unei
inspirat; terminaţii nervoase;
c) fluidificarea sputei b)hematom prin perforarea unui vas;
6. Pe suprafaţa mucoaselor se pot c) flebalgie.
administra medicamente sub formă de: 14.Accidentele injecţiei intramusculare
a)soluţii; sunt:
b)mixturi; a)durere vie prin atingerea nervului
c) unguente. sciatic;
7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul b)paralizie prin inţeparea unui vas;
de sac conjunctival si pe marginea c)embolie prin introducerea accidentală
ploapelor folosim: intr-un vas de sange a unei substanţe
a)ansă de platină; uleioase
b)baghetă de sticlă lăţită,acoperită cu 15.Accidentele injecţiei intravenoase sunt
un tampon de vată; urmatoarele, cu excepţia:
c)tampon montat pe o sondă a)flebalgiei,datorită injectării prea
butonată,comprese sterile. rapide a unor substanţe iritante;
8.Administrarea medicamentelor pe cale b)hematomului prin străpungerea venei;
parenterală are urmatoarele avantaje: c)paraliziei, prin lezarea nervului sciatic
a)dozarea exactă a unui medicament ce 16.Incidentele oxigenoterapiei sunt
ajunge in snge; urmatoarele,cu excepţia:
b)evitarea tractului digestiv; a)distensiei abdominale prin
c)posibilitatea administrarii patrunderea gazului prin esofag;
medicamentelor bolnavilor inconştienţi. b)emfizemului subcutanat prin
9.Prin injectia subcutanată se poate infiltrarea gazului la baza gâtului
introduce in organism: datorita fisurii mucoasei;
a)substanţe medicamentoase izotonice c) embolie gazoasă
lichide, nedureroase; 17.In timpul tratamentului cu
b)substanţe medicamentoase cortizon,regimul alimentar va fi:
hipertonice; a)desodat;
c)subtanţe medicamentoase uleioase. b)hiposodat;
10.Prin injecţia intramusculară se pot c) normosodat
introduce in organism: 18.Antibioticele sunt:
a)soluţii izotonice; a)substanţe organice provenite din
b)soluţii hipertonice metabolismul celulelor
c) soluţii uleioase. vii(mucegaiuri,bacterii)
11.Locurile de elecţie ale injecţiei b) substanţe obţinute prin sinteza
intramusculare sunt: avand proprietăţi
a)regiunea supero-externa fesieră; bacteriostatice,bactericide sau
b)faţa externă a coapsei,treimea antimicotice;
mijlocie; c) ambele
c) regiunea subclaviculară 19.Antibioticele se pot administra pe
12.Pe cale intravenoasă se pot introduce urmatoarele căi,cu excepţia:
in organism: a)orala
a)substanţe izotonice; b)intramusculara si intravenoasa;
40
c) subcutanată c)hidrolizatele de proteină se
20.Inainte de inceperea tratamentului cu administrează cu un ritm de 40-60
antibiotic este necesar: picături/minut(50 ml/oră)
a)să se identifice germenul patogen; 27.Aveţi de administrat la ora 12:00
b)sa se determine sensibilitatea penicilină şi gentamicină unui pacient care
agentului patogen la antibiotic; are o perfuzie cu glucoză 5%.Cum
c)să se testeze sensibilitatea procedaţi?
organismului la antibiotic a)injectaţi intramuscular separate cele
21.Perfuzia are drept scop: doua antibiotice;
a)administrarea medicamentelor la care b)asociaţi cele două soluţii de
se urmăreste un efect prelungit; antibiotice si le injectati intramuscular;
b)efect depurativ-diluând si favorizând c)introduceţi soluţia de antibiotice in
excreţia din organism a produsilor punga cu glucoză
toxici; 28.Ce antibiotic asociat cu gentamicina îi
c)completarea proteinelor sau altor scade eficacitatea cu 50%?
componente sanguine. a)penicilina;
22.Introducerea lichidelor in organism pe b)tetraciclina;
cale intravenoasă se poate face prin: c)ampicilina
a)ace metalice fixate direct in vena; 29.Daca in timpul unei perfuzii
b)canule de material plastic introduse medicamentoase starea pacientului se
prin lumenul acelor(care apoi se retrag) modifică brusc,asistenta medicala
c)denudare venoasa actioneaza astfel:
23.Prin perfuzie intravenoasă se pot a)intrerupe perfuzia,scoate acul de
introduce soluţii: puncţie;
a)izotonice; b)intrerupe perfuzia si inlocuieşte
b)hipertonice; flaconul respectiv cu ser fiziologic;
c)uleioase c)anunţă imediat medicul
24.Accidentele perfuziei sunt: 30.Riscul mai mare de producere a
a)hiperhidratarea prin perfuzia in exces; tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il
b)embolia gazoasă prin patrunderea constituie:
aerului in curentul circulator; a)perfuziile in venele membrului pelvin;
c)flebită, necroză b)perfuziile pe cateter;
25.Stabilirea necesităţilor hidrice şi c)ambele
minerale ale organismului se face prin: 31.Efectul medicamentelor administrate pe
a)stabilirea felului deshidratarii; cale orală poate fi:
b)simptomatologia deshidratarii; a)local;
c)investigaţii de laborator b)general;
26.Calcularea ratei de flux in cazul c)numai local
perfuziilor se individualizează dupa natura 32.Pentru obtinerea efectului aplicării
si concentraţia soluţiei astfel: substanţelor medicamentoase pe cale
a)soluţiile izotone se administrează cu percutanată se utilizează:
un ritm de 60-150 picături pe minut(500 a)inoforeza;
ml/ora) b)fricţionarea;
b)soluţiile hipertone se administrează c)ambele metode.
cu un ritm de 60-150 picături/minut(500 33.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie
ml/ora) administrat,prezintă un inscris neclar sau
după deschidere cad cioburi in interior,
procedăm astfel:
41
a)administrăm conţinutul fără reţinere; 40.După administrarea
b)filtram conţinutul inainte de medicamentelor,asistenta medicală va
administrare; urmări efectele acestora:
c)nu administram conţinutul a)modificarea comportamentului,a starii
34.Există riscul de sensibilizare la psihice si constipatiei;
antibiotice pentru asistenta medicală care b)eruptii cutanate,edeme palpebrale;
efectuează administrarea acestora.Pentru c)greţuri,frisoane,transpiraţii;
prevenirea sensibilizarii se pot folosi: d)modificări ale valorilor pulsului,T.A
a)mănuşi; 41.Injecţia intravenoasă se poate face:
b)mască; a)numai in venele epicraniene;
c)este suficientă spalarea pe maini b)păstrând cea mai buna venă pentru
dupa efectuarea administrării urgenţe;
35.Calea naturală,comodă si foarte c) in venele de la plica cotului
acceptată de bolnav(calea orală si 42.Apariţia papulei cu aspect de coaja de
bucală)prezintă şi unele dezavantaje portocală este caracteristică pentru
enumerate mai jos: injecţia:
a)nu are acţiune imediată; a)intravenoasă;
b)se poate folosi cand bolnavul varsă; b)subcutanată;
c)nu se folosesc la bolnavii ce prezintă c)intradermică
intoleranţă digestivă sau trismus 43.Pe care din urmatoarele căi de
36.Calea rectală permite administrarea administrare a medicamentelor,absorbţia
medicamentelor sub forma de supozitoare se face cel mai putin:
sau clisme si este folosită: a)calea intravenoasă;
a)dupa efectuarea unei clisme b)calea intramusculară;
evacuatorii; c)calea orală
b)cand se urmăreşte o acţiune locală,in 44.Medicamentele pot fi introduse direct în
special; sânge prin:
c)cand bolnavul nu prezintă vărsaturi si a)administrare intravenoasă;
greţuri. b)administrare intraarterială;
37.Calea parenterală oferă o serie de c)administrare subcutanată
avantaje,dar si un mare dezavantaj, 45.Când un medicament prezintă o
indicati care este acesta: modificare de
a)absorbţie rapidă,totală; aspect,culoare,miros,asistenta medicală
b)dozare precisă; trebuie să ştie că:
c)necesită instrumentar si soluţii a)acest lucru se va intampla frecvent cu
injectabile sterile. unele medicamente si este un fapt lipsit
38.Pe cale respiratorie se administrează: de importantă;
a)anestezicele volatile; b)medicamentele se administrează dar
b)aerosolii; se consemnează in foaia de observaţie
c)oxigenul ca erau modificate;
39.Pe calea suprafeţelor mucoaselor si c)numai farmacistul raspunde de
conjunctivelor se pot administra calitatea medicamentului eliberat;
medicamente ce au acţiune: d)medicamentul nu trebuie administrat
a)antiseptică; ci returnat farmaciei in schimbul unuia
b)antiinflamatoare; corespunzător calitativ
c)epitelizantă; 46.In care din urmatoarele situaţii injecţia
d) antialgică intradermică se efectuează in scop de
diagnostic:
42
a)infiltraţia intradermică cu novocaină; 55.După administrarea medicamentelor pe
b)I.D.R(excepţie la tuberculină); mucoasa conjunctivală,asistentul medical
c)desensibilizare in reacţii alergice va semnala medicului manifestările ieşite
47.Injecţia subcutanată se efectuează: din comun:
a)zilnic in acelasi loc; a)diplopie;
b)alternând locurile de elecţie; b)palpitaţii;
c)nu există indicaţii speciale c)ambele variante sunt corecte
48.Prin injecţia intramusculară se 56.Administrarea medicamentelor pe
administrează: mucoasa conjunctivală respectă
a)soluţii izotone,uleioase,coloidale; urmatoarele principii:
b)soluţii izotone,hipertone; a)se folosesc aceleaşi tampoane sau
c)soluţii izotone comprese pentru ambii ochi;
49.Resorbţia medicamentului administrat b)nu se folosesc aceleaşi tampoane
prin injecţia intramusculară incepe: sau comprese pentru ambii ochi;
a)după 5-10 minute de la administrare; c)administrarea medicamentelor se
b)instantaneu; face din interior spre exterior
c)imediat după injectare 57.Administrarea medicamentelor pe cale
50.La atingerea nervului sciatic,tradusă nazală se face cu pacientul aşezat in
prin durere violentă se intervine astfel: poziţie de:
a) se retrage acul; a)decubit dorsal;
b) se alege alt loc de injectat; b)decubit lateral stang;
c) se continuă injectarea c)ortostatism cu hiperextensia capului
51.Prin introducerea accidentală de aer 58.Pentru administrarea medicamentelor
intr-un vas de sânge se produce: in conductul auditiv extern pozitia
a)embolie gazoasă; pacientului se recomandă a fi:
b)hematom; a)decubit dorsal;
c)paralizie b)decubit lateral pe partea sănătoasă;
52.Administrarea medicamentelor pe cale c)semişezând,cu capul in
rectală se face cu pacientul asezat in: hiperextensie
a)decubit lateral stâng, cu membrul 59.Debitul oxigenului administrat pe sonda
pelvin stâng întins si membrul pelvin nazală in scop terapeutic va fi de:
drept flectat; a)4litri/minut;
b)decubit dorsal; b)5litri/minut;
c)poziţie genupectorală c)6litri/minut
53.Administrarea oxigenului pe sondă 60.Daca in timpul oxigenoterapiei
nazală se face cu scopul: pacientul se balonează ,vom recomanda:
a)aprovizionării ţesuturilor cu oxigen în a)retragerea sondei pana aproape de
caz de hipoxie; vălul palatin(in cazul in care sonda a
b)creşterii metabolismului energetic al fost introdusă prea profund, oxigenul
organismului; poate ajunge în stomac);
c) ambele variante sunt corecte. b)schimbarea alternativă a narinelor la
54.După administrarea medicamentelor,în introducerea sondei;
sacul conjunctival pot apărea urmatoarele c)verificarea funcţionării
reacţii locale: umidificatorului.
a)congestive; 61.Administrarea medicamentelor în
b)lăcrimare,prurit; conductul auditiv extern poate avea drept
c)ambele variante sunt corecte scop:
a)obţinerea unui efect terapeutic;
43
b)înmuierea dopului de cerumen; 68.Accidentele survenite la administrarea
c)profilactic, în vederea prevenirii injecţiilor intramusculare sunt:
otitei medii supurante. a)atingerea nervului sciatic si a
62.Nerespectarea căilor de administrare a ramurilor sale;
medicamentelor: b)atingerea nervului trigemen si a
a)nu influenţează efectul ramurilor sale;
medicamentelor; c)patrunderea cu acul într-un vas
b)are efecte nedorite; sanguin.
c)duce la complicaţii locale la locul de 69.Accidentele survenite în urma injecţiei
administrare a injecţiilor. intravenoase sunt:
63.Asistenta medicală: a)flebalgia
a)este nevoită să trezească bolnavul b)supuraţia aseptică;
pentru administrarea medicamentelor c)tumefierea bruscă a ţesutului
simptomatice; perivenos,hematom.
b)trezeşte bolnavul pentru 70.Cu ocazia administrării
administrarea medicamentelor antibioticelor,asistenta medicală trebuie să
etiologice; cunoască:
c)stabileşte orarul de administrare a)doza totală pe zi de antibiotic ce
respectând somnul pacientului. trebuie administrată unui pacient;
64.Asocierea mai multor medicamente în b)durata tratamentului;
aceeaşi seringă: c)cantitatea exactă a unei doze.
a)menajează bolnavul de înţepături;
b)duce la transformarea, precipitarea,
degradarea acestora;
c)priveşte în mod direct medicul.
65.Când administrează tratamentul,
asistenta medicală:
a)lasă la pacient întreaga doză zilnică;
b)administrează personal
supozitoarele,picăturile pentru ochi şi
nas;
c)administrează întîi tabletele,soluţiile şi
picăturile apoi injecţiile
66.Asistenta medicală are grijă:
a)să informeze pacientul despre timpul
în care se va instala efectul
medicamentelor;
b)să atragă atenţia asupra efectelor
secundare ale medicamentelor;
c)să corecteze dozele prescrise.
67.Regulile generale de pregătire şi
administrare a injecţiilor prevăd:
a)injectare imediată a conţinutului
seringii;
b)verificarea soluţiei injectabile;
c)pregătirea cu 30 min.înainte de
administrare.

44
BAREM MODULUL 18 -ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

TESTUL I- ADEVARAT / FALS


NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ
ÎNTREBARE
1 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru 138
asistenţii medicali, 2002
2 A L. Titirca-Ghid de nursing ,2001 107
3 F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru 140
asistenţii medicali,2002
4 A „ 137
5 A „ 137
6 F „ 150
7 A „ 150
8 A „ 156
TESTUL II - ASOCIERI
A
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ
ÎNTREBARE
1 E L. Titircă -Tehnici de ingrijire pentru 150
asistenţii medicali,2002
2 A „ 146
3 B „ 159
4 C „ 161
5 D L. Titircă -Ghid de nursing ,2001 134-135
B
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ
ÎNTREBARE
1 D L. Titircă-Ingrijiri speciale acordate 139
pacientilor de catre asistenţii medicali
2003
2 E L. Titircă -Tehnici de ingrijire pentru 146
asistenţii medicali,2002
3 A „ 140
4 B „ 154
5 C „ 150

45
NR.ÎNTREBARE RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ
1. a, b, c 1150 teste 37
Editura Viaţa medicală românească
2. a, b, c idem 37
3. a, b idem 37
4. a, b idem 37
5. a, b, c idem 37
6. a, c idem 37
7. b, c idem 38
8. a, b, c idem 38
9. a idem 38
10. a, c idem 38
11. a, b idem 38
12. a, b idem 38
13. c idem 39
14. a, c idem 39
15. c idem 39
16. c idem 39
17. a idem 39
18. c idem 42
19. c idem 42
20. a, b, c idem 43
21. a, b, c idem 43
22. a, b, c idem 43
23. a, b idem 43
24. a, b, c idem 43
25. a,b,c idem 43
26. a,c idem 73
27. a idem 144
28. c idem 144
29. b,c 147
30. c 147
31. a,b 1555 teste de evaluare continuă in 49
nursing, Editura Carol Davila,Bucuresti
2002
32. c idem 49
33. c idem 50
34. a,b idem 50
35. a,c idem 50
36. a,b idem 50

46
37. c idem 51
38. a,b,c idem 51
39. a,b,c,d idem 51
40. a,b,c,d idem 51
41. b,c idem 51
42. c idem 51
43. c idem 51
44. a,b idem 52
45. d idem 52
46. b idem 52
47. b idem 52
48. a idem 53
49. c idem 53
50. a,b idem 53
51. a idem 53
52. a Teste pentru asistenţii medicali 1114 40
intrebări, Editura Bucuresti 2009
53. a idem 40
54. c idem 39
55. c idem 39
56. b idem 39
57. a idem 39
58. b idem 40
59. c idem 41
60. a idem 41
61. a,b idem 60
62. b,c 1030 teste pentru examene si concursuri 111
pentru asistenţii medicali,Editura Biroul
executiv al OAMR 2004
63. b,c idem 112
64. a,b idem 112
65. b,c idem 112
66. a,b idem 112
67. a,b idem 112
68. a,c idem 112
69. a,c idem 113
70. a,c idem 113

47
MODULUL 23- PNEUMOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

TESTULI
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals .

1. Obiectivul principal în isuficienţa respiratorie acută este permeabilizarea căilor respiratorii.


2. În obstrucţiile supralotice, pentru permeabilizarea căilor respiratorii, intervenţia de urgenţă
este drenajul postural.
3. În cazul voletului costal se aplică un pansament compresiv pentru imobilizare.
4. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate.
5. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi
aspiratorul mecanic pentru secreţii.
6. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
7. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine timp
îndelungat.
8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectuează vaccinarea BCG.
9. Pacientul care prezintă tuse cu expectoraţie este sursă de infecţie pentru alte persoane.
10. Pacientul cu afecţiuni respiratorii prezintă anxietate din cauza tulburărilor de oxigenare
cerebrală.

TESTUL II

A. ASOCIAȚI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE

1 astmul bronsic A mucolitice


2 pneumonia B virajul la tuberculina
pneumococica
3 bronsita cronica C hepatizatie rosie
4 ftizia D caverna
5 primo-infectia E dispnee paroxistica
tuberculoasa

B. ASOCIAȚI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE

1 tuberculoza primara A caverna


2 pneumonia B dispnee paroxistica expiratorie
pneumococica
3 pneumotorax C febra in platou – 40 C
4 ftizia D sancru de inoculare
5 astmul bronsic E aer in cavitatea pleurala

48
TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte

MEDICINĂ INTERNĂ

1. Pneumonia francă lobară se defineşte 8. Tratamentul etiologic al tuberculozei se


prin următoarele manifestări clinice cu realizează prin:
excepţia: a) corticoterapie;
a) frison solemn; b) tuberculostatice;
b) tuse seacă persistentă; c) antibiotice.
c) febră (39 -41°C); 9. Complicaţiile pneumoniei sunt:
d) junghi toracic. a) bronşita cronică;
e) expectoraţie mucopurulentă b) emfizemul pulmonar;
2. În BPOC combaterea obstrucţiei c) pleurezia sero-fibrinoasă.
vizează :
a) drenaj postural, aspiraţie bronşică, 10. Procesul inflamator în pneumonia
spalatură bronşică; pneumococică se desfăşoară în
b) administrarea corticoizilor; urmatoarele stadii:
c) tratament antibiotic. a) şancru de inoculare, adenopatii
3. Sputa din astmul bronşic este: traheobronşice, leziuni
a) mucopurulentă; condensate;
b) ruginie; b) congestie, hepatizaţie roşie,
c) alb-sidefie cu aspect perlat. hepatizaţie cenuşie, rezoluţie;
4. Conduita de urgenţă in astmul bronşic c) leziuni infiltrative, cazeoase,
vizează: fibrioase.
a) administrarea de bronhodilatatoare 11. Tratamentul bronşitei cronice vizează:
,antispastice simpaticomimetice; a) reducerea iritaţiei bronşice ,
b) administrarea de antitusive; tratamentul infecţiilor rino-
c) drenaj postural. faringiene, tratamentul
5. Tabloul clinic al pneumoniei bronhodilatator;
pneumococice cuprinde urmatoarele b) chimioprofilaxia contacţilor;
simptome: c) administrarea miofilinului şi
a) vomică, febră 37,5 – 38 grade, corticoterapie i.v.
greaţă; 12. Examenul fizic în pneumonia
b) expectoraţie mucopurulentă , pneumococică pune în evidenţă:
febră în platou; a) sindrom de condensare
c) frison unic , febră 39-40, junghi pulmonară;
toracic. b) leziuni cozeoase;
6. Antibioticul de elecţie utilizat în c) leziuni fibro-cavitare.
tratamentul pneumoniei pneumococice 13. Leziunea primitivă in TBC se numeşte
este: a) adenopatie traheo-bronşică;
a) Penicilina G; b) tuberculoza miliară;
b) Tetraciclina; c) şancru de inoculare.
c) Biseptol. 14. Tratamentul bronhodilatator din
7. Leziunile caracteristice tuberculozei bronşita cronică constă în urmatoarele,cu
primare sunt urmatoarele, cu excepţia excepţia:
a) şancrul de inoculare , a) medicaţie simpaticomimetică;
adenopatiile traheo – bronşice; b) tratamentul infecţiei bacteriene;
b) leziuni condensate; c) medicaţie anticolinergică.
c) leziuni cavitare.

49
21. Pentru ameliorarea respiraţiei
pacientului în criză de astm bronşic i se
NURSING dă poziţia:
15. Pentru prevenirea afecţiunilor a) semişezând cu spatele sprijinit,
respiratorii, pacientul este sfătuit: braţele pe lîngă corp;
a) să evite mediul poluat, tabagismul; b) decubit lateral;
b) să-şi păstreze greutatea corporală c) Trendelemburg.
în limitele vârstei/sexului; 22. Ca intervenţii de urgenţă în criza de
c) să evite practicarea sporturilor în asm bronşic se vor aplica:
timpul anotimpurilor reci. a) administrarea medicaţiei
16. Pentru culegerea datelor şi întocmirea bronhodilatatoare şi antialergice;
planului de îngrijire, asistenta va observa b) educaţia pacientului cum să
la un pacient cu o afecţiune pulmonară: prevină crizele de astm;
a) aspectul abdomenului; c) oxigenoterapie.
b) culoarea tegumentelor; 23. În afecţiunile laringitei , dispariţia vocii
c) aspectul toracelui, mişcările celor se numeşte :
două hemitorace. a) disfonie;
17. Spirografia explorează: b) afonie;
a) volumele şi capacităţile c) răguşeală.
pulmonare; 24. Tusea este un act util atunci când :
b) volumele pulmonare după a) favorizează eliminarea corpilor
efectuarea unui efort dozat; stăini;
c) arborele traheobronşic, folosind b) favoroizează eliminarea secreţiilor
substanţă de contrast. patologice din căile aeriene.
18. Bronhografia reprezintă examenul: 25. Efectul frecvent al fumatului este :
a) radiologic al aparatului respirator; a) bronşita tabagică;
b) endoscopic al aparatului b) emfizemul pulmonar;
respirator; c) cancer bronhopulmonar;
c) radiologic al arborelui d) gastrita tabagică.
traheobronşic. 26. Astmul bronşic în criză se
19. În dimineaţa bronhoscopiei, pacientul caracterizeaza prin:
necesită ca pregătire: a) dispnee paroxistică expiratorie;
a) clismă evacuatoare; b) dispnee inspiratorie şi expiratorie;
b) administrarea atropinei, cu 30 de c) dispnee paroxistică inspiratorie.
minute înaintea examenului; 27. Disfuncţia respiratorie din astmul
c) întreruperea alimentaţiei. bronşic este:
20. Intervenţiile autonome ale asistentei în a) restrictivă;
hemoptizie sunt: b) obstructivă;
a) aşezarea pacientului în poziţie c) mixtă.
Trendelemburg; 28. În perioadele febrile din pneumonia
b) instituirea repausului fizic, psihic şi pneumococica se recomanda:
vocal; a) repaus la pat, regim hidro-
c) aplicarea unei pungi cu gheaţă pe zaharat bogat în vitamine;
regiunea retrosternală; b) regim alimentar desodat;
d) învăţarea pacientului să efectueze c) consum excesiv de lichide
inspiraţii forţate; 29. Primoinfecţia TBC se face:
e) aşezarea pacientului în poziţie a) pe cale cutanată;
semişezând. b) pe cale aeriană;
c) pe cale sexuală.

50
30. Metoda utilizată în depistarea b) arborele traheo-bronşic, folosind
tuberculozei primare este: substanţa de contrast;
a) IDR la antimicotice; c) volumele şi capacităţile pulmonare.
b) IDR la tuberculină; 39. Depistarea precoce a îmbolnăvirii cu
c) IDR la antibiotice. TBC se face prin:
31. Profilaxia tuberculozei vizează a) IDR la tuberculină;
urmatoarele obiective , cu excepţia: b) IDR Cassoni;
a) întarirea rezistenţei nespecifice a c) IDR Dick.
organismului; 40. Testul la tubercluină (I.D.R) este
b) vaccinare antituberculoasă; folosit pentru :
c) vaccinare antigripală. a) a stabili amploarea reacţiei de
32. Dispneea cu bradipnee expiratorie se hipersensibilitate la antigene
întalneşte în : tuberculinice a unei persoane;
a) scleroemfizem pulmonar; b) a stabili existenţa reacţiei de
b) corp străin în laringe sau trahee; hipersensibilitate la antigene
c) astm bronşic. tuberculinice;
33. Pentru descoperirea gradului de c) se citeşte la locul injectării
infecţie tuberculoasă se efectuează : intradermice după 72 de ore de la
a) vaccinarea B.C.G. injectare .
b) intradermoreacţia la tuberculină 41. Dispneea în bolile pulmonare este
I.D.R; consecinţa:
c) reacţia Cassoni. a) scăderii aportului de oxigen,
34. Dispneea, în bolile pulmonare, este creşterii cantităţii de dioxid de
datorată: carbon;
a) scăderii aportului de oxigen, creşterii b) comprimării organelor abdominale;
cantităţii de CO2 şi obstrucţiei căilor c) obstrucţiei căilor respiratorii.
respiratorii; 42. Expiraţia în astmul bronşic este
b) contaminării cu pneumococ; insoţită de:
c) comprimării organelor abdominale . a. suflu amfonic;
35. Declanşarea hemoptiziei este b. suflu tubar;
precedată de: c. wheezing.
a) senzaţie de vomă; 43. Profilaxia tuberculozei cuprinde
b) caldură retrosternală şi jenă următoarele, cu excepţia:
respiratorie; a) ameliorarea condiţiilor de viaţă;
c) vărsătură. b) depistarea precoce a bolii;
36. Durerea toracică poate avea drept c) vaccinarea antigripală.
cauze: 44. În pleurezia serofibrinoasă pacientul
a) afecţiuni cardiovasculare; prezintă următoarele manifestări de
b) afecţiuni pleuropulmonare; dependenţă, cu excepţia:
c) ambele. a) febră, frison;
37. Definiţia astmului bronşic include, cu b) transpiraţii nocturne;
excepţia: c) febră de tip remitentă, durere
a) reducere ireversibilă a diametrului toracică.
bronhiilor; 45. Astmul bronşic este un sindrom
b) dispnee expiratorie; caracterizat prin:
c) reducerea reversibilă a diametrului a) dispnee paroxistică inspiratorie;
bronhiilor. b) febră şi junghi toracic;
38. Spirografia explorează: c) dispnee paroxistică expiratorie şi
a) volumele pulmonare după efort; bradipnee.

51
46. Intervenţia delegată în criza astmatică a) cu 24 ore înainte se întrerupe
vizează: medicaţia excitantă sau sedativă a
a) administrarea de centrilor respiratori;
bronhodilatatoare şi b) repaus fizic şi psihic cu 30 minute
corticoterapie; înaintea examenului;
b) administrarea de antibiotice; c) nu necesită pregătire.
c) drenaj postural. 53.Valorile normale ale parametrilor
47. Rolul delegat al asistentei medicale în cercetaţi prin spirografie (CV, VEMS şi IT)
tratarea crizei de astm bronşic este: normali în raport cu tabelele CECO sunt:
a) tratamentul, medicaţia a) 50% din valorile ideale;
bronhodilatatoare; b) 70-80% din valorile ideale;
b) administrarea de oxigen pe sonda c) 100% faţă de valorile ideale.
nazală sau mască; 54. Pentru examenul bacteriologic al
c) cortico steroizi sputei se pregătesc următoarele
48. Obiectivele de ingrijire in BPOC materiale:
vizează: a) pahar conic gradat;
a) combaterea obstrucţiei , inflamaţiei b) cutie Petri sterilă;
, spasmului; c) tăviţă renală.
b) administrarea penicilinei G; 55. Semnele caracteristice ale hemoptiziei
c) administrarea de lichide calde. sunt:
49. Expectoraţia în pneumonia a) senzaţie de gâdilitură a laringelui,
pneumococică este : căldură retrosternală, tuse iritativă
a) roşie – ruginie , vascoasă, cu expulzia sângelui, gust de
aderentă; sânge;
b) sidefie – perlată; b) senzaţie de gâdilitură a laringelui,
c) spumoasă , aerată. greaţă, vărsătură, gust de sânge,
50. Manifestarea de dependenţă transpiraţii profuze;
sugestivă pentru TBC este: c) senzaţie de greaţă, vărsături,
a) febra 39 – 40 grade C; căldură retrosternală, gust de
b) tuse seacă persistentă peste 3 sînge.
săptamâni; 56. Insuficienţa respiratorie acută poste fi
c) frison unic 30 – 40 minute. determinată de:
51. Manifestările de dependenţă frecvente a) expunerea la frig, căldură;
care pot ridica suspiciunea de cancer b) obstrucţia căilor respiratorii
pulmonar la fumătorii cronici sunt : superioare;
a) tuse persistentă rezistentă la c) bronhoalveolite de deglutiţie.
tratament în formele avansate ; 57. Pentru stabilirea diagnosticului, în
b) hemoptizia ; pleurezia serofibrinoasă asistenta
c) dispneea . efectuează la recomandarea medicului
52. Pentru spirografie, pacientul necesită următoarele examinări:
următoarea pregătire : a) IDR la PPD;
b) testul Schick;
c) IDR Cassoni.

52
BAREM DE CORECTARE - PNEUMOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS


NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
2 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
3 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
4 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
5 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
6 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
7 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
8 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
9 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
10 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 e Medicină internă pentru cadre medii – C. Borundel, 123
2006
2 c „ 128
3 a „ 121
4 d „ 154
5 b „ 149
B
1 d „ 152
2 c „ 129
3 e „ 161
4 a „ 154
5 b „ 123
TESTUL II- GRILĂ
MEDICINĂ RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
INTERNĂ PAGINĂ
1 e Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii
paliative – Mioara Mincu, 2004 90
2 a Urgenţe medico-chirurgicale – L. Titircă, 2012 33
3 c „ 278
4 a „ 26
5 c „ 286
6 a „ 288
7 c „ 301
8 b „ 310
9 c „ 287
10 b „ 286
11 a „ 219
12 a „ 232
13 c „ 247
14 b 220

53
NURSING
15 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 58
16 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 58
17 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 58
18 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
19 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
20 b,c,e 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
21 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 60
22 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 60
23 b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 90
24 a,b „ 90
25 a,b,c,d „ 91
26 a Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă, 2012 25
27 b Medicină internă – C. Borundel, 2006 278
28 a „ 288
29 b „ 301
30 b „ 299
31 c „ 308
32 a,c „ 249
33 b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 91
34 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 37
asistenţii medicali, L. Titircă, 2008
35 b Urgenţe medico-chirurgicale– L. Titircă, 2012 29
36 c Medicină internă – C. Borundel, 2006 251
37 a idem 277
38 c Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate 12
bolnavului – L. Titircă, 2008
39 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
40 a,b,c Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii 91
paliative – Mioara Mincu, 2004
41 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
42 c Medicină internă – C. Borundel, 2006 278
43 c idem 308
44 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 60
45 c Medicină internă – C. Borundel, 2006 278
46 a Idem 91
47 a,b,c idem 91
48 a Urgenţe medico-chirurgicale– L. Titircă, 2012 33
49 a Medicină internă – C. Borundel, 2006 287
50 b idem 301
51 a,b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 92
52 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 58
53 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
54 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
55 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
56 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 60
57 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 60

54
MODULUL 24- CARDIOLOGIE ȘI NURSING ÎN CARDIOLOGIE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals .

1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA


2. Hipertermia nu apare in IMA
3. In IMA intalnim VSH,fibrinogen si transaminaze crescute.
4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud.
5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie capilara –
venoasa.
6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang.
7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara.
8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta.
9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga.
10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut
11. Factorii de risc major a aterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA.
12. EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase.
13. FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica.
14. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in
dimineata examenului.
15. Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA.
16. In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci.
17. Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos.
18. Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea repausului
fizic si psihic al pacientului.
19. Așezând membrele inferioare mai sus decât restul corpului, se asigură o circulație
venoasă mai bun.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Flebografie A fragilitate capilara


2 Oscilometrie B activitatea bioelectrica a inimii
3 Fonocardiograma C vene
4 E.K.G D zgomote cardiace
5 Testul Rumpel- Leede E pulsatii arteriale

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 H.T.A A durere precordiala care cedeaza la


nitroglicerina
2 Arteriopatie B dilatari ale venelor
3 I.M.A C claudicatie intermitenta
4 Angina pectorala D durere precordiala mai mare de 30
minute
5 Varice E durere occipitala matinala

55
C. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 I.M.A A combaterea infectiei bacteriene


2 Arteriopatie B purtarea ciorapilor elastici
3 Varice C evitarea vestimentatiei stramte
4 Pericardita D evacuarea lichidului
5 Endocardita E interzicerea oricarui efort fizic si
psihic

TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte

CARDIOLOGIE- MEDICINA INTERNA


1. Pentru prevenirea complicatiilor c) tulburarile de ritm ventricular din
tromboembolice in infarct miocardic se infarctul miocardic.
administreaza: 8. Durerea din angina pectorala:
a) heparina; a) are caracter constrictiv;
b) adrenostazin; b) are caracter difuz;
c) xilina. c) se percepe pe o suprafata de
2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct maxim 0,1cm2 .
miocardic se face: 9. Tratamentul in insuficienta cardiaca
a) prin inregistrarea tensiunii arteriale consta in administrarea de:
si a pulsului cel putin o data pe zi; a) furosemid;
b) prin supraveghere cu ajutorul b) fluocinolon;
monitoarelor; c) fasygin.
c) nu este necesara inregistrarea 10.Tratamentul in HTA se face cu:
tensiunii si a pulsului. a) captopril;
3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca b) clotrimazol;
se caracterizeaza prin: c) cohmicina.
a) turgescenta jugularelor; 11. Sindromul de ischemie arteriala
b) cresterea ariei matitatii cardiace; cronica se caracterizeaza din punct de
c) durere abdominala. vedere clinic prin:
4. Digitala este: a) tegumente cheratozice;
a) stimulent cardiac; b) hipertrofie musculara;
b) stimulent cerebral; c) tulburari trofice ale fanerelor.
c) stimulent respirator. 12.Cel mai frecvent agent etiologic in
5. Durerea din infarct miocardic acut: endocardita bacteriana este:
a)este indicata cu degetul; a) stafilococul;
b) este declansata de respiratii b)pneumococul;
profunde; c) sreptococul viridans.
c) cedeaza la antilagice majore. 13.Despre endocardita bacteriana putem
6. Tabloul clinic in pericardita consta in: afirma:
a) durere epigastrica; a) leziunile caracteristice sunt
b) frecaturi pericardice; vegetatiile valvulare;
c) bradipnee expiratorie. b) debutul bolii este brusc;
7.Xilina este indicata in: c) hemocultura este examenul capital.
a) convulsii; 14. In pericardita cronica constrictiva:
b) extrasistole ventriculare; a) tuberculoza este cauza principala;

56
b) tabloul clinic este de tamponada c) complicatia cea mai frecventa este
cardiaca; tromboflebita ;
c) examenul radiologic nu este d) simptomele obisnuite sunt: durerea
important si senzatia de greutate la nivelul
15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se gambelor.
formeaza in perioada: 24.Tratamentul insuficientei cardiace
a) prodromala; globale consta in:
b)de debut; a) administrarea de calciu si vitamine;
c) de stare; b) repaus ,regim dietetic si hiposodat;
d) de convalescenta c) administrare de diuretice si digitala.
16. Tratamentul crizei de angina pectorala 25.Uruitura diastolica se intalneste in:
consta in: a) insuficienta aortica;
a) orpirea efortului fizic; b) stenoza aortica;
b) administrarea de nitroglicerina c) stenoza mitrala.
sublingual; CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
c) tratament hipotensiv. 26.Care este clasificarea hemoragiilor
17.Localizarea cea mai frecventa a IMA dupa sediul sangerarii?
este: a) arteriale,venoase,capilare,mixte
a)atriul drept; b) externe,interne,exteriorizate,intersti
b)atriul stang; tiale;
c) ventriculul stang; c) accidentale,chirurgicale,posttraum
d) septul interventricular. atice,medicale;
18. Leziunea caracteristica in IMA este: d) mici, mijlocii,mari,cataclismice.
a) necroza ischemica miocardica; 27.Care din elementele de mai jos nu sunt
b) fibroza hepatica; caracteristice hemoragiei arteriale?
c) inflamatia miocardica. a) culoarea sangelui inchisa;
19.Principala cauza a anginei pectorale b) sangele tasneste sincron cu sistola
este: cardiaca;
a) afectiuni pulmonare; c) exista sansa chiar la arterele mari
b) aterosleroza coronariana ; ca sangerarea sa se opreasca
c) hipotiroidism. spontan;
20.Simptomul cel mai constant in d) forta cu care se pierde sangele
insuficienta cardiaca stanga este: este in concordanta cu tensiunea
a) tuse; arteriala a accidentatului.
b) dispneea; 28.In care dintre hemoragiile de mai jos se
c) hepatalgie; pierde mai repede sange?
d) edemul pulmonar acut. a) hemoragie venoasa;
21.In insuficienta cardiaca dreapta exista: b) hemoragie capilara;
a) dispnee de efort; c) hemoragie arteriala;
b) hepatomegalie; d) hemoragie venoasa si capilara.
c) hepatalgie; 29.Caror factori se datoreaza mentinerea
d) edeme periferice sau chiar o usoara crestere a TA in faza
22. Perioada cea mai critica din IMA este: de inceput a hemoragiei?
a) perioada prodromala; a) vasoconstrictiei;
b) perioada de debut; b) mobilizarea sangelui din depozite
c) perioada de stare. (ficat, splina,muschi);
23.Despre varice se poate afirma: c) acumularii de CO2 ;
a) sunt dilatari permanente ale d) unei oxigenari deficitare a
venelor superficiale; tesuturilor.
b) produc edeme ale gambelor;

57
30. Cum este ritmul cardiac si pulsul in d) localizata in regiunea
cursul unei hemoragii mari? occipitala,apare matinal.
a) pulsul este bradicardiac,bine batut; 37.Durere toracica cu caracter constrictiv
b) ritmul cardiac este foarte rapid: retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul
120-130 batai/minut; stang intalnim in:
c) pulsul este aritmic; a) pneumonie,pleurezie;
d) pulsul este slab batut,filiform. b) cardiopatie ischemica
31.Ce intelegem prin resuscitarea cardio- dureroasa,angor pectoris;
respiratorie? c) nevralgie intercostala;
a) combaterea si tratarea insuficientei d) afectiuni esofagiene
cardiace; 38.Durerea sub forma de claudicatie
b) masurile intreprinse pentru intermitenta apare in:
restabilirea activitatii cardiace; a) varice;
c) combaterea si tratarea afectiunilor b) sindrom de ischemie cronica
pulmonare; periferica;
d) restabilirea schimburilor gazoase la c) sindromul de ischemie acuta
nivelul plamanului,printr-o ventilatie periferica;
pulmonara artificiala. d) insuficienta venoasa cronica.
32. Care dintre afectiunile cardiace pot 39.In precizarea diagnosticului de infarct
provoca stop cardiac? miocardic , de un real folos este
a) infarctul miocardic; precizarea cresterii:
b) hipertensiunea arteriala; a) transaminazei (GOT);
c) tamponada cardiaca; b) fosfatazei alcaline;
d) tulburarile grave de ritm. c) lipidemiei;
33. In ce ritm se efectueaza masajul d) amilazemiei.
cardiac extern? 40.Care din metodele de mai jos de
a) 60-80/minut; explorare a aparatului cardio- vascular
b) 16-18/ minut; sunt metode neinvazive?
c) 20-40/minut; a) examenul radiologic standard al
d) 80-100/minut. inimii si vaselor mari;
34.Unde palpam in mod normal socul b) EKG , ecocardiograma;
apexian? c) cateterismul cardiac;
a) saptiul V intercostal stang pe linia d) angiocardiografia.
medio- claviculara; 41.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor
b) spatiul III intercostal parasternal cardiaci urmareste compensarea cordului
stang; prin:
c) la mijlocul sternului. a) regim alimentar cu multe lichide;
35.Care este ritmul cardiac normal? b) repaus la pat;
a) 60-80 batai/minut; c) oxigenoterapie;
b) 40-50 batai/minut; d) medicatie tonicardiaca;
c) 50-60 batai/minut; e) administrare preoperatorie de
d) 80-100 batai/minut. atropina.
36.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din 42.Ce medicatie este indicata la arteritici
HTA? pentru pregatirea lor pentru operatie?
a) apare spre seara,se accentueaza a)vasodilatatoare,anticoagulante
la miscari de pozitie; ,antibiotice;
b) se insoteste de paloare a fetei, b) anticoagulante
transpiratii profuze; ,sedative,antitermice;
c) este insotita de ameteli,tulburari c) medicatie antiaritmica,antialgica;
vizuale,vajaieturi in urechi; d)coagulante,vitaminoterapie.

58
43.Claudicatia intermitenta apare: a) mesele copioase ,efortul
a) in repaus; fizic,expunerea la frig;
b) la efort: mers,alergat,urcat; b)dupa infectii aerogene;
c) dispare rapid dupa oprire si revine c)dupa imobilizarea prelungita la pat.
dupa o distanta aproximativ egala cu 51. Durerea in IMA prezinta caracteristicile
cea la care s-a instalat anterior; urmatoare:
d) inceteaza dupa masajul moletului. a) cedeaza la administrarea
44.Punctia pericardica: nitroglicerinei;
a) poate deveni o interventie de b) este violenta,insuportabila;
urgenta cand cantitatea de lichid c) dureaza peste 30 de minute.
acumulat pune in pericol viata
pacientului; 52. Obiectivele imediate in ingrijirea
b) are scop explorator pentru stabilirea pacientului cu IMA vizeaza:
naturii si prezentei lichidului; a) combaterea durerii si anxietatii;
c) are scop terapeutic pentru evacuarea b) prevenirea complicatiilor;
lichidului acumulat. c) recuperarea si reintegrarea sociala
a pacientului.
CARDIOLOGIE -NURSING 53. In timpul tratamentului cu
45.Pentru prevenirea bolilor anticoagulante asistenta va avea in
cardiovasculare se recomanda: vedere:
a) evitarea mersului pe jos; a) evaluarea aspectului tegumentelor
b) alimentatie fara exces de sare, grasimi; in zonele unde se fac injectii;
c) evitarea stresului psihic. b) supravegherea sangerarilor
46.Boala varicoasa se caracterizeaza prin: gingivale,nazale;
a)tegumente palide ,reci; c) notarea zilnica a diurezei.
b)tegumente cianotice la extremitati; 54. In socul cardiogen, pacientul prezinta
c)edem dupa ortostatism prelungit, vase urmatoarele manifestari de dependenta:
superficiale dilatate a) neliniste;
47. Flebografia reprezinta: b) tegumente reci;
a) examenul endoscopic venos; c) poliurie;
b) examenul radiologic venos; d) hipotensiune arteriala;
c) masurarea presiunii venoase. e)greturi;
48.Oscilometria reprezinta: f) varsaturi.
a) o metoda de explorare a arterelor 55. Persoanele cu risc in aparitia
periferice; endocarditei infectioase sunt:
b)o metoda de examinare a venelor; a) cele cu valvulopatii dobandite dupa
c)o metoda de evidentiere a RAA;
amplitudinii pulsatiilor peretelui b) persoanele cu obezitate;
arterial. c) cele cu malformatii cardiace
49. Electrocardiografia consta in : congenitale.
a) inregistrarea biocurentilor produsi 56. Pacientul cu pericardita se plange de
de miocard in cursul unui ciclu durere cu localizare:
cardiac; a) retrosternala accentuata de
b) reprezentarea grafica a zgomotelor tuse,inspiratie;
produse intr-un ciclu cardiac; b) retrosternala iradiata in umarul
c) curba rezultata din inregistrarea stang;
grafica a socului apexian. c) hipocondrul stang accentuata de
50.IMA apare in urmatoarele tuse.
circumstante,cu exceptia: 57. Manifestarile de dependenta intalnite
la pacientul cu HTAsunt:

59
a) palpitatii,varsaturi; 63. Pacientului cu varice i se recomanda
b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari purtarea ciorapilor elastici pe care ii
de vedere; imbraca astfel:
c) dispnee,poliurie. a) fiind asezat in pat cu membrul
58. Interventiile autonome ale asistentei inferior orizontal;
pentru ingrijirea pacientului cu HTA b) fiind in pozitie sezand pe scaun;
constau in: c) in ortostatism.
a) asigurarea regimului alimentar 64. Pozitia pacientului cu insuficienta
hiposodat,hipolipidic; cardiaca este:
b) educatia pacientului pentru a) decubit dorsal;
suprimarea fumatului; b) sezand in fotoliu;
c) administrarea medicatiei c) semisezand in pat.
antihipertensive. 65. In timpul administrarii digitalei,
59. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator asistenta va urmari in mod deosebit :
in constructii,afirma ca de doua luni a) pulsul;
prezinta dureri la mers in gamba b) diureza;
stanga,care s-au accentuat c) aparitia greturilor, varsaturilor.
,determinandu-l sa intrerupa mersul 66. Alimentatia pacientului cu insuficienta
pentru a-i ceda durerea. Care poate fi cardiaca urmareste:
cauza durerii? a) reducerea cantitatii de glucide /24
a) alterarea circualtiei venoase; h;
b) alterarea circulatiei arteriale b) reducerea numarului de mese /
periferice; 24h;
c) ambele. c) reducerea consumului de NaCl si a
60.Unui pacient care prezinta alterarea cantitatii de lichide.
circulatiei arteriale periferice se 67. Alimentatia pacientului cu insuficienta
recomanda: cardiaca consta in:
a) arteriografie; a) mese mici, in numar de 4-5/24 h
b) oscilometrie; b) alimentatie hipolipidica;
c) flebografie. c) alimentatie hipocalorica.
61.Pacientului care prezinta arterita 68. Interventiile zilnice ale asistentei
obliteranta asistenta medicala ii medicale in evaluarea starii unui pacient
recomanda la externare: cu anasarca constau in:
a) sa poarte ciorapi elastici: a) notarea cantitatii de lichide
b) sa pastreze igiena riguroasa a ingerate/24 h;
picioarelor; b) masurarea greutatii corporale si a
c) sa poarte incaltaminte confortabila diurezei;
din piele,ciorapi din bumbac; c) oxigenoterapie.
d) repaus la pat. 69. Palpitatiile ca manifestari de
62. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita dependenta apar:
gambei drepte.I se acorda urmatoarele a) in bolile cardiace;
ingrijiri: b) dupa abuz de cafea,tutun;
a) repaus la pat in pozitie c) ambele.
Trendelenburg; 70. Pulsul:
b) suplinirea pacientului pentru a) se percepe cu policele
satisfacerea nevoilor de baza; b) se percepe pe vena cava
c) repaus la pat,cu membrul inferior inferioara;
drept ridicat pe o atela Braun. c) este neregulat in aritmia
extrasistolica.

60
71. Pulsul: c) spatiul V intercostal stang pe linia
a) duritatea lui denota hipotensiune; medioclaviculara.
b) se percepe prin compresiunea 79. In cazul electrocardiografului
unei artere pe un plan dur; montarea electrodului precordial V 3 se
c) nu se modifica in caz de febra. face in:
72. Accidentele punctiei pericardice sunt: a) spatiul IV intercostal pe marginea
a) socul pericardic; dreapta a sternului;
b) patrunderea acului in ventriculii b) spatiul IV intercostal pe marginea
cerebrali; stanga a sternului;
c) patrunderea acului in miocard. c) la jumatatea distantei dintre V2 si
73. In cazul electrocardiografului V4.
montarea electrodului rosu se face la:- 80.In cazul electrocardiografului montarea
a) mana dreapta; electrodului precordial V 5 se face in:
b) mana stanga; a) spatiul V intercostal stang pe linia
c) piciorul stang. medioclaviculara;
74. In cazul electrocardiografului b) la intersectia dintre orizontala dusa
montarea electrodului galben se face la: de la V4 si linia axilara anterioara
a) mana dreapta; stanga;
b) mana stanga; c) la intersectia dintre orizontala dusa
c) piciorul stang. din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
75. In cazul electrocardiografului 81. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului verde se face la: montarea electrodului precordial V6 se
a) mana dreapta; face in:
b) piciorul stang; a) spatiul V intercostal stang pe linia
c) picior drept. medioclaviculara;
76. In cazul electrocardiografului b) la intersectia dintre orizontala dusa
montarea electrodului negru se face la: de la V4 si linia axilara anterioara
a) mana dreapta; stanga;
b) piciorul stang; c) la intersectia dintre orizontala dusa
c) picior drept. din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
77. In cazul electrocardiografului 82. Pozitia indicata pentru pacientii cu
montarea electrodului precordial V 1se edem pulmonar acut este:
face in: a) pozitie Trendelenburg;
a) spatiul IV intercostal pe marginea b) pozitie decubit dorsal;
dreapta a sternului; c) pozitie sezanda cu gambele
b) spatiul IV intercostal pe marginea atarnand la marginea patului.
stanga a sternului; 83.Durerea din infarct miocardic dureaza:
c) spatiul V intercostal stang pe linia a) mai putin de 30 minute;
medioclaviculara. b) peste 30 minute ;
78. In cazul electrocardiografului c) intre 5 secunde si 20 minute.
montarea electrodului precordial V 2 se 84.Sunt indicate in infarct miocardic acut:
face in: a) repausul absolut la pat;
a) spatiul IV intercostal pe marginea b) alimentatia hiperlipidica;
dreapta a sternului; c) administrarea medicamentelor cu
b) spatiul IV intercostal pe marginea punctualitate
stanga a sternului;

61
BAREM DE CORECTARE MODULUL CARDIOLOGIE ȘI NURSING ÎN CARDIOLOGIE
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
INTREBARII
1 A I. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor 53
de catre asistentii medicali,
2 F idem 55
3 A idem 55
4. F idem 55
5 A idem 63
6 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
7 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
8 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 130
9 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 131
10 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 132
11 A L Titirca 1150 de teste 65
12 F 1150 de teste 65
13 A 1150 de teste 65
14 F 1150 de teste 65
15 A 1150 de teste 65
16 F 1150 de teste 65
17 A 1150 de teste 65
18 A 1150 de teste 65
19 A 1150 de teste 65
TESTUL II ASOCIERI
A
1 c Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
2 e Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
3 d Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
4 b Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
5 a Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
B
1 e Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor 59
de catre asistentii medicali
2 c idem 59
3 d idem 59
4 a idem 59
5 b idem 59
C
1 e idem 59
2 c idem 59
3 b idem 59
4 d idem 59
5 a idem 59

62
TESTUL III- GRILA
CARDIOLOGIE MEDICINA INTERNA
1 a Teste pentru pregatirea asistentului medical– 34
Liliana Rogozea ed. Aldis
2 b idem 34
3 a,b idem 34
4 a idem 71
5 c idem 71
6 b idem 71
7 b,c idem 71
8 a idem 71
9 a idem 71
10 a idem 71
11 c idem 71
12 c Medicina interna- Borundel 340
13 a,c Medicina interna 341
14 a,b Medicina interna Borundel 355
15 d Medicina interna Borundel 372
16 a,b Medicina interna Borundel 368
17 c,d Medicina interna Borundel 371
18 a Medicina interna Borundel 370
19 b Medicina interna Borundel 366
20 b Medicina interna Borundel 376
21 b,c,d Medicina interna Borundel 378
22 b Medicina interna Borundel 371
23 a,b,c,d Medicina interna Borundel 414
24 b,c Medicina interna Borundel 381
25 c Medicina interna Borundel 347
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
26 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
27 a,c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
28 c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
29 a,b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
30 b,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
31 b,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 460
32 a,c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
33 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
34 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 520
35 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 520
36 c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 524
37 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 524
38 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 524
39 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 566
40 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 569
41 b,c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 574
42 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 575
43 b,c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 575
44 a,b,c Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean 145

63
CARDIOLOGIE- NURSING
45 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
46 c 1150 de teste cap.2.2 61
47 b 1150 de teste cap.2.2 61
48 a,c 1150 de teste cap.2.2 61
49 a 1150 de teste cap.2.2 61
50 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
51 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
52 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
53 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
54 a,b,d 1150 de teste cap.2.2 61
55 a 1150 de teste cap.2.2 61
56 b 1150 de teste cap.2.2 61
57 b 1150 de teste cap.2.2 61
58 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
59 b 1150 de teste cap.2.2 61
60 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
61 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
62 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
63 a 1150 de teste cap.2.2 61
64 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
65 a,c 1150 de teste cap.2.2 61
66 c 1150 de teste cap.2.2 61
67 a,b,c 1150 de teste cap.2.2 61
68 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
69 c 1150 de teste cap.2.2 61
70 c Teste pentru pregatirea asistentului medical– 9
Liliana Rogozea ed. Aldis
71 b idem 9
72 a,c idem 11
73 a idem 22
74 b idem 22
75 b idem 22
76 c idem 22
77 a idem 22
78 b idem 23
79 c idem 23
80 b idem 23
81 c idem 23
82 c idem 32
83 b idem 33
84 a,c idem 33

64
MODULUL 25- GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN GASTROENTEROLOGIE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals .
1. Regimul alimentar în boala ulceroasă este acelaşi indiferent de faza evolutivă a bolii
2. Deficitul de volum lichidian se instalează la pacientul cu stenoză pilorică din cauza diareei.
3. Pacientul cu enterocolită acută nu este sursă de infecţie pentru alte persoane.
4. Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta gingivoragii şi epistaxis.
5. După intervenţiile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricţii alimentare din a doua
zi a operaţiei
6. Explorarea radiologică gastro-intestinală este contraindicată la pacienţii cu hemoragie gastro-
intestinală acută.
7. Substanţa de contrast folosită pentru explorarea colonului poate fi administrată pe cale orală
şi intravenos.
8. După efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestări: disfagie, tumefacţia
amigdalelor, subfebrilitate
9. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii şi i s-a prelevat un fragment de ţesut pentru
biopsie, este atenţionat să nu consume alimente fierbinţi după investigaţie.
10. Asistenta medicală educă pacientul cu pancreatită cronică să evite mesele copioase.
11. Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte în scaun trebuie să fie precedat de un
regim standard - prânzul Schmidt-Strassburger.

TESTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Vărsături cu conţinut bilios A cancer gastric


2 Vărsături cu conţinut sanghinolent B dischinezie biliară
3 Vărsături cu conţinut fecaloid C alcoolici
4 Vărsături cu conţinut mucos D ocluzie intestinală
5 Vărsături cu conţinut alimentar E stenoză pilorică

1 Vărsături matinale A stenoză pilorică


2 Vărsături postprandiale precoce B alcoolism
3 Vărsături postprandiale tardive C ulcer gastric
4 Vărsături la 24 h după masă D sindrom de HTIC
5 Vărsături în jet, neprecedate de greţuri E ulcer duodenal

65
TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte

MEDICINĂ INTERNĂ
1. Următoarele simptome sunt b) este localizată în hipocondrul drept ,
caracteristice pentru cancerul gastric: iradiază în membrul inferior şi cedează
a) durere în flancul abdominal drept; la administrare de antispastice;
b) flatulenţă; c) localizare tipică în epigastru şi
c) anorexie selectivă pentru carne şi cedează la administrare de morfină.
grăsimi. 8. Următoarele explorări paraclinice
2. Ciroza hepatică este cel mai frecvent confirmă prezenţa ulcerului gastric:
cauzată de : a) VSH crescut;
a) alcoolism; b) endoscopia gastrică;
b) paraziţi; c) hemoragii oculte.
c) infecţii biliare. 9. Într-o pancreatită acută , cu evoluţie
3. În ce constă tratamentul igieno-dietetic fără complicaţii , tratamentul de bază este
într-o gastrită cronică: medical şi în conducerea tratamentului se
a) alimentaţie fracţionată 5-6 mese/zi, va ţine seama de:
cu orar regulat; a) evoluţia stării generale , a febrei, a
b) evitarea consumului de condimente, leucocitozei, a amilazemiei;
tocături, afumături, alcool ,tutun; b) evoluţia durerii şi posibilitatea de
c) evitarea consumului de reluare rapidă a alimentaţiei;
medicamente antiinflamatoare, c) sedarea bolnavului şi reluarea cât
nesteroidiene şi cortizonice; mai rapid a vieţii normale.
d) toate. 10. În cazul unui pacient cu colică biliară ce
4. Colonul iritabil se caracterizează prin : prezintă vărsături incoercibile, acestea pot fi
a) diaree postprandială; combătute prin administrare de:
b) scaun cu mucus, puroi, sânge; a) plegomazin fiole;
c) epigastralgii. b) torecan tablete;
5. Tabloul clinic în enterocolita acută se c) emetiral supozitoare.
caracterizează prin: CHIRURGIE
a) poliurie; 11. Lipotimia în ortostatism apare la un
b) vărsuri alimentare; bolnav cu hemoragie digestivă superioară ,
c) 5-20 scaune/zi. în cazul unei pierderi de masă circulantă:
6. Tabloul clinic în ciroza hepatică constă a) mică;
în: b) medie;
a) disurie; c) mare.
b) steluţe vasculare; 12. Sunt cauze de HDS:
c) varice esofagiene. a) ulcerul aton;
7. Durerea în colica biliară are b) cancerul gastric;
următoarele caracteristici: c) traumatismul căilor biliare.
a) este localizată în hipocondrul drept 13. Manifestarea caracteristică în ulcerul
şi iradiază în regiunea dorso-lombară; gastric perforat este:
a) meteorism abdominal;
b) agitaţia extremă;

66
c) ,, abdomen de lemn”. 21. La palparea abdominală a unui pacient
14. O hemoragie digestivă în care cu ulcer gastro-duodenal perforat apar
pacientul a pierdut 1000-1500 ml de sânge următoarele caracteristici:
este: a) palparea este nedureroasă;
a) asimptomatică; b) abdomenul este elastic , nedureros;
b) are semne clinice caracterizate prin c) abdomenul este rigid (de lemn).
tahicardie, ameţeli, vedere ca prin 22. Care este semnul clinic sigur al ocluziei
ceaţă, lipotimie; intestinale?
c) are semnele caracteristice şocului a) vărsăturile;
hemoragic b) greţurile;
15. Complicaţia cea mai frecventă a c) oprirea tranzitului pentru materii
ulcerului gastro-duodenal este: fecale şi gaze ;
a) cancerul gastric; d) meteorismul.
b) hemoragia digestivă; 23. Când apar mai frecvent colicile biliare?
c) gastrita cronică. a) dimineaţa pe nemâncate;
16. Care din elementele de mai jos pot b) după amiază;
produce hemoragii gastro-duodenale: c) noaptea;
a) ulcerul gastro-duodenal; d) după masă bogată în grăsimi sau
b) anaciditatea; alimente colecistokinetice.
c) gastritele hemoragice; 24. Un bolnav cu durere intensă ,colicativă
d) medicamentele ulcerogene. , situată în hipocondrul drept , cu iradiere în
17. Ce regim alimentar dăm la începutul umăr şi spate, cu durată mare, febră, care
pancreatitei acute? este temporar sau deloc influenţată de
a) regim hipoproteic; antispastice şi antialgice, poate fi produsă
b) regim hidro-lacto-zaharat; de :
c) repaus digestiv absolut, sondă de a) colică renală;
aspiraţie gastrică. b) colecistită acută;
18. Ce modificări de laborator se pot întâlni c) colică hepatică;
în pancreatita acută? d) apendicită acută subhepatică.
a) amilazemia şi amilazuria crescute în 25. Care din examenele de laborator sunt
primele 2-3 zile; utile pentru stabilirea gravităţii H.D.S?
b) hiperglicemie; a) testele de coagulare;
c) leucopenie. b) hemoglobina;
19. Pancreatita acută este un sindrom c) proteinemia;
abdominal acut caracterizat prin : d) hematocritul.
a) dureri abdominale violente în etajul 26. Hemoragia de la nivelul aparatului
superior şi alterarea marcată a stării digestiv exteriorizată prin vărsături se
generale; numeşte:
b) durere în hipocondrul drept cu a) hemoptizie;
iradiere în umăr , stare generală uşor b) hematemeză;
alterată; c) melenă.
c) dureri în fosa iliacă dreaptă cu NURSING
greţuri şi vărsături. 27. Organele cavitare ale abdomenului se
20. Într-o litiază biliară coloraţia icterică pot evidenţia prin:
persistentă a sclerelor , mucoaselor şi a) examinarea cu sulfat de bariu;
tegumentelor poate fi dată de : b) examinarea cu lipiodol ultrafluid;
a) inflamaţia peretelui colecistic; c) examinarea cu pobilan.
b) prezenţa unui obstacol în coledoc; 28. Radioscopia cu sulfat de bariu este
c) un proces inflamator al căilor biliare. contraindicată la pacienţii cu :
a) HDS;

67
b) peritonită; 35. Examenul util pentru precizarea unor
c) ulcer gastric. diagnostice nesigure când este vorba de
29. În vederea efectuării irigoscopiei este malignitatea sau benignitatea unui ulcer
necesar să: este:
a) se administreze regim hidric în a) examenul radiografic;
preziua examenului; b) gastroscopia ;
b) se evacueze complet colonul prin c) cercetarea hemoragiilor oculte.
efectuare de clismă şi administrare de 36. Examenul endoscopic rectosigmoidian
ulei de ricin; este contraindicat la pacienţii cu:
c) se administreze timp de 2-3 zile a) constipaţie;
alimentaţie bogată în celuloză . b) diaree cronică;
30. Irigoscopia este : c) pusee hemoroidale acute.
a) examinarea radiologică a colonului 37. Spălătura gastrică este contraindicată
fără substanţă de contrast; în:
b) examinarea radiologică a colonului a) cancer gastric;
cu substanţă contrast; b) intoxicaţii cu sbstanţe caustice ;
c) examinarea endoscopică a c) stază gastrică însoţită de procese
colonului. fermentative.
31. Colangiografia constă în : 38. Paracenteza abdominală se
a) radiografierea veziculei biliare efectuează :
umplută cu substanţă de contrast a) în fosa iliacă dreaptă;
administrată pe cale orală; b) în fosa iliacă stângă , linia Monroe-
b) radiografierea căilor biliare inclusiv a Richter;
colecistului prin umplerea cu substanţă c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi
de contrast administrată pe cale simfiza pubiană.
intravenoasă; 39. Explorarea funcţională a pancreasului
c) radiografierea organelor cavitare ale se face prin metode directe şi indirecte .
abdomenului după adminstrarea Enzimele pancreatice se cercetează în:
substanţei de contrast pe cale orală . a) sânge;
32. Colangiografia este contraindicată la b) suc pancreatic;
pacienţii cu: c) sânge, urină, suc pancreatic.
a) afecţiuni hepato-biliare acute; 40. În caz de digestie deficitară, la
b) reacţii alergice la iod; examenul microscopic al materiilor fecale se
c) insuficienţă renală. depistează:
33. Intervenţiile cu rol autonom ale a) rare fibre musculare;
asistentei medicale în cazul gastroscopiei b) steatoree;
sunt următoarele , cu excepţia: c) celuloză în cantităţi mici.
a) asigură pacientului un climat calm , 41. Examenul materiilor fecale pentru
de căldură umană; reacţia Adler se face după trei zile de regim
b) anunţă pacientul să nu mănânce, să alimentar:
nu fumeze în seara precedentă şi în a) lacto-făinos;
dimineaţa investigaţiei; b) complet;
c) evaluează gradul anxietăţii c) care să conţină zarzavaturi verzi şi
pacientului şi îi administrează o tabletă carne .
de diazepam. 42. Vărsăturile ce conţin alimente ingerate
34. Pentru determinarea hemoragiilor cu 1-2 zile înainte sunt caracteristice
oculte se utilizează: pentru:
a) testul Addis- Hamburger; a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat;
b) testul Adler; b) varice esofagiene;
c) proba de digestie. c) stenoza pilorică.

68
43. Durerea ca şi manifestare în ulcerul 50. Pacienţii suferinzi de hemoroizi şi
gastric apare : operaţi pentru această afecţiune vor primi
a) la 3-4 ore după masă; următoarele recomandări:
b) la 30 minute după masă ; a) toaletă locală cu apă şi săpun , băi
c) nu are legătură cu alimentaţia . călduţe de şezut;
44. Pentru un pacient diagnosticat cu ulcer b) dietă adecvată pentru evitarea
duodenal se recomandă respectarea unui constipaţiei;
regim alimentar compus din: c) băi fierbinţi , prişniţe aplicate local.
a) supe de zarzavat,lapte, carne fiartă , 51. După oprirea vărsăturilor , un pacient
ou fiert moale; diagnosticat cu colecistită este realimentat
b) ciorba de carne, brânza de vaci; astfel:
c) pâine veche , soteuri de zarzavat. a) cu cantităti mici de ceai , din oră în
45. La externarea din spital asistenta oră;
recomandă pacientului cu ulcer gastro- b) cu supe strecurate de zarzavat;
duodenal: c) cu lactate, smântână , peşte.
a) să respecte orarul meselor ; 52. Pacientul cu colecistectomie prezintă
b) să evite stresul fizic şi psihic; drenuri prin care se scurge bila. Asistenta
c) să aibe o alimentaţie completă fără medicală va supraveghea:
restricţii. a) cantitatea zilnică de secreţie ;
46. Durerea care prezintă periodicitate şi b) ca drenul să nu se cudeze;
apare de obicei toamna şi primăvara este c) aspectul secreţiilor.
întâlnită la pacienţii cu: 53. În bolile digestive ora de administrare a
a) ulcer gastro-duodenal; medicaţiei antisecretoare este:
b) litiază biliară; a) după mese;
c) rectocolită. b) în timpul meselor;
47. Manifestările de dependenţă întâlnite c) înaintea meselor.
în hemoragia digestivă sunt : 54. Intervenţiile autonome ale asistentei
a) senzaţia de greaţă , vărsături, medicale acordate pacienţilor cu rectocolită
căldură retrosternală; ulcero-hemoragică sunt următoarele:
b) paloare, transpiraţii reci abundente, a) asigură repaus fizic şi psihic
hipotensiune arterială; complet;
c) senzaţia de gâdilare a laringelui, b) asigură igienă corporală şi de pat;
vărsături, hipertensiune arterială. c) administrează medicaţie
48. Caracteristicile durerii în ulcerul gastric hemostatică şi preparate de fier.
sunt: 55. Pacientul cu rectocolită ulcero-
a) durere în epigastru, violentă , ca o ,, hemoragică este educat :
lovitură de pumnal” cu iradiere dorsală; a) să respecte un regim alimentar
b) durere în hipocondrul drept însoţită bazat pe alimente bogate în celuloză;
de greţuri şi vărsături; b) să consume alimente bogate în
c) durere localizată în epigastru însoţită vitamine , uşor digerabile;
de senzaţia de arsură. c) să –şi asigure un aport suficient
49. Intervenţiile cu rol autonom ale proteic (carne slabă fiartă , brânza
asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor proaspătă).
cu ciroză hepatică sunt: 56. Pacientul cu ciroză hepatică poate
a) asigurarea alimentaţiei , măsurarea prezenta în perioada de debut următoarele
şi notarea diurezei şi greutăţii manifestări de dependenţă:
corporale; a) balonări postprandiale, meteorism
b) pregătirea pentru flebografie; abdominal, flatulenţă;
c) efectuarea examenelor de laborator b) fatigabilitate , inapetenţă, greţuri;
ale sângelui. c) subicter, ascită.

69
57. Vărsăturile postoperatorii cauzate de c) sărac în lipide şi celuloză.
staza gastrică se combat prin: 60. Durerea în afecţiunile digestive prezintă
a) administrarea antivomitivelor; unele caracteristici.Durerea cu localizare în
b) nu se combat, sunt normale hipocondrul drept ce iradiază în umărul
postoperator; drept este întâlnită în :
c) introducerea sondei nazo-gastrice a) litiaza biliară;
pentru drenarea secreţiei, urmată de b) ulcerul duodenal;
spălătură gastrică. c) rectocolită.
58. La externarea din spital pacientul care 61. În bolile digestive, substituenţii acidităţii
prezintă colostomie va fi educat pentru a se gastrice sunt administraţi astfel;
autoîngriji: a) la 2 ore după mese;
a) să-şi schimbe aparatul colector; b) înaintea meselor;
b) să-şi protejeze tegumentele din jurul c) în timpul meselor.
stomei; 62. Pentru combaterea durerilor unui
c) să-şi menţină igiena generală. pacient diagnosticat cu colecistită acută i se
59. Regimul alimentar al purtătorului de administrează:
colostomă este: a) 1 fiolă Morfină;
a) bogat în proteine şi grăsimi; b) 1 fiolă Mialgin;
b) bogat în hidraţi de carbon şi c) 1 fiolă Papaverină şi 1 fiolă Scobutil
proteine; la nevoie.

BAREM DE CORECTARE - GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN


GASTROENTEROLOGIE
TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
2 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
3 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
4 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
5 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
6 A Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de 210
asistenţii medicali- L. Titircă, 2002
7 F idem 212
8 A idem 235
9 A idem 234
10 A Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 257
11 F Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 257
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 b Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
2 a Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
3 d Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
4 c Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
5 e Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
B
1 b Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139

70
2 c Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
3 e Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
4 a Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
5 d Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139

TESTUL III- GRILĂ


MEDICINĂ INTERNĂ
1 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 77
Liliana Rogozea 1997
2 a idem 78
3 d idem 246
4 a idem 80
5 b,c idem 81
6 b,c idem 82
7 a 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 5
asistenţii medicali- OAMR, 2004
8 b idem 7
9 a idem 47
10 a,c idem 71
CHIRURGIE
11 b Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, 723
12 b 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 8
asistenţii medicali- OAMR, 2004
13 c idem 9
14 c idem 9
15 b idem 10
16 a,c,d Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. 723
Mihăilescu, 2004
17 c idem 720
18 a,b idem 720
19 a 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 41
asistenţii medicali- OAMR, 2004
20 b idem 44
21 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 120
Liliana Rogozea 1997
22 c Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. 717
Mihăilescu, 2004
23 c,d idem 708
24 b idem 715
25 b,d idem 724
26 b Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 107
Liliana Rogozea 1997
NURSING
27 a Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de 210
asistenţii medicali- L. Titircă, 2002
28 a,b idem 210
29 a,b idem 213

71
30 b idem 212
31 b idem 214
32 a,b ,c idem 214
33 c idem 233
34 b Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate 59
bolnavului – L Titircă, 2008
35 b 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 11
asistenţii medicali- OAMR, 2004
36 c Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de 237
asistenţii medicali- L. Titircă, 2002
37 a,b idem 126
38 b,c idem 54
39 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 68
40 b Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate 59
bolnavului – L Titircă, 2008
41 a idem 59
42 c 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 9
asistenţii medicali- OAMR, 2004
43 b idem 9
44 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
45 a,b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
46 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
47 b 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 10
asistenţii medicali- OAMR, 2004
48 c idem 11
49 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 70
50 a,b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 70
51 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 70
52 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 72
53 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71

54 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 84


asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
55 b,c idem 84
56 a,b idem 85
57 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 72
58 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă , 2008 71
59 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
60 a 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 69
61 c 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 71
62 c 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 71

72
MODULUL 26 -NEFROLOGIE, UROLOGIE ȘI NURSING ÎN AFECȚIUNILE RENALE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals .

1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea dignosticului de infecţie
urinară.
2.Pentru evidenţierea proteinuriei se va recolta urină din 24 de ore.
3.Creatinina sanguină este de 0.6 – 1.2 mg%.
4.Cistoscopia reprezintă examenul radiologic al vezicii urinare.
5.Pacientul cu glomerulonefrită prezintă probleme de dependenţă : alterarea circulaţiei şi
alterarea eliminării urinare.
6.Edemele în bolile renale sunt albe şi pufoase.
7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic în I.R.A. se vor măsura pierderile de lichide
la care se adaugă câte 100 – 150 ml soluţie hidratantă pentru fiecare grad de temperatură.
8.Hemodializa reprezintă cea mai eficientă metodă de epurare extrarenală.
9.În I.R.C. alimentaţia este normoproteică si normosodată.
10.În perioada postoperatorie în intervenţiile pe rinichi urina se captează numai prin tuburi de
dren.

TESTUL II

A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Semnul godeului A urocultură


2 Examen bacteriologic B sânge
3 Glomerulonefrită acută C streptococ betahemolitic
4 Hematurie D 3000 ml urină
5 Poliurie E edem renal

B. Asociați noțiunile din cele două coloane


1 Urografie A iodura Na 10%
2 Cistoscopie B hemodializă
3 I.R.C. C substanţă iodată injectată i.v.
4 Pielografie D endoscopie
5 Hipostenurie E urină diluată

73
TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte

MEDICINA INTERNA a) afectarea interstiţiului renal ;


1.Durerea de origine renală: b) proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de
a) se poate prezenta sub formă de ore;
durere lombară, durere pelviperineală şi c) prezenţa germenilor în urină ( peste
cistalgie; 100.000 germeni pe ml)
b) poate fi declanşată de trepidaţii, mers 7. Sindromul nefritic acut presupune :
rapid, eforturi fizice; a) oligurie;
c) este calmată prin găsirea unei poziţii b) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
antalgice. c) hipertensiune arterială.
2. Diureza normală este de : 8. Sindromul nefrotic se defineşte prin :
a) 500 – 100 ml pe 24 ore; a) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
b) 1500 – 2500 ml pe 24 ore; b) hipoalbuminemie sub 30 g pe l;
c) 1000 – 2000 ml pe 24 ore. c) hipercolesterolemie peste 3 g pe l.
3. Glomerulonefrita acută : 9.Sindromul urinar din glomerulonefrita
a) apare in timpul unei infecţii acută se traduce prin :
streptococice; a) poliurie şi polakiurie;
b) se caracterizează prin leziuni renale b) leucociturie masivă;
datorate reacţiei antigen-anticorp, cu c) hematurie întotdeauna inferioară
fixare de complement la nivelul leucocituriei.
membranei bazale glomerulare; 10. Insuficienţa renală acută poate sa apară
c) se caracterizează prin hematurie, în :
hipertensiune arterială şi edeme. a) traumatisme pelviene cu ruptură de
4. Edemele de origine renală : vezică şi extravazarea urinii;
a) apar iniţial localizate la nivelul b) scăderea volumului sanguin circulant;
pleoapelor şi retromaleolar sunt mai c) necroză papilară.
accentuate dimineaţa şi au tendinţa la 11. Dintre factorii de litogeneză fac parte şi :
regresie în timpul zilei; a) creşterea concentraţiei sărurilor
b) sunt albe, moi, pufoase (păstrează urinare;
godeu); b) hipertiroidie;
c) apar in glomerulonefrite acute şi c) solubilitatea crescută a unor
cronice, în sindroamele nefrotice şi in constituenţi urinari (oxalat, acid uric).
insuficienţa renală cronică. 12. Principalul element diagnostic al unei
5. Urografia intravenoasă : infecţii urinare îl reprezintă :
a) apreciază secretia şi excreţia renală; a) febra înaltă însoţită de frisoane şi
b) apreciează anomaliile prezente la alterarea stării generale;
nivelul arborelui pielocaliceal şi vezicii b) durerea lombară colicativă;
urinare (calculii, dilataţii, malformaţii); c) bacteriuria semnificativă.
c) presupune testarea obligatorie a 13. Cea mai importantă măsură terapeutică
sensibilităţii la iod. în hematurie este :
6. Glomerulonefritele sunt afecţiuni renale
caracterizate prin :

74
a) tratamentul hemostatic cu vitamina K c) inlocuirea pierderilor sanguine prin
3 – 4 fiole pe zi, etampsilat 2 – 3 fiole pe transfuzii de sânge, plasmă, masă
zi, adrenostazin 2- 3 fiole pe zi; eritrocitar.
b) tratament etiologic prin descoperirea şi
tratarea cauzei care o produce (litiază,
tumori, corpi străini, etc);
CHIRURGIE

14.Care este cifra minimă a tensiunii b) unilaterală;


arteriale sistolice, ca să se poată produce c) este insoţită de dureri;
filtrarea renală? d) este totală, spontană, capricioasă,
a) 50 mmHg; nedureroasă.
b) 60 mmHg;
c) 70 mmHg.
15. Care este investigaţia radiologică, care 20. In care din următoarele afecţiuni globul
ne dă datele cele mai precise privind vezical apare cel mai frecvent ?
aspectul anatomic si funcţia aparatului a) traumatism de bazin, cu fractură de
urinar ? pube;
a) cistografie; b) litiază renală;
b) pielografie ascendentă; c) adenom de prostată;
c) urografie intravenoasa. d) prostatită cronică.
d)uretero-pielografie retrogradă. 21. Care sunt cele mai eficiente tratamente
16. Cum iau naştere calculii? ale adenomului de prostată ?
a) prin precipitarea şi agregarea sărurilor a) tratamentul hormonal;
urinare; b) tratamentul fizioterapic;
b) precipitarea are loc în jurul unui nucleu c) cateterismul vezical;
organic; d) tratamentul chirurgical constând in
c) datorită concentraţiei crescute de adenomectomie pe cale transvezicală
săruri în urină, sau prin rezecţie endoscopică
d) precipitarea are loc în jurul unor transuretrală.
microbi, leucocite, epitelii descuamate. 22. Tratamentul cancerului de prostată
17. În ce situaţie se poate produce o constă în :
insuficienţă renală cronică? a) citostatice si tratament imunoterapic;
a) într-o litiază veche; b) extirparea prostatei în totalitate
b) prin modificarea tensiunii arteriale, cu împreună cu limfatice pelvine;
scleroză renală; c) alături de tratamentul chirurgical –
c) prin fenomene de obstrucţie şi estrogenoterapie, castrare bilaterală;
infecţioase intermitente, se produce o d) citostatice şi cobaltoterapie.
degradare treptată, dar avansată a 23. Care dintre elementele de mai jos
funcţiei renale; constituie factori locali care pot produce
e) prin tulburări de filtrare glomerulară. retenţia acută de urină ?
18. Colica renală este produsă de : a) adenom şi cancer de prostată;
a) calculi mari care stagnează în bazinet; b) afecţiuni neurologice: tabes,
b) calculi vezicali; siringomielie;
c) calculi mici, care migrează din bazinet c) compresiuni medulare;
în ureter; d) calcul sau cheag care astupă colul
d) urini hiperconcentrate în săruri urinare. vezical, traumatism de uretră, stricturi
19. Hematuria produsă în cancerul renal are uretrale.
urmatoarele caractere : 24. Care din anuriile de mai jos sunt cele
a) este terminală; mai grave şi se remediază extrem de greu?

75
a) anuriile produse de şocul traumatic
sau hemoragic;
b) anuriile renale;
c) anuriile produse prin sindromul de
deshidratare;
d) anuriile postrenale.
25. Absenţa micţiunilor inseamnă 26. Hidrocelul este o acumulare de lichid
întotdeauna anurie? serocitrin între foiţele vaginale, testiculare,
a) da, absenţa micţiunilor este care din semnele de mai jos le găsim?
consecinţa anuriei; a) creşterea de volum a hemiscrotului la
b) nu, şi alte cauze pot produce absenţa nivelul căreia se dezvoltă hidrocelul;
micţiunilor, fără să fie anurie; b) existenţa unei formaţiuni tumorale,
c) absenţa micţiunilor poate apărea în care se reduce în clinostatism;
retenţia acută de urină; c) formaţiunea este nedureroasă, sub
d) în plăgile renale sau vezicale, urina tensiune, fluctuentă nereductibilă, mată
produsă se elimină în afara căilor la percuţie;
urinare sau normale. d) este opacă la transluminaţie.

76
32. Sediul hematuriei macroscopice se
precizează prin :
a) proba celor trei pahare;
b) proba Adiss – Hamburger;
c) proba Zimniţki.
33. Caracteristicile durerii în colica renală
sunt :
a) localizare suprapubiană, iradiere în tot
abdomenul, este vie;
b) localizare lombară, cu iradiere spre
organele genitale externe, intensă,
profundă;
NURSING NEFROLOGIE c) localizare lombară, bilaterală, cu
27.Pregătirea alimentară a pacientului iradiere în tot abdomenul.
pentru radiografie renală simplă se face 34. Se recomandă unui pacient efectuarea
astfel: unei radiografii renale pe gol, de urgenţă,
a) 2- 3 zile alimentaţie colecistokinetică; pentru care este pregătit astfel :
b) 2-3 zile alimentaţie neflatulentă, a) clismă evacuatoare;
nefermentescibilă; b) spălătură vezicală;
c) 2-3 zile alimentaţie desodată. c) nu se face pregătire.
28. Recoltarea urinei pentru proba Addis- 35. Într-o calculoză renală, până la
Hamburger se face în modul următor : eliminarea calculului, în planul de îngrijire al
a) prima urină de dimineaţă; pacientului, vor fi aplicate următoarele
b) urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de ore; intervenţii:
c) urina din 3 ore, obţinută după ce a) creşterea ingestiei de lichide la 3 l pe
pacientul a urinat dimineaţa şi apoi a stat zi;
în repaus la pat. b) măsurarea cantităţii de urină pe 6 ore;
29. Urografia reprezintă : c) determinarea cantităţii de albumină in
a) examenul radiologic al aparatului renal urină.
folosind ca substanţă de contrast pe 36. Intervenţiile asistentei medicale pentru
bază de iod, injectată intravenos; supravegherea sondei vezicale permanente
b) examenul radiologic al aparatului renal la un pacient cu incontinenţă urinară
folosind ca substanţă de contrast iodură constau in:
de sodiu 10%, injectată prin cateterism a) observarea aspectului urinei în vasul
ureteral; colector;
c) examenul radiologic al vezicii urinare. b) menţinerea permeabilităţii tuburilor
30. După cistoscopie pacientul necesită prelungitoare;
ingrijiri : c) golirea sacului colector la 6 - 8 ore, în
a) suprimarea alimentaţiei pe cale funcţie de volumul de urină.
naturală; 37. Pacientul cu glomerulonefrită acută
b) clismă evacuatoare; prezintă ca problemă de dependenţă :
c) aplicarea unui termofor în regiunea a) comunicare ineficientă la nivel
hipogastrică, administrare de senzorial ;
antispastice. b) potenţial de exces de volum lichidian;
31. Proba Volhard explorează : c) deficit de autoîngrijire.
a) clearance-ul la uree; 38. Diagnosticul de certitudine în infecţiile
b) capacitatea rinichiului de diluţie şi urinare este susţinut de :
concentraţie a urinei; a) examenul sumar de urină;
c) sedimentul urinar. b) urocultură;

77
c) valoarea ureei şi a creatininei în c) retenţie acută de urină.
sânge. 45. În litiaza urică, pacientului i se
39. Un pacient de 17 ani este internat cu recomandă regim alimentar bogat în :
diagnosticul insuficienţă renală acută şi a) vegetale cu restricţie de proteine;
prezintă : b) sucuri de citrice;
a) poliurie; c) produse lactate, carne.
b) anurie;
c) disurie.

40. Obiectivele ingrijirii pacientului cu I.R.A.


sunt :
a) corectarea dezechilibrului
hidroelectrolitic;
b) suplinirea definitivă a funcţiei renale
prin hemodializă;
c)reechilibrarea funcţiei renale.
41. Alimentaţia pacientului cu
I.R.C.urmareşte :
a) creşterea cantităţii de proteine pe 24
de ore/kg corp;
b) reducerea cantităţii de proteine pe 24
de ore/kg corp în funcţie de valorile ureei
şi creatininei din sânge;
c) asigurarea necesarului caloric al
organismului prin glucide.
42. Intervenţiile autonome ale asistentei în
îngrijirea pacientului cu edeme sunt :
a) măsurarea zilnică a greutăţii corporale
şi a diurezei;
b) dezinfecţia regiunilor edemaţiate şi
acordarea poziţiei şezând cu picioarele
atârnate;
c) alimentaţie desodată.
43. Care din următoarele manifestări
sugerează un traumatism renal in cazul unui
pacient cu politraumatism :
a) durere lombară;
b) hematurie macroscopică;
c) vărsături.
44. Ca manifestări de dependenţă în
perioada iniţială in cazul adenomului de
prostată întâlnim :
a) incontinenţă urinară;
b) jet urinar fără presiune, întrerupt;
46. Intervenţiile asistentei medicale la un a) efectuarea bilanţului hidric;
pacient cu insuficienţă renală acută constau
in:

78
b) diminuarea catabolismului proteic prin c) roşii, tegumentele prezentând
epurarea extrarenală hemodializată şi teleangiectazii.
dializă peritoneală; 53. Postoperator, la un pacient care
c) aplicaţii calde în regiunea lombară. prezintă glob vezical, se recomandă:
a) administrarea de diuretice;
b) imobilizarea la pat;
c) montarea unei sonde urinare.
54. Deteriorarea funcţiei renale implică
modificarea regimului alimentar al
pacientului, restricţiile vizând aportul de:
a) proteine;
b) lipide;
47. Care din urmatoarele manifestări de c) glucide.
dependenţă sunt semnificative pentru o 55. Poliuria reprezintă :
insuficienţă renală acută? a) micţiuni frecvente cu cantitate mică de
a) oligo-anurie; urină;
b) alterarea echilibrului hidroelectrolitic si b) dureri la micţiune;
acido-bazic; c) cantitate mare de urină eliminată în 24
c) hematuria. de ore.
48. Intervenţiile asistentei medicale în 56. Polakiuria este :
insuficienţa renală cronică este un element a) cantitate mare de urină pe 24 de ore;
important al activităţii medicale. Educarea b) incontinenţă urinară;
pacieţilor se referă la : c) micţiuni dese cu cantitate mică de
a) exerciţii fizice intense; urină.
b) necesitatea restricţiilor alimentare; 57. Conduita de urgenţă în caz de retenţie
c) igiena riguroasă a tegumentelor. urinară se referă la :
49. Problemele pacientului cu insuficienţă a) administrarea de diuretice;
renală cronică pot fi : b) administrarea de antispastice;
a) alterarea echilibrului acido-bazic prin c) sondaj vezical.
degradarea funcţiei tubulare; 58. Urina pentru efectuarea unui examen
b) alterarea integrităţii pielii; bacteriologic se recoltează :
c) insomnia. a) în condiţii sterile, în recipient special;
b) un eşantion din cantitatea eliminată în
50. La un pacient cu hematurie 12 ore;
macroscopică proba celor trei pahare c) numai după administrarea a 2 l de ceai
permite precizarea : neîndulcit.
a) sediului hematuriei; 59. Stabiliţi priorităţile in efectuarea
b) intensităţii hematuriei; sondajului vezical :
c) durata hematuriei. a) îmbrăcarea mănuşilor sterile;
51. În ingrijirea unui pacient cu anasarcă, b) poziţionarea bolnavului pentru sondaj;
intervenţiile autonome ale asistentului c) toaleta organelor genitale externe;
medical sunt : d) pregătirea materialelor necesare
a) monitorizarea diurezei; sondajului;
b) administrarea tratamentului; e) introducerea sondei.
c) administrarea regimului alimentar 60. Ce intelegem prin sondă à Démeure:
hipocaloric, hiperproteic. a) sondă fixată, lăsată timp îndelungat în
52. Edemele din bolile renale sunt : vezica urinară;
a) albe, pufoase; b) repetarea sondajelor vezicale;
b) cianotice, indurate; c) dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul
sondelor.

79
61. În îngrijirea postoperatorie a unui
pacient cu nefrectomie asistenta medicală
are ca prioritate în îngrijire:
a) măsurarea debitului urinar, orar;
b) prevenirea întoarcerii pacientului pe
partea operată;
c) să fixeze bine tuburile de dren. 64. Hipostenuria reprezintă densitatea
62. Pacientul B.B. prezintă anurie. Asistenta urinei:
constată : a) normală;
a) absenţa urinei in vezica urinară: b) crescută;
b) scăderea cantităţii de urină pe 24 de c) scăzută.
ore; 65. Anuria reprezintă :
c) eliminarea urinei cu dificultate. a) absenţa urinei in vezică;
63. În îngrijirea postoperatorie a bolnavului b) scaderea cantităţii de urină;
cu nefrectomie, asistenta va asigura poziţia c) eliminarea urinei cu dificultate.
pacientului : 66. Poliuria reprezintă :
a) decubit dorsal; a) micţiuni frecvente in cantităţi mici;
b) poziţia Fowler; b) eliminarea unei cantităţi mai mari de
c) decubit lateral pe partea sănătoasă. 2500 ml;
c) sete exagerata.

BAREM DE CORECTARE - NEFROLOGIE, UROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

TESTUL I- ADEVARAT /FALS


NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARII PAGINĂ
1 F Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 84
– Nursing 1150 de teste ,2003.
2 F Idem 84
3 A Idem 84
4 F Idem 84
5 A Idem 84
6 A Idem 84
7 F Idem 84
8 A Idem 84
9 F Idem 84
10 F Idem 84
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
2 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 94
medicali,2002

80
3 C L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 112
catre asistentii medicali,2003
4 B L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
5 D L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 143
B
1 C L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 219
medicali,2002
2 D L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 239
medicali,2002
3 B L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 108
catre asistentii medicali,2003
4 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 218
medicali,2002
5 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERNĂ
1 a,b N. Crîngulescu- Medicină internă.Specialităţi 283
înrudite şi terapii paliative ,Ştiintă & Tehnică
Bucureşti 1998
2 c Idem 283
3 a,b,c Idem 285
4 a,b,c Idem 284
5 a,b,c Idem 284
6 b Idem 284
7 a,c Idem 285
8 a,b,c Idem 285
9 b Idem 285
10 a,b,c Idem 285
11 a Idem 286
12 c Idem 286
13 b Idem 287
CHIRURGIE
14 c S. Daşchievici-Chirurgie ,Specialităţi chirurgicale 836
Manual pentru cadre medii şi şcoli sanitare
postliceale, Editura Medicală 2007
15 c Idem 837
16 b,d Idem 838
17 a,c Idem 838
18 c Idem 838
19 b,d Idem 840
20 c Idem 841
21 d Idem 841
22 b,d Idem 841
23 a,d Idem 841
24 b Idem 842
25 b,c,d Idem 842
26 a,c Idem 842
NURSING
27 b Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir. 81

81
Teste grilă– Nursing 1150 de teste, 2003.
28 c Idem 81
29 a Idem 81
30 c Idem 81
31 b Idem 81
32 a Idem 81
33 b Idem 82
34 c Idem 82
35 a Idem 82
36 a,b,c. Idem 82
37 b,c. Idem 82
38 b Idem 82
39 b Idem 83
40 a,c. Idem 83
41 b,c. Idem 83
42 a,c. Idem 83
43 b Idem 83
44 b Idem 83
45 a Idem 83
46 a,b 1030 Teste pentru examene şi concursuri pentru 120
asistenţi medicali. 2004
47 a,b Idem 121
48 b,c Idem 122
49 a,b Idem 122
50 a Viorel Gherghină, Mircea Timofte, Gheorghe 91
Nicolae- Teste pentru asistenţi medicali 1114
întrebări, 2009.
51 a Idem 105
52 a Idem 106
53 c Idem 142
54 a Idem 189
55 c M. MincuTeste de evaluare continuă în nursing – 90
1555
Coordonator Dr. Mioara Mincu
Editura Carol Davila Bucureşti 2009.
56 c Idem 90
57 c Idem 91
58 a Idem 92
59 d,b,c,a,e. Idem 93
60 a Idem 93
61 a Idem 96
62 a Idem 95
63 c idem 94
64 c L.Titirca-Ghid de nursing 146
65 a Idem 146
66 b Idem 146

82
MODULUL 27- CHIRURGIE GENERALĂ ȘI NURSING ÎN CHIRURGIE GENERALĂ

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals .
1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.
2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri.
3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat doreste.
4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate administra o perfuzie cu
ser fiziologic
5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu capul intors lateral
6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic.
7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a comportamentului,
supravegherea functiilor vitale, supravegherea pansamentului , evacuarea vezicii.
8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea deficientelor
organismului, restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic, prevenirea complicatiilor ce
pot aparea postoperator.
9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face de la haluce spre
radacina coapsei.
10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale.
11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda.
12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in T.
13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios care curge in jet
continuu aplicam garoul dedesubtul plagii.
14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este stafilococul.
15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos.

TESTUL II

A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Melena A varsatura
2 Hematemeza B sputa
3 Hemoptizie C urina
4 Hematurie D scaun
5 Epistaxis E rinoragie

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Furuncul A flictena cu continut serocitrin


2 Abces cald B agent etiologic streptococul
3 Acnee C inflamatie a aparatului polisebaceu

83
4 Erizipel D infectie purulenta bine delimitata
5 Arsura gr.II E leziune inflamatorie a glandelor
seboreice

Testul III
Indicați răspunsurile corect
1. Bolnavii cu hemoragie mijlocie 7. Arsura de gradul III se caracterizeaza
prezinta: prin:
a) paloare a. interesarea epidermului si partial a
b) ameteli in ortostatism dermului
c) transpiratii reci b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente
d) lipotimie in clinostatism c. cicatrizare rapida cu restitutio ad integrum
2. Profilaxia emboliei pulmonare d. producerea de cicatrici vicioase cu
postoperatorii urmareste prevenirea deficiente functionale
trombozelor venoase si a declansarii 8. Care sunt regulile in ingrijirea
tromboemboliei in: preoperatorie a bolnavului?
a) preoperator a. crearea conditiilor care sa impiedice
b) postoperator producerea de traume psihice
c) preoperator, intraoperator si postoperator b. cunoasterea temeinica nu numai a
3. Care este cauza tahipneei in cazul unei bolnavului, ci si a bolii
hemoragii? c. explorarea clinica si paraclinica in
a. scaderea CO2 din sange si tesuturi vederea stabilirii diagnosticului
b. cresterea CO2 in sange si excitarea d castigarea increderii bolnavului in
centrului respirator din bulb personalul care il ingrijeste si il va opera
c. vasoconstrictia arteriala 9. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei plagi
d. scaderea hematocritului murdarite cu pamant?
4. Varsaturile care apar imediat dupa a. streptococul, stafilococul
interventia chirurgicala au drept cauza: b. germenii tetanosului, gangrenei gazoase
a. narcoza si iritatia peritoneala c. piocianic, bacil Colli, pneumococ
b. aparitia unui ulcer de stres 10. Ingrijirea postoperatorie, dupa
c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii
preziua operatiei intestinale mecanice, consta in:
5. Cat dureaza etapa hematologica de a. calmarea dureii si reluarea alimentatiei
refacere a organismului la situatia b. se continua tratamentul de reechilibrare
anterioara hemoragiei? hemodinamica, de refacere a starii generale
a. refacerea este imediata dupa oprirea pana la reluarea tranzitului
hemoragiei c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea
b. dureaza 3-4 luni alimentatiei
c. dupa tranfuzie de sange 11. In care din afectiunile pulmonare de mai
d. etapa poate fi scurtata prin tratament jos este contraindicata o interventie pentru
adecvat afectiuni cronice?
6. Cum putem face o hemostaza provizorie a. pneumonie
cand avem o sangerare la nivelul gatului? b. emfizem pulmonar
a. compresiune digitala pe plan osos c. astm bronsic
(vertebral) d. traheobronsite acute
b. pansament compresiv 12. Ce obiective urmareste pregatirea
c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie psihica a bolnavului chirurgical internat?
d. aplicarea atenta a unui garou

84
a. acomodarea cu conditiile de spitalizare si c. efectuam toaleta minutioasa a
inlaturarea fricii de spital plagii,debridare, profilaxie antitetanica,
b. convingerea ca interventia chirurgicala trimitem pacientul la serviciul antirabic
este benefica si dupa efectuarea ei isi va d. excizie si sutura a plagii, antibiotice
putea relua activitatea anterioara in conditii
mult mai bune 19. Care din fenomenele de mai jos se pot
c. obisnuinta cu bolnavii din sectie produce dupa intepaturile unor insecte
d. acomodarea cu personalul spitalului si (viespi, albine)?
respectarea disciplinei spitalicesti a. insuficienta respiratorie grava, edem, de
13. In ce afectiuni numarul de hematii poate glota
fi crescut? b. anemii hemolitice
a. soc hemoragic c. oligoanurie cu insuficienta renala acuta
b. soc in arsuri si deshidratare d. fenomene anafilactice cu edem al fetei si
c. soc septic si alergii gatului, cefalee
d. scleroze pulmonare, poliglobulie 20. Care din cicatricile formate dupa arsuri
esentiala sunt mai predispuse la malignizare?
14. Care sunt avantajele chirurgiei a. dupa arsuri prin iradiere
laparoscopice abdominale, fata de chirurgia b. dupa arsuri electrice
clasica? c. dupa arsuri produse de acizi, baze si
a. permite efectuarea oricarei interventii fara saruri
risc d. dupa arsuri cu fosfor
b. evita inciziile mari- laparotomia 21. Care din masurile de mai jos nu se vor
c. scuteste bolnavul de unele complicatii efectua la acordarea primului ajutor?
supurative ale peretelui a. scoaterea victimei din focarul de incendiu
d. scurteaza mult durata de spitalizare si b. stingerea vestimentatiei aprinse
convalescenta c. indepartarea hainelor si schimbarea lor
15. Cea mai grava complicatie infectioasa cu altele
postoperatorie este: d. combaterea durerii si linistirea bolnavului
a. septicemia postoperatorie e. ungerea suprafetei arse cu substante
b. abcesul fesier grase sau dezinfectante: albastru de
c. infectarea plagii chirurgicale metilen, violet de gentiana
16. In cadrul socului se descriu urmatoarele 22. Cum se calculeaza cantitatea de lichide
stadii: ce trebuie administrata in primele 3-4 zile
a. soc compensat, soc decompensat, coma unui ars?
b. soc compensat, soc ireversibil a. necesarul de lichide e de 1ml pentru
c. soc decompensat, coma fiecare procent de suprafata arsa, inmultit
17. Care din hemoragiile de mai jos sunt cu suprafata arsa si si greutatea corporala
considerate „hemoragii medicale”? b. se calculeaza inmultind suprafata arsa cu
a. hemoragia prin ruptura de anevrism profunzimea arsurii
b. hemoragii in cazul trombocitopeniei c. se administreaza cate 50ml pentru fiecare
c.hemoragii in cazul ulcerului gastro- procent de suprafata arsa
duodenal 23. Socul cardiogen pote fi produs de:
d. hemoragii medicamentoase a. infarct miocardic, tamponada cardiaca
e. hemoragii datorate unor deficiente ale b. leziuni traumatice ale membrelor
factorilor de coagulare inferioare
18. Ce trebuie sa deprindem cand avem un c. traumatisme de bazin cu rupturi ale
accidentat cu plaga muscata de un caine vezicii urinare
necunoscut? d. emfizem mediastinal, fracturi de coloana
a. sa cautam cainele si sa urmarim evolutia dorsala cu compresiune asupra inimii,
acestuia leziuni obstructive ale marilor vase.
b. efectuam toaleta, sutura plagii, profilaxie 24. Ce masuri putem lua pentru prevenire
antitetanica, antibiotice socului anafilactic?
85
a. sa nu administram medicamentele si 30. In ce afectiuni putem avea o scadere a
substantele care pot da reactii anafilactice hematocritului?
b. sa testam medicamentele (antibioticele, a. socul prin arsuri
substantele iodate etc) inainte de b. hiperhidratare
administrare c. hemoragie digestiva mare
c. sa facem o anamneza corecta d. poliglobulie
d. sa efectuam determinarea grupei 31. Ce se produce in segmentul de sub
sanguine si Rh, cat si probele de garou?
compatibilitate inainte de transfuzii, sa a. vasoconstrictie arteriala
evitam transfuzia de sange care nu este b. trombozarea vaselor
izogrup si izoRh. c. dilatarea paralitica
25. Care din manoperele de mai jos trebuie d. navalirea sangelui central in zona de
intreprinse in serviciul de terapie pentru dedesubtul garoului la scoaterea acestuia,
urmarirea bolnavilor socati? cu scaderea brusca a TA
a. monitorizarea functiei cordului - EKG 32. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi
b. instituirea in vezica urinara a unei sonde in1/3 medie a coapsei drepte, din care
permanente pentru masurarea debitului tasneste sangele rosu aprins in jeturi
urinar discontinue.
c. protezarea respiratiei in toate cazurile si a. la radacina coapsei
etapele socului b. deasupra plagii
d. asigurarea functiei respiratorii si o c. dedesubtul plagii
oxigenare corecta d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii
e. efectuarea de gastrostoma pentru
alimentarea bolnavului 33. Care din factorii de mai jos contribuie la
26. Caror factori se datoreste roseata hemostaza spontana?
(rubor) intr-o infectie localizata? a. vasoconstrictia
a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar b. formarea trombusului alb
b. hiperemiei- activarii circulatiei locale c. transformarea protrombinei sub actiunea
c. exsudatului lichidian si diapedezei tromboplastinei in trombina
leucocitelor d. trombina actionand asupra fibrinogenului
27. Care este limita de caldura nelezanta? il transforma in fibrina
a. 450C e. formarea coagului rosu
b. 380C 34. Cand este indicata aplicarea unui
c. 550C pansament umed?
d. 800C a. in plagile recente
28. Care din factorii de mai jos cresc riscul b. in plagile care secreta abundent
operator? c. in contuzii, fara leziuni ale pielii
a. asociatia de boli d. in tromboflebite
b. interventiile de urgenta 35. Care din conditiile de mai jos stau la
c. conditiile de munca si viata baza efectuarii unui bun pansament?
d. imposibilitatea corectarii preoperatorii a a. sa acopere complet plaga
deficientelor b. sa aiba o buna putere absorbanta
29. Care trebuie sa fie criteriile de c. sa fie foarte strans, ca sa nu alunece
amplasare ale unui bolnav in salon? d. executarea lui si in perioada mentinerii sa
a. locurile libere existente in sectie nu provoace dureri
b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in 36. Pentru desprinderea din plaga a
saloane cu bolnavi operati in vederea compreselor, atunci cand acestea sunt
ajutarii acestora din urma foarte aderente, folosim:
c. bolnavii tineri sa fie asezati linga bolnavii a. neofalina
in varsta b. eterul
d. bolnavii de aceeasi categorie, cu evolutie c. apa oxigentata
normala, cu preocupari asemanatoare d. bromocetul
86
37. Carui factor se datoreste cresterea a. diapedeza leucocitelor
caldurii locale intr-o infectie? b. prezenta germenilor, leucocitelor, a
a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor resturilor rezultate din distrugerea acestora
nervoase c. exsudatului lichidian ( extravazarea
b. prezentei germenilor si leucocitelor in plasmei)
focar 45. Ce intelegem prin plagi perforante?
c. activarii circulatiei locale a. plagi ale tegumentelor
38. Care din plagile de mai jos se datoreaza b. plagi insotite de fracturi deschise
agentilor mecanici? c. plagi care patrund in cavitatile naturale
a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze d. plagi care patrund in cavitatile naturale si
gama lezeaza unele organe in cavitatea
b. plagi intepate, taiate, prin muscatura respectiva
c. plagi produse de frig, acizi, raze Rontgen
39. Plagile produse prin manopere medicale 46. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20%
se definesc ca: din suprafata corpului poate evolua:
a. plagi iatrogene a. cu soc hipovolemic
b. plagi accidentale b. fara complicatii
c. plagi intentionate c. cu soc toxicoseptic
d. plagi profunde 47. Care din manoperele de mai jos trebuie
evitate in cursul tratamentului unui socat?
40.Ce tipuri de soc se incadreaza in cadrul a. restabilirea volemica si corectarea
socului hipovolemic? acidozei
a. socul de garou, socul alergic b. intreruperea timpurie a reanimarii
medicamentos c. interventia chirurgicala intempestiva
b. socul hemoragic, traumatic inainte de desocarea bolnavului
c. socul cardiogen, socul electric d. excesul de desocare
d. socul prin arsura, socul operator 48. Care din metodele de mai jos contribuie
41. In ce tip de soc avem valori normale sau la buna pregatire psihica a bolnavului?
chiar crescute ale hemoglobinei si a. inlaturarea tuturor factorilor nocivi din
hematocritului? preajma bolnavului
a. soc hemoragic b. inlesnirea vizitei familiei si punerea la
b. soc traumatic dispozitie in camera de zi a revistelor,
c. soc septic ziarelor, programelor de televiziune
d. soc prin arsura c. grija ca bolnavul sa se odihneasca, sa
42. Ce efect poate avea injectia de aiba un somn linistit, combaterea
adrenalina sau alte simpaticomimetice in eventualelor tulburari psihice
stadiul de soc compensat? d. combaterea durerii si a simptomelor care
a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea provoaca disconfort: prurit, greata, varsaturi
de soc e. crearea sigurantei ca interventia
b. favorizeaza cresterea debitului cardiac si operatorie si urmarile postoperatorii vor
a perfuziei tisulare merge bine
c. agraveaza anoxia si grabeste 49. Bolnavilor cu operatii in regiunea anala
decompensarea (hemoroizi, fistule, abcese) se va face:
d. ridica tonusul bolnavului a. regim alimentar obisnuit din prima zi,
43. Care din hemoragiile de mai jos se dupa operatie
incadreaza in hemoragia interna? b. regim hidric timp de 4-5zile
a. hemoragia intratisulara c. administrare de constipante 4-5 zile
b. hematom la nivelul mezenterului d. clisma dupa 4-5 zile
c. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala e. in seara zilei a 4 a sau a 5 a ,administrare
d. hemopericard orală de oleu de recin 20g
44. Tumefactia (tumor) in cazul unei infectii 50. Cand atinge maximum de intensitate
locale, este produsa de : durerea postoperatorie?
87
a. imediat, dupa trezirea bolnavului din c. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari
anestezie decat cele in arsurile de grII
b. in primele 3 zile dupa operatie,
c. in seara operatiei 57. Care din masurile de mai jos nu trebuie
d. a doua zi dupa operatie efectuate in cadrul primului ajutor si
transportul unui bolnav socat sau susceptibil
de a face soc?
a. degajarea accidentatului de sub actiune
51. Durerea, in cazul unei infectii localizate, agentului traumatic
este produsa de: b. asigurarea cu orice pret a hemostazei
a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a definitive la locul accidentului
resturilor rezultate din distrugerea celulara c. administrarea de analgetice si punctia
b. hiperemie locala venoasa pentru a monta o perfuzie
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii d. reducerea fracturilor si imobilizarea lor
germenilor si actiunea directa a toxinelor e. scoaterea si schimbarea hainelor
microbiene, asupra terminatiilor nervoase accidentatilor cu arsuri intinse
52. Care este semnul caracteristic al f. transportul la spital cu orice mijloc
generalizarii contracturii in tetanos? 58. De cele mai multe ori o HDS se
a. tulburarile respiratorii evidentiaza prin hematemeza ca zatul de
b. contractura maseterina si trismus cafea si melana neagra ca pacura. In ce
imprejurari atat hematemeza cat si melena
c. dureri abdominale
pot fi cu sange rosu?
d. tulburari sfincteriene
a. in hemoragii abundente cand sangele
53. Care din exminarile de mai jos pot sa
stagneaza in stomac
dea relatii cu privire la sediul hematuriei
b. in hemoragii abundente cand sangele nu
macroscopice? (rinichi, ureter, vezica,
are timp sa stea in stomac
uretra)?
c. daca sangele este evacuat foarte repede
a. examenul macroscopic al urinii
d. cand exista o enterocolita
b. proba celor 3 pahare
59. In infectiile cronice avem o crestere
c. examenul macroscopic al sedimentului
a. neutrofilelor
urinar
b. limfocitelor
d. examenul clinic al bolnavului c. eozinofilelor
54. Care din procedeele de mai jos pot d. reticulocitelor
efectua hemostaza definitiva? 60. Care din cauzele de mai jos contribuie
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10% la ruptura splinei in doi timpi?
b. administrarea de hemostatice: vitamina a. traumatismul splinei cu hemoragie
K, venostat, adrenostazin intrasplenica mentinuta de rezistenta
c. ligatura si sutura vaselor capsulei
d. asezarea bolnavului in pozitie b. infectia splinei
Trendelemburg c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu
55. La ce arsura gasim flictene cu continut revarsarea sangelui in peritoneu
serocitrin? d. fragilitatea vasculara
a. arsuri gr I e. deficiente ale factorilor de coagulare
b. arsuri gr II 61. In care din arsurile de mai jos avem
c. arsura gr III certitudinea ca se va produce soc
d. arsura gr IV postcombustional?
56. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si a. arsura gr I – 40% din suprafata corpului
cele de b. arsura gr II – 25% din suprafata corpului
gr III ? c. arsura gr III – 10% din suprafata corpului
a. sunt de aceeasi intensitate d. arsura gr IV – 8% din suprafata corpului
b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici 62. In pregatirea preoperatorie a bolnavilor
decat cele in arsurile de gr II alergici se va avea in vedere:
88
a. cunoasterea medicamentelor la care d. nu se dau alimente grele cu 24 ore
bolnavul este alergic inaintea operatiei
b. evitarea administrarii medicamentelor 69. Mobilizarea precoce a bolnavului
care produc alergie urmareste:
c. desensibilizare si tratament cu a. preintampinarea stazei venoase si
antihistaminice producerea bolii tromboembolice
d. tratament cu antialgice si anticoagulante b. combaterea atelectaziei pulmonare si
63. Care sunt manevrele la care sunt supusi preintampinarea infectiilor pulmonare
bolnavii dupa trezirea din narcoza? c. combaterea durerii
a. sa respire adanc, folosind si bratele d. combaterea tulburarilor hidroelectrolitice
b. sa urineze 70. La arsii cu leziuni circulare pe membre,
c. sa destinda abdomenul pentru prevenirea fenomenelor de ischemie
d. sa bea lichide periferica, se va practica:
64. Ce este furunculul? a. excizia copleta a escarelor
a. inflamatia acuta a glandelor seboreice b. excizia partiala a escarelor
b. inflamatie a aparatului pilosebaceu c. incizii de decompresiune, care
c. inflamatia glandelor sudoripare traverseaza regiunea de escara de la un
65. Care din elementele de mai jos pot cap la altul, depasind-o in tesut sanatos in
defini ca bolnavii arsi au intrat in stadiul de profunzime
soc cronic? d. pozitii ale membrelor care sa impiedice
a. plagile sunt infectate, fara tendinte de ischemia periferica
cicatrizare 71. Plagile netratate la timp se pot complica
b. starea de intoxicare duce la epuizare cu:
fizica si psihica a. lipotimie
b. oligoanurie
c. bolnavii prezinta suferinte pluriorganice si
c. supuratii locale
tulburari metabolice grave
d. tromboflebite, septicemie, septicopioemie
d. Hiperhidratare cu fenomene de
72. Ce complicatii pot aparea in cazul
insuficienta cardiaca
soculuitoxico –septic postcombustional?
66. in ce perioada si in ce fel de soc
a. ileus paralitic, hemoragii prin ulcer de
postcobustional se va produce:
stres
a. soc hipovolemic la 2-3 saptamani de la
b. HTA , cardipopatie ischemica
producerea accidentului
c. complicatii tromboembolice, insuficienta
b. socul hipovolemic se va dezvolta in renala
primele 3 zile
d. colecistita acuta, pancreatita acuta,
c. socul septico-toxic la 2 – 3 saptamani ocluzie intestinala
d. se dezvolta ambele tipuri de soc in 73. De ce nu incarcam in primele 2-3 zile
primele 3 zile tubul digestiv cu lichide si alimente, in cazul
interventiilor pe aceste organe?
67. Necroza localizata a unui folicul pilos a. la nivelul suturilor miscarile peristaltice
asociata unei mici cantitati de puroi, sunt abolite
caracterizeaza: b. imiedicam staza gastrica
a. furunculul antracoid c. la nivelul anastomozelor se produce de
b. abcesul multe ori un edem important care, alaturi de
c. furunculul lipsa peristalticii produce staza
d. foliculita d. prevenim varsaturile
68. Ce regim alimentar dam bolnavului in 74. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor
preziua operatiei? cardiaci urmareste compensarea cordului
a. regim alimentar obisnuit prin:
b. regim hidric a. regim alimentar cu multe lichide
c. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar b. repaus la pat
seara regim hidric c. oxigenoterapie
89
d. medicatie tonicardiaca b. prastia
e. administarea preoperatorie de atropina c. bandaj in T
75. La bolnavii cu leziuni profunde ale d. infasarea sub forma de evantai
capului, fetei si care prezinta arsuri ale 83. In pozitie ventrala vor fi asezati bolnavii
cailor respiratorii se va efectua: operati de:
a. dezobstructia cailor respiratorii a. coloana vertebrala
b. anestezie a cailor respiratorii superioare, b. afectiuni pleuro-pulmonare sau
oxigenoterapie esofagiene
c. traheostomie c. bolnavi cu peritonite ale etajului
76. In care din situatiile de mai jos, alaturi abdominal superior
de tratarea corecta a plagii se va aplica o d. bolnavii operati cu rahianestezie
imobilizare in aparat gipsat? 84. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin
a. plagi cu hemoragie mare provocatoare de soc imediat?
b. plagi in care sunt interesate mase mari a. plasmoragia nu se produce din cauza ca
vasculare si tendoane sunt mai profunde
c. plagi supurate b. terminatiile nervoase din derm sunt
d. plagi cu leziuni osteo-articulare distruse
77. Care este cauza scaderii uneori a c. plasmoragia nu se mai produce din cauza
hematocritului si hemoglobinei dupa oprirea ca dermul este carbonizat
hemoragiei? d. organismul se adapteaza mai bine la
a. invazia apei din tesuturi in circulatie arsurile de gr IV
b. vasoconstrictiei 85. Cauza aparitiei socului postoperator
c. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei dupa un interval liber, poate fi:
d. cresterii diurezei a imputabila bolnavului operat ( traumatizat,
78. Ce constatam la tetanos? vagotonic cu soc tonic) care nu a fost
a. leziuni distructive masive la locul de suficient pregatiti preoerator
inoculare b. cauzat de componenta anestezica
b. semnele locale sunt neinsemnate c. urmarea unor factori traumatizanti din
c. gravitatea fenomenelor generale datorita timpul operatiei
toxinei tetanice d. urmarea unor complicatii postoperatorii:
79. O ascensiune a febrei in ziua a treia, hemoragie, ocluzie, peritonita, dezechilibru
dupa operatie, poate fi data de: hidroelectrolitic, dilatatia acuta de stomac
a. febra de resorbtie etc
b. supuratia plagii operatorii 86. Aspiratia continua a secretiilor care se
c. infectie pulmonara sau urinara evacueaza prin tubul de dren se poate folosi
d. afectiune intercurenta in urmatoarele operatii:
80. Pentru un bolnav cu operatie medie este a. rezectia gastrica
nevoie ca aportul caloric sa fie de: b. operatii ce se executa in cavitatea
a. 2000-3000 cal toracica
b. 800-1000 cal c. amputatia de mamela
c. 1000-1500 cal d. tiroidectomie subtotala
d. 3000-4000 cal 87. Pentru fixarea unui pansament la nivelul
81. Intr-o deshidratare mare putem gasi: capului se poate folosi:
a. edem cerebral a. fixare cu leucoplast
b. agitatie, confuzii, halucinatii b. fixare cu plasa autoadeziva
c. exagerarea reflexelor cutanate si c. fixare capelina
tendinoase d. fixare cu galifix
d. abolirea reflexului fotomotor la lumina si 88. Care din semnele clinice si de laborator
distanta le intalnim in socul traumatic decompensat?
82. Pentru mentinerea pansamentului la a. paloare a buzelor si cianoza a
nivelul nasului se foloseste: extremitatilor, hemoconcentratie, circulatie
a. bandaj lipit cu material adeziv periferica insuficienta si lenta
90
b. stare de agitatie, hiperrefelexivitate, a. corectam anemia cronica si apoi il
hemodilutie operam
c. cresterea masei circulante, a debitului b. operam si apoi corectam postoperator;
cardiac, scaderea ureei si creatininei c. corectarea se va face pe cat posibil
d. scaderea marcata a TA, oligoanurie, preoerator, va continua intraoperator si apoi
starea de prostratie, hipovolemie, postoerator
diminuarea debitului cardiac. d. corectarea se va face in functie de starea
89. Cum facem pregatirea preoperatorie a generala
unui bolnav cu HDS cu anemie severa cu 96. In reechilibrarea hidrica, care din
tendinta la soc? criteriile de mai jos trebuie respectate?
a. instituim sonda gastrica si administram a. mentinerea unei corecte bilante hidrice
pansamente gastrice si trombine b. administrarea sa fie facuta in functie de
b. transfuzie cu sange, interventie precoce bilantul clinic amanuntit, eventual cantarirea
c. administrare de anticoagulante: vit K, vit. bolnavului
C, Ca, adrenostazin c. cantitatea de lichide sa nu depaseasca in
d. transfuzie intra si postoperatorie plus sau in minus 1000 ml, limita pana la
90. Cand avem o pierdere ponderala de 7% care nu se dezechilibreaza hemodinamica
din greutate, intr-o deshidratare, d. bolnavilor hipoproteici li se va da o
consideram deshidratarea: cantitate mai mare de lichide, fata de
a. normala pierderi
b. moderata 97. O formatiune pseudotumorala
c. medie constituita printr-un perete fibros cu strat
d. grava conjunctiv de neoformatie si un strat intern
91. Combaterea durerii in soc se face cu: numit membrana piogena este:
a. medicamente indicate de medic a. chist hidatic
b. xilina 0,5 – 1% b. abces cald
c. mialgin c. abces rece
92. Ce complicatie poate da furunculul d. flegmon
buzei superioare si al narinei? 98. Ce complicatii pot aparea intr-o arsura
a. pleurezie purulenta intinsa?
b. abcces pulmonar a. soc hipovolemic
c. tromboza a sinusurilor cavernoase b. enterocolita, dischinezie biliara
93. Tabloul de laborator din socul arsilor se c. infectie, nefrita, bronhopneumonie,
caracterizeaza prin: hemoragie digestiva
a. hemoconcentratie d. colica saturniana, colica renala,
b. hemodilutie apendicita acuta
c. scaderea numarului de hematii si e. escare, intoxicatia centrilor nervosi
leucocite, a hematocritului crebrali, urmata de confuzii, pierderi de
d. cresterea numarului de hematii si a cunostinta, paralizii
hematocritului 99. In pozitie laterala vor fi asezati bolnavii
94. Care din cauzele generatoare de soc se cu:
incadreaza in hemoragii medicale? a. operatii pentru afectiuni pleuro-pulmonare
a. hemoragii produse in trombocitopenii, b. peritonite ale etajului abdominal inferior
fibrinoliza c. operatii esofagiene
b. metroragii, hemotorax d. irigatie cerebrala deficitara
c. hemoperitoneu prin sarcina extrauterina 100. Socul hemoragi se poate produce
rupta cand:
d. hemoragii datorate vasculopatiilor si a. avem o hemoragiei mica, dar persistenta,
coagulopatiilor decelabila prin examenul scunului prin
95. Un bolnav care are o anemie cronica si proba hemoragiei oculte
necesita interventie de urgenta, cand vom b. hemoragie acuta cu pierdere de 10% din
corecta anemia cronica? masa circulanta
91
c. hemoragii acute cu pierdere ce depasesc c. Haemophilus influenzae
30% din masa circulanta d. germeni anaerobi
d. orice hemoragie e susceptibila de a 108. Care din semnele de mai jos le gasim
produce soc hemoragic intr-o hemoragie intraperitoneala?
101. La ce bonavi trebuie sa fim atenti a. aparare musculara
pentru a evita hiperhidratarea? b. meteorism accentuat
a. bolnavi varstnici c. matitate deplasabila in flancuri
b. tineri si copii d. hematemeza si melena
c. hipertensivi, cardiaci 109. Cum pregatim preoperator colonul?
d. bolnavi cu diabet insipid a. regim alimentar bogat in fibre celulozice
102. Care din semnele de mai jos b. regim sarac in reziduuri, administrare de
corespund debutului si simptomatologiei oleu de parafina, clisme repetate
erizipelului? c. administrarea de purgative drastice de
a. debut lent, stare subfebrila, aparitia tipul sulfatului de magneziu
placardului erizipelatos d. tratament cu neomicina sau cu
b. debut brusc, temperatura 39-40 C, tetraciclina cu 48 h inaintea interventiei
alterarea starii generale, aparitia placardului 110. La cat timp dupa operatie se reia in
erizipelatos mod obisnuit tranzitul intestinal?
c. dupa aparitia placardului se ridica febra a. in operatiile facute in afara tubului
39-40 C, se altereaza starea generala digestiv, in dimineata urnatoare
103. Care din manifestarile si semnele de b. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu
mai jos le intalnim in stadiul I de soc rahianestezie
compensat? c. la 48-78 ore
a. bolnav adinamic, nepasator, somnolent d. depinde de tipul anesteziei efectuate
b. bolnav agitat, activitate psihica 111.Cum trebuie sa fie plaga la sfarsitul
exagerata, piele si mucoase palide pansamentului?
c. TA normala, puls rapid, pupile normale a. sa fie sangeranda
d. debit urinar sub 20-30ml, cianoza b. sa fie curata, fara secretii
104. Activitatea de monitorizare a bolnavilor c. sa nu aiba sfaceluri
de la terapie intensiva permite: d. sa aiba tesut de granulatie abundent
a. urmarirea evolutiei bolnavilor 112. Prelucrarea primara a bolnavilor cu
b. aparitia eventuala a unor complicatii arsuri intinse se face:
c. eficienta tratamentului aplicat a. la locul accidentului
d. necesitatea schimbarii conduitei b. la dispensarul medical
terapeutice in functie de evolutie c. in camera de garda a spitalului
105. genunchiera se poate folosi in: d. in sala de operatie, in conditii de asepsie
a. afectiuni reumatismale ale genunchiului si antisepsie
b. entorse ale genunchiului 113. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin
c. tuberculoza a genunchiului arsura?
d. hidrartroza, laxitate a ligamentelor a. pierderi de masa circulanta in primele ore
genunchiului de la producerea accidentului
b. pierderea este de sange integral si vom
106. Care din factorii de mai jos sunt avea o hemodilutie, scaderea hematocritului
fazorizanti in aparitia socului? si Hb
a. frigul si caldura excesiva c. pierderea este de plasma si vom avea
b. antrenamentul la efort fizic hemoconcentratie si cresterea vascozitatii
c. denutritia si oboseala fizica sangelui
d. moralul si starea psihica buna d. irigatia deficitara si hipoxia duc la
107. In majoritatea cazurilor, etiologia tulburari metabolice importante si aparitia
osteomielitei acute este: acidozei
a. streptococul hemolitic 114. Peristaltica, in cazul operatiei pe colon
b. stafilococul auriu va fi stimulata dupa operatie prin:
92
a. dilatatie anala facuta la sfarsitul d. pentru mentinerea pansamentului la
interventiei chirurgicale nivelul barbiei si nasului
b. clisma zilnica 116. In cazul electrocutarii, local, se produc
c. administrare de ulei de ricin 15-20 g in la locul de intrare si iesire arsuri de gradul:
doua reprize zilnic, din prima zi dupa a. II
operatie b. III
d. administrare de purgative saline c. IV
115. Cand se executa infasarea sub forma 117. In cazul unei plagi infectate, cand
de spica? bolnavul simte dupa o perioada de timp ca
a. Pentru realizarea unei compresiuni pansamentul il strange, la ce ne putem
asupra unei articulatii gandi?
b. pentru a mentine un pansament in care a. dezvoltarea gangrenei gazoase
se fac miscari ample b. neacomodarea cu pansamentul
c. pentru mentinerea unui pansamen la c. existenta unui hematom.
nivelul capului

BAREM CORECTARE -CHIRURGIE GENERALĂ ȘI NURSING ÎN CHIRURGIE GENERALĂ

TESTUL I- ADEVARAT /FALS


NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARII PAGINĂ
1 F Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 140
– Nursing 1150 de teste ,2003.
2 A Idem 140
3 F Idem 140
4 A Idem 140
5 A Idem 51
6 F Idem 51
7 A Idem 50
8 A Idem 49
9 F Idem 51
10 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
11 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
12 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
13 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
14 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
15 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 137
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 d Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
– Nursing 1150 de teste ,2003.
2 a Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
3 b – Nursing 1150 de teste ,2003. 132
4 c Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
5 e – Nursing 1150 de teste ,2003. 132
B
1 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
2 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
3 e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
4 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
5 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
93
TESTUL III - GRILA
1 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
2 c OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 37
pentru asistenti medicali, 2004
3 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
4 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 37
pentru asistenti medicali, 2004
5 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
6 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
7 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
8 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 563
9 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131

10 b OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 48


pentru asistenti medicali, 2004
11 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 575
12 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
13 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
14 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 570
15 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 38
pentru asistenti medicali, 2004
16 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 66
pentru asistenti medicali, 2004
17 b,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
18 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
19 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
20 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
21 c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
22 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 345
23 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
24 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
25 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 421
26 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131
27 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 341
28 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 563
29 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
30 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 565
31 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
32 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
33 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
34 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
35 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
36 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
37 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131
38 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 321
39 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 321
40 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 414
41 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
42 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 422

94
43 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
44 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131
45 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 321
46 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
47 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 421
48 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
49 b,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
50 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
51 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
52 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 137
53 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
54 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
55 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
56 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
57 b,d,e,f S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
58 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
59 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 565
60 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
61 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
62 a,b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 577
63 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
64 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
65 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 345
66 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
67 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
68 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 577
69 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
70 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 344
71 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
72 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
73 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
74 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 574
75 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 344
76 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
77 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
78 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 137
79 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
80 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 638
81 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 634
82 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
83 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
84 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
85 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 417
86 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 632
87 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
88 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 417
89 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 574
90 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 634

95
91 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 66
pentru asistenti medicali, 2004
92 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
93 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
94 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
95 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 573
96 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 636
97 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
98 a,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
99 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
100 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
101 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 634
102 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
103 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
104 a,b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 632
105 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
106 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 415
107 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
108 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
109 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 574
110 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
111 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
112 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
113 a,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
114 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
115 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
116 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 345
117 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 136

96
MODULUL 32- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

TESTUL I
Notați adevărat cu „A” sau cu „F” fals
1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura cominutiva.
2. Sutura “per primam” a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia.
3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii de
ruptura de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,.
4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament.
5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
6. Fractura in “lemn verde” este o fractura completa.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. In cazul unui pneumotorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala.
9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat.
10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsat
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. F.O. A stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si


simptomelor unor boli
2. Semiologie B document medical si medico legal
3. Transfuzie C examen radiologic
4. Fractura in “lemn verde” D soc hemoragic
5. Cefalee a. E b. durere de cap
B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Hematom intracranian A. contuzie cerebrala


2. Abolirea starii de B. respiratie paradoxala
constienta post traumatism
cranio cerebral
3. Volet costal C. trepanatie a craniului
4. Durere in punct fix + D. fractura
crepitatii osoase
5. LCR limpede la punctia E comotie cerebrala
rahidiana
C. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Pneumotorax traumatic A. capelina


2. Hemotorax masiv B. manitol 20%
3. Edem cerebral C. punctie exploratorie +radiografie
4. Pansarea unei plagi la D. tuse cu fenomene de insuficienta
nivelul capului respiratorie acuta

97
5. Trusa pentru reanimare E. defribilator electric, stimulator electrosistolic,
cardiaca electrocardioscop

D. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Incizie A. imobilizare prelungita


2. Hipotrofie musculara B. luxatii
3. Ruptura de ligamente C. sectionarea unui tesut
4. Hemartroza D. prezenta de sange in articulatii
5. Atele Cramer E. folosite pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor
E. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Atele Cramer A. pretratamentul socului incepe la locul


accidentului si se continua pe parcursul
transportului
2. Fractura B. intreruperea partiala sau totala a continuitatii
unui os
3. Soc traumatic C. segmentele osoase sunt acoperite integral de
piele
4. Fracturi inchise D. folosite pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor
5. Leziune medulara la E. paralizia membrelor inferioare
nivelul C6C7
F. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Accidentatii inconstienti (in A. pozitie semisezanda cu capul inclinat inainte


stare de coma)
2. Bandaj circular in jurul B. pozitie orizontala cu capul mai declin
fruntii
3. Transportul unui accidentat C. transportul se face in pozitie laterala sau
constient cu epistaxis ventral pentru a prevenii inundarea cailor
respiratorii superioare
4. Ranitii cu lipotimie D. capastrul
5. Imobilizarea provizorie a E. plagile regiunii frontale
mandibulei
G. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Soc hemoragic A. pierderile depasesc peste 30% din masa


circulanta
2. Prevenirea socului operator B. poate duce la edem pulmonar acut

98
3. Utilizarea oxigenului in C. anestezie bine aleasa, dozata si condusa
concentratii ridicate in
oxigenoterapie
4. Oxigenoterapie D. metoda adjuvanta in resuscitarea cardio-
respiratorie, avand ca scop cresterea
presiunii partiale a O2 in aerul inspirat
5. Dilacerare cerebrala E. leziune distructiva, cu lipsa de continuitate a
substantei cerebrale

H. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Aparat respirator A. pneumonie hipostatica


2. Pielea B. tromboze
3. Aparatul digestiv C. deformari articulare
4 Aparatul circulator D. incetinirea tranzitului
5 Aparatul locomotor E. escare de decubit

I. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Contuzie medulara A. la locul rupturii apare o adancitura


determinata de absenta muschiului in
spatiul respectiv
2. Ruptura musculara B. leziune mai grava a coloanei vertebrale, in
care sunt implicate vase si fibre nervoase
componente ale maduvei
3. Fractura costala C. insuficienta respiratorie acuta manifestata
prin cianoza si tahipnee
4. Fractura pluricostala cu D. durere ce se intensifica in timpul miscarilor
volet costal respiratorii sau ale bratelor
5. Soc decompensat E tensiunea arteriala scazuta, puls rapid si
depresibil, transpiratii reci

J. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Plaga penetranta A. este police in “cocos de pusca” sau “cap de


abdominala rata”
2. Luxatie scapulo-humerala B. cea mai frecventa luxatie
3. Luxatia policelui C. sunt lezate toate straturile peretelui
abdominal
4. Scoaterea firelor de sutura D. cu cat ne indepartam de cord cu atat firele
postoperator se scot mai tarziu

99
5. Dupa o interventie E. spontan dupa 4-6 ore
chirurgicala bolnavul
urineaza

Testul III
Indicați răspunsurile corect
1. Examenul radiologic intr-o entorsa este: b. fractura in “lemn verde”
a. obligatoriu c. fractura prin infundare
b. nu este absolut necesar 8. Fractura cominutiva reprezinta:
c. obligatoriu atunci cand banuim o leziune a. fractura mai multor oase ale aceluiasi
mai importanta membru
2. Leziunile capsulei articulare in cazul b. fracturi multiple ale oaselor
luxatiilor sunt: c. fractura cu mai multe fragmente ale
a. mai importante decat la entorse aceluiasi os
b. mai putin importante decat la entorse
c. nu se produc leziuni articulare 9. Sunt semne sigure ale unei fracturi:
3. Pentru a calma durerea extrem de vie in a. echimozele si hematomul
cazul unei luxatii: b. durerea in punct fix, care se
a. se administreaza analgezice majore accentueaza cand miscam fragmentele
b. se readuce cat mai urgent capetele osoase
articulatiei in pozitia normala c. deformarea regiunii
c. se administreaza sedative 10. Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda:
4. Aplicarea atelelor se va face astfel incat a. numai focarul de fractura
sa depaseasca intotdeauna: b. focarul de fractura si articulatia de
a. articulatia de deasupra zonei fracturate dedesubt
b. articulatia de dedesubtul zonei fracturate c. articulatia de deasupra si dedesubtul
c. articulatia de deasupra si de dedesubtul focarului de fractura
zonei fracturate 11. Prin plagi perforante intelegem:
5. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo- a. plagi ale tegumentelor
articulare mai frecventa la copii si mai putin b. plagi care patrund in cavitatile naturale
grava este: c. plagi care patrund in cavitatile naturale
a. fractura in “lemn verde” si lezeaza unele organe din cavitatea
b. luxatia deschisa a cotului respectiva
c. fractura diafizei peroneului 12. Prin plagi recente intelegem:
6. Prin fractura deschisa se intelege: a. plagi produse in ziua respectivă
a. fractura acoperita de piele, dar cu leziuni b. plagi produse in urma cu 6 - 8 ore
masive ale muschilor, tendoanelor si c. plagi produse in ultimele 48 ore
vaselor 13. Aplicarea unui pansament umed este
b. fractura care produce leziuni ale indicata in:
organelor viscerale a. plagile recente
c. fractura in care pielea a fost lezata si b. plagile cu secretii abundente
osul ajunge in contact cu exteriorul c. tromboflebite
7. Din fracturile de mai jos sunt fracturi 14. Pentru fixarea unui pansament la
complete doar: nivelul capului se poate folosi:
a. fractura in “varf de clarinet” a. fixare cu leucoplast

100
b. fixare cu plasa autoadeziva b. se va administra un calmant pentru
c. fixare cu basma (capelina) combaterea durerii
15. Atrofierea muschilor si scaderea c. oxigenoterapie
tonusului in general poate aparea la bolnavii 23. Imobilizarea provizorie se face cu atele
imobilizati datorita: care se aplica:
a. pozitiei incorecte a. de o parte si de alta a segmentului
b. din cauza imobilizarii indelungate zonei fracturate a membrului respectiv
c. din cauza aplicarii unui tratament b. se vor strange moderat intre ele cu un
necorespunzator bandaj
16. Entorsa este o afectiune traumatica a c. se va face un pansament compresiv
articulatiei caracterizata prin: 24. In cazul fracturilor deschise se practica
a. intindere a ligamentelor si capsulei urmatoarele manevre de prin ajutor:
articulare a. curatirea plagii de corpuri straine,
b. rupturi ale ligamentelor hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu
c. afectiune cronica a articulatiei un pansament steril, se face imobilizarea
17. Simptomele entorsei sunt: provizorie si se trimite de urgenta la spital
a. durerea b. reducerea focarului de fractura
b. impotenta functionala c. imobilizarea provizorie si trimiterea de
c. febra urgenta intr-un serviciu de specialitate
25. In cazul unui pacient imobilizat, EKG –ul
se face:
18. Masurile de urgenta intr-o entorsa a. la pat
constau in : b. la cabinetul EKG
a. calmarea durerii c. la cabinetul asistentelor
b. imobilizarea articulatiei intr-o fasa 26. Care din urmatoarele sunt malformatii
simpla sau gipsata congenitale:
c. aplicarea unei atele a. varus equin
19. Luxatia se caracterizeaza prin: b. scolioza
a. durere vie si impotenta functionala c. luxatia de sold
b. echimoza, hematom, deformarea d. lordoza
regiunii articulare 27. Bursita se manifesta prin:
c. febra a. sindrom inflamator
20. In cazul unei fracturi, deformarea b. varsaturi
regiunii este un semn : c. ameteli
a. extrem de important d. febra
b. este vizibil la vasele care se gasesc in e. limitarea miscarilor in articulatie
contact direct cu pielea 28.Care din urmatoarele probleme este
c. in fractura nu apare deformarea regiunii prioritara in cazul unui pacient care a suferit
21. In cazul unei fracturi apar urmatoarele o amputatie:
semne locale: a. potential de complicatii
a. intreruperea continuitatii osului b. anxietate
b. impotenta functionala datorita lipsei de c. perturbarea imaginii corporale
continuitate a parghiei osoase 29.La ce se refera suportul psihic oferit de
c. hipotermii asistenta pacientului cu amputatie:
22. Masurile de prim ajutor la locul a. incurajarea sa-si priveasca bontul
accidentului in cazul unor fracturi ale b. existenta posibilitatii de protezare
membrului: c. existenta fenomenului de “membru
a. o fractura trebuie imediat imobilizata fantoma”,care poate fi ignorat in cazul
provizoriu protezarii
d. necesitatea tractiunii pentru vindecare

101
30.Luxatia coxo-femurala congenitala se 38. In cazul unui pacient cu extensie,
intalneste mai frecvent la: tractiune, internat in sectia de ortopedie,
a. persoana varstnica asistenta isi propune ca interventii:
b. femeia la menopauza a. verificarea pozitiei membrelor in functie
c. fetite de tractiune
d. baieti b. urmarirea culorii si temperaturii
31. Ruptura musculara se manifesta prin membrelor
urmatoarele, cu exceptia: c. incurajarea pacientului
a. durere intensa aparuta brusc d. interzicerea vizitatorilor
b. impotenta functionala e. program de mobilizare la 8 ore
c. deformarea regiunii la distanta 39. Cum se va proceda in cazul unor parti
d. echimoza sectionate la nivelul mainii:
32. Deficitul de autoingrijire, ca problema, a a. se alipesc cele doua segmente
unui pacient cu fractura imobilizata in aparat b. se recupereaza imediat segmentele, se
gipsat este consecinta: spala cu apa de la robinet, se inveleste intr-
a. imobilizarii segmentelor corpului o compresa si se pune intr-un sac de plastic
b. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale c. se panseaza cu comprese umede/solutie
c. schimbarii locului de munca cloramina
33. Imobilizarea corecta a unei fracturi de d. se introduce intr-un recipient cu gheata
gamba in urgenta se face in: 40. Examinarea cu izotopi radioactivi a
a. aparat gipsat gambiero-podal osului poarta denumirea de:
b. aparat gipsat pelvi-podal a. punctie osoasa
c. atela gipsata femuro-podala b. biopsie osoasa
d. atela gipsata gambiero-podala c. scintigrafie osoasa
34. Care din urmatoarele semne nu apar in 41. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu
luxatia scapula-humerala fractura de membru inferior imobilizata in
a. umar in epolet aparat gipsat, care din urmatoarele
b. usoara abductie a bratului interventii vor fi aplicate de asistenta
c. umar globular medicala?
35.O fractura de antebrat se imobilizeaza in a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in decubit
urgenta in: lateral drept sau stang, dorsal sau ventral
a. atela gipsata brahio-palmara b. ajuta la schimbarea pozitiei si protejarea
b. aparat gipsat brahio-palmar reliefurilor dure, la ingrijirea pielii, a
c. atela gipsata antebrahio-palmara tegumentelor
36. In prezenta unui aparat gipsat asistenta c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30
isi propune urmatoarele cu exceptia: minute
a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul 42.Care din urmatoarele semne releva
aparatului gipsat aparitia unor complicatii infectioase sub
b. observarea schimbarii culorii gipsului la aparatul gipsat ?
nivelul plagii a. edemul , impotenta functionala si cianoza
c. observarea culorii tegumentelor din jurul degetelor
aparatului gipsat b. senzatia de fierbinteala a anumitor zone
d. sprijinirea precoce pe membrul afectat sub gips si miros neplacut
37. Pacientul cu aparat gipsat este invatat c. impotenta functionala si parestezii ale
sa anunte daca apar: degetelor
a. furnicaturi, amorteli 43. In timpul mobilizarii active asistenta va
b. cefalee, ameteli urmari daca pacientul:
c. presiune la nivelul membrului afectat a. executa miscarile permise
b. este ajutat de apartinatori
c. efectueaza 10 miscari in 8 ore

102
44. Imobilizarea la pat, predispune pacientul b. impotenta functionala, miscari anormale
la urmatoarele complicatii, cu exceptia: ale articulatiei afectate + creptatii osoase
a. greturi si varsaturi c. durere, echimoza, pozitie anormala a
b. escare segmentelor osoase afectate
c. anchiloze 51. Impotenta functionala in cazul unor plagi
45. Care este prima masura luata de muscate de la nivelul membrelor se
asistenta in cazul unui politraumatism prin datoreaza:
accident de circulatie, cu dispnee si o plaga a. lipsei de continuitate a pielii
care sangereaza la nivelul gambei drepte: b. introducerii in plaga a virusului rabiei prin
a. hemostaza provizorie prin pansament muscatura de animale bolnave
compresiv c. scoaterii din functiune din cauza plagilor a
b. examinarea permeabilitatii cailor unor mase musculare, distrugerea unor
respiratorii superioare nervi, tendoane sau a integritatii osoase.
c. masurarea pulsului si TA 52. Care este ordinea corecta in acordarea
d. punerea unui garou in 1/3 medie a primului ajutor in cazul unor plagi cu
coapsei drepte sangerare mare:
46. Care din urmatoarele probleme vor face a. scoaterea accidentatului din mediu,
parte din planul de ingrijire intocmit de oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea
asistenta unui pacient imobilizat la pat cu o unui pansament protector, transportarea
afectiune locomotorie: intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica
a. potential de complicatii tratamentul definitiv al plagii
b. deficit de autoingrijire b. toaleta plagii, antialgice, pansament ,
c. discomfort transportul la spital pentru antitetanos
d. durere c. scoaterea accidentatului din mediu,
47. Care din urmatoarele obiective vizeaza antialergice, toaleta plagii +pansament
educatia pacientului pentru prevenirea compresiv, administrarea unui antibiotic cu
afectiunilor locomotorii: spectru larg , transport la spital
a. pozitionarea corecta in timpul unei 53. Principiile care stau la baza unui bun
activitati pansament sunt urmatoarele :
b. evitarea ortostatismului prelungit a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze
c. respectarea unei alimentatii echilibrate de mediul inconjurator, sa fie steril, bandajul
d. evitarea sedentarismului care fixeaza pansamentul sa fie elastic,
48. Din planul de ingrijire a unui pacient cu suficient de bine strans dar fara sa produca
bursita fac parte urmatoarele interventii: constrictie
a. repausul regiunii b. pansamentul sa fie steril sa depaseasca
b. observarea unor semne legate de cu minimum 2 cm marginile plagii, sa fie
limitarea miscarilor acoperit de tifon, care poate fi nesteril dar
c. captarea varsaturilor pe 24 h infasarea trebuie sa cuprinda neaparat
d. masaj al regiunii articulatia cea mai apropiata
49. Respiratia paradoxala este c. inainte de a se pune pansamentul steril
caracteristica: trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca cu
a. traumatismelor cranio-cerebrale un tampon de vata steril ce se arunca, dupa
b. insuficientei cardio-respiratorii care se pune alta vata sterila de forma
c. traumatismelor toracice cu volet costal dreptunghiulara. Pansamentul va fi suficient
d. astm bronsic de strans de un bandaj pentru a opri si
50. Diagnosticul de entorsa se pune pe sangerarea.
urmatoarele semne: 54. Primul ajutor in fracturi se acorda in
a. durere, tumefactie, impotenta funtionala urmatoarea ordine:
la nivelul articulatiilor afectate a. imobilizarea provizorie, administrarea de
antialgice, transportul la spital

103
b. administrarea de antialgice, transportul la c. escare de decubit
spital, imobilizare in aparat gipsat d. hipotrofie musculara
c. administrarea de antialgice, reducerea 59. Profilaxia plagilor tetanigene se face:
fracturii , imobilizare provizorie, transport la a. toaleta plagii cu apa oxigenata,
spital antibioterapie de preferinta penicilina, 7-10
55. Contuzia se caracterizeaza prin: zile imunizare active cu anatoxina
a. leziuni tisulare antitetanica si imunizare pasiva cu ser
b. integritatea tegumentelor antitetanic la persoanele neimunizate in
c. hemoragie externa prealabil
56.Plagile cu leziuni ale arterelor se b. toaleta plagii cu apa oxigenata, anatoxina
caracterizeaza prin: antitetanica la persoanele imunizate in
a. hemoragie externa cu sange rosu cu prealabil
caracter pulsatil c. toaleta plagii, antibioterapie de preferinta
b. hemoragie externa cu sange negricios penicilina sau la persoanele alergice,
care curge continuu ampicilina sau tetraciclina
c. suprainfectie cu germeni patogeni 60. O pata vinetie bine determinata pe
57. Care din semnele de mai jos nu sunt tegumente aparuta la 2-3 zile de la un
specifice unei luxatii: traumatism este data de:
a. durere, deformarea regiunii, echimoza si a. un hematom supraaponevrotic
hematomul b. echimoza
b. durerea, impotenta functionala, edemul si c. un hematom subaponevrotic
echimoza d. un serom
c. tumefactie, impotenta functionala, 61. Care din fracturile de mai jos nu se pot
atitudine vicioasa reduce corect pe cale ortopedica si prin
d.durere vie, impotenta functionala , extensie continua si este nevoie de
crepitatii osoase reducere chirurgicala:
58. Imobilizarea prelungita a unei fracturi a. fractura de rotula
are urmatoarele consecinte: b. fractura de humerus
a. hipertrofie musculara c. fractura extremitatii distale a radiusului
b. redoare musculara d. fracturile de olecran

BAREM CORECTARE- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

TESTUL I- ADEVARAT /FALS


NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
2. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 308
3. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 320
4. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 312
5. A F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a 72
omului sanatos
6. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
7. F F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a 75
omului sanatos
8. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 768
9. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 770

104
10. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 770
TESTUL II- ASOCIEREA
A
1. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 488
2. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 487
3. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 399
4. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
5. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 499
B
1. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 732
2. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 729
3. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 752
4. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 370-371
5. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 728
C
1. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 754
2. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 753
3. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 731
4. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 317
5. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 51
D
1. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 212
2. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 379
3. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 364
4. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 365
5. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 350
E
1. D L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 350
2. B L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 312
3. A L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 264
4. C L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 312
5. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 283
F
1. C L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 290
2. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 291
3. A L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 291
4. B L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 290
5. D L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 293
G
1. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 399
2. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 401
3. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 453
4. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 402
5. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 280
H
1. A Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
2. E Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
3. D Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129

105
4. B Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
5. C Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 118-119
I
1. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 745
2. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 750
3. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 751
4. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 752
5. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 752
J
1. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 758
2. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 763
3. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 764
4. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 619
5. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 618
TESTUL III- GRILA
1 c S. Daschievici Chirurgie-2007 364
2 a S. Daschievici Chirurgie-2007 365
3 b S. Daschievici Chirurgie-2007 365
4 c S. Daschievici Chirurgie-2007 376
5 a S. Daschievici Chirurgie-2007 369
6 c S. Daschievici Chirurgie-2007 373
7 a S. Daschievici Chirurgie-2007 369
8 c S. Daschievici Chirurgie-2007 369
9 b S. Daschievici Chirurgie-2007 370
10 c S. Daschievici Chirurgie-2007 376
11 c S. Daschievici Chirurgie-2007 305
12 b S. Daschievici Chirurgie-2007 303
13 c S. Daschievici Chirurgie-2007 309
14 c S. Daschievici Chirurgie-2007 317
15 b S. Daschievici Chirurgie-2007 379
16 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 362
17 a.b S. Daschievici Chirurgie-2007 363
18 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 364
19 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 365
20 a S. Daschievici Chirurgie-2007 370
21 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 371
22 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 374
23 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 374
24 a S. Daschievici Chirurgie-2007 374
25 a Mozes – Tehnica ingrijirii bolnavului 1131
26 a si c L. Titirca- 18
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
27 a,e L. Titirca- 20
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
28 c idem 22
29 a,b,c idem 29

106
30 c idem 18
31 c S. Daschievici Chirurgie-2007 359
32 a L. Titirca- 22
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
33 c L. Titirca- 367
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
34 c S. Daschievici Chirurgie-2007 763
35 c S. Daschievici Chirurgie-2007 760
36 d L. Titirca- 25
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
37 a,c idem 25
38 a,b,c idem 28
39 b,d idem 321
40 c C. Borundel- Manual de Medicina 137
interna pentru cadre medii
41 b idem 921
42 b L. Titirca- 25
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
43 a idem 25
44 a C. Borundel- Manual de Medicina 918
interna pentru cadre medii
45 b L. Titirca- 19
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
46 a,b,c,d idem 22
47 a,b,c,d idem 8
48 a,b idem 20
49 c S. Daschievici- Chirurgie 752
50 a S. Daschievici- Chirurgie 363
51 c S. Daschievici- Chirurgie 304
52 a S. Daschievici- Chirurgie 307
53 a S. Daschievici- Chirurgie 310
54 a S. Daschievici- Chirurgie 374
55 a si b S. Daschievici- Chirurgie 357
56 a S. Daschievici- Chirurgie 361
57 d S. Daschievici- Chirurgie 365
58 b si d S. Daschievici- Chirurgie 379
59 a S. Daschievici- Chirurgie 29
60 c S. Daschievici- Chirurgie 380
61 d S. Daschievici- Chirurgie 386

107
MODULUL 35- BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ȘI NURSING SPECIFIC

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals

1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde
agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai.
2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile.
3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii:
- igiena tegumentelor cu apa alcoolizata
- baie numai dupa caderea crustelor
- alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului
- igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A
- educarea pacientului sa nu se scarpine
- supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii
4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru rubeola.
5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina.
6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de:
- 12-36 ore- salmonelle
- 1-4 ore-stafilococ
cu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana la colaps, soc
infectios
7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre
vezicule cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma in
cruste care cad la aproximativ 10 zile de la aparitie.
8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei cu
HIV caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a tumorilor,
afectarea SNC.
9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic
10.Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta hidrica apoi va
cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de glucide si de
aminoacizi.
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

108
1 Angina streptococica A 10-11 zile
2 Perioada de incubatie in rujeola B scarlatina
3 Masca Filatov C penicilina
4 Streptococ β hemolitic grup A D hiperpigmentare liniara la nivelul pliurilor
cotului
5 Semn Pastia-Grozovici c. E d. angina streptococica

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Rubeola A varicela
2 Febra+catar oculo nazal+ B varsaturi, colici abdominale, scaune
adenopatie diareice, muco-sanguinolente
3 Eruptie pruriginoasa C efect teratogen asupra produsului de
conceptie
4 Dizenterie D tetanos
5 Risus sardonicus e. E f. rubeola

1 Raze ultraviolete A masura ce se ia pentru a evita


transmiterea infectiilor pe cale digestiva
2 Controlul bacteriologic B dezinfectarea termometrelor
(coprocultura) periodic la
personalul ce lucreza la
instalatiile centrale de apa
3 Cloramina 0,5 % C metoda de dezinfectare a aerului
4 Imunizare activa D seruri, imunoglobuline
5 Imunizare pasiva i. E vaccin , profilaxie
C. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Difterie A scarlatina
2 R. Dick B R. Schick
3 IDR la PPD C se utilizeaza pentru diagnosticul
tuberculozei
4 R. Widal D punerea in evidenta a anticorpilor
specifici
5 Examene serologice g. E h. febra tifoida
D.Asociați noțiunile din cele două coloane

E. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Seroprofilaxie A toxiinfectie alimentara


2 Produse alimentare intens B hepatita A
contaminate cu bacterii sau
toxinele acestora
3 Cale de transmitere digestiva C utilizarea serurilor in scop profilactic

109
4 Icter D test imunoenzimatic
5 Test Elisa E coloratia galbena a tegumentelor si a
sclerelor

F. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Semnul Koplik A meningococ


2 Meningita cerebrospinala B recoltare a maduvei osoase de la nivelul
sternului in portiunea de unire a doua
treimi superior cu o treime inferior
3 Medulocultura C rujeola
4 Hidrazida acidului izonicotinic D Mycobacterium tuberculosis
(HIN)
5 B.C.G. j. E bacilul Calmette-Guerin

Testul III
Indicați răspunsurile corect

1. Tratamentul anginei streptococice consta mucoasa bucala opusa celui de-al doilea
in administrarea de: molar
a. penicilina c. Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul
b. tetraciclina si cloramfenicol lingual
c. doxicilina 5. Angina rosie + febra + eruptie
2. Scarlatina este o boala infectioasa micropapuloasa pe trunchi, respectand fata,
produsa de: va sugereaza:
a. streptococul beta-hemolitic din grupa A a. varicela
b. stafilococul auriu b. rujeola
c. streptococul alfa hemolitic din grupa B c. scarlatina
3. Eruptia in scarlatina este:
a. micropapuloasa, aspra la pipait 6. In rujeola, perioada de incubatie dureaza:
b. micropapuloasa, catifelata la pipait a. 3-6 zile
c. veziculara b. 8-11 zile
4. Pentru scarlatina distinctiv este semnul: c. 14-21 zile
a. Grozovici – Pastia, cu elemente purpurice 7. Evolutia eruptiei in rujeola:
dispuse linear la nivelul plicei cotului si a. da descuamatie furfuracee precoce, in
inghinal lambouri tardive
b. Koplik – puncte mici albe inconjurate de o b. nu lasa urme
mica areola rosu-aprins, localizate pe

110
c. da pigmentare cafenie si descuamatie b. dizenterie
foarte fina c. hepatita virala
8. Importanta rubeolei este data de : 16.Calea de transmitere a dizenteriei este :
a. efectul teratogen asupra sarcinii in a. aerogena
primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii b. fecal-orala
congenitale c. parenterala
b. complicatiile toxice, septice 17. Rolul principal in transmiterea
postinfectioase dizenteriei il au :
c. evolutia asimptomatica a. contaminarea hainelor
9. Eruptia in rubeola are urmatoarele b. mainile murdare
caracteristici: c. mustele
a. macule mici de culoare roz, fara tendinta 18. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte
la confluare mult prin generalizarea vaccinarii cu :
b. micropapuloasa, pe fond congestiv a. anatoxina tetanica
c. maculopapuloasa, cu tendinte la b. verorab
confluare c. anatoxina difterica
10. Incubatia in rubeola dureaza : 19. Debutul, de obicei lent, cu « trismus »
a. 2-3 sapatamani precedat uneori de tresariri musculare la
b. 1-2 saptamani nivelul plagii este semn patognomonic
c. 1 saptamana pentru:
11. Febra + catar respirator + adenopatie a. scarlatina
sunt simptome care sugereaza : b. tetanos
a. rujeola c. dizenterie
b. rubeola 20. “Rasul sardonic” apare in:
c. scarlatina a. scarlatina
12. Eruptia este pruriginoasa in : b. rujeola
a. scarlatina c. tetanos
b. rubeola 21. Rujeola se manifesta clinic in perioada
c. varicela de debut prin:
13. Parotidita epidemica este cunoscuta si a. febra moderata, catar (nazal, bronsic,
sub numele de : ocular), enentem
a. oreion b. catar nazal, febra inalta, diaree
b. varsat c. febra+catar+semnul koplick
c. pojar 22. Perioada eruptiva din rujeola se
14. Tabloul clinic cu varsaturi, colici caracterizeaza prin:
abdominale, scaune diareice, defineste : a. cresterea mare a febrei
a. hepatita acuta virala b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si
b. toxiinfectia alimentare se generalizeaza descendent in 3 zile
c. scarlatina c. eruptie micropapuloasa cu fond
15. Scaune numeroase, congestiv, aspra la pipait
mucopiosanguinolente, tenesme si uneori 23.Patognomonic pentru rujeola este:
febra, stare toxica, subliniaza sindromul a. semnul Barsieri
clinic din : b. semnul Koplick
a. tetanos c. catar ocular, nazo-bronsic

111
24. Rujeola eruptiva : 31. Antibioticul de electie, in tratamentul
a. este insotita de prurit pneumoniei pneumococice este :
b. nu este insotita de prurit a. tetraciclina
c. nu produce prurit b. penicilina G
25. Manifestarile de dependenta la un c. ampicilina
pacient cu rujeola in perioada de incubatie 32. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un copil
sunt : cu varicela poate intra in colectivitate:
a. febra, frisoane, tahipnee a. dupa ce febra a scazut la 37,6 0C
b. greturi, varsaturi, dureri abdominale b. dupa ce a terminat tratamentul cu
c. apatie, imobilitate antibiotice
26. Interventiile asistentei medicale la un c. cand toate elementele de pe piele au
pacient cu rujeola vizeaza : cruste
a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii d. cand pielea este curata, intacta si au
b. reechilibrarea hidro-electrolitica cazut toate crustele
c. imobilizarea pacientului in perioada 33. Care sunt cele 3 elemente care trebuie
eruptiva sa fie prezente pentru producerea unei
infectii :
a. calea de transmitere
27. Problemele pacientului cu rujeola pot fi : b. gazda receptiva
a. dispnee cu polipnee cauzata de febra c. temperatura adecvata
b. potential de deficit de lichide legat de d. sursa de infectie
varsaturi, transpiratii 34. Varicela are acelasi agent etiologic cu :
c. hipotermie a. rubeola
28. Rubeola este o boala : b. zona zooster
a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil, c. rujeola
cu adenopatii, eruptie micropapuloasa d. parotidita epidemica
fugace si febra inconstanta 35. Pentru ameliorarea pruritului, in cazul
b. cu izolare la domiciliu imbolnavirii de varicela, se va folosi :
c. cu contagiozitate majora ce impune a. ceaiul de musetel
internarea obligatorie in spital b. alcool iodat
29. Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal c. alcool mentolat
in rubeola este : d. pudra de talc cu mentol
a. poliadenopatia 36. Cand ingrijim un pacient cu meningita,
b. uneori splenomegalie cea mai potrivita interventie de ingrijire-
c.ciclul lingual nursing este :
30. Pneumonia pneumococica este a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina
caracterizata prin urmatoarele simptome : putina, corect hidratati
a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine b. efectuarea de exercitii pasive ale
precizat de bolnav membrelor inferioare
b. frison, febra (pina la 39 de grade) junghi c. aplicatii calde in regiunea occipitala si a
toracic spatelui
c. in zilele premergatoare, exista adeseori o 37. In cazul pacientilor cu toxiinfectie
discreta infectie rinofarigiana alimentara o problema prioritara este
formulata astfel :

112
a. deshidratare cu dereglari 43. Cunoasterea profilului imun al
hidroelectrolitice din cauza varsaturilor, bolnavului se realizeaza prin determinarea :
diareei a.hemoleucogramei
b. durere la inghitit alimente solide b.ionogramei
c. nerespectarea regimului alimentar impus c. imunoglobulinelor
38. Transmiterea infectiilor pe calea aeriana 44. Pentru scaderea amoniemiei, se
se face : administreaza in perfuzie lenta,
a. prin coloane de aer intravenoasa, solutii care contin :
b. prin picaturile lui Pflügge a. arginina, sorbitol
c. prin mainile murdare duse la gura b. insulina
39. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor c. aminoacizi
infectioase se vor obtine o serie de date : 45.Starea confuzionala, delirul si
a. epidemiologice halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa
b. clinice caracterizeaza :
c. de laborator a. coma de gr.I
40. Hepatita virala A (HAV) se transmite pe b. coma de gr.II
cale : c. coma de gr. IV
a. fecal-orala 46. Dupa diminuarea icterului, pentru
b.contact sexual inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui
c.parenterala flux biliar crescut se pot administra :
41. Essentiale, Metaspar, Aspatofort, a. sedative
Silimarina sunt medicamente cu efect : b. coleretice
a. laxativ c. antibiotice
b. hepatoprotector 47. In perioada de ascensiune a icterului
c. antialgic este indicat in toate cazurile :
42. Virusul hepatitei B este prezent : a. repausul
a. in saliva, lichidul seminal si sange b. consumul de lipide de origine animala
b. pe tegumente c. consumul de sucuri carbogazoase
c. pe regiunile paroase

BAREM CORECTARE BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR REZOLVAREA BIBLIOGRAFIA PAGINA
ÎNTREBARII
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate
1 A pacientilor de catre asistentii medicali 253
2 F idem 277

113
3 A idem 280
4 F idem 278
5 A idem 279
6 A idem 285
7 F L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor 68
–vol III
8 A idem 73
9 F idem 79
10 A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate 291
pacientilor de catre asistentii medicali
TESTUL II- ASOCIEREA
A
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
2. A L. Titirca- Ingrijiri special acordate 281
pacientilor de catre asistentii medicali
3. B idem 278
4. E F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
5. D L. Titirca- Ingrijiri special acordate 278
pacientilor de catre asistentii medicali
B
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase
2. E idem 335
3. A idem 338
4. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate 284
pacientilor de catre asistentii medicali
5. D M. Voiculescu- Boli infectioase – vol II 576
C
1. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate 262
pacientilor de catre asistentii medicali
2. A idem 262
3. C idem 263
4. E idem 262
5. D idem 262
D
1. C idem 266
2. A idem 266
3. B idem 267
4. E idem 268
5. D idem 268
E
1. C idem 271
2. A idem 284
3. B idem 286
4. E idem 288

114
5. D idem 288
F
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli 334
infectioase
2. A Gh. Dimache si D. Panaitescu - 115
Bacteriologie, virusologie si parazitologie
medicala
3. B idem 135
4. D idem 162
5. E idem 164
TESTUL III- GRILA
1 a F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
2 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate 277
pacientilor de catre asistentii medicali
3 a idem 278
4 c idem 278
5 c idem 278
6 b idem 281
7 c F. Caruntu- Vademecum de boli 334
infectioase
8 a idem 335
9 a idem 335
10 a idem 335
11 b idem 335
12 c idem 338
13 a idem 176
14 b L. Titirca-Ingrijiri special acordate 284
pacientilor de catre asistentii medicali
15 b M. Voiculescu- Boli infectioase 477
vol II
16 b idem 481
17 b idem 481
18 a idem 572
19 b idem 576
20 c idem 576
21 a,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate 281
pacientilor de catre asistentii medicali
22 a,b idem 281
23 b idem 281
24 b,c idem 281
25 a,b idem 281
26 a,b idem 282
27 a,b idem 281
28 a,b F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase

115
29 a,b idem 335
30 b,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate 43
pacientilor de catre asistentii medicali
31 b F. Caruntu- Vademecum de boli 131
infectioase
32 d L. Titirca-Ingrijiri special acordate 280
pacientilor de catre asistentii medicali
33 a,b si d idem 253
34 b idem 280
35 c si d Idem 280

36 a F. Caruntu- Vademecum de boli 297


infectioase
37 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate 285
pacientilor de catre asistentii medicali
38 a,b , c idem 266
39 a,b,c idem 257
40 a C. Bocarnea -Boli infectioase si 167
epidemiologie-
41 b idem 175
42 a idem 169
43 c idem 173
44 a idem 175
45 b idem 172
46 b idem 174
47 a idem 174

116
MODUL 37 – BOLI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI NURSING SPECIFIC – Diabetul zaharat

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals

1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat de tip II.
2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din diabetul zaharat.
3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat.
4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale diabetului zaharat.
5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie subcutanata previne
lipodistrofia.
6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa administrarea
insulinei.
7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a 75 de gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie subcutanata cu 15-
30 de minute inainte de masa.
9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina.
10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange.
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Glicemia A 150 ml din urina emisa in 24 de ore


2 Testul tolerantei la glucoza pe cale B 2 ml sange venos intr-o eprubeta cu 4 mg
orala florura de sodium, sau cu sistemul vacutainer
3 Rezerva alcalina C Se administreaza pacientului timp de trei zile,
in alimentatie o cantitate fixa de glucide, se
recolteaza zilnic urina din 24 de ore si sange
pentru dozarea glucozei, se face media
glicozuriei pe cele 3 zile si se scade din
cantitatea de glucide administrate in 24 de
ore.
4 Glicozuria D Sange venos dupa administrarea de 75 gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
5 Toleranta la glucide E Sange venos pe heparina sau cu sistemul
vacutainer

117
B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Zaharul, fructele uscate, strugurii, A Alimente permise cantarite in regimul


prunele alimentar din DZ
2 Painea, cartofii, pastele fainoase B Alimente interzise in regimul alimentar din DZ
3 Pestele, ouale, carnea C Coma hiperglicemica
4 Insulina D Coma hipoglicemica
5 Solutie glucozata hipertona 10-20% E Alimente permise necantarite in regimul
alimentar din DZ

Testul III
Indicați răspunsurile corecte

MEDICINA INTERNA b) diabet zaharat de tip adult (de


1.Diabetul zaharat poate fi definit ca o maturitate);
dereglare: c) diabet zaharat numai de tip adult
a) acută; (intre 22-30 ani).
b) cronică; 8.Preparatele insulinice pot fii in raport cu
c) mixtă. dinamica acţiunii lor insuline:
2.Etiologia, greu de stabilit, a diabetului a) cu acţiune rapidă (scurtă);
include factori: b) lente;
a) ereditari; c) intermediare;
b) de mediu; d) premixte.
c) numai a şi b; 9.Insulina cristalină are acţiune:
d) hormonali. a) intermediară;
3.Diabetul zaharat prezintă următoarea b) lentă;
triadă simptomatică: c) rapidă.
a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie; 10.Insulinele lente, cele care intră in acţiune
b) polipnee, poliurie, tahicardie; in 90-120 minute, au o durată a efectului de:
c) polifagie, polidipsie, poliurie. a) 10 h;
4.Diabetul zaharat se caracterizează prin: b) 24 h;
a) afectarea metabolismului bazal; c) 5 h.
b) hiperglicemie şi glicozurie; 11.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa
c) creşterea lipidelor in sange. absorbtia glucidelor concentrate este
5.Tipurile de diabet zaharat sunt: insotita de senzatia de:
a) diabet esenţial şi neesenţial; a) satietate
b) diabet insulinodependent şi diabet b) foame imperioasa
insulinoindependent; c) sete
c) diabet major şi diabet minor. 12.Glicemia postprandiala poate atinge in
6.Dintre complicaţiile diabetului cea mai
mod obisnuit valori intre:
importantă este: a) 60-80 mg/dl
a) obezitatea;
b) deshidratarea; b) 130-140 mg/dl
c) angiopatia diabetică. c) 210-230 mg/dl
7.Din punct de vedere clinic deosebim: 13.Tabloul clinic in diabetul zaharat se
a) diabet zaharat de tip juvenil (intre caracterizeaza prin:
0-20 ani); a) crestere in greutate

118
b) astenie b) bronhodilatin
c) prurit vulvar c) buformin
14.Tabloul clinic in diabetul zaharat se NURSING
caracterizeaza prin: 23. Glicoreglarea reprezintă echilibrul
a) arterita mecanismelor hipo- şi hiperglicemiante.
b) anurie Factorii hiperglicemianţi sunt:
c) infectii cutanate rebele la tratament a) tiroxina, ACTH, cortizonul,
glucagonul;
15.Coma umeda ce apare la un diabet este
b) insulina, ACTH, cortizonul;
coma:
c) ACTH, cortizon.
a) acido-cetozica
24. Semnele de recunoaştere a comei
b) hipoglicemica hiperglicemice sunt:
c) hiperosmolara a) tremurături, piele uscată;
16.Coma diabetica hiperosmolara se b) piele uscată, tremurături, greţuri,
caracterizeaza prin: vărsături;
a) corpi cetonici c) greţuri, vărsături, piele uscată,
b) hipoglicemie instalare lentă.
c) hiperglicemie 25.Pacientul cu diabet zaharat este o
17.Coma hipoglicemica se caracterizeaza persoană care necesită:
prin: a) întreruperea activităţii profesionale;
a) inapetenta selectiva b) desfăşurarea activităţii respectând
indicaţiile de regim şi tratament;
b) transpiratii profuze
c) nu are restricţii privind efortul fizic.
c) tahilalie 26.În diabetul zaharat insulinodependent
doza de insulină/24 h se stabileşte în
18.Tratamentul de electie in diabetul funcţie de glicozuria exprimată în grame
zaharat se face cu: astfel:
a) izoniazida a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi;
b) iodura de potasiu b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi;
c) insulina c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi
19.Tratamentul de electie in diabetul 27.Care tip de insulina se poate administra
zaharat se face cu: prin injecţii subcutanate, intramusculare şi
a) tavegyl intravenoase?
a) insulina cristalină, actrapid;
b) tolbutamid
b) insulina semilentă MC;
c) trasylol c) insulina lentă MC.
20.Tratamentul de electie in diabetul 28.Pacientului căruia i s-a administrat
zaharat se face cu: insulina cristalină i se recomandă:
a) maninil a) să mănânce în.următoarele 15-30
b) manitol de minute;
c) marisang b) să mănânce după una-două ore;
21.Tratamentul de electie in diabetul c) nu are importanţă când va mânca.
zaharat se face cu: 29.Alimentele permise cântărite în diabetul
a) meguan zaharat sunt următoarele cu excepţia:
b) metaspar a) fructele;
b) brânza;
c) mecopar
c) zarzavaturile;
22.Tratamentul de electie in diabetul d) făinoasele;
zaharat se face cu: e) carnea;
a) bixtonim f) oul.

119
30.Comei hipoglicemice îi sunt a) urină;
caracteristice următoarele manifestări de b) LCR;
dependenţă: c) plasmă.
a) halenă acetonică; 39.Glicozuria se clasifică in 2 categorii:
b) tremurături, transpiraţii; a) glicozuria de 24 h;
c) semne de deshidratare. b) glicozuria din 8 h;
31.Forma de depozit a glucidelor in ficat c) glicozuria din urina spontană;
este reprezentată de: d) glicozuria din 48 h.
a) pectine; 40. Comei hiperglicemice ii sunt
b) glicogen; caracteristice următoarele elemente cu
c) amidon. excepţia:
32.Glucidele au rol: a) hipotensiune arterială;
a) structural; b) semne de deshidratare;
b) energetic; c) convulsii, mioclonii, tremurături;
c) ambele răspunsuri sunt false. d) halenă acetonică.
33.Necesarul glucidic la adulţi este de:
a) 1-1,5 g/kg corp/zi;
b) 2-3 g/kg corp/zi;
c) 4-6 g/kg corp/zi.

34.La un bolnav de diabet zaharat


următoarele alimente sunt permise fără 41.S.C., elev in varstă de 16 ani, este
restricţii: internat cu comă hiperglicemică in spital.
a) carnea, peştele; Care este ingrijirea prioritară in cazul lui la
b) merele dulci, stafidele; internare?
c) bomboanele cu alune; a) inregistrarea observaţiilor făcute;
d) caşcavalul, branza topită. b) menţinerea căilor respiratorii libere;
35.La un bolnav cu diabet zaharat c) recoltarea sangelui şi urinei pentru
următoarele alimente trebuiesc cantărite: analize.
a)merele, caisele, portocalele; 42.Care este motivul pentru care se instituie
b) pastele făinoase, mămăliga; tratamentul cu insulina şi cu soluţii
c) carnea, mezelurile. hidratante pentru un pacient internat in
36.Unui bolnav cu diabet zaharat ii sunt spital cu coma hiperglicemica?
interzise: a) este predispus la infecţie şi are un
a) bomboanele de orice fel; nivel scăzut de glucoza in sange;
b) carnea de vită; b) este inconştient şi prezintă acidoză;
c) jeleurile; c) are un nivel ridicat al glucozei in
d) uleiurile vegetale. sange şi prezintă deshidratare.
37.La un bolnav cu diabet cantărirea 43.La externare mama intreabă asistenta
alimentelor se face: medicală dacă copilul său diabetic poate
a) pentru painea prăjită, după utiliza mierea in loc de zaharină. Ce va
prăjire; răspunde asistenta?
b) pentru fructe coapte, inainte de a) mierea conţine glucoza şi nu are
coacere; valoare calorică foarte mare;
c) pentru legumele fierte, după b) mierea este un zahăr din plante care
tratamentul termic. poate fi utilizat pentru indulcire;
38.Glicozuria este cantitatea de zahăr
prezentă in:

120
c) mierea este un hidrat de carbon care criză hipoglicemică. Care sunt posibilele
ridică valoarea glicemiei din sange, şi greşeli pe care D-l S.I. le-a făcut:
nu are voie să o folosească. a) administrarea incorectă a
44.Domnul S.I. a fost adus la camera de sulfamidelor;
gardă de către soţie, care a relatat că soţul b) reducerea ingestei de alimente;
ei este suferind de diabet zaharat de mai c) desfăşurarea de efort fizic neobişnuit.
mulţi ani, cu tratament oral - sulfamide şi
dietă; astăzi dimineaţă la 3 ore după luarea
micului dejun, D-l. S. I. a prezentat o stare
de slăbiciune cu greaţă, nelinişte,
transpiraţii, tremor. Se apreciază ca fiind o

BAREM DE CORECTARE- BOLI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI NURSING SPECIFIC –


Diabetul zaharat

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
1. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 411
asistentii medicali, manual pntru colegiile si
scolile postliceale, sub redactia Lucretia Titirca,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
2. A idem 415
3. F idem 415
4. A idem 414
5. A idem 415
6. F idem 415
7. A idem 412
8. A idem 415
9. F idem 413
10. F idem 413

1. B idem 412
2. D idem 412
3. E idem 412
4. A idem 413
5. C idem 413

1. B idem 415
2. A idem 415
3. E idem 415
4. C idem 416
5. D idem 416
TESTUL III- GRILA

121
MEDICINA INTERNA
1. b 1555 teste de evaluare continua in nursing – 135
coordonator Mioara Mincu – Editura Carol
Davila, Bucuresti, 2002
2. a,b,d idem 135
3. c idem 135
4. b idem 135
5. b idem 135
6. c idem 136
7. a,b idem 136
8. a,b,c idem 136
9. c idem 136
10. b idem 136
11. b Medicina interna – M. Mincu 430
12. b Medicina interna – M. Mincu 430
13. b,c Teste pentru asistenti medicali, Liliana 53
Rogozea, Editura Romprint, Brasov, 2003
14. a,c idem 53
15. b idem 53
16. c idem 53
17. b idem 53
18. c idem 53
19. b idem 53
20. a idem 53
21. a idem 53
22. c idem 53
NURSING
23 a 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 75
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
24 c idem 76
25 b idem 76
26 c idem 76
27 a idem 76
28 a idem 76
29 b,e,f idem 76
30 b idem 76
31 b 1555 teste de evaluare continua in nursing – 39
coordonator Mioara Mincu – Editura Carol
Davila, Bucuresti, 2002
32 a,b idem 39
33 c idem 40
34 a,d idem 45
35 a,b idem 45
36 a,c idem 45
37 b idem 45
38 a idem 137
39 a,c idem 136
40 c idem 141

122
41 b idem 141
42 c idem 141
43 c idem 141
44 a,b,c idem 141

MODUL 41 – DEONTOLOGIE ȘI ETICĂ PROFESIONALĂ

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals

1. A acţiona etic înseamnă a acţiona profesional.


2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei şi valori, iar etica nursingului este bazată pe ideea
de îngrijire.
3. Valorile morale reprezintă baza codurilor de comportament ce afectează deciziile etice.
4. Valorile reprezintă motivaţia puternică a comportamentului.
5. Prin "drept" se înţelege totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile sociale într-
un stat într-un anumit domeniu.
6. Între comunicarea firească şi cea intenţionată, direcţionată, nu există nici o diferenţă.
7. In relaţia de colaborare, respectul este un sentiment ce exprimă o stare afectivă, o
consideraţie, o judecată de valoare şi este exteriorizat prin gesturi, atitudini şi cuvinte.
8. Principiile etice în nursing sunt ghiduriîn luarea de hotărâri morale şi acţiuni morale, bazate
pe deciziile morale în practicarea profesiei.
9. Autonomia este principiul etic conform căruia individului trebuie să i se dea libertatea de a
hotărî asupra propriilor acţiuni.
10. Respectarea confidenţialităţii nu este o necesitate morală.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Binefacerea A Obligatia de a spune adevarul si de a nu-i minti sau


insela pe altii

2 Veracitatea B Obligatie cu caracter implicit de a tine promisiunile si


confidentialitatea
3 Fidelitatea C Obligatia de a face bine si de a evita sa se aduca
prejudicii altor persoane.
4 Paternalismul D Libertatea individului de a hotari asupra propriilor
actiuni.
5 Autonomia E Restrangerea autodeterminarii pentru a preveni ca o
persoana sa isi faca rau
B. Asociați noțiunile din cele două coloane

123
1. Deontologia A Reproducerea identica a unei persoane, fara a trece
prin intalnirea unui ovocit feminin cu un spermatozoid
masculine
2 Suicidul B Ansamblul regulilor dupa care se ghideaza o
organizatie, institutie, profesie sau o parte a acesteia,
prin intermediul organizatiilor profesionale care devin
instanta de elaborare, aplicare si supraveghere a
aplicarii acestora
3 Clonarea C Provocarea unei morti precoce, nedureroasa, a unui
pacient, bolnav incurabil pentru a-i curma o suferinta
grea si prelungita
4 Euthanasia D Comportamentul prin care o persoana care ar mai
putea trai isi provoaca moartea prin mijloace diverse
5 Avortul E Intreruperea prin diferite metode a unei sarcini in
evolutie
Testul III
Indicați răspunsurile corect

1. Etica este disciplina ce se ocupă de: a) sa nu ucizi;


a) sistemul valorilor; b) viata este inviolabila;
b) normele şi categoriile morale; c) autodeterminarea-dreptul femeii de a-
c) conţinutul, modul de intercorelare şi si conduce viata si dreptul asupra
realizare în viaţă a acestora. propriului corp.
2. Morala este o formă de reglementare: 7. Care din urmatoarele principii etice se
a) a convieţuirii sociale; defineste ca obligatia de a spune adevarul
b) a comportamentului uman; si de a nu-i minti si insela pe altii:
c) ambele. a) fidelitatea
3. Deontologia este definită ca: b) veracitatea
a) parte a eticii care studiază problema c) dreptatea
datoriei; 8. Binefacerea este principiul etic care se
b) doctrină despre bine şi rău; traduce prin:
c) reprezentând normele şi preceptele a) obligatia de a face bine;
morale. b) obligatia de a evita prejudiciile;
4. Valoarea morală este: c) obligatia de a-i ajuta pe pacienti sa
a) o credinţă; obtina ceea ce le este benefic si a
b) un obicei care apare frecvent din reduce riscurile daunatoare fizic si
medii culturale sau etnice, tradiţii de psihic.
familie, filosofii politice, educative şi 9. Codul de Etica pentru asistentii medicali
religioase cu care se identifică cineva; cuprinde urmatoarele capitole:
c) ambele. a) asistenta medicala si persoana
5. Dilema morala: ingrijita;
a) situatie in care exista doua cursuri b) asistenta medicala si profesia;
de actiune c) asistenta medicala si societatea.
b) judecati egal justificate in care 10. Codul de etica arata:
individual nu stie pe care sa o urmeze a) acceptarea responsabilitatii
sau sa o aleaga; profesionale;
c) ambele. b) increderea pe care o investeste
6. Cand o femeie doreste sa i se provoace societatea in aceasta profesie;
avort, nursa trebuie sa reflecteze la c) ambele.
urmatoarele valori etice:

124
11. Problemele intalnite in practica 18. Suicidul reprezintă:
nursingului sunt: a) un act conştient pe care individul l-
a) de ordin legal; a săvârşit pentru a se vătăma şi
b) de ordin moral; care s-a soldat cu moartea;
c) ambele. b) un act intenţionat autodistructiv
12. Pentru realizarea unei relatii functionale care duce la moarte;
de colaborare cu familia si cu apartinatorii c) o autovătămare care se sfârşeşte
este obligatoriu ca informatiile oferite fatal prin moarte.
pacientului sa fie: 19. Fazele procesului suferinţei descrise de
a) exacte; Parkes în pierderile importante sunt
b) adecvate situatiei; urmatoarele cu exceptia:
c) in limitele de competenta ale a) durerea acută;
asistentei medicale. b) şocul;
13. Informatiile de natura confidentiala pot fi c) construirea de noi presupuneri;
dezvaluite in anumite situatii: d) descurajare, singurătate;
a) cu acordul pacientului; e) indiferenta
b) in instantele de judecata; 20. Primul cod deontologic pentru medici a
c) cand sunt de interes public. fost:
14. Conform Codului de Etica, asistenta a) jurământul lui Hipocrate;
medicala are abilitatea de a aplica in b) jurământul lui Florance Nightingale;
practica: c) codul lui Hamurabi.
a) cunostintele; 21. Sunt recunoscute de lege următoarele
b) deprinderile; drepturi ale pacienţilor:
c) atitudinile dobandite pe parcursul a) dreptul la
formarii sale ca profesionist. autodeterminare/consimţământ;
15. Codul ICN afirma ca nursele sunt b) dreptul la îngrijiri individualizate;
obligate sa: c) dreptul la solitudine/confidenţialitate.
a) promoveze sanatatea; 22. Principiile eticii sunt urmatoarele:
b) impiedice imbolnavirile; a) principiul egalitatii in fata normelor;
c) restabileasca sanatatea si sa b) principiul claritatii si clarificarii;
aline suferinta. c) ambele.
16. In ingrijirea paliativa asistenta va 23. Cand intr-o comunicare exista
respecta drepturile pacientului: neconcordanta intre mesajul verbal si
a) de a nu fi vatamat; mesajul nonverbal, interlocutorul va fi
b) informare deplina; influentat in mai mare masura de:
c) intimitate, anonimat, a) mesajul verbal
confidentialitate. b) mesajul nonverbal
17. Abuzul – grava incalcare a indatoririlor c) ambele
fata de familie – se defineste ca fiind: 24. Avortul poate fi de mai multe tipuri:
a) parasirea, alungarea sau lasarea a) avort spontan;
fara ajutor a uneia sau mai multor b) avort terapeutic;
persoane din familie fata de care c) avort la cerere;
persoana care paraseste are obligatia d) avort empiric.
de intretinere; 25. Clonarea poate fi:
b) neindeplinirea cu buna stiinta a a) reproductiva;
obligatiilor de intretinere prevazute de b) terapeutica;
lege; c) ambele.
c) supunerea la rele tratamente care
pot duce chiar la crime.

125
BAREM DE CORECTARE - DEONTOLOGIE ȘI ETICĂ PROFESIONALĂ

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 29
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
2. A idem 29
3. A idem 30
4. A idem 30
5. A idem 30
6. F idem 30
7. A idem 30
8. A idem 30
9. A idem 30
10. F idem 30
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. C Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 37
Asociatia de Nursing
2. A idem 45
3. B idem 45
4. E idem 42
5. D idem 39
B
1. B idem 8
2. D idem 91
3. A idem 155
4. C idem 194
5. E idem 163
TESTUL III- GRILA
1. a,b,c 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 26
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
2. c idem 26
3. a,b,c idem 26
4. c idem 26
5. c idem 27
6. a,b,c idem 27
7. b idem 27
8. a,b,c idem 27
9. a,b idem 27
10. c idem 28
11. c idem 28
12. a,b,c idem 28
13. a,b,c idem 28
14. a,b,c idem 29

126
15. a,b,c idem 28
16. a,b,c idem 28
17. a,b,c idem 28
18. a,b,c idem 29
19. e idem 29
20. a idem 29
21. a,b,c idem 29
22. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 12,13
Asociatia de Nursing
23. b Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 97
Asociatia de Nursing
24. a,b,c,d Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 163
Asociatia de Nursing
25. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 155
Asociatia de Nursing

MODULUL 45 - GINECOLOGIE ȘI NURSING ÎN GINECOLOGIE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals

1. Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma fetitei
deprinderi si comportamente igienice.
2. Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei.
3. Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san.
4. Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.
5. Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna anchiloza si
atrofia musculara.
6. Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice zi a ciclului
ovarian.
7. Masurarea temperaturii bazale (masurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulatiei.
8. In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura vaginala.
9. In bolile ginecologice pot aparea ca probleme alterarea eliminarilor intestinale si urinare.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Amenoree A menstruatie dureroasă


2 Menoragie B intervale lungi între menstre
3 Oligomenoree C absența menstruației
4 Dismenoree D hemoragii neregulate survenite
între 2 menstre succesive

127
5 Metroragie E hemoragii menstruale prelungite

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Sarcina extrauterina A sange rosu deschis


2 Cancer uterin B sange negricios
3 Fibrom uterin C sange spalacit
4 Cancer mamar D leucoree galben verzuie
5 Infectie gonococica E secretie memelonara sanghinolenta

Testul III
Indicați răspunsurile corect

1.Testul cu Lugol (Lahm- Schiller) 5.Care sunt semnele de alarma pentru


detecteaza: cancerul de san?
a) leziuni posibil precanceroase ale a) retractia pielii sau a mamelonului;
colului uterin; b) prezenta unei secretii mamelonare
b) sarcina extrauterina; unilaterale;
c) evidentiaza permeabilitatea c) aparitia unei secretii lactate.
trompelor uterine. 6. Leucoreea reprezinta:
2.Histerosalpingografia reprezinta: a) scurgere vaginala albicioasa,
a) examen endoscopic al cavitatii galbuie, in cantitate redusa;
uterine; b) scurgere usor rosiatica premestrual;
b) examen radiologic al corpului si c) pierdere abundenta de sange
istmului uterin; menstrual.
c) examen cu ultrasunete pentru 7.Tulburarile de flux menstrual sunt:
evidentierea unor tumori. a) dismenoreea;
3.Examenul clinic general are importanta b) hipermenoreea;
pentru stabilirea diagnosticului bolilor c) hipomenoreea.
ginecologice si foloseste: 8.Pacienta cu inflamatii genitale poate
a)inspectia, palparea; prezenta ca probleme:
b) inspectia, percutia,palparea; a) leucoree, febra,tulburari urinare;
c)palparea. b) dureri in hipogastru;
4.Durerea in afectiunile ginecologice are c) ambele.
caracteristicile urmatoare: 9.In vederea recoltarii secretiilor vaginale,
a) este localizata in hipogastru, nu ginecopata este pregatita astfel:
iradiaza; a) se face spalatura vaginala cu doua
b) este localizata in hipogastru si ore inainte;
fosele iliace, iradiaza catre vulva, b) cu doua zile inainte se intrerupe
vagin; tratamentul local;
c) este generalizata in tot abdomenul. c) nu se face pregatire.
10. Repausul la pat este obligatoriu in:

128
a) chistul ovarian; 16. Alimentatia postoperatorie dupa
b) inflamatiile acute genitale,sangerari; interventii chirurgicale ginecologice va fi in
c) prolaps genital gradul I. primele zile:
11. Secretia vaginala se recolteaza pentru a) bogata in celuloza in interventii pe
examene de laborator: perineu si vagin;
a) hormonal, bacteriologic; b) mai abundenta si variata dupa
b) parazitologic; reluarea tranzitului intestinal;
c) hematologic. c) fara restrictii in toate situatiile;
12. Asistenta educa pacienta pentru d) cu multe lichide in interventiile pe
prevenirea bolilor transmise pe cale perineu si vagin.
sexuala: 17. Supravegherea eliminarilor in perioada
a) sa respecte controalele medicale postoperatorie dupa histerectomie consta
periodice; in :
b) sa evite contactele sexuale cu a) verificarea permeabilitatii sondei
parteneri multiplii; urinare permanente;
c) sa pastreze masurile igienice. b) asigurarea unui aport suficient de
13. Tulburari mai frecvente de eliminare lichide;
urinara intalnite in bolile ginecologice sunt: c) masurarea TA, pulsului.
a) disurie, polakiurie; 18. Dupa interventiile chirurgicale
b) poliurie; ginecologice pot aparea probleme ale
c) anurie. pacientei:
14. Tratamentul local in bolile ginecologice a) pierderea imaginii de sine;
se aplica prin: b) tulburari de gandire;
a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi c) alterarea dinamicii familiale.
vaginale; 19. Prin autoexaminarea sanului se pot
b) cauterizare; depista:
c) ambele. a) tumori in stadiile incipiente;
15. Combaterea meteorismului abdominal b) aparitia unei secretii mamelonare;
in perioada postoperatorie se realizeaza c) modificari ale conturului sanului.
astfel: 20.Aparitia durerilor in timpul menstrei se
a) alimentatie bogata in celuloza; numeste:
b) mobilizare precoce; a) dismenoree;
c) introducerea tubului de gaze. b)amenoree;
c)menarha.

BAREM DE CORECTARE MODULUL DE GINECOLOGIE ȘI NURSING ÎN


GINECOLOGIE
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
INTREBARII
1 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
2 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
3 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
4. F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
5 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
6 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
7 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
8 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103

129
9 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
TESTUL II - ASOCIERI
A
1 C Ghid de nursing 141
2 E ″ ″
3 B ″ ″
4 A ″ ″
5 D ″ ″
B

1 B 1150 de teste nursing 101


2 C Ghid de nursing 141-314
3 A ″ ″
4 E ″ ″
5 D ″

TESTUL III- GRILE
1 a 1150 teste de nursing-cap.2.62 100
2 b ″
3 b ″ ″
4 b ″ ″
5 a,b ″ ″
6 a ″ ″
7 b,c ″ ″
8 c ″ ″
9 b ″ ″
10 b ″ ″
11 a,b ″ ″
12 a,b ″ ″
13 a ″ ″
14 c ″ ″
15 b,c ″ ″
16 b,d ″ ″
17 a,b ″ ″
18 a,c ″ ″
19 b,c ″ ″
20 a Ghid de nursing 141

MODULUL 46- OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals

1. Furia laptelui este însoţită de creşterea temperaturii până la 37,5 grade C.


2. Amenoreea este un semn sigur de sarcină.
3. În timpul sarcinii gravida nu trebuie să facă spălături vaginale .

130
4. Gravida cu risc obstetrical crescut necesită supraveghere din partea reţelei de
obstetrică , dar şi a altor sectoare medicale.
5. Eliminarea placentei urmează la 1-2 ore după expulzia fătului.
6. Expulzia fătului începe după dilataţia completă şi ruperea membranelor.
7. Prelungirea suptului favorizează apariţia ragadelor.
8. În luna a cincea de sarcină fundul uterin se află la nivelul apendicelui xifoid.
9. Gravida cu placentă Praevia este cunoscută ca fiind gravidă cu risc obstetrical.
10. În tot timpul sarcinii gravida trebuie să ia în greutate mai mult de 12 kg.
11. Gravidele problemă sunt examinate frecvent , periodicitatea stabilind-o medicul în
funcţie de natura şi evoluţia sarcinii.
12. Disgravidia tardivă se caracterizează prin vărsături abundente, repetate.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Disgravidie precoce A contracţii uterine, dureri pelvine, metroragie


2 Disgravidie tardivă B anxietate, hemoragie vaginală ce apare în
repaus ,fără durere
3 Avort C vărsături abundente , repetate, scădere în
greutate
4 Placenta Praevia D febră, tahicardie,modificarea aspectului şi
mirosului lohiilor
5 Infecţie puerperală E edeme , HTA, albuminurie

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Lohii sanguinolente A până la sfârşitul primei săptămâni de lehuzie


2 Lohii serosanguinolente B până la sfârsitul perioadei de lehuzie
3 Lohii seroase C subinvoluţie uterină
4 Retenţie de lohii D conformaţie anormală a mamelonului
5 Infecţii ale glandei mamare E primele 2-3 zile de lehuzie

Testul III
Indicati raspunsurile corecte
1. În timpul sarcinii apar modificări 2. Metabolismul se modifică în timpul sarcinii
morfofuncţionale ,pe care asistenta astfel:
medicală trebuie să le cunoască: a. creşte;
a. modificări generale ale organismului; b. scade;
b. modificări locale la nivelul aparatului c. se menţine constant.
genital feminin; 3. Aparatul cardiovascular suferă cele mai
c. ambele. multe modificări în timpul sarcinii:
a. creşte ritmul cardiac;

131
b. scade volumul sanguin; a. data ultimei menstruaţii, înălţimea fundului
c. creşte presiunea venoasă în membrele uterin, data primelor mişcări fetale, data
inferioare, creşte coagulabilitatea sângelui raportului sexual fecundant;
, predispunând la tromboză. b. data ultimei menstruaţii şi a primelor
4. La nivelul aparatului excretor apar mişcări fetale;
următoarele modificări în sarcină: c. data ultimei menstruaţii şi înălţimea
a. oligurie; fundului uterin.
b. polakiurie, oligurie; 11. Pentru asistarea naşterii în condiţii de
c. poliurie, polakiurie. asepsie se urmăreşte :
5. La nivelul glandei mamare în timpul a. mediu ambiant dezinfectat, materiale şi
sarcinii se produc: instrumente sterile;
a. creşteri de volum ale sânilor cu b. mediu ambiant dezinfectat, dezinfecţia
dezvoltarea reţelei vasculare Haller şi persoanei care asistă naşterea;
modificări pigmentare; c. mediu ambiant dezinfectat, materiale şi
b. apare secreţia lactată; instrumente sterile, dezinfecţia persoanei
c. apare secreţia de colostru. care asistă naşterea, dezinfecţia
6. Pentru stabilirea diagnosticului de sarcină parturientei.
prin testul imunologic se recoltează : 12. Cu ocazia consultaţiilor prenatale ,
a. urina femeii gravide; asistenta medicală aplică următoarele
b. 5ml sânge venos; intervenţii autonome:
c. sânge capilar. a. măsoară TA,puls, greutate corporală ,
7. Semnul obiectiv cel mai important pentru înălţimea fundului uterin;
stabilirea vârstei sarcinii este: b. administrează tratamentul cu preparate de
a. data ultimei menstruaţii; Fe şi Ca ;
b. înălţimea fundului uterin; c. educă gravida cu privire la autoîngrijire.
c. primele mişcări fetale. 13. În perioada de pretravaliu ,intervenţiile
asistentei medicale constau în :
8. Problemele gravidei legate de sarcină pot a. asigurarea igienei gravidei;
fi: b. golirea vezicii urinare, clismă evacuatoare;
a. alterarea confortului, manifestată prin c. urmărirea ritmicităţii contracţiilor uterine şi
greţuri ,vărsături; a BCF-urilor.
b. alterarea eliminărilor urinare, manifestată 14. În primele două ore după naştere, lehuza
prin polakiurie; poate prezenta ca manifestări normale:
c. deficit de cunoştinţe privind autoîngrijirea. a. oboseală, tendinţă la somn, bradicardie;
9. La sfârşitul lunii a III-a uterul este situat b. tahicardie,hipotensiune arterială;
astfel: c. uter dur , contractat.
a. ca organ pelvin; 15. Mobilizarea lehuzei cu naştere eutocică ,
b. la nivelul ombilicului; fără intervenţii obstetricale se face astfel:
c. la jumătatea distanţei ombilic- simfiza a. precoce, în primele 6-12 ore;
pubiană. b. la 2 zile după naştere;
10. Stabilirea vârstei sarcinii se face luând în c. nu prezintă importanţă timpul când se
considerare următoarele criterii: mobilizează.
16. Pentru alimentaţia lehuzei se fac
următoarele recomandări:

132
a. să consume lichide în primele 24 ore; b. dilataţia , expulzia fătului,
b. să evite alimentele flatulente; delivrenţa,consolidarea hemostazei;
c. nu sunt restricţii alimentare. c. angajarea craniului, coborârea craniului în
17. Gravidei cu disgravidie precoce , asistenta excavaţie,degajarea la strâmtoarea
medicală îi acordă următoarele îngrijiri: inferioară.
a. supraveghează pierderile de sânge din 24. Circumferinţa abdominală la o gravidă la
punct de vedere cantitativ şi caliatativ; termen are aproximativ:
b. observă aspectul tegumentelor , măsoară a. 75 cm;
TA, greutatea corporală; b. 95cm;
c. asigură repausul total la pat. c. 125cm
18. Pentru prevenirea eclampsiei, în cazul 25. Diagnosticul pozitiv al sarcinii în trimestrul
gravidei cu disgravidie tardivă se II se pune pe :
recomandă : a. mişcări active fetale;
a. regim hiposodat; b. bătăile cardiace fetale;
b. asigurarea unui regim desodat cu c. ecografie.
reducerea lichidelor; 26. Data naşterii se poate calcula :
c. internarea gravidei în spital pentru a. DUM + 10 zile + 9 luni;
supraveghere. b. DUM – 10zile + 9 luni;
19. Manifestările de dependenţă : edeme, c. DUM + 280 zile. (DUM – data ultimei
HTA, albuminurie se întâlnesc în : menstruaţii)
a. disgravidie precoce; 27. Consultaţiile periodice prenatale pentru o
b. disgravidie tardivă; gravidă fără risc obstetrical se efectuează
c. iminenţă de avort. în primele 6 luni de sarcină:
20. D-na M.V, 30 de ani, este lăuză cu a. bilunar;
operaţie cezariană de două zile. Se b. săptămânal;
constată că involuţia uterină este de 1,5 c. lunar.
cm. Cum apreciaţi aceasta: 28. Prin hidramnios se înţelege o cantitate de
a. normală; lichid amniotic:
b. subinvoluţie; a. mică( sub 500 ml) ;
c. rapidă. b. normală;
21. În primul trimestru de sarcină gravida c. mare( peste 2000 ml).
poate prezenta ca manifestări: 29. Prima consultaţie prenatală urmăreşte:
a. sialoree; a. verificarea diagnosticului de sarcină;
b. scădere în greutate; b. stabilirea bilanţului de sănătate al femeii;
c. greţuri ,vărsături. c. pregătirea femeii în vederea asistării
22. Următoarele manifestări ale gravidei ne naşterii.
pot face să suspectăm începerea 30. Pentru depistarea activităţii cardiace fetale
travaliului: şi pentru măsurarea fluxului sanguin în
a. durerile epigastrice; vasele ombilicale se foloseşte ca
b. pierderea dopului gelatinos; investigaţie:
c. apariţia contracţiilor uterine dureroase. a. ecografia;
23. Perioadele naşterii sunt : b. auscultaţia Dopller;
a. dilataţia , angajarea craniului, delivrenţa , c. amnioscopia.
lăuzia;

133
31. Fenomenele specifice perioadei de a. contracţii uterine dureroase, ritmice, cu
lehuzie sunt: frecvenţă şi intensitate crescândă;
a. lohiile, secreţia lactată; b. ruperea membranelor;
b. involuţia uterină; c. contracţii uterine dureroase, rare.
c. vărsăturile. 35. Îngrijirea lăuzei cu operaţie cezariană
cuprinde următoarele laturi:
32. În trimestrul III , gravida cu sarcină a. îngrijirea sânilor;
normală poate prezenta următoarele b. îngrijirea igienică şi urmărirea evoluţiei
manifestări determinate de adaptarea aparatului genital;
organismului la sarcină: c. îngrijiri acordate operaţiei pe abdomen.
a. dispnee;
b. constipație ; 36. Furia laptelui se manifestă prin :
c. insomnie. a. semne locale;
33. Intervenţiile specifice asistentei medicale b. semne generale;
acordate gravidei cu disgravidie precoce c. ambele.
sunt urmatoarele, cu excepţia:
a. observarea atentă a tegumentelor şi
mucoaselor; 37. În cazul apariţiei ragadelor( fisuri
b. menţinerea unei stări nutriţionale mamelonare) se recomandă:
adecvate, cântărirea gravidei; a. punerea sânului respectiv în repaus;
c. reducerea sării din alimentaţie. b. aşezarea la sân a nou-născutului cât mai
34. În travaliu gravida poate prezenta des;
următoarele semne: c. golirea sânului prin muls cu un dispozitiv
special.

134
BAREM DE CORECTARE- OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC

Nr. Răspuns Bibliografie Pagina


întrebare
TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS
1 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
2 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
3 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
4 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
5 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
6 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
7 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
8 F Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 202
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
9 A idem 223
10 F idem 205
11 A Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 111
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
12 F Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 221
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 220
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
2 e idem 221
3 a idem 222
4 b idem 223
5 d Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 123
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
B
1 e Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 124
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
2 a idem 124
3 b idem 124
4 c idem 123
5 d Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 225
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
TESTUL III- GRILĂ
1 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 94
2 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 95
3 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 95
4 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 95
5 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 95
6 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 95
7 b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 115
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
8 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 96
9 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 96

135
10 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 96
11 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 97
12 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 97
13 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 97
14 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 216
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
15 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 97
16 a,b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
17 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
18 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
19 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
20 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
21 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 206
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
22 b,c idem 132
23 b idem 132
24 b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 113
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
25 a,b,c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 131
Liliana Rogozea,1997
26 a,c idem 131
27 c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 204
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
28 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 131
Liliana Rogozea,1997
29 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 205
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
30 b idem 203
31 a,b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 123
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
32 a,b,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 210
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
33 c idem 212
34 a,b idem 213
35 a,b,c idem 224
36 c Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 125
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
37 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 225
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008

136
MODULUL 47- PUERICULTURĂ, PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals

1. Reflexul de supt la nou-născutul normoponderal sănătos este prezent la naştere.


2. Prima măsură de îngrijire a nou-născutului imediat după naştere este curăţirea
tegumentelor.
3. În criza de convulsii la un copil, se administrează fenobarbital asociat cu diazepam.
4. Prima protecţie a prematurului trebuie făcută împotriva tendinţei la hipotermie.
5. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-născut încep cu dezobstruarea căilor
respiratorii superioare prin aspiraţie.
6. La naşterea la termen nou-născutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic.
7. Bontul ombilical secţionat se bandajează cu comprese sterile înmuiate în soluţie de alcool
70 grade.
8. Prima baie a nou-născutului se face la ieşirea din spital.
9. Prima micţiune a nou-născutului nu intră în scorul Apgar.
10. Alimentaţia optimă pentru nou-născutul la termen este cea cu lapte praf adaptat
( umanizat).

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 icter fiziologic al nou A glande mamare tumefiate


născutului
2 criza genitală B urina , scaun normal colorate
3 involuţia cordonului C scaun verzui eliminat după naştere
ombilical
4 febra tranzitorie a n. D mumificarea treptată a bontului ligaturat
născutului
5 meconiu E ascensiune termică de 1-3 zile, moderată

B. Asociați noțiunile din cele două coloane


1 bont ombilical A perişori fini pe regiunea dorsală şi umeri la nou-
născut
2 lanugo B nitrat de Ag 1%
3 vernix caseosa C alcool 70 grade
4 scădere fiziologică în D substanţă grasă pe tegumente
greutate
5 profilaxia oftalmiei E după eliminarea meconiului
gonococice

137
Testul III
Indicați răspunsurile corecte

1. Perioada de nou-născut este 7. Indicaţiile alimentaţiei mixte sunt:


cuprinsă între : a) starea febrilă a sugarului;
a) 0-1 an; b) curba ponderală descrescătoare;
b) 0-5 zile; c) hipogalactia reală a mamei.
c) 0-28 zile; 8. Alimentaţia artificială constă în :
d) 0-3 luni. a) alimentarea sugarului în primele
2. Prin scorul Apgar nu se urmăresc: 3-4 luni cu un alt lapte decât cel
a) reflexele arhaice; de femeie;
b) frecvenţa cardiacă; b) alimentarea sugarului cu lapte
c) mişcările respiratorii; de mamă şi un alt preparat din
d) culoarea tegumentelor; lapte;
e) greutatea la naştere; c) alimentarea sugarului cu sucuri
f) tonicitatea musculară. de fructe.
3. Alimentaţia la sân a nou-născutului 9. Dezavantajele alimentaţiei artificiale
este corect să fie instituită: sunt :
a) după 24 ore; a) intoleranţa la lapte;
b) în primele 4 ore; b) supraalimentaţia;
c) în primele 6-12 ore. c) posibilitatea apariţiei infecţiilor
4. În asfixia albastră a nou-născutului digestive.
se acordă următoarele îngrijiri , cu 10. Recoltarea scaunului pentru
excepţia: coprocultură la copil se efectuează
a) Se efectuează respiraţie astfel:
artificială; a) din scaunul eliminat pe scutec
b) Se dezobstruează căile sau în oliţă;
respiratorii superioare; b) cu ajutorul unei sonde Nelaton
c) S e aşează nou-născutul în introdusă prin anus şi rect;
poziţie declivă; c) se administrează purgativ salin
d) Se efectuează intubaţie şi se recoltează scaunul într-un
artificială. recipient curat şi uscat.
e) Se administrează oxigen. 11. Indicaţiile probei suptului sunt:
5. Principalul icter al nou-născutului a) diareea sugarului;
este: b) plânsul, agitaţia la puţin timp
a) icterul hemolitic; după supt;
b) icterul fiziologic; c) curba ponderală staţionară sau
c) icterul mecanic. în scădere;
6. Imediat după supt, sugarul trebuie: 12. Meconiul este:
a) aşezat în decubit ventral; a) o malformaţie congenitală;
b) ţinut în poziţie verticală cu capul b) scaunul nou-născutului în
sprijinit şi tapotat uşor pe spate primele 2-3 zile;
pentru favorizarea eructaţiei; c) scaun cu mucozităţi şi celule
c) aşezat în decubit lateral. descuamate de culoare verde.

138
13. Primo-profilaxia TBCse face în b) rahitism;
maternitate cu vaccin: c) pelagră.
a) BCG; 20. Măsurarea temperaturii la copilul 0-3
b) DTP; ani se face:
c) PPD. a) în rect, cu termometru individual
14. Prima vaccinare BCG se face în lubrifiat;
maternitate: b) în plica axilară;
a) la toţi nou-născuţii , fără c) în cavitatea bucală , cu
excepţie; termometru special.
b) după aprecierile medicului; 21. Î n boala diareică acută sugarul
c) la nou-născuţii sănătoşi cu prezintă:
greutate peste 2500 g în primele a) tenesme vezicale;
4-8 zile. b) scaune lichide şi/sau mucoase;
15. La un sugar de 7 luni în convulsii , c) colici abdominale;
cu temperatura de 40 grade C, se d) edeme.
acordă următoarele îngrijiri: 22. Temperatura copilului măsurată în
a) hidratare pe cale orală; rect este:
b) administrare de Diazepam 0,10 a) egală cu cea măsurată în axilă;
– ½ fiolă; b) mai mică decât cea măsurată în
c) anunţarea medicului; axilă;
d) administrare de supozitor c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C.
antitermic; 23. Eritemul feiser al sugarului se
e) administrare de Fenobarbital o previne prin:
tabletă per os. a) aplicarea de unguente
16. Pot fi puşi la sân sau pot fi alimentaţi protectoare;
cu biberonul prematurii: b) toaleta locală de apă şi săpun;
a) de orice grad; c) toaleta parţială după fiecare
b) de gradul I; scaun, aplicare de unguent
c) de gradul I şi II. protector în regiunea fesieră şi
17. Reflexul de supt şi de deglutiţie schimbarea ritmică a lenjeriei de
lipseşte: corp.
a) în prima zi după naştere; 24. Prima vaccinare antihepatitică se
b) la nou-născuţii agitaţi ; efectuează :
c) la prematurii cu greutate sub a) la vârsta de 6 luni;
1500 g. b) la nou- născut în maternitate;
18. Prematurii de gradul III şi IV sunt c) ambele răspunsuri sunt corecte.
alimentaţi : 25. Diversificarea alimentaţiei sugarului
a) cu biberonul; presupune:
b) la sân; a) introducerea de noi alimente ,în
c) cu linguriţa; afară de lapte , la vâsta de 3-4
d) prin gavaj. luni;
19. Carenţa de vitamina D la sugar şi b) alimentarea sugarului cu diferite
copilul mic se numeşte: regimuri alimentare;
a) scorbut;

139
c) introducerea în alimentaţie a b) anemie feriprivă prin carenţă de
sucurilor de fructe. fier exogenă;
26. Regimul de viaţă al femeii care c) anemie hemolitică.
alăptează constă în: 32. Locul de elecţie al injecţiei
a) regim alimentar echilibrat, bogat intramusculare la sugar este:
în lichide şi vitamine; a) musculatura fesieră;
b) somn corespunzător din punct b) musculatura coapsei;
de vedere cantitativ şi calitativ; c) în muşchiul deltoid.
c) plimbări zilnice în aer liber; 33. Supa de legume poate fi primită de
d) nu prezintă importanţă pentru sugar când e sănătos , de la :
sugar. a) 2 luni;
27. Principiile diversificării alimentaţiei la b) 4 luni;
copil sunt următoarele : c) 6 luni.
a) selectivitatea ; 34. În icterul fiziologic :
b) tatonarea toleranţei digestive a a) se administrează obligatoriu
sugarului; hepatoprotectoare;
c) progresivitatea ; b) se administrează obligatoriu
d) introducerea a două alimente noi gamaglobulină;
o dată; c) nu necesită tratament special.
e) primul aliment este obligatoriu 35. Criza genitală a nou-născutului
făinosul în late. necesită :
28. La nou- născut şi sugarul în primele a) administrare de hormoni;
luni de viaţă pulsul se poate măsura: b) curăţarea secreţiilor;
a) la artera pedioasă; c) oprirea alimentaţiei la sân.
b) la artera radială; 36. Primii dinţi apar în jurul vârstei de ;
c) la nivelul fontanelei anterioare. a) 6 luni;
29. Cauzele diareei acute la sugar pot fi b) 12 luni;
următoarele: c) 18luni.
a) infecţii acute digestive, 37. O contraindicaţie a supei de morcov
respiratorii; este:
b) supraalimentaţia; a) diareea cu scaune apoase;
c) alimentaţia cu lapte praf; b) vărsăturile repetate;
d) administrarea unor antibiotice pe c) stomatita micotică.
cale orală. 38. Curăţirea unui biberon folosit se
30. Cauzele vărsăturilor pot fi începe cu:
următoarele , cu excepţia: a) spălarea cu detergent;
a) boli ale tubului digestiv; b) clătirea cu apă rece;
b) stenoza hipertrofică de pilor; c) fierberea.
c) administrarea medicamentelor 39. Pansamentul bontului ombilical îl
pe cale parenterală; efectuăm:
d) ingerarea unor medicamente. a) la 2 zile;
31. Cea mai frecventă formă de anemie b) ori de câte ori este nevoie;
înâlnită la sugar este: c) după cicatrizarea plăgii.
a) anemie posthemoragică;

140
40. Copilul prezintă enurezis când nu-si 44. Poziţia care trebuie asigurată
controlează sfincterul vezical: copilului în convulsii este;
a) înainte de 18 luni; a) şezăndă;
b) după 2 ani; b) decubit dorsal;
c) după 4 ani. c) decubit lateral.
41. La ce vârstă este mai frecvent 45. Îngrijirile plăgii ombilicale care
debutul rahitismului carenţial? prezintă granulom se realizează
a) la 9-12 luni; prin:
b) la 3-6 luni; a) badijonări cu tinctură de iod;
c) la 2-3 ani. b) toaleta plăgii ombilicale cu apă
42. Profilaxia cu vitamina D a oxigenată;
rahitismului carenţial comun se c) atingeri cu soluţie de nitrat de Ag
începe : 5%;
a) la vârsta de 2 luni ; d) se introduce pulbere cu
b) în primele zile după naştere; sulfamidă în plagă.
c) la vârsta de 1 an. 46. În caz de gangrenă umedă a plăgii
43. Tratamentul etiologic al unei ombilicale se indică:
rinofaringite streptococice se face a) toaleta plăgii ombilicale cu apă
cu; oxigenată;
a) paracetamol, ampicilină; b) atingerea bontului cu o
b) tetraciclină; compresă înmuiată în tinctură de
c) penicilină. iod;
c) se aplică pulbere de sulfamidă.

BAREM DE CORECTARE-PUERICULTURĂ , PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC

NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.


ÎNTREBARE PAGINĂ
TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS
1 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 125
2 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 125
3 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 125
4 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 125
5 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 125
6 F Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 25
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiţimia, Dr.
Vladimir Mihăilescu, Dr. Cătălina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
7 A idem 25
8 F idem 25
9 A idem 25
10 F idem 33

141
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 B Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 21
şcolile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiţimia, Dr. Vladimir Mihăilescu, Dr.
Cătălina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997
2 A idem 21
3 D idem 21
4 E idem 21
5 C idem 25
B
1 C idem 21
2 A idem 25
3 D idem 19
4 E idem 21
5 B idem 25
TESTUL III- GRILĂ
1 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 113
2 a,e 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
3 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
4 d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
5 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 115
6 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 115
7 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 115
8 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 116
9 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 116
10 b Proceduri de nursing 208
11 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 116
12 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 117
13 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 117
14 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 117
15 b,c,d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 117
16 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 119
17 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 119
18 d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 119
19 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 120
20 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 120
21 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 121
22 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 121
23 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 121
24 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 121
25 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 121
26 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 122
27 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 122
28 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 122
29 a,b,d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 123
30 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 123
31 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 124

142
32 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 124
33 b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 72
şcolile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiţimia, Dr. Vladimir Mihăilescu, Dr.
Cătălina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997

34 c Teste pentru pregătirea asistenţilor 144


medicali, Liliana Rogozea , 1997
35 b idem 144
36 a idem 144
37 b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 80
şcolile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiţimia, Dr. Vladimir Mihăilescu, Dr.
Cătălina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997
38 b idem 80
39 b idem 107
40 c idem 107
41 b idem 146
42 b idem 147
43 c idem 163
44 c idem 219
45 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 120
46 a,b,c Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, 137
Dr. Georgeta Aurelia Baltă, 1988

143
MODULUL 48- NEUROLOGIE ȘI NURSING ÎN NEUROLOGIE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals

1.Dizartria este incapacitatea pacientului de a scrie.


2.Pacientul cu epilepsie poate exercita orice profesie.
3.Pacientul cu hemiplegie prezintă risc de escare de decubit.
4. Pacientul cu maladia Parkinson prezinta bradikinezie.
5.Aura epileptică avertizeaza pacientul despre iminenta declanşării unei crize .
6 Pacientului cu HTIC i se asigură securitatea pentru a nu se leza.
7.Cu pacientul afazic se poate comunica nonverbal.
8.Deficitul de autoîngrijire se întậlneşte la pacienţii cu boala Parkinson.
9.Alegerea unui stil de viaţă sănătos previne apariţia bolilor neurologice.
10.Asistenta va supraveghea gradul de imbibare a pansamentului cu sange, secreţii ,in perioada
postoperatorie.
11.Puncţia lombara poate fi efectuată pacienţilor în ambulator.
12.LCR normal are culoare uşor gălbuie.

TESTUL II

A. Asociați noțiunile din cele două coloane


1 Pneumoencefalografie A LCR
2 EEG B Anosmie
3 Puncţie rahidiană C Afazie
4 Articularea cuvintelor D Aer
5 Lipsa mirosului E Activitate bioelectrică a creierului

B. Asociați noțiunile din cele două coloane


1 Epilepsie A Hemiplegie
2 Comă B Tulburare vizuala
3 Mers cosind C Vărsături spontane
4 Diplopie D Convulsii tonico-clonice
5 Hipertensiune intracraniană E Scala Glasgow

C. Asociați noțiunile din cele două coloane


1 Paraplegie A Aură
2 Obnubilare B Câmp vizual
3 Epilepsie C Timp,spaţiu
4 Cecitate D Membre inferioare .
5 Scotom E Pierderea vederii

144
Testul III
Indicați răspunsurile corecte

1.Pneumoencefalografia reprezintă: c)sunt precedate de greţuri.


a)examen radiologic al spaţiilor 9.Problemele pacientului cu maladie
subarahnoidiene,folosind ca substanţă de Parkinson sunt:
contrast aerul; a)diminuarea mobilităţii;
b) examen radiologic al spaţiilor b)eliminări necontrolate de urină;
subarahnoidiene ,folosind ca substanţă de c)euforie;
contrast iodul; d)alterarea comunicării verbale şi în scris.
c)examen radiologic ce realizează imagini 10.Factorii declanşatori ai crizei de epilepsie
ale circulaţiei cerebrale. pot fi:
2.Pentru efectuare a)stimuli din mediu-sonori,luminoşi;
pneumoencefalografiei,asistenta va pregăti b)alimentaţia bogată în glucide;
urmatoarele materiale: c)nerespectarea tratamentului.
a)electroencefalograful; 11.Intervenţiile asistentei în faza
b)seringi,ace,tăviţa renală,soluţii tonicoclonică a crizei epileptice sunt
dezinfectante; următoarele ,in afară de:
c)nu sunt necesare materiale. a)se descleştează dinţii,se pune un rulou
3.EEG reprezintă: între dinţi;
a) înregistrarea biocurenţilor produşi de b)se lărgesc hainele prin descheierea
creier; nasturilor;
b)înregistrarea biocurenţilor produşi de c)se aşează apăratori laterale la paturi
muşchi; pentru a prevenii accidentele.
c)examen radiologic al conţinutului cranian. 12.Problemele pacientului în timpul crizei
4.Pentru inregistrarea EEG, pacientul epileptice pot fi :
necesită următoarele pregătiri: a)oprirea respiraţiei;
a)trei zile regim alimentar hiposodat; b)riscul de traumatizare;
b)spălarea părului; c)depresia.
c)intreruperea medicaţiei sedative sau 13.În comoţia cerebrală,pacientul prezintă:
excitante. a)stare comatoasă profundă;
5.Următoarele manifestări de dependenţă b)pierderea conştienţei pentru scurt timp;
sunt tulburări ale mersului si ortostaţiunii: c)pareze,paralizii.
a)tremurăturile,convulsiile; 14.În traumatismele craniocerebrale în care
b)ataxia statică şi locomotorie; se scurge LCR prin nas,urechi,plagă
c)monoplegia. craniană,se va proceda astfel:
6.Tulburările de sensibilitate,subiective sunt: a)aplicarea unui pansament compresiv;
a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia; b)dezinfecţia plăgii craniene şi tamponarea
b)paresteziile; ei;
c)ambele. c)nu se efectueaza tamponare.
7.În leziunile nervului I cranian,pacientul 15.În acordarea primului ajutor unui pacient
prezintă ca problemă de dependenţă: cu traumatism cranian se fac următoarele
a) anosmie,hiposmie; manevre,în afară de:
b)lipsa vederii; a)ridicarea pacientului pentru a-i observa
c)midriază. mersul;
8.Vărsăturile în cazul HTIC au următoarele b)observarea stării de conştienţă;
caracteristici: c)examinarea plăgilor craniene;
a)au totdeauna conţinut alimentar; d)evidenţierea parezelor si paraliziilor.
b)sunt spontane,în jet,neprecedate de 16.Un pacient diagnosticat cu AVC,prezintă
greţuri; ca manifestări de dependenţă specifice:
145
a)hipotensiune arterială; 24.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene unui
b)ameţeli,vărsături,urmate de stare pacient comatos i se va da poziţia :
comatoasă; a)decubit lateral cu membrele inferioare
c)hipotermie; flectate pe abdomen;
d)hemiplegie. b)şezậnd,susţinut de două persoane;
17.Recuperarea deficitului motor în cazul c)decubit lateral cu bărbia în piept şi
AVC se începe astfel: membrele inferioare flectate pe abdomen.
a)imediat după producerea accidentului; 25.Starea de comă se defineşte astfel:
b)cu miscări pasive; a)pierderea parţială sau totală a conştienţei;
c)la 1-2 luni de la debut. b)pierderea parţială sau totală a conştienţei
18.Poziţia în pat a pacientului comatos cu alterarea funcţiilor vitale;
neintubat în perioada postoperatorie este : c)pierderea parţială sau totală a
a)decubit dorsal; conştienţei,motilităţii,sensibilităţii cu
b)decubit lateral sau semidecubit ventral; conservarea celor mai importante funcţii
c)Trendelenburg. vegetative.
19.În stabilirea căii de alimentare a 26.Leziunile nervului II cranian(optic) se
pacientului operat pe craniu se va ţine manifestă prin:
seamă în primul rậnd de: a)ambliopie,amauroză;
a)preferinţele pacientului; b)îngustarea cậmpului vizual;
b)prezenţa reflexului de deglutiţie; c)ambele.
c)starea de conştienţă a pacientului. 27.Pacientul care prezintă paralizia nervului
20.Pentru reducerea HTIC,asistenta va facial are ca manifestări de dependenţă:
aplica pacientului următoarele intervenţii a)asimetrie facială;
autonome: b)pacientul nu poate fluiera,sufla;
a)linişteşte pacientul,îl educă pentru a evita c)afazie.
mişcările în pat; 28.Obiectivele imediate ale îngrijirii
b)limitează consumul de lichide; pacientului cu HTIC constau în :
c)instalează perfuzie cu soluţie de a)menţinerea funcţiilor vitale si vegetative in
Manitol,Glucoză. limite fiziologice;
21.Problemele pacientului în fazele tardive b)prevenirea complicaţiilor;
ale sclerozei in plăci sunt: c)reducerea presiunii HTIC.
a)pierderea controlului sfincterelor; 29.Convulsia reprezintă:
b)hipertermie; a)pierderea conştienţei;
c)alterarea tranzitului intestinal. b)mişcări neaşteptate ale membrelor
22.Pentru stabilirea gradului de comă se inferioare;
utilizează scala Glasgow,care constă în: c)contracţii musculare urmate de relaxare.
a)examinarea reacţiei oculare la diverşi 30.Pareza reprezintă:
stimuli; a)contractură musculară;
b)examinarea controlului eliminărilor; b)diminuarea forţei musculare;
c)examinarea răspunsului verbal,motor la un c)rigiditate vasculară.
stimul. 31.Hemiplegia reprezintă:
23.Îngrijirea mucoaselor oculare la un a)absenţa forţei musculare;
pacient comatos constă în: b)paralizie generalizată;
a)instilarea soluţiilor de antibiotice; c)paralizia unei jumătăţi de corp.
b)acoperirea ochiului cu o compresă 32.Paraplegia reprezintă:
îmbibata în ser fiziologic; a)paralizia unui singur membru;
c)instilarea „lacrimilor artificiale”. b)paralizia părţii inferioare a corpului;
c)paralizia celor patru membre.

146
33.Lezarea nervului acustico-vestibular 44.Asistenta medicală menţine mandrenul
produce: acului spinal în timpul puncţiei lombare:
a)lipsa posibilităţii de a fluiera; a)steril;
b)tulburări de echilibru; b)nesteril;
c)paralizie masticatorie. c)îl depune în sacul colector.
34.Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de: 45.După efectuarea puncţiei occipitale:
a)febră; a)se asigură 8h repaus total pacientului;
b)antecedente heredocolaterale; b)pacientul se poate mobiliza după circa 15
c)traumatisme craniene. minute;
35.Tremurătura degetelor mậinii la un c)se asigură pacientului repaus fizic 60
parkinsonian seamănă cu: minute.
a)mişcarea de pendulare; 46.Reeducarea tulburărilor de vorbire de tip
b)mişcarea de numărare a banilor; afazic se poate efectua prin:
c)mişcarea de întors ceasul. a)asigurarea colaborării familiei pacientului;
36.Tremurătura picioarelor la un b)stabilirea interrelaţiei stimulare-răspuns;
parkinsonian imită: c)începerea precoce a intervenţiilor de
a)mişcarea de pedalare; reeducare;
b)mişcarea de batere a măsurilor muzicale; d)efectuarea unor exerciţii pentru denumirea
c)mişcarea de balansare. diferitelor obiecte.
37.Narcolepsia reprezintă: 47.Capacitatea de autoservire generală
a)nevoia bruscă de somn; constă în:
b)somn superficial cu treziri dese; a)igienă personală;
c)somn cu durată peste limitele normale. b)activităţi manuale diverse;
38.Pacientul cu parkinson prezintă: c)îmbrăcat-dezbrăcat.
a)tremurătură; 48.Retracţiile musculo-tendinoase pot fi
b)rigiditate; evitate prin:
c)mers încet cu paşi mici. a)menţinerea corectă a membrelor
39.Accesul epileptic major are ca paralizate;
manifestări: b)menţinerea poziţiilor de flexie a
a)relaxare sfincteriană; genunchiului şi răsuciri ale trunchiului;
b)incontinenţă de fecale; c)evitarea mişcării.
c)muşcarea limbii. 49.Pacientul cu deficit motor parţial se
40.În timpul crizei grand-mall pacientul imbracă:
prezintă : a)începậnd cu membrul sănătos;
a)pierderea conştienţei; b)începậnd cu membrul plegic;
b)risc de accidente; c)nu contează.
c)alterarea percepţiei senzitive şi senzoriale. 50.Pentru a restabili mobilizarea unui pacient
41.În AVC semnele de debut sunt: cật mai repede posibil după un AVC
a)vertij; (pareză)cea mai importantă acţiune este :
b)cefalee occipitală; a)poziţionarea corectă a membrului
c)valori tensionale crescute. respectiv;
42.La pacienţii cu AVC nu efectuăm: b)efectuarea de exerciţii fizice pasive ale
a)trecerea rapidă în ortostatism; membrului respectiv;
b)mişcări bruşte necontrolate ale capului; c)schimbarea poziţiei pacientului din 10 în 10
c)transport pe distanţe mari. ore;
43.Pentru examinarea radiologica a cutiei d)aplicarea de atele la membrele afectate.
craniene a pacientului:
a)părul lung îl vom lega pe creştet;
b)îndepărtăm obiectele radioopace; 51.Comunicarea ineficientă la nivel motor se
c)dezbrăcăm regiunea de examinat. manifestă prin :

147
a)stare comatoasă; 53.Afazia este tulburarea:
b)pareze şi paralizii; a)de sensibilitate a pielii;
c)obnubilare. b)scăderea volumului muscular;
52.Obiectivele îngrijirii pacientului care c)incapacitatea de a pronunţa cuvinte.
comunică deficitar la nivel senzorial şi motor 54.Puncţia lombară se execută de către:
sunt: a)asistenta medicală de salon;
a)echilibrarea psihică a bolnavului; b)asistenta medicală de laborator;
b)orientarea lui în timp si spaţiu; c)medic.
c)folosirea de mijloace de comunicare
specifice deficitului senzorial.

148
BAREM DE CORECTARE MODUL NEUROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NUMĂR
ÎNTREBARE PAGINĂ
1. F L. Titirică-Ingrijiri speciale acordate pacientilor 310
de catre asistentii medicali, 2003
2. F Idem 319
3. A Idem 319-320
4. A Idem 320
5. A Idem 316
6. A Idem 315
7. A S. Daşchievici- Chirugie 106
8. A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 320
de catre asistentii medicali, 2003
9. A Idem 302
10. A Idem 325
11. F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistentii 62
medicali, 2002
12. F Idem 62
TESTUL II - ASOCIERI
A
1 d L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 302
de catre asistentii medicali,2003
2 e idem 305
3 a idem 306
4 c idem 319
5 b idem 318
B
1 d idem 316
2 e idem 328
3 a idem 308
4 b idem 313
5 c idem 313
C
1 d idem 319
2 c idem 320
3 a idem 316
4 e idem 318
5 b idem 311
TESTUL III- GRILA
1 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104

2 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104

149
3 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
4 b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
5 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
6 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
7 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
8 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
9 a,d Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
10 a,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
11 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
12 a,b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
13 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
14 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
15 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
16 b,d Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
17 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
18 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
19 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
20 a,b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
21 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
22 a,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
23 b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
24 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
25 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
26 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
27 a,b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
28 a,b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
29 c M.Mincu- 1555 teste de evaluare continua in 99
nursing,2003
30 b idem 99
31 c idem 99
32 b idem 100
33 b idem 101
34 a,b,c idem 101
35 b,c idem 101
36 a,b idem 101
37 a idem 102
38 a,b,c idem 102
39 a,b,c idem 103
40 a,b,c idem 103
41 a,b,c idem 104
42 a,b,c idem 104

150
43 a,b,c idem 105
44 a idem 106
45 b idem 106
46 a,b,c,d idem 108
47 a,b,c idem 108
48 a idem 108
49 b idem 108
50 b idem 110
51 b L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 215
52 a,c L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 215
53 c L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 216
54 c M.Mincu- 1555 teste de evaluare continua in 106
nursing,2003

151
MODULUL 49-PSIHIATRIE ȘI NURSING ÎN PSIHIATRIE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals

1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate obiectiva.
2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei, activitatea psiho-
motorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari si nu reactioneaza la excitatiile
din mediu
3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara a unor
insusiri ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare.
4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari anxioase,
depresie etc.
5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat.
6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia- frica de locuri
inchise, hidrofobia –frica de apa
7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica stearsa, expresia
fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza deshidratarii
8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de stimulii exteriori
9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica, progresiva ce
distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom frecvent: pierderea memoriei, a
orientarii, a controlului simturilor, tulburari de vorbire etc.
10. Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de a gandi,
rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la realitate.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Comunicarea eficienta A tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor


si experientelor pacientului
2 Respectul B sursa principala de informatie
3 Dialogul cu bolnavul C ticuri
4 Gesturi scurte, repetate D transmitere de mesaje simple, clare, precise din
involuntar fara necesitate punct de vedere al continutului, al timpului si
obiectiva spatiului alocat
5 Mimica k. E tip de comunicare nonverbala folosind drept
suport expresia faciala si modificarile acesteia

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Hipoestezia A perceperea eronata a gustului si mirosului


2 Iluziile gustative si olfactive B cresterea exagerata a atentiei intalnita frecvent in
psihopatologie
3 Hiperprosexia C scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
4 Amnezie D pierderea totala a memoriei
5 Gandirea l. E m. functia cea mai complexa a creierului

152
C. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Fuga de idei A teama de spatii deschise sau locuri publice


2 Agorafobie B frica de obiecte ascutite
3 Oxifobia C bolnavul nu poate exprima de la inceput pana la
sfarsit o anumita idee si trece de la o idee la alta
fara legatura intre ele
4 Euforia D scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare
5 Anorexie n. E o. stare de veselie exagerata, bucurie, optimism,
asociata de obicei cu logoree mimica expresiva,
mobilitate exagerata

D. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Instinct de aparare A activitate psihica orientata spre


atingerea unor scopuri propuse
constient prin activitati nervoase
superioare
2 Vointa B impulsivitate
3 Lipsa de stapanire a comportamentului C instinct individual care asigura
prin scaderea controlului voluntar supravietuirea acestuia
4 Insomnia D transsexualitate
5 Tulburare in care un individ este genetic p. E q. scaderea timpului total de somn
si anatomic barbat sau femeie crede ca
el/ ea apartine sexului opus si ca atare,
traieste ca un membru al sexului opus ori
de cate ori este posibil

E. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Atacul de panica A sindrom de stres posttraumatic


2 Raspunsul la expunerea unui B boala psihica caracterizata prin doua sau mai
eveniment traumatic care multe simptome ca: idei delirante, halucinatii,
implica vatamare corporala, vorbire dezorganizata, simptome negative
amenintarea cu moartea etc.
3 Schizofrenia C suicid
4 Suprimarea voluntara a D dependenta de droguri
cursului vietii datorita unor
tulburari psihice
5 Risc de suicid r. E s. este un inalt nivel de anxietate marcat prin
sentimente de teroare, gandire dezorganizata,
neputinta, activitate fara scop

153
F. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Amfetamina A clorpromazin 10 mg i.m. la 6 h, impachetari cu


cearceafuri umede
2 Hiperpirexia la adultii B drog psihostimulent al SNC
consumatori de droguri
3 Violenta C inapetenta, scadere ponderala, deshidratare,
insomnie, agitatie
4 Probleme de ingrijire ale unui D manifestari ce reprezinta un pericol pentru ceilalti
pacient depresiv
5 Anorexie t. E u. lipsa poftei de mancare

G. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Alimentatie inadecvata prin A se ofera pacientului ocazia sa se exprime, sa


deficit se corecteaza spuna ce-l preocupa
2 Combaterea constipatiei B se instituie un program de miscare zilnica,
alimentatia trebuie sa fie bogata in celuloza,
legume, fructe, medicamente laxative
3 Comunicarea eficienta C apatie
4 Starea de indiferenta si de D pacientul trebuie sa consume alimente si lichide
absenta a emotiilor in conformitate cu necesitatile organismului
5 Bulimie v. E w. nevoia patologica de a manca mari cantitati de
alimente

H. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Pierderea posibilitatii de a vorbi A comportament ritualic pe care un individ se simte


sau de a intelege limbajul vorbit obligat sa-l indeplineasca, ce ii patrunde fortat in
in urma unei leziuni corticale constiinta si e contrar dorintelor sale
2 Compulsie B afazie
3 Ecolalie C repetarea automata a sunetelor, cuvintelor,
frazelor emise de alta persoana
4 Impulsivitate D stare de anxietate care este atat de puternica
incat dezorganizeaza personalitatea individului
5 Panica x. E y. tendinta de a efectua un act violent, imprevizibil,
negandit

154
Testul III
Indicați răspunsurile corecte

1.Vârsta de debut a schizofreniei, este în a) autism;


majoritatea cazurilor: b) ecopraxie;
a) 18-35 de ani; c) ecolalie;
b) după 50 de ani; d) balbism.
c) dupa 65 de ani, 9.Fraza „sunt bolnavă deoarece
2.Vitaminele B1 şi PP, sunt indicate în prezentatorul de la TV mă hipnotizează cu
tratamentul delirium-ului tremens, fiind laser, chiar când scot televizorul din priză”,
necesare: exemplifică:
a) formării protrombinei; a) gândirea autistă;
b) sistemului nervos; b) iluzia;
c) circulaţiei sanguine; c) ideea delirantă de influenţă exterioară.
d) diurezei. 10.Indicaţi răspunsul fals:
3.Dieta bogată în proteine şi vitamine, a) antidepresivele triciclice potenţează
previne distrugerea cărui organ care efectele alcoolului;
detoxifică alcoolul? b) se indică asocierea alcoolului şi a
a) pancreasul; antidepresivelor triciclice, pentru
b) ficatul; accelerarea vindecării depresiei endogene;
c) rinichii; c) fenotiazinele cresc toxicitatea
d) plămânii. antidepresivelor triciclice.
4.Pacientul care umple ˝spaţiile albe˝ din 11.Ce este comunicarea?
memorie, cu evenimente imaginare, bizare, a) activitate complexa intre doua sau mai
contradictorii şi lipsite de consecvenţă: multe persoane, in care fiecare mesaj
a) confabulează; genereaza o reactie complexa ce poate
b) minte; deveni un nou subiect pentru discutie
c) are halucinaţii. b) o relatie ce trebuie focalizata pe un
5.Sevrajul etanolic se caracterizeaza prin: anumit subiect
a) anorexie, greata, tremor accentuat la c) o activitate intelectuala in care fiecare
degete interlocutor isi demonstreaza cultura
b) transpiratii, tahicardie, HTA generala
c) iritabilitate, impulsivitate 12.Comunicarea este eficienta daca:
6.La anamneză, pacientul îşi exprimă a) se desfasoara dupa un ritual bine definit
convingerea fermă că va fi omorât de către b) mesajele sunt simple, clare si precise
securitate, acest exemplu ilustrează: c) se desfasoara verbal
a) halucinaţie; 13.Indicaţi ce metodă contraceptivă ar fi
b) idee delirantă de autoacuzare; utilă la o tânără epileptică, tratată cu
c) delir de persecuţie. Fenobarbital:
7.Starea timică manifestată cel mai frecvent a. contraceptive orale;
de către schizofrenic, este: b. sterilet;
a) optimism, exaltare timică; c. vasectomie.
b) tristeţe, depresie; 14. Haloperidolul este contraindicat la
c) apatie, detaşare emoţională, ostilitate, pacienţii cu:
negativism. a. boala Parkinson;
8.Repetarea frazelor pe care ceilalţi le-au b. demenţă senilă;
spus, se numeşte: c. boala Alzheimer.

155
15. Care din urmatoarele principii de a. tratarea cu seriozitate a gandurilor,
nursing sunt caracteristice nursingului sentimentelor si experientele pacientilor
psihiatric: b. intelegere empatica intre persoana
a. se ajute la reducerea starii de anxietate a bolnava si asistent
pacientului c. capacitatea asistentului de a se
b. sa respecte gradul de confidentialitate transpune in lumea experientelor si trairile
c. sa-si aminteasca faptul ca exista o lor
explicatie pentru fiecare comportament 23. Ce presupune observarea de catre
16. Atributiile asistentei medicale in sectia asistenta medicala in sectia de psihiatrie:
de psihiatrie sunt: a. observarea semnelor si simptomelor
a. informarea pacientului asupra sanatatii psihopatologice ce ar putea fi importante in
b. prevenirea unor accidente, prin vederea aplicarii ingrijirilor
supraveghere b. capacitatea asistentei medicale ce
c. aplicarea unor interventii in situatii de supravegheaza bolnavul de a depista
criza tulburarile ce il fac pe pacient pasibil de a fi
17. Dementa etanolica este: pedepsit
a. stadiul final al alcoolismului cronic, ce c. completeaza datele obtinute de la bolnav
determina atrofie cerebrala in registre speciale, le discuta cu colegii si
b. psihoza polinevritica alcoolica Korsakov elaboreaza un plan de ingrijire
c. scleroza hepatica 24. In boli depresive, dementa, schizofrenie
18. Ce elemente caracterizează eclampsia? pot apare:
a. HTA; a. semne ale unei capacitati deficitare de
b. edeme periferice; autoingrijire (barba nerasa, miros de
c. edem cerebral; transpiratie, haine patate)
d. hipotensiune arterială; b. fuga de idei
e. apare după 45 de zile de la naştere; c. tulburari ale constientei precum
f. apare numai după a patra sarcină. obnubilare, stupoare
19. Care din urmatoarele probleme sunt 25. Hipoestezia reprezinta:
specice nursingului psihiatric? a. scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
a. mentinerea unei sanatati optime si b. perceptia distorsionata a unui obiect
prevenirea bolilor psiho biologice c. aparitia de asa zise dureri migratorii
b. deficientele in functionarea unor sisteme 26. Ce este agorafobia
emotionale a. teama de spatii deschise
c. aparitia unor stari emotionale de tipul : b. teama de obiecte ascutite
anxietate, manie, singuratate, tristete c. frica de apa
20. Boala Parkinson caracterizata prin 27. Ipohondria este:
triada neurologica (hipertonie, hipo sau a. convingerea bolnavului ca sufera de boli
akinezie si tremor, are si variate modificari grave, incurabile
psihice care au la baza: b. convingerea bolnavului ca este mai
a. tulburari ale metabolismului dopaminei la destept, mai frumos decat altii
nivel encefalic; c. convingerea bolnavului ca este acuzat
b. sclerozei cerebrale de toate nenorocirile lumii
c. avitaminozei PP si B6 28. Bulimia este:
21. Sindromul discordant este a. scaderea pana la lipsa totala a poftei de
carcateristicpentru: mancare
a. schizofrenie; b. ingerarea fara discernamat a unei
b. alcoolism; cantitati mari de alimente
c. demenţă; c. ingestie exagerata numai de alimente
22. Ce este respectul? rotunde
29. Ce este impulsivitatea?

156
a. incapacitatea totala de a actiona c. idei de infanticid şi tendinţe de suicid în
b. scaderea fortei de a se adapta doi (mama şi nou-născutul).
c. lipsa de stapanire a comportamentului 37. Manifestarile clinice datorate efectului
30. Ce este senzatia: alcoolului asupra SNC sunt:
a. actul psihic elementar de realizare a a. agresivitate, labilitate afectiva
imaginii obiectelor si fenomenelor lumii b. deteriorarea relatiilor sociale si de munca
inconjuratoare c. tulburari cognitive
b. procesul de reflectare integrala a insusirii 38. Abstinenta alcoolica este:
obiectelor si fenomenelor lumii a. micsorarea sau stoparea consumului
inconjuratoare regulat de alcool
c. exagerarea perceperii excitatiilor b. dificultati de vorbire, de coordonare,
exteroceptive pierderea constientei
31. Percepţia senzorială falsă, în absenţa c. deficit de autoingrijire
unui obiect real, semnifică: 39. In cazul cenestopatiilor care din
a. halucinaţie; urmatoarele afirmatii este adevarata:
b. iluzie; a. cenestopatiile din nevroze nu au
c. compulsiune; corespondent somatic patologic
d. stupor. b. pacientul acuza: furnicaturi, arsuri,
32. Fobia sociala este: senzatii dureroase difuze, mutante
a. frica de a vorbi in public, teama de a c. cenestopatiile sunt halucinatii
manca in prezenta altor persoane visceroceptive ca de exemplu „sarcina
b. sentiment de teroare, gandire fantoma”
dezorganizata, neputinta si activitate fara 40.Care din urmatoarele afirmatii este
scop adevarata in dementa pugilistica:
c. ganduri repetitive, nedorite, obsesive a. survine secundar traumatismelor
33. Interventiile in schizofrenie au ca scop: craniene repetate
a. scaderea anxietatii pacientului b. este un sindrom subiectiv al
b. diminuarea comportamentului agresiv traumatismului cranian
c. protejarea pacientului de agresiunile c. este cunoscut cazul celebrului boxer
zilnice atunci cand acesta are tulburari de Casius Clay care sufera de sindrom
perceptie parkinsonian posttraumatic
34. Care din urmatoarele particularitati de 41. Ingrijirile medicale psihiatrice includ:
ingrijire sunt specifice in depresie: a. promovarea autoingrijirii si dobandirea
a. se determina sustragerea pacientului de independentei
la preocupari negative b. construirea si mentinerea unui mediu
b. implicarea pacientului in activitati terapeutic adecvat
recreative c. dezvoltarea relatiilor interpersonale si a
c. se incurajeaza exprimarea verbala si comunicarii
non-verbala a sentimentelor pacientului, se 42. Ambivalenta afectiva reprezinta:
evita discutiile in contradictoriu a. schimbarea sentimentelor pozitive firesti
35. Dementa de tip Alzheimer este: avute anterior imbolnavirii , fata de
a. tulburare organica (corticala) intalnita persoana apropiate din familie
frecvent la varstnici, caracterizata prin b. trairea simultana a doua sentimente
pierderea memoriei, a orientarii, controlului antagonice : dragoste si ura pentru aceeasi
asupra impulsurilor si emotiilor persoana
b. determinata de abuzul de alcool c. o stare paroxistica de bucurie intensa in
c. determinata de consumul de droguri trupul careia subiectul rupe comunicarea cu
36. In postpartumul precoce, pot apărea: medicul
a. stări confuzionale, chiar confuzo-onirice; 43.Care din urmatoarele semne/simptome
b. stări depresive, cu idei de autoliză; se pot intalni in hipoglicemie:

157
a. fatigabilitate, tremuraturi, transpiratii b. pacientul nu poate interpreta corect
profunde, tahicardie, anxitate, agresivitate senzatiile, obiectele imaginile pe care le
b. crize epileptice, ticuri vede cu toate ca organele de simt si nervii
c. afazie si dezorientare functioneaza normal
44. Teama de microbi se numeste: c. pacientul nu poate comunica ceea ce
a. tanatofobie gandeste si simte ci spune contrariul
b. zoofobie 51. Sitiofobia este:
c. bacilofobie a. pacientul refuza sa fie pus intr-o situatie
45. Pedofilia reprezinta: neplacuta
a. intretinerea de contacte sexuale cu copii b. refuzul total de a se alimenta
b. dragoste exagerata pentru membri c. teama de ridicol
familiei 52. Starea confuzionala poate fi definita ca:
c. profanarea cadavrelor a. imposibilitatea de a recunoaste o
46. Sanatatea mintala este: persoana sau anumite decizii pe care le-a
a. lipsa oricarei afectiuni neurologice luat un pacient la un moment dat
b. echilibru intre dezvoltarea biologica si cea b. modificare a comportamentului fara
neuro psihica a individului substrat anatomic
c. o stare de bine in care individul traieste c. tulburare organica acuta caracterizata
sentimentul propriei valori, a implinirii de prin stare de constienta intunecata, ganduri
sine, a integritatii personale, a exprimarii dezordonate, perceptii senzoriale gresite
creative, a sanatatii psiho biologice 53. In cazul in care la un pacient apar
47. Frustrarea este: halucinatii se aplica urmatoarele interventii:
a. imposibilitatea de a comunica eficient a. se completeaza foaia de observatie luand
unei alte persoane dorintele tale interviu la toti membrii familiei referitoare la
b. tensiunea psihica determinata de un debutul simptomatologiei si frecventa cu
obstacol care impiedica subiectul de a care se repeta
atinge un anumit scop sau de a realiza o b. se instruiesc membrii familiei si
anumita dorinta personalul asupra modalitatilor de tratament
c. stare emotionala de profunda tristete sau c. se promoveaza securitatea pacientului,
depresie indepartand mobilierul in exces precum si
48. Fobia este: obiectele ce pot produce accidente, se
a. frica intensa, irationala fata de un obiect, asigura linistea si calmul prin reducerea
situatie sau loc care atrage dupa sine stimulilor din mediul inconjurator
modificari majore in viata subiectului 54. Prevenirea „izolarii” unui pacient psihic
b. teama cumplita de intuneric se face prin:
c. teama de a ramane fara baterie la telefon a. stimularea relatiilor interpersonale prin
49. Dezorientarea este: organizarea de activitati recreative in grup
a. stare confuzionala in care un individ e b. stabilirea unui program de activitati
incapabil sa identifice relatia propriului „eu” agreate de pacient pentru a-i alunga
cu timpul, spatiul, celelalte persoane plictiseala
b. incapacitatea de a se integra intr-un grup c. identificarea cauzei care a determinat
de persoane, de a se orienta in timp si schimbarea comportamentului
spatiu 55. Prin ecolalie se intelege:
c. imposibilitatea de a transforma emotiile in a. repetarea fazelor pe care le-au spus
manifestari fizice ceilalti
50. Agnozia este o tulburare cerebrala b. bilbiiala
datorita careia: c. refuzul de a vorbi
a. pacientul nu poate pronunta corect
cuvintele cu toate ca organele fonatorii sunt
integre morfofunctional

158
BAREM CORECTARE PSIHIATRIE ȘI NURSING ÎN PSIHIATRIE

TESTUL I- ADEVARAT /FALS


NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
2 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 34
3 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 35
4 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 36
5 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 41
6 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 50
7 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 60
8 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 75
9 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 86
10 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 103
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 25
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 31
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 32
B
1. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 36
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 37
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 39
4. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 40
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 41
C
1. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 41
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 50
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 42
4. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 44
5. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45
D
1. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 46
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 47
4. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 47
5. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 46
E
1. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 51
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 54
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 57
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 68

159
5. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 70
F
1. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 118
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 118
3. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 120
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 60
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45
G
1. D L.Titirca- Ingrijiri special acordate 336
pacientilor de catre asistentii medicali
2. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 63
3. A L.Titirca- Ingrijiri special acordate 337
pacientilor de catre asistentii medicali
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 131
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 131
H
1. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 130
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 132
3. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 133
4. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 135
5. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 136
TESTUL III- GRILA
1 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
2 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 226
3 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 221
4 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 199
5 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 220
6 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
7 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
8 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
9 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
10 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
11 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
12 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
13 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 288
14 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 286
15 a,b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 20
16 a,b,c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 16
17 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 222
18 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 236
19 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 22
20 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 246
21 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 274
22 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 24
23 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 28
24 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 32-34
25 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 36
26 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 42

160
27 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 43
28 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 45
29 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 47
30 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 195
31 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 196
32 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 50
33 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 57
34 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 61
35 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 86
36 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 236
37 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 90
38 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 90
39 a, b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 196
40 a, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 242
41 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 98
42 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 206
43 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 241
44 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 207
45 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 208
46 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 137
47 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 134
48 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 134
49 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 133
50 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 130
51 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45
52 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 83
53 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 84
54 a L. Titirca- 338
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
55 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275

161
MODUL 51 – CONDUITA ÎN URGENȚE MEDICO – CHIRURGICALE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals

1. Colapsul vascular are drept cauză dezechilibrul dintre volumul de sânge circulant şi
capacitatea vaselor.
2. Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile supraglotice se realizează prin aşezarea
victimei în poziţie de drenaj postural.
3. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.
4. Prima măsură în cazul şocului traumatic o constituie înlăturarea agentului agresor.
5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezintă scurgeri de lichid cefalorahidian prin
urechi şi nas i se aplică tampoane compresive.
6. Pentru evidenţierea fracturilor feţei în cazul unor traumatisme faciale se palpează simetric faţa,
depistând denivelările osoase, mobilitatea patologică, durerea.
7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc după poziţia caracteristică „de broască" a victimei.
8. Durerea precordială care cedează după administrarea unei tablete de nitroglicerină este
caracteristică pentru IMA.
9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezintă spută rozată.
10. Pentru a reduce dispneea, pacientul în criză de astm bronşic ia poziţia decubit dorsal.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Traumatism cranian A Sezand cu capul aplecat in fata


2. Traumatism toracic B Decubit dorsal cu capul intr-o parte
3. Traumatism al coloanei vertebrale C Sezand cu spatele sprijint
4. Traumatism al fetei D Decubit dorsal cu genunchii flectati
5. Traumatism abdominal E Decubit dorsal pe un plan dur

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Pneumotoraxul spontan A Durere retrosternala sau precordiala


care dureaza de la 30 de minute
pana la cateva ore si nu cedeaza la
nitroglicerina
2 Infarctul miocardic acut B Tuse uscata urmata de eliminare de
sputa spumoasa, rozata, aerata
3 Edemul pulmonar acut C Junghi toracic violent , apare brusc
dupa un effort, o chinta de tuse,
durere comparata cu “o lovitura de
pumnal”
4 Criza de astm bronsic D Dispnee cu caracter expirator
prelungit , urmata de tuse si

162
expectoratie mucoasa, filanta,
eliberatoare

5 Angina pectorala E Durere retrosternala sau precordiala


care dureaza 2-3 minute pana la 10-
15 minute si cedeaza la nitroglicerina
Testul III
Indicați răspunsurile corecte
MEDICINĂ INTERNĂ b) o scadere a fluxului sangvin in
arterele coronare cauzata de
1. Starea de colaps periferic poate fi ischemie;
recunoascuta datorita: c) scaderea contractiilor ventriculare.
a) TA 160/90 mmHg; 7.Unui pacient, vechi cardiac, ce
b) poliurie; prezinta dureri precordiale cu caracter
c) extremitatilor reci. constrictive, anxietate, dispnee i se pot
2. Durerea din infarctul miocardic acut : administra:
a) este indicata cu degetul; a) mialgin;
b) nitroglicerina;
b) este declansata de respiratii
c) cofedol.
profunde;
8.Pneumotoraxul se caracterizeaza
c) cedeaza la antialgice majore. prin:
3. Durerea din infarctul miocardic acut : a) prezenta aerului in cavitatea
a) cedeaza la nitroglicerina; peritoneala;
b) apare dupa un efort fizic, emotii b) prezenta aerului in cavitatea
puternice; pleurala;
c) dureaza maxim 1 minut. c) prezenta sangelui in cavitatea
4. Tratamentul de urgenta in angina pleurala.
pectorala consta in administrare de : 9. Pneumotoraxul se caracterizeaza
a) izoket; prin:
b) nitroglicerina; a) junghi toracic;
c) carbocromen. b) matitate toracica;
5. Diferenta intre astmul bronsic si c) la auscultatie apare zgomotul de
porumbar
astmul cardiac se pune pe
10. Tabloul clinic in insuficienta
urmatoarele criterii: respiratorie acuta se caracterizeaza prin:
a) astmul cardiac este o criza de a) bradipnee;
bradipnee expiratorie, fata de astmul b) cianoza;
bronsic care este o criza de polipnee c) bradicardie.
expiratorie; 11. Tratamentul in insuficienta
b) expectoratia din astmul bronsic este respiratorie acuta consta in administrare de:
a) oxigen;
perlata fata de cea din astmul
b) dioxid de carbon;
cardiac care este rozata; c) ambele afirmatii sunt adevarate.
c) nu este nici o diferenta. 12. Primul element al tratamentului in
6. Infarctul miocardic este produs de: insuficienta respiratorie acuta:
a) indigestie; a) administrarea de antibotice;
b) administrarea de miofilin;
c) controlarea permeabilitatii cailor
respiratorii.

163
13. Hemoptizia consta in eliminarea de c) in stopul respirator si respiratie
sange din: insuficienta;
a) tubul digestive; d) in orice modificare a amplitudinii
b) aparatul excretor;
si ritmului respirator.
c) caile respiratorii.
14. La un pacient cu criza de astm 20.Care din semnele de mai jos nu le
bronsic se administreaza: intalnim in stopul respirator:
a) miofilin; a) absenta miscarilor respiratorii
b) morfina; toracice si abdominale;
c) mincortid. b) extremitatile cianotice;
15. Pozitia caracteristica pentru pacientul c) lipsa zgomotelor caracteristice la
cu astm bronsic este: auscultatie, produse de
a) decubit lateral cu membrele flectate patrunderea si iesirea aerului din
pe abdomen;
plamani;
b) pozitie sezanda, cu capul pe spate si
sprijinit pe maini, ochii injectati, narile d) vizual, o hartie pusa in fata gurii
dilatate, jugulare turgescente; si nasului se misca.
c) decubit ventral cu capul in 21.Care din manoperele de mai jos
hiperextensie si membrele in extensie. trebuie prima intreprinsa in cursul
16. Hemoptizia poate fi diferenţiată de resusscitarii respiratorii:
hematemeză prin faptul că hemoptizia: a) asigurarea si mentinerea libertatii
a) conţine resturi alimentare;
cailor respiratorii;
b) sângele este aerat;
c) apare în timpul unui efort de b) oxigenoterapia;
vărsătură. c) stimularea activitatii centrilor
17. Tratamentul hemoptiziei se face cu respiratorii deprimati;
vitamina: d) inlaturarea obstacolelor care
a) D; impiedica expansiunea
b) C;
pulmonara normala.
c) K.
22.Dupa dezobstruarea cailor
CHIRURGIE respiratorii superioare, ce manevre
18.Ce intelegem prin ressucitarea cardio trebuie sa facem pentru a impiedica
–respiratorie: caderea limbii in faringe:
a) combaterea si tratarea a) sa fixam capul in flexie
insuficientei cardiace: accentuata;
b) masurile intreprinse pentru b) sa realizam o hiperflexie a
restabilirea activitatii cardiace; capului, sa impinge mandibula
c) combaterea si tratarea inainte si apoi s-o ridicam in sus;
afectiunilor pulmonare; c) sa efectuam oxigenoterapie;
d) restabilirea schimburilor gazoase d) sa introducem o pipa Gueddel
la nivelul plamanului, printr-o pana in orofaringe.
ventilatie pulmonara artificiala. 23..In cazul unor traumatisme mari
19.Cand este indicata ressucitarea ale masivului facial, cu fracturi ale
cardio-respiratorie: piramidei nazale si mandibulei, cu
a) in insuficienta respiratorie acuta; insuficienta respiratorie acuta, se
b) in congestia pulmonara si efectueaza:
pleurezie; a) intubatie orotraheala;

164
b) dezobstructia cailor respiratorii c) de restabilire a functiilor cardio-
superioare; respiratorii spontane;
c) traheostomie; d) de postresuscitare.
d) oxigenoterapie. 27.Cum se realizeaza masajul
24.Dupa asigurarea libertatii cailor cardiac extern:
respiratorii si executarea a) se apasa cu palma in spatial V
hiperextensiei capului, care sunt intercostal stang pe linia
manevrele pe care le va face medioclaviculara;
reanimatorul in respiratie gura la b) se apasa cu podul ambelor
gura: palme in 1/3 inferioara a
a) propulsarea cu mana dreapta a sternului;
mandibulei, astfel ca gura c) se deprima coastele cu 2-3 cm;
accidentatului sa fie deschisa; d) sternul se deprima cu 5-8 cm.
b) sustinerea hiperextensiei capului 28.Care sunt semnele unui masaj
cu mana stanga; cardiac extern eficace:
c) cu mana stanga, care sustine a) aparitia pulsului sincron cu
fruntea, penseaza nasul ca sa compresiunile sternale;
impiedice fuga aerului; b) marirea midriazei;
d) insufla cu presiune aerul expirat c) recolorarea tegumentelor;
in gura accidentatului si observa d) scaderea midriazei.
miscarea de expansiune a 29.Masajul cardiac extern este
toracelui; contraindicate in:
e) se departeaza de gura si nasul a) aparitia concomitenta a stopului
accidentatului si datorita respirator cu cel cadiac;
elasticitatii pulmonare, se b) la copii si varstnici;
produce pasiv expiratia. c) tamponada cardiac, embolie
25.Care din semnele de mai jos le gazoasa;
avem in stopul cardiac: d) fracturi costale cu volet.
a) pierderea cunostintei, care revine 30.Care din elementele de mai jos
dupa asezarea bolnavului in sunt caracteristice fibrilatiei cardiace:
pozitie orizontala; a) disparitia contractiei normale a
b) absenta pulsului la arterele cordului;
periferice; b) aparitia unor puncte localizate in
c) pierderea cunostintei, abolirea atrii si ventricule din care pornesc
reflexelor; impulsuri care contracta muschiul
d) oprirea respiratiei, midriaza cardiac dezordonat, anarhic,
pupilara progresiva. neregulat;
26.Care sunt etapele tratamentului c) marirea fortei de contractie a
stopului cardiac: miocardului;
a) de instituire a respiratiei artificial d) cresterea ritmului cardiac si a
si masajului cardiac extern; tensiunii arteriale.
b) de efectuare a intubatiei si masaj 31.Care sunt indicatiile defibrilarii
cardiac intern; electrice externe a cordului:
a) stopul cardiac;

165
b) tulburarile de ritm; 36.Ce fenomene generale putem
c) fibrilatia ventriculara; intalni in degeraturile de gradul III si
d) daca dupa 4-5 minute de masaj IV:
cardiac extern eficient, cordul nu- a) agitatie, hiperreflexivitate;
si reia bataile si nu avem b) somnolent, depresiune fizica si
posibilitatea efectuarii EKG. psihica;
32.Care din semnele de mai jos ne c) hipotensiune arterial;
conduc la abandonarea resuscitarii d) scaderea tensiunii arteriale, puls
cardio-respiratorii: rapid, apoi bradicardic.
a) cord flasc dupa 30-60 minute;
b) aparitia miozei;
c) traseu EKG plat, absenta 37.Care din elementele de mai jos
respiratiei spontane, absenta intervin in producerea socului la arsi:
pulsului si TA; a) intolerant si aportul insuficient de
d) midriaza persistenta, cianoza lichide;
intensa, tegumente marmorate. b) durerea si hipovolemia masiva
33.Care din simptomele de mai jos le datorita plasmexodiei;
intalnim in degeraturile de gradul I: c) resorbtia unor produsi
a) flictene sero-sangvinolente; intermediari proteici si
b) paloare, urmata de eritem; insuficienta hepato-renala
c) diminuarea sau abolirea precoce;
sensibilitatii tactile; d) gradul si profunzimea arsurilor.
d) cianoza la nivelul regiunii. 38.Gravitatea socului electric
34.Care sunt factorii care agaveaza depinde de:
ischemia la nivelul extramitatilor a) intensitatea, tesiunea si natura
degerate: curentului electric;
a) vasodilatatia care urmeaza unei b) locul de intrare si iesire a
perioade de vasoconstrictie; curentului electric in corp;
b) cresterea vascozitatii sangelui si c) locul unde s-a produs accidentul;
agregarea hematiilor si d) durata de actiune si starea
trombocitelor; sistemului nervos si a
c) scaderea tensiunii arteriale, organismului.
consecutive actiunii frigului; 39.Ce modificari hemodinamice se
d) formarea de tromboze produc in socul decompensate?
intravasculare. a) cresterea patului vascular prin
35.In degeratura de gradul III apar: vasodilatatie periferica;
a) eritem si edeme la nivelul b) cresterea volumului circulant;
degeraturilor; c) scaderea volumului circulant si
b) necroza, avand aspectul unei staza sangvina;
gangrene umede; d) cresterea vascozitatii sangelui
c) gangrene cu aspect de care duce la coagulare
mumificare a extremitatilor intravasculara diseminata.
membrului respectiv;
d) flictene, dupa 2-3 zile.

166
40.In ce tip de soc avem valori 44.Care din elementele de mai jos
normale sau chiar crescute ale sunt caracteristice socului cardiogen:
hemoglobinei si hematocritului: a) scaderea TA sb 85 mmHg,
a) soc hemoragic; tahicardie cu puls depresibil si
b) soc traumatic; aritmic;
c) soc septic; b) agitatie, piele uscata si
d) soc prin arsura. congestionata, febra;
41.Ce obiective trebuie sa c) reducerea perfuziei sangvine cu
urmareasca tratamentul socului scaderea debitului urinar sub 20
hemoragic: ml/ora;
a) administrarea de vasopresoare
d) tulburari ale constientei,
pentru a micsora patul vascular;
transpiratii reci, tegumente
b) asigurarea hemostazei; umede si cianotice.
c) compensarea pierderilor prin
45.In ce tipuri de soc este indicate
transfuzii de sange si
administrarea de antibiotice:
administrare de substituenti
a) socul toxico-septic, socul prin
hipovolemici;
arsuri;
d) tratament sedative si hemostatic.
b) socul cardiogen, socul anafilactic;
42.Care sunt principalele obiective in c) socul prin dilatatie acuta de
tratamentul socului toxico-septic:
stomac, socul hemoragic;
a) antibioterapie bacteriostatica;
d) Socul traumatic insotit de
b) antibioterapie bactericida;
delabrari mari.
c) corectarea tulburarilor
46.In care forme de soc este
hemodinamice si deficitului de indicata profilaxia antitetanica:
volum circulant; a) soc operator, soc anafilactic;
d) administrarea de b) soc traumatic, soc prin arsuri;
vasoconstrictoare; c) soc cardiogen, soc prin
e) tratarea chirurgicala a leziunilor si deshidratare ( termic );
indepartarea sursei de infectie. d) in orice traumatism generator de
43.Ce fenomene vom gasi intr-un soc.
soc prin arsura: 47.Care sunt conditiile de incetare a
a) pierderi de masa circulanta in terapiei antisoc:
primele ore de la producerea a) cresterea TA, regularizarea
accidentului; pulsului, normalizarea culorii
b) pierderea de sange integral si tegumentelor si mucoaselor care
vom avea o hemodilutie, devin calde;
scaderea Ht si Hg; b) reluarea diurezei, disparitia
c) pierderea este de plasma si vom midriazei, iesirea pacientului din
avea hemoconcentratie si starea de stupoare
cresterea vascozitati sangelui; c) dirureza creste peste 40 ml/ora,
d) irigatia deficitara si hipoxia duc la bolnavul este constient,
tulburari metabolice importante si cooperant;
aparitia acidozei.

167
d) echilibrul acido-bazic si celelalte 55.Pentru masajul cardiac extern pacientul
valori de laborator revin la este aşezat:
normal. a) în decubit lateral stâng;
b) în decubit dorsal pe un plan dur;
NURSING
c) în poziţie Trendelenburg.
48.Manifestările de dependentă prezentate
56.Compresiunea sternului cu podul palmei
de pacientul cu hemoragie internă sunt:
pentru masajul cardiac extern se face:
a) stare de lipotimie;
a) în 1/3 medie a sternului;
b) tahicardie, tegumente reci, palide,
b) în 1/3 superioară a sternului;
hipotensiune arterială;
c) în 1/3 inferioară a sternului.
c) hipertensiune arterială,
57.Controlul eficienţei manevrelor de
bradicardie.
resuscitare cardiorespiratorie se face la
49.Imobilizarea provizorie a fracturilor are
două minute de la începerea reanimării prin:
drept scop:
a) cercetarea pulsului la artera
a) prevenirea complicaţiilor - paralizii,
carotidă;
hemoragii;
b) cercetarea pulsului la artera
b) înlăturarea anxietăţii pacientului;
pedioasă;
c) reducerea durerii.
c) observarea mişcărilor cutiei
50.Pentru imobilizarea provizorie a
toracice.
fracturilor membrului superior putem utiliza:
58.Arsura electrică prezintă următoarele
a) atele Kramer sau din lemn;
caracteristici:
b) basma;
a) este rotundă sau ovalară, puţin
c) ambele procedee.
dureroasă;
51.Tratamentul de urgentă în cazul unei
b) apare la locul de intrare a
fracturi de coastă vizează:
curentului electric;
a) imobilizarea cât mai solidă a
c) ambele.
fracturii;
59.Pentru acordarea corectă a primului
b) transportul accidentatului în poziţie
ajutor în electrocutare se are în vedere:
şezând care să-i favorizeze respiraţia;
a) să fie acordat în primele 5 min de
c) calmarea durerii.
la producere;
52.Transportul unui accidentat cu fractură
b) sursele de curent nu se ating cu
de coloană vertebrală se face:
mâna neprotejată;
a) pe targa rigidă în decubit dorsal;
c) sursa de curent se îndepărtează
b) în decubit ventral pe o targa
cu orice obiect în timp util.
obişnuită;
60.Într-o încăpere închisă, încălzită cu gaz
c) semişezând cu spatele sprijinit.
metan, sunt găsite în stare de inconştienţă
53.Manifestarile de dependenta ce
două persoane. Care este prima măsură
caracterizează stopul cardiorespirator sunt
luată?
următoarele, cu excepţia:
a) examinarea victimelor;
a) midriază, oprirea respiraţiei şi
b) deschiderea ferestrelor;
circulaţiei;
c) închiderea surselor de încălzire.
b) relaxare sfincteriană, paliditate,
61.Dl I. C. este victima unuia accident la
cianoză, pierderea conştientei;
locul de muncă: explozia unei instalaţii.
c) hipotensiune arterială, tahicardie.
Asistenta sosită cu salvarea constată
54.Respiraţia artificială se poate realiza la
prezenţa arsurilor la faţă, mâini, antebraţe.
locul accidentului astfel:
Hainele sunt arse pe toracele anterior.
a) prin metode interne - gură la gură,
Execută imediat:
gură la nas;
a) dezbrăcarea hainelor arse;
b) cu burduful Ambu, Ruben;
b) acoperirea suprafeţelor arse ale
c) cu aparatul Potain.
mâinilor cu comprese sterile ;

168
c) transportul pacientului la spital. b) introducerea sondei nazale pe o
62.Parametrii de apreciere a gravităţii unei lungime de 2-3 cm;
arsuri sunt: c) umidificarea oxigenului;
a) suprafaţa arsă, cauza arsurii; d) introducerea sondei nazale pe o
b) gradul de alterare a funcţiilor vitale; lungime egală cu distanţa dintre tragus
c) suprafaţa arsă şi profunzimea şi fosa nazală;
arsurii. e) stabilirea debitului pe minut.
63.Toaleta chirurgicală primară a arsurii are 70.Permeabilizarea căilor respiratorii în
drept scop: obstrucţiile subglotice se realizează:
a) îndepărtarea zonelor arse şi a a) prin poziţie de drenaj postural;
corpilor străini; b) aspirarea secreţiilor cu seringa
b) aplicare soluţiilor antibiotice; Guyon;
c) prevenirea infecţiilor. c) aşezarea pacientului în decubit
64.Salonul în care e supravegheat şi îngrijit dorsal cu capul în hiperextensie.
pacientul cu arsuri necesită următoarele 71.Obiectivele intervenţiilor de urgenţă în
condiţii: criza de astm bronşic constau în:
a) temperatură 23°-24° C; a) asigurarea şi menţinerea în poziţie
b) temperatură 23°-24° C, lenjerie şezând a pacientului
sterilă de pat; b) oxigenoterapiaterapia
c) umiditatea aerului 75%. c) asigurarea poziţiei decubit dorsal.
65.Pentru profilaxia degeraturilor e necesar: 72.Conduita de urgenţă în criza de astm
a) menţinerea căldurii corpului; bronşic constă în:
b) menţinerea mişcării; a) sângerare 300 ml
c) ambele. b) oxigenoterapiaterapia
66.Pentru epurarea toxicului ingerat c) administrarea medicamentelor
voluntar sau accidental se procedează bronhodilatatoare şi antialergice.
astfel: 73.Manifestările de dependenţă în
a) se provoacă vărsătura; insuficienţa respiratorie acută a copilului
b) se administrează antidoturi sunt:
specifice; a) dispnee ,cianoză;
c) se efectuează spălătură gastrică în b) acces paroxistic astmatiform;
primele ore; c) diaree post prandială.
d) se administrează antidoturi 74.Conduita de urgenţă în colapsul vascular
generale. al copilului constă în:
67.În intoxicaţiile cu substanţe a) comprese calde pe abdomen;
necunoscute se utilizează pentru b) permeabilizarea căilor respiratorii;
neutralizarea toxicului următoarele c) oxigenoterapie;
antidoturi: d) abordarea uneia sau mai multor vene
a) alcool etilic; periferice şi instituirea unei perfuzii.
b) cărbune animal; 75.Accesul eclamptic în faza de convulsii
c) apă albuminoasă. tonice se caracterizează prin:
68.Pacientul cu hemoragie acută se a) convulsii cu durata de 30";
transportă în poziţie: b) contractura generalizată - inclusiv a
a) şezând, cu spatele sprijinit; muşchilor respiratori;
b) decubit lateral; c) trismus;
c) Trendelenburg. d) hipotensiune;
69.În insuficienţa respiratorie acută e) relaxare musculară.
oxigenoterapia se aplică în toate formele 76.În fracturile de coloană cervicală se
respectând următoarele principii: aplică următoarele măsuri de urgenţă:
a) dezobstruarea căilor respiratorii; a) fixare suplimentară pe targa a capului

169
faţă de trunchi; 84.Ajutorul psihologic in cazul unui accident
b) confecţionarea unui guler rigid aşezat constă în:
în jurul coloanei cervicale; a) minimalizarea situaţiei existente a
c) asigurarea poziţiei semişezând. pacientului;
77.În intoxicaţiile cu substanţe b) explicarea manevrelor
organofosforate asistenta medicală de prim ajutor aplicate;
pregăteşte ca antidot specific: c) exagerarea situaţiei
a) cărbune animal; existente a pacientului.
b) atropină; 85.Dacă o persoană accidentată este
c) apă bicarbonată 10%. inconştientă trebuie mai intai:
78.Problemele pacientului cu intoxicaţie cu a) să eliberăm căile respiratorii;
ciuperci sunt: b) să o punem in poziţia de siguranţă;
a) risc de deshidratare; c) să-i controlăm respiraţia.
b) disconfort abdominal; 86.In cazul in care o persoană este găsită
c) alterarea conştientei. căzută intr-un garaj inchis, cu un motor de
79.În cazul unui accident colectiv de muncă maşină funcţionand, salvatorul trebuie:
pentru a evalua ordinea de acordare a a) să oprească motorul;
primului ajutor, asistenta medicală b) să controleze respiraţia;
foloseşte următoarele acţiuni: c) să scoată persoana afară din garaj.
a) priveşte victimele; 87.Misiunea asistentei medicale la locul
b) priveşte şi ascultă victimele; unui accident este:
c) priveşte, ascultă, atinge (simte) a) executarea unui baraj de securitate;
victimele. b) evaluarea rapidă a situaţiei;
80.În cazul unui accident colectiv sunt primii c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor;
cărora li se va acorda primul ajutor: d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc
a) cei care ţipă, strigă după ajutor; de locomoţie.
b) cei inerţi; 88.Care este atitudinea corectă la locul
c) nu au importanţă aceste elemente. accidentului in cazul unui traumatism
81.Pentru a verifica dacă o persoană abdominal inchis:
inconştientă respiră poţi acţiona astfel: a) administrare de calmante;
a) priveşti dacă toracele se ridică; b) transport de urgenţă la spital;
b) asculţi dacă se aude respiraţia şi c) hemostază locală.
simţi respiraţia pe obrazul tău; 89.In cazul unui pacient politraumatizat
c) ambele. prioritatea in acordarea primului ajutor
82.Semnele specifice prezenţei unui corp constă in:
străin în căile respiratorii superioare a) oprirea hemoragiei externe;
sunt: b) permeabilizarea căilor respiratorii
a) pacientul nu poate vorbi, tuşi, respira; superioare;
b) pacientul e cuprins de panică; c) imobilizarea fracturilor osoase.
c) pacientul duce mâna la gât. 90.Primul ajutor in caz de arsură constă in:
83.Primul ajutor în cazul corpilor străini a) administrarea de antialgice;
supraglotici constă în: b) administrarea de antialergice;
a) prinderea victimei din spate cu c) administrarea de antiinflamatoare
pumnul în regiunea epigastrică şi steroide.
apăsarea regiunii (manevra Heimlich); 91.Degeraturile de gradul I se
b) aşezarea victimei caracterizează prin.
în decubit lateral a) eritem;
stâng; b) flictene;
c) aplicarea unei c) gangrena.
lovituri interscapular.

170
92.Care sunt factorii care favorizează c) contuzia sau secţionarea măduvei
degeraturile: spinării.
a) frigul umed; 99.Un accidentat cu stop cardiorespirator
b) frigul uscat; prezintă:
c) imobilitatea prelungită; a) respiraţie superficială, puls filiform,
d) incălţămintea lejeră. hipotensiune arterială conştientă pierdută;
93.Pentru acordarea primului ajutor in cazul b) respiraţie profundă, puls tahicardie, stare
electrocutării: de inconştienţă;
a) se efectuează resuscitarea c) respiraţie oprită, puls absent, stare de
cardiorespiratorie ca primă măsură; inconştienţă, paloare midriază, relaxare
b) se indepărtează sursa de curent şi apoi sfincteriană.
se face resuscitarea cardiorespiratorie; 100.In resuscitarea respiratorie prima
c) se transportă victima la spital. manevră este:
94.Care din următoarele manevre se a) administrarea oxigenului;
practică in cazul muşcăturilor de şarpe b) asigurarea permeabilităţii căilor
veninos: respiratorii;
a) incizia şi excizia ţesutului cutanat in zona c) insuflaţia aerului gură la gură.
lezată; 101.Care este timpul limită de acţiune in
b) aplicarea garoului deasupra leziunii; reanimarea cardio-respiratorie?
c) aspiraţie locală şi administrare de ser a) 3- 4 minute;
antiveninos. b) 8-10 minute;
95.Primul ajutor in cazul unui pacient cu c) 20 minute.
intoxicaţie acută constă in: 102.Pentru respiraţia gură la gură sau gură
a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi la nas, accidentatul se va afla in următoarea
provocarea vomei; poziţie:
b) efectuarea unui tubaj duodenal cu a) decubit lateral drept;
administrare de antidot; b) in orice poziţie;
c) efectuarea manevrelor de respiraţie c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in
artificială şi administrare de antidot. hiperextensie.
96.In cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a 103.In edemul pulmonar acut pacientul se
efectua spălătura gastrică este strict aşează in:
necesar: a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat
a) acordul pacientului; restul corpului;
b) să caştigi increderea pacientului; b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul
c) să cunoşti natura substanţei ingerate. corpului;
97.In accidentele maxilofaciale, hemostaza c) poziţie şezand, cu picioarele atarnand la
provizorie pentru artera temporală marginea patului.
superficială,se face prin compresiune 104.Pentru intervenţiile de urgenţă in
directă pe: edemul pulmonar acut asistenta medicală
a) regiunea preauriculară; pregăteşte:
b) marginea inferioară a mandibulei; a) instrumente pentru sangerare şi
c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte. oxigenoterapie;
98.In acordarea primului ajutor unui b) medicaţie tonică cardiacă;
accidentat cu fractură de coloană vertebrală c) trusa pentru traheostomie.
se evită 105.In starea de şoc indiferent de cauza sa
flectarea capului pe torace şi a toracelui pe se produce:
abdomen pentru că se poate produce: a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor
a) şoc hemoragie; metabolice la nivelul ţesuturilor;
b) accentuarea durerilor; b) tulburări renale;
c) tulburări respiratorii.

171
106.Starea de colaps vascular se b) poziţia decubit ventral;
recunoaşte după următoarele manifestări de c) poziţia semişezandă;
dependenţă: d) poziţia decubit lateral (de siguranţă).
a) pacient inert, somnolent, cu tegumente 112.Care sunt simptomele caracteristice
palide şi reci, hipotensiune, puls filiform; care preced coma de cauză meningeană:
b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv; a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
c) pacient somnolent, transpirat. b) hemiplegie, afazie;
107.Criza de angină pectorală durează in c) agitaţie psiho-motorie, sete de aer.
general sub: 113.Existenţa hemiplegiei in cadrul comelor
a) 5 min.; semnifică:
b) 15 min.; a) o leziune meningeană;
c) 30 min. b) o leziune cerebrală;
108.Durerea coronariană ce survine la efort, c) o leziune medulară.
emoţii, frig, are o durată intre 3-15 min. şi 114.Semnul caracteristic al sindromului
care cedează la nitroglicerină este meningean din cadrul comei este:
caracteristică in: a) redoarea de ceafă;
a) angina pectorală; b) hemiplegia;
b) infarct miocardic acut; c) hipertensiunea arterială.
c) stenoză mitrală. 115.Conduita de urgenţă in cazul corpilor
109.Unul din semnele pneumotoraxului străini vii auriculari este:
este: a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură
a) spută cu sange; cu seringa Guyon;
b) durere toracică surdă; b) extracţia corpului cu pensa;
c) absenţa mişcărilor toracice in timpul c) spălătură cu seringa Guyon - apă
respiraţiei. distilată.
110.Pacientul inconştient, comatos, poate fi 116.Conduita de urgenţă in cazul corpilor
transportat in poziţie: străini esofagieni este:
a) decubit dorsal tară pernă; a) provocarea de vărsături pentru
b) decubit lateral sau semi-ventral; eliminarea corpului străin;
c) Trendelenburg. b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală;
111.In care poziţie trebuie transportat un c) extragerea sau impingerea corpului străin
comatos cerebral: prin procedee oarbe.
a) poziţia decubit dorsal;

BAREM DE CORECTARE CONDUITA ÎN URGENȚE MEDICO – CHIRURGICALE

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 141
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2. F idem 141
3. A idem 141
4. A idem 141
5. F idem 141
6. A idem 141
7. A idem 141
8. F idem 141
9. A idem 141

172
10. F idem 141

TESTUL II- ASOCIERI


NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
A
1. B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 137
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2. C idem 137
3. E idem 137
4. A idem 137
5. D idem 137
B
1. C Urgente medico-chirurgicale – Sinteze, 32
Lucretia Titirca, Editura Medicala, 1999
2. A idem 42,43
3. B idem 37
4. D idem 25
5. E idem 79,81
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERNA
1. c Teste pentru asistenti medicali, Liliana 54
Rogozea, Editura Romprint, Brasov, 2003
2. c idem 42
3. b idem 42
4. b idem 44
5. b idem 42
6. b idem 42
7. b idem 42
8. b idem 41
9. a idem 41
10. b idem 41
11. a idem 41
12. c idem 38
13. c idem 38
14. a idem 37
15. b idem 39
16. b idem 36
17. b,c idem 36
CHIRURGIE
18 b,d Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 460
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu,
Editura Medicala, 2007
19 a,c idem 460
20 d idem 461
21 a idem 461

173
22 b,d idem 461
23 c idem 461
24 a,c,d,e idem 463
25 b,c,d idem 465
26 a,c,d idem 465
27 b,d idem 466
28 a,c,d idem 466
29 c,d idem 467
30 a,b idem 467
31 c,d idem 467
32 a,c,d idem 351
33 b,c idem 351
34 b,d idem 351
35 b idem 348
36 b,d idem 351
37 b,c idem 415
38 a,d idem 415
39 a,c,d idem 415
40 b,d idem 416
41 b,c idem 416
42 b,c,e idem 418
43 a,c,d idem 418
44 a,c,d idem 419
45 a,d idem 421
46 b,d idem 421
47 a,c,d idem 422
NURSING
48 a,b 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 132
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
49 a,c idem 132
50 c idem 132
51 b,c idem 132
52 a,b idem 133
53 c idem 133
54 a,b idem 133
55 b idem 133
56 c idem 133
57 a,c idem 134
58 c idem 134
59 a,b idem 134
60 b idem 134
61 b,c idem 135
62 c idem 135
63 c idem 135
64 b idem 136
65 c idem 136
66 a,c idem 136

174
67 b,c idem 136
68 c idem 136
69 a,c,d,e idem 137
70 a,b idem 137
71 a,b idem 137
72 b,c idem 137
73 a,b idem 138
74 b,c,d idem 138
75 a,b,c idem 138
76 a,b idem 138
77 b idem 139
78 a,b,c idem 139
79 c idem 139
80 b idem 139
81 c idem 139
82 a,b,c idem 139
83 a,c idem 140
84 b idem 140
85 c 1555 teste de evaluare continua in nursing – 209
coordonator Mioara Mincu – Editura Carol
Davila, Bucuresti, 2002
86 c idem 209
87 a,b,c idem 209
88 b idem 209
89 b idem 210
90 a idem 210
91 a idem 210
92 c idem 210
93 b,c idem 211
94 a,b,c idem 211
95 a idem 211
96 c idem 211
97 a idem 211
98 c idem 212
99 c idem 213
100 b idem 213
101 a idem 213
102 c idem 213
103 c idem 214
104 a,b idem 214
105 a,c idem 214
106 a idem 214
107 b idem 214
108 a idem 214
109 c idem 214
110 b idem 215
111 b,d idem 215
112 a idem 215

175
113 b idem 215
114 a idem 215
115 a idem 216
116 b idem 216

1. CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN HEMOPTIZIE

BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corectă, logică si se utilizează terminologia medicală – 5


puncte.
2. Enumeră intervenţiile autonome şi delegate ale asistentei medicale:
• Repaus absolut, se asigură poziţia semisazând – 2 puncte (pag. 29);
• Cameră bine aerisită – 1 punct(pag. 29);
• Repaus vocal absolut, comunicare prin semne – 1 punct(pag. 29);
• Hidratare – prin administrare de lichide reci – 0,5 puncte(pag. 29);
• înghiţituri mici, repetate – 0,5 puncte(pag. 29);
• Respiraţie pe nas, lentă, profundă – 1 punct(pag. 29);
• Pentru obţinerea vasoconstricţiei, se aplică pungă cu gheaţă pe regiunea sternală
(sau alt loc presupus sangerând) – 1 punct(pag. 29);
• Se masoară funcţiile vitale (TA, P, T, R) cu un minim de traumatizare a pacientului –
2 puncte(pag. 29);
• Combaterea tusei, fără indicaţia medicului (antitusive, diverse forme de prezentare –
tablete, picături) – 2 puncte(pag. 29);
• Medicaţie hemostatică ( exemple, cale de administrare) şi soluţii hipertone (exemple,
cale de administrare) – 2 puncte(pag. 29);
• Igiena pacientului şi transportul la spital sub stricta supraveghere – 2 puncte(pag.
29).

Bibliografie: L. Titircă – Urgenţe medico-chirurgicale, sinteze pentru cadre medii, Editura


Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.

176
2.PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA PARACENTEZĂ

BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corectă, logică si se utilizează terminologia medicală – 5


puncte.
2. Pregătirea psihică:
• Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în
timpul puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 1 punct (pag. 54)
• Asigurarea securităţii şi intimităţii – 1 punct (pag. 54)
3. Pregătirea fizică:
• Se invită să urineze (dacă este cazul, se va face sondaj vezical) – 1 punct (pag. 54)
• Se dezbracă regiunea abdominală – 0,5 puncte (pag. 54)
• Se cântareşte pacientul – 0,5 puncte
• Se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal în pat, peste cearceaful împăturit în
lung, cu flancul stâng la marginea patului şi trunchiul uşor ridicat – 3 puncte (pag. 54)
• Masurarea circumferinţei abdominale – 1 punct (pag. 54)
4. Îngrijirea pacientului după puncţie:
• Se aşează comod în pat, astfel ca locul puncţiei să fie cât mai sus pentru a evita
presiunea asupra orificiului şi scurgerea lichidului în continuare – 1 punct (pag. 54)
• Se aplică pansament steril – 1 punct
• Se asigură o temperatură optimă în încăpere şi linişte – 1 punct (pag. 54)
• După 6 ore se îndepărtează cearceaful strâns în jurul abdomenului – 1 punct (pag.
54)
• Se măsoară circumferinţa abdominală (sau se cantareste )şi se notează – 1 punct
(pag. 54)
• Se suplineşte pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale – 1 punct (pag. 54)
• Se monitorizează pulsul, tensiunea arterială, se notează valorile înregistrate în
primele 24 de ore – 1 punct (pag. 54)
• Se schimbă pansamentul, in condiţii de asepsie perfectă – 1 punct (pag. 54)

Bibliografie: L. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura


Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.

177
3. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE

BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala – 5


puncte.
2. Pregătire psihică :
• Anunţarea pacientului şi calmarea acestuia pentru a reduce anxietatea, solicitarea
consimţământului scris – 0,5 puncte (pag. 233)
• Explicarea necesităţii executării şi efectelor dezagreabile ale investigaţiei– 1 punct
(pag.233)
3. Pregătirea fizică:
• Anunţarea pacientului să nu mănânce şi să nu fumeze în dimineaţa zilei de
examinare şi în seara precedentă investigaţiei – 1 punct (pag.233)
• Evacuarea stomacului prin spălătură gastrică cu apă călduţă, în seara zilei
precedente, dacă evacuarea e deficitară – 2 puncte (pag.233-234)
• Administrarea medicaţiei recomandate pentru sedarea pacientului sau pentru
prevenirea unor incidente - accidente – 1punct (pag.233)
4. Îngrijirea pacientului după tehnică:
• Supraveghere încă o jumătate de oră în camera unde a fost examinat – 1 punct
(pag.234)
• Transportul pacientului la salon – 1 punct (pag.234)
• Supraveghere atentă timp de 2 ore după terminarea examinării (să nu manînce, să
nu bea) – 2 puncte (pag.234)
• Avertizarea pacientului căruia i s-a prelevat biopsie să nu consume alimente fierbinţi
– 1 punct (pag. 234)
• Introducerea sondei gastrice şi eliminarea aerului şi mucozităţilor, la indicaţia
medicului, dacă pacientul nu reuşeşte să elimine mucusul şi aerul din stomac şi
acuză dureri – 3 puncte (pag.234)
• Inhalaţii cu mentol, pentru evitarea senzaţiilor neplăcute din gât – 1 punct (pag. 234).

Bibliografie: L. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura


Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.

178
4. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE -
BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala – 5


puncte.
2. Pregătire psihică :
• Informarea pacientului, convingându-l asupra necesităţii examenului, asupra riscului
pe care şi-l asumă refuzându-l şi asupra faptului că, deşi neplăcut, examenul nu e
dureros în sine, iar incidentele sau accidentele survin foarte rar, solicitarea
consimţământului scris - 1 punct (pag. 227-228)
• Creearea unui climat de siguranţă pentru a asigura cooperarea lui în toate
momentele examinării, punându-l în legătură cu alţi pacienţi cărora li s-a efectuat
această examinare – 1 punct (pag.228)
3. Pregătirea fizică:
• Anunţarea pacientului să nu mănânce în dimineaţa zilei de examinare – 1 punct
(pag.228)
• Testare la xilină 2%, în ziua premergătoare examinării, pentru a depista o alergie la
acest anestezic – 1 punct (pag 228)
• La indicaţia medicului, pacientul va fi sedat atât în seara premergătoare explorării,
cât şi în dimineaţa zilei respective – 1 puncte (pag.228)
• Pentru anestezie, se aşează pacientul pe un scaun, în mâna dreaptă va ţine o tăviţa
renală sau o scuipătoare, iar cu mâna stângă, după ce îşi deschide larg gura, îşi
scoate limba, şi-o imobilizează cu două degete deasupra şi policele dedesupt - 2
puncte (pag.228)
• Într-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu xilină 2%, îi anesteziază limba,
orofaringele şi hipofaringele, urmând să anestezieze arborele traheobronşic,
instilând, picătură cu picătură, anestezicul uşor încălzit, cu ajutorul unei seringi
laringiene – 2 puncte (pag.228)
• Conducerea pacientului la sala de bronhoscopie – 1 punct (pag.228)
4. Îngrijirea pacientului după bronhoscopie:
• Transportul pacientului la salon – 1 punct (pag.229)
• Pacientul nu va mănca o oră – 1 punct (pag.229)
• Supravegherea parametrilor vitali (puls, TA, etc) – 1 punct (pag.229)
• Anunţarea medicului dacă survin modificări ale parametrilor vitali – 1 punct (pag.229)
• Asistenta va avea pregătită medicaţie hemostatică, pe care o va administra în cazul
unei hemoptizii, chiar înainte de a anunţa medicul (adrenostazin, E.A.C., venostat) -
1 punct (pag.229)

179
Bibliografie: L. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura
Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.

5.PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPĂ TORACOCENTEZĂ-


BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Are scris lizibil, exprimare corectă, logică, utilizează terminologia medicală – 5 puncte.
2. Pregărirea psihică:
• Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în
timpul puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 2 puncte (pag. 50)
• Încurajarea pacientului, asigurarea confortului – 1 punct (pag. 42)
3. Pregătire fizică:
• Administrare de atropină (1 fiolă) cu 30 de minute înaintea puncţiei, pentru a preveni
accidentele – 1 punct (pag. 50)
• Precizarea rolului atropinei (scade excitabilitatea generală şi a nervului
pneumogastric) – 1 punct (pag. 50)
4. Precizarea poziţiei pacientului:
• Şezând la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un
scăunel, cu mâna de partea bolnavă ridicată peste cap pâna la urechea opusă sau
cu trunchiul uşor aplecat în faţă, cu antebraţele flectate pe braţe, cu mâinile la ceafă,
coatele înainte – 3 puncte (pag.50)
• Pacienţii cu stare buna se aşează călare pe un scaun cu spătar, antebraţele fiind
sprijinite pe spătarul scaunului - 2 puncte (pag. 50)
• Pacienţii în stare gravă se aşează în decubit lateral, pe partea sănătoasa, la
marginea patului – 2 puncte (pag. 52)
5. Îngrijirea pacientului după puncţie:
• Repaus la pat pe o perioadă prescrisă de medic – 1 punct (pag. 52)
• Supraveghere (puls, tensiune arterială, respiraţie, culoarea tegumentelor, periodic) –
1 punct (pag. 52)
• Informarea imediată a medicului în cazul apariţiei cianozei, dispneei, tahicardiei,
secreţiilor bronşice – 1 punct (pag. 52)

180
Bibliografie: L. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura
Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.

6. ÎNGRIJIRILE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE ÎN LĂUZIA IMEDIATĂ (definiţie,


semne, intervenţii)
BAREM DE CORECTARE/NOTARE

1. Scrisul este lizibil , exprimarea corectă , logică si se utilizează termeni medicali – 5


puncte
2. Defineşte lăuzia imediată - 1 punct
• lăuzia imediată = lăuza în primele 2 ore după naştere când se consolidează
hemostaza
3. Urmăreşte semnele specifice lăuzei în lăuzia imediată – 5 puncte
(enumerarea a 5 semne din 7):
• oboseală;
• tendinţă la somn;
• puls rar, bradicardic;
• uneori frison;
• uter dur , contractat;
• glob de siguranţă la nivelul ombilicului;
• sângerare moderată.
4. Precizează intervenţiile asistentei medicale :
• masaj uterin , transabdominal – 1 punct , pentru favorizarea retracţiei uterine –
1punct şi formarea globului de siguranţă – 1 punct
• supraveghează faciesul şi comportamentul lăuzei – 1 punct
• antrenează lăuza în discuţii pentru a nu adormi – 1 punct
• administrează ceai , limonadă – 1 punct
• controlează funcţiile vitale – 1 punct
• depistează semnele şocului hipovolemic – 1 punct
• transportă lăuza la salon – 1 punct

Total: 20 puncte

181
BIBLIOGRAFIE: L. Titircă - Îngrijiri speciale acordate paicenţilor de către asistenţii medicali,
Manual pentru colegiile şi şcolile postliceale sanitare, Editura Viaţa Medicală Românească-
2008

7. AŞEZAŢI ÎN ORDINE PRIMELE ÎNGRIJIRI ACORDATE NOU-NĂSCUTULUI ÎN SALA


DE NAŞTERE
BAREM DE CORECTARE/NOTARE

1. Scrisul este lizibil , exprimare corectă , logică şi se utilizează termeni medicali -5 puncte
2. Dezobstruarea căilor respiratorii, prin aspirarea secreţiilor din nas şi gură cu o sondă
Nelaton de dimensiune mică - 1 punct
3. Aprecierea stării fătului la naştere 1 punct - (pentru identificarea a 4 din cei 5 parametrii
ai scorului Apgar - 2 puncte) :
• respiraţia;
• ritmul cardiac;
• tonicitatea musculară;
• reflexul de iritaţie;
• coloraţia tegumentelor.
4. Pensarea şi secţionarea cordonului ombilical-se aplică 2 pense hemostatice una la 10-
15 cm de la inserţia abdominală a ombilicului, iar a doua înspre vulva parturientei – 0,5
puncte şi se secţionează între cele 2 pense- 0,5 puncte
5. Ligaturarea cordonului ombilical cu clamp ombilical- 1 punct
6. Pansarea cordonului ombilical cu comprese sterile de tifon- 0,5 puncte , stropite cu
alcool de 70 grade- 0,5 puncte
7. Stabilirea identităţii nou-născutului prin fixarea unei brăţări sau colier- 1 punct
8. Examinarea sumară a nou-născutului - se stabileşte sexul - 0,5 puncte şi se cercetează
integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformaţii vizibile-0,5 puncte
9. Prevenirea oftalmiei gonococice- se face instilând în fundul de sac conjunctival picături
de soluţie proaspătă de nitrat de Ag 1%-1 punct
10. Determinarea datelor antropometrice- se măsoară nou-născutul -0,5 puncte şi se
cântăreşte- 0,5 puncte
11. Ingrijirea tegumentelor- se usucă tegumentele prin tamponare cu un scutec steril,
încălzit; - 0,5 puncte , se îndepărtează surplusul de vernix caseosa-0,5 puncte
12. Infăşarea cu scutece sterile – 1 punct
13. Transportul de la sala de naşteri în salonul de nou-născuţi - se face cu blândeţe în
condiţii de protecţie termică. - 1 punct
14. Pentru aşezarea în ordine a primelor îngrijiri acordate nou-născutului se acorda :- 1
punct

Total: 20 puncte

182
Bibliografie: Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor – Manual pentru licee sanitare-
Coordonator Georgeta Aurelia Baltă- Editura Didactică şi Pedagocică Bucureşti –Ediţia
1988.

8. ÎNGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII


BAREM DE CORECTARE/NOTARE

1. Scrisul este lizibil , exprimare corectă , logică si se utilizează termeni medicali - 5 puncte
2. Asigurarea unei perfecte linişti ambientale - prin îndepărtarea persoanelor străine
liniştirea aparţinătorilor – 1 punct
3. Împiedicarea autotraumatizării – poziţie culcată departe de surse de foc, de obiecte tari
sau tăioase, va fi supravegheat să nu cadă din pat , introducerea unui rulou între arcadele
dentare la copilul cu dinţi - 2 puncte
4. Desfacerea gulerului şi înlăturarea îmbrăcăminţii în exces - 1 punct
5. Menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii , copilul fiind aşezat în poziţie de securitate :
decubit lateral, semipronaţie , evitând căderea limbii în hipofaringe - 1 punct
6. Aspirarea secreţiilor ( 0,5 puncte) prin intermediul unei sonde din material plastic
introdusă în orofaringe( 0,5 puncte) -1 punct
7. Administrarea medicaţiei anticonvulsivante: diazepam IV lent , diluat în apă distilată sau
IM -1 punct
8. În lipsa diazepamului se administrează IM fenobarbital –1 punct
9. Nu se asociază diazepam cu fenobarbital –1 punct
10. În caz de febră măsuri hipotermizante- supozitoare antitermice ( paracetamol,
aminofenazonă, aspirină) – un exemplu – 1 punct
11. Nu se recomandă împachetări reci, stropiri cu apă rece, producerea de excitaţii asupra
copilului - 1 punct
12. Transportul la spital este obligatoriu pentru precizarea diagnosticului şi tratamentul
etiologic - 1 punct
13. După terminarea accesului convulsivant asistenta se va îngriji de toaleta parţială şi va
asigura lenjerie curată-1 punct
14. În tot timpul transportului asistenta medicală va supraveghea respiraţia , coloraţia
tegumentelor, starea de conştienţă, semne neurologice asociate, T.A , puls - 2 puncte (
enumerarea a 4 semne din 6)

Total: 20 puncte

183
Bibliografie: Urgenţe Medico- Chirurgicale – Sinteze pentru asistenţii medicali – Lucreţia
Titircă –Editura Medicală Bucureşti , 2012

9.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.G


BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncte
2. Pregatirea pacientului pentru E.K.G de repaus consta in:
• pregatirea psihica pentru a inlatura factorii emotionali (1p);
• transportul pacientului in sala de E.K.G. se face de preferinta cu caruciorul cu 10-
15 minute inaintea examinarii .Pozitia in timpul examinarii va fi decubit dorsal (1 p);
• asigurarea temperaturii camerei in jur de 20 0 C pentru ca frigul poate produce
contractii musculare ,iar temperatura excesiva transpiratii care pot modifica
conductibilitatea pielii falsificand inregistrarea (1p);
• in zonele unde urmeaza sa fie montati electrozii , se aplica gel sau solutie salina
pentru asigurarea conductibilitatii electricitatii (1p);
• montarea electrozilor se face pe partile moi, de preferinta in regiunile fara pilozitati
(1p);
3. Electrozii de la nivelul membrelor se aplica astfel:
• rosu la mana dreapta (0,5 p);
• galben la mana stanga (0,5p);
• negru la piciorul drept (0,5 p);
• verde la piciorul stang (0,5 p);
4. Electrozii de la nivelul peretului toracic se aplica astfel:
• v1 (rosu) pe marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
• v2 (galben) pe marginea stanga a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
• v3 (verde) la mijlocul liniei care uneste v2 cu v4 (1 p);
• v4 (maro) in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara (1 p) ;
• v5 (negru) pe orizontala care porneste de la v 4 pana la intersectia cu linia axilara
anterioara (1 p);
• v6 (mov) la intersectia orizontalei dusa din v 4 si linia axilara medie stanga (1p).
5. Asistenta medicala va nota: numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea,
greutatea,ora si data efectuarii precum si medicatia cardiaca daca este cazul. (2p).

Bibliografie Manual de ingrijiri pe aparate vol 1 Crin Marcean


Pag 138-139

184
10. PRECIZAȚI ACCIDENTELE/INCIDENTELE ÎN CAZUL TRANSFUZIEI DE SÂNGE ȘI
MĂSURILE CE SE POT LUA

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncte
Accidente si incidente
2. Incompatibilitatea de grup in sistemul OAB manifestata sub forma socului hemolitic (1 p)
;
3. Se intrerupe transfuzia la aparitia semnelor precoce (frison, tahicardie,dispnee,
cianoza,stare generala alterata,dureri lombare,retrosternale) (1p+1p 4 exemple din sapte )
(2p)
4. Transfuzarea unui sange alterat (1 p);
5. Infectat cu germeni virulenti care provoaca frisoane puternice la 1-2 ore dupa transfuzie
se incalzeste pacientul cu paturi, buiote si se administreaza bauturi calde,se incepe
antibioterapie masiva,dupa antibiograma sangelui infectat (2 p din care 1 p pt interventii);
6. Infectat cu virusul hepatitei epidemice , cu plasmodiul malariei,spirochete sau brucele -
manifestarile apar dupa trecerea perioadei respective de incubatie (1p+2 exemple din patru)
(1 p);
7. Prezenta substantelor piretogene provoaca frison,cefalee,febra (1 p);
8. Embolie pulmonara cu cheaguri manifestata prin agitatie,cianoza,dureri toracice,tuse
chinuitoare,hemoptizie,febra cu aer , manifestata prin alterarea brusca a starii generale
,ciaroza,dispnee,tensiunea arteriala scazuta,puls filiform,se iau masuri antisoc de catre
medicul anastezist- reanimator (3 p);
9. Hemoliza intravasculara cu blocaj renal,soc poate fi provocata de transfuzia sangelui
neincalzit ;posttransfuzional,acidoza metabolica,stop cardiac prin hipotermie (2 p);
10. Incidente (2p)(cel putin 3 din 5)
• infundarea aparatului cu cheag- se schimba aparatul;
• sangele poate contine cheaguri sau pelicule de fibrina ce se depun pe filtru-se
schimba flaconul si perfuzorul ;
• iesirea acului din vena;
• perforarea venei;
• coagularea sangelui venos refulat in ac- se schimba acul.

Bibliografie Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 183

185
11. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A IMA
BAREM CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncte
2. Interventiile asistentei medicale: - 3 puncte
• pozitionarea bolnavului in decubit dorsal – 1 punct
• interzicerea oricarei miscari – 1 punct
• psihoterapie – 1 punct
3. Sedarea durerii: 4 puncte
• morfina s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct
• mialgin s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct
• fortral i.v. sau i.m. – 1 punct
• daca durerea este de mai mica intensitate se incearca linistirea cu algocalmin,
fenobarbital, codeina – 1 punct
4. Urmarirea TA ( 1 punct )– valoarea normala se mentine prin linie venoasa cu perfuzii ( 1
punct ) cu un exemplu ( 1 punct ): 3 puncte
• glucoza 5%
• dextran
• marisang
• HHC
5. Urmarirea P ( 1 punct )– se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic ( 1
punct )– 2 puncte
6. Caile aeriene se mentin permeabile prin aspiratie – 1 punct
7. Oxigenoterapie – 1 punct
8. Transportul bolnavului – obligatoriu pe targa, insotit de medic si asistenta medicala, cu
unitati coronariene – 1 punct

TOTAL = 20 PUNCTE

186
Bibliografie
Urgente medico- chirurgicale sinteze – Lucretia Titirica pagina 44-45

12. PRECIZATI SCOPUL ,TEHNICA SI INTERPRETAREA PENTRU PROBELE DE


COMPATIBILITATE (DIRECTA IN VITRO SI INDIRECTA IN VIVO) IN CAZUL
TRANSFUZIEI SANGUINE

BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncte
2. Proba de compatibilitate-directa in vitro –Jenbreau
• Scop (1 p)
- deceleaza anticorpii din serul bolnavului, care ar putea distruge eritrocitele
donatorului;
- pune in evidenta incompatibilitatea in sistemul OAB,prezenta de anticorpi imuni in
sistemul Rh (daca primitorul este Rho(D) negativ si are anticorpi anti- Rho (D),iar
donatorul Rh- pozitiv a fost gresit determinat de Rh- negativ).
• Executie (5p)
- recolteaza sange prin punctie venoasa in conditii de asepsie (1 p);
- pune o picatura din plasma primitorului pe o lama peste care adauga eritrocite de la
donator (1 p)
- respecta proportia de 1/10 intre hematii si ser (1 p);
- citeste rezultatul dupa 5 minute , la rece (1 p);
- adauga o picatura de papaina si introduce lama la termostat timp de 30 minute si
citeste rezultatul (1 p);
• Interpretare: (1 p)
- daca in picatura se produce aglutinarea, sangele primitorului nu este compatibil cu
sangele donatorului
- daca nu se produce aglutinare, sangele este compatibil si poate fi transfuzat.
3. Proba de compatibilitate in vivo biologica Oelecker
• Scop (1 p)
- verificarea obligatorie a modului cum reactioneaza primitorul fata de sangele introdus
prin transfuzie.
• Executie
- instaleaza aparatul de transfuzie in conditii de asepsie si lasa sa se scurga prin
picurator primii 20 ml de sange (1 p);
- regleaza ritmul de scurgere la 10-15 picaturi/minut,timp de 5 minute si
supravegheaza foarte atent pacientul timp de 5 minute (1 p);

187
- daca apar semnele incompatibilitatii de grup (senzatie de frig ,frison, cefalee dureri
lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei) intrerupe transfuzia si anunta medicul
(2p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, introduce din nou 20ml sange in ritm
mai rapid,dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut si supravegheaza
pacientul timp de 5 minute (2 p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, continua transfuzia in ritmul
prescris(1 p).

Bibliografie
Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 177-
13. CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI – IMOBILIZAREA PROVIZORIE

BAREM DE CORECTARE/NOTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala – 5


puncte.
2. Scopul – 5 puncte (pag.349):
• Pune in repaus tesuturile traumatizate (impiedica miscarile active si pasive)- 1 punct;
• Mentine osul in axa corecta a membrului – 1 punct;
• Diminueaza durerea – 1punct;
• Evita complicatiile (sectionari de vase, nervi, perforarea tegumentelor si transformarea
fracturilor inchise in fracturi deschise- specifica doua complicatii) –2 puncte.
3. Principiile imobilizarii corecte si mijloace folosite – 10 puncte (pag.350);
• Axarea relativa a segmentului imobilizat – 2 punct;
• Imobilizarea sa cuprinda obligatoriu articulatiile de deasupra si dedesubtul focarului de
fractura – 2 punct;
• Imobilizarea se adapteaza reliefului anatomic al regiunii interesate – 1 punct;
• Imobilizarea sa fie simpla pentru a putea fi aplicata si de persoane mai putin instruite – 1
punct;
• Mijlocul de imobilizare sa nu ingreuneze circulatia sanguina (sa nu fie fie prea strans,
prea lejer)- 2 puncte;
• Mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie – 2 puncte
- specifice, un exemplu (atele Cramer, aparat gipsat circular, atela gipsata, atele din lemn,
atele din material plastic simplu sau gonflabil) – (1punct);
- improvizate, un exemplu (scandurele de lemn, rigle, placaj, bete, bastoane, umbrele,
coada de matura, schiuri, scoarta de copac) – (1 punct)

Total = 20 puncte.

188
Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

14. PRECIZATI SEMNELE SI INGRIJIRILE SPECIFICE IN CRIZA MAJORA DE


EPILEPSIE
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Elevul are scris lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala –
5 puncte.
2. Recunoasterea semnelor si simptomelor crizei majore
• Faza prodromala – poate aparea cu cateva ore sau cu cateva zile inaintea crizei, cu
urmatoarele manifestari: migrena, nevralgii, parestezii, stare de rau nedefinit, tulburari de
comportament (depresie, furie, irascibilitate, agresivitate sau din contra, euforie)- 1 punct
• Criza propriu-zisa, care cuprinde: (5 puncte )
- aura epileptica – semne care preced criza cu cateva zeci de secunde: mioclonii la
nivelul unui segment, clipitul pleoapelor, furnicaturi, arsuri, halucinatii vizuale, olfactive,
auditive (zgomote), anxietate. (0.5p) Aura avertizeaza pacientul despre iminenta unei
crize, permitandu-i acestuia sa ia pozitii protective (sa se aseze sau sa se culce pentru
a nu cadea). Aura nu apare insa intotdeauna. (0,5p)
- debutul este, in general, brutal cu paloare brusca, pierderea constientei si prabusirea
pacientului- 0,5p
- pierderea constientei- urmata imediat de:convulsie tonica (contractie bilaterala tonica
a tuturor muschilor; picioare intinse; bratele flectate; maxilarul inclestat; ochii se dau
peste cap; pupilele se dilata si devin fixe); oprirea respiratiei, cianoza (faza dureaza 15-
20 secunde);1p
- convulsii clonice (dureaza 1-2 min); miscari violente ale membrelor, capului, muscarea
limbii, spuma abundenta la nivelul gurii, incontinenta de urina si fecale – 1p
- dupa faza clonica- individul pare ametit, confuz, dureri de cap, dureri musculare,
respiratie zgomotoasa, uneori criza este urmata de stare comatoasa sau de un somn
profund, cu reflexe abolite, midriaza.1p
• Dupa revenire – amnezia crizei este totata.0,5p
3. Interventiile asistentei in cursul crizei- 6 puncte
• nu lasa niciodata persoana singura si se aseaza in pozitie orizontala ( pe pat, podea) si
se intoarce corpul sau capul intr-o parte, pentru a ajuta pacientul sa respire
• se introduce intre dinti (arcadele dentare), pe partea laterala, un obiect moale (de cauciuc
sau orice material textil), o batista rulata. Nu se forteaza maxilarul.
• se desface cravata, gulerul, centura- pentru a nu fi impiedicata respiratia

189
• se indeparteaza obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea
• nu se imobilizeaza fortat pacientul pentru ca se pot produce fracturi din cauza contracturii
musculare, eventual se proteajeaza pacientul de accidentari prin ridicarea barele laterale ale
patului, etc
• se administreaza tratamentul recomandat de medic
4. Interventiile asistentei dupa criza - 3 puncte
• se verifica permeabilitatea cailor respiratorii
• se curata cavitatea bucala, se aspira secretiile (saliva, secretiile bronsice)
• se monitorizeaza functiile vitale si vegetative
• se verifica eventualele leziuni sau limba muscata
• in caz de hipotermie se aplica sticle de apa calda iar in caz de hipertermie se aplica
impachetari reci
• se asigura igiena corporala (dupa incontinenta)
• se ajuta pacientul sa se orienteze in timp si spatiu

Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali- pag 316
Total = 20 puncte.

190
15.TESTAREA SENSIBILITATII ORGANISMULUI LA PENICILINA (PREGATIREA
PACIENTULUI SI A MATERIALELOR, TEHNICA, INTERPRETARE)
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala – 5
puncte
2. Pregatirea psihica si fizica a pacientului- 2 puncte
- pregatirea psihica: se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe
care le va prezenta in timpul injectiei
- pregatirea fizica: se aseaza in pozitie confortabila
3. Pregatirea materialelor necesare efectuarii testarii- 2 puncte
- seringi sterile de 0,5 ml , gradate in sutimi de ml si ace sterile
- tampoane sterile si eter
- manusi de protectie
4. Pregatirea dilutiei necesare testarii – 6 puncte
Testarea sensibilitatii organismului la penicilina se face prin teste cutanate (test intradermic
sau prin scarificare) cu dilutii de 100 u/ml sau 1000 u/ml. 2p
Preparare dilutiei:
se dizolva un flacon de penicilina G cristalina de 1 000 000 u.i. in 10 ml SF.
Rezulta 100 000 u.i./ ml 1p
Se scoate 1 ml din acest flacon si se introduce intr-un flacon gol steril. Se adauga alti 9 ml
SF. Rezulta 10 000 u.i. / ml 1p
Se scoate 1 ml din al doilea flacon si se introduce intr-un al treilea flacon gol steril. Se
adauga alti 9 ml SF. Rezulta 1 000 u.i. / ml 1p
Din acest al treilea flacon se trag intr-o seringa sterila mica 0,2-0,4 ml (=200-400 u.i) care se
injecteaza intradermic 1p
5. Efectuarea injectiei intradermice – 3 puncte
- asistenta isi spala mainile si dezinfecteaza locul injectiei
- se intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi
- se prinde seringa in mana stanga (intre policele si mediul mainii drepte) si se patrunde cu
bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului
- se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului
- se observa, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii de portocala,
avand un diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm
- se retrage brusc acul, nu se tamponeaza locul injectiei
6. Supravegherea pacientului – 1 punct
- pacientul este informat sa nu se spele pe antebrat, sa nu comprime locul injectiei
- se citeste reactia
7. Interpretarea reactiei- 1 punct

191
Daca timp de o ora nu apare vreo reactie locala (eritem, papula) sau generala (prurit,
urticarie, edeme), se poate considera ca nu exista alergie la penicilina.

Bibliografie
C. Marcean- Ghid de farmacologie pentru asistenti medicali si asistenti de farmacie- pag 20
Total = 20 puncte

16.CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN REALIZAREA HEMOSTAZEI PROVIZORII


(METODE, PUNCTE DE ELECTIE, APLICAREA GAROULUI:REGULI, MATERIALE,
COMPLICATII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Enumeră corect cele trei metode ale hemostazei provizorii-3 pct. :
• compresiunea manuală în puncte de elecţie -1 pct.
• aplicarea de pansament compresiv direct pe plagă-1 pct.
• hemostaza prin compresiune circulară-aplicarea garoului-1 pct
3. Enumeră corect punctele de elecţie a hemostazei prin compresiune pe un plan osos a
unui vas-4 pct.(se acordă 4 pct. la recunoaşterea a 4 reguli din cele 8):
• pentru plagile din teritoriul arterei faciale se executa compresiunea la nivelul ramurii
inferioare a mandibulei, la aproximativ 1-2 cm de unghiul acesteia;
• pentru plagile din regiunea laterala a scalpului, se poate comprima artera temporala
superficiala, deasupra arcadei zigomatice omolaterale;
• artera carotida comuna se poate comprima pe marginea anterioara a muschiului
sternocleidomastoidian, aproximativ la jumatatea acestuia;
• artera subclaviculara se comprima in cazul hemoragiilor membrului superior –
regiunea proximala (umar, brat), prin apasarea acesteia in depresiunea
subclaviculara, caz in care o comprimam de prima coasta;
• artera humerala se comprima pe humerus la nivelul santului bicipital intern (intre
reliefurile muschilor biceps si tricpes brahial);
• arterele radiala si ulnara se comprima pe radius respectiv pe ulna la nivelul
articulatiei radiocarpiene, pe fata anterioara a antebratului in cazul hemoragiilor de la
nivelul mainii;
• artera femurala se poate omprima la nivelul arcadei inghinale;
• artera poplitee se comprima la nivelul fosei omonime;
• in partea posterioara a maleolei mediale se poate comprima artera tibiala posterioara
iar artera pedioasa in primul spatiu intermetatarsian ;
4. Explică realizarea hemostazei prin aplicarea garoului.-4 pct.

192
• enumeră materialele necesare: garou,pansament steril(faşă sau sul),pix,hârtie pt.
bileţelul ataşat la garou-(se acordă 2 pct . la enumerarea a cel puţin 2 elemente) -2
pct
5. Cunoaşte regula de aplicare a garoului ,în funcţie de locul, modul de scurgere a sângelui
şi culoarea sângelui-2 pct. :
*In cazul hemoragiei arteriale (sângele ţâşneşte şi este roşu-aprins), garoul va fi pus
deasupra leziunii. -1pct
*în cazul hemoragiei venoase (sângele curge cu debit constant şi este roşu-închis), garoul
se pune sub leziune. -1 pct.
6. Cunoaşte regulile de menţinere şi întreţinere a garoului pe timpul transportului spre
spital-2 pct.
• timpul total cât poate fi menţinut garoul este de 2 ore, cu condiţia ca intermitent, la
15-30 de minute, acesta să fie ridicat câteva minute, pentru a permite vascularizaţia
ţesuturilor situate sub garou. In timpul cât garoul este ridicat se va face compresiune
digitală, pentru a preveni pierderea de sânge.-1 pct
• după aplicarea garoului, se va ataşa de acesta un bilet pe care se va nota
ora/minutul aplicării şi bolnavul va fi dus imediat la spital.-1pct
7. Enumera complicaţii post aplicare a garoului-2 pct. (se acordă punctajul la enumerarea a
cel puţin 2 din cele 3 enunţuri).
• compresiunea asupra nervilor
• gangrene membrului,prin lipsa circulaţiei sanguine
• dilatarea paralitică a vaselor sanguine-,,şocul de garou”

Total 20 puncte

BIBLIOGRAFIE
CHIRURGIE- SPECIALITĂŢI CHIRURGICALE

193
- Editura Medicală, Bucureşti 2005
- Redactor de carte dr. SILVIAN DAŞCHIEVICI
-pag.240-245

17.ÎNGRIJIRILE ACORDATE PACIENŢILOR CU PLĂGI RECENTE PRIN TĂIERE DE


ASISTENTA MEDICALA (SEMNE LOCALE,EXAMINAREA PLAGII, MASURI DE PRIM
AJUTOR, TRATAMENT CURATIV AL PLAGII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Exemplificarea semnelor locale,prezente la plăgile prin tăiere (se acordă punctajul la
enumerarea a cel puţin 3 din cele 5 semne locale) -3pct (lipsa de continuitate la nivelul
pielii,plaga prin tăiere are marginile regulate,sângerare,durere,impotenţă funcţională)
3. Examenul obiectiv al plăgii -1 pct
• cunoaşterea agentului traumatic-0,5 pct
• examinarea pacientului din punct de vedere al integrităţii organelor interne şi-al stării
generale -0,5 pct.
4. Acordarea primului ajutor ,la locul accidentului în caz de plagă prin tăiere-5 pct
• scoaterea pacientului din mediul traumatizant,evaluarea funcţiilor vitale,evaluarea stării
generale-3 pct.
• oprirea provizorie a hemoragiei-1 pct
• Aplicarea unui pansament protector-0,5 pct.
• Transportarea pacientului într-un serviciu de specialitate-0,5 pct.
5. Tratamentul curativ al plăgilor prin tăiere (se acordă punctajul maxim la enumerarea in
ordine corecta a cel puţin 5 din cele 9 intervenţii) - 5 pct
• Calmarea durerii-se administrează Algocalmin,Piafen
• Testarea la anestezice şi efectuarea anesteziei locale
• Efectuarea toaletei locale miniţioase,dezinfecţia tegumentelor din jurul plăgii:
- Raderea pilozităţilor pe o distanţă de cel puţin 10 cm de marginile plăgii
- Spălarea regiuneii cu apă oxigenată,degresarea tegumentului
- Badijonarea circulară din jurul plăgii,cu betadină
- Realizarea hemostazei definitive,ligaturarea vaselor lezate
- Sutura plăgiilor recente(până la 6h de la accident)
- Pansarea plăgii.
6. Administrarea vaccinului antitetanos (A.T.P.A) 0,5 ml subcutanat-1 pct

194
18.PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA
BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 puncte
2. Pregatirea consta in:
• se vor instala una sau mai multe linii venoase -1pct
• se vor urmari si masura TA, P, R, T, SpO2 - 2pct
• se va recolta sange (1pct) pentru HLG completa, glicemie, timpii Quick si Howell,
determinare grup sanguin, Rh, uree sanguina (1pct) -2pct
• se va administra medicatia recomandata de medic- 1pct
• se va monta sonda vezicala permanenta -1pct
• eventualele plagi prezente se vor pansa (1pct) si se vor proteja foarte atent (1pct) -
2pct
• se vor spala cu apa calda si sapun numai zonele cu risc -1pct
• se va rade regiunea supusa interventiei, cu atentie, pentru a nu produce excoriatii -
1pct
• se va badijona zona cu antiseptic -1pct
• daca este cazul , la indicatia medicului se monteaza sonda gastrica (1pct )si se
goleste continutul stomacal (1pct) , prin spalatura gastrica(1pct). - 3pct

195
19.INGRIJIRI MEDICALE POSTOPERATORII DUPA RAHIANESTEZIE
BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Transpotul pacientului din sala de operatie se efectueaza in decubit dorsal.- 1pct
3. Bolnavul va fi asezat in pat in decubit dorsal cel putin 24h (1pct), fara perna (1pct). 2pct
4. Ingrijirea consta in :
• dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul perfuziei -1pct
• se vor supraveghea functiile vitale si vegetative (1pct); pulsul poate fi usor bradicardic
(0,5pct), TA poate fi usor scazuta (0,5pct) - 2pct
• se va urmari revenirea sensibilitatii in membrele inferioare (1pct), aceasta reapare treptat
de la radacina la extremitati (1pct)- 2pct
• se va supraveghea mictiunea (1pct) care poate sa apara spontan (0,5) sau prin sondaj
vezical (0,5pct).-2pct
• pentru a umidifica mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite. -1pct
• se va supraveghea pansamentul care trebuie sa ramana uscat, nu trebuie sa se imbibe de
sange sau serozitate -1pct
• daca apare cefaleea se combate prin aplicare de comprese reci pe zona frontala 1pct
• aparitia gretei, redorii cefei trebuie anuntate medicului -1pct
• pentru a asigura un somn de noapte linistit la indicatia medicului se poate administra un
hipnotic usor. - 1pct

196
20.MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA ACUTA CU MONOXID DE CARBON

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor-1 punct
3. La nevoie se sparg geamurile- 1 punct
4. Scoterea imediata din mediul toxic- 1 punct
5. Asezarea victimei in decubit lateral- 1 punct
6. Degajarea cailor aeriene- 1 punct
7. Capul in hiperextensie- 1 punct
8. Respiratie artificiala daca este cazul- 1 punct
9. Oxigenul este antidotul intoxicatiei cu CO ( 1 punct )
10. Se administreaza imediat ( 1 punct ) prin orice mijloace (sonda nazala, masca faciala,
ochelari de oxigen, izoleta pentru copii ) ( 1 punct pentru precizarea a cel putin 2 mijloace )
11. Debitul este de 10-15 l/minut iar concentratia de 100% in primele 30 de minute
( 2 puncte )
12. Transport de urgenta la spital- 1 punct
13. Supravegherea starii pacientului, functiilor vitale pe timpul transportului- 1 punct
14. Continuarea masurilor de resuscitare pe timpul transportului daca este cazul - 1 punct

197
21.COMELE DIABETICE – SEMNE DE RECUNOASTERE, CONDUITA DE URGENTA

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Interventii autonome si delegate ale asistentei medicale
• Coma diabetica – 8 puncte
➢ Recunoasterea semnelor de coma diabetica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- tegument uscat
- extremitati reci, de aspect violaceu
- pliu cutanat persistent
- uscaciunea limbii, a mucoaselor
- facies supt, nas ascutit
- hipotonia globilor oculari, infundati in orbite
- hipotensiune arteriala, colaps
➢ Administrarea de insulina 20 unitati i.v. ( la domiciliu ) ( 3 puncte )
➢ Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
• Coma hipoglicemica – 7 puncte
➢ Recunoasterea semnelor de coma hipoglicemica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- transpiratii profuse
- agitatie psihica
- contracturi musculare
– convulsii
- hiperflexia osteo-tendinoasa
- hipertonia globilor ocular
- semnul Babinski bilateral
➢ Administrarea de glucoza hipertonica, 20 -30 ml, 20 – 40% ( 2 puncte )
➢ Transport de urgenta la spital ( 1 punct )

198
22.CONDUITA DE URGENT IN CRIZA DE ASTM BRONSIC

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Pozitie sezand ( 1 punct )
3. Pozitia cea mai comoda, sters de transpiratie ( 1 punct )
4. Anuntarea medicului imediat ( 1 punct )
5. Pana la venirea medicului se administreaza: ( 6 puncte )
• medicatie antispastica ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
• bronhidilatatoare ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
• simpatico – mimetice ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
6. Contraindicatii ale simpatico-mimeticelor: ( cel putin 2 contraindicatii ) ( 2 puncte )
• primul acces
• hipertensivi
• coronarieni
• hipertiroidieni
7. Oxigenoterapie ( 1 punct ) ( 3 puncte )
- mod de administrare, exemplu cale ( 1 punct )
- umidificat, debit 6-8 l/minut ( 1punct )
- administrarea la indicatia medicului HHC i.v. ( 1 punct )

199
23.CONDUITA DE URGENTA IN HDS MASIVE
BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Interventiile autonome si delegate ale asistentului medical:
• repaus strict al pacientului ( 1 punct ), pozitia Trendelenburg ( 1 punct )si interzicerea
oricarui efort fizic ( 1 punct ) – 3 puncte
• asigurarea suportului psihic al pacientului si al apartinatorilor si educarea acestora
privitor la importanta respectarii repausului fizic atat la domiciliu cat si pe timpul
transportului - 3 puncte
• colectarea sangelui eliminat de bolnav intr-un vas ( 1 punct ) si prezentarea medicului
( 1 punct ) - 2 puncte
• asigurarea igienei cavitatii bucale ( 1 punct ) fara deplasarea bolnavului prin orientarea
capului acestuia intr-o parte ( 1 punct ) - 2 puncte
• prevenirea socului ( 1 punct ) prin instituirea unei perfuzii ( 1 punct ) cu solutie de
glucoza 5% sau ser fiziologic ( 1 punct ) - 3 puncte
• transportul de urgenta la spital ( 1 punct ) si internare obligatorie ( 1 punct ) - 2 puncte

200
24.INDICAŢI MĂSURILE DE PREVENIRE A ESCARELOR DE DECUBIT.

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Evitarea imobilizării pacientului prin: (5p)
• se schimbă poziţia la 2 sau 3 ore,la nevoie,mai des-1p
• se completează o foaie de supraveghere a escarelor -1p
• se notează orele de schimbare a poziţiei -1p,
• se notează aspectul tegumentelor-1p,
• se notează zonele de masaj-1p
3. Asigurarea confortului pacientului şi menţinerea în stare de igienă perfectă prin:(4p)
• se asigură confortul pacientului-1p
• se evită cutele lenjeriei de pat şi corp-1p
• se spală zilnic tegumentele cu apă şi săpun-1p
• se menţin tegumentele uscate-1p
4. Folosirea materialelor complementare,necesare pentru prevenirea escarelor:(2 p)
• saltele speciale-1p
• perne de diverse forme şi dimensiuni (pentru genunchi,călcâi) -1p
5. Alimentaţie şi hidratare (2 p)
• alimente bogate în proteine -1p
• hidratare cu 1.5 - 2 l /24h -1p
6. Favorizarea circulaţiei sangelui în zonele predispuse la escare-1p
7. Se efectuează masaj în zonele comprimate -1p

201
Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale-
Coordonator Lucrare Lucreţia Titircă-Editura Viaţa medicală Românească-pag-268-270

25.PERFUZIA INTRAVENOASĂ (DEFINIŢIE,SCOP,ACCIDENTE ŞI MĂSURI DE


PREVENIRE).

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Definiţia perfuziei intravenoasa: (2p)
• introducerea pe cale parenterală,picătură cu picătură a soluţiilor medicamentoase.
3. Scop: (5p)
• hidratarea şi mineralizarea organismului(1p)
• administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efect prelungit(1p)
• depurativ,diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici(1p)
• completarea proteinelor sau a altor componente sanguine(1p)
• alimentarea pe cale parenterală(1p)
4. Accidente: (4p)
• hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulmonar acut) (1p)
• embolie gazoasă prin pătrunderea aerului în sistemul circulator (1p)
• flebite,necroze prin revărsarea lichidului în ţesuturile perivenoase (1p)
• coagularea sângelui pe ac sau branulă (1p)
5. Măsuri de prevenire (4p)
• reducerea ritmului sau întreruperea perfuziei (1p)
• se previne prin înlăturarea aerului din perfuzor, înainte de adaptarea perfuzorului la
acul de puncţie (1p)
• supravegherea locului puncţiei în timpul perfuziei (1p)
• perfuzarea lichidului cu soluţie de heparină.(1p)

202
Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale -
Coordonator lucrare: Lucreţia Titircă-Editura Viaţa medicală Românească-pag-134-136

26.CONDUITA DE URGENTA IN SOC ANAFILACTIC

BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Anunţarea medicului-1pct
3. Aşezarea pacientului în poziţie Trendelenburg- 1pct
4. Administrarea medicaţiei: (6pct)
• administrarea adrenalinei(1 pct) ;
-căile de administrare :im,iv,sc,local(1 pct daca se menţionează 2 căi)
-mentionarea diluţiei : 1/1000 în ser fiziologic(1 pct)
-menţionarea ritmului de administrare : lent, 1 ml/min(1 pct daca se mentionează ritm lent)
• administrarea corticoizilor : HHC, iv, lent(1pct);(- dacă se mentionează numai produsul
,fără cale de administrare se notează cu 0.5 pct) ;
-cortizonul se administrează numai dupa administrarea adrenalinei(1 pct)
5. Reechilibrare volemica (2pct) :
• dacă se mentionează numai reechilibrarea volemică se acorda 1 pct
• daca se mentionează reechilibrare numai în caz de hipovolemie se adaugă 0.5 pct
• dacă sunt menţionate soluţiile de perfuzat Dextran 70 şi/sau ser glucozat(0.5 pct)
6. Oxigenoterapie (2pct ):
• daca se mentionează numai oxigenoterapie se acorda 1 pct,
• dacă sunt menţionate -debit 6-8 l/min(0.5pct) şi calea de administrare prin sondă nazală
0.5 pct
7. Administrarea bronhodilatatoarelor (2pct):
• în caz de bronhoconstricţie severă(1 pct)
• Miofilin, iv, lent sau bronhodilatatoare sub formă de aerosoli (Asmopent) (un exemplu ) (1
pct)
8. Bolnavul rămâne sub supraveghere 24 ore (1pct)

203
Bibliografie

Lucreţia Titircă -Urgenţe medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenţii medicali, Editura
Medicală, Bucureşti,2001, pag.270-271

27.COLICA RENALA: SEMNE SPECIFICE SI CONDUITA DE URGENTA

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Recunoaşterea semnelor specifice : 6 pct
• durere (1 pct)
• caracteristicile durerii(intensitate,iradiere,localizare)(1pct)
• nelinişte, agitaţie, anxietate (1 pct)
• poziţie antalgică (1 pct)
• tenesme vezicale (1 pct)
• disurie, polakiurie (1 pct)
3. Enumerarea intervenţiilor autonome şi delegate aplicate în urgentă : 9 pct
• repaus la pat (1 pct)
• calmarea durerii (1 pct), dupa ce s-a exclus eventualitatea abdomenului acut(1
pct),prin :
- aplicaţii locale de caldură (1 pct),
- administrare de analgezice şi antispastice la indicaţia medicului(1 pct)
analgezice(Algocalmin) (1 pct) ;
- antispastice (Scobutil, Papaverina) (1 pct)
• indicarea căii de administrare şi un exemplu (1 pct)
• internare în spital în cazul colicilor rebele la tratament (1 pct)

Bibliografie

Lucretia Titircă -Urgenţe medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenţii medicali, Editura
Medicală, Bucureşti,2001, pag.115

204
205
CUPRINS

1. BAZELE ȘTIINȚEI NURSINGULUI


2. FIINȚA UMANĂ ȘI NURSINGUL
3. TEHNICI ȘI INVESTIGAȚII DE NURSING
4. PROTECȚIE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ
5. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
6. PNEUMOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
7. CARDIOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
8. GASTROENTEROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
9. NEFROLOGIE, UROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
10. CHIRURGIE GENERALĂ ȘI NURSING SPECIFIC
11. ORTOPEDIE , TRAUMATOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
12. BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ȘI NURSING SPECIFIC
13. BOLI METABOLICE,DE NUTRIȚIE ȘI NURSING SPECIFIC
14.DEONTOLOGIE ȘI ETICĂ PROFESIONALĂ
15. GINECOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
16. OBSTETRICĂ ȘI NURSING SPECIFIC
17. PUERICULTURĂ , PEDIATRIE ȘI NURSING SPECIFIC
18. NEUROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
19. PSIHIATRIE ȘI NURSING SPECIFIC
20. CONDUITĂ ÎN URGENȚE MEDICO-CHIRURGICALE
21. SUBIECTE TIP SINTEZĂ/ESEU

206