Culegere AMG PH

TESTE PENTRU EVALUAREA COMPETENȚELOR PROFESIONALE
CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

VALABILE PENTRU
ȘCOLILE POSTLICEALE SANITARE DIN JUDEȚUL PRAHOVA
1
CUPRINS
1. BAZELE ȘTIINȚEI NURSINGULUI

2. FIINȚA UMANĂ ȘI NURSINGUL
3. TEHNICI ȘI INVESTIGAȚII DE NURSING
4. PROTECȚIE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ
5. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
6. PNEUMOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
7. CARDIOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
8. GASTROENTEROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
9. NEFROLOGIE, UROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
10. CHIRURGIE GENERALĂ ȘI NURSING SPECIFIC
11. ORTOPEDIE , TRAUMATOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
12. BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ȘI NURSING SPECIFIC
13. BOLI METABOLICE,DE NUTRIȚIE ȘI NURSING SPECIFIC
14.DEONTOLOGIE ȘI ETICĂ PROFESIONALĂ
15. GINECOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
16. OBSTETRICĂ ȘI NURSING SPECIFIC
17. PUERICULTURĂ , PEDIATRIE ȘI NURSING SPECIFIC
18. NEUROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
19. PSIHIATRIE ȘI NURSING SPECIFIC
20. CONDUITĂ ÎN URGENȚE MEDICO-CHIRURGICALE
21. SUBIECTE TIP SINTEZĂ/ESEU
22. SUBIECTE TIP PROBLEMATIZARE
2
SUBIECTE TIP SINTEZĂ
1) CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN HEMOPTIZIE

2) PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA PARACENTEZĂ
3) PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE
4) PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE
5) PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPĂ TORACOCENTEZĂ
6) ÎNGRIJIRILE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE ÎN LĂUZIA IMEDIATĂ (definiţie,
semne, intervenţii)
7) AŞEZAŢI ÎN ORDINE PRIMELE ÎNGRIJIRI ACORDATE NOU-NĂSCUTULUI ÎN SALA
DE NAŞTERE
8) ÎNGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII
9) ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.G
10) PRECIZAȚI ACCIDENTELE/INCIDENTELE ÎN CAZUL TRANSFUZIEI DE SÂNGE ȘI
MĂSURILE CE SE POT LUA
11) CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A IMA
12) PRECIZATI SCOPUL ,TEHNICA SI INTERPRETAREA PENTRU PROBELE DE
COMPATIBILITATE (DIRECTA IN VITRO SI INDIRECTA IN VIVO) IN CAZUL
TRANSFUZIEI SANGUINE
13) CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI – IMOBILIZAREA PROVIZORIE
14) PRECIZATI SEMNELE SI INGRIJIRILE SPECIFICE IN CRIZA MAJORA DE EPILEPSIE
15) TESTAREA SENSIBILITATII ORGANISMULUI LA PENICILINA (pregatirea pacientului si a
materialelor, tehnica, interpretare)
16) CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN REALIZAREA HEMOSTAZEI PROVIZORII (metode, puncte
de electie, aplicarea garoului:reguli, materiale, complicatii)
17) ÎNGRIJIRILE ACORDATE PACIENŢILOR CU PLĂGI RECENTE PRIN TĂIERE DE
ASISTENTA MEDICALA (semne locale,examinarea plagii, masuri de prim ajutor, tratament
curativ al plagii)
18) PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA
19) INGRIJIRI MEDICALE POSTOPERATORII DUPA RAHIANESTEZIE
20) MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA ACUTA CU MONOXID DE CARBON
21) COMELE DIABETICE – SEMNE DE RECUNOASTERE, CONDUITA DE URGENTA
22) CONDUITA DE URGENT IN CRIZA DE ASTM BRONSIC
23) CONDUITA DE URGENTA IN HDS MASIVE
24) INDICAŢI MĂSURILE DE PREVENIRE A ESCARELOR DE DECUBIT.
25) PERFUZIA INTRAVENOASĂ (definiţie,scop,accidente şi măsuri de prevenire).
26) CONDUITA DE URGENTA IN SOC ANAFILACTIC
27) COLICA RENALA: SEMNE SPECIFICE SI CONDUITA DE URGENTA
28) PRIMUL AJUTOR ACORDAT ÎN CAZUL PLĂGILOR RECENTE PRIN TĂIERE (definiţi
noţiunea de plagă recentă; enumeraţi caracteristicile plăgilor prin tăiere; precizaţi timpii de
acordare a primului ajutor în serviciul de specialitate)
3
MODULUL 13- BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals .
1. Datele necesare cunoaşterii pacientului se obțin numai prin interviu.
2. Interviul este un instrument care permite personalizarea îngrijirilor.
3. Observaţia, ca metodă de culegere a datelor, determină antrenarea tuturor simţurilor.
4. Analiza şi interpretarea datelor, a doua etapă a procesului de îngrijire, presupune formularea
diagnosticului de îngrijire.
5. Planificarea îngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor şi a intervenţiilor ce vor fi aplicate în
îngrijirea pacientului.
6. Pentru aplicarea intervenţiilor de îngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, alţi
membri ai echipei de îngrijire.
7. În timpul aplicării intervenţiilor de îngrijire asistenta medicală se concentrează numai asupra
tehnicii pe care o execută.
8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacţii ale pacientului ce pot apărea în cursul îngrijirii.
9. Evaluarea îngrijirilor este o judecată a progresului pacientului în raport cu intervenţiile
aplicate.
10. Evaluarea îngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de îngrijire.
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Manifestare de independenţă A orientează asistenta spre intervenţii autonome
2 Problemă de dependenţă B flexie/extensie
3 Sursă de dificultate C orientează practicianul spre tratament medical
4 Diagnostic de îngrijire D alimentaţie inadecvată prin deficit
5 Diagnostic medical E alterarea parenchimului renal
B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Culegerea datelor A analiza rezultatului obţinut
2 Analiza şi interpretarea datelor B observaţia, interviul
3 Planificarea îngrijirilor C utilizarea planului de intervenţii elaborate
4 Executarea îngrijirilor D elaborarea diagnosticului de îngrijire
5 Evaluarea E stabilirea obiectivelor şi a mijloacelor de realizare a obiectivelor
TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte
1. Asistenta medicală este profesionista care:
a. respectă fiinţa umană ca entitate bio-psiho-socială în interrelaţii cu mediul înconjurător, cu
valorile şi principiile sale de viaţă;
b. acordă îngrijiri într-un mediu terapeutic securizant;
c. realizează cu familia şi aparţinătorii o relaţie functională de colaborare.
2. Responsabilităţile care definesc direcţiile importante, descrise de ,, Codul pentru asistentele
medicale" sunt:
a. promovarea sănătăţii;
b. prevenirea îmbolnăvirilor;
c. restabilirea sănătăţii;
d. înlăturarea suferinţei.
3. Nursa generalistă presupune:
a. o pregătire pluridisciplinară;
4
b. însuşirea competenşelor de bază şi nu numai cunoştinţele;
c. să aibă cunoştinşe de psihologie;
d. să aibă atitudine pozitivă faţă de pacient şi familia sa ;
e. să aibă capacitate de empatie.
4. Fenomenele urmărite de asistenta medicală sunt reacţiile :
a. individuale ;
b. familiale ;
c. de grup.
5. Funcţiile asistentei medicale sunt de natură :
a. independentă;
b. dependentă;
c. interdependentă.
6. Funcţia asistentei medicale, de natură independenta, presupune:
a. stabilirea relaţiilor de încredere cu persoana îngrijită şi cu aparţinătorii;
b. aplicarea metodelor de observaţie, de tratament sau de readaptare;
c. promovarea unor condiţii mai bune de viaţă şi sănătate.
7. Funcţia asistentei medicale, de natură dependenta, presupune:
a. observarea, la pacient a modificărilor produse de boală sau tratament;
b. asigurarea ingrijirilor de confort;
c. actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale.
8. Funcţia asistentei medicale, de natură interdependenta, presupune:
a. actiuni de depistare a tulburărilor de ordin fizic, psihic sau social;
b. acţiuni de educaţie pentru sănătate;
c. actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale.
9.Elementele de competenţă pentru practicarea unor îngrijiri de calitate constau în:
a. cunoaşterea unui model de îngrijire (nursing);
b. cunoştinţe acumulate şi cunoaşterea demersului ştiinţific;
c. cunoaşterea pacientului.
10. Cadrul conceptual al îngrijirilor cuprinde următoarele elemente:
a. scopul profesiei şi beneficiarul ei;
b. rolul asistentei medicale;
c. natura intervenţiilor aplicate beneficiarului şi consecinţele acestor intervenţii.
11. Cunoştinţele însuşite de asistentă în procesul educativ sunt de natură:
a. ştiinţifică, tehnică, relaţională;
b. etice, legislative;
c. ambele.
12. Demersul ştiinţific al îngrijirilor constituie pentru asistentă:
a. un instrument de investigaţii, analiză;
b. un instrument de planificare şi evaluare a îngrijirilor;
c. un scop în sine.
13. Relaţia asistentă-pacient reprezintă un proces bazat pe:
a. încredere, demnitate, respect;
b. comunicare afectivă, colaborare;
c. aplicarea sarcinilor care nu-i depaşesc limitele de competenţă.
14. Funcţiile autonome ale asistentei medicale constau în:
a. asigurarea confortului fizic şi psihic al pacientului;
b. administrarea medicaţiei;
c. stabilirea relaţiilor de încredere cu pacientul şi aparţinătorii;
d. transmiterea de informaţii şi învăţăminte pacientului pentru păstrarea sănătăţii.
5
15. Rolul asistentei medicale este:
a. să asigure îngrijirea pacientului numai în raport cu indicaţiile medicului;
b. să ajute persoana bolnavă să-şi recapete sănătatea;
c. să suplinească persoana bolnavă pentru satisfacerea nevoilor sale.
16. În elaborarea unui cadru conceptual privind îngrijirile, orientarea nouă este către:
a. îngrijiri centrate pe sarcini;
b. îngrijiri centrate pe persoana îngrijită;
c. ambele.
17. Scopul îngrijirilor după modelul conceptual al Virginiei Henderson este:
a. păstrarea independenţei individului în satisfacerea nevoilor sale;
b. suplinirea individului în ceea ce nu poate face singur;
c. ambele.
18. Nursingul, ca parte integrantă a sistemelor de sănătate cuprinde:
a. promovarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor;
b. îngrijirea persoanelor bolnave;
c. promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor, îngrijirea persoanelor bolnave fizic şi
psihic, precum si a persoanelor handicapate, in orice tip de unitate sanitară.
19. Modelul conceptual al îngrijirilor după Virginia Henderson precizează:
a. individul este un tot;
b. individul este un tot prezentând 14 nevoi fundamentale;
c. individul este un tot prezentând 14 nevoi fundamentale pe care trebuie să şi le satisfacă.
20. Clasificarea nivelurilor de dependenţă (I-IV) se face în funcţie de:
a. punctajul obţinut actualizând satisfacerea fiecărei nevoi;
b. durata problemelor actuale;
c. apariţia problemelor potenţiale.
21. Procesul de îngrijire reprezintă:
a. metodă care permite acordarea îngrijirilor;
b. un mod ştiinţific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a răspunde nevoilor sale
fizice, psihice sau sociale;
c. un mod de asigurare în serie a îngrijirilor acordate pacientului.
22. Interviul reprezintă:
a. forma specială de interacţiune verbală;
b. metodă de culegere a datelor variabile şi stabile;
c. instrument de personalizare a îngrijirilor.
23. Abilităţile asistentei medicale pentru a facilita un interviu sunt:
a. capacitatea de a formula întrebări inchise sau deschise;
b. capacitatea de a evalua obiectiv observaţiile şi de a le sintetiza;
c. disponibilitatea de ascultare activă a pacientului şi de a-l readuce la subiect;
d. disponibilitatea de a comenta cu pacientul datele obţinute.
24. Aşezaţi în ordine etapele procesului de îngrijire:
a. culegerea datelor – assesmentul;
b. planificarea îngrijirilor;
c. analiza şi interpretarea datelor;
d. evaluarea rezultatelor;
e. implementarea planului.
25. Independenţa în satisfacerea nevoilor fundamentale e reprezentată de:
a. satisfacerea unei nevoi fundamentale prin acţiuni proprii;
b. satisfacerea unei nevoi fundamentale cu ajutorul altei persoane;
6
c. satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale prin acţiuni proprii în funcţie de
gradul de creştere şi dezvoltare al persoanei.
26. Manifestarea de dependenţă este:
a. semn observabil care permite identificare stării de dependenţă;
b. incapacitatea persoanei de a-si satisface una din nevoile sale fundamentale;
c. lipsa de cunoştinţe a persoanei asupra modului în care să-şi satisfacă nevoile fundamentale.
27. Pacientul poate sa prezinte următoarele forme de depentenţă:
a. actuală, potenţială;
b. descrescândă, permanentă;
c. ambele.
28. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
a. factori de ordin fizic, psihologic, social, spiritual ;
b. factori legaţi de insuficiente cunoştinţe ;
c. ambele.
29. Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind :
a. toate obstacolele fizice de natura intrinsecă;
b. toate obstacolele fizice de natura extrinsecă;
c. toate obstacolele fizice de natura intrinsecă sau extrinsecă ce influenţează negativ
satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale.
30. Sursele de dificultate de ordin social cuprind problemele generate persoanei în raport cu:
a. anturajul său;
b. partenerul de viaţă;
c. familia sa;
d. prientenii;
e. colegii de muncă.
31.Mijloacele principale cele mai eficace de a obţine informaţiile dorite despre pacient sunt:
a. observarea pacientului;
b. interviul pacientului;
c. consultarea surselor secundare.
32.Elementele de evitat în utilizarea observaţiei sunt:
a. subiectivismul;
b. judecăţi preconcepute;
c. rutina şi superficialitatea:
d. lipsa de concentraţie şi continuitate.
33.Interviul:
a. este o formă de interacţiune verbală între asistentă şi pacient;
b. permite depistarea nevoilor nesatisfăcute ale persoanei;
c. este un instrument de personalizare a îngrijirilor.
34.Dificultatea în analiza şi interpretarea datelor provine din:
a. numarul mare de date culese, varietatea surselor de informaţii;
b. caracterul schimbător al unui număr mare de date;
c. subiectivitatea persoanei care culege datele.
35.Diagnosticul de îngrijire cuprinde:

a. descrierea procesului patologic;
b. enunţul problemei de dependenţă, a sursei de dificultate şi a manifestării de dependenţă;
c. enunţul manifestării de dependenţă.
36.Diagnosticul de îngrijire:
7
a. orientează asistenta spre intervenţii autonome; ţine cont de problema de sănătate în sine a
pacientului;
b. orientează practicianul spre tratament.
37.Planificarea ingrijirilor, a treia etapă a procesului de ingrijire, presupune:
a. stabilirea unui plan de intervenţie;
b. prevederea etapelor şi a mijloacelor de desfăşurare;
c. prevederea precauţiilor care trebuie luate.
38.Pentru fiecare problemă de dependenţă se pot formula:
a. un obiectiv;
b. mai multe obiective;
c. unul sau mai multe obiective.
39.Asistenta care întocmeşte planul de îngrijire trebuie să se gândească la intervenţii care:
a. răspund nevoilor specifice ale pacientului;
b.conduc la realizarea obiectivelor;
c. ambele.
40.Intervenţiile trebuie să fie:
a. novatoare, personalizate;
b.observabile, măsurabile (evaluabile);
c. ambele.
41.Realizarea intervenţiei reiese din evaluarea stării pacientului:
a. înainte de intervenţie;
b. înainte, în timpul şi după intervenţie;
c. după intervenţie.
42.Fiecare plan de îngrijire va fi completat cu:
a. intervenţii constante;
b. elemente de supravegheat;
c. intervenţii cu rol delegat.
43.În munca sa pentru pacient, asistenta trebuie să comunice cu el în multiple circumstanţe:
a. când acesta ajunge la spital;
b. când se face interviul pentru culegerea datelor;
c. când se execută îngrijirile zilnice.
44.Evaluarea îngrijirilor:
a. este o condiţie absolută a calităţii îngrijirilor;
b. trebuie să se facă cu regularitate, la diverse intervale;
c. aduce o apreciere asupra progresului pacientului în raport cu intervenţiile asistentei
medicale.
BAREM CORECTARE - BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI
TESTUL I - ADEVĂRAT / FALS

NR. ÎNTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
PAGINĂ
8
1 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
2 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 b Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 33-34
corespunzătoare nevoilor fundamentale, L. Titircă, 2002
2 d idem 33-34
3 e idem 33-34
4 a idem 33-34
5 c idem 59
1 b idem 38
2 d idem 38
3 e idem 38
4 c idem 38
5 a idem 38
TESTUL III- INTREBĂRI TIP GRILĂ
1 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 7
2 a,b,c,d idem 14
3 a,b,c,d,e idem 14
4 a,b,c idem 14
5 a,b,c idem 16
6 a,c idem 16
7 a idem 16
8 a,b,c idem 17
9 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
11 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
14 a,c,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
15 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
16 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
20 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
24 a,c,b,e,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
27 c Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 35
corespunzătoare nevoilor fundamentale, L. Titircă, 2002
28 c idem 36
29 c idem 30
30 a,b,c,d,e idem 36
9
31 a,b,c idem 41
32 a,b,c,d idem 41
33 a,b,c idem 42
34 a,b,c idem 48
35 b idem 52
36 a idem 59
37 a,b,c idem 60
38 c idem 64
39 c idem 65
40 c idem 65
41 b idem 66
42 a,b,c idem 68
43 a,b,c idem 70
44 a,b,c idem 72
MODULUL 14 : FIINȚA UMANA ȘI NURSING-UL

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals .
1. Respirația este influențată de postură, somn,exercițiul fizic;
2. Respirația la copii este tip costal superior.
3. Apneea reprezintă accelerarea respirației.
4. Cianoza este un semn grav,care arată lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor.
5. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.
6. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
7. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.
8. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.
9. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.
10. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h.
11. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.
12. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.
13. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.
14. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod independent.
15. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile.
16. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.
17. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi valori.
18. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.
19. Climatul influenteaza temepratura corpului.
10
20. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului intre
370- 380C.
21. Copilul febril poate prezenta convulsii.
22. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.
23. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.
24. Escarele sunt distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala.
25. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura..
TESTUL II
1 Subfebrilitate A 36-370C
2 Afebrilitate B 38-390 C
3 Febra ridicata C 37-380 C
4 Hiperpirexie D Peste 400 C
5 Febra moderata E 39-400C
B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Tulburari calitative ale urinei A Poliurie
2 Tulburari de emisie urinara B Hematurie
3 Tulburari cantitative ale urinei C Polakiurie
4 Independenta in a se misca D Atrofie musculara
5 Dependenta in a se misca E Miscari de flexie si extensie
C. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Alterarea vocii A Escare
2 Alterarea tegumentelor B Vomica
3 Eliminare inadecvata C Disfonie
4 Limitarea miscarilor D Anorexie
5 Alimentatie inadecvata E Anchiloza
TESTUL III
1. Frecventa respiratiei la persoana adulta este:
a) 14-16 respiratii/min;
b) 16-18 respiratii/min;
c) 18-22 respiratii /min.
2. Concentratia O2 in aerul inspirat este:
a) 21%;
b) 15-16%;
c) 24%.
3. Hipoxia reprezinta :
a) scaderea cantitatii de O2 in sange;
b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturi;
c) scaderea cantitatii de CO2 in sange.
4. Respiratia este influentata de postura persoanei si este favorizata de:
a) pozitia ortostatica si sezand;
b) pozitia sezand si clinostatica;
11
c) pozitia decubit lateral.
5. Declansarea hemoptiziei este precedata de :
a) senzatie de caldura retrosternala,jena respiratorie;
b) senzatie de voma;
c) varsatura.
6. Eliminarea sangelui provenind din arborele bronsic se defineste ca:
a) hematemeza;
b) hemoptizie;
c) hematurie.
7. Factorii biologici care influenteaza pulsul sunt:
a) varsta, alimentatia,inaltimea corporala;
b) emotiile si plansul;
c) varsta.
8. Pulsul dicrot se manifesta astfel:
a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale;
b) se percep doua pulsatii,una puternica, alta slaba, urmata de pauza;
c) pulsatii abia perceptibile
9. In starile de hipertermie nevoile energetice ale organismului cresc cu:
a) 20-30%;
b) 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 370 C;
c) 10%.
10.Tulburarile de mictiune sunt:
a) poliuria,oliguria,disuria;
b) anuria,polachiuria,nicturia;
c) nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria, incontinenta urinara.
11. Incontinenta urinara reprezinta:
a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul;
b) eliminarea inconstienta,involuntara a urinei;
c) mictiuni incoluntare nocturne.
12. Hipostenuria reprezinta:
a) urina in sange;
b) urina cu densitate scazuta sub 1010;
c) urina in cantitate redusa/24h.
13. Varsaturile alimentare cu continut vechi sunt manifestari de dependenta intalnite in:
a) stenoza pilorica;
b) la gravide;
c) in colecistite.
14. Vomica reprezinta:
a) varsatura cu continut alimentar;
b) eliminarea unor colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii;
c) varsatura fecaloida.
15. Hemoragiile menstruale prelungite se numesc:
a) menoragii;
b) oligomenoree;
c) hipermenoree.
16. Nevoia de somn la persoana adulta sanatoasa este de:
a) 7-9h/24h;
b) 12-14h/24h;
c) 6-8h/24h.
12
17. Prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise valorile ei pot creste cu:
a) 0,8- 10C;
b) 0,5- 0,80C;
c) 0,3- 0,50C.
18. Subfebrilitatea reprezinta:
a) scaderea temperaturii corporale sub 360C;
b) mentinerea temperaturii intre 37 si 380C;
c) mentinerea temperaturii intre 38 si 390 C.
19. Starea de hipotermie este determinata de:
a) pierderea excesiva de caldura;
b) cresterea arderilor din organism;
c) intensificarea metabolismului.
20. Pacientul cu hipertermie prezinta:
a) tegumente palide;
b) frisoane,piele calda,rosie;
c) ambele.
21.Echilibrul intre termogeneza si termoliza - homeotermia se realizeaza prin mecanisme fizice:
a) evaporarea,radiatia,conductia,convectia;
b) vasodilatatia,vasoconstrictia;
c) reducerea proceselor metabolice din organism.
22. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a se imbraca si dezbraca sunt:
a) clima, emotiile,cultura,credinta;
b) varsta, activitatea,cultura;
c) varsta,activitatea,talia,statura.
23. Functiile pielii sunt:
a) de protectie si termoreglare,de depozit,de excretie;
b) de absorbtie,de respiratie;
c) toate.
24. Alterarea integritatii pielii si mucoaselor se manifesta prin:
a) escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,escare;
b) alopecie;
c) vitiligo.
25.Urmatoarele manifestari de dependenta sunt la nivel senzorial,in afara de:
a) hipoacuzie,anosmie;
b) paralizie;
c) cecitate,hipoestezie.
26.Afazia este manifestarea comunicarii ineficiente care priveste:
a) scaderea masei musculare;
b) tulburarea sensibilitatii pielii;
c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.
27. Amnezia reprezinta:
a) tulburarea memoriei;
b) tulburare de gandire;
c) tulburare de perceptie.
28. Hemiplegia se defineste ca pierderea totala a functiei motorii a:
a) membrelor inferioare;
b) unei jumatati laterale a corpului;
c) unui membru.
29. Coma este o pierdere totala sau partiala a:
13
a) constientei;
b) constientei cu alterarea functiilor vegetative;
c) a constientei, mobilitatii
sensibilitatii cu conservarea celor mai importante functii vegetative.
30. Pacientul cu comunicare ineficienta la nivel afectiv se poate manifesta prin:
a) agresivitate, euforia,egocentrism;
b)fobie,apatie;
c) disartrie,dislalie.
31. Pacientul care-si satisface autonom nevoia de recreere prezinta urmatoarele manifestari de
independenta:
a) satisfactie,placere;
b) destindere, amuzament;
c) ambele.
32.Frecventa respiratiei variaza in functie de:
a) varsta, sex;
b) pozitie,temperatura mediului ambiant;
c) starea de veghe sau somn.
33. Dispneea Kussmaul este:
a) o respiratie in patru timpi, o inspiratie profunda urmata de o scurta pauza si o expiratie
scurta, zgomotoasa, dupa care urmeaza o alta pauza scurta;
b) o respiratie accelerata;
c) o perturbare ritmica si periodica a respiratiei.
34. Dispneea Cheyne- Stockes este:
a) o respiratie accelerata;
b) o perturbare ritmica si periodica a respiratiei;
c) o respiratie cu amplitudini crescande pana la maximum si apoi scazand pana la apnee, ce
dureaza 10-20 secunde.
35. In obstructia cailor respiratorii pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta, cu
exceptia:
a) respiratie dificila pe nas;
b) secretii nazale abundente;
c) respiratie ritmica.
36. Pulsul este influentat de urmatorii factori biologici, cu exceptia:
a) varsta;
b) emotiile;
c) inaltimea corporala.
37. Factorii care determina tensiunea arteriala sunt;
a) debitul cardiac;
b) forta de contractie a inimii;
c) elasticitatea si calibrul vaselor.
38. Factorii biologici care influenteaza TA sunt urmatorii, cu exceptia:
a) varsta;
b) activitatea;
c) climatul.
39. Valoarea normala a TA la adult este:
a) 100-200 max;60-75 mm Hg min;
b) peste 150max;peste 90mm Hg min;
c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min.
40. Urmatoarele manifestari de dependenta reprezinta tulburari de emisie urinara, cu exceptia:
14
a) polakiuria;
b) disuria;
c) hematuria.
41. Izostenuria reprezinta:
a) densitatea crescuta a urinei (urina concentrata);
b) densitate mica a urinei (urina diluata);
c) urina cu densitate mica ce se mentine in permanenta la aceleasi valori, indiferent de
regimul alimentar.
42. Ischiuria reprezinta:
a) incapacitatea vezicii urinare de a-si elimina continutul;
b) eliminarea urinei cu durere si cu mare greutate;
c) senzatie de mictiune frecventa.
43. Deformarile coloanei vertebrale se pot manifesta astfel:
a) cifoza,lordoza,scolioza;
b) lordoza,genu varum;
c) cifoza,lordoza.
44. Obiectivele asistentei medicale in ingrijirea pacientului care expectoreaza urmaresc:
a) pacientul sa nu devina sursa de infectie nosocomiala:
b) pacientul sa aiba caile respiratorii permeabile;
c) pacientul sa beneficieze de microclimat optim.
45. Pacientul care satisface nevoia de recreere prezinta ca manifestari de independenta :
a) destindere,satisfactie ;
b) plictiseala ;
c) placere,amuzament.
46.La adult temperatura normala a corpului masurata in axila este :
a) 36,1- 37,80 C;
b) 36- 370 C;
c) 36,3- 36,50 C
47.Temperatura cea mai crescuta a corpului se inregistreaza:
a) dimineata intre orele 3.00-5.00;
b) la pranz intre orele 12.00-14.00;
c) seara intre orele 20.00-23.00.
48.Pentru cresterea temperaturii la nou-nascut , se pot folosi:
a) termoforul;
b) paturile calde;
c) impachetari cu parafina.
49. In planul de nursing al bolnavului cu hipertermie,se va evalua zilnic;
a) temperatura corporala;
b) scaunul;
c) aspectul tegumentelor.
50. Anxietatea reprezinta:
a) stare de neliniste, disconfort;
b) stare de incetinire a gandirii;
c) pierderea memoriei.
51.Bolnavul care comunica ineficient la nivel afectiv prezinta:
a) agresivitate;
b) atitudine receptiva si de incredere in alte persoane;
c) fobie.
52.Paraplegia se defineste ca pierderea totala a fortei musculare motorii:
15
a) a jumatatii drepte a corpului;
b) a membrelor inferioare;
c) a unui singur membru.
53. Manifestarile de independenta privind comunicarea pacientului sunt:
a) expresia nonverbala;
b) functionarea normala a organelor de simt;
c) reactiile afective in exces.
54. Frustrarea reprezinta:
a) de sensibilitate a pielii;
b) conditia de individ refuzat sau a-si refuza satisfacerea unei nevoi;
c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.
55. Enurezisul este:
a) pierdere de urina in timpul noptii;
b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani;
c) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor emise ziua fata de cele emise noaptea.
56. Hipostenuria reprezinta densitatea urinei:
a) normala;
b) crescuta;
c) scazuta.
57. Anuria reprezinta:
a) absenta urinei in vezica;
b) scaderea cantitatii de urina;
c) eliminarea urinei cu dificultate.
58. Poliuria reprezinta:
a) mictiuni frecvente in cantitati mici;
b) eliminarea unei cantitati mai mari de 2500ml;
c) sete exagerata.
59. Vomica este:
a) varsatura alimentara;
b) senzatie de varsatura;
c) eliminarea unei colectii masive de puroi,sau exsudat din caile respiratorii.
16
BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINȚA UMANĂ ȘI NURSING
TESTUL I- ADEVĂRAT/FALS
NR. INTREBARII RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINA
1 A L Titirca Ghid de nursing 1998 Ed. Viata Medicala 109
Romaneasca
2 F Ghid de nursing 109
4. A Ghid de nursing 109
6 A Ghid de nursing 145
17
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 C Ghid de nursing 183
3 E Ghid de nursing 183
4 D Ghid de nursing 183
5 B Ghid de nursing 183
B Ghid de nursing 159
1 B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 12
Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2 C idem 12
3 A idem 12
4 E idem 12
5 D idem 12
C idem
1 C L titirca Ghid de nursing 1996
2 A Ghid de nursing
3 B Ghid de nursing
4 E Ghid de nursing
5 D Ghid de nursing
TESTUL III GRILA
1 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
2 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
10 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
21 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
18
30 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
32 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
33 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
34 b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
45 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
46 b L Titirca Ghid de nursing 187
47 c Ghid de nursing 187
48 a,b Ghid de nursing 187
49 a,c Ghid de nursing 187
50 a Ghid de nursing 215
51 a,c Ghid de nursing 215
52 b Ghid de nursing 215
53 a,b Ghid de nursing 216
19
MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII
TESTUL I
„F” fals .
1. EKG, explorează activitatea bioelectronică produsă de inimă şi vase.
2. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după permeabilizarea
căilor respiratorii.
3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul.
4.Ritmul rapid de administrare a soluţiilor poate determina accidente grave, stop cardiac.
5. Cistoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare.
6.Spălarea mâinilor este cea mai importantă procedură pentru prevenirea infecţiilor.
7. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure după utilizare
8. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de contactul cu un nou pacient,
iar mâinile spălate.
9. Riscul contactării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
10.Fără o curăţire adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi aspiratorul
mecanic pentru secreţii.
12. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
13. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine timp
îndelungat.
14. Presiunea venoasă măsurată periferic are valoare de 110-140 mm Hg.
15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesită o pregătire sumară în dimineaţa
examenului.
16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de
infecţie urinară.
17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore.
18 . Măsurarea temperaturii bazele (măsurate bucal sau rectal) poate decela momentul ovulaţiei.
19. Colposcopia = explorare prin care se măsoară cavitatea uterină.
20. În vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregătită cu o spălătură vaginală.
TESTUL II
1 Injectia i.m A crearea unei cai false
20
2 Sondaj vezical B hiperhidratare
3 Perfuzia C neformarea papulei caracteristice

4 Injectia s.c D flegmon
5 Injectia i.d E lipodistrofie
1 Spalatura gastrica A sonda Einhorn

2 Sondaj duodenal B sonda Faucher
3 Injectia intravenoasa C garou
4 Gastroscopie D seringa Guyon

5 Spalatura auriculara E endoscop
C. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Sondajul traheo-bronşic A durere vie, paralizia nervului sciatic

2 Sondajul vezical la bărbaţi B tuse,intoxicaţii
3 Sondajul duodenal C crearea unei căi false
4 Sondajul gastric D înfundarea sondei cu alimente
5 Injectii i.m. E greţuri,vărsături
D. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Administrarea medicamentelor A Dezinfectia si descongestionarea

pe cale i.v. este aleasa pentru mucoasele inflamate, fluidificarea sputei
2 Avantajele administrarii B Dozarea precisa a medicamentelor si
medicamentelor pe cale parenterala obtinerea unui efect rapid
sunt
3 Scopul administrarii medicamentelor C Durere vie, paralizia nervului sciatic
pe cale parenterala
4 Complicatiile unei injectii i.m. sunt D Este explorator si terapeutic
5 Scopul inhalarii medicamentelor cu E Efectul rapid al medicamentelor

ajutorul vaporilor de apa este
TESTUL III
1. Infecţia se defineşte astfel:
a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian
în organism;
b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism;
21
c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism
2. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă:
a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a
microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a
microorganismelor, de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător.
3. Care din următorii termeni poate fi definit ca absenţa tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
4. Mănuşile din cauciuc se sterilizează în vederea folosirii pentru o intervenţie chirurgicală astfel:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel, 60 min-180°C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
5. Materialul moale pentru efectuarea pansamentului se sterilizează astfel:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel 60 min-180°C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
6.Pentru manevrarea materialelor şi instrumentelor sterile se poate utiliza:
a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă;
b) mâna spălată cu apă şi săpun;
c) pensa de servit.
7.În urma controlului umidităţii materialelor sterilizate la autoclav s-a înregistrat:
a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate;
care este umiditatea admisă?
8. Sterilizarea prin metode fizice utilizează:
a) căldura,radiaţiile gamma;
b) radiaţiile ultrascurte;
c) ultrasunetele.
9.Încărcătura casoletelor introduse în autoclav este importantă pentru a obţine o sterilizare
eficientă:
a) nu depăşeşte 120 g/dm3;
b) este de 150 g/dm3;
c) este de 175 g/dm3.
10.Dezinfecţia este operaţia:
a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de pe tegumente, mucoase, obiecte şi din încăperi;
b) de distrugere a paraziţilor de pe obiecte;
c) de distrugere a insectelor transmiţătoare de microbi.
11. Ortopneea se defineşte ca o:
a) expectoraţie seroasă;
b) respiraţie in poziţie verticală a corpului;
c) respiraţie in poziţie orizontală a corpului
12.Spălarea de decontaminare a mâinilor se face astfel:
a) spălare cu apă şi săpun;
b) spălare cu apă, săpun, fiecare cu periuţă, uscare şi aplicare de alcool 2x5 ml;
c) spălare cu apă, săpun, frecare cu periuţa, uscare.
22
13. Drenajul postural inseamnă:
a) eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse;
b) utilizarea gravitaţiei pentru drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar;
c) o incizie la care se aplică un tub de dren.
14. Dezinfecţia termometrelor se face prin submerjarea lor în soluţie de:
a) cloramină 5-10 g ‰
b) alcool 70˚
c) bromocet 1 g ‰
15. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză este:
a) şezand cu trunchiul semiflectat, braţele pe coapse;
b) şezand cu braţul ridicat deasupra cefei pană la urechea opusă de partea unde se practică
puncţia;
c) şezand cu braţele pe langă corp.
16.Pentru manevrarea unor soluţii dezinfectante, personalul medical respectă măsurile de
protecţia muncii:
a) utilizarea mănuşilor de cauciuc;
b) utilizarea măştilor de protecţie;
c) utilizarea ochelarilor de protecţie.
17.Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var cloros se are în vedere:
a) preparare zilnică;
b) depozitare în recipiente din metal;
c) depozitare în recipiente închise la culoare din material plastic.
18.Dezinsecţia reprezintă:
a) distrugerea insectelor;
b) distrugerea insectelor care pot transmite boli infecţioase;
c) distrugerea păduchilor.
19.Circuitele funcţionale în unităţile sanitare respectă următoarele elemente:
a) circuitul aseptic indică sensul de circulaţie pentru protecţia împotriva infecţiilor;
b) circuitul septic asigură condiţii de protecţie împotriva infecţiilor;
c) între circuitul septic şi cel aseptic funcţionează principiul neseparării circuitelor.
20.Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:
a) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital;
b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care se manifestă după externarea pacientului
c) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital şi care se manifestă în timpul
internării sau după externare.
21. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor nosocomiale:
a) pacienţii vârstnici, taraţi;
b) pacienţii supuşi manevrelor invazive;
c) pacienţii internaţi de urgenţă în spital.
22. Oxigenoterapia este un act terapeutic:
a) etiologic;
b) simptomatic;
c) de urgenţă
23. Cand calea naturală eficientă in administrarea alimentelor nu poate fi folosită pentru bolnavul
chirurgical, cel puţin in primele zile postoperator, putem folosi următoarele căi:
a) gastrostomia;
b) calea intravenoasă;
c) sonda nazogastrică sau nazojejunală.
24. Recoltarea sângelui capilar pentru examenul hematologic se face prin:
23
a) înţepare în pulpa degetului:
b) înţepare pe faţa plantară a halucelui;
c) puncţie venoasă.
25. Odată cu varsta, eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminueaza.
In jurul cărei valori se situează temperatura normală la o persoană varstnică:
a) 36°C;
b) 37,4°C;
c) 35,1°C.
26.Recoltarea sângelui pentru examenele biochimice se face prin:
a) puncţie venoasă - dimineaţa, bolnavul fiind ,.â jeune1';
b) înţepare în pulpa degetului;
c) ambele.
27.Recoltarea sângelui pentru examene bacteriologice se face:
a) când se suspectează o bacteriemie;
b) când se suspectează o septicemie;
c) ori de câte ori pacientul are febră.
28.Recoltarea exsudatului faringian se face pentru:
a) depistarea purtătorilor sănătoşi de germeni;
b) depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui;
c) depistarea unor afecţiuni digestive.
29.Pentru recoltarea exsudatului faringian avem nevoie de următoarele materiale cu excepţia:
a) eprubetă cu tampon faringian sau ansă de platină:
b) spatulă linguală;
c) seringă şi ace de unică folosinţă.
30.Recoltarea urinei pentru urocultură se face:
a) la jumătatea micţiunii;
b) prin sondaj vezical;
c) din urina colectată timp de 24 h.
31.Recoltarea urinei pentru urocultură se face:
a) înainte de administrarea antibioticelor;
b) concomitent cu administrarea antibioticelor;
c) ambele.
32.Pentru efectuarea tubajului gastric avem nevoie de:
a) sonda gastrică Faucher;
b) sonda duodenală Einhorn;
c) sonda Metras.
33. Trebuie să efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril ştergi:
a) amigdalele;
b) orofaringele;
c) valul palatin.
34.Sondajul duodenal efectuat în scop terapeutic se face pentru:
a) drenarea căilor biliare;
b) alimentaţie artificială;
c) evidenţierea unor boli parazitare ale duodenului sau căilor biliare.
35.Pentru drenarea căilor biliare prin tubaj duodenal pacientul este aşezat în poziţie:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral stg;
c) decubit lateral dr.
36.Sondajul vezical efectuat în scop explorator se face pentru:
24
a) recoltarea unei cantităţi de urină pentru examenul de laborator;
b) depistarea unor modificări patologice ale uretrei şi vezicii urinare;
c) evacuarea conţinutului
(când aceasta nu se face spontan).
37.Complicaţiile imediate ale sondajului vezical sunt:
a) lezarea traumatică a mucoasei uretrale:
b) crearea unei căi false prin forţarea sondei;
c) boli infecţioase, prin introducerea germenilor patogeni prin manevre şi instrumente
nesterile.
38.Spălătura gastrică este indicată în:
a) intoxicaţii alimentare sau cu substanţe toxice;
b) pregătirea preoperatorie în intervenţiile de urgenţă;
c) ulcer gastric în perioada dureroasă.
39.Spălătura gastrică este contraindicată în:
a) intoxicaţii cu substanţe caustice;
b) hepatite cronice, varice esofagiene;
c) staza gastrică însoţită de procese fermentative.
40.Efectuarea clismelor în scop evacuator se face pentru:
a) evacuarea conţinutului intestinului gros;
b) pregătirea pentru intervenţii chirurgicale asupra rectului;
c) pregătirea pacientului pentru alimentare sau hidratare.
41.Antibiograma este metoda de laborator care:
a) determină prezenţa microbilor;
b) arată sensibilitatea microbilor faţă de antibioticul respectiv;
c) nu arată decat creşterea germenilor.
42.Pentru pregătirea copiilor in vederea explorării radiologice a colonului se efectuează:
a) clismă evacuatoare;
b) pauză alimentară de 12 ore;
c) administrare de purgative.
43. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă la valori corecte, pacientul se va afla:
a) in decubit dorsal;
b) in repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute;
c) in cadrul intim, alături de familie.
44. Indicaţi tehnica corectă a recoltării sputei pentru examinări bacteriologice şi antibiogramă:
a) pacientul va respira adanc, va tuşi şi expectora intr-un recipient steril, oferit;
b) pacientul va tuşi şi expectora intr-o tăviţă renală;
c) in cursul zilei va bea lichide multe şi sputa va fi recoltată inainte de culcare.
45. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina următoarele accidente vitale:
a) tromboflebită profundă a membrelor superioare;
b) stop cardio-respirator reflex;
c) riză de astm bronşic;
d) anurie.
46. După ce aţi obiectivat hemoptizia, ce explorări consideraţi utile şi imediate:
a) radiografie baritată gastro-duodenală pentru excluderea unei cauze digestive;
b) radiografie toraco-pulmonară;
c) determinarea grupei sanguine, TC, TS, pentru o eventuală intervenţie chirurgicală;
d) citologia sputei.
47. Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul este să:

25
a) crească aportul sanghin la plămani;
b) intărească musculatura respiratorie;
c) indepărteze lichidele din activitatea pleurală;
d) indepărteze secreţiile acumulate in arborele respirator
48. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi intre:
a) 120-140/min.;
b) 80-100/min.;
c) 90-100/min.
49. După efectuarea puncţiei, venoase supravegherea bolnavului presupune cu excepţia:
a) urmărirea locului puncţiei, mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant;
b) compresie eficientă de minim 5 minute, la locul puncţiei;
c)hrănirea imediată a bolnavului.
50.Prin injecţia subcutanată se pot introduce în organism:
a) substanţe medicamentoase izotonice lichide nedureroase;
b) substanţe medicamentoase hipertonice;
c) substanţe medicamentoase uleioase.
51.Locurile de elecţie ale injecţiei subcutanate sunt:
a) faţa externă a braţului;
b) faţa supero-externă a coapsei;
c) regiunea deltoidiană.
52.Prin injecţia intramusculară se pot introduce în organism:
a) soluţii izotonice;
b) soluţii hipertonice;
c) soluţii uleioase.
53.Locurile de elecţie ale injecţiei intramusculare sunt:
a) regiunea supero-externă fesieră;
b) faţa externă a coapsei, treimea mijlocie;
c) regiunea subclaviculară.
54.Pe cale intravenoasă se pot introduce în organism:
a) substanţe izotonice;
b) substanţe hipertonice;
c) substanţe uleioase.
55.Accidentele injecţiei subcutanate
sunt următoarele, cu excepţia:
a) durere violentă prin lezarea unei terminaţii nervoase;
b) hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgia.
56.Accidentele injecţiei intramusculare sunt:
a) durere vie prin atingerea nervului sciatic;
b) paralizie prin înţeparea unui vas;
c) embolie prin introducerea accidentală într-un vas de sânge a unei substanţe uleioase.
57. Pentru evitarea uscării şi formării crustelor de mucus in tubul de traheostomie este important
să se:
a) umecteze aerul respirat de bolnav;
b) pună cateva picături de apă distilată periodic in tub;
c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compresă umezită cu ser fiziologic.
58.Incidentele oxigenoterapiei sunt următoarele, cu excepţia:
a) distensiei abdominală prin pătrunderea gazului prin esofag;
b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gâtului datorită fisurării mucoasei;
26
c) emboliei gazoasă.
59. Cortizonul se administrează la început:
a) în doze mari, scăzând apoi cantitatea până la doza minimă de intreţinere;
b) în doze mici, care cresc treptat, până la doza maximă;
c) aceeaşi doză, până la sfârşitul tratamentului.
60.În timpul tratamentului cu cortizon, regimul alimentar va fi:
a) desodat;
b) hipersodat;
c) normosodat.
61. Prin care din următoarele investigaţii de laborator se poate pune in evidenţă trichomonas
vaginalis:
a) frotiu;
b) leucograma;
c) R.B.W.
62.Paracenteza abdominala reprezintă:
a) pătrunderea cu ajutorul unui trocar în cavitatea peritoneală;
b) pătrunderea cu un ac în cavitatea pleurală;
c) pătrunderea cu un ac într-un organ parenchimatos.
63.Paracenteza abdominală se efectuează:
a) în fosa iliacă stângă, linia Monroe - Richter;
b) în fosa iliacă dreaptă;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi simfiza pubiană.
64.Toracocenteza reprezintă puncţia:
a) cavităţii peritoneale;
b) cavităţii pericardice;
c) cavităţii pleurale.
65. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se face prin:
a) salpingografie;
b) colposcopie;
c) gastroscopie;
66.Toracocenteza efectuată în scop terapeutic se face pentru:
a) evacuarea unei colecţii de lichid pleural;
b) introducerea unor medicamente în cavitatea pleurală;
c) stabilirea prezenţei unei colecţii de lichid pleural.
67.Natura lichidului pleural (exsudat sau transsudat) se determină prin reacţiile:
a) Pandy;
b) Rivalta;
c) Nonne-Apelt.
68.Accidentele toracocentezei sunt următoarele, cu excepţia:
a) lipotimiei şi colapsului;
b) hematemezei;
c) pneumotoraxului.
69.Puncţia pericardica se efectuează în scop terapeutic pentru:
a) stabilirea naturii lichidului;
b) evacuarea lichidului acumulat;
c) introducerea substanţelor medicamentoase.
70.Accidentele puncţiei pericardice sunt următoarele, cu excepţia:
a) pătrunderii acului în miocard;
b) şocului pericardic;
27
c) edemului pulmonar acut.
71.Puncţia articulară este indicată în:
a) artrite acute şi cronice, serofibrinoase şi purulente;
b) hemartroza;
c) coxartroza.
72.După puncţia articulară se recomandă:
a) mobilizarea cât mai precoce a articulaţiei puncţionate;
b) imobilizarea articulaţiei în poziţie fiziologică timp de două-trei zile;
c) nu necesită îngrijire specială.
73.Pentru efectuarea reacţiei Rivalta, sunt necesare următoarele materiale, cu excepţia:
a) pahar conic, apă distilată;
b) lichid pleural extras prin puncţie;
c) hârtie de turnesol.
74.Apariţia papulei cu aspect de „ coajă de portocală " este caracteristică pentru injecţia:
a) intravenoasă;
b) subcutanată;
c) intradermică.
75. Pe care din următoarele căi de administrare a medicamentelor, absorbţia se face cel mai puţin:
a) calea intravenoasă;
b) calea intramusculară;
c) calea orală.
76.Locul puncţiei osoase este:
a) sternul;
b) creasta iliacă;
c) tibia, calcaneul.
77.Accidentele puncţiei osoase sunt următoarele, cu excepţia:
a) hemoragie şi hematom;
b) perforarea lamei posterioare a sternului;
c) edem pulmonar acut.
78. Studiul funcţiei renale de menţinere a echilibrului acido-bazic se face prin:
a) determinarea pH-ului sanguin;
b) determinarea punctului crioscopic al plasmei;
c) determinarea rezervei alcaline.
79.Pentru efectuarea puncţiei renale, pacientul se aşează în poziţie:
a) decubit lateral stâng;
b) decubit ventral cu o pernă tare aşezată sub abdomen;
c) decubit lateral drept.
80.După punctia hepatică, pacientul se aşează în poziţia:
a) decubit lateral dr;
c) decubit dorsal.
81.Punctia rahidiană se execută în scop terapeutic pentru:
a) decomprimarea în cursul sindromului de HIC;
b) introducerea de substanţe medicamentoase, anestezice;
c) recoltarea LCR şi executarea mielografiilor.
82.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene, în funcţie de starea generală, pacientul se aşează în poziţie:
a) spate de pisică;
b) cocoş de puşcă;
c) pleurostotonus.
28
83.Accidentele puncţiei rahidiene sunt:
a) ameţeli, tulburări vizuale, cefalee, greaţă, vărsături;
b) contractarea feţei, gâtului sau a unuia din membre;
c) paralizie prin atingerea nervului sciatic.
84.Pentru puncţia vezicii urinare, pacientul este aşezat în poziţie:
a) decubit lateral drept;
b) decubit lateral stâng;
c) decubit dorsal, cu o pernă tare sub bazin.
85.Accidentele puncţiei vezicii urinare sunt:
a) puncţie negativă;
b) hemoragie intravezicală;
c) hematemeza.
86.Antibioticele sunt:
a) substanţe organice provenite din metabolismul celulelor vii (mucegaiuri, bacterii);
b) substanţe obţinute prin sinteză, având proprietăţi bacteriostatice, bactericide sau antimicotice;
c) ambele.
87. Pacientului i se prescrie drenaj pleural. Scopul este să:
a) crească aportul sanghin la plămani;
b) intărească musculatura respiratorie;
c) indepărteze lichidele din cavitatea pleurală;
d) indepărteze secreţiile acumulate in arborele respirator.
88. Examinări pentru evidenţierea calculilor renali sunt:
a) urografia şi echografia;
b) laparoscopia şi sumarul de urină;
c) colecistocolangiografia şi endoscopia.
89. Pentru examinare EEG:
a) pacientul va fi sedat;
b) pacientul trebuie să fie cu scalpul curat;
c) poziţia pacientului va fi in ortostatism
90.Hidratarea şi mineralizarea organismului are drept scop:
a) administrarea medicamentelor la care se urmăreşte un efect prelungit;
b) depurativ - diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici;
c) completarea proteinelor sau altor componente sanguine.
91. Poziţia pacientului pentru puncţia lombară este:
a) decubit lateral;
b) şezand;
c) copii sunt ţinuţi pe genunchii asistentei medicale.
92. După puncţia lombară pacientul are voie:
a) să se mobilizeze după 15 minute de repaus;
b) nu are voie să se mobilizeze aproximativ 24 h;
c) să fumeze şi să consume băuturi alcoolice
93. Asistenta medicală ofera medicului pentru efectuarea punctiei
a) manusi de unica folosinta nesterile
b) manusi sterile
c) manusile nu sunt necesare
94.Stabilirea necesităţilor hidrice şi minerale ale organismului se face prin:
a) stabilirea felului deshidratării;
b) simptomatologia deshidratării;
c) investigaţii de laborator.
29
95.Volumul deficitar de fluid - deshidratarea - se datorează:
a) pierderilor excesive (vărsături, aspiraţie, diaforeză, diuretice);
b) mişcării fluidului (acumulare anormală de fluid în diferite zone ale organismului (ascită,
edem periferic);
c) ambele.
96. Cand un medicament prezintă o modificare de aspect, culoare, miros, asistenta medical
trebuie să ştie că:
a) acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente şi este un fapt lipsit de
importanţă;
b) medicamentele se administrează dar se consemnează in foaia de observaţie că era
modificat;
c) medicamentul nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia
corespunzător calitativ
97. In care din următoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează in scop de diagnostic:
a) infiltraţia intradermică cu novocaină;
b) I.D.R. ;
c) desensibilizare in reacţii
98. Printre metodele de evaluare morfo-funcţională a sangelui şi a organelor hemato-formatoare
se află:
a) numărarea leucocitelor şi stabilirea formulei leucocitare;
b) numărarea hematiilor;
c) stabilirea valorilor hemoglobinei.
99. La atingerea nervului sciatic, tradusă prin durere violentă:
a) se retrage acul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continuă injectarea
100.Prin introducerea accidentală de aer intr-un vas de sange se produce:
a) embolie gazoasă;
b) hematom;
c) paralizie.
101.Explorarea organelor hemato-formatoare se poate realiza prin :
a)punctie osoasa
b) punctie splenica
c) scintigrama hepatica si splenica
102. Audiograma se efectuează cu:
a) vocea şoptită la diferite distanţe;
b) diapazonul;
c) audiometrul.
103. Pentru determinarea grupelor sanguine în sistemul OAB şi Rh este necesar ca:
a) determinarea să se facă prin ambele metode (Beth - Vincent şi Simonin);
b) determinarea să se facă de doi tehnicieni;
c) să se folosească două serii de seruri test.
104.Efectuarea probelor de compatibilitate trasfuzională are drept scop:
a) reducerea la minimum a riscurilor accidentelor imunologice;
b) evitarea hemolizei intravasculare acute;
c) asigurarea că pacientul beneficiază de transfuzia pe care o primeşte.
105.Incompatibilitatea transfuzională se previne prin următoarele măsuri:
a) determinarea grupei în sistemul OAB şi Rh la primitor;
b) alegerea unui sânge de donator izogrup OAB şi Rh;
30
c) executarea probelor de compatibilitate directă (Jeanbereau) şi biologică Oelecker.
106.Prin transfuzie înţelegem:
a) administrarea sângelui direct de la donator la primitor;
b) administrarea de la donator la primitor după o fază intermediară de conservare a sângelui;
c) ambele.
107.Transfuzia de sânge are drept scop:
a) restabilirea masei sanguine şi asigurarea numărului de globule roşii necesare
transportului oxigenului în caz de hemoragii, anemii, stări de şoc;
b) stimularea hematopoezei;
c) corectarea imunodeficienţelor.
108.Accidentele transfuziei sunt:
a) incompatibilitatea de grup în sistemul OAB, manifestată sub forma şocului hemolitic;
b) transfuzarea unui sânge alterat, infectat cu germeni virulenţi care provoacă frisoane
puternice
c) hemoliză intravasculară prin transfuzarea sângelui neîncălzit.
109.Incidentele transfuziei sunt următoarele cu excepţia:
a) ieşirea acului din venă;
b) perforarea venei;
c) embolia pulmonară cu cheaguri.
110.Alimentaţia pacientului trebuie să respecte următoarele principii, cu excepţia:
a) înlocuirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului;
b) favorizarea procesului de vindecare prin cruţarea organelor bolnave;
c) satisfacerea în exclusivitate a preferinţelor alimentare ale pacientului.
111.Regimurile dietetice urmăresc:
a) punerea în repaus şi cruţarea unor organe, aparate şi sisteme;
b) echilibrul unor funcţii deficitare sau exagerate ale organismului;
c) îndepărtarea unor produse patologice de pe pereţii intestinali.
112. Debitul O2 ce se administrează prin sondă endonazală la un pacient cu hipoxie moderată
este de:
a) 6- 8 l/min.;
b) 3- 6 l/min.;
c) 6-10 l/min.
113. După efectuarea puncţiei venoase supravegherea bolnavului presupune in ordine:
a) urmărirea locului puncţiei, mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant;
b) compresie eficientă de minim 5 minute, la locul puncţiei;
c) hrănirea imediată a bolnavului.
114.Alimentarea activă la pat se face aşezând pacientul în poziţie:
a) decubit lateral dr;
c) decubit dorsal.
115.Reuşita unei investigaţii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substanţe de
contrast impune in prealabil:
a) nimic deosebit;
b) o evacuare completă a tubului digestiv;
c) un regim alimentar lacto-fainos
116. În testul Addler se determină prezenţa:
a) unor hematii si leucocite de tip special;
b) unei hemoragii microscopice in diagnosticul hemoragiei digestive;
c) leucocitelor la nivelul tractului digestive.
31
117. Ritmul circadian reprezintă:
a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism;
b) ritmul aproximativ al funcţiilor vitale;
c) modificările ritmice ale circulaţiei sanguine.
118.Un bolnav în repaus absolut la pat necesită:
a) 25 cal./kg corp/24 h;
b) 30 cal./kg corp/24 h;
c) 35 cal./kg corp/24 h.
119.Alimentarea artificială prin sondă gastrică se face la bolnavii:
a) inconştienţi;
b) cu stricturi esofagiene;
c) intoxicaţi cu substanţe caustice.
120.Corectarea deficitului de sodiu se va face cu :
a) ser fiziologic
b) ser glucozat
c) solutie Ringer
121.Temperatura se măsoară în:
a) cavităţi semiînchise (axilă, plică inghinală, cavitatea bucală);
b) cavităţi închise (rect, vagin);
c) ambele.
122.Hiperpirexia reprezintă:
a) temperatura corpului peste 40-41 °C;
b) temperatura corpului între 39-40°C;
c) temperatura corpului între 37-38°C.
123. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia:
a) cantitatea, forma, culoarea, mirosul;
b) prezenţa resturilor alimentare nedigerate;
c) prezenţa produselor patologice — puroi, sange, paraziţi.
124. Pentru măsurarea temperaturii în cavitatea bucală termometrul se menţine:
a) 3 min;
b) 5 min;
c)10 min.
125. Spalatura auriculara pentru dopul de cerumen se efectueaza cu solutie de :
a) rivanol 1%
b) alcool 70 grade
c) bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20
126.Pentru evaluarea corectă a frecvenţei respiraţiei:
a) se anunţă pacientul şi se linişteşte din punct de vedere psihic;
b) se preferă perioada de somn (pentru măsurare - observare);
c) nu se anunţă pacientul.
127. Printre materialele necesare efectuării sondajelor gastro-duodenale se află:
a) sonda vezicala;
b) sonda gastrică şi duodenală sterilă - de unică folosinţă;
c) pensa hemostatică
128.Calităţile pulsului depind de:
a) frecvenţa şi ritmicitatea inimii;
b) debitul sistolic;
c) elasticitatea şi presiunea arterială.
129.Pulsul de poate măsura manual (digital) la:
32
a) artera radială, cubitală;
b) artera carotidă;
c) vena jugulară.
130.Modificările de frecvenţă ale pulsului sunt următoarele, cu excepţia:
a) tahicardie;
b) bradicardie;
c) puls filiform.
131. In spalatura gastrica la extremitatea libera a sondei se aseaza o :
a) seringa de 2 ml
b) seringa de 20 ml
c) palnia
132. Care din urmatoarele analize ale sangelui sunt examene biochimice :
a) hemoleucograma
b) grupul sanguine
c) ureea sanguine
d) creatinina
e) bilirubina
133. Poziţia bolnavului pentru toracocenteză este:
a) şezand cu trunchiul semiflectat, braţele pe coapse;
b) şezand cu braţul ridicat deasupra cefei pană la urechea opusă de partea unde se practică
puncţia;
c) şezand cu braţele pe langă corp.
134. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recoltează urină:
a) din 24-48 h;
b) după 180 minute de la prima micţiune de dimineaţă;
c) după ingestia a 1,5-2 l de lichide.
135. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează:
a) in condiţii sterile, in recipient special;
b) un eşantion din cantitatea eliminată in 12 ore;
c) numai după administrarea a 2 l de ceai
136. Asistenta medicală il programează pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza
interiorul bronhiilor şi a traheei. Acest examen se numeşte:
a) bronhografie;
b) bronhoscopie;
c) cistoscopie.
137. Inainte de bronhoscopie, se efectuează o anestezie locală. Cand au revenit la salon după
examinare, cel mai important lucru pe care asistenta il are in vedere este:
a) să realizeze faptul că pacientul nu va fi capabil să vorbească cateva zile;
b) să-i efectueze spălaturi in gat in scopul prevenirii hemoragiei;
c) să-i interzică alimentaţia şi hidratarea pană cand se va restabili reflexul de deglutiţie.
138. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este:
a) la ambele braţe, după ce bolnavul a stat in clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1 min;
b) la ambele braţe stand in decubit dorsal;
c) la ambele braţe imediat după ce a luat poziţia de decubit şi imediat după ce a luat poziţia
in ortostatism.
33
BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
INTREBARII PAGINA
1 F E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 65
2 A " 141
3 F " 141
4. A " 147
5 F " 84
6 A " 34
7 A " 34
8 A " 34
9 F " 34
10 A " 34
11 F " 61
12 A " 61
13 F " 61
14 F " 65
15 F " 65
16 F " 84
17 F " 84
18 A " 103
19 F " 103
20 F " 103
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 D L. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali 155
2 A " 116
3 B " 157
4 E " 155
5 C " 154
B
1 B " 125
2 A " 112
3 C " 157
4 E " 232
5 D " 124
C
1 B " 155
2 C " 120
3 E " 116
4 D " 108
5 A " 112
D
1 E " 155
2 B " 145
3 D " 112
4 C " 156
5 A " 141
34
TESTUL III -RASPUNS MULTIPLU
1 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 30
2 b " 31
3 a " 31
4 c " 31
5 a " 31
6 a,c " 31
7 a " 31
8 a,c " 32
9 a " 32
10 a " 32
11 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 9
12 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 32
16 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 33
17 a,c " 33
18 b " 33
19 a " 33
20 c " 33
21 a,b " 33
23 a,b,c
25 a “
26 c “ 35
27 a,b “ 35
28 a,b “ 35
29 c " 35
30 a,b " 35
31 a " 35
32 a.b " 35
33 a,b " 35
34 a,b " 36
35 c " 36
36 a,b " 36
37 a,b " 36
38 a,b " 36
39 a,b " 36
40 a,b,c " 36
41 b
42 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 188
44 a " 61
45 b " 61
46 b " 64
47 d " 66
48 c " 187
49 c "
50 a " 38
51 a,b,c " 38
52 a,c " 38
53 a,b " 38
54 a,b " 38
55 c " 38
35
56 a,c " 39
57 c " 69
58 c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 39
59 a idem 39
60 a idem 39
61 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175
63 a,c idem 39
64 c idem 40
67 b “ 40
68 b “ 40
69 b,c “ 40
70 c “ 40
71 a,b " 40
72 b " 41
73 c " 41
74 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 51
76 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 41
77 c “ 41
78 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 94
79 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 41
80 a “ 42
81 a,b “ 42
83 a,b “ 42
84 c “ 42
85 a,b “ 42
86 c “ 42
91 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 105
95 c “ 43
99 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 53
104 a,b,c idem 45
105 a,b,c idem 45
106 c idem 45
107 a,b,c idem 45
108 a,b,c idem 45
109 c idem 45
110 c idem 46
111 a,b,c idem 46
36
113 În ordine M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 73
b, a
118 a - 1150 de teste nursing 47
120 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 59
121 c - 1150 de teste nursing 47
124 b - 1150 de teste nursing 47
126 b.c - 1150 de teste nursing 48
127 b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 83
128 a,b,c - 1150 de teste nursing 48
129 a,b - 1150 de teste nursing 48
130 c - 1150 de teste nursing 48
132 cde M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175
MODULUL 17- PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A”sau cu
„F” fals
1. Asepsia înseamnă îndepărtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plăgi, de
pe obiecte, etc.
2. Asepsia este o metodă profilactică.
3. Spălarea chirurgicală (mâini + antebraţe) durează 15 minute.
4. După spălare, mâinile se vor ţine în jos pentru ca apa să se scurgă spre degete.
5. Defectele în sterilizarea instrumentelor chirurgicale determină supuraţii postoperatorii.
6. Instrumentele tăioase se sterilizează la pupinel.
7. Rivanolul are rol cicatrizant şi este un bun bactericid.
8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlăriei este cel prin căldură uscată.
9. Spălarea mâinilor este cea mai importantă metodă pentru prevenirea infecţiilor.
10. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure după utilizare.
37
11. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de contactul cu un nou
pacient, iar mâinile spălate.
12. Riscul contractării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
13. Fără o curăţenie adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.
15. Produsele eliminate de pacienţi nu constituie sursă de infecţie
TESTUL II
1 Sterilizarea prin flambare A instrumente optice
2 Sterilizare la pupinel B materiale moi (comprese, câmpuri, halate, măşti)
3 Sterilizare la autoclav C gura eprubetelor cu medii de cultură, anse de prelevare
(la cald)
4 Sterilizare la autoclav D materiale din polietilen
(la rece cu vapori de oxid de etilen)
5 Sterilizare prin iradiere cu E materiale din sticlă
raze gamma

1 Alcoolul 70˚ A în contact cu plaga face bule de aer
2 Tinctura de iod B are acţiune bactericidă puternică
3 Apa oxigenată C se mai numeşte soluţie Dakin
4 Rivanolul D nu se aplică pe plăgi
5 Cloramina soluţie E se utilizează cu predilecţie în pansamentele umede
TESTUL III
1.Antisepsia este:
a)o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor
b)o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor
c)o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperi
2.Sterilizarea urmareste:
a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor
b) profilaxia infectiilor plagilor
c) distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor.
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare:
a) prin caldura umeda
b) prin caldura uscata
c) prin mijloace chimice
4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:
a) 128 ˚C
b) 180 ˚C
38
c) 100 ˚C
5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii:
a) acestea se pun la fiert in apa rece
b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste
c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodium
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:
a) 1-2%
b) 5-6%
c) 10%
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) poate produce arsuri chimice
b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)
c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi
8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:
a) alcoolul
b) apa oxigenata
c) tinctura de iod
9. Materialul moale se sterilizeaza la:
a) 128˚ si 1,5 atm prin fierbere
b) 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori
c) 180˚ si 2 atm la pupinel
10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:
a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente
c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
11.Ce importanţă are spălarea mâinilor în prevenirea infecţiilor cu cale de transmitere sanguină:
a) nu prezintă importanţă în prevenirea infecţiilor cu transmitere sanguină;
b) uneori este singurul mod de prevenire a contaminării şi diseminării agenţilor microbieni;
c) cel mai important mod de prevenire a contaminării şi diseminării agenţilor microbieni.
12.În cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutană, înţepătură,
tăietură) ce atitudine luaţi?
a) stimularea sângerării locale;
b) clătirea cu apă;
c) aplicarea de antiseptice, dezinfectante, spălarea cu apă şi săpun sau detergent.
13.Incidenţa infecţiilor nosocomiale este crescută în serviciile:
a) nou-născuţi;
b) terapie intensivă;
c) endocrinologie.
14.Obiectivele permanente în prevenirea infecţiilor nosocomiale sunt:
a) alegerea procedurilor de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie;
b) măsuri de igienă spitalicească;
c) utilizarea antibioticelor cu spectru larg de acţiune.
39
15.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale sunt:
a) pregătirea materialelor pentru sterilizare şi respectarea condiţiilor de păstrare şi utilizare a
lor;
b) respectă şi răspunde de aplicarea regulilor de igienă şi regulilor de tehnică aseptică;
c) refuză internarea bolnavilor contagioşi.
16.Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin tăiere , înţepare cu obiecte ascuţite,
constau în:
a) colectarea imediat după utilizare în containere rezistente la înţepare şi tăiere, amplasate la
îndemână şi marcate corespunzător;
b) reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
c) recapişonarea acelor folosite.
17.Spălarea mâinilor şi a altor părţi ale tegumentelor , cel mai important mod de prevenire a
contaminării cu agenţi microbieni, se efectuează:
a) înainte şi după aplicarea unui tratament pacienţilor;
b) numai la intrarea în serviciu.
c) după scoaterea mănuşilor de protecţie;
18.Echipamentul de protecţie este :
a) bariera între lucrător şi sursa de infecţie ;
b) alcătuit din halat şi încălţăminte de spital;
c) utilizat în timpul activităţilor care presupun risc de infecţie.
19. Aplicarea Precauţiunilor Universale se referă la:
a) prevenirea accidentelor şi a altor tipuri de expunere profesională;
b) utilizarea echipamentului de protecţie adecvat, complet , corect;
c) personalul infectat cu Hbs.
20.Regulile de bază în aplicarea Precauţiunilor Universale consideră:
a) toţi pacienţii potenţial infectaţi;
b) toţi pacienţii sunt potenţial sănătoşi;
c) că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare.
21.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea infecţiilor nosocomiale cuprind:

a) respectarea regulilor de tehnică aseptică în efectuarea tratamentelor prescrise;
b) supravegherea menţinerii condiţiilor de igienă şi a toaletei bolnavilor imobilizaţi;
c) supravegherea aplicării tratamentului cu antibiotice în funcţie de antibiogramă şi evoluţia
clinică a bolnavului.
22. Infecţia nosocomială este:
a) infecţia contactată în spital sau alte unităţi sanitare cu paturi;
b) infecţia care se referă la orice boală datorată microorganismelor;
c) infecţia dobândită în spital şi uneori diagnosticată după ieşirea din spital.
23. Care din agenţii patogeni ( bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pot produce infecţii
nosocomiale?
a) nici unul;
b) toţi;
40
c) numai bacteriile.
24. Protecţia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesională se
realizează de către :
a) fiecare asistent medical prin societăţile de aisgurări;
b) angajator, prin societăţile de asigurări;
c) nu este necesară protecţia asistentului medical.
25. Scopul aplicării Precauţiunilor Universale este de a:
a) preveni transmiterea infecţiilor pe cale sanguină personalului , la locul de muncă;
b) preveni transmiterea infecţiilor nosocomiale;
c) preveni transmiterea infecţiilor pe cale aerogenă , în unităţile sanitare cu paturi.
26. Sterilizarea urmeşte:
a) neutralizarea agenţilor patogeni de pe toate suprafeţele ce vin în contact cu bolnavul;
b) distrugerea tuturor microorganismelor patogene şi nepatogene inclusiv a sporilor de pe
obiecte cu utilizare medicală;
c) inactivarea agenţilor patogeni existenţi pe suprafaţa instrumentelor chirurgicale.
27. Infecţia de defineşte astfel:
a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian
în organism;
b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism;
c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism.
28. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă:
a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a
microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a
microorganismelor, de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător.
29. Care din următorii termeni poate fi definit ca absenţa tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
30. Pentru manevrarea materialelor şi instrumentelor sterile se poate utiliza:

a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă;
b) mîna spălată cu apă şi săpun;
c) pensa de servit.
31. În urma controlului umidităţii materialelor sterilizate la autoclav s-a înregistrat:
a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate.
32. Sterilizarea prin metode fizice utilizează:
a) căldura, radiaţiile gamma;
b) radiaţiile ultrascurte;
41
c) ultrasunetele.
33. Dezinfecţia este operaţia:
a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de pe tegumente, mucoase, obiecte şi din încăperi;
b) de distrugere a paraziţilor de pe obiecte;
c) de distrugere a insectelor transmiţătoare de microbi.
34. Cât timp trebuie frecate mâinile cu soluţie antiseptică, înainte de aplicarea unei proceduri
invazive (ex. cateterism)?
a) 10 secunde;
b) 1 minut;
c) 2 minute.
35. Spălarea de decontaminare a mâinilor se face astfel:
a) spălare cu apă şi săpun;
b) spălare cu apă, săpun, frecare cu periuţa, uscare şi aplicare de alcool 2 x 5 ml;
c) spălare cu apă, săpun, frecare cu periuţa, uscare.
36. De la sala de pansamente septice aţi primit instrumentele pentru a le pregăti în vederea
sterilizării. Aşezaţi în ordine operaţiunile de execuţie a acestei manopere:
a) spălare;
b) sortare;
c) limpezire;
d) decontaminare;
e) uscare;
f) aşezare în trusă.
37. După decesul unui pacient salonul se dezinfectează astfel:
a) ştergerea patului, pavimentului, cu soluţie de var cloros 40 g ‰;
b) prin pulverizarea soluţiei de aldehidă formică în salon 10-15g ⁄ m3;
c) ştergerea obiectelor din salon cu soluţie de cloramină 40 g ‰.
38. Dezinfecţia termometrelor se face prin submerjarea lor în soluţie de:
a) cloramină 5-10 g ‰;
b) alcool 70°;
c) bromocet 1 g ‰.
39. Soluţia antiseptică are următoarele proprietăţi în comparaţie cu soluţia dezinfectantă:
a) distruge microorganismele de pe tegumente şi mucoase, fără a le altera integritatea;
b) nu este nici o deosebire;
c) este mai concentrată decât soluţia dezinfectantă.
40. Pentru manevrarea unor soluţii dezinfectante, personalul medical respectă măsurile de
protecţia muncii:
a) utilizarea mănuşilor de cauciuc;
b) utilizarea măştilor de protecţie;
c) utilizarea ochelarilor de protecţie.
41. Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var cloros se are în vedere:
a) preparare zilnică;
b) depozitare în recipiente de metal;
42
c) depozitare în recipiente închise la culoare din material plastic.
42. Circuitele funcţionale în unităţile sanitare respectă următoarele elemente:
a) circuitul aseptic indică sensul de circulaţie pentru protecţia împotriva infecţiilor;
b) circuitul septic asigură condiţii de protecţie împotriva infecţiilor;
c) între circuitul aseptic şi cel septic funcţionează principiul neseparării circuitelor.
43. Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:
a) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital;
b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care se manifestă după externarea pacientului;
c) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital şi care se manifestă în timpul
internării sau după externare.
44. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor nosocomiale:
a) pacienţii vârstnici, taraţi;
b) pacienţii supuşi manevrelor invazive;
c) pacienţii internaţi de urgenţă în spital.
45. Sursa de infecţie poate fi:
a) pacientul şi produsele sale patologice;
b) personalul medical şi echipamentul său de lucru;
c) apa şi aliment
BAREM DE CORECTARE – PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINĂ
ÎNTREBARE
1 F Chirurgie pentru cadre medii – F. Daschievici, M 65
Mihăilescu, 2004
2 A „ 64
3 A „ 66
4 F „ 67
43
5 A „ 76
6 A „ 83
7 A „ 87
8 A „ 83
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 c F. Daschievici, M Mihăilescu -Chirurgie pentru cadre 82-83
medii , 2004
2 e “ 82-83
3 b “ 82-83
4 a “ 82-83
5 d “ 82-83
B
1 b “ 87
2 d “ 87
3 a “ 87
4 e “ 87
5 c “ 87
TESTUL III- GRILĂ
NR. ÎNTREBARE RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINĂ
1 b “ 64
2 c “ 75
3 a “ 75
4 b “ 76
5 c “ 76
6 a “ 87
7 b “ 86
8 b “ 87
9 b “ 83
10 a “ 79
11 b,c 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru asistenţii154
medicali – OAMR, 2004
12 a,c “ 154
13 a,b “ 154
14 a,b “ 153
15 a,b “ 153
16 a,b “ 110
17 a,c “ 110
18 a,c “ 110
19 a,b “ 111
20 a,c “ 111
21 a,b “ 108
22 a,c “ 108
23 b “ 70
24 b “ 70
25 a “ 68
26 b “ 53
44
30 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 31
36 d,b,a,c,e,f 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
TESTUL I
„F” fals
1.Administrarea medicamentelor pe cale orală este contraindicată dacă pacientul refuză
medicamentele;
2.Oxigenul se administrează după permeabilizarea căilor respiratorii superioare;
3.Supozitoarele au numai efect local;
4.Asistenta medicală respectă calea de administrare a medicamentului prescris;
5.Soluţiile injectabile aspirate din fiole se administrează imediat;
6.Injecţia intradermică are numai scop terapeutic;
7.Injecţia intramusculară se realizează în muşchii fesieri;
8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauză injecţia intramusculară.
TESTUL II
45
1 soluţie uleioasă A. tegumente
2 unguente B. dizolvare in ser fiziologic
3 penicilină cristalină C. alimentaţie desodată
4 preparate cortizonice D. branulă
5 perfuzie intravenoasă E. injecţie intramusculară
1 colir A. efect purgativ

2 conduct auditiv extern B. papulă
3 supozitoare C. solutie hipertonă
4 injecţie intradermică D. mucoasă oculară
5 injecţie intravenoasă E soluţii la temperatura corpului
TESTUL III
1.Administrarea medicamentelor pe cale orală se face pentru obţinerea urmatoarelor efecte
locale:
a)favorizarea cicatrizării ulceraţiilor mucoasei digestive;
b)protejarea mucoasei gastro-intestinale;
c)inlocuirea fermenţilor digestivi(cand aceştia lipsesc)
2.Este contraindicată administrarea medicamentelor pe cale orală atunci cand:
a)medicamentul este inactivat de secreţiile digestive;
b)medicamentul prezinta proprietaţi iritante asupra mucoasei gastrice;
c)pacientul refuza medicamentul.
3.Administrarea medicamentelor pe cale rectală este indicată la:
a)pacienţii cu tulburări de deglutiţie;
b)pacienţii operaţi pe tubul digestiv superior sau cu intoleranţă digestivă;
c)pacienţii operaţi pe anus si rect.
4.Pe cale respiratorie se administrează medicamente sub forma de:
a)gaze sau substanţe gazeificate;
b)lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori;
c) pulberi fine.
5.Administrarea medicamentelor pe cale respiraţorie se face pentru:
a)decongestionarea mucoasei căilor respiratorii;
b)imbogaţirea in oxigen a aerului inspirat;
c) fluidificarea sputei
6. Pe suprafaţa mucoaselor se pot administra medicamente sub formă de:
a)soluţii;
b)mixturi;
c) unguente.
7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul de sac conjunctival si pe marginea ploapelor folosim:
a)ansă de platină;
46
b)baghetă de sticlă lăţită,acoperită cu un tampon de vată;
c)tampon montat pe o sondă butonată,comprese sterile.
8.Administrarea medicamentelor pe cale parenterală are urmatoarele avantaje:
a)dozarea exactă a unui medicament ce ajunge in snge;
b)evitarea tractului digestiv;
c)posibilitatea administrarii medicamentelor bolnavilor inconştienţi.
9.Prin injectia subcutanată se poate introduce in organism:
a)substanţe medicamentoase izotonice lichide, nedureroase;
b)substanţe medicamentoase hipertonice;
c)subtanţe medicamentoase uleioase.
10.Prin injecţia intramusculară se pot introduce in organism:
a)soluţii izotonice;
b)soluţii hipertonice
c) soluţii uleioase.
11.Locurile de elecţie ale injecţiei intramusculare sunt:

a)regiunea supero-externa fesieră;
b)faţa externă a coapsei,treimea mijlocie;
c) regiunea subclaviculară
12.Pe cale intravenoasă se pot introduce in organism:
a)substanţe izotonice;
b)substanţe hipertonice;
c) substanţe uleioase.
13.Accidentele injecţiei subcutanate sunt urmatoarele,cu excepţia:
a)durere violentă prin lezarea unei terminaţii nervoase;
b)hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgie.
14.Accidentele injecţiei intramusculare sunt:
a)durere vie prin atingerea nervului sciatic;
b)paralizie prin inţeparea unui vas;
c)embolie prin introducerea accidentală intr-un vas de sange a unei substanţe uleioase
15.Accidentele injecţiei intravenoase sunt urmatoarele, cu excepţia:
a)flebalgiei,datorită injectării prea rapide a unor substanţe iritante;
b)hematomului prin străpungerea venei;
c)paraliziei, prin lezarea nervului sciatic
16.Incidentele oxigenoterapiei sunt urmatoarele,cu excepţia:
a)distensiei abdominale prin patrunderea gazului prin esofag;
b)emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gâtului datorita fisurii mucoasei;
c) embolie gazoasă
17.In timpul tratamentului cu cortizon,regimul alimentar va fi:
a)desodat;
b)hiposodat;
47
c) normosodat
18.Antibioticele sunt:
a)substanţe organice provenite din metabolismul celulelor vii(mucegaiuri,bacterii)
b) substanţe obţinute prin sinteza avand proprietăţi bacteriostatice,bactericide sau
antimicotice;
c) ambele
19.Antibioticele se pot administra pe urmatoarele căi,cu excepţia:
a)orala
b)intramusculara si intravenoasa;
c) subcutanată
20.Inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic este necesar:
a)să se identifice germenul patogen;
b)sa se determine sensibilitatea agentului patogen la antibiotic;
c)să se testeze sensibilitatea organismului la antibiotic
21.Perfuzia are drept scop:

a)administrarea medicamentelor la care se urmăreste un efect prelungit;
b)efect depurativ-diluând si favorizând excreţia din organism a produsilor toxici;
c)completarea proteinelor sau altor componente sanguine.
22.Introducerea lichidelor in organism pe cale intravenoasă se poate face prin:
a)ace metalice fixate direct in vena;
b)canule de material plastic introduse prin lumenul acelor(care apoi se retrag)
c)denudare venoasa
23.Prin perfuzie intravenoasă se pot introduce soluţii:
a)izotonice;
b)hipertonice;
c)uleioase
24.Accidentele perfuziei sunt:
a)hiperhidratarea prin perfuzia in exces;
b)embolia gazoasă prin patrunderea aerului in curentul circulator;
c)flebită, necroză
25.Stabilirea necesităţilor hidrice şi minerale ale organismului se face prin:
a)stabilirea felului deshidratarii;
b)simptomatologia deshidratarii;
c)investigaţii de laborator
26.Calcularea ratei de flux in cazul perfuziilor se individualizează dupa natura si concentraţia
soluţiei astfel:
a)soluţiile izotone se administrează cu un ritm de 60-150 picături pe minut(500 ml/ora)
b)soluţiile hipertone se administrează cu un ritm de 60-150 picături/minut(500 ml/ora)
c)hidrolizatele de proteină se administrează cu un ritm de 40-60 picături/minut(50 ml/oră)
27.Aveţi de administrat la ora 12:00 penicilină şi gentamicină unui pacient care are o perfuzie cu
glucoză 5%.Cum procedaţi?
48
a)injectaţi intramuscular separate cele doua antibiotice;
b)asociaţi cele două soluţii de antibiotice si le injectati intramuscular;
c)introduceţi soluţia de antibiotice in punga cu glucoză
28.Ce antibiotic asociat cu gentamicina îi scade eficacitatea cu 50%?
a)penicilina;
b)tetraciclina;
c)ampicilina
29.Daca in timpul unei perfuzii medicamentoase starea pacientului se modifică brusc,asistenta
medicala actioneaza astfel:
a)intrerupe perfuzia,scoate acul de puncţie;
b)intrerupe perfuzia si inlocuieşte flaconul respectiv cu ser fiziologic;
c)anunţă imediat medicul
30.Riscul mai mare de producere a tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il constituie:
a)perfuziile in venele membrului pelvin;
b)perfuziile pe cateter;
c)ambele
31.Efectul medicamentelor administrate pe cale orală poate fi:
a)local;
b)general;
c)numai local
32.Pentru obtinerea efectului aplicării substanţelor medicamentoase pe cale percutanată se
utilizează:
a)inoforeza;
b)fricţionarea;
c)ambele metode.
33.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie administrat,prezintă un inscris neclar sau după deschidere
cad cioburi in interior, procedăm astfel:
a)administrăm conţinutul fără reţinere;
b)filtram conţinutul inainte de administrare;
c)nu administram conţinutul
34.Există riscul de sensibilizare la antibiotice pentru asistenta medicală care efectuează
administrarea acestora.Pentru prevenirea sensibilizarii se pot folosi:
a)mănuşi;
b)mască;
c)este suficientă spalarea pe maini dupa efectuarea administrării
35.Calea naturală,comodă si foarte acceptată de bolnav(calea orală si bucală)prezintă şi unele
dezavantaje enumerate mai jos:
a)nu are acţiune imediată;
b)se poate folosi cand bolnavul varsă;
c)nu se folosesc la bolnavii ce prezintă intoleranţă digestivă sau trismus
36.Calea rectală permite administrarea medicamentelor sub forma de supozitoare sau clisme si
este folosită:
49
a)dupa efectuarea unei clisme evacuatorii;
b)cand se urmăreşte o acţiune locală,in special;
c)cand bolnavul nu prezintă vărsaturi si greţuri.
37.Calea parenterală oferă o serie de avantaje,dar si un mare dezavantaj, indicati care este acesta:
a)absorbţie rapidă,totală;
b)dozare precisă;
c)necesită instrumentar si soluţii injectabile sterile.
38.Pe cale respiratorie se administrează:
a)anestezicele volatile;
b)aerosolii;
c)oxigenul
39.Pe calea suprafeţelor mucoaselor si conjunctivelor se pot administra medicamente ce au
acţiune:
a)antiseptică;
b)antiinflamatoare;
c)epitelizantă;
d) antialgică
40.După administrarea medicamentelor,asistenta medicală va urmări efectele acestora:
a)modificarea comportamentului,a starii psihice si constipatiei;
b)eruptii cutanate,edeme palpebrale;
c)greţuri,frisoane,transpiraţii;
d)modificări ale valorilor pulsului,T.A
41.Injecţia intravenoasă se poate face:
a)numai in venele epicraniene;
b)păstrând cea mai buna venă pentru urgenţe;
c) in venele de la plica cotului
42.Apariţia papulei cu aspect de coaja de portocală este caracteristică pentru injecţia:
a)intravenoasă;
b)subcutanată;
c)intradermică
43.Pe care din urmatoarele căi de administrare a medicamentelor,absorbţia se face cel mai putin:
a)calea intravenoasă;
b)calea intramusculară;
c)calea orală
44.Medicamentele pot fi introduse direct în sânge prin:
a)administrare intravenoasă;
b)administrare intraarterială;
c)administrare subcutanată
45.Când un medicament prezintă o modificare de aspect,culoare,miros,asistenta medicală trebuie
să ştie că:
a)acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente si este un fapt lipsit de
importantă;
50
b)medicamentele se administrează dar se consemnează in foaia de observaţie ca erau
modificate;
c)numai farmacistul raspunde de calitatea medicamentului eliberat;
d)medicamentul nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia corespunzător
calitativ
46.In care din urmatoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează in scop de diagnostic:
a)infiltraţia intradermică cu novocaină;
b)I.D.R(excepţie la tuberculină);
c)desensibilizare in reacţii alergice
47.Injecţia subcutanată se efectuează:
a)zilnic in acelasi loc;
b)alternând locurile de elecţie;
c)nu există indicaţii speciale
48.Prin injecţia intramusculară se administrează:
a)soluţii izotone,uleioase,coloidale;
b)soluţii izotone,hipertone;
c)soluţii izotone
49.Resorbţia medicamentului administrat prin injecţia intramusculară incepe:
a)după 5-10 minute de la administrare;
b)instantaneu;
c)imediat după injectare
50.La atingerea nervului sciatic,tradusă prin durere violentă se intervine astfel:
a) se retrage acul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continuă injectarea
51.Prin introducerea accidentală de aer intr-un vas de sânge se produce:
a)embolie gazoasă;
b)hematom;
c)paralizie
52.Administrarea medicamentelor pe cale rectală se face cu pacientul asezat in:
a)decubit lateral stâng, cu membrul pelvin stâng întins si membrul pelvin drept flectat;
b)decubit dorsal;
c)poziţie genupectorală
53.Administrarea oxigenului pe sondă nazală se face cu scopul:
a)aprovizionării ţesuturilor cu oxigen în caz de hipoxie;
b)creşterii metabolismului energetic al organismului;
c) ambele variante sunt corecte.
54.După administrarea medicamentelor,în sacul conjunctival pot apărea urmatoarele reacţii
locale:
a)congestive;
b)lăcrimare,prurit;
c)ambele variante sunt corecte
51
55.După administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivală,asistentul medical va semnala
medicului manifestările ieşite din comun:
a)diplopie;
b)palpitaţii;
c)ambele variante sunt corecte
56.Administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivală respectă urmatoarele principii:
a)se folosesc aceleaşi tampoane sau comprese pentru ambii ochi;
b)nu se folosesc aceleaşi tampoane sau comprese pentru ambii ochi;
c)administrarea medicamentelor se face din interior spre exterior
57.Administrarea medicamentelor pe cale nazală se face cu pacientul aşezat in poziţie de:
a)decubit dorsal;
b)decubit lateral stang;
c)ortostatism cu hiperextensia capului
58.Pentru administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern pozitia pacientului se
recomandă a fi:
a)decubit dorsal;
b)decubit lateral pe partea sănătoasă;
c)semişezând,cu capul in hiperextensie
59.Debitul oxigenului administrat pe sonda nazală in scop terapeutic va fi de:
a)4litri/minut;
b)5litri/minut;
c)6litri/minut
60.Daca in timpul oxigenoterapiei pacientul se balonează ,vom recomanda:
a)retragerea sondei pana aproape de vălul palatin(in cazul in care sonda a fost introdusă prea
profund, oxigenul poate ajunge în stomac);
b)schimbarea alternativă a narinelor la introducerea sondei;
c)verificarea funcţionării umidificatorului.
61.Administrarea medicamentelor în conductul auditiv extern poate avea drept scop:
a)obţinerea unui efect terapeutic;
b)înmuierea dopului de cerumen;
c)profilactic, în vederea prevenirii otitei medii supurante.
62.Nerespectarea căilor de administrare a medicamentelor:
a)nu influenţează efectul medicamentelor;
b)are efecte nedorite;
c)duce la complicaţii locale la locul de administrare a injecţiilor.
63.Asistenta medicală:
a)este nevoită să trezească bolnavul pentru administrarea medicamentelor simptomatice;
b)trezeşte bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice;
c)stabileşte orarul de administrare respectând somnul pacientului.
64.Asocierea mai multor medicamente în aceeaşi seringă:
a)menajează bolnavul de înţepături;
b)duce la transformarea, precipitarea, degradarea acestora;
52
c)priveşte în mod direct medicul.
65.Când administrează tratamentul, asistenta medicală:
a)lasă la pacient întreaga doză zilnică;
b)administrează personal supozitoarele,picăturile pentru ochi şi nas;
c)administrează întîi tabletele,soluţiile şi picăturile apoi injecţiile
66.Asistenta medicală are grijă:
a)să informeze pacientul despre timpul în care se va instala efectul medicamentelor;
b)să atragă atenţia asupra efectelor secundare ale medicamentelor;
c)să corecteze dozele prescrise.
67.Regulile generale de pregătire şi administrare a injecţiilor prevăd:
a)injectare imediată a conţinutului seringii;
b)verificarea soluţiei injectabile;
c)pregătirea cu 30 min.înainte de administrare.
68.Accidentele survenite la administrarea injecţiilor intramusculare sunt:
a)atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale;
b)atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale;
c)patrunderea cu acul într-un vas sanguin.
69.Accidentele survenite în urma injecţiei intravenoase sunt:
a)flebalgia
b)supuraţia aseptică;
c)tumefierea bruscă a ţesutului perivenos,hematom.
70.Cu ocazia administrării antibioticelor,asistenta medicală trebuie să cunoască:
a)doza totală pe zi de antibiotic ce trebuie administrată unui pacient;
b)durata tratamentului;
c)cantitatea exactă a unei doze.
53
BAREM MODULUL 18 -ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
TESTUL I- ADEVARAT / FALS

NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ
ÎNTREBARE
1 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistenţii138
medicali, 2002
2 A L. Titirca-Ghid de nursing ,2001 107
3 F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistenţii140
medicali,2002
4 A „ 137
5 A „ 137
6 F „ 150
7 A „ 150
8 A „ 156
TESTUL II - ASOCIERI
A
ÎNTREBARE
1 E L. Titircă -Tehnici de ingrijire pentru asistenţii
150
medicali,2002
2 A „ 146
3 B „ 159
4 C „ 161
5 D L. Titircă -Ghid de nursing ,2001 134-135
B
ÎNTREBARE
1 D L. Titircă-Ingrijiri speciale acordate pacientilor
139
de catre asistenţii medicali
2003
2 E L. Titircă -Tehnici de ingrijire pentru asistenţii
146
medicali,2002
54
3 A „ 140
4 B „ 154
5 C „ 150
NR.ÎNTREBARE RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ

1. a, b, c 1150 teste 37
Editura Viaţa medicală românească
2. a, b, c idem 37
3. a, b idem 37
4. a, b idem 37
5. a, b, c idem 37
6. a, c idem 37
7. b, c idem 38
8. a, b, c idem 38
9. a idem 38
10. a, c idem 38
11. a, b idem 38
12. a, b idem 38
13. c idem 39
14. a, c idem 39
15. c idem 39
16. c idem 39
17. a idem 39
18. c idem 42
55
19. c idem 42
20. a, b, c idem 43
21. a, b, c idem 43
22. a, b, c idem 43
23. a, b idem 43
24. a, b, c idem 43
25. a,b,c idem 43
26. a,c idem 73
27. a idem 144
28. c idem 144
29. b,c 147
30. c 147
31. a,b 1555 teste de evaluare continuă in nursing, 49

Editura Carol Davila,Bucuresti 2002
32. c idem 49
33. c idem 50
34. a,b idem 50
35. a,c idem 50
36. a,b idem 50
37. c idem 51
38. a,b,c idem 51
39. a,b,c,d idem 51
40. a,b,c,d idem 51
41. b,c idem 51
42. c idem 51
43. c idem 51
56
44. a,b idem 52
45. d idem 52
46. b idem 52
47. b idem 52
48. a idem 53
49. c idem 53
50. a,b idem 53
51. a idem 53
52. a Teste pentru asistenţii medicali 1114 intrebări,40

Editura Bucuresti 2009
53. a idem 40
54. c idem 39
55. c idem 39
56. b idem 39
57. a idem 39
58. b idem 40
59. c idem 41
60. a idem 41
61. a,b idem 60
62. b,c 1030 teste pentru examene si concursuri 111

pentru asistenţii medicali,Editura Biroul
executiv al OAMR 2004
63. b,c idem 112
64. a,b idem 112
65. b,c idem 112
66. a,b idem 112
67. a,b idem 112
68. a,c idem 112
57
69. a,c idem 113
70. a,c idem 113
MODULUL 23- PNEUMOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
TESTUL I
„F” fals .
1. Obiectivul principal în isuficienţa respiratorie acută este permeabilizarea căilor respiratorii.
2. În obstrucţiile supralotice, pentru permeabilizarea căilor respiratorii, intervenţia de urgenţă
este drenajul postural.
3. În cazul voletului costal se aplică un pansament compresiv pentru imobilizare.
4. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate.
5. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi
aspiratorul mecanic pentru secreţii.
6. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
7. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine timp
îndelungat.
8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectuează vaccinarea BCG.
9. Pacientul care prezintă tuse cu expectoraţie este sursă de infecţie pentru alte persoane.
10. Pacientul cu afecţiuni respiratorii prezintă anxietate din cauza tulburărilor de oxigenare
cerebrală.
TESTUL II
A. ASOCIAȚI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE
1 astmul bronsic A mucolitice

2 pneumonia pneumococica B virajul la tuberculina
3 bronsita cronica C hepatizatie rosie
4 ftizia D caverna
5 primo-infectia tuberculoasa E dispnee paroxistica
B. ASOCIAȚI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE
1 tuberculoza primara A caverna

2 pneumonia pneumococica B dispnee paroxistica expiratorie
3 pneumotorax C febra in platou – 40 C
4 ftizia D sancru de inoculare
5 astmul bronsic E aer in cavitatea pleurala
58
TESTUL III
MEDICINĂ INTERNĂ
1. Pneumonia francă lobară se defineşte prin următoarele manifestări clinice cu excepţia:
a) frison solemn;
b) tuse seacă persistentă;
c) febră (39 -41°C);
d) junghi toracic.
e) expectoraţie mucopurulentă
2. În BPOC combaterea obstrucţiei vizează :
a) drenaj postural, aspiraţie bronşică, spalatură bronşică;
b) administrarea corticoizilor;
c) tratament antibiotic.
3. Sputa din astmul bronşic este:
a) mucopurulentă;
b) ruginie;
c) alb-sidefie cu aspect perlat.
4. Conduita de urgenţă in astmul bronşic vizează:
a) administrarea de bronhodilatatoare ,antispastice simpaticomimetice;
b) administrarea de antitusive;
c) drenaj postural.
5. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:
a) vomică, febră 37,5 – 38 grade, greaţă;
b) expectoraţie mucopurulentă , febră în platou;
c) frison unic , febră 39-40, junghi toracic.
6. Antibioticul de elecţie utilizat în tratamentul pneumoniei pneumococice este:
a) Penicilina G;
b) Tetraciclina;
c) Biseptol.
7. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu excepţia
a) şancrul de inoculare , adenopatiile traheo – bronşice;
b) leziuni condensate;
c) leziuni cavitare.
8. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizează prin:
a) corticoterapie;
b) tuberculostatice;
c) antibiotice.
9. Complicaţiile pneumoniei sunt:
a) bronşita cronică;
b) emfizemul pulmonar;
c) pleurezia sero-fibrinoasă.
10. Procesul inflamator în pneumonia pneumococică se desfăşoară în urmatoarele stadii:

a) şancru de inoculare, adenopatii traheobronşice, leziuni condensate;
59
b) congestie, hepatizaţie roşie, hepatizaţie cenuşie, rezoluţie;
c) leziuni infiltrative, cazeoase, fibrioase.
11. Tratamentul bronşitei cronice vizează:
a) reducerea iritaţiei bronşice , tratamentul infecţiilor rino-faringiene, tratamentul
bronhodilatator;
b) chimioprofilaxia contacţilor;
c) administrarea miofilinului şi corticoterapie i.v.
12. Examenul fizic în pneumonia pneumococică pune în evidenţă:
a) sindrom de condensare pulmonară;
b) leziuni cozeoase;
c) leziuni fibro-cavitare.
13. Leziunea primitivă in TBC se numeşte
a) adenopatie traheo-bronşică;
b) tuberculoza miliară;
c) şancru de inoculare.
14. Tratamentul bronhodilatator din bronşita cronică constă în urmatoarele,cu excepţia:
a) medicaţie simpaticomimetică;
b) tratamentul infecţiei bacteriene;
c) medicaţie anticolinergică.
NURSING
15. Pentru prevenirea afecţiunilor respiratorii, pacientul este sfătuit:
a) să evite mediul poluat, tabagismul;
b) să-şi păstreze greutatea corporală în limitele vârstei/sexului;
c) să evite practicarea sporturilor în timpul anotimpurilor reci.
16. Pentru culegerea datelor şi întocmirea planului de îngrijire, asistenta va observa la un pacient
cu o afecţiune pulmonară:
a) aspectul abdomenului;
b) culoarea tegumentelor;
c) aspectul toracelui, mişcările celor două hemitorace.
17. Spirografia explorează:
a) volumele şi capacităţile pulmonare;
b) volumele pulmonare după efectuarea unui efort dozat;
c) arborele traheobronşic, folosind substanţă de contrast.
18. Bronhografia reprezintă examenul:
a) radiologic al aparatului respirator;
b) endoscopic al aparatului respirator;
c) radiologic al arborelui traheobronşic.
19. În dimineaţa bronhoscopiei, pacientul necesită ca pregătire:
b) administrarea atropinei, cu 30 de minute înaintea examenului;
c) întreruperea alimentaţiei.
20. Intervenţiile autonome ale asistentei în hemoptizie sunt:
a) aşezarea pacientului în poziţie Trendelemburg;
b) instituirea repausului fizic, psihic şi vocal;
c) aplicarea unei pungi cu gheaţă pe regiunea retrosternală;
d) învăţarea pacientului să efectueze inspiraţii forţate;
e) aşezarea pacientului în poziţie semişezând.
21. Pentru ameliorarea respiraţiei pacientului în criză de astm bronşic i se dă poziţia:

60
a) semişezând cu spatele sprijinit, braţele pe lîngă corp;
b) decubit lateral;
c) Trendelemburg.
22. Ca intervenţii de urgenţă în criza de asm bronşic se vor aplica:
a) administrarea medicaţiei bronhodilatatoare şi antialergice;
b) educaţia pacientului cum să prevină crizele de astm;
c) oxigenoterapie.
23. În afecţiunile laringitei , dispariţia vocii se numeşte :
a) disfonie;
b) afonie;
c) răguşeală.
24. Tusea este un act util atunci când :
a) favorizează eliminarea corpilor stăini;
b) favoroizează eliminarea secreţiilor patologice din căile aeriene.
25. Efectul frecvent al fumatului este :
a) bronşita tabagică;
b) emfizemul pulmonar;
c) cancer bronhopulmonar;
d) gastrita tabagică.
26. Astmul bronşic în criză se caracterizeaza prin:
a) dispnee paroxistică expiratorie;
b) dispnee inspiratorie şi expiratorie;
c) dispnee paroxistică inspiratorie.
27. Disfuncţia respiratorie din astmul bronşic este:
a) restrictivă;
b) obstructivă;
c) mixtă.
28. În perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:
a) repaus la pat, regim hidro-zaharat bogat în vitamine;
b) regim alimentar desodat;
c) consum excesiv de lichide
29. Primoinfecţia TBC se face:
a) pe cale cutanată;
b) pe cale aeriană;
c) pe cale sexuală.
30. Metoda utilizată în depistarea tuberculozei primare este:
a) IDR la antimicotice;
b) IDR la tuberculină;
c) IDR la antibiotice.
31. Profilaxia tuberculozei vizează urmatoarele obiective , cu excepţia:
a) întarirea rezistenţei nespecifice a organismului;
b) vaccinare antituberculoasă;
c) vaccinare antigripală.
32. Dispneea cu bradipnee expiratorie se întalneşte în :
a) scleroemfizem pulmonar;
b) corp străin în laringe sau trahee;
c) astm bronşic.
33. Pentru descoperirea gradului de infecţie tuberculoasă se efectuează :
a) vaccinarea B.C.G.
61
b) intradermoreacţia la tuberculină I.D.R;
c) reacţia Cassoni.
34. Dispneea, în bolile pulmonare, este datorată:
a) scăderii aportului de oxigen, creşterii cantităţii de CO2 şi obstrucţiei căilor respiratorii;
b) contaminării cu pneumococ;
c) comprimării organelor abdominale .
35. Declanşarea hemoptiziei este precedată de:
a) senzaţie de vomă;
b) caldură retrosternală şi jenă respiratorie;
c) vărsătură.
36. Durerea toracică poate avea drept cauze:
a) afecţiuni cardiovasculare;
b) afecţiuni pleuropulmonare;
c) ambele.
37. Definiţia astmului bronşic include, cu excepţia:
a) reducere ireversibilă a diametrului bronhiilor;
b) dispnee expiratorie;
c) reducerea reversibilă a diametrului bronhiilor.
38. Spirografia explorează:
a) volumele pulmonare după efort;
b) arborele traheo-bronşic, folosind substanţa de contrast;
c) volumele şi capacităţile pulmonare.
39. Depistarea precoce a îmbolnăvirii cu TBC se face prin:
a) IDR la tuberculină;
b) IDR Cassoni;
c) IDR Dick.
40. Testul la tubercluină (I.D.R) este folosit pentru :
a) a stabili amploarea reacţiei de hipersensibilitate la antigene tuberculinice a unei persoane;
b) a stabili existenţa reacţiei de hipersensibilitate la antigene tuberculinice;
c) se citeşte la locul injectării intradermice după 72 de ore de la injectare .
41. Dispneea în bolile pulmonare este consecinţa:
a) scăderii aportului de oxigen, creşterii cantităţii de dioxid de carbon;
b) comprimării organelor abdominale;
c) obstrucţiei căilor respiratorii.
42. Expiraţia în astmul bronşic este insoţită de:
a. suflu amfonic;
b. suflu tubar;
c. wheezing.
43. Profilaxia tuberculozei cuprinde următoarele, cu excepţia:
a) ameliorarea condiţiilor de viaţă;
b) depistarea precoce a bolii;
c) vaccinarea antigripală.
44. În pleurezia serofibrinoasă pacientul prezintă următoarele manifestări de dependenţă, cu
excepţia:
a) febră, frison;
b) transpiraţii nocturne;
c) febră de tip remitentă, durere toracică.
45. Astmul bronşic este un sindrom caracterizat prin:
a) dispnee paroxistică inspiratorie;
62
b) febră şi junghi toracic;
c) dispnee paroxistică expiratorie şi bradipnee.
46. Intervenţia delegată în criza astmatică vizează:
a) administrarea de bronhodilatatoare şi corticoterapie;
b) administrarea de antibiotice;
c) drenaj postural.
47. Rolul delegat al asistentei medicale în tratarea crizei de astm bronşic este:
a) tratamentul, medicaţia bronhodilatatoare;
b) administrarea de oxigen pe sonda nazală sau mască;
c) cortico steroizi
48. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizează:
a) combaterea obstrucţiei , inflamaţiei , spasmului;
b) administrarea penicilinei G;
c) administrarea de lichide calde.
49. Expectoraţia în pneumonia pneumococică este :
a) roşie – ruginie , vascoasă, aderentă;
b) sidefie – perlată;
c) spumoasă , aerată.
50. Manifestarea de dependenţă sugestivă pentru TBC este:
a) febra 39 – 40 grade C;
b) tuse seacă persistentă peste 3 săptamâni;
c) frison unic 30 – 40 minute.
51. Manifestările de dependenţă frecvente care pot ridica suspiciunea de cancer pulmonar la
fumătorii cronici sunt :
a) tuse persistentă rezistentă la tratament în formele avansate ;
b) hemoptizia ;
c) dispneea .
52. Pentru spirografie, pacientul necesită următoarea pregătire :
a) cu 24 ore înainte se întrerupe medicaţia excitantă sau sedativă a centrilor respiratori;
b) repaus fizic şi psihic cu 30 minute înaintea examenului;
c) nu necesită pregătire.
53.Valorile normale ale parametrilor cercetaţi prin spirografie (CV, VEMS şi IT) normali în
raport cu tabelele CECO sunt:
a) 50% din valorile ideale;
b) 70-80% din valorile ideale;
c) 100% faţă de valorile ideale.
54. Pentru examenul bacteriologic al sputei se pregătesc următoarele materiale:
a) pahar conic gradat;
b) cutie Petri sterilă;
c) tăviţă renală.
55. Semnele caracteristice ale hemoptiziei sunt:
a) senzaţie de gâdilitură a laringelui, căldură retrosternală, tuse iritativă cu expulzia
sângelui, gust de sânge;
b) senzaţie de gâdilitură a laringelui, greaţă, vărsătură, gust de sânge, transpiraţii profuze;
c) senzaţie de greaţă, vărsături, căldură retrosternală, gust de sînge.
56. Insuficienţa respiratorie acută poste fi determinată de:
a) expunerea la frig, căldură;
b) obstrucţia căilor respiratorii superioare;
c) bronhoalveolite de deglutiţie.
63
57. Pentru stabilirea diagnosticului, în pleurezia serofibrinoasă asistenta efectuează la
recomandarea medicului următoarele examinări:
a) IDR la PPD;
b) testul Schick;
c) IDR Cassoni.
BAREM DE CORECTARE - PNEUMOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

ÎNTREBARE PAGINĂ
64
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 e Medicină internă pentru cadre medii – C. Borundel, 2006 123
2 c „ 128
3 a „ 121
4 d „ 154
5 b „ 149
B
1 d „ 152
2 c „ 129
3 e „ 161
4 a „ 154
5 b „ 123
TESTUL II- GRILĂ
MEDICINĂ RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINĂ
INTERNĂ
1 e Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii paliative – Mioara
Mincu, 2004 90
2 a Urgenţe medico-chirurgicale – L. Titircă, 2012 33
3 c „ 278
4 a „ 26
5 c „ 286
6 a „ 288
7 c „ 301
8 b „ 310
9 c „ 287
10 b „ 286
11 a „ 219
12 a „ 232
13 c „ 247
14 b „ 220
NURSING
20 b,c,e 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
23 b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 90
24 a,b „ 90
25 a,b,c,d „ 91
26 a Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă, 2012 25
27 b Medicină internă – C. Borundel, 2006 278
28 a „ 288
29 b „ 301
30 b „ 299
31 c „ 308
32 a,c „ 249
33 b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 91
34 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali, L. 37
Titircă, 2008
35 b Urgenţe medico-chirurgicale– L. Titircă, 2012 29
65
36 c Medicină internă – C. Borundel, 2006 251
37 a idem 277
38 c Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavului – L. 12
Titircă, 2008
40 a,b,c Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii paliative – Mioara 91
Mincu, 2004
43 c idem 308
46 a Idem 91
47 a,b,c idem 91
48 a Urgenţe medico-chirurgicale– L. Titircă, 2012 33
49 a Medicină internă – C. Borundel, 2006 287
50 b idem 301
51 a,b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 92
66
MODULUL 24- CARDIOLOGIE ȘI NURSING ÎN CARDIOLOGIE
TESTUL I
„F” fals .
1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA
2. Hipertermia nu apare in IMA
3. In IMA intalnim VSH, fibrinogen si transaminaze crescute.
4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud.
5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie capilara – venoasa.
6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang.
7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara.
8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta.
9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga.
10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut
11. Factorii de risc major a aterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA.
12. EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase.
13. FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica.
14. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in dimineata
examenului.
15. Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA.
16. In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci.
17. Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos.
18. Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea repausului fizic
si psihic al pacientului.
19. Așezând membrele inferioare mai sus decât restul corpului, se asigură o circulație venoasă
mai bun.
TESTUL II
1 Flebografie A fragilitate capilara

2 Oscilometrie B activitatea bioelectrica a inimii
3 Fonocardiograma C vene
4 E.K.G D zgomote cardiace
67
5 Testul Rumpel- Leede E pulsatii arteriale

1 H.T.A A durere precordiala care cedeaza la
nitroglicerina
2 Arteriopatie B dilatari ale venelor
3 I.M.A C claudicatie intermitenta
4 Angina pectorala D durere precordiala mai mare de 30
minute
5 Varice E durere occipitala matinala
1 I.M.A A combaterea infectiei bacteriene

2 Arteriopatie B purtarea ciorapilor elastici
3 Varice C evitarea vestimentatiei stramte
4 Pericardita D evacuarea lichidului
5 Endocardita E interzicerea oricarui efort fizic si psihic
TESTUL III
CARDIOLOGIE- MEDICINA INTERNA
1. Pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice in infarct miocardic se administreaza:
a) heparina;
b) adrenostazin;
c) xilina.
2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct miocardic se face:
a) prin inregistrarea tensiunii arteriale si a pulsului cel putin o data pe zi;
b) prin supraveghere cu ajutorul monitoarelor;
c) nu este necesara inregistrarea tensiunii si a pulsului.
3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca se caracterizeaza prin:
a) turgescenta jugularelor;
b) cresterea ariei matitatii cardiace;
c) durere abdominala.
4. Digitala este:
a) stimulent cardiac;
b) stimulent cerebral;
c) stimulent respirator.
5. Durerea din infarct miocardic acut:
a)este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii profunde;
c) cedeaza la antilagice majore.
6. Tabloul clinic in pericardita consta in:
a) durere epigastrica;
b) frecaturi pericardice;
c) bradipnee expiratorie.
7.Xilina este indicata in:
a) convulsii;
b) extrasistole ventriculare;
68
c) tulburarile de ritm ventricular din infarctul miocardic.
8. Durerea din angina pectorala:
a) are caracter constrictiv;
b) are caracter difuz;
c) se percepe pe o suprafata de maxim 0,1cm2 .
9. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in administrarea de:
a) furosemid;
b) fluocinolon;
c) fasygin.
10.Tratamentul in HTA se face cu:
a) captopril;
b) clotrimazol;
c) cohmicina.
11. Sindromul de ischemie arteriala cronica se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin:
a) tegumente cheratozice;
b) hipertrofie musculara;
c) tulburari trofice ale fanerelor.
12.Cel mai frecvent agent etiologic in endocardita bacteriana este:
a) stafilococul;
b)pneumococul;
c) sreptococul viridans.
13.Despre endocardita bacteriana putem afirma:
a) leziunile caracteristice sunt vegetatiile valvulare;
b) debutul bolii este brusc;
c) hemocultura este examenul capital.
14. In pericardita cronica constrictiva:
a) tuberculoza este cauza principala;
b) tabloul clinic este de tamponada cardiaca;
c) examenul radiologic nu este important
15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se formeaza in perioada:
a) prodromala;
b)de debut;
c) de stare;
d) de convalescenta
16. Tratamentul crizei de angina pectorala consta in:
a) orpirea efortului fizic;
b) administrarea de nitroglicerina sublingual;
c) tratament hipotensiv.
17.Localizarea cea mai frecventa a IMA este:
a)atriul drept;
b)atriul stang;
c) ventriculul stang;
d) septul interventricular.
18. Leziunea caracteristica in IMA este:
a) necroza ischemica miocardica;
b) fibroza hepatica;
c) inflamatia miocardica.
19.Principala cauza a anginei pectorale este:
a) afectiuni pulmonare;
69
b) aterosleroza coronariana ;
c) hipotiroidism.
20.Simptomul cel mai constant in insuficienta cardiaca stanga este:
a) tuse;
b) dispneea;
c) hepatalgie;
d) edemul pulmonar acut.
21.In insuficienta cardiaca dreapta exista:
a) dispnee de efort;
b) hepatomegalie;
c) hepatalgie;
d) edeme periferice
22. Perioada cea mai critica din IMA este:
a) perioada prodromala;
b) perioada de debut;
c) perioada de stare.
23.Despre varice se poate afirma:
a) sunt dilatari permanente ale venelor superficiale;
b) produc edeme ale gambelor;
c) complicatia cea mai frecventa este tromboflebita ;
d) simptomele obisnuite sunt: durerea si senzatia de greutate la nivelul gambelor.
24.Tratamentul insuficientei cardiace globale consta in:
a) administrarea de calciu si vitamine;
b) repaus ,regim dietetic si hiposodat;
c) administrare de diuretice si digitala.
25.Uruitura diastolica se intalneste in:
a) insuficienta aortica;
b) stenoza aortica;
c) stenoza mitrala.
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
26.Care este clasificarea hemoragiilor dupa sediul sangerarii?
a) arteriale,venoase,capilare,mixte
b) externe,interne,exteriorizate,interstitiale;
c) accidentale,chirurgicale,posttraumatice,medicale;
d) mici, mijlocii,mari,cataclismice.
27.Care din elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale?
a) culoarea sangelui inchisa;
b) sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca;
c) exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan;
d) forta cu care se pierde sangele este in concordanta cu tensiunea arteriala a accidentatului.
28.In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange?
a) hemoragie venoasa;
b) hemoragie capilara;
c) hemoragie arteriala;
d) hemoragie venoasa si capilara.
29.Caror factori se datoreaza mentinerea sau chiar o usoara crestere a TA in faza de inceput a
hemoragiei?
a) vasoconstrictiei;
b) mobilizarea sangelui din depozite (ficat, splina,muschi);
70
c) acumularii de CO2 ;
d) unei oxigenari deficitare a tesuturilor.
30. Cum este ritmul cardiac si pulsul in cursul unei hemoragii mari?
a) pulsul este bradicardiac,bine batut;
b) ritmul cardiac este foarte rapid: 120-130 batai/minut;
c) pulsul este aritmic;
d) pulsul este slab batut,filiform.
31.Ce intelegem prin resuscitarea cardiorespiratorie?
a) combaterea si tratarea insuficientei cardiace;
b) masurile intreprinse pentru restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea afectiunilor pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase la nivelul plamanului,printr-o ventilatie pulmonara
artificiala.
32. Care dintre afectiunile cardiace pot provoca stop cardiac?
a) infarctul miocardic;
b) hipertensiunea arteriala;
c) tamponada cardiaca;
d) tulburarile grave de ritm.
33. In ce ritm se efectueaza masajul cardiac extern?
a) 60-80/minut;
b) 16-18/ minut;
c) 20-40/minut;
d) 80-100/minut.
34.Unde palpam in mod normal socul apexian?
a) saptiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) spatiul III intercostal parasternal stang;
c) la mijlocul sternului.
35.Care este ritmul cardiac normal?
a) 60-80 batai/minut;
b) 40-50 batai/minut;
c) 50-60 batai/minut;
d) 80-100 batai/minut.
36.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din HTA?
a) apare spre seara,se accentueaza la miscari de pozitie;
b) se insoteste de paloare a fetei, transpiratii profuze;
c) este insotita de ameteli,tulburari vizuale,vajaieturi in urechi;
d) localizata in regiunea occipitala,apare matinal.
37.Durere toracica cu caracter constrictiv retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul stang intalnim in:
a) pneumonie,pleurezie;
b) cardiopatie ischemica dureroasa,angor pectoris;
c) nevralgie intercostala;
d) afectiuni esofagiene
38.Durerea sub forma de claudicatie intermitenta apare in:
a) varice;
b) sindrom de ischemie cronica periferica;
c) sindromul de ischemie acuta periferica;
d) insuficienta venoasa cronica.
39.In precizarea diagnosticului de infarct miocardic , de un real folos este precizarea cresterii:
71
a) transaminazei (GOT);
b) fosfatazei alcaline;
c) lipidemiei;
d) amilazemiei.
40.Care din metodele de mai jos de explorare a aparatului cardiovascular sunt metode
neinvazive?
a) examenul radiologic standard al inimii si vaselor mari;
b) EKG , ecocardiograma;
c) cateterismul cardiac;
d) angiocardiografia.
41.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmareste compensarea cordului prin:
a) regim alimentar cu multe lichide;
b) repaus la pat;
c) oxigenoterapie;
d) medicatie tonicardiaca;
e) administrare preoperatorie de atropina.
42.Ce medicatie este indicata la arteritici pentru pregatirea lor pentru operatie?
a)vasodilatatoare,anticoagulante ,antibiotice;
b) anticoagulante ,sedative,antitermice;
c) medicatie antiaritmica,antialgica;
d)coagulante,vitaminoterapie.
43.Claudicatia intermitenta apare:
a) in repaus;
b) la efort: mers,alergat,urcat;
c) dispare rapid dupa oprire si revine dupa o distanta aproximativ egala cu cea la care s-a
instalat anterior;
d) inceteaza dupa masajul moletului.
44.Punctia pericardica:
a) poate deveni o interventie de urgenta cand cantitatea de lichid acumulat pune in pericol
viata pacientului;
b) are scop explorator pentru stabilirea naturii si prezentei lichidului;
c) are scop terapeutic pentru evacuarea lichidului acumulat.
CARDIOLOGIE -NURSING
45.Pentru prevenirea bolilor cardiovasculare se recomanda:
a) evitarea mersului pe jos;
b) alimentatie fara exces de sare, grasimi;
c) evitarea stresului psihic.
46.Boala varicoasa se caracterizeaza prin:
a)tegumente palide ,reci;
b)tegumente cianotice la extremitati;
c)edem dupa ortostatism prelungit, vase superficiale dilatate
47. Flebografia reprezinta:
a) examenul endoscopic venos;
b) examenul radiologic venos;
c) masurarea presiunii venoase.
48.Oscilometria reprezinta:
a) o metoda de explorare a arterelor periferice;
b)o metoda de examinare a venelor;
72
c)o metoda de evidentiere a amplitudinii pulsatiilor peretelui arterial.
49. Electrocardiografia consta in :
a) inregistrarea biocurentilor produsi de miocard in cursul unui ciclu cardiac;
b) reprezentarea grafica a zgomotelor produse intr-un ciclu cardiac;
c) curba rezultata din inregistrarea grafica a socului apexian.
50.IMA apare in urmatoarele circumstante,cu exceptia:
a) mesele copioase ,efortul fizic,expunerea la frig;
b)dupa infectii aerogene;
c)dupa imobilizarea prelungita la pat.
51. Durerea in IMA prezinta caracteristicile urmatoare:
a) cedeaza la administrarea nitroglicerinei;
b) este violenta,insuportabila;
c) dureaza peste 30 de minute.
52. Obiectivele imediate in ingrijirea pacientului cu IMA vizeaza:
a) combaterea durerii si anxietatii;
b) prevenirea complicatiilor;
c) recuperarea si reintegrarea sociala a pacientului.
53. In timpul tratamentului cu anticoagulante asistenta va avea in vedere:
a) evaluarea aspectului tegumentelor in zonele unde se fac injectii;
b) supravegherea sangerarilor gingivale,nazale;
c) notarea zilnica a diurezei.
54. In socul cardiogen, pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta:
a) neliniste;
b) tegumente reci;
c) poliurie;
d) hipotensiune arteriala;
e)greturi;
f) varsaturi.
55. Persoanele cu risc in aparitia endocarditei infectioase sunt:
a) cele cu valvulopatii dobandite dupa RAA;
b) persoanele cu obezitate;
c) cele cu malformatii cardiace congenitale.
56. Pacientul cu pericardita se plange de durere cu localizare:
a) retrosternala accentuata de tuse,inspiratie;
b) retrosternala iradiata in umarul stang;
c) hipocondrul stang accentuata de tuse.
57. Manifestarile de dependenta intalnite la pacientul cu HTAsunt:
a) palpitatii,varsaturi;
b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari de vedere;
c) dispnee,poliurie.
58. Interventiile autonome ale asistentei pentru ingrijirea pacientului cu HTA constau in:
a) asigurarea regimului alimentar hiposodat,hipolipidic;
b) educatia pacientului pentru suprimarea fumatului;
c) administrarea medicatiei antihipertensive.
59. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator in constructii,afirma ca de doua luni prezinta dureri la
mers in gamba stanga,care s-au accentuat ,determinandu-l sa intrerupa mersul pentru a-i ceda
durerea. Care poate fi cauza durerii?
a) alterarea circualtiei venoase;
b) alterarea circulatiei arteriale periferice;
73
c) ambele.
60.Unui pacient care prezinta alterarea circulatiei arteriale periferice se recomanda:
a) arteriografie;
b) oscilometrie;
c) flebografie.
61.Pacientului care prezinta arterita obliteranta asistenta medicala ii recomanda la externare:
a) sa poarte ciorapi elastici:
b) sa pastreze igiena riguroasa a picioarelor;
c) sa poarte incaltaminte confortabila din piele,ciorapi din bumbac;
d) repaus la pat.
62. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita gambei drepte.I se acorda urmatoarele ingrijiri:
a) repaus la pat in pozitie Trendelenburg;
b) suplinirea pacientului pentru satisfacerea nevoilor de baza;
c) repaus la pat,cu membrul inferior drept ridicat pe o atela Braun.
63. Pacientului cu varice i se recomanda purtarea ciorapilor elastici pe care ii imbraca astfel:
a) fiind asezat in pat cu membrul inferior orizontal;
b) fiind in pozitie sezand pe scaun;
c) in ortostatism.
64. Pozitia pacientului cu insuficienta cardiaca este:
a) decubit dorsal;
b) sezand in fotoliu;
c) semisezand in pat.
65. In timpul administrarii digitalei, asistenta va urmari in mod deosebit :
a) pulsul;
b) diureza;
c) aparitia greturilor, varsaturilor.
66. Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca urmareste:
a) reducerea cantitatii de glucide /24 h;
b) reducerea numarului de mese / 24h;
c) reducerea consumului de NaCl si a cantitatii de lichide.
67. Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca consta in:
a) mese mici, in numar de 4-5/24 h
b) alimentatie hipolipidica;
c) alimentatie hipocalorica.
68. Interventiile zilnice ale asistentei medicale in evaluarea starii unui pacient cu anasarca
constau in:
a) notarea cantitatii de lichide ingerate/24 h;
b) masurarea greutatii corporale si a diurezei;
c) oxigenoterapie.
69. Palpitatiile ca manifestari de dependenta apar:
a) in bolile cardiace;
b) dupa abuz de cafea,tutun;
c) ambele.
70. Pulsul:
a) se percepe cu policele
b) se percepe pe vena cava inferioara;
c) este neregulat in aritmia extrasistolica.
71. Pulsul:
a) duritatea lui denota hipotensiune;
74
b) se percepe prin compresiunea unei artere pe un plan dur;
c) nu se modifica in caz de febra.
72. Accidentele punctiei pericardice sunt:
a) socul pericardic;
b) patrunderea acului in ventriculii cerebrali;
c) patrunderea acului in miocard.
73. In cazul electrocardiografului montarea electrodului rosu se face la:-
a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
74. In cazul electrocardiografului montarea electrodului galben se face la:
a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
75. In cazul electrocardiografului montarea electrodului verde se face la:
a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
76. In cazul electrocardiografului montarea electrodului negru se face la:
a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
77. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 1se face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara.
78. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 2 se face in:
c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara.
79. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 3 se face in:
c) la jumatatea distantei dintre V2 si V4.
80.In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 5 se face in:
a) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
81. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V6 se face in:
a) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
82. Pozitia indicata pentru pacientii cu edem pulmonar acut este:
a) pozitie Trendelenburg;
b) pozitie decubit dorsal;
c) pozitie sezanda cu gambele atarnand la marginea patului.
83.Durerea din infarct miocardic dureaza:
a) mai putin de 30 minute;
b) peste 30 minute ;
75
c) intre 5 secunde si 20 minute.
84.Sunt indicate in infarct miocardic acut:
a) repausul absolut la pat;
b) alimentatia hiperlipidica;
c) administrarea medicamentelor cu punctualitate
BAREM DE CORECTARE MODULUL CARDIOLOGIE ȘI NURSING ÎN

CARDIOLOGIE
NR. INTREBARII RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
1 A I. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 53
asistentii medicali,
2 F idem 55
3 A idem 55
4. F idem 55
5 A idem 63
6 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
7 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
10 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 132
11 A L Titirca 1150 de teste 65
12 F 1150 de teste 65
13 A 1150 de teste 65
76
14 F 1150 de teste 65
15 A 1150 de teste 65
16 F 1150 de teste 65
17 A 1150 de teste 65
18 A 1150 de teste 65
19 A 1150 de teste 65
TESTUL II ASOCIERI
A
1 c Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
2 e Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
3 d Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
4 b Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
5 a Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
B
1 e Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 59
asistentii medicali
2 c idem 59
3 d idem 59
4 a idem 59
5 b idem 59
C
1 e idem 59
2 c idem 59
3 b idem 59
4 d idem 59
5 a idem 59
TESTUL III- GRILA
CARDIOLOGIE MEDICINA INTERNA
1 a Teste pentru pregatirea asistentului medical–Liliana 34
Rogozea ed. Aldis
2 b idem 34
3 a,b idem 34
4 a idem 71
5 c idem 71
6 b idem 71
7 b,c idem 71
8 a idem 71
9 a idem 71
10 a idem 71
11 c idem 71
12 c Medicina interna- Borundel 340
13 a,c Medicina interna 341
14 a,b Medicina interna Borundel 355
15 d Medicina interna Borundel 372
16 a,b Medicina interna Borundel 368
17 c,d Medicina interna Borundel 371
18 a Medicina interna Borundel 370
19 b Medicina interna Borundel 366
21 b,c,d Medicina interna Borundel 378
23 a,b,c,d Medicina interna Borundel 414
24 b,c Medicina interna Borundel 381
25 c Medicina interna Borundel 347
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
26 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
77
27 a,c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
28 c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
29 a,b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
30 b,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
31 b,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 460
32 a,c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
33 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
36 c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 524
41 b,c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 574
43 b,c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 575
44 a,b,c Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean 145
CARDIOLOGIE- NURSING
45 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
46 c 1150 de teste cap.2.2 61
47 b 1150 de teste cap.2.2 61
48 a,c 1150 de teste cap.2.2 61
49 a 1150 de teste cap.2.2 61
50 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
51 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
52 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
53 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
54 a,b,d 1150 de teste cap.2.2 61
55 a 1150 de teste cap.2.2 61
56 b 1150 de teste cap.2.2 61
57 b 1150 de teste cap.2.2 61
58 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
59 b 1150 de teste cap.2.2 61
60 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
61 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
62 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
63 a 1150 de teste cap.2.2 61
64 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
65 a,c 1150 de teste cap.2.2 61
66 c 1150 de teste cap.2.2 61
67 a,b,c 1150 de teste cap.2.2 61
68 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
69 c 1150 de teste cap.2.2 61
70 c Teste pentru pregatirea asistentului medical–Liliana 9
Rogozea ed. Aldis
71 b idem 9
72 a,c idem 11
73 a idem 22
74 b idem 22
75 b idem 22
76 c idem 22
77 a idem 22
78 b idem 23
79 c idem 23
78
80 b idem 23
81 c idem 23
82 c idem 32
83 b idem 33
84 a,c idem 33
79
MODULUL 25- GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN GASTROENTEROLOGIE
TESTUL I
„F” fals .
1. Regimul alimentar în boala ulceroasă este acelaşi indiferent de faza evolutivă a bolii
2. Deficitul de volum lichidian se instalează la pacientul cu stenoză pilorică din cauza diareei.
3. Pacientul cu enterocolită acută nu este sursă de infecţie pentru alte persoane.
4. Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta gingivoragii şi epistaxis.
5. După intervenţiile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricţii alimentare din a doua
zi a operaţiei
6. Explorarea radiologică gastro-intestinală este contraindicată la pacienţii cu hemoragie gastro-
intestinală acută.
7. Substanţa de contrast folosită pentru explorarea colonului poate fi administrată pe cale orală
şi intravenos.
8. După efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestări: disfagie, tumefacţia
amigdalelor, subfebrilitate
9. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii şi i s-a prelevat un fragment de ţesut pentru
biopsie, este atenţionat să nu consume alimente fierbinţi după investigaţie.
10. Asistenta medicală educă pacientul cu pancreatită cronică să evite mesele copioase.
11. Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte în scaun trebuie să fie precedat de un
regim standard - prânzul Schmidt-Strassburger.
TESTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Vărsături cu conţinut bilios A cancer gastric

2 Vărsături cu conţinut sanghinolent B dischinezie biliară
3 Vărsături cu conţinut fecaloid C alcoolici
4 Vărsături cu conţinut mucos D ocluzie intestinală
5 Vărsături cu conţinut alimentar E stenoză pilorică
1 Vărsături matinale A stenoză pilorică

2 Vărsături postprandiale precoce B alcoolism
3 Vărsături postprandiale tardive C ulcer gastric
4 Vărsături la 24 h după masă D sindrom de HTIC
5 Vărsături în jet, neprecedate de greţuri E ulcer duodenal
80
TESTUL III
MEDICINĂ INTERNĂ
1. Următoarele simptome sunt caracteristice pentru cancerul gastric:
a) durere în flancul abdominal drept;
b) flatulenţă;
c) anorexie selectivă pentru carne şi grăsimi.
2. Ciroza hepatică este cel mai frecvent cauzată de :
a) alcoolism;
b) paraziţi;
c) infecţii biliare.
3. În ce constă tratamentul igieno-dietetic într-o gastrită cronică:
a) alimentaţie fracţionată 5-6 mese/zi, cu orar regulat;
b) evitarea consumului de condimente, tocături, afumături, alcool ,tutun;
c) evitarea consumului de medicamente antiinflamatoare, nesteroidiene şi cortizonice;
d) toate.
4. Colonul iritabil se caracterizează prin :
a) diaree postprandială;
b) scaun cu mucus, puroi, sânge;
c) epigastralgii.
5. Tabloul clinic în enterocolita acută se caracterizează prin:
a) poliurie;
b) vărsuri alimentare;
c) 5-20 scaune/zi.
6. Tabloul clinic în ciroza hepatică constă în:
a) disurie;
b) steluţe vasculare;
c) varice esofagiene.
7. Durerea în colica biliară are următoarele caracteristici:
a) este localizată în hipocondrul drept şi iradiază în regiunea dorso-lombară;
b) este localizată în hipocondrul drept , iradiază în membrul inferior şi cedează la
administrare de antispastice;
c) localizare tipică în epigastru şi cedează la administrare de morfină.
8. Următoarele explorări paraclinice confirmă prezenţa ulcerului gastric:
a) VSH crescut;
b) endoscopia gastrică;
c) hemoragii oculte.
9. Într-o pancreatită acută , cu evoluţie fără complicaţii , tratamentul de bază este medical şi în
conducerea tratamentului se va ţine seama de:
a) evoluţia stării generale , a febrei, a leucocitozei, a amilazemiei;
b) evoluţia durerii şi posibilitatea de reluare rapidă a alimentaţiei;
c) sedarea bolnavului şi reluarea cât mai rapid a vieţii normale.
10. În cazul unui pacient cu colică biliară ce prezintă vărsături incoercibile, acestea pot fi
combătute prin administrare de:
a) plegomazin fiole;
b) torecan tablete;
c) emetiral supozitoare.
CHIRURGIE
81
11. Lipotimia în ortostatism apare la un bolnav cu hemoragie digestivă superioară , în cazul unei
pierderi de masă circulantă:
a) mică;
b) medie;
c) mare.
12. Sunt cauze de HDS:
a) ulcerul aton;
b) cancerul gastric;
c) traumatismul căilor biliare.
13. Manifestarea caracteristică în ulcerul gastric perforat este:
a) meteorism abdominal;
b) agitaţia extremă;
c) ,, abdomen de lemn”.
14. O hemoragie digestivă în care pacientul a pierdut 1000-1500 ml de sânge este:
a) asimptomatică;
b) are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameţeli, vedere ca prin ceaţă, lipotimie;
c) are semnele caracteristice şocului hemoragic
15. Complicaţia cea mai frecventă a ulcerului gastro-duodenal este:
a) cancerul gastric;
b) hemoragia digestivă;
c) gastrita cronică.
16. Care din elementele de mai jos pot produce hemoragii gastro-duodenale:
a) ulcerul gastro-duodenal;
b) anaciditatea;
c) gastritele hemoragice;
d) medicamentele ulcerogene.
17. Ce regim alimentar dăm la începutul pancreatitei acute?
a) regim hipoproteic;
b) regim hidro-lacto-zaharat;
c) repaus digestiv absolut, sondă de aspiraţie gastrică.
18. Ce modificări de laborator se pot întâlni în pancreatita acută?
a) amilazemia şi amilazuria crescute în primele 2-3 zile;
b) hiperglicemie;
c) leucopenie.
19. Pancreatita acută este un sindrom abdominal acut caracterizat prin :
a) dureri abdominale violente în etajul superior şi alterarea marcată a stării generale;
b) durere în hipocondrul drept cu iradiere în umăr , stare generală uşor alterată;
c) dureri în fosa iliacă dreaptă cu greţuri şi vărsături.
20. Într-o litiază biliară coloraţia icterică persistentă a sclerelor , mucoaselor şi tegumentelor
poate fi dată de :
a) inflamaţia peretelui colecistic;
b) prezenţa unui obstacol în coledoc;
c) un proces inflamator al căilor biliare.
21. La palparea abdominală a unui pacient cu ulcer gastro-duodenal perforat apar următoarele
caracteristici:
a) palparea este nedureroasă;
b) abdomenul este elastic , nedureros;
c) abdomenul este rigid (de lemn).
22. Care este semnul clinic sigur al ocluziei intestinale?
82
a) vărsăturile;
b) greţurile;
c) oprirea tranzitului pentru materii fecale şi gaze ;
d) meteorismul.
23. Când apar mai frecvent colicile biliare?
a) dimineaţa pe nemâncate;
b) după amiază;
c) noaptea;
d) după masă bogată în grăsimi sau alimente colecistokinetice.
24. Un bolnav cu durere intensă ,colicativă , situată în hipocondrul drept , cu iradiere în umăr şi
spate, cu durată mare, febră, care este temporar sau deloc influenţată de antispastice şi antialgice,
poate fi produsă de :
a) colică renală;
b) colecistită acută;
c) colică hepatică;
d) apendicită acută subhepatică.
25. Care din examenele de laborator sunt utile pentru stabilirea gravităţii H.D.S?
a) testele de coagulare;
b) hemoglobina;
c) proteinemia;
d) hematocritul.
26. Hemoragia de la nivelul aparatului digestiv exteriorizată prin vărsături se numeşte:
a) hemoptizie;
b) hematemeză;
c) melenă.
NURSING
27. Organele cavitare ale abdomenului se pot evidenţia prin:
a) examinarea cu sulfat de bariu;
b) examinarea cu lipiodol ultrafluid;
c) examinarea cu pobilan.
28. Radioscopia cu sulfat de bariu este contraindicată la pacienţii cu :
a) HDS;
b) peritonită;
c) ulcer gastric.
29. În vederea efectuării irigoscopiei este necesar să:
a) se administreze regim hidric în preziua examenului;
b) se evacueze complet colonul prin efectuare de clismă şi administrare de ulei de ricin;
c) se administreze timp de 2-3 zile alimentaţie bogată în celuloză .
30. Irigoscopia este :
a) examinarea radiologică a colonului fără substanţă de contrast;
b) examinarea radiologică a colonului cu substanţă contrast;
c) examinarea endoscopică a colonului.
31. Colangiografia constă în :
a) radiografierea veziculei biliare umplută cu substanţă de contrast administrată pe cale
orală;
b) radiografierea căilor biliare inclusiv a colecistului prin umplerea cu substanţă de contrast
administrată pe cale intravenoasă;
c) radiografierea organelor cavitare ale abdomenului după adminstrarea substanţei de
contrast pe cale orală .
83
32. Colangiografia este contraindicată la pacienţii cu:
a) afecţiuni hepato-biliare acute;
b) reacţii alergice la iod;
c) insuficienţă renală.
33. Intervenţiile cu rol autonom ale asistentei medicale în cazul gastroscopiei sunt următoarele ,
cu excepţia:
a) asigură pacientului un climat calm , de căldură umană;
b) anunţă pacientul să nu mănânce, să nu fumeze în seara precedentă şi în dimineaţa
investigaţiei;
c) evaluează gradul anxietăţii pacientului şi îi administrează o tabletă de diazepam.
34. Pentru determinarea hemoragiilor oculte se utilizează:
a) testul Addis- Hamburger;
b) testul Adler;
c) proba de digestie.
35. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure când este vorba de malignitatea
sau benignitatea unui ulcer este:
a) examenul radiografic;
b) gastroscopia ;
c) cercetarea hemoragiilor oculte.
36. Examenul endoscopic rectosigmoidian este contraindicat la pacienţii cu:
a) constipaţie;
b) diaree cronică;
c) pusee hemoroidale acute.
37. Spălătura gastrică este contraindicată în:
a) cancer gastric;
b) intoxicaţii cu sbstanţe caustice ;
c) stază gastrică însoţită de procese fermentative.
38. Paracenteza abdominală se efectuează :
a) în fosa iliacă dreaptă;
b) în fosa iliacă stângă , linia Monroe-Richter;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi simfiza pubiană.
39. Explorarea funcţională a pancreasului se face prin metode directe şi indirecte . Enzimele
pancreatice se cercetează în:
a) sânge;
b) suc pancreatic;
c) sânge, urină, suc pancreatic.
40. În caz de digestie deficitară, la examenul microscopic al materiilor fecale se depistează:
a) rare fibre musculare;
b) steatoree;
c) celuloză în cantităţi mici.
41. Examenul materiilor fecale pentru reacţia Adler se face după trei zile de regim alimentar:
a) lacto-făinos;
b) complet;
c) care să conţină zarzavaturi verzi şi carne .
42. Vărsăturile ce conţin alimente ingerate cu 1-2 zile înainte sunt caracteristice pentru:
a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat;
b) varice esofagiene;
c) stenoza pilorică.
43. Durerea ca şi manifestare în ulcerul gastric apare :
84
a) la 3-4 ore după masă;
b) la 30 minute după masă ;
c) nu are legătură cu alimentaţia .
44. Pentru un pacient diagnosticat cu ulcer duodenal se recomandă respectarea unui regim
alimentar compus din:
a) supe de zarzavat,lapte, carne fiartă , ou fiert moale;
b) ciorba de carne, brânza de vaci;
c) pâine veche , soteuri de zarzavat.
45. La externarea din spital asistenta recomandă pacientului cu ulcer gastro-duodenal:
a) să respecte orarul meselor ;
b) să evite stresul fizic şi psihic;
c) să aibe o alimentaţie completă fără restricţii.
46. Durerea care prezintă periodicitate şi apare de obicei toamna şi primăvara este întâlnită la
pacienţii cu:
a) ulcer gastro-duodenal;
b) litiază biliară;
c) rectocolită.
47. Manifestările de dependenţă întâlnite în hemoragia digestivă sunt :
a) senzaţia de greaţă , vărsături, căldură retrosternală;
b) paloare, transpiraţii reci abundente, hipotensiune arterială;
c) senzaţia de gâdilare a laringelui, vărsături, hipertensiune arterială.
48. Caracteristicile durerii în ulcerul gastric sunt:
a) durere în epigastru, violentă , ca o ,, lovitură de pumnal” cu iradiere dorsală;
b) durere în hipocondrul drept însoţită de greţuri şi vărsături;
c) durere localizată în epigastru însoţită de senzaţia de arsură.
49. Intervenţiile cu rol autonom ale asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu ciroză
hepatică sunt:
a) asigurarea alimentaţiei , măsurarea şi notarea diurezei şi greutăţii corporale;
b) pregătirea pentru flebografie;
c) efectuarea examenelor de laborator ale sângelui.
50. Pacienţii suferinzi de hemoroizi şi operaţi pentru această afecţiune vor primi următoarele
recomandări:
a) toaletă locală cu apă şi săpun , băi călduţe de şezut;
b) dietă adecvată pentru evitarea constipaţiei;
c) băi fierbinţi , prişniţe aplicate local.
51. După oprirea vărsăturilor , un pacient diagnosticat cu colecistită este realimentat astfel:
a) cu cantităti mici de ceai , din oră în oră;
b) cu supe strecurate de zarzavat;
c) cu lactate, smântână , peşte.
52. Pacientul cu colecistectomie prezintă drenuri prin care se scurge bila. Asistenta medicală va
supraveghea:
a) cantitatea zilnică de secreţie ;
b) ca drenul să nu se cudeze;
c) aspectul secreţiilor.
53. În bolile digestive ora de administrare a medicaţiei antisecretoare este:
a) după mese;
b) în timpul meselor;
c) înaintea meselor.
85
54. Intervenţiile autonome ale asistentei medicale acordate pacienţilor cu rectocolită ulcero-
hemoragică sunt următoarele:
a) asigură repaus fizic şi psihic complet;
b) asigură igienă corporală şi de pat;
c) administrează medicaţie hemostatică şi preparate de fier.
55. Pacientul cu rectocolită ulcero-hemoragică este educat :
a) să respecte un regim alimentar bazat pe alimente bogate în celuloză;
b) să consume alimente bogate în vitamine , uşor digerabile;
c) să –şi asigure un aport suficient proteic (carne slabă fiartă , brânza proaspătă).
56. Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta în perioada de debut următoarele manifestări de
dependenţă:
a) balonări postprandiale, meteorism abdominal, flatulenţă;
b) fatigabilitate , inapetenţă, greţuri;
c) subicter, ascită.
57. Vărsăturile postoperatorii cauzate de staza gastrică se combat prin:
a) administrarea antivomitivelor;
b) nu se combat, sunt normale postoperator;
c) introducerea sondei nazo-gastrice pentru drenarea secreţiei, urmată de spălătură gastrică.
58. La externarea din spital pacientul care prezintă colostomie va fi educat pentru a se
autoîngriji:
a) să-şi schimbe aparatul colector;
b) să-şi protejeze tegumentele din jurul stomei;
c) să-şi menţină igiena generală.
59. Regimul alimentar al purtătorului de colostomă este:
a) bogat în proteine şi grăsimi;
b) bogat în hidraţi de carbon şi proteine;
c) sărac în lipide şi celuloză.
60. Durerea în afecţiunile digestive prezintă unele caracteristici.Durerea cu localizare în
hipocondrul drept ce iradiază în umărul drept este întâlnită în :
a) litiaza biliară;
b) ulcerul duodenal;
c) rectocolită.
61. În bolile digestive, substituenţii acidităţii gastrice sunt administraţi astfel;
a) la 2 ore după mese;
b) înaintea meselor;
c) în timpul meselor.
62. Pentru combaterea durerilor unui pacient diagnosticat cu colecistită acută i se administrează:
a) 1 fiolă Morfină;
b) 1 fiolă Mialgin;
c) 1 fiolă Papaverină şi 1 fiolă Scobutil la nevoie.
86
BAREM DE CORECTARE - GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN
GASTROENTEROLOGIE
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
4 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
6 A Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali- L.210
Titircă, 2002
7 F idem 212
8 A idem 235
9 A idem 234
10 A Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 257
11 F Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 257
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 b Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
2 a Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
87
3 d Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
4 c Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
5 e Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
B
1 b Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
2 c Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
3 e Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
4 a Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
5 d Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
TESTUL III- GRILĂ
MEDICINĂ INTERNĂ
1 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, Liliana Rogozea 77
1997
2 a idem 78
3 d idem 246
4 a idem 80
5 b,c idem 81
6 b,c idem 82
7 a 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru asistenţii 5
medicali- OAMR, 2004
8 b idem 7
9 a idem 47
10 a,c idem 71
CHIRURGIE
11 b Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, 723
12 b 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru asistenţii 8
13 c idem 9
14 c idem 9
15 b idem 10
16 a,c,d Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. Mihăilescu, 723
2004
17 c idem 720
18 a,b idem 720
19 a 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru asistenţii 41
20 b idem 44
21 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, Liliana Rogozea 120
1997
22 c Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. Mihăilescu, 717
2004
23 c,d idem 708
24 b idem 715
25 b,d idem 724
26 b Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, Liliana Rogozea 107
1997
NURSING
27 a Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali- L.210
Titircă, 2002
28 a,b idem 210
29 a,b idem 213
30 b idem 212
31 b idem 214
32 a,b ,c idem 214
33 c idem 233
34 b Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavului – L59
88
Titircă, 2008
36 c Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali- L.237
Titircă, 2002
37 a,b idem 126
38 b,c idem 54
39 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 68
40 b Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavului – L59

Titircă, 2008
41 a idem 59
42 c 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru asistenţii 9
43 b idem 9
44 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
45 a,b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
46 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
48 c idem 11
52 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 72
54 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali-84

Lucreţia Titircă, 2008
55 b,c idem 84
56 a,b idem 85
58 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă , 2008 71
60 a 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 69
61 c 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 71
62 c 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 71
89
MODULUL 26 -NEFROLOGIE, UROLOGIE ȘI NURSING ÎN AFECȚIUNILE RENALE
TESTUL I
„F” fals .
1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea dignosticului de
infecţie urinară.
2.Pentru evidenţierea proteinuriei se va recolta urină din 24 de ore.
3.Creatinina sanguină este de 0.6 – 1.2 mg%.
4.Cistoscopia reprezintă examenul radiologic al vezicii urinare.
5.Pacientul cu glomerulonefrită prezintă probleme de dependenţă : alterarea circulaţiei şi
alterarea eliminării urinare.
6.Edemele în bolile renale sunt albe şi pufoase.
7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic în I.R.A. se vor măsura pierderile de lichide
la care se adaugă câte 100 – 150 ml soluţie hidratantă pentru fiecare grad de temperatură.
8.Hemodializa reprezintă cea mai eficientă metodă de epurare extrarenală.
9.În I.R.C. alimentaţia este normoproteică si normosodată.
10.În perioada postoperatorie în intervenţiile pe rinichi urina se captează numai prin tuburi de
dren.
TESTUL II
1 Semnul godeului A urocultură

2 Examen bacteriologic B sânge
3 Glomerulonefrită acută C streptococ betahemolitic
4 Hematurie D 3000 ml urină
5 Poliurie E edem renal

1 Urografie A iodura Na 10%
2 Cistoscopie B hemodializă
3 I.R.C. C substanţă iodată injectată i.v.
4 Pielografie D endoscopie
5 Hipostenurie E urină diluată
90
TESTUL III
MEDICINA INTERNA
1.Durerea de origine renală:
a) se poate prezenta sub formă de durere lombară, durere pelviperineală şi cistalgie;
b) poate fi declanşată de trepidaţii, mers rapid, eforturi fizice;
c) este calmată prin găsirea unei poziţii antalgice.
2. Diureza normală este de :
a) 500 – 100 ml pe 24 ore;
b) 1500 – 2500 ml pe 24 ore;
c) 1000 – 2000 ml pe 24 ore.
3. Glomerulonefrita acută :
a) apare in timpul unei infecţii streptococice;
b) se caracterizează prin leziuni renale datorate reacţiei antigen-anticorp, cu fixare de
complement la nivelul membranei bazale glomerulare;
c) se caracterizează prin hematurie, hipertensiune arterială şi edeme.
4. Edemele de origine renală :
a) apar iniţial localizate la nivelul pleoapelor şi retromaleolar sunt mai accentuate dimineaţa
şi au tendinţa la regresie în timpul zilei;
b) sunt albe, moi, pufoase (păstrează godeu);
c) apar in glomerulonefrite acute şi cronice, în sindroamele nefrotice şi in insuficienţa renală
cronică.
5. Urografia intravenoasă :
a) apreciază secretia şi excreţia renală;
b) apreciează anomaliile prezente la nivelul arborelui pielocaliceal şi vezicii urinare (calculii,
dilataţii, malformaţii);
c) presupune testarea obligatorie a sensibilităţii la iod.
6. Glomerulonefritele sunt afecţiuni renale caracterizate prin :
a) afectarea interstiţiului renal ;
b) proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de ore;
c) prezenţa germenilor în urină ( peste 100.000 germeni pe ml)
7. Sindromul nefritic acut presupune :
a) oligurie;
b) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
c) hipertensiune arterială.
8. Sindromul nefrotic se defineşte prin :
a) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
b) hipoalbuminemie sub 30 g pe l;
c) hipercolesterolemie peste 3 g pe l.
9.Sindromul urinar din glomerulonefrita acută se traduce prin :
a) poliurie şi polakiurie;
b) leucociturie masivă;
c) hematurie întotdeauna inferioară leucocituriei.
10. Insuficienţa renală acută poate sa apară în :
a) traumatisme pelviene cu ruptură de vezică şi extravazarea urinii;
b) scăderea volumului sanguin circulant;
91
c) necroză papilară.
11. Dintre factorii de litogeneză fac parte şi :
a) creşterea concentraţiei sărurilor urinare;
b) hipertiroidie;
c) solubilitatea crescută a unor constituenţi urinari (oxalat, acid uric).
12. Principalul element diagnostic al unei infecţii urinare îl reprezintă :
a) febra înaltă însoţită de frisoane şi alterarea stării generale;
b) durerea lombară colicativă;
c) bacteriuria semnificativă.
13. Cea mai importantă măsură terapeutică în hematurie este :
a) tratamentul hemostatic cu vitamina K 3 – 4 fiole pe zi, etampsilat 2 – 3 fiole pe zi,
adrenostazin 2- 3 fiole pe zi;
b) tratament etiologic prin descoperirea şi tratarea cauzei care o produce (litiază, tumori, corpi
străini, etc);
c) inlocuirea pierderilor sanguine prin transfuzii de sânge, plasmă, masă eritrocitara.
CHIRURGIE
14.Care este cifra minimă a tensiunii arteriale sistolice, ca să se poată produce filtrarea renală?
a) 50 mmHg;
b) 60 mmHg;
c) 70 mmHg.
15. Care este investigaţia radiologică, care ne dă datele cele mai precise privind aspectul
anatomic si funcţia aparatului urinar ?
a) cistografie;
b) pielografie ascendentă;
c) urografie intravenoasa.
d)uretero-pielografie retrogradă.
16. Cum iau naştere calculii?
a) prin precipitarea şi agregarea sărurilor urinare;
b) precipitarea are loc în jurul unui nucleu organic;
c) datorită concentraţiei crescute de săruri în urină,
d) precipitarea are loc în jurul unor microbi, leucocite, epitelii descuamate.
17. În ce situaţie se poate produce o insuficienţă renală cronică?
a) într-o litiază veche;
b) prin modificarea tensiunii arteriale, cu scleroză renală;
c) prin fenomene de obstrucţie şi infecţioase intermitente, se produce o degradare treptată, dar
avansată a funcţiei renale;
e) prin tulburări de filtrare glomerulară.
18. Colica renală este produsă de :
a) calculi mari care stagnează în bazinet;
b) calculi vezicali;
c) calculi mici, care migrează din bazinet în ureter;
d) urini hiperconcentrate în săruri urinare.
19. Hematuria produsă în cancerul renal are urmatoarele caractere :
a) este terminală;
b) unilaterală;
c) este insoţită de dureri;
d) este totală, spontană, capricioasă, nedureroasă.
20. In care din următoarele afecţiuni globul vezical apare cel mai frecvent ?
92
a) traumatism de bazin, cu fractură de pube;
b) litiază renală;
c) adenom de prostată;
d) prostatită cronică.
21. Care sunt cele mai eficiente tratamente ale adenomului de prostată ?
a) tratamentul hormonal;
b) tratamentul fizioterapic;
c) cateterismul vezical;
d) tratamentul chirurgical constând in adenomectomie pe cale transvezicală sau prin rezecţie
endoscopică transuretrală.
22. Tratamentul cancerului de prostată constă în :
a) citostatice si tratament imunoterapic;
b) extirparea prostatei în totalitate împreună cu limfatice pelvine;
c) alături de tratamentul chirurgical – estrogenoterapie, castrare bilaterală;
d) citostatice şi cobaltoterapie.
23. Care dintre elementele de mai jos constituie factori locali care pot produce retenţia acută de
urină?
a) adenom şi cancer de prostată;
b) afecţiuni neurologice: tabes, siringomielie;
c) compresiuni medulare;
d) calcul sau cheag care astupă colul vezical, traumatism de uretră, stricturi uretrale.
24. Care din anuriile de mai jos sunt cele mai grave şi se remediază extrem de greu?
a) anuriile produse de şocul traumatic sau hemoragic;
b) anuriile renale;
c) anuriile produse prin sindromul de deshidratare;
d) anuriile postrenale.
25. Absenţa micţiunilor inseamnă întotdeauna anurie?
a) da, absenţa micţiunilor este consecinţa anuriei;
b) nu, şi alte cauze pot produce absenţa micţiunilor, fără să fie anurie;
c) absenţa micţiunilor poate apărea în retenţia acută de urină;
d) în plăgile renale sau vezicale, urina produsă se elimină în afara căilor urinare sau normale.
26. Hidrocelul este o acumulare de lichid serocitrin între foiţele vaginale, testiculare, care din
semnele de mai jos le găsim?
a) creşterea de volum a hemiscrotului la nivelul căreia se dezvoltă hidrocelul;
b) existenţa unei formaţiuni tumorale, care se reduce în clinostatism;
c) formaţiunea este nedureroasă, sub tensiune, fluctuentă nereductibilă, mată la percuţie;
d) este opacă la transluminaţie.
NURSING NEFROLOGIE
27.Pregătirea alimentară a pacientului pentru radiografie renală simplă se face astfel:
a) 2- 3 zile alimentaţie colecistokinetică;
b) 2-3 zile alimentaţie neflatulentă, nefermentescibilă;
c) 2-3 zile alimentaţie desodată.
28. Recoltarea urinei pentru proba Addis- Hamburger se face în modul următor :
a) prima urină de dimineaţă;
b) urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de ore;
c) urina din 3 ore, obţinută după ce pacientul a urinat dimineaţa şi apoi a stat în repaus la pat.
29. Urografia reprezintă :
93
a) examenul radiologic al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast pe bază de iod,
injectată intravenos;
b) examenul radiologic al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast iodură de sodiu
10%, injectată prin cateterism ureteral;
c) examenul radiologic al vezicii urinare.
30. După cistoscopie pacientul necesită ingrijiri :
a) suprimarea alimentaţiei pe cale naturală;
b) clismă evacuatoare;
c) aplicarea unui termofor în regiunea hipogastrică, administrare de antispastice.
31. Proba Volhard explorează :
a) clearance-ul la uree;
b) capacitatea rinichiului de diluţie şi concentraţie a urinei;
c) sedimentul urinar.
32. Sediul hematuriei macroscopice se precizează prin :
a) proba celor trei pahare;
b) proba Adiss – Hamburger;
c) proba Zimniţki.
33. Caracteristicile durerii în colica renală sunt :
a) localizare suprapubiană, iradiere în tot abdomenul, este vie;
b) localizare lombară, cu iradiere spre organele genitale externe, intensă, profundă;
c) localizare lombară, bilaterală, cu iradiere în tot abdomenul.
34. Se recomandă unui pacient efectuarea unei radiografii renale pe gol, de urgenţă, pentru
care este pregătit astfel :
b) spălătură vezicală;
c) nu se face pregătire.
35. Într-o calculoză renală, până la eliminarea calculului, în planul de îngrijire al pacientului, vor
fi aplicate următoarele intervenţii:
a) creşterea ingestiei de lichide la 3 l pe zi;
b) măsurarea cantităţii de urină pe 6 ore;
c) determinarea cantităţii de albumină in urină.
36. Intervenţiile asistentei medicale pentru supravegherea sondei vezicale permanente la un
pacient cu incontinenţă urinară constau in:
a) observarea aspectului urinei în vasul colector;
b) menţinerea permeabilităţii tuburilor prelungitoare;
c) golirea sacului colector la 6 - 8 ore, în funcţie de volumul de urină.
37. Pacientul cu glomerulonefrită acută prezintă ca problemă de dependenţă :
a) comunicare ineficientă la nivel senzorial ;
b) potenţial de exces de volum lichidian;
c) deficit de autoîngrijire.
38. Diagnosticul de certitudine în infecţiile urinare este susţinut de :

a) examenul sumar de urină;
b) urocultură;
c) valoarea ureei şi a creatininei în sânge.
39. Un pacient de 17 ani este internat cu diagnosticul insuficienţă renală acută şi prezintă :
a) poliurie;
b) anurie;
c) disurie.
94
40. Obiectivele ingrijirii pacientului cu I.R.A. sunt :
a) corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic;
b) suplinirea definitivă a funcţiei renale prin hemodializă;
c)reechilibrarea funcţiei renale.
41. Alimentaţia pacientului cu I.R.C.urmareşte :
a) creşterea cantităţii de proteine pe 24 de ore/kg corp;
b) reducerea cantităţii de proteine pe 24 de ore/kg corp în funcţie de valorile ureei şi
creatininei din sânge;
c) asigurarea necesarului caloric al organismului prin glucide.
42. Intervenţiile autonome ale asistentei în îngrijirea pacientului cu edeme sunt :
a) măsurarea zilnică a greutăţii corporale şi a diurezei;
b) dezinfecţia regiunilor edemaţiate şi acordarea poziţiei şezând cu picioarele atârnate;
c) alimentaţie desodată.
43. Care din următoarele manifestări sugerează un traumatism renal in cazul unui pacient cu
politraumatism :
a) durere lombară;
b) hematurie macroscopică;
c) vărsături.
44. Ca manifestări de dependenţă în perioada iniţială in cazul adenomului de prostată întâlnim :
a) incontinenţă urinară;
b) jet urinar fără presiune, întrerupt;
c) retenţie acută de urină.
45. În litiaza urică, pacientului i se recomandă regim alimentar bogat în :
a) vegetale cu restricţie de proteine;
b) sucuri de citrice;
c) produse lactate, carne.
46. Intervenţiile asistentei medicale la un pacient cu insuficienţă renală acută constau in:
a) efectuarea bilanţului hidric;
b) diminuarea catabolismului proteic prin epurarea extrarenală hemodializată şi dializă
peritoneală;
c) aplicaţii calde în regiunea lombară.
47. Care din urmatoarele manifestări de dependenţă sunt semnificative pentru o insuficienţă
renală acută?
a) oligo-anurie;
b) alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic;
c) hematuria.
48. Intervenţiile asistentei medicale în insuficienţa renală cronică este un element important al
activităţii medicale. Educarea pacieţilor se referă la :
a) exerciţii fizice intense;
b) necesitatea restricţiilor alimentare;
c) igiena riguroasă a tegumentelor.
49. Problemele pacientului cu insuficienţă renală cronică pot fi :
a) alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea funcţiei tubulare;
b) alterarea integrităţii pielii;
c) insomnia.
50. La un pacient cu hematurie macroscopică proba celor trei pahare permite precizarea :
a) sediului hematuriei;
b) intensităţii hematuriei;
c) durata hematuriei.
95
51. În ingrijirea unui pacient cu anasarcă, intervenţiile autonome ale asistentului medical sunt :
a) monitorizarea diurezei;
b) administrarea tratamentului;
c) administrarea regimului alimentar hipocaloric, hiperproteic.
52. Edemele din bolile renale sunt :
a) albe, pufoase;
b) cianotice, indurate;
c) roşii, tegumentele prezentând teleangiectazii.
53. Postoperator, la un pacient care prezintă glob vezical, se recomandă:
a) administrarea de diuretice;
b) imobilizarea la pat;
c) montarea unei sonde urinare.
54. Deteriorarea funcţiei renale implică modificarea regimului alimentar al pacientului,
restricţiile vizând aportul de:
a) proteine;
b) lipide;
c) glucide.
55. Poliuria reprezintă :
a) micţiuni frecvente cu cantitate mică de urină;
b) dureri la micţiune;
c) cantitate mare de urină eliminată în 24 de ore.
56. Polakiuria este :
a) cantitate mare de urină pe 24 de ore;
b) incontinenţă urinară;
c) micţiuni dese cu cantitate mică de urină.
57. Conduita de urgenţă în caz de retenţie urinară se referă la :
a) administrarea de diuretice;
b) administrarea de antispastice;
c) sondaj vezical.
58. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează :
a) în condiţii sterile, în recipient special;
b) un eşantion din cantitatea eliminată în 12 ore;
c) numai după administrarea a 2 l de ceai neîndulcit.
59. Stabiliţi priorităţile in efectuarea sondajului vezical :
a) îmbrăcarea mănuşilor sterile;
b) poziţionarea bolnavului pentru sondaj;
c) toaleta organelor genitale externe;
d) pregătirea materialelor necesare sondajului;
e) introducerea sondei.
60. Ce intelegem prin sondă à Démeure:
a) sondă fixată, lăsată timp îndelungat în vezica urinară;
b) repetarea sondajelor vezicale;
c) dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul sondelor.
61. În îngrijirea postoperatorie a unui pacient cu nefrectomie asistenta medicală are ca prioritate
în îngrijire:
a) măsurarea debitului urinar, orar;
b) prevenirea întoarcerii pacientului pe partea operată;
c) să fixeze bine tuburile de dren.
62. Pacientul B.B. prezintă anurie. Asistenta constată :
96
a) absenţa urinei in vezica urinară:
b) scăderea cantităţii de urină pe 24 de ore;
63. În îngrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie, asistenta va asigura poziţia
pacientului :
a) decubit dorsal;
b) poziţia Fowler;
c) decubit lateral pe partea sănătoasă.
64. Hipostenuria reprezintă densitatea urinei:
a) normală;
b) crescută;
c) scăzută.
65. Anuria reprezintă :
a) absenţa urinei in vezică;
b) scaderea cantităţii de urină;
66. Poliuria reprezintă :
a) micţiuni frecvente in cantităţi mici;
b) eliminarea unei cantităţi mai mari de 2500 ml;
c) sete exagerată.
BAREM DE CORECTARE - NEFROLOGIE, UROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
TESTUL I- ADEVARAT /FALS

NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARII PAGINĂ
1 F Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 84
– Nursing 1150 de teste ,2003.
2 F Idem 84
3 A Idem 84
4 F Idem 84
5 A Idem 84
6 A Idem 84
7 F Idem 84
8 A Idem 84
97
9 F Idem 84
10 F Idem 84
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
2 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 94
medicali,2002
3 C L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 112
catre asistentii medicali,2003
4 B L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
5 D L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 143
B
1 C L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 219
medicali,2002
2 D L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 239
medicali,2002
3 B L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 108
4 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 218
medicali,2002
5 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERNĂ
1 a,b N. Crîngulescu- Medicină internă.Specialităţi înrudite 283
şi terapii paliative ,Ştiintă & Tehnică Bucureşti 1998
2 c Idem 283
3 a,b,c Idem 285
4 a,b,c Idem 284
5 a,b,c Idem 284
6 b Idem 284
7 a,c Idem 285
8 a,b,c Idem 285
9 b Idem 285
10 a,b,c Idem 285
11 a Idem 286
12 c Idem 286
13 b Idem 287
CHIRURGIE
14 c S. Daşchievici-Chirurgie ,Specialităţi chirurgicale 836
Manual pentru cadre medii şi şcoli sanitare postliceale,
Editura Medicală 2007
15 c Idem 837
16 b,d Idem 838
17 a,c Idem 838
18 c Idem 838
19 b,d Idem 840
20 c Idem 841
98
21 d Idem 841
22 b,d Idem 841
23 a,d Idem 841
24 b Idem 842
25 b,c,d Idem 842
26 a,c Idem 842
NURSING
27 b Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir. 81
Teste grilă– Nursing 1150 de teste, 2003.
28 c Idem 81
29 a Idem 81
30 c Idem 81
31 b Idem 81
32 a Idem 81
33 b Idem 82
34 c Idem 82
35 a Idem 82
36 a,b,c. Idem 82
37 b,c. Idem 82
38 b Idem 82
39 b Idem 83
40 a,c. Idem 83
41 b,c. Idem 83
42 a,c. Idem 83
43 b Idem 83
44 b Idem 83
45 a Idem 83
46 a,b 1030 Teste pentru examene şi concursuri pentru 120
asistenţi medicali. 2004
47 a,b Idem 121
48 b,c Idem 122
49 a,b Idem 122
50 a Viorel Gherghină, Mircea Timofte, Gheorghe Nicolae-91
Teste pentru asistenţi medicali 1114 întrebări, 2009.
51 a Idem 105
52 a Idem 106
53 c Idem 142
54 a Idem 189
55 c M. MincuTeste de evaluare continuă în nursing – 155590
Coordonator Dr. Mioara Mincu
Editura Carol Davila Bucureşti 2009.
56 c Idem 90
57 c Idem 91
58 a Idem 92
59 d,b,c,a,e. Idem 93
60 a Idem 93
61 a Idem 96
99
62 a Idem 95
63 c idem 94
64 c L.Titirca-Ghid de nursing 146
65 a Idem 146
66 b Idem 146
MODULUL 27- CHIRURGIE GENERALĂ ȘI NURSING ÎN CHIRURGIE GENERALĂ
TESTUL I
„F” fals .
1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.
2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri.
3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat doreste.
4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate administra o perfuzie cu
ser fiziologic
5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu capul intors lateral
6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic.
7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a comportamentului,
supravegherea functiilor vitale, supravegherea pansamentului , evacuarea vezicii.
8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea deficientelor
organismului, restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic, prevenirea complicatiilor
ce pot aparea postoperator.
9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face de la haluce spre
radacina coapsei.
10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale.
11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda.
12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in T.
100
13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios care curge in jet
continuu aplicam garoul dedesubtul plagii.
14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este stafilococul.
15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos.
TESTUL II
1 Melena A varsatura
2 Hematemeza B sputa
3 Hemoptizie C urina
4 Hematurie D scaun
5 Epistaxis E rinoragie
1 Furuncul A flictena cu continut serocitrin

2 Abces cald B agent etiologic streptococul
3 Acnee C inflamatie a aparatului polisebaceu
4 Erizipel D infectie purulenta bine delimitata
5 Arsura gr.II E leziune inflamatorie a glandelor seboreice
Testul III
Indicați răspunsurile corect
1. Bolnavii cu hemoragie mijlocie prezinta:
a) paloare
b) ameteli in ortostatism
c) transpiratii reci
d) lipotimie in clinostatism
2. Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a
declansarii tromboemboliei in:
a) preoperator
b) postoperator
c) preoperator, intraoperator si postoperator
3. Care este cauza tahipneei in cazul unei hemoragii?
a. scaderea CO2 din sange si tesuturi
b. cresterea CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb
c. vasoconstrictia arteriala
d. scaderea hematocritului
4. Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza:
a. narcoza si iritatia peritoneala
b. aparitia unui ulcer de stres
c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei
5. Cat dureaza etapa hematologica de refacere a organismului la situatia anterioara hemoragiei?
a. refacerea este imediata dupa oprirea hemoragiei
b. dureaza 3-4 luni
c. dupa tranfuzie de sange
101
d. etapa poate fi scurtata prin tratament adecvat
6. Cum putem face o hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului?
a. compresiune digitala pe plan osos (vertebral)
b. pansament compresiv
c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie
d. aplicarea atenta a unui garou
7. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin:
a. interesarea epidermului si partial a dermului
b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente
c. cicatrizare rapida cu restitutio ad integrum
d. producerea de cicatrici vicioase cu deficiente functionale
8. Care sunt regulile in ingrijirea preoperatorie a bolnavului?
a. crearea conditiilor care sa impiedice producerea de traume psihice
b. cunoasterea temeinica nu numai a bolnavului, ci si a bolii
c. explorarea clinica si paraclinica in vederea stabilirii diagnosticului
d castigarea increderii bolnavului in personalul care il ingrijeste si il va opera
9. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei plagi murdarite cu pamant?
a. streptococul, stafilococul
b. germenii tetanosului, gangrenei gazoase
c. piocianic, bacil Colli, pneumococ
10. Ingrijirea postoperatorie, dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice,
consta in:
a. calmarea dureii si reluarea alimentatiei
b. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica, de refacere a starii generale pana la
reluarea tranzitului
c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei
11. In care din afectiunile pulmonare de mai jos este contraindicata o interventie pentru afectiuni
cronice?
a. pneumonie
b. emfizem pulmonar
c. astm bronsic
d. traheobronsite acute
12. Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului chirurgical internat?
a. acomodarea cu conditiile de spitalizare si inlaturarea fricii de spital
b. convingerea ca interventia chirurgicala este benefica si dupa efectuarea ei isi va putea relua
activitatea anterioara in conditii mult mai bune
c. obisnuinta cu bolnavii din sectie
d. acomodarea cu personalul spitalului si respectarea disciplinei spitalicesti
13. In ce afectiuni numarul de hematii poate fi crescut?
a. soc hemoragic
b. soc in arsuri si deshidratare
c. soc septic si alergii
d. scleroze pulmonare, poliglobulie esentiala
14. Care sunt avantajele chirurgiei laparoscopice abdominale, fata de chirurgia clasica?
a. permite efectuarea oricarei interventii fara risc
b. evita inciziile mari- laparotomia
c. scuteste bolnavul de unele complicatii supurative ale peretelui
d. scurteaza mult durata de spitalizare si convalescenta
102
15. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:
a. septicemia postoperatorie
b. abcesul fesier
c. infectarea plagii chirurgicale
16. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii:
a. soc compensat, soc decompensat, coma
b. soc compensat, soc ireversibil
c. soc decompensat, coma
17. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate „hemoragii medicale”?
a. hemoragia prin ruptura de anevrism
b. hemoragii in cazul trombocitopeniei
c.hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal
d. hemoragii medicamentoase
e. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare
18. Ce trebuie sa deprindem cand avem un accidentat cu plaga muscata de un caine necunoscut?
a. sa cautam cainele si sa urmarim evolutia acestuia
b. efectuam toaleta, sutura plagii, profilaxie antitetanica, antibiotice
c. efectuam toaleta minutioasa a plagii,debridare, profilaxie antitetanica, trimitem pacientul la
serviciul antirabic
d. excizie si sutura a plagii, antibiotice
19. Care din fenomenele de mai jos se pot produce dupa intepaturile unor insecte (viespi,
albine)?
a. insuficienta respiratorie grava, edem, de glota
b. anemii hemolitice
c. oligoanurie cu insuficienta renala acuta
d. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gatului, cefalee
20. Care din cicatricile formate dupa arsuri sunt mai predispuse la malignizare?
a. dupa arsuri prin iradiere
b. dupa arsuri electrice
c. dupa arsuri produse de acizi, baze si saruri
d. dupa arsuri cu fosfor
21. Care din masurile de mai jos nu se vor efectua la acordarea primului ajutor?
a. scoaterea victimei din focarul de incendiu
b. stingerea vestimentatiei aprinse
c. indepartarea hainelor si schimbarea lor cu altele
d. combaterea durerii si linistirea bolnavului
e. ungerea suprafetei arse cu substante grase sau dezinfectante: albastru de metilen, violet de
gentiana
22. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata in primele 3-4 zile unui ars?
a. necesarul de lichide e de 1ml pentru fiecare procent de suprafata arsa, inmultit cu suprafata
arsa si si greutatea corporala
b. se calculeaza inmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii
c. se administreaza cate 50ml pentru fiecare procent de suprafata arsa
23. Socul cardiogen pote fi produs de:
a. infarct miocardic, tamponada cardiaca
b. leziuni traumatice ale membrelor inferioare
c. traumatisme de bazin cu rupturi ale vezicii urinare
d. emfizem mediastinal, fracturi de coloana dorsala cu compresiune asupra inimii, leziuni
obstructive ale marilor vase.
103
24. Ce masuri putem lua pentru prevenire socului anafilactic?
a. sa nu administram medicamentele si substantele care pot da reactii anafilactice
b. sa testam medicamentele (antibioticele, substantele iodate etc) inainte de administrare
c. sa facem o anamneza corecta
d. sa efectuam determinarea grupei sanguine si Rh, cat si probele de compatibilitate inainte de
transfuzii, sa evitam transfuzia de sange care nu este izogrup si izoRh.
25. Care din manoperele de mai jos trebuie intreprinse in serviciul de terapie pentru urmarirea
bolnavilor socati?
a. monitorizarea functiei cordului - EKG
b. instituirea in vezica urinara a unei sonde permanente pentru masurarea debitului urinar
c. protezarea respiratiei in toate cazurile si etapele socului
d. asigurarea functiei respiratorii si o oxigenare corecta
e. efectuarea de gastrostoma pentru alimentarea bolnavului
26. Caror factori se datoreste roseata (rubor) intr-o infectie localizata?
a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar
b. hiperemiei- activarii circulatiei locale
c. exsudatului lichidian si diapedezei leucocitelor
27. Care este limita de caldura nelezanta?

a. 450C
b. 380C
c. 550C
d. 800C
28. Care din factorii de mai jos cresc riscul operator?
a. asociatia de boli
b. interventiile de urgenta
c. conditiile de munca si viata
d. imposibilitatea corectarii preoperatorii a deficientelor
29. Care trebuie sa fie criteriile de amplasare ale unui bolnav in salon?
a. locurile libere existente in sectie
b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in saloane cu bolnavi operati in vederea ajutarii acestora din
urma
c. bolnavii tineri sa fie asezati linga bolnavii in varsta
d. bolnavii de aceeasi categorie, cu evolutie normala, cu preocupari asemanatoare
30. In ce afectiuni putem avea o scadere a hematocritului?
a. socul prin arsuri
b. hiperhidratare
c. hemoragie digestiva mare
d. poliglobulie
31. Ce se produce in segmentul de sub garou?
a. vasoconstrictie arteriala
b. trombozarea vaselor
c. dilatarea paralitica
d. navalirea sangelui central in zona de dedesubtul garoului la scoaterea acestuia, cu scaderea
brusca a TA
32. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi in1/3 medie a coapsei drepte, din care tasneste
sangele rosu aprins in jeturi discontinue.
a. la radacina coapsei
b. deasupra plagii
104
c. dedesubtul plagii
d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii
33. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana?
a. vasoconstrictia
b. formarea trombusului alb
c. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina
d. trombina actionand asupra fibrinogenului il transforma in fibrina
e. formarea coagului rosu
34. Cand este indicata aplicarea unui pansament umed?
a. in plagile recente
b. in plagile care secreta abundent
c. in contuzii, fara leziuni ale pielii
d. in tromboflebite
35. Care din conditiile de mai jos stau la baza efectuarii unui bun pansament?
a. sa acopere complet plaga
b. sa aiba o buna putere absorbanta
c. sa fie foarte strans, ca sa nu alunece
d. executarea lui si in perioada mentinerii sa nu provoace dureri
36. Pentru desprinderea din plaga a compreselor, atunci cand acestea sunt foarte aderente,
folosim:
a. neofalina
b. eterul
c. apa oxigentata
d. bromocetul
37. Carui factor se datoreste cresterea caldurii locale intr-o infectie?
a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor nervoase
b. prezentei germenilor si leucocitelor in focar
c. activarii circulatiei locale
38. Care din plagile de mai jos se datoreaza agentilor mecanici?
a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze gama
b. plagi intepate, taiate, prin muscatura
c. plagi produse de frig, acizi, raze Rontgen
39. Plagile produse prin manopere medicale se definesc ca:
a. plagi iatrogene
b. plagi accidentale
c. plagi intentionate
d. plagi profunde
40.Ce tipuri de soc se incadreaza in cadrul socului hipovolemic?
a. socul de garou, socul alergic medicamentos
b. socul hemoragic, traumatic
c. socul cardiogen, socul electric
d. socul prin arsura, socul operator
41. In ce tip de soc avem valori normale sau chiar crescute ale hemoglobinei si hematocritului?
a. soc hemoragic
b. soc traumatic
c. soc septic
d. soc prin arsura
105
42. Ce efect poate avea injectia de adrenalina sau alte simpaticomimetice in stadiul de soc
compensat?
a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc
b. favorizeaza cresterea debitului cardiac si a perfuziei tisulare
c. agraveaza anoxia si grabeste decompensarea
d. ridica tonusul bolnavului
43. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna?
a. hemoragia intratisulara
b. hematom la nivelul mezenterului
c. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala
d. hemopericard
44. Tumefactia (tumor) in cazul unei infectii locale, este produsa de :
a. diapedeza leucocitelor
b. prezenta germenilor, leucocitelor, a resturilor rezultate din distrugerea acestora
c. exsudatului lichidian ( extravazarea plasmei)
45. Ce intelegem prin plagi perforante?
a. plagi ale tegumentelor
b. plagi insotite de fracturi deschise
c. plagi care patrund in cavitatile naturale
d. plagi care patrund in cavitatile naturale si lezeaza unele organe in cavitatea respectiva
46. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului poate evolua:
a. cu soc hipovolemic
b. fara complicatii
c. cu soc toxicoseptic
47. Care din manoperele de mai jos trebuie evitate in cursul tratamentului unui socat?
a. restabilirea volemica si corectarea acidozei
b. intreruperea timpurie a reanimarii
c. interventia chirurgicala intempestiva inainte de desocarea bolnavului
d. excesul de desocare
48. Care din metodele de mai jos contribuie la buna pregatire psihica a bolnavului?
a. inlaturarea tuturor factorilor nocivi din preajma bolnavului
b. inlesnirea vizitei familiei si punerea la dispozitie in camera de zi a revistelor, ziarelor,
programelor de televiziune
c. grija ca bolnavul sa se odihneasca, sa aiba un somn linistit, combaterea eventualelor tulburari
psihice
d. combaterea durerii si a simptomelor care provoaca disconfort: prurit, greata, varsaturi
e. crearea sigurantei ca interventia operatorie si urmarile postoperatorii vor merge bine
49. Bolnavilor cu operatii in regiunea anala (hemoroizi, fistule, abcese) se va face:
a. regim alimentar obisnuit din prima zi, dupa operatie
b. regim hidric timp de 4-5zile
c. administrare de constipante 4-5 zile
d. clisma dupa 4-5 zile
e. in seara zilei a 4 a sau a 5 a ,administrare orală de oleu de recin 20g
50. Cand atinge maximum de intensitate durerea postoperatorie?
a. imediat, dupa trezirea bolnavului din anestezie
b. in primele 3 zile dupa operatie,
c. in seara operatiei
d. a doua zi dupa operatie
51. Durerea, in cazul unei infectii localizate, este produsa de:
106
a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a resturilor rezultate din distrugerea celulara
b. hiperemie locala
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii germenilor si actiunea directa a toxinelor microbiene,
asupra terminatiilor nervoase
52. Care este semnul caracteristic al generalizarii contracturii in tetanos?
a. tulburarile respiratorii
b. contractura maseterina si trismus
c. dureri abdominale
d. tulburari sfincteriene
53. Care din exminarile de mai jos pot sa dea relatii cu privire la sediul hematuriei
macroscopice? (rinichi, ureter, vezica, uretra)?
a. examenul macroscopic al urinii
b. proba celor 3 pahare
c. examenul macroscopic al sedimentului urinar
d. examenul clinic al bolnavului
54. Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva?
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%
b. administrarea de hemostatice: vitamina K, venostat, adrenostazin
c. ligatura si sutura vaselor
d. asezarea bolnavului in pozitie Trendelemburg
55. La ce arsura gasim flictene cu continut serocitrin?
a. arsuri gr I
b. arsuri gr II
c. arsura gr III
d. arsura gr IV
56. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si cele de gr III ?
a. sunt de aceeasi intensitate
b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici decat cele in arsurile de gr II
c. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari decat cele in arsurile de grII
57. Care din masurile de mai jos nu trebuie efectuate in cadrul primului ajutor si transportul unui
bolnav socat sau susceptibil de a face soc?
a. degajarea accidentatului de sub actiune agentului traumatic
b. asigurarea cu orice pret a hemostazei definitive la locul accidentului
c. administrarea de analgetice si punctia venoasa pentru a monta o perfuzie
d. reducerea fracturilor si imobilizarea lor
e. scoaterea si schimbarea hainelor accidentatilor cu arsuri intinse
f. transportul la spital cu orice mijloc
58. De cele mai multe ori o HDS se
evidentiaza prin hematemeza ca zatul de cafea si melana neagra ca pacura. In ce imprejurari atat
hematemeza cat si melena pot fi cu sange rosu?
a. in hemoragii abundente cand sangele stagneaza in stomac
b. in hemoragii abundente cand sangele nu are timp sa stea in stomac
c. daca sangele este evacuat foarte repede
d. cand exista o enterocolita
59. In infectiile cronice avem o crestere
a. neutrofilelor
b. limfocitelor
c. eozinofilelor
d. reticulocitelor
107
60. Care din cauzele de mai jos contribuie la ruptura splinei in doi timpi?
a. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei
b. infectia splinei
c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu
d. fragilitatea vasculara
e. deficiente ale factorilor de coagulare
61. In care din arsurile de mai jos avem certitudinea ca se va produce soc postcombustional?
a. arsura gr I – 40% din suprafata corpului
b. arsura gr II – 25% din suprafata corpului
c. arsura gr III – 10% din suprafata corpului
d. arsura gr IV – 8% din suprafata corpului
62. In pregatirea preoperatorie a bolnavilor alergici se va avea in vedere:
a. cunoasterea medicamentelor la care bolnavul este alergic
b. evitarea administrarii medicamentelor care produc alergie
c. desensibilizare si tratament cu antihistaminice
d. tratament cu antialgice si anticoagulante
63. Care sunt manevrele la care sunt supusi bolnavii dupa trezirea din narcoza?
a. sa respire adanc, folosind si bratele
b. sa urineze
c. sa destinda abdomenul
d. sa bea lichide
64. Ce este furunculul?
a. inflamatia acuta a glandelor seboreice
b. inflamatie a aparatului pilosebaceu
c. inflamatia glandelor sudoripare
65. Care din elementele de mai jos pot defini ca bolnavii arsi au intrat in stadiul de soc cronic?
a. plagile sunt infectate, fara tendinte de cicatrizare
b. starea de intoxicare duce la epuizare fizica si psihica
c. bolnavii prezinta suferinte pluriorganice si tulburari metabolice grave
d. Hiperhidratare cu fenomene de insuficienta cardiaca
66. În ce perioada si in ce fel de soc postcobustional se va produce:
a. soc hipovolemic la 2-3 saptamani de la producerea accidentului
b. socul hipovolemic se va dezvolta in primele 3 zile
c. socul septico-toxic la 2 – 3 saptamani
d. se dezvolta ambele tipuri de soc in primele 3 zile
67. Necroza localizata a unui folicul pilos asociata unei mici cantitati de puroi, caracterizeaza:
a. furunculul antracoid
b. abcesul
c. furunculul
d. foliculita
68. Ce regim alimentar dam bolnavului in preziua operatiei?
a. regim alimentar obisnuit
b. regim hidric
c. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar seara regim hidric
d. nu se dau alimente grele cu 24 ore inaintea operatiei
69. Mobilizarea precoce a bolnavului urmareste:
a. preintampinarea stazei venoase si producerea bolii tromboembolice
b. combaterea atelectaziei pulmonare si preintampinarea infectiilor pulmonare
c. combaterea durerii
108
d. combaterea tulburarilor hidroelectrolitice
70. La arsii cu leziuni circulare pe membre, pentru prevenirea fenomenelor de ischemie
periferica, se va practica:
a. excizia copleta a escarelor
b. excizia partiala a escarelor
c. incizii de decompresiune, care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul, depasind-o
in tesut sanatos in profunzime
d. pozitii ale membrelor care sa impiedice ischemia periferica
71. Plagile netratate la timp se pot complica cu:
a. lipotimie
b. oligoanurie
c. supuratii locale
d. tromboflebite, septicemie, septicopioemie
72. Ce complicatii pot aparea in cazul soculuitoxico –septic postcombustional?
a. ileus paralitic, hemoragii prin ulcer de stres
b. HTA , cardipopatie ischemica
c. complicatii tromboembolice, insuficienta renala
d. colecistita acuta, pancreatita acuta, ocluzie intestinala
73. De ce nu incarcam in primele 2-3 zile tubul digestiv cu lichide si alimente, in cazul
interventiilor pe aceste organe?
a. la nivelul suturilor miscarile peristaltice sunt abolite
b. imiedicam staza gastrica
c. la nivelul anastomozelor se produce de multe ori un edem important care, alaturi de lipsa
peristalticii produce staza
d. prevenim varsaturile
74. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmareste compensarea cordului prin:
a. regim alimentar cu multe lichide
b. repaus la pat
c. oxigenoterapie
d. medicatie tonicardiaca
e. administarea preoperatorie de atropina
75. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului, fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii
se va efectua:
a. dezobstructia cailor respiratorii
b. anestezie a cailor respiratorii superioare, oxigenoterapie
c. traheostomie
76. In care din situatiile de mai jos, alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare
in aparat gipsat?
a. plagi cu hemoragie mare
b. plagi in care sunt interesate mase mari vasculare si tendoane
c. plagi supurate
d. plagi cu leziuni osteo-articulare
77. Care este cauza scaderii uneori a hematocritului si hemoglobinei dupa oprirea hemoragiei?
a. invazia apei din tesuturi in circulatie
b. vasoconstrictiei
c. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei
d. cresterii diurezei
78. Ce constatam la tetanos?
a. leziuni distructive masive la locul de inoculare
109
b. semnele locale sunt neinsemnate
c. gravitatea fenomenelor generale datorita toxinei tetanice
79. O ascensiune a febrei in ziua a treia, dupa operatie, poate fi data de:
a. febra de resorbtie
b. supuratia plagii operatorii
c. infectie pulmonara sau urinara
d. afectiune intercurenta
80. Pentru un bolnav cu operatie medie este nevoie ca aportul caloric sa fie de:
a. 2000-3000 cal
b. 800-1000 cal
c. 1000-1500 cal
d. 3000-4000 cal
81. Intr-o deshidratare mare putem gasi:
a. edem cerebral
b. agitatie, confuzii, halucinatii
c. exagerarea reflexelor cutanate si tendinoase
d. abolirea reflexului fotomotor la lumina si distanta
82. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste:
a. bandaj lipit cu material adeziv
b. prastia
c. bandaj in T
d. infasarea sub forma de evantai
83. In pozitie ventrala vor fi asezati bolnavii operati de:
a. coloana vertebrala
b. afectiuni pleuro-pulmonare sau esofagiene
c. bolnavi cu peritonite ale etajului abdominal superior
d. bolnavii operati cu rahianestezie
84. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat?
a. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde
b. terminatiile nervoase din derm sunt distruse
c. plasmoragia nu se mai produce din cauza ca dermul este carbonizat
d. organismul se adapteaza mai bine la arsurile de gr IV
85. Cauza aparitiei socului postoperator dupa un interval liber, poate fi:
a imputabila bolnavului operat ( traumatizat, vagotonic cu soc tonic) care nu a fost suficient
pregatiti preoerator
b. cauzat de componenta anestezica
c. urmarea unor factori traumatizanti din timpul operatiei
d. urmarea unor complicatii postoperatorii: hemoragie, ocluzie, peritonita, dezechilibru
hidroelectrolitic, dilatatia acuta de stomac etc
86. Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se poate folosi in
urmatoarele operatii:
a. rezectia gastrica
b. operatii ce se executa in cavitatea toracica
c. amputatia de mamela
d. tiroidectomie subtotala
87. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:
a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fixare capelina
110
d. fixare cu galifix
88. Care din semnele clinice si de laborator le intalnim in socul traumatic decompensat?
a. paloare a buzelor si cianoza a extremitatilor, hemoconcentratie, circulatie periferica
insuficienta si lenta
b. stare de agitatie, hiperrefelexivitate, hemodilutie
c. cresterea masei circulante, a debitului cardiac, scaderea ureei si creatininei
d. scaderea marcata a TA, oligoanurie, starea de prostratie, hipovolemie, diminuarea debitului
cardiac.
89. Cum facem pregatirea preoperatorie a unui bolnav cu HDS cu anemie severa cu tendinta la
soc?
a. instituim sonda gastrica si administram pansamente gastrice si trombine
b. transfuzie cu sange, interventie precoce
c. administrare de anticoagulante: vit K, vit. C, Ca, adrenostazin
d. transfuzie intra si postoperatorie
90. Cand avem o pierdere ponderala de 7% din greutate, intr-o deshidratare, consideram
deshidratarea:
a. normala
b. moderata
c. medie
d. grava
91. Combaterea durerii in soc se face cu:
a. medicamente indicate de medic
b. xilina 0,5 – 1%
c. mialgin
92. Ce complicatie poate da furunculul buzei superioare si al narinei?
a. pleurezie purulenta
b. abcces pulmonar
c. tromboza a sinusurilor cavernoase
93. Tabloul de laborator din socul arsilor se caracterizeaza prin:
a. hemoconcentratie
b. hemodilutie
c. scaderea numarului de hematii si leucocite, a hematocritului
d. cresterea numarului de hematii si a hematocritului
94. Care din cauzele generatoare de soc se incadreaza in hemoragii medicale?
a. hemoragii produse in trombocitopenii, fibrinoliza
b. metroragii, hemotorax
c. hemoperitoneu prin sarcina extrauterina rupta
d. hemoragii datorate vasculopatiilor si coagulopatiilor
95. Un bolnav care are o anemie cronica si necesita interventie de urgenta, cand vom corecta
anemia cronica?
a. corectam anemia cronica si apoi il operam
b. operam si apoi corectam postoperator;
c. corectarea se va face pe cat posibil preoerator, va continua intraoperator si apoi postoerator
d. corectarea se va face in functie de starea generala
96. In reechilibrarea hidrica, care din criteriile de mai jos trebuie respectate?
a. mentinerea unei corecte bilante hidrice
b. administrarea sa fie facuta in functie de bilantul clinic amanuntit, eventual cantarirea
bolnavului
111
c. cantitatea de lichide sa nu depaseasca in plus sau in minus 1000 ml, limita pana la care nu se
dezechilibreaza hemodinamica
d. bolnavilor hipoproteici li se va da o cantitate mai mare de lichide, fata de pierderi
97. O formatiune pseudotumorala constituita printr-un perete fibros cu strat conjunctiv de
neoformatie si un strat intern numit membrana piogena este:
a. chist hidatic
b. abces cald
c. abces rece
d. flegmon
98. Ce complicatii pot aparea intr-o arsura intinsa?
a. soc hipovolemic
b. enterocolita, dischinezie biliara
c. infectie, nefrita, bronhopneumonie, hemoragie digestiva
d. colica saturniana, colica renala, apendicita acuta
e. escare, intoxicatia centrilor nervosi crebrali, urmata de confuzii, pierderi de cunostinta,
paralizii
99. In pozitie laterala vor fi asezati bolnavii cu:
a. operatii pentru afectiuni pleuro-pulmonare
b. peritonite ale etajului abdominal inferior
c. operatii esofagiene
d. irigatie cerebrala deficitara
100. Socul hemoragic se poate produce cand:
a. avem o hemoragiei mica, dar persistenta, decelabila prin examenul scunului prin proba
hemoragiei oculte
b. hemoragie acuta cu pierdere de 10% din masa circulanta
c. hemoragii acute cu pierdere ce depasesc 30% din masa circulanta
d. orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic
101. La ce bonavi trebuie sa fim atenti pentru a evita hiperhidratarea?
a. bolnavi varstnici
b. tineri si copii
c. hipertensivi, cardiaci
d. bolnavi cu diabet insipid
102. Care din semnele de mai jos corespund debutului si simptomatologiei erizipelului?
a. debut lent, stare subfebrila, aparitia placardului erizipelatos
b. debut brusc, temperatura 39-40 C, alterarea starii generale, aparitia placardului erizipelatos
c. dupa aparitia placardului se ridica febra 39-40 C, se altereaza starea generala
103. Care din manifestarile si semnele de mai jos le intalnim in stadiul I de soc compensat?
a. bolnav adinamic, nepasator, somnolent
b. bolnav agitat, activitate psihica exagerata, piele si mucoase palide
c. TA normala, puls rapid, pupile normale
d. debit urinar sub 20-30ml, cianoza
104. Activitatea de monitorizare a bolnavilor de la terapie intensiva permite:
a. urmarirea evolutiei bolnavilor
b. aparitia eventuala a unor complicatii
c. eficienta tratamentului aplicat
d. necesitatea schimbarii conduitei terapeutice in functie de evolutie
105. Genunchiera se poate folosi in:
a. afectiuni reumatismale ale genunchiului
b. entorse ale genunchiului
112
c. tuberculoza a genunchiului
d. hidrartroza, laxitate a ligamentelor genunchiului
106. Care din factorii de mai jos sunt fazorizanti in aparitia socului?
a. frigul si caldura excesiva
b. antrenamentul la efort fizic
c. denutritia si oboseala fizica
d. moralul si starea psihica buna
107. In majoritatea cazurilor, etiologia osteomielitei acute este:
a. streptococul hemolitic
b. stafilococul auriu
c. Haemophilus influenzae
d. germeni anaerobi
108. Care din semnele de mai jos le gasim intr-o hemoragie intraperitoneala?
a. aparare musculara
b. meteorism accentuat
c. matitate deplasabila in flancuri
d. hematemeza si melena
109. Cum pregatim preoperator colonul?
a. regim alimentar bogat in fibre celulozice
b. regim sarac in reziduuri, administrare de oleu de parafina, clisme repetate
c. administrarea de purgative drastice de tipul sulfatului de magneziu
d. tratament cu neomicina sau cu tetraciclina cu 48 h inaintea interventiei
110. La cat timp dupa operatie se reia in mod obisnuit tranzitul intestinal?
a. in operatiile facute in afara tubului digestiv, in dimineata urnatoare
b. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu rahianestezie
c. la 48-78 ore
d. depinde de tipul anesteziei efectuate
111.Cum trebuie sa fie plaga la sfarsitul pansamentului?
a. sa fie sangeranda
b. sa fie curata, fara secretii
c. sa nu aiba sfaceluri
d. sa aiba tesut de granulatie abundent
112. Prelucrarea primara a bolnavilor cu arsuri intinse se face:
a. la locul accidentului
b. la dispensarul medical
c. in camera de garda a spitalului
d. in sala de operatie, in conditii de asepsie si antisepsie
113. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin arsura?
a. pierderi de masa circulanta in primele ore de la producerea accidentului
b. pierderea este de sange integral si vom avea o hemodilutie, scaderea hematocritului si Hb
c. pierderea este de plasma si vom avea hemoconcentratie si cresterea vascozitatii sangelui
d. irigatia deficitara si hipoxia duc la tulburari metabolice importante si aparitia acidozei
114. Peristaltica, in cazul operatiei pe colon va fi stimulata dupa operatie prin:
a. dilatatie anala facuta la sfarsitul interventiei chirurgicale
b. clisma zilnica
c. administrare de ulei de ricin 15-20 g in doua reprize zilnic, din prima zi dupa operatie
d. administrare de purgative saline
115. Cand se executa infasarea sub forma de spica?
a. Pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii
113
b. pentru a mentine un pansament in care se fac miscari ample
c. pentru mentinerea unui pansament la nivelul capului
d. pentru mentinerea pansamentului la nivelul barbiei si nasului
116. In cazul electrocutarii, local, se produc la locul de intrare si iesire arsuri de gradul:
a. II
b. III
c. IV
117. In cazul unei plagi infectate, cand bolnavul simte dupa o perioada de timp ca pansamentul il
strange, la ce ne putem gandi?
a. dezvoltarea gangrenei gazoase
b. neacomodarea cu pansamentul
c. existenta unui hematom.
114
BAREM CORECTARE -CHIRURGIE GENERALĂ ȘI NURSING ÎN CHIRURGIE
GENERALĂ

ÎNTREBARII PAGINĂ
1 F Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 140
2 A Idem 140
3 F Idem 140
4 A Idem 140
5 A Idem 51
6 F Idem 51
7 A Idem 50
8 A Idem 49
9 F Idem 51
10 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
11 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
12 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 d Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
2 a Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
3 b – Nursing 1150 de teste ,2003. 132
4 c Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
5 e – Nursing 1150 de teste ,2003. 132
B
1 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
2 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
3 e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
4 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
5 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
TESTUL III - GRILA
1 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
2 c OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri pentru37
asistenti medicali, 2004
4 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri pentru37
5 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
7 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
115
10 b OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri pentru48

11 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 575
14 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 570
17 b,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
21 c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
30 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 565
31 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
33 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
48 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
49 b,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
116
57 b,d,e,f S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
60 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
62 a,b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 577
117
98 a,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
104 a,b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 632
113 a,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
MODULUL 32- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

TESTUL I
Notați adevărat cu „A” sau cu „F” fals
1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura cominutiva.
2. Sutura “per primam” a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia.
3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii de
ruptura de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,.
4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament.
118
5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
6. Fractura in “lemn verde” este o fractura completa.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. In cazul unui pneumotorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala.
9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat.
10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsat
TESTUL II
1. F.O. A stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si

simptomelor unor boli
2. Semiologie B document medical si medico legal
3. Transfuzie C examen radiologic
4. Fractura in “lemn verde” D soc hemoragic
5. Cefalee a. E b. durere de cap
1. Hematom intracranian A. contuzie cerebrala
2. Abolirea starii de constienta post B. respiratie paradoxala

traumatism cranio cerebral
3. Volet costal C. trepanatie a craniului
4. Durere in punct fix + crepitatii osoase D. fractura
5. LCR limpede la punctia rahidiana E comotie cerebrala
1. Pneumotorax traumatic A. capelina
2. Hemotorax masiv B. manitol 20%
3. Edem cerebral C. punctie exploratorie +radiografie
4. Pansarea unei plagi la nivelul D. tuse cu fenomene de insuficienta respiratorie

capului acuta
5. Trusa pentru reanimare E. defribilator electric, stimulator electrosistolic,

cardiaca electrocardioscop

119
1. Incizie A. imobilizare prelungita
2. Hipotrofie musculara B. luxatii
3. Ruptura de ligamente C. sectionarea unui tesut
4. Hemartroza D. prezenta de sange in articulatii
5. Atele Cramer E. folosite pentru imobilizarea provizorie a

fracturilor
E. Asociați noțiunile din cele două coloane
1. Atele Cramer A. pretratamentul socului incepe la locul

accidentului si se continua pe parcursul
transportului
2. Fractura B. intreruperea partiala sau totala a continuitatii unui

os
3. Soc traumatic C. segmentele osoase sunt acoperite integral de piele
4. Fracturi inchise D. folosite pentru imobilizarea provizorie a

fracturilor
5. Leziune medulara la nivelul E. paralizia membrelor inferioare

C6C7
1. Accidentatii inconstienti (in A. pozitie semisezanda cu capul inclinat inainte

stare de coma)
2. Bandaj circular in jurul fruntiiB. pozitie orizontala cu capul mai declin
3. Transportul unui accidentat C. transportul se face in pozitie laterala sau ventral

constient cu epistaxis pentru a prevenii inundarea cailor respiratorii
superioare
4. Ranitii cu lipotimie D. capastrul
5. Imobilizarea provizorie a E. plagile regiunii frontale

mandibulei
F. Asociați noțiunile din cele două coloane
120
G. Asociați noțiunile din cele două coloane
1. Soc hemoragic A. pierderile depasesc peste 30% din masa

circulanta
2. Prevenirea socului operator B. poate duce la edem pulmonar acut
3. Utilizarea oxigenului in C. anestezie bine aleasa, dozata si condusa

concentratii ridicate in
oxigenoterapie
4. Oxigenoterapie D. metoda adjuvanta in resuscitarea cardio-

respiratorie, avand ca scop cresterea presiunii
partiale a O2 in aerul inspirat
5. Dilacerare cerebrala E. leziune distructiva, cu lipsa de continuitate a

substantei cerebrale
H. Asociați noțiunile din cele două coloane
1. Aparat respirator A. pneumonie hipostatica
2. Pielea B. tromboze
3. Aparatul digestiv C. deformari articulare
4 Aparatul circulator D. incetinirea tranzitului
5 Aparatul locomotor E. escare de decubit
I. Asociați noțiunile din cele două coloane
1. Contuzie medulara A. la locul rupturii apare o adancitura determinata

de absenta muschiului in spatiul respectiv
2. Ruptura musculara B. leziune mai grava a coloanei vertebrale, in care

sunt implicate vase si fibre nervoase
componente ale maduvei
121
3. Fractura costala C. insuficienta respiratorie acuta manifestata prin
cianoza si tahipnee
4. Fractura pluricostala cu volet D. durere ce se intensifica in timpul miscarilor

costal respiratorii sau ale bratelor
5. Soc decompensat E tensiunea arteriala scazuta, puls rapid si

depresibil, transpiratii reci
J. Asociați noțiunile din cele două coloane
1. Plaga penetranta abdominala A. este police in “cocos de pusca” sau “cap de rata”
2. Luxatie scapulo-humerala B. cea mai frecventa luxatie
3. Luxatia policelui C. sunt lezate toate straturile peretelui abdominal
4. Scoaterea firelor de sutura D. cu cat ne indepartam de cord cu atat firele se scot

postoperator mai tarziu
5. Dupa o interventie E. spontan dupa 4-6 ore

chirurgicala bolnavul urineaza
Testul III
1. Examenul radiologic intr-o entorsa este:
a. obligatoriu
b. nu este absolut necesar
c. obligatoriu atunci cand banuim o leziune mai importanta
2. Leziunile capsulei articulare in cazul luxatiilor sunt:
a. mai importante decat la entorse
b. mai putin importante decat la entorse
c. nu se produc leziuni articulare
3. Pentru a calma durerea extrem de vie in cazul unei luxatii:
a. se administreaza analgezice majore
b. se readuce cat mai urgent capetele articulatiei in pozitia normala
c. se administreaza sedative
4. Aplicarea atelelor se va face astfel incat sa depaseasca intotdeauna:
a. articulatia de deasupra zonei fracturate
b. articulatia de dedesubtul zonei fracturate
c. articulatia de deasupra si de dedesubtul zonei fracturate
122
5. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare mai frecventa la copii si mai putin grava
este:
a. fractura in “lemn verde”
b. luxatia deschisa a cotului
c. fractura diafizei peroneului
6. Prin fractura deschisa se intelege:
a. fractura acoperita de piele, dar cu leziuni masive ale muschilor, tendoanelor si vaselor
b. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale
c. fractura in care pielea a fost lezata si osul ajunge in contact cu exteriorul
7. Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar:
a. fractura in “varf de clarinet”
b. fractura in “lemn verde”
c. fractura prin infundare
8. Fractura cominutiva reprezinta:
a. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru
b. fracturi multiple ale oaselor
c. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os
9. Sunt semne sigure ale unei fracturi:
a. echimozele si hematomul
b. durerea in punct fix, care se accentueaza cand miscam fragmentele osoase
c. deformarea regiunii
10. Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda:
a. numai focarul de fractura
b. focarul de fractura si articulatia de dedesubt
c. articulatia de deasupra si dedesubtul focarului de fractura
11. Prin plagi perforante intelegem:
a. plagi ale tegumentelor
b. plagi care patrund in cavitatile naturale
c. plagi care patrund in cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva
12. Prin plagi recente intelegem:
a. plagi produse in ziua respectivă
b. plagi produse in urma cu 6 - 8 ore
c. plagi produse in ultimele 48 ore
13. Aplicarea unui pansament umed este indicata in:
a. plagile recente
b. plagile cu secretii abundente
c. tromboflebite
14. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:
a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fixare cu basma (capelina)
15. Atrofierea muschilor si scaderea tonusului in general poate aparea la bolnavii imobilizati
datorita:
a. pozitiei incorecte
b. din cauza imobilizarii indelungate
c. din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator
16. Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin:
a. intindere a ligamentelor si capsulei articulare
b. rupturi ale ligamentelor
123
c. afectiune cronica a articulatiei
17. Simptomele entorsei sunt:
a. durerea
b. impotenta functionala
c. febra
18. Masurile de urgenta intr-o entorsa constau in :
a. calmarea durerii
b. imobilizarea articulatiei intr-o fasa simpla sau gipsata
c. aplicarea unei atele
19. Luxatia se caracterizeaza prin:
a. durere vie si impotenta functionala
b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare
c. febra
20. In cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn :
a. extrem de important
b. este vizibil la vasele care se gasesc in contact direct cu pielea
c. in fractura nu apare deformarea regiunii
21. In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale:
a. intreruperea continuitatii osului
b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a parghiei osoase
c. hipotermii
22. Masurile de prim ajutor la locul accidentului in cazul unor fracturi ale membrului:
a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu
b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii
c. oxigenoterapie
23. Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica:
a. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv
b. se vor strange moderat intre ele cu un bandaj
c. se va face un pansament compresiv
24. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prin ajutor:
a. curatirea plagii de corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu un pansament
steril, se face imobilizarea provizorie si se trimite de urgenta la spital
b. reducerea focarului de fractura
c. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta intr-un serviciu de specialitate
25. In cazul unui pacient imobilizat, EKG –ul se face:
a. la pat
b. la cabinetul EKG
c. la cabinetul asistentelor
26. Care din urmatoarele sunt malformatii congenitale:
a. varus equin
b. scolioza
c. luxatia de sold
d. lordoza
27. Bursita se manifesta prin:
a. sindrom inflamator
b. varsaturi
c. ameteli
d. febra
e. limitarea miscarilor in articulatie
124
28.Care din urmatoarele probleme este prioritara in cazul unui pacient care a suferit o amputatie:
a. potential de complicatii
b. anxietate
c. perturbarea imaginii corporale
29.La ce se refera suportul psihic oferit de asistenta pacientului cu amputatie:
a. incurajarea sa-si priveasca bontul
b. existenta posibilitatii de protezare
c. existenta fenomenului de “membru fantoma”,care poate fi ignorat in cazul protezarii
d. necesitatea tractiunii pentru vindecare
30.Luxatia coxo-femurala congenitala se intalneste mai frecvent la:
a. persoana varstnica
b. femeia la menopauza
c. fetite
d. baieti
31. Ruptura musculara se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:
a. durere intensa aparuta brusc
b. impotenta functionala
c. deformarea regiunii la distanta
d. echimoza
32. Deficitul de autoingrijire, ca problema, a unui pacient cu fractura imobilizata in aparat gipsat
este consecinta:
a. imobilizarii segmentelor corpului
b. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale
c. schimbarii locului de munca
33. Imobilizarea corecta a unei fracturi de gamba in urgenta se face in:
a. aparat gipsat gambiero-podal
b. aparat gipsat pelvi-podal
c. atela gipsata femuro-podala
d. atela gipsata gambiero-podala
34. Care din urmatoarele semne nu apar in luxatia scapula-humerala
a. umar in epolet
b. usoara abductie a bratului
c. umar globular
35.O fractura de antebrat se imobilizeaza in urgenta in:
a. atela gipsata brahio-palmara
b. aparat gipsat brahio-palmar
c. atela gipsata antebrahio-palmara
36. In prezenta unui aparat gipsat asistenta isi propune urmatoarele cu exceptia:
a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul aparatului gipsat
b. observarea schimbarii culorii gipsului la nivelul plagii
c. observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat
d. sprijinirea precoce pe membrul afectat
37. Pacientul cu aparat gipsat este invatat sa anunte daca apar:
a. furnicaturi, amorteli
b. cefalee, ameteli
c. presiune la nivelul membrului afectat
38. In cazul unui pacient cu extensie, tractiune, internat in sectia de ortopedie, asistenta isi
propune ca interventii:
a. verificarea pozitiei membrelor in functie de tractiune
125
b. urmarirea culorii si temperaturii membrelor
c. incurajarea pacientului
d. interzicerea vizitatorilor
e. program de mobilizare la 8 ore
39. Cum se va proceda in cazul unor parti sectionate la nivelul mainii:
a. se alipesc cele doua segmente
b. se recupereaza imediat segmentele, se spala cu apa de la robinet, se inveleste intr-o compresa
si se pune intr-un sac de plastic
c. se panseaza cu comprese umede/solutie cloramina
d. se introduce intr-un recipient cu gheata
40. Examinarea cu izotopi radioactivi a osului poarta denumirea de:
a. punctie osoasa
b. biopsie osoasa
c. scintigrafie osoasa
41. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu fractura de membru inferior imobilizata in aparat gipsat,
care din urmatoarele interventii vor fi aplicate de asistenta medicala?
a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in decubit lateral drept sau stang, dorsal sau ventral
b. ajuta la schimbarea pozitiei si protejarea reliefurilor dure, la ingrijirea pielii, a tegumentelor
c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30 minute
42.Care din urmatoarele semne releva aparitia unor complicatii infectioase sub aparatul gipsat ?
a. edemul , impotenta functionala si cianoza degetelor
b. senzatia de fierbinteala a anumitor zone sub gips si miros neplacut
c. impotenta functionala si parestezii ale degetelor
43. In timpul mobilizarii active asistenta va urmari daca pacientul:
a. executa miscarile permise
b. este ajutat de apartinatori
c. efectueaza 10 miscari in 8 ore
44. Imobilizarea la pat, predispune pacientul la urmatoarele complicatii, cu exceptia:
a. greturi si varsaturi
b. escare
c. anchiloze
45. Care este prima masura luata de asistenta in cazul unui politraumatism prin accident de
circulatie, cu dispnee si o plaga care sangereaza la nivelul gambei drepte:
a. hemostaza provizorie prin pansament compresiv
b. examinarea permeabilitatii cailor respiratorii superioare
c. masurarea pulsului si TA
d. punerea unui garou in 1/3 medie a coapsei drepte
46. Care din urmatoarele probleme vor face parte din planul de ingrijire intocmit de asistenta
unui pacient imobilizat la pat cu o afectiune locomotorie:
a. potential de complicatii
b. deficit de autoingrijire
c. discomfort
d. durere
47. Care din urmatoarele obiective vizeaza educatia pacientului pentru prevenirea afectiunilor
locomotorii:
a. pozitionarea corecta in timpul unei activitati
b. evitarea ortostatismului prelungit
c. respectarea unei alimentatii echilibrate
d. evitarea sedentarismului
126
48. Din planul de ingrijire a unui pacient cu bursita fac parte urmatoarele interventii:
a. repausul regiunii
b. observarea unor semne legate de limitarea miscarilor
c. captarea varsaturilor pe 24 h
d. masaj al regiunii
49. Respiratia paradoxala este caracteristica:
a. traumatismelor cranio-cerebrale
b. insuficientei cardio-respiratorii
c. traumatismelor toracice cu volet costal
d. astm bronsic
50. Diagnosticul de entorsa se pune pe urmatoarele semne:
a. durere, tumefactie, impotenta funtionala la nivelul articulatiilor afectate
b. impotenta functionala, miscari anormale ale articulatiei afectate + creptatii osoase
c. durere, echimoza, pozitie anormala a segmentelor osoase afectate
51. Impotenta functionala in cazul unor plagi muscate de la nivelul membrelor se datoreaza:
a. lipsei de continuitate a pielii
b. introducerii in plaga a virusului rabiei prin muscatura de animale bolnave
c. scoaterii din functiune din cauza plagilor a unor mase musculare, distrugerea unor nervi,
tendoane sau a integritatii osoase.
52. Care este ordinea corecta in acordarea primului ajutor in cazul unor plagi cu sangerare mare:
a. scoaterea accidentatului din mediu, oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea unui pansament
protector, transportarea intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica tratamentul definitiv al plagii
b. toaleta plagii, antialgice, pansament , transportul la spital pentru antitetanos
c. scoaterea accidentatului din mediu, antialergice, toaleta plagii +pansament compresiv,
administrarea unui antibiotic cu spectru larg , transport la spital
53. Principiile care stau la baza unui bun pansament sunt urmatoarele :
a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze de mediul inconjurator, sa fie steril, bandajul care
fixeaza pansamentul sa fie elastic, suficient de bine strans dar fara sa produca constrictie
b. pansamentul sa fie steril sa depaseasca cu minimum 2 cm marginile plagii, sa fie acoperit de
tifon, care poate fi nesteril dar infasarea trebuie sa cuprinda neaparat articulatia cea mai apropiata
c. inainte de a se pune pansamentul steril trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca cu un tampon
de vata steril ce se arunca, dupa care se pune alta vata sterila de forma dreptunghiulara.
Pansamentul va fi suficient de strans de un bandaj pentru a opri si sangerarea.
54. Primul ajutor in fracturi se acorda in urmatoarea ordine:
a. imobilizarea provizorie, administrarea de antialgice, transportul la spital
b. administrarea de antialgice, transportul la spital, imobilizare in aparat gipsat
c. administrarea de antialgice, reducerea fracturii , imobilizare provizorie, transport la spital
55. Contuzia se caracterizeaza prin:
a. leziuni tisulare
b. integritatea tegumentelor
c. hemoragie externa
56.Plagile cu leziuni ale arterelor se caracterizeaza prin:
a. hemoragie externa cu sange rosu cu caracter pulsatil
b. hemoragie externa cu sange negricios care curge continuu
c. suprainfectie cu germeni patogeni
57. Care din semnele de mai jos nu sunt specifice unei luxatii:
a. durere, deformarea regiunii, echimoza si hematomul
b. durerea, impotenta functionala, edemul si echimoza
c. tumefactie, impotenta functionala, atitudine vicioasa
127
d.durere vie, impotenta functionala , crepitatii osoase
58. Imobilizarea prelungita a unei fracturi are urmatoarele consecinte:

a. hipertrofie musculara
b. redoare musculara
c. escare de decubit
d. hipotrofie musculara
59. Profilaxia plagilor tetanigene se face:
a. toaleta plagii cu apa oxigenata, antibioterapie de preferinta penicilina, 7-10 zile imunizare
active cu anatoxina antitetanica si imunizare pasiva cu ser antitetanic la persoanele neimunizate
in prealabil
b. toaleta plagii cu apa oxigenata, anatoxina antitetanica la persoanele imunizate in prealabil
c. toaleta plagii, antibioterapie de preferinta penicilina sau la persoanele alergice, ampicilina sau
tetraciclina
60. O pata vinetie bine determinata pe tegumente aparuta la 2-3 zile de la un traumatism este data
de:
a. un hematom supraaponevrotic
b. echimoza
c. un hematom subaponevrotic
d. un serom
61. Care din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si prin extensie
continua si este nevoie de reducere chirurgicala:
a. fractura de rotula
b. fractura de humerus
c. fractura extremitatii distale a radiusului
d. fracturile de olecran
128
BAREM CORECTARE- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
3. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 320
4. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 312
5. A F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a 72

omului sanatos
7. F F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a 75

omului sanatos
TESTUL II- ASOCIEREA

A
1. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 488
3. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 399
4. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
5. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 499
B
2. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 729
4. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 370-371
5. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 728
C
1. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 754
3. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 731
4. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 317
5. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 51
D
129
5. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 350
E
1. D L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 350
2. B L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 312
3. A L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 264
4. C L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 312
F
1. C L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 290
3. A L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 291
4. B L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 290
5. D L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 293
G
H
1. A Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
2. E Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
3. D Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
4. B Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
5. C Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 118-119
I
1. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 745
J
4. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 619
TESTUL III- GRILA
1 c S. Daschievici Chirurgie-2007 364
2 a S. Daschievici Chirurgie-2007 365
3 b S. Daschievici Chirurgie-2007 365
130
16 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 362
17 a.b S. Daschievici Chirurgie-2007 363
25 a Mozes – Tehnica ingrijirii bolnavului 1131
26 a si c L. Titirca- 18
Ingrijiri special acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
27 a,e L. Titirca- 20
asistentii medicali
28 c idem 22
29 a,b,c idem 29
30 c idem 18
32 a L. Titirca- 22
asistentii medicali
33 c L. Titirca- 367
asistentii medicali
36 d L. Titirca- 25
asistentii medicali
37 a,c idem 25
38 a,b,c idem 28
39 b,d idem 321
40 c C. Borundel- Manual de Medicina interna 137
pentru cadre medii
41 b idem 921
42 b L. Titirca- 25
131
asistentii medicali
43 a idem 25
44 a C. Borundel- Manual de Medicina interna 918
pentru cadre medii
45 b L. Titirca- 19
asistentii medicali
46 a,b,c,d idem 22
47 a,b,c,d idem 8
48 a,b idem 20
49 c S. Daschievici- Chirurgie 752
50 a S. Daschievici- Chirurgie 363
55 a si b S. Daschievici- Chirurgie 357
57 d S. Daschievici- Chirurgie 365
58 b si d S. Daschievici- Chirurgie 379
61 d S. Daschievici- Chirurgie 386
MODULUL 35- BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ȘI NURSING SPECIFIC

TESTUL I
132
„F” fals
1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde
agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai.
2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile.
3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii:
- igiena tegumentelor cu apa alcoolizata
- baie numai dupa caderea crustelor
- alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului
- igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A
- educarea pacientului sa nu se scarpine
- supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii
4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru rubeola.
5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina.
6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de:
- 12-36 ore- salmonelle
- 1-4 ore-stafilococ
cu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana la colaps, soc
infectios
7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre vezicule
cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma in cruste care
cad la aproximativ 10 zile de la aparitie.
8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei cu
HIV caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a tumorilor,
afectarea SNC.
9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic
10.Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta hidrica apoi va
cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de glucide si de aminoacizi.
TESTUL II
1 Angina streptococica A 10-11 zile

2 Perioada de incubatie in rujeola B scarlatina
3 Masca Filatov C penicilina
4 Streptococ β hemolitic grup A D hiperpigmentare liniara la nivelul pliurilor
cotului
5 Semn Pastia-Grozovici c. E d. angina streptococica
1 Rubeola A varicela
2 Febra+catar oculo nazal+ adenopatieB varsaturi, colici abdominale, scaune
diareice, muco-sanguinolente
133
3 Eruptie pruriginoasa C efect teratogen asupra produsului de
conceptie
4 Dizenterie D tetanos
5 Risus sardonicus e. E f. rubeola
1 Difterie A scarlatina
2 R. Dick B R. Schick
3 IDR la PPD C se utilizeaza pentru diagnosticul
tuberculozei
4 R. Widal D punerea in evidenta a anticorpilor specifici
5 Examene serologice g. E h. febra tifoida
D.Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Raze ultraviolete A masura ce se ia pentru a evita transmiterea

infectiilor pe cale digestiva
2 Controlul bacteriologic B dezinfectarea termometrelor
(coprocultura) periodic la personalul
ce lucreza la instalatiile centrale de
apa
3 Cloramina 0,5 % C metoda de dezinfectare a aerului
4 Imunizare activa D seruri, imunoglobuline
5 Imunizare pasiva i. E vaccin , profilaxie
1 Seroprofilaxie A toxiinfectie alimentara

2 Produse alimentare intens B hepatita A
contaminate cu bacterii sau toxinele
acestora
3 Cale de transmitere digestiva C utilizarea serurilor in scop profilactic
4 Icter D test imunoenzimatic
5 Test Elisa E coloratia galbena a tegumentelor si a
sclerelor
1 Semnul Koplik A meningococ

2 Meningita cerebrospinala B recoltare a maduvei osoase de la nivelul
sternului in portiunea de unire a doua treimi
superior cu o treime inferior
134
3 Medulocultura C rujeola
4 Hidrazida acidului izonicotinic (HIN)D Mycobacterium tuberculosis
5 B.C.G. j. E bacilul Calmette-Guerin
Testul III
1. Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de:
a. penicilina
b. tetraciclina si cloramfenicol
c. doxicilina
2. Scarlatina este o boala infectioasa produsa de:
a. streptococul beta-hemolitic din grupa A
b. stafilococul auriu
c. streptococul alfa hemolitic din grupa B
3. Eruptia in scarlatina este:
a. micropapuloasa, aspra la pipait
b. micropapuloasa, catifelata la pipait
c. veziculara
4. Pentru scarlatina distinctiv este semnul:
a. Grozovici – Pastia, cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal
b. Koplik – puncte mici albe inconjurate de o mica areola rosu-aprins, localizate pe mucoasa
bucala opusa celui de-al doilea molar
c. Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul lingual
5. Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi, respectand fata, va sugereaza:
a. varicela
b. rujeola
c. scarlatina
6. In rujeola, perioada de incubatie dureaza:
a. 3-6 zile
b. 8-11 zile
c. 14-21 zile
7. Evolutia eruptiei in rujeola:
a. da descuamatie furfuracee precoce, in lambouri tardive
b. nu lasa urme
c. da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina
8. Importanta rubeolei este data de :
a. efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale
b. complicatiile toxice, septice postinfectioase
c. evolutia asimptomatica
9. Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici:
a. macule mici de culoare roz, fara tendinta la confluare
b. micropapuloasa, pe fond congestiv
135
c. maculopapuloasa, cu tendinte la confluare
10. Incubatia in rubeola dureaza :
a. 2-3 sapatamani
b. 1-2 saptamani
c. 1 saptamana
11. Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza :
a. rujeola
b. rubeola
c. scarlatina
12. Eruptia este pruriginoasa in :
a. scarlatina
b. rubeola
c. varicela
13. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de :
a. oreion
b. varsat
c. pojar
14. Tabloul clinic cu varsaturi, colici abdominale, scaune diareice, defineste :
a. hepatita acuta virala
b. toxiinfectia alimentare
c. scarlatina
15. Scaune numeroase, mucopiosanguinolente, tenesme si uneori febra, stare toxica, subliniaza
sindromul clinic din :
a. tetanos
b. dizenterie
c. hepatita virala
16.Calea de transmitere a dizenteriei este :
a. aerogena
b. fecal-orala
c. parenterala
17. Rolul principal in transmiterea dizenteriei il au :
a. contaminarea hainelor
b. mainile murdare
c. mustele
18. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu :
a. anatoxina tetanica
b. verorab
c. anatoxina difterica
19. Debutul, de obicei lent, cu « trismus » precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii
este semn patognomonic pentru:
a. scarlatina
b. tetanos
136
c. dizenterie
20. “Rasul sardonic” apare in:
a. scarlatina
b. rujeola
c. tetanos
21. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin:
a. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enentem
b. catar nazal, febra inalta, diaree
c. febra+catar+semnul koplick
22. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin:
a. cresterea mare a febrei
b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile
c. eruptie micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait
23.Patognomonic pentru rujeola este:
a. semnul Barsieri
b. semnul Koplick
c. catar ocular, nazo-bronsic
24. Rujeola eruptiva :
a. este insotita de prurit
b. nu este insotita de prurit
c. nu produce prurit
25. Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt :
a. febra, frisoane, tahipnee
b. greturi, varsaturi, dureri abdominale
c. apatie, imobilitate
26. Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza :
a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii
b. reechilibrarea hidro-electrolitica
c. imobilizarea pacientului in perioada eruptiva
27. Problemele pacientului cu rujeola pot fi :

a. dispnee cu polipnee cauzata de febra
b. potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii
c. hipotermie
28. Rubeola este o boala :
a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil, cu adenopatii, eruptie micropapuloasa fugace si
febra inconstanta
b. cu izolare la domiciliu
c. cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital
29. Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este :
a. poliadenopatia
137
b. uneori splenomegalie
c.ciclul lingual
30. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome :
a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav
b. frison, febra (pina la 39 de grade) junghi toracic
c. in zilele premergatoare, exista adeseori o discreta infectie rinofarigiana
31. Antibioticul de electie, in tratamentul pneumoniei pneumococice este :
a. tetraciclina
b. penicilina G
c. ampicilina
32. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un copil cu varicela poate intra in colectivitate:
a. dupa ce febra a scazut la 37,60C
b. dupa ce a terminat tratamentul cu antibiotice
c. cand toate elementele de pe piele au cruste
d. cand pielea este curata, intacta si au cazut toate crustele
33. Care sunt cele 3 elemente care trebuie sa fie prezente pentru producerea unei infectii :
a. calea de transmitere
b. gazda receptiva
c. temperatura adecvata
d. sursa de infectie
34. Varicela are acelasi agent etiologic cu :
a. rubeola
b. zona zooster
c. rujeola
d. parotidita epidemica
35. Pentru ameliorarea pruritului, in cazul imbolnavirii de varicela, se va folosi :
a. ceaiul de musetel
b. alcool iodat
c. alcool mentolat
d. pudra de talc cu mentol
36. Cand ingrijim un pacient cu meningita, cea mai potrivita interventie de ingrijire-nursing este :
a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina putina, corect hidratati
b. efectuarea de exercitii pasive ale membrelor inferioare
c. aplicatii calde in regiunea occipitala si a spatelui
37. In cazul pacientilor cu toxiinfectie alimentara o problema prioritara este formulata astfel :
a. deshidratare cu dereglari hidroelectrolitice din cauza varsaturilor, diareei
b. durere la inghitit alimente solide
c. nerespectarea regimului alimentar impus
38. Transmiterea infectiilor pe calea aeriana se face :
a. prin coloane de aer
b. prin picaturile lui Pflügge
c. prin mainile murdare duse la gura
138
39. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infectioase se vor obtine o serie de date :
a. epidemiologice
b. clinice
c. de laborator
40. Hepatita virala A (HAV) se transmite pe cale :
a. fecal-orala
b.contact sexual
c.parenterala
41. Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect :
a. laxativ
b. hepatoprotector
c. antialgic
42. Virusul hepatitei B este prezent :
a. in saliva, lichidul seminal si sange
b. pe tegumente
c. pe regiunile paroase
43. Cunoasterea profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea :
a.hemoleucogramei
b.ionogramei
c. imunoglobulinelor
44. Pentru scaderea amoniemiei, se administreaza in perfuzie lenta, intravenoasa, solutii care
contin :
a. arginina, sorbitol
b. insulina
c. aminoacizi
45.Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza :
a. coma de gr.I
b. coma de gr.II
c. coma de gr. IV
46. Dupa diminuarea icterului, pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar
crescut se pot administra :
a. sedative
b. coleretice
c. antibiotice
47. In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile :
a. repausul
b. consumul de lipide de origine animala
c. consumul de sucuri carbogazoase
139
BAREM CORECTARE BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC
NR REZOLVAREA BIBLIOGRAFIA PAGINA
ÎNTREBARII
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate
1 A pacientilor de catre asistentii medicali 253
2 F idem 277
3 A idem 280
4 F idem 278
5 A idem 279
6 A idem 285
7 F L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor 68
–vol III
8 A idem 73
9 F idem 79
10 A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate 291
pacientilor de catre asistentii medicali
140
TESTUL II- ASOCIEREA
A
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase 88
2. A L. Titirca- Ingrijiri special acordate 281
3. B idem 278
4. E F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase 88
5. D L. Titirca- Ingrijiri special acordate 278
B
2. E idem 335
3. A idem 338
4. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate 284
5. D M. Voiculescu- Boli infectioase – vol II 576
C
1. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate 262
2. A idem 262
3. C idem 263
4. E idem 262
5. D idem 262
D
1. C idem 266
2. A idem 266
3. B idem 267
4. E idem 268
5. D idem 268
E
1. C idem 271
2. A idem 284
3. B idem 286
4. E idem 288
5. D idem 288
F
2. A Gh. Dimache si D. Panaitescu - 115
Bacteriologie, virusologie si parazitologie
medicala
3. B idem 135
4. D idem 162
5. E idem 164
TESTUL III- GRILA
1 a F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase 88
2 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate 277
141
3 a idem 278
4 c idem 278
5 c idem 278
6 b idem 281
7 c F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase 334
8 a idem 335
9 a idem 335
10 a idem 335
11 b idem 335
12 c idem 338
13 a idem 176
14 b L. Titirca-Ingrijiri special acordate 284
15 b M. Voiculescu- Boli infectioase 477
vol II
16 b idem 481
17 b idem 481
18 a idem 572
19 b idem 576
20 c idem 576
21 a,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate 281
22 a,b idem 281
23 b idem 281
24 b,c idem 281
25 a,b idem 281
26 a,b idem 282
27 a,b idem 281
28 a,b F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase 335
29 a,b idem 335
30 b,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate 43
31 b F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase 131
32 d L. Titirca-Ingrijiri special acordate 280
33 a,b si d idem 253
34 b idem 280
35 c si d Idem 280
36 a F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase 297

37 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate 285
38 a,b , c idem 266
39 a,b,c idem 257
40 a C. Bocarnea -Boli infectioase si 167
epidemiologie-
41 b idem 175
142
42 a idem 169
43 c idem 173
44 a idem 175
45 b idem 172
46 b idem 174
47 a idem 174
MODUL 37 – BOLI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI NURSING SPECIFIC – Diabetul

zaharat
TESTUL I
„F” fals
1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat de tip II.
2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din diabetul zaharat.
3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat.
4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale diabetului zaharat.
5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie subcutanata previne
lipodistrofia.
6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa administrarea insulinei.
7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a 75 de gr. glucoza
pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie subcutanata cu 15-
30 de minute inainte de masa.
9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina.
10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange.
TESTUL II
1. Glicemia A 150 ml din urina emisa in 24 de ore
2 Testul tolerantei la glucoza pe cale orala B 2 ml sange venos intr-o eprubeta cu 4 mg florura de sodium,
sau cu sistemul vacutainer
3 Rezerva alcalina C Se administreaza pacientului timp de trei zile, in alimentatie
143
o cantitate fixa de glucide, se recolteaza zilnic urina din 24
de ore si sange pentru dozarea glucozei, se face media
glicozuriei pe cele 3 zile si se scade din cantitatea de glucide
administrate in 24 de ore.
4 Glicozuria D Sange venos dupa administrarea de 75 gr. glucoza pulvis
dizolvata in 200 ml de apa.
5 Toleranta la glucide E Sange venos pe heparina sau cu sistemul vacutainer

1. Zaharul, fructele uscate, strugurii, prunele A Alimente permise cantarite in regimul alimentar din DZ
2 Painea, cartofii, pastele fainoase B Alimente interzise in regimul alimentar din DZ
3 Pestele, ouale, carnea C Coma hiperglicemica
4 Insulina D Coma hipoglicemica
5 Solutie glucozata hipertona 10-20% E Alimente permise necantarite in regimul alimentar din DZ
Testul III
MEDICINA INTERNA
1.Diabetul zaharat poate fi definit ca o dereglare:
a) acută;
b) cronică;
c) mixtă.
2.Etiologia, greu de stabilit, a diabetului include factori:
a) ereditari;
b) de mediu;
c) numai a şi b;
d) hormonali.
3.Diabetul zaharat prezintă următoarea triadă simptomatică:
a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie;
b) polipnee, poliurie, tahicardie;
c) polifagie, polidipsie, poliurie.
4.Diabetul zaharat se caracterizează prin:
a) afectarea metabolismului bazal;
b) hiperglicemie şi glicozurie;
c) creşterea lipidelor in sange.
5.Tipurile de diabet zaharat sunt:
a) diabet esenţial şi neesenţial;
b) diabet insulinodependent şi diabet insulinoindependent;
c) diabet major şi diabet minor.
6.Dintre complicaţiile diabetului cea mai importantă este:
a) obezitatea;
b) deshidratarea;
c) angiopatia diabetică.
7.Din punct de vedere clinic deosebim:
a) diabet zaharat de tip juvenil (intre 0-20 ani);
b) diabet zaharat de tip adult (de maturitate);
c) diabet zaharat numai de tip adult (intre 22-30 ani).
8.Preparatele insulinice pot fii in raport cu dinamica acţiunii lor insuline:
a) cu acţiune rapidă (scurtă);
b) lente;
c) intermediare;
144
d) premixte.
9.Insulina cristalină are acţiune:
a) intermediară;
b) lentă;
c) rapidă.
10.Insulinele lente, cele care intră in acţiune in 90-120 minute, au o durată a efectului de:
a) 10 h;
b) 24 h;
c) 5 h.
11.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa absorbtia glucidelor concentrate este insotita de senzatia
de:
a) satietate
b) foame imperioasa
c) sete
12.Glicemia postprandiala poate atinge in mod obisnuit valori intre:
a) 60-80 mg/dl
b) 130-140 mg/dl
c) 210-230 mg/dl
13.Tabloul clinic in diabetul zaharat se caracterizeaza prin:
a) crestere in greutate
b) astenie
c) prurit vulvar
14.Tabloul clinic in diabetul zaharat se caracterizeaza prin:
a) arterita
b) anurie
c) infectii cutanate rebele la tratament
15.Coma umeda ce apare la un diabet este coma:
a) acido-cetozica
b) hipoglicemica
c) hiperosmolara
16.Coma diabetica hiperosmolara se caracterizeaza prin:
a) corpi cetonici
b) hipoglicemie
c) hiperglicemie
17.Coma hipoglicemica se caracterizeaza prin:
a) inapetenta selectiva
b) transpiratii profuze
c) tahilalie
18.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:
a) izoniazida
b) iodura de potasiu
c) insulina
a) tavegyl
145
b) tolbutamid
c) trasylol
a) maninil
b) manitol
c) marisang
a) meguan
b) metaspar
c) mecopar
a) bixtonim
b) bronhodilatin
c) buformin
NURSING
23. Glicoreglarea reprezintă echilibrul mecanismelor hipo- şi hiperglicemiante. Factorii
hiperglicemianţi sunt:
a) tiroxina, ACTH, cortizonul, glucagonul;
b) insulina, ACTH, cortizonul;
c) ACTH, cortizon.
24. Semnele de recunoaştere a comei hiperglicemice sunt:
a) tremurături, piele uscată;
b) piele uscată, tremurături, greţuri, vărsături;
c) greţuri, vărsături, piele uscată, instalare lentă.
25.Pacientul cu diabet zaharat este o persoană care necesită:
a) întreruperea activităţii profesionale;
b) desfăşurarea activităţii respectând indicaţiile de regim şi tratament;
c) nu are restricţii privind efortul fizic.
26.În diabetul zaharat insulinodependent doza de insulină/24 h se stabileşte în funcţie de
glicozuria exprimată în grame astfel:
a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi;
b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi;
c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi
27.Care tip de insulina se poate administra prin injecţii subcutanate, intramusculare şi
intravenoase?
a) insulina cristalină, actrapid;
b) insulina semilentă MC;
c) insulina lentă MC.
28.Pacientului căruia i s-a administrat insulina cristalină i se recomandă:
a) să mănânce în.următoarele 15-30 de minute;
b) să mănânce după una-două ore;
c) nu are importanţă când va mânca.
29.Alimentele permise cântărite în diabetul zaharat sunt următoarele cu excepţia:
a) fructele;
b) brânza;
c) zarzavaturile;
d) făinoasele;
146
e) carnea;
f) oul.
30.Comei hipoglicemice îi sunt caracteristice următoarele manifestări de dependenţă:
a) halenă acetonică;
b) tremurături, transpiraţii;
c) semne de deshidratare.
31.Forma de depozit a glucidelor in ficat este reprezentată de:

a) pectine;
b) glicogen;
c) amidon.
32.Glucidele au rol:
a) structural;
b) energetic;
c) ambele răspunsuri sunt false.
33.Necesarul glucidic la adulţi este de:
a) 1-1,5 g/kg corp/zi;
b) 2-3 g/kg corp/zi;
c) 4-6 g/kg corp/zi
34.La un bolnav de diabet zaharat următoarele alimente sunt permise fără restricţii:
a) carnea, peştele;
b) merele dulci, stafidele;
c) bomboanele cu alune;
d) caşcavalul, branza topită.
35.La un bolnav cu diabet zaharat următoarele alimente trebuiesc cantărite:
a)merele, caisele, portocalele;
b) pastele făinoase, mămăliga;
c) carnea, mezelurile.
36.Unui bolnav cu diabet zaharat ii sunt interzise:
a) bomboanele de orice fel;
b) carnea de vită;
c) jeleurile;
d) uleiurile vegetale.
37.La un bolnav cu diabet cantărirea alimentelor se face:
a) pentru painea prăjită, după prăjire;
b) pentru fructe coapte, inainte de coacere;
c) pentru legumele fierte, după tratamentul termic.
38.Glicozuria este cantitatea de zahăr prezentă in:
a) urină;
b) LCR;
c) plasmă.
39.Glicozuria se clasifică in 2 categorii:
a) glicozuria de 24 h;
b) glicozuria din 8 h;
c) glicozuria din urina spontană;
d) glicozuria din 48 h.
40. Comei hiperglicemice ii sunt caracteristice următoarele elemente cu excepţia:
a) hipotensiune arterială;
b) semne de deshidratare;
147
c) convulsii, mioclonii, tremurături;
d) halenă acetonică.
41.S.C., elev in varstă de 16 ani, este internat cu comă hiperglicemică in spital. Care este
ingrijirea prioritară in cazul lui la internare?
a) inregistrarea observaţiilor făcute;
b) menţinerea căilor respiratorii libere;
c) recoltarea sangelui şi urinei pentru analize.
42.Care este motivul pentru care se instituie tratamentul cu insulina şi cu soluţii hidratante pentru
un pacient internat in spital cu coma hiperglicemica?
a) este predispus la infecţie şi are un nivel scăzut de glucoza in sange;
b) este inconştient şi prezintă acidoză;
c) are un nivel ridicat al glucozei in sange şi prezintă deshidratare.
43.La externare mama intreabă asistenta medicală dacă copilul său diabetic poate utiliza mierea
in loc de zaharină. Ce va răspunde asistenta?
a) mierea conţine glucoza şi nu are valoare calorică foarte mare;
b) mierea este un zahăr din plante care poate fi utilizat pentru indulcire;
c) mierea este un hidrat de carbon care ridică valoarea glicemiei din sange, şi nu are voie să
o folosească.
44.Domnul S.I. a fost adus la camera de gardă de către soţie, care a relatat că soţul ei este
suferind de diabet zaharat de mai mulţi ani, cu tratament oral - sulfamide şi dietă; astăzi
dimineaţă la 3 ore după luarea micului dejun, D-l. S. I. a prezentat o stare de slăbiciune cu greaţă,
nelinişte, transpiraţii, tremor. Se apreciază ca fiind o criză hipoglicemică. Care sunt posibilele
greşeli pe care D-l S.I. le-a făcut:
a) administrarea incorectă a sulfamidelor;
b) reducerea ingestei de alimente;
c) desfăşurarea de efort fizic neobişnuit.
148
BAREM DE CORECTARE- BOLI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI NURSING
SPECIFIC – Diabetul zaharat
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
1. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali,411
manual pntru colegiile si scolile postliceale, sub redactia
Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
2. A idem 415
3. F idem 415
4. A idem 414
5. A idem 415
6. F idem 415
7. A idem 412
8. A idem 415
9. F idem 413
10. F idem 413
1. B idem 412
2. D idem 412
3. E idem 412
4. A idem 413
5. C idem 413
1. B idem 415
2. A idem 415
3. E idem 415
4. C idem 416
5. D idem 416
TESTUL III- GRILA
MEDICINA INTERNA
1. b 1555 teste de evaluare continua in nursing – coordonator Mioara135
Mincu – Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
2. a,b,d idem 135
3. c idem 135
4. b idem 135
5. b idem 135
6. c idem 136
7. a,b idem 136
8. a,b,c idem 136
9. c idem 136
10. b idem 136
11. b Medicina interna – M. Mincu 430
12. b Medicina interna – M. Mincu 430
13. b,c Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, Editura 53
Romprint, Brasov, 2003
14. a,c idem 53
15. b idem 53
16. c idem 53
17. b idem 53
18. c idem 53
19. b idem 53
20. a idem 53
21. a idem 53
22. c idem 53
149
NURSING
23 a 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 75
Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
24 c idem 76
25 b idem 76
26 c idem 76
27 a idem 76
28 a idem 76
29 b,e,f idem 76
30 b idem 76
31 b 1555 teste de evaluare continua in nursing – coordonator Mioara39
32 a,b idem 39
33 c idem 40
34 a,d idem 45
35 a,b idem 45
36 a,c idem 45
37 b idem 45
38 a idem 137
39 a,c idem 136
40 c idem 141
41 b idem 141
42 c idem 141
43 c idem 141
44 a,b,c idem 141
MODUL 41 – DEONTOLOGIE ȘI ETICĂ PROFESIONALĂ
TESTUL I
„F” fals
1. A acţiona etic înseamnă a acţiona profesional.
2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei şi valori, iar etica nursingului este bazată pe ideea de
îngrijire.
3. Valorile morale reprezintă baza codurilor de comportament ce afectează deciziile etice.
4. Valorile reprezintă motivaţia puternică a comportamentului.
5. Prin "drept" se înţelege totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile sociale într-
un stat într-un anumit domeniu.
6. Între comunicarea firească şi cea intenţionată, direcţionată, nu există nici o diferenţă.
7. In relaţia de colaborare, respectul este un sentiment ce exprimă o stare afectivă, o
consideraţie, o judecată de valoare şi este exteriorizat prin gesturi, atitudini şi cuvinte.
8. Principiile etice în nursing sunt ghiduriîn luarea de hotărâri morale şi acţiuni morale, bazate
pe deciziile morale în practicarea profesiei.
9. Autonomia este principiul etic conform căruia individului trebuie să i se dea libertatea de a
hotărî asupra propriilor acţiuni.
10. Respectarea confidenţialităţii nu este o necesitate morală.
150
TESTUL II
1. Binefacerea A Obligatia de a spune adevarul si de a nu-i minti sau insela pe altii
2 Veracitatea B Obligatie cu caracter implicit de a tine promisiunile si confidentialitatea

3 Fidelitatea C Obligatia de a face bine si de a evita sa se aduca prejudicii altor persoane.
4 Paternalismul D Libertatea individului de a hotari asupra propriilor actiuni.
5 Autonomia E Restrangerea autodeterminarii pentru a preveni ca o persoana sa isi faca rau
1. Deontologia A Reproducerea identica a unei persoane, fara a trece prin intalnirea unui ovocit feminin cu
un spermatozoid masculine
2 Suicidul B Ansamblul regulilor dupa care se ghideaza o organizatie, institutie, profesie sau o parte a
acesteia, prin intermediul organizatiilor profesionale care devin instanta de elaborare,
aplicare si supraveghere a aplicarii acestora
3 Clonarea C Provocarea unei morti precoce, nedureroasa, a unui pacient, bolnav incurabil pentru a-i
curma o suferinta grea si prelungita
4 Euthanasia D Comportamentul prin care o persoana care ar mai putea trai isi provoaca moartea prin
mijloace diverse
5 Avortul E Intreruperea prin diferite metode a unei sarcini in evolutie
Testul III
1. Etica este disciplina ce se ocupă de:
a)sistemul valorilor;
b)normele şi categoriile morale;
c) conţinutul, modul de intercorelare şi realizare în viaţă a acestora.
2. Morala este o formă de reglementare:
a) a convieţuirii sociale;
b) a comportamentului uman;
c) ambele.
3. Deontologia este definită ca:
a) parte a eticii care studiază problema datoriei;
b) doctrină despre bine şi rău;
c) reprezentând normele şi preceptele morale.
4. Valoarea morală este:
a) o credinţă;
b) un obicei care apare frecvent din medii culturale sau etnice, tradiţii de familie, filosofii
politice, educative şi religioase cu care se identifică cineva;
c) ambele.
5. Dilema morala:
a) situatie in care exista doua cursuri de actiune
b) judecati egal justificate in care individual nu stie pe care sa o urmeze sau sa o aleaga;
c) ambele.
6. Cand o femeie doreste sa i se provoace avort, nursa trebuie sa reflecteze la urmatoarele valori
etice:
a) sa nu ucizi;
b) viata este inviolabila;
c) autodeterminarea-dreptul femeii de a-si conduce viata si dreptul asupra propriului corp.
151
7. Care din urmatoarele principii etice se defineste ca obligatia de a spune adevarul si de a nu-i
minti si insela pe altii:
a) fidelitatea
b) veracitatea
c) dreptatea
8. Binefacerea este principiul etic care se traduce prin:
a) obligatia de a face bine;
b) obligatia de a evita prejudiciile;
c) obligatia de a-i ajuta pe pacienti sa obtina ceea ce le este benefic si a reduce riscurile
daunatoare fizic si psihic.
9. Codul de Etica pentru asistentii medicali cuprinde urmatoarele capitole:
a) asistenta medicala si persoana ingrijita;
b) asistenta medicala si profesia;
c) asistenta medicala si societatea.
10. Codul de etica arata:
a) acceptarea responsabilitatii profesionale;
b) increderea pe care o investeste societatea in aceasta profesie;
c) ambele.
11. Problemele intalnite in practica nursingului sunt:
a) de ordin legal;
b) de ordin moral;
c) ambele.
12. Pentru realizarea unei relatii functionale de colaborare cu familia si cu apartinatorii este
obligatoriu ca informatiile oferite pacientului sa fie:
a) exacte;
b) adecvate situatiei;
c) in limitele de competenta ale asistentei medicale.
13. Informatiile de natura confidentiala pot fi dezvaluite in anumite situatii:
a) cu acordul pacientului;
b) in instantele de judecata;
c) cand sunt de interes public.
14. Conform Codului de Etica, asistenta medicala are abilitatea de a aplica in practica:
a) cunostintele;
b) deprinderile;
c) atitudinile dobandite pe parcursul formarii sale ca profesionist.
15. Codul ICN afirma ca nursele sunt obligate sa:
a) promoveze sanatatea;
b) impiedice imbolnavirile;
c) restabileasca sanatatea si sa aline suferinta.
16. In ingrijirea paliativa asistenta va respecta drepturile pacientului:
a) de a nu fi vatamat;
b) informare deplina;
c) intimitate, anonimat, confidentialitate.
17. Abuzul – grava incalcare a indatoririlor fata de familie – se defineste ca fiind:
a) parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor a uneia sau mai multor persoane din familie
fata de care persoana care paraseste are obligatia de intretinere;
b) neindeplinirea cu buna stiinta a obligatiilor de intretinere prevazute de lege;
c) supunerea la rele tratamente care pot duce chiar la crime.
18. Suicidul reprezintă:
152
a) un act conştient pe care individul l-a săvârşit pentru a se vătăma şi care s-a soldat cu
moartea;
b) un act intenţionat autodistructiv care duce la moarte;
c) o autovătămare care se sfârşeşte fatal prin moarte.
19. Fazele procesului suferinţei descrise de Parkes în pierderile importante sunt urmatoarele cu
exceptia:
a) durerea acută;
b) şocul;
c) construirea de noi presupuneri;
d) descurajare, singurătate;
e) indiferenta
20. Primul cod deontologic pentru medici a fost:
a) jurământul lui Hipocrate;
b) jurământul lui Florance Nightingale;
c) codul lui Hamurabi.
21. Sunt recunoscute de lege următoarele drepturi ale pacienţilor:
a) dreptul la autodeterminare/consimţământ;
b) dreptul la îngrijiri individualizate;
c) dreptul la solitudine/confidenţialitate.
22. Principiile eticii sunt urmatoarele:
a) principiul egalitatii in fata normelor;
b) principiul claritatii si clarificarii;
c) ambele.
23. Cand intr-o comunicare exista neconcordanta intre mesajul verbal si mesajul nonverbal,
interlocutorul va fi influentat in mai mare masura de:
a) mesajul verbal
b) mesajul nonverbal
c) ambele
24. Avortul poate fi de mai multe tipuri:
a) avort spontan;
b) avort terapeutic;
c) avort la cerere;
d) avort empiric.
25. Clonarea poate fi:
a) reproductiva;
b) terapeutica;
c) ambele.
153
BAREM DE CORECTARE - DEONTOLOGIE ȘI ETICĂ PROFESIONALĂ
INTREBARE CORECT
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria 29
Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
2. A idem 29
3. A idem 30
4. A idem 30
5. A idem 30
6. F idem 30
7. A idem 30
8. A idem 30
9. A idem 30
10. F idem 30
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. C Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, Asociatia de 37
Nursing
2. A idem 45
3. B idem 45
4. E idem 42
5. D idem 39
B
1. B idem 8
2. D idem 91
3. A idem 155
4. C idem 194
5. E idem 163
TESTUL III- GRILA
1. a,b,c 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria 26
2. c idem 26
3. a,b,c idem 26
4. c idem 26
5. c idem 27
6. a,b,c idem 27
7. b idem 27
8. a,b,c idem 27
9. a,b idem 27
10. c idem 28
154
11. c idem 28
12. a,b,c idem 28
13. a,b,c idem 28
14. a,b,c idem 29
15. a,b,c idem 28
16. a,b,c idem 28
17. a,b,c idem 28
18. a,b,c idem 29
19. e idem 29
20. a idem 29
21. a,b,c idem 29
22. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, Asociatia de 12,13
Nursing
23. b Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, Asociatia de 97
Nursing
24. a,b,c,d Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, Asociatia de 163
Nursing
25. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, Asociatia de 155
Nursing
MODULUL 45 - GINECOLOGIE ȘI NURSING ÎN GINECOLOGIE
TESTUL I
155
„F” fals
1. Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma fetitei deprinderi si
comportamente igienice.
2. Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei.
3. Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san.
4. Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.
5. Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna anchiloza si
atrofia musculara.
6. Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice zi a ciclului
ovarian.
7. Masurarea temperaturii bazale (masurate bucal sau rectal) poate decela momentul ovulatiei.
8. In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura vaginala.
9. In bolile ginecologice pot aparea ca probleme alterarea eliminarilor intestinale si urinare.
TESTUL II
1 Amenoree A menstruatie dureroasă

2 Menoragie B intervale lungi între menstre
3 Oligomenoree C absența menstruației
4 Dismenoree D hemoragii neregulate survenite între 2 menstre
succesive
5 Metroragie E hemoragii menstruale prelungite
1 Sarcina extrauterina A sange rosu deschis

2 Cancer uterin B sange negricios
3 Fibrom uterin C sange spalacit
4 Cancer mamar D leucoree galben verzuie
5 Infectie gonococica E secretie memelonara sanghinolenta
Testul III
1.Testul cu Lugol (Lahm- Schiller) detecteaza:
a) leziuni posibil precanceroase ale colului uterin;
b) sarcina extrauterina;
c) evidentiaza permeabilitatea trompelor uterine.
156
2.Histerosalpingografia reprezinta:
a) examen endoscopic al cavitatii uterine;
b) examen radiologic al corpului si istmului uterin;
c) examen cu ultrasunete pentru evidentierea unor tumori.
3.Examenul clinic general are importanta pentru stabilirea diagnosticului bolilor ginecologice si
foloseste:
a)inspectia, palparea;
b) inspectia, percutia,palparea;
c)palparea.
4.Durerea in afectiunile ginecologice are caracteristicile urmatoare:
a) este localizata in hipogastru, nu iradiaza;
b) este localizata in hipogastru si fosele iliace, iradiaza catre vulva, vagin;
c) este generalizata in tot abdomenul.
5.Care sunt semnele de alarma pentru cancerul de san?
a) retractia pielii sau a mamelonului;
b) prezenta unei secretii mamelonare unilaterale;
c) aparitia unei secretii lactate.
6. Leucoreea reprezinta:
a) scurgere vaginala albicioasa, galbuie, in cantitate redusa;
b) scurgere usor rosiatica premestrual;
c) pierdere abundenta de sange menstrual.
7.Tulburarile de flux menstrual sunt:
a) dismenoreea;
b) hipermenoreea;
c) hipomenoreea.
8.Pacienta cu inflamatii genitale poate prezenta ca probleme:
a) leucoree, febra,tulburari urinare;
b) dureri in hipogastru;
c) ambele.
9.In vederea recoltarii secretiilor vaginale, ginecopata este pregatita astfel:
a) se face spalatura vaginala cu doua ore inainte;
b) cu doua zile inainte se intrerupe tratamentul local;
c) nu se face pregatire.
10. Repausul la pat este obligatoriu in:
a) chistul ovarian;
b) inflamatiile acute genitale,sangerari;
c) prolaps genital gradul I.
11. Secretia vaginala se recolteaza pentru examene de laborator:
a) hormonal, bacteriologic;
b) parazitologic;
c) hematologic.
12. Asistenta educa pacienta pentru prevenirea bolilor transmise pe cale sexuala:
a) sa respecte controalele medicale periodice;
b) sa evite contactele sexuale cu parteneri multiplii;
c) sa pastreze masurile igienice.
13. Tulburari mai frecvente de eliminare urinara intalnite in bolile ginecologice sunt:
a) disurie, polakiurie;
b) poliurie;
c) anurie.
157
14. Tratamentul local in bolile ginecologice se aplica prin:
a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi vaginale;
b) cauterizare;
c) ambele.
15. Combaterea meteorismului abdominal in perioada postoperatorie se realizeaza astfel:
a) alimentatie bogata in celuloza;
b) mobilizare precoce;
c) introducerea tubului de gaze.
16. Alimentatia postoperatorie dupa interventii chirurgicale ginecologice va fi in primele zile:
a) bogata in celuloza in interventii pe perineu si vagin;
b) mai abundenta si variata dupa reluarea tranzitului intestinal;
c) fara restrictii in toate situatiile;
d) cu multe lichide in interventiile pe perineu si vagin.
17. Supravegherea eliminarilor in perioada postoperatorie dupa histerectomie consta in :
a) verificarea permeabilitatii sondei urinare permanente;
b) asigurarea unui aport suficient de lichide;
c) masurarea TA, pulsului.
18. Dupa interventiile chirurgicale ginecologice pot aparea probleme ale pacientei:
a) pierderea imaginii de sine;
b) tulburari de gandire;
c) alterarea dinamicii familiale.
19. Prin autoexaminarea sanului se pot depista:
a) tumori in stadiile incipiente;
b) aparitia unei secretii mamelonare;
c) modificari ale conturului sanului.
20.Aparitia durerilor in timpul menstrei se numeste:
a) dismenoree;
b)amenoree;
c)menarha.
BAREM DE CORECTARE MODULUL DE GINECOLOGIE ȘI NURSING ÎN

GINECOLOGIE
NR. INTREBARII RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
1 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
4. F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
6 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
8 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
158
A
1 C Ghid de nursing 141
2 E ″ ″
3 B ″ ″
4 A ″ ″
5 D ″ ″
B
1 B 1150 de teste nursing 101

2 C Ghid de nursing 141-314
3 A ″ ″
4 E ″ ″
5 D ″
″
TESTUL III- GRILE
1 a 1150 teste de nursing-cap.2.62 100
2 b ″
3 b ″ ″
4 b ″ ″
5 a,b ″ ″
6 a ″ ″
7 b,c ″ ″
8 c ″ ″
9 b ″ ″
10 b ″ ″
11 a,b ″ ″
12 a,b ″ ″
13 a ″ ″
14 c ″ ″
15 b,c ″ ″
16 b,d ″ ″
17 a,b ″ ″
18 a,c ″ ″
19 b,c ″ ″
159
MODULUL 46- OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC
TESTUL I
„F” fals
1. Furia laptelui este însoţită de creşterea temperaturii până la 37,5 grade C.
2. Amenoreea este un semn sigur de sarcină.
3. În timpul sarcinii gravida nu trebuie să facă spălături vaginale .
4. Gravida cu risc obstetrical crescut necesită supraveghere din partea reţelei de obstetrică ,
dar şi a altor sectoare medicale.
5. Eliminarea placentei urmează la 1-2 ore după expulzia fătului.
6. Expulzia fătului începe după dilataţia completă şi ruperea membranelor.
7. Prelungirea suptului favorizează apariţia ragadelor.
8. În luna a cincea de sarcină fundul uterin se află la nivelul apendicelui xifoid.
9. Gravida cu placentă Praevia este cunoscută ca fiind gravidă cu risc obstetrical.
10. În tot timpul sarcinii gravida trebuie să ia în greutate mai mult de 12 kg.
11. Gravidele problemă sunt examinate frecvent , periodicitatea stabilind-o medicul în funcţie
de natura şi evoluţia sarcinii.
12. Disgravidia tardivă se caracterizează prin vărsături abundente, repetate.
TESTUL II
1 Disgravidie precoce A contracţii uterine, dureri pelvine, metroragie

160
2 Disgravidie tardivă B anxietate, hemoragie vaginală ce apare în repaus ,fără
durere
3 Avort C vărsături abundente , repetate, scădere în greutate
4 Placenta Praevia D febră, tahicardie,modificarea aspectului şi mirosului
lohiilor
5 Infecţie puerperală E edeme , HTA, albuminurie
1 Lohii sanguinolente A până la sfârşitul primei săptămâni de lehuzie

2 Lohii serosanguinolente B până la sfârsitul perioadei de lehuzie
3 Lohii seroase C subinvoluţie uterină
4 Retenţie de lohii D conformaţie anormală a mamelonului
5 Infecţii ale glandei mamare E primele 2-3 zile de lehuzie
Testul III
Indicati raspunsurile corecte
1. În timpul sarcinii apar modificări morfofuncţionale ,pe care asistenta medicală trebuie să le
cunoască:
a. modificări generale ale organismului;
b. modificări locale la nivelul aparatului genital feminin;
c. ambele.
2. Metabolismul se modifică în timpul sarcinii astfel:
a. creşte;
b. scade;
c. se menţine constant.
3. Aparatul cardiovascular suferă cele mai multe modificări în timpul sarcinii:
a. creşte ritmul cardiac;
b. scade volumul sanguin;
c. creşte presiunea venoasă în membrele inferioare, creşte coagulabilitatea sângelui , predispunând
la tromboză.
4. La nivelul aparatului excretor apar următoarele modificări în sarcină:
a. oligurie;
b. polakiurie, oligurie;
c. poliurie, polakiurie.
5. La nivelul glandei mamare în timpul sarcinii se produc:
a. creşteri de volum ale sânilor cu dezvoltarea reţelei vasculare Haller şi modificări pigmentare;
b. apare secreţia lactată;
c. apare secreţia de colostru.
6. Pentru stabilirea diagnosticului de sarcină prin testul imunologic se recoltează :
161
a. urina femeii gravide;
b. 5ml sânge venos;
c. sânge capilar.
7. Semnul obiectiv cel mai important pentru stabilirea vârstei sarcinii este:
a. data ultimei menstruaţii;
b. înălţimea fundului uterin;
c. primele mişcări fetale.
8. Problemele gravidei legate de sarcină pot fi:
a. alterarea confortului, manifestată prin greţuri ,vărsături;
b. alterarea eliminărilor urinare, manifestată prin polakiurie;
c. deficit de cunoştinţe privind autoîngrijirea.
9. La sfârşitul lunii a III-a uterul este situat astfel:
a. ca organ pelvin;
b. la nivelul ombilicului;
c. la jumătatea distanţei ombilic- simfiza pubiană.
10. Stabilirea vârstei sarcinii se face luând în considerare următoarele criterii:
a. data ultimei menstruaţii, înălţimea fundului uterin, data primelor mişcări fetale, data raportului
sexual fecundant;
b. data ultimei menstruaţii şi a primelor mişcări fetale;
c. data ultimei menstruaţii şi înălţimea fundului uterin.
11. Pentru asistarea naşterii în condiţii de asepsie se urmăreşte :
a. mediu ambiant dezinfectat, materiale şi instrumente sterile;
b. mediu ambiant dezinfectat, dezinfecţia persoanei care asistă naşterea;
c. mediu ambiant dezinfectat, materiale şi instrumente sterile, dezinfecţia persoanei care asistă
naşterea, dezinfecţia parturientei.
12. Cu ocazia consultaţiilor prenatale , asistenta medicală aplică următoarele intervenţii autonome:
a. măsoară TA,puls, greutate corporală , înălţimea fundului uterin;
b. administrează tratamentul cu preparate de Fe şi Ca ;
c. educă gravida cu privire la autoîngrijire.
13. În perioada de pretravaliu ,intervenţiile asistentei medicale constau în :
a. asigurarea igienei gravidei;
b. golirea vezicii urinare, clismă evacuatoare;
c. urmărirea ritmicităţii contracţiilor uterine şi a BCF-urilor.
14. În primele două ore după naştere, lehuza poate prezenta ca manifestări normale:
a. oboseală, tendinţă la somn, bradicardie;
b. tahicardie,hipotensiune arterială;
c. uter dur , contractat.
15. Mobilizarea lehuzei cu naştere eutocică , fără intervenţii obstetricale se face astfel:
a. precoce, în primele 6-12 ore;
b. la 2 zile după naştere;
c. nu prezintă importanţă timpul când se mobilizează.
16. Pentru alimentaţia lehuzei se fac următoarele recomandări:
162
a. să consume lichide în primele 24 ore;
b. să evite alimentele flatulente;
c. nu sunt restricţii alimentare.
17. Gravidei cu disgravidie precoce , asistenta medicală îi acordă următoarele îngrijiri:
a. supraveghează pierderile de sânge din punct de vedere cantitativ şi caliatativ;
b. observă aspectul tegumentelor , măsoară TA, greutatea corporală;
c. asigură repausul total la pat.
18. Pentru prevenirea eclampsiei, în cazul gravidei cu disgravidie tardivă se recomandă :
a. regim hiposodat;
b. asigurarea unui regim desodat cu reducerea lichidelor;
c. internarea gravidei în spital pentru supraveghere.
19. Manifestările de dependenţă : edeme, HTA, albuminurie se întâlnesc în :
a. disgravidie precoce;
b. disgravidie tardivă;
c. iminenţă de avort.
20. D-na M.V, 30 de ani, este lăuză cu operaţie cezariană de două zile. Se constată că involuţia
uterină este de 1,5 cm. Cum apreciaţi aceasta:
a. normală;
b. subinvoluţie;
c. rapidă.
21. În primul trimestru de sarcină gravida poate prezenta ca manifestări:
a. sialoree;
b. scădere în greutate;
c. greţuri ,vărsături.
22. Următoarele manifestări ale gravidei ne pot face să suspectăm începerea travaliului:
a. durerile epigastrice;
b. pierderea dopului gelatinos;
c. apariţia contracţiilor uterine dureroase.
23. Perioadele naşterii sunt :
a. dilataţia , angajarea craniului, delivrenţa , lăuzia;
b. dilataţia , expulzia fătului, delivrenţa,consolidarea hemostazei;
c. angajarea craniului, coborârea craniului în excavaţie,degajarea la strâmtoarea inferioară.
24. Circumferinţa abdominală la o gravidă la termen are aproximativ:
a. 75 cm;
b. 95cm;
c. 125cm
25. Diagnosticul pozitiv al sarcinii în trimestrul II se pune pe :
a. mişcări active fetale;
b. bătăile cardiace fetale;
c. ecografie.
26. Data naşterii se poate calcula :
a. DUM + 10 zile + 9 luni;
163
b. DUM – 10zile + 9 luni;
c. DUM + 280 zile. (DUM – data ultimei menstruaţii)
27. Consultaţiile periodice prenatale pentru o gravidă fără risc obstetrical se efectuează în primele 6
luni de sarcină:
a. bilunar;
b. săptămânal;
c. lunar.
28. Prin hidramnios se înţelege o cantitate de lichid amniotic:
a. mică( sub 500 ml) ;
b. normală;
c. mare( peste 2000 ml).
29. Prima consultaţie prenatală urmăreşte:
a. verificarea diagnosticului de sarcină;
b. stabilirea bilanţului de sănătate al femeii;
c. pregătirea femeii în vederea asistării naşterii.
30. Pentru depistarea activităţii cardiace fetale şi pentru măsurarea fluxului sanguin în vasele
ombilicale se foloseşte ca investigaţie:
a. ecografia;
b. auscultaţia Dopller;
c. amnioscopia.
31. Fenomenele specifice perioadei de lehuzie sunt:
a. lohiile, secreţia lactată;
b. involuţia uterină;
c. vărsăturile.
32. În trimestrul III , gravida cu sarcină normală poate prezenta următoarele manifestări determinate
de adaptarea organismului la sarcină:
a. dispnee;
b. constipație ;
c. insomnie.
33. Intervenţiile specifice asistentei medicale acordate gravidei cu disgravidie precoce sunt
urmatoarele, cu excepţia:
a. observarea atentă a tegumentelor şi mucoaselor;
b. menţinerea unei stări nutriţionale adecvate, cântărirea gravidei;
c. reducerea sării din alimentaţie.
34. În travaliu gravida poate prezenta următoarele semne:
a. contracţii uterine dureroase, ritmice, cu frecvenţă şi intensitate crescândă;
b. ruperea membranelor;
c. contracţii uterine dureroase, rare.
35. Îngrijirea lăuzei cu operaţie cezariană cuprinde următoarele laturi:
a. îngrijirea sânilor;
b. îngrijirea igienică şi urmărirea evoluţiei aparatului genital;
c. îngrijiri acordate operaţiei pe abdomen.
164
36. Furia laptelui se manifestă prin :
a. semne locale;
b. semne generale;
c. ambele.
37. În cazul apariţiei ragadelor( fisuri mamelonare) se recomandă:
a. punerea sânului respectiv în repaus;
b. aşezarea la sân a nou-născutului cât mai des;
c. golirea sânului prin muls cu un dispozitiv special.
BAREM DE CORECTARE- OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC
Nr. întrebareRăspuns Bibliografie Pagina

8 F Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 202
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
9 A idem 223
10 F idem 205
11 A Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 111
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
12 F Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 221
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 220
2 e idem 221
3 a idem 222
4 b idem 223
5 d Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 123
B
1 e Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 124
2 a idem 124
3 b idem 124
4 c idem 123
5 d Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 225
TESTUL III- GRILĂ
165
7 b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 115
14 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 216
17 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
18 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
22 b,c idem 132
23 b idem 132
24 b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 113
25 a,b,c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, Liliana131
Rogozea,1997
26 a,c idem 131
27 c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 204
28 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, Liliana131
Rogozea,1997
29 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 205
30 b idem 203
31 a,b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 123
32 a,b,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 210
33 c idem 212
34 a,b idem 213
35 a,b,c idem 224
36 c Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 125
166
MODULUL 47- PUERICULTURĂ, PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC
TESTUL I
„F” fals
1. Reflexul de supt la nou-născutul normoponderal sănătos este prezent la naştere.
2. Prima măsură de îngrijire a nou-născutului imediat după naştere este curăţirea tegumentelor.
3. În criza de convulsii la un copil, se administrează fenobarbital asociat cu diazepam.
4. Prima protecţie a prematurului trebuie făcută împotriva tendinţei la hipotermie.
5. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-născut încep cu dezobstruarea căilor
respiratorii superioare prin aspiraţie.
6. La naşterea la termen nou-născutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic.
7. Bontul ombilical secţionat se bandajează cu comprese sterile înmuiate în soluţie de alcool 70
grade.
8. Prima baie a nou-născutului se face la ieşirea din spital.
9. Prima micţiune a nou-născutului nu intră în scorul Apgar.
10. Alimentaţia optimă pentru nou-născutul la termen este cea cu lapte praf adaptat
( umanizat).
TESTUL II
1 icter fiziologic al nou născutului A glande mamare tumefiate

2 criza genitală B urina , scaun normal colorate
3 involuţia cordonului ombilical C scaun verzui eliminat după naştere
4 febra tranzitorie a n. născutului D mumificarea treptată a bontului ligaturat
5 meconiu E ascensiune termică de 1-3 zile, moderată

1 bont ombilical A perişori fini pe regiunea dorsală şi umeri la nou-născut
2 lanugo B nitrat de Ag 1%
3 vernix caseosa C alcool 70 grade
4 scădere fiziologică în greutate D substanţă grasă pe tegumente
5 profilaxia oftalmiei gonococice E după eliminarea meconiului
167
Testul III
1. Perioada de nou-născut este cuprinsă între :
a) 0-1 an;
b) 0-5 zile;
c) 0-28 zile;
d) 0-3 luni.
2. Prin scorul Apgar nu se urmăresc:
a) reflexele arhaice;
b) frecvenţa cardiacă;
c) mişcările respiratorii;
d) culoarea tegumentelor;
e) greutatea la naştere;
f) tonicitatea musculară.
3. Alimentaţia la sân a nou-născutului este corect să fie instituită:
a) după 24 ore;
b) în primele 4 ore;
c) în primele 6-12 ore.
4. În asfixia albastră a nou-născutului se acordă următoarele îngrijiri , cu excepţia:
a) Se efectuează respiraţie artificială;
b) Se dezobstruează căile respiratorii superioare;
c) S e aşează nou-născutul în poziţie declivă;
d) Se efectuează intubaţie artificială.
e) Se administrează oxigen.
5. Principalul icter al nou-născutului este:
a) icterul hemolitic;
b) icterul fiziologic;
c) icterul mecanic.
6. Imediat după supt, sugarul trebuie:
a) aşezat în decubit ventral;
b) ţinut în poziţie verticală cu capul sprijinit şi tapotat uşor pe spate pentru favorizarea
eructaţiei;
c) aşezat în decubit lateral.
7. Indicaţiile alimentaţiei mixte sunt:
a) starea febrilă a sugarului;
b) curba ponderală descrescătoare;
c) hipogalactia reală a mamei.
8. Alimentaţia artificială constă în :
a) alimentarea sugarului în primele 3-4 luni cu un alt lapte decât cel de femeie;
b) alimentarea sugarului cu lapte de mamă şi un alt preparat din lapte;
c) alimentarea sugarului cu sucuri de fructe.
9. Dezavantajele alimentaţiei artificiale sunt :
168
a) intoleranţa la lapte;
b) supraalimentaţia;
c) posibilitatea apariţiei infecţiilor digestive.
10. Recoltarea scaunului pentru coprocultură la copil se efectuează astfel:
a) din scaunul eliminat pe scutec sau în oliţă;
b) cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusă prin anus şi rect;
c) se administrează purgativ salin şi se recoltează scaunul într-un recipient curat şi uscat.
11. Indicaţiile probei suptului sunt:
a) diareea sugarului;
b) plânsul, agitaţia la puţin timp după supt;
c) curba ponderală staţionară sau în scădere;
12. Meconiul este:
a) o malformaţie congenitală;
b) scaunul nou-născutului în primele 2-3 zile;
c) scaun cu mucozităţi şi celule descuamate de culoare verde.
13. Primo-profilaxia TBCse face în maternitate cu vaccin:
a) BCG;
b) DTP;
c) PPD.
14. Prima vaccinare BCG se face în maternitate:
a) la toţi nou-născuţii , fără excepţie;
b) după aprecierile medicului;
c) la nou-născuţii sănătoşi cu greutate peste 2500 g în primele 4-8 zile.
15. La un sugar de 7 luni în convulsii , cu temperatura de 40 grade C, se acordă următoarele
îngrijiri:
a) hidratare pe cale orală;
b) administrare de Diazepam 0,10 – ½ fiolă;
c) anunţarea medicului;
d) administrare de supozitor antitermic;
e) administrare de Fenobarbital o tabletă per os.
16. Pot fi puşi la sân sau pot fi alimentaţi cu biberonul prematurii:
a) de orice grad;
b) de gradul I;
c) de gradul I şi II.
17. Reflexul de supt şi de deglutiţie lipseşte:
a) în prima zi după naştere;
b) la nou-născuţii agitaţi ;
c) la prematurii cu greutate sub 1500 g.
18. Prematurii de gradul III şi IV sunt alimentaţi :
a) cu biberonul;
b) la sân;
c) cu linguriţa;
169
d) prin gavaj.
19. Carenţa de vitamina D la sugar şi copilul mic se numeşte:
a) scorbut;
b) rahitism;
c) pelagră.
20. Măsurarea temperaturii la copilul 0-3 ani se face:
a) în rect, cu termometru individual lubrifiat;
b) în plica axilară;
c) în cavitatea bucală , cu termometru special.
21. Î n boala diareică acută sugarul prezintă:
a) tenesme vezicale;
b) scaune lichide şi/sau mucoase;
c) colici abdominale;
d) edeme.
22. Temperatura copilului măsurată în rect este:
a) egală cu cea măsurată în axilă;
b) mai mică decât cea măsurată în axilă;
c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C.
23. Eritemul fesier al sugarului se previne prin:
a) aplicarea de unguente protectoare;
b) toaleta locală de apă şi săpun;
c) toaleta parţială după fiecare scaun, aplicare de unguent protector în regiunea fesieră şi
schimbarea ritmică a lenjeriei de corp.
24. Prima vaccinare antihepatitică se efectuează :
a) la vârsta de 6 luni;
b) la nou- născut în maternitate;
c) ambele răspunsuri sunt corecte.
25. Diversificarea alimentaţiei sugarului presupune:
a) introducerea de noi alimente ,în afară de lapte , la vâsta de 3-4 luni;
b) alimentarea sugarului cu diferite regimuri alimentare;
c) introducerea în alimentaţie a sucurilor de fructe.
26. Regimul de viaţă al femeii care alăptează constă în:
a) regim alimentar echilibrat, bogat în lichide şi vitamine;
b) somn corespunzător din punct de vedere cantitativ şi calitativ;
c) plimbări zilnice în aer liber;
d) nu prezintă importanţă pentru sugar.
27. Principiile diversificării alimentaţiei la copil sunt următoarele :
a) selectivitatea ;
b) tatonarea toleranţei digestive a sugarului;
c) progresivitatea ;
d) introducerea a două alimente noi o dată;
e) primul aliment este obligatoriu făinosul în late.
170
28. La nou- născut şi sugarul în primele luni de viaţă pulsul se poate măsura:
a) la artera pedioasă;
b) la artera radială;
c) la nivelul fontanelei anterioare.
29. Cauzele diareei acute la sugar pot fi următoarele:
a) infecţii acute digestive, respiratorii;
b) supraalimentaţia;
c) alimentaţia cu lapte praf;
d) administrarea unor antibiotice pe cale orală.
30. Cauzele vărsăturilor pot fi următoarele , cu excepţia:
a) boli ale tubului digestiv;
b) stenoza hipertrofică de pilor;
c) administrarea medicamentelor pe cale parenterală;
d) ingerarea unor medicamente.
31. Cea mai frecventă formă de anemie înâlnită la sugar este:
a) anemie posthemoragică;
b) anemie feriprivă prin carenţă de fier exogenă;
c) anemie hemolitică.
32. Locul de elecţie al injecţiei intramusculare la sugar este:
a) musculatura fesieră;
b) musculatura coapsei;
c) în muşchiul deltoid.
33. Supa de legume poate fi primită de sugar când e sănătos , de la :
a) 2 luni;
b) 4 luni;
c) 6 luni.
34. În icterul fiziologic :
a) se administrează obligatoriu hepatoprotectoare;
b) se administrează obligatoriu gamaglobulină;
c) nu necesită tratament special.
35. Criza genitală a nou-născutului necesită :
a) administrare de hormoni;
b) curăţarea secreţiilor;
c) oprirea alimentaţiei la sân.
36. Primii dinţi apar în jurul vârstei de ;
a) 6 luni;
b) 12 luni;
c) 18luni.
37. O contraindicaţie a supei de morcov este:
a) diareea cu scaune apoase;
b) vărsăturile repetate;
c) stomatita micotică.
171
38. Curăţirea unui biberon folosit se începe cu:
a) spălarea cu detergent;
b) clătirea cu apă rece;
c) fierberea.
39. Pansamentul bontului ombilical îl efectuăm:
a) la 2 zile;
b) ori de câte ori este nevoie;
c) după cicatrizarea plăgii.
40. Copilul prezintă enurezis când nu-si controlează sfincterul vezical:
a) înainte de 18 luni;
b) după 2 ani;
c) după 4 ani.
41. La ce vârstă este mai frecvent debutul rahitismului carenţial?
a) la 9-12 luni;
b) la 3-6 luni;
c) la 2-3 ani.
42. Profilaxia cu vitamina D a rahitismului carenţial comun se începe :
a) la vârsta de 2 luni ;
b) în primele zile după naştere;
c) la vârsta de 1 an.
43. Tratamentul etiologic al unei rinofaringite streptococice se face cu;
a) paracetamol, ampicilină;
b) tetraciclină;
c) penicilină.
44. Poziţia care trebuie asigurată copilului în convulsii este;
a) şezăndă;
b) decubit dorsal;
c) decubit lateral.
45. Îngrijirile plăgii ombilicale care prezintă granulom se realizează prin:
a) badijonări cu tinctură de iod;
b) toaleta plăgii ombilicale cu apă oxigenată;
c) atingeri cu soluţie de nitrat de Ag 5%;
d) se introduce pulbere cu sulfamidă în plagă.
46. În caz de gangrenă umedă a plăgii ombilicale se indică:
a) toaleta plăgii ombilicale cu apă oxigenată;
b) atingerea bontului cu o compresă înmuiată în tinctură de iod;
c) se aplică pulbere de sulfamidă.
172
BAREM DE CORECTARE-PUERICULTURĂ , PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC

ÎNTREBARE PAGINĂ
6 F Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile sanitare
25
postliceale,Dr. Elena Chiţimia, Dr. Vladimir
Mihăilescu, Dr. Cătălina Niculescu, Dr. Arghir
173
Popescu, 1997
7 A idem 25
8 F idem 25
9 A idem 25
10 F idem 33
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 B Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 21
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiţimia, Dr.
Vladimir Mihăilescu, Dr. Cătălina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
2 A idem 21
3 D idem 21
4 E idem 21
5 C idem 25
B
1 C idem 21
2 A idem 25
3 D idem 19
4 E idem 21
5 B idem 25
TESTUL III- GRILĂ
2 a,e 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
4 d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
10 b Proceduri de nursing 208
15 b,c,d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 117
18 d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 119
174
29 a,b,d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 123
33 b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 72
34 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 144

Liliana Rogozea , 1997
35 b idem 144
36 a idem 144
37 b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 80
38 b idem 80
39 b idem 107
40 c idem 107
41 b idem 146
42 b idem 147
43 c idem 163
44 c idem 219
46 a,b,c Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 137
Georgeta Aurelia Baltă, 1988
MODULUL 48- NEUROLOGIE ȘI NURSING ÎN NEUROLOGIE
TESTUL I
„F” fals
1.Dizartria este incapacitatea pacientului de a scrie.
2.Pacientul cu epilepsie poate exercita orice profesie.
3.Pacientul cu hemiplegie prezintă risc de escare de decubit.
4. Pacientul cu maladia Parkinson prezinta bradikinezie.
5.Aura epileptică avertizeaza pacientul despre iminenta declanşării unei crize .
6 Pacientului cu HTIC i se asigură securitatea pentru a nu se leza.
7.Cu pacientul afazic se poate comunica nonverbal.
8.Deficitul de autoîngrijire se întậlneşte la pacienţii cu boala Parkinson.
9.Alegerea unui stil de viaţă sănătos previne apariţia bolilor neurologice.
175
10.Asistenta va supraveghea gradul de imbibare a pansamentului cu sange, secreţii ,in perioada
postoperatorie.
11.Puncţia lombara poate fi efectuată pacienţilor în ambulator.
12.LCR normal are culoare uşor gălbuie.
TESTUL II

1 Pneumoencefalografie A LCR
2 EEG B Anosmie
3 Puncţie rahidiană C Afazie
4 Articularea cuvintelor D Aer
5 Lipsa mirosului E Activitate bioelectrică a creierului

1 Epilepsie A Hemiplegie
2 Comă B Tulburare vizuala
3 Mers cosind C Vărsături spontane
4 Diplopie D Convulsii tonico-clonice
5 Hipertensiune intracraniană E Scala Glasgow

1 Paraplegie A Aură
2 Obnubilare B Câmp vizual
3 Epilepsie C Timp,spaţiu
4 Cecitate D Membre inferioare .
5 Scotom E Pierderea vederii
Testul III
1.Pneumoencefalografia reprezintă:
a)examen radiologic al spaţiilor subarahnoidiene,folosind ca substanţă de contrast aerul;
b) examen radiologic al spaţiilor subarahnoidiene ,folosind ca substanţă de contrast iodul;
c)examen radiologic ce realizează imagini ale circulaţiei cerebrale.
2.Pentru efectuare pneumoencefalografiei,asistenta va pregăti urmatoarele materiale:
a)electroencefalograful;
b)seringi,ace,tăviţa renală,soluţii dezinfectante;
c)nu sunt necesare materiale.
3.EEG reprezintă:
a) înregistrarea biocurenţilor produşi de creier;
b)înregistrarea biocurenţilor produşi de muşchi;
c)examen radiologic al conţinutului cranian.
4.Pentru inregistrarea EEG, pacientul necesită următoarele pregătiri:
a)trei zile regim alimentar hiposodat;
176
b)spălarea părului;
c)intreruperea medicaţiei sedative sau excitante.
5.Următoarele manifestări de dependenţă sunt tulburări ale mersului si ortostaţiunii:
a)tremurăturile,convulsiile;
b)ataxia statică şi locomotorie;
c)monoplegia.
6.Tulburările de sensibilitate,subiective sunt:
a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia;
b)paresteziile;
c)ambele.
7.În leziunile nervului I cranian,pacientul prezintă ca problemă de dependenţă:
a) anosmie,hiposmie;
b)lipsa vederii;
c)midriază.
8.Vărsăturile în cazul HTIC au următoarele caracteristici:
a)au totdeauna conţinut alimentar;
b)sunt spontane,în jet,neprecedate de greţuri;
c)sunt precedate de greţuri.
9.Problemele pacientului cu maladie Parkinson sunt:
a)diminuarea mobilităţii;
b)eliminări necontrolate de urină;
c)euforie;
d)alterarea comunicării verbale şi în scris.
10.Factorii declanşatori ai crizei de epilepsie pot fi:
a)stimuli din mediu-sonori,luminoşi;
b)alimentaţia bogată în glucide;
c)nerespectarea tratamentului.
11.Intervenţiile asistentei în faza tonicoclonică a crizei epileptice sunt următoarele ,in afară de:
a)se descleştează dinţii,se pune un rulou între dinţi;
b)se lărgesc hainele prin descheierea nasturilor;
c)se aşează apăratori laterale la paturi pentru a prevenii accidentele.
12.Problemele pacientului în timpul crizei epileptice pot fi :
a)oprirea respiraţiei;
b)riscul de traumatizare;
c)depresia.
13.În comoţia cerebrală,pacientul prezintă:
a)stare comatoasă profundă;
b)pierderea conştienţei pentru scurt timp;
c)pareze,paralizii.
14.În traumatismele craniocerebrale în care se scurge LCR prin nas,urechi,plagă craniană,se va
proceda astfel:
a)aplicarea unui pansament compresiv;
b)dezinfecţia plăgii craniene şi tamponarea ei;
c)nu se efectueaza tamponare.
15.În acordarea primului ajutor unui pacient cu traumatism cranian se fac următoarele
manevre,în afară de:
a)ridicarea pacientului pentru a-i observa mersul;
b)observarea stării de conştienţă;
c)examinarea plăgilor craniene;
177
d)evidenţierea parezelor si paraliziilor.
16.Un pacient diagnosticat cu AVC,prezintă ca manifestări de dependenţă specifice:
a)hipotensiune arterială;
b)ameţeli,vărsături,urmate de stare comatoasă;
c)hipotermie;
d)hemiplegie.
17.Recuperarea deficitului motor în cazul AVC se începe astfel:
a)imediat după producerea accidentului;
b)cu miscări pasive;
c)la 1-2 luni de la debut.
18.Poziţia în pat a pacientului comatos neintubat în perioada postoperatorie este :
a)decubit dorsal;
b)decubit lateral sau semidecubit ventral;
c)Trendelenburg.
19.În stabilirea căii de alimentare a pacientului operat pe craniu se va ţine seamă în primul rậnd
de:
a)preferinţele pacientului;
b)prezenţa reflexului de deglutiţie;
c)starea de conştienţă a pacientului.
20.Pentru reducerea HTIC,asistenta va aplica pacientului următoarele intervenţii autonome:
a)linişteşte pacientul,îl educă pentru a evita mişcările în pat;
b)limitează consumul de lichide;
c)instalează perfuzie cu soluţie de Manitol,Glucoză.
21.Problemele pacientului în fazele tardive ale sclerozei in plăci sunt:
a)pierderea controlului sfincterelor;
b)hipertermie;
c)alterarea tranzitului intestinal.
22.Pentru stabilirea gradului de comă se utilizează scala Glasgow,care constă în:
a)examinarea reacţiei oculare la diverşi stimuli;
b)examinarea controlului eliminărilor;
c)examinarea răspunsului verbal,motor la un stimul.
23.Îngrijirea mucoaselor oculare la un pacient comatos constă în:
a)instilarea soluţiilor de antibiotice;
b)acoperirea ochiului cu o compresă îmbibata în ser fiziologic;
c)instilarea „lacrimilor artificiale”.
24.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene unui pacient comatos i se va da poziţia :
a)decubit lateral cu membrele inferioare flectate pe abdomen;
b)şezậnd,susţinut de două persoane;
c)decubit lateral cu bărbia în piept şi membrele inferioare flectate pe abdomen.
25.Starea de comă se defineşte astfel:
a)pierderea parţială sau totală a conştienţei;
b)pierderea parţială sau totală a conştienţei cu alterarea funcţiilor vitale;
c)pierderea parţială sau totală a conştienţei,motilităţii,sensibilităţii cu conservarea celor mai
importante funcţii vegetative.
26.Leziunile nervului II cranian(optic) se manifestă prin:
a)ambliopie,amauroză;
b)îngustarea cậmpului vizual;
c)ambele.
27.Pacientul care prezintă paralizia nervului facial are ca manifestări de dependenţă:
178
a)asimetrie facială;
b)pacientul nu poate fluiera,sufla;
c)afazie.
28.Obiectivele imediate ale îngrijirii pacientului cu HTIC constau în :
a)menţinerea funcţiilor vitale si vegetative in limite fiziologice;
b)prevenirea complicaţiilor;
c)reducerea presiunii HTIC.
29.Convulsia reprezintă:
a)pierderea conştienţei;
b)mişcări neaşteptate ale membrelor inferioare;
c)contracţii musculare urmate de relaxare.
30.Pareza reprezintă:
a)contractură musculară;
b)diminuarea forţei musculare;
c)rigiditate vasculară.
31.Hemiplegia reprezintă:
a)absenţa forţei musculare;
b)paralizie generalizată;
c)paralizia unei jumătăţi de corp.
32.Paraplegia reprezintă:
a)paralizia unui singur membru;
b)paralizia părţii inferioare a corpului;
c)paralizia celor patru membre.
33.Lezarea nervului acustico-vestibular produce:
a)lipsa posibilităţii de a fluiera;
b)tulburări de echilibru;
c)paralizie masticatorie.
34.Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de:
a)febră;
b)antecedente heredocolaterale;
c)traumatisme craniene.
35.Tremurătura degetelor mậinii la un parkinsonian seamănă cu:
a)mişcarea de pendulare;
b)mişcarea de numărare a banilor;
c)mişcarea de întors ceasul.
36.Tremurătura picioarelor la un parkinsonian imită:
a)mişcarea de pedalare;
b)mişcarea de batere a măsurilor muzicale;
c)mişcarea de balansare.
37.Narcolepsia reprezintă:
a)nevoia bruscă de somn;
b)somn superficial cu treziri dese;
c)somn cu durată peste limitele normale.
38.Pacientul cu parkinson prezintă:
a)tremurătură;
b)rigiditate;
c)mers încet cu paşi mici.
39.Accesul epileptic major are ca manifestări:
a)relaxare sfincteriană;
179
b)incontinenţă de fecale;
c)muşcarea limbii.
40.În timpul crizei grand-mall pacientul prezintă :
a)pierderea conştienţei;
b)risc de accidente;
c)alterarea percepţiei senzitive şi senzoriale.
41.În AVC semnele de debut sunt:
a)vertij;
b)cefalee occipitală;
c)valori tensionale crescute.
42.La pacienţii cu AVC nu efectuăm:
a)trecerea rapidă în ortostatism;
b)mişcări bruşte necontrolate ale capului;
c)transport pe distanţe mari.
43.Pentru examinarea radiologica a cutiei craniene a pacientului:
a)părul lung îl vom lega pe creştet;
b)îndepărtăm obiectele radioopace;
c)dezbrăcăm regiunea de examinat.
44.Asistenta medicală menţine mandrenul acului spinal în timpul puncţiei lombare:
a)steril;
b)nesteril;
c)îl depune în sacul colector.
45.După efectuarea puncţiei occipitale:

a)se asigură 8h repaus total pacientului;
b)pacientul se poate mobiliza după circa 15 minute;
c)se asigură pacientului repaus fizic 60 minute.
46.Reeducarea tulburărilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin:
a)asigurarea colaborării familiei pacientului;
b)stabilirea interrelaţiei stimulare-răspuns;
c)începerea precoce a intervenţiilor de reeducare;
d)efectuarea unor exerciţii pentru denumirea diferitelor obiecte.
47.Capacitatea de autoservire generală constă în:
a)igienă personală;
b)activităţi manuale diverse;
c)îmbrăcat-dezbrăcat.
48.Retracţiile musculo-tendinoase pot fi evitate prin:
a)menţinerea corectă a membrelor paralizate;
b)menţinerea poziţiilor de flexie a genunchiului şi răsuciri ale trunchiului;
c)evitarea mişcării.
49.Pacientul cu deficit motor parţial se imbracă:
a)începậnd cu membrul sănătos;
b)începậnd cu membrul plegic;
c)nu contează.
50.Pentru a restabili mobilizarea unui pacient cật mai repede posibil după un AVC (pareză)cea
mai importantă acţiune este :
a)poziţionarea corectă a membrului respectiv;
b)efectuarea de exerciţii fizice pasive ale membrului respectiv;
c)schimbarea poziţiei pacientului din 10 în 10 ore;
180
d)aplicarea de atele la membrele afectate.
51.Comunicarea ineficientă la nivel motor se manifestă prin :
a)stare comatoasă;
b)pareze şi paralizii;
c)obnubilare.
52.Obiectivele îngrijirii pacientului care comunică deficitar la nivel senzorial şi motor sunt:
a)echilibrarea psihică a bolnavului;
b)orientarea lui în timp si spaţiu;
c)folosirea de mijloace de comunicare specifice deficitului senzorial.
53.Afazia este tulburarea:
a)de sensibilitate a pielii;
b)scăderea volumului muscular;
c)incapacitatea de a pronunţa cuvinte.
54.Puncţia lombară se execută de către:
a)asistenta medicală de salon;
b)asistenta medicală de laborator;
c)medic.
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NUMĂR
ÎNTREBARE PAGINĂ
1. F L. Titirică-Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 310
catre asistentii medicali, 2003
2. F Idem 319
3. A Idem 319-320
4. A Idem 320
5. A Idem 316
6. A Idem 315
7. A S. Daşchievici- Chirugie 106
8. A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 320
catre asistentii medicali, 2003
9. A Idem 302
10. A Idem 325
11. F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistentii 62
medicali, 2002
12. F Idem 62
A
1 d L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 302
2 e idem 305
3 a idem 306
4 c idem 319
5 b idem 318
B
181
1 d idem 316
2 e idem 328
3 a idem 308
4 b idem 313
5 c idem 313
C
1 d idem 319
2 c idem 320
3 a idem 316
4 e idem 318
5 b idem 311
TESTUL III- GRILA
1 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
2 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104

BAREM DE CORECTARE MODUL NEUROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

4 b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
9 a,d Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
10 a,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
12 a,b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
14 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
16 b,d Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
22 a,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
23 b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
28 a,b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
29 c M.Mincu- 1555 teste de evaluare continua in 99
nursing,2003
182
30 b idem 99
31 c idem 99
32 b idem 100
33 b idem 101
34 a,b,c idem 101
35 b,c idem 101
36 a,b idem 101
37 a idem 102
38 a,b,c idem 102
39 a,b,c idem 103
40 a,b,c idem 103
41 a,b,c idem 104
42 a,b,c idem 104
43 a,b,c idem 105
44 a idem 106
45 b idem 106
46 a,b,c,d idem 108
47 a,b,c idem 108
48 a idem 108
49 b idem 108
50 b idem 110
51 b L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 215
52 a,c L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 215
53 c L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 216
54 c M.Mincu- 1555 teste de evaluare continua in 106
nursing,2003
183
MODULUL 49-PSIHIATRIE ȘI NURSING ÎN PSIHIATRIE
TESTUL I
„F” fals
1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate obiectiva.
2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei, activitatea psiho-
motorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari si nu reactioneaza la excitatiile
din mediu
3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara a unor
insusiri ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare.
4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari anxioase,
depresie etc.
5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat.
6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia- frica de
locuri inchise, hidrofobia –frica de apa
7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica stearsa, expresia
fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza deshidratarii
8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de stimulii exteriori
9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica, progresiva ce
distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom frecvent: pierderea memoriei, a
orientarii, a controlului simturilor, tulburari de vorbire etc.
10. Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de a gandi,
rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la realitate.
TESTUL II
1 Comunicarea eficienta A tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si

experientelor pacientului
2 Respectul B sursa principala de informatie
3 Dialogul cu bolnavul C ticuri
4 Gesturi scurte, repetate D transmitere de mesaje simple, clare, precise din punct
involuntar fara necesitate de vedere al continutului, al timpului si spatiului alocat
obiectiva
5 Mimica k. E tip de comunicare nonverbala folosind drept suport
184
expresia faciala si modificarile acesteia
1 Hipoestezia A perceperea eronata a gustului si mirosului

2 Iluziile gustative si olfactive B cresterea exagerata a atentiei intalnita frecvent in
psihopatologie
3 Hiperprosexia C scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
4 Amnezie D pierderea totala a memoriei
5 Gandirea l. E m. functia cea mai complexa a creierului
1 Fuga de idei A teama de spatii deschise sau locuri publice

2 Agorafobie B frica de obiecte ascutite
3 Oxifobia C bolnavul nu poate exprima de la inceput pana la sfarsit
o anumita idee si trece de la o idee la alta fara legatura
intre ele
4 Euforia D scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare
5 Anorexie n. E o. stare de veselie exagerata, bucurie, optimism, asociata
de obicei cu logoree mimica expresiva, mobilitate
exagerata
1 Instinct de aparare A activitate psihica orientata spre atingerea

unor scopuri propuse constient prin
activitati nervoase superioare
2 Vointa B impulsivitate
3 Lipsa de stapanire a comportamentului prin C instinct individual care asigura
scaderea controlului voluntar supravietuirea acestuia
4 Insomnia D transsexualitate
5 Tulburare in care un individ este genetic sip. E q. scaderea timpului total de somn
anatomic barbat sau femeie crede ca el/ ea
apartine sexului opus si ca atare, traieste ca un
membru al sexului opus ori de cate ori este
posibil
185
1 Atacul de panica A sindrom de stres posttraumatic

2 Raspunsul la expunerea unui B boala psihica caracterizata prin doua sau mai multe
eveniment traumatic care implica simptome ca: idei delirante, halucinatii, vorbire
vatamare corporala, amenintarea cu dezorganizata, simptome negative
moartea etc.
3 Schizofrenia C suicid
4 Suprimarea voluntara a cursului D dependenta de droguri
vietii datorita unor tulburari psihice
5 Risc de suicid r. E s. este un inalt nivel de anxietate marcat prin sentimente
de teroare, gandire dezorganizata, neputinta, activitate
fara scop
1 Amfetamina A clorpromazin 10 mg i.m. la 6 h, impachetari cu

cearceafuri umede
2 Hiperpirexia la adultii consumatori B drog psihostimulent al SNC
de droguri
3 Violenta C inapetenta, scadere ponderala, deshidratare, insomnie,
agitatie
4 Probleme de ingrijire ale unui D manifestari ce reprezinta un pericol pentru ceilalti
pacient depresiv
5 Anorexie t. E u. lipsa poftei de mancare
1 Alimentatie inadecvata prin deficit se

A se ofera pacientului ocazia sa se exprime, sa spuna ce-l
corecteaza preocupa
2 Combaterea constipatiei B se instituie un program de miscare zilnica, alimentatia
trebuie sa fie bogata in celuloza, legume, fructe,
medicamente laxative
3 Comunicarea eficienta C apatie
4 Starea de indiferenta si de absenta a D pacientul trebuie sa consume alimente si lichide in
emotiilor conformitate cu necesitatile organismului
5 Bulimie v. E w. nevoia patologica de a manca mari cantitati de alimente
G. Asociați noțiunile din cele două coloane
186
H. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Pierderea posibilitatii de a vorbi sauA comportament ritualic pe care un individ se simte

de a intelege limbajul vorbit in urma obligat sa-l indeplineasca, ce ii patrunde fortat in
unei leziuni corticale constiinta si e contrar dorintelor sale
2 Compulsie B afazie
3 Ecolalie C repetarea automata a sunetelor, cuvintelor, frazelor
emise de alta persoana
4 Impulsivitate D stare de anxietate care este atat de puternica incat
dezorganizeaza personalitatea individului
5 Panica x. E y. tendinta de a efectua un act violent, imprevizibil,
negandit
Testul III
1.Vârsta de debut a schizofreniei, este în majoritatea cazurilor:
a) 18-35 de ani;
b) după 50 de ani;
c) dupa 65 de ani,
2.Vitaminele B1 şi PP, sunt indicate în tratamentul delirium-ului tremens, fiind necesare:
a) formării protrombinei;
b) sistemului nervos;
c) circulaţiei sanguine;
d) diurezei.
3.Dieta bogată în proteine şi vitamine, previne distrugerea cărui organ care detoxifică alcoolul?
a) pancreasul;
b) ficatul;
c) rinichii;
d) plămânii.
4.Pacientul care umple ˝spaţiile albe˝ din memorie, cu evenimente imaginare, bizare,
contradictorii şi lipsite de consecvenţă:
a) confabulează;
b) minte;
c) are halucinaţii.
5.Sevrajul etanolic se caracterizeaza prin:
a) anorexie, greata, tremor accentuat la degete
b) transpiratii, tahicardie, HTA
c) iritabilitate, impulsivitate
6.La anamneză, pacientul îşi exprimă convingerea fermă că va fi omorât de către securitate, acest
exemplu ilustrează:
a) halucinaţie;
b) idee delirantă de autoacuzare;
187
c) delir de persecuţie.
7.Starea timică manifestată cel mai frecvent de către schizofrenic, este:
a) optimism, exaltare timică;
b) tristeţe, depresie;
c) apatie, detaşare emoţională, ostilitate, negativism.
8.Repetarea frazelor pe care ceilalţi le-au spus, se numeşte:
a) autism;
b) ecopraxie;
c) ecolalie;
d) balbism.
9.Fraza „sunt bolnavă deoarece prezentatorul de la TV mă hipnotizează cu laser, chiar când scot
televizorul din priză”, exemplifică:
a) gândirea autistă;
b) iluzia;
c) ideea delirantă de influenţă exterioară.
10.Indicaţi răspunsul fals:
a) antidepresivele triciclice potenţează efectele alcoolului;
b) se indică asocierea alcoolului şi a antidepresivelor triciclice, pentru accelerarea vindecării
depresiei endogene;
c) fenotiazinele cresc toxicitatea antidepresivelor triciclice.
11.Ce este comunicarea?
a) activitate complexa intre doua sau mai multe persoane, in care fiecare mesaj genereaza o
reactie complexa ce poate deveni un nou subiect pentru discutie
b) o relatie ce trebuie focalizata pe un anumit subiect
c) o activitate intelectuala in care fiecare interlocutor isi demonstreaza cultura generala
12.Comunicarea este eficienta daca:
a) se desfasoara dupa un ritual bine definit
b) mesajele sunt simple, clare si precise
c) se desfasoara verbal
13.Indicaţi ce metodă contraceptivă ar fi utilă la o tânără epileptică, tratată cu Fenobarbital:
a. contraceptive orale;
b. sterilet;
c. vasectomie.
14. Haloperidolul este contraindicat la pacienţii cu:
a. boala Parkinson;
b. demenţă senilă;
c. boala Alzheimer.
15. Care din urmatoarele principii de nursing sunt caracteristice nursingului psihiatric:
a. se ajute la reducerea starii de anxietate a pacientului
b. sa respecte gradul de confidentialitate
c. sa-si aminteasca faptul ca exista o explicatie pentru fiecare comportament
16. Atributiile asistentei medicale in sectia de psihiatrie sunt:
a. informarea pacientului asupra sanatatii
b. prevenirea unor accidente, prin supraveghere
c. aplicarea unor interventii in situatii de criza
17. Dementa etanolica este:
a. stadiul final al alcoolismului cronic, ce determina atrofie cerebrala
b. psihoza polinevritica alcoolica Korsakov
c. scleroza hepatica
188
18. Ce elemente caracterizează eclampsia?
a. HTA;
b. edeme periferice;
c. edem cerebral;
d. hipotensiune arterială;
e. apare după 45 de zile de la naştere;
f. apare numai după a patra sarcină.
19. Care din urmatoarele probleme sunt specice nursingului psihiatric?
a. mentinerea unei sanatati optime si prevenirea bolilor psiho biologice
b. deficientele in functionarea unor sisteme emotionale
c. aparitia unor stari emotionale de tipul : anxietate, manie, singuratate, tristete
20. Boala Parkinson caracterizata prin triada neurologica (hipertonie, hipo sau akinezie si tremor,
are si variate modificari psihice care au la baza:
a. tulburari ale metabolismului dopaminei la nivel encefalic;
b. sclerozei cerebrale
c. avitaminozei PP si B6
21. Sindromul discordant este carcateristicpentru:
a. schizofrenie;
b. alcoolism;
c. demenţă;
22. Ce este respectul?
a. tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si experientele pacientilor
b. intelegere empatica intre persoana bolnava si asistent
c. capacitatea asistentului de a se transpune in lumea experientelor si trairile lor
23. Ce presupune observarea de catre asistenta medicala in sectia de psihiatrie:
a. observarea semnelor si simptomelor psihopatologice ce ar putea fi importante in vederea
aplicarii ingrijirilor
b. capacitatea asistentei medicale ce supravegheaza bolnavul de a depista tulburarile ce il fac pe
pacient pasibil de a fi pedepsit
c. completeaza datele obtinute de la bolnav in registre speciale, le discuta cu colegii si elaboreaza
un plan de ingrijire
24. In boli depresive, dementa, schizofrenie pot apare:
a. semne ale unei capacitati deficitare de autoingrijire (barba nerasa, miros de transpiratie, haine
patate)
b. fuga de idei
c. tulburari ale constientei precum obnubilare, stupoare
25. Hipoestezia reprezinta:
a. scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
b. perceptia distorsionata a unui obiect
c. aparitia de asa zise dureri migratorii
26. Ce este agorafobia
a. teama de spatii deschise
b. teama de obiecte ascutite
c. frica de apa
27. Ipohondria este:

a. convingerea bolnavului ca sufera de boli grave, incurabile
189
b. convingerea bolnavului ca este mai destept, mai frumos decat altii
c. convingerea bolnavului ca este acuzat de toate nenorocirile lumii
28. Bulimia este:
a. scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare
b. ingerarea fara discernamat a unei cantitati mari de alimente
c. ingestie exagerata numai de alimente rotunde
29. Ce este impulsivitatea?
a. incapacitatea totala de a actiona
b. scaderea fortei de a se adapta
c. lipsa de stapanire a comportamentului
30. Ce este senzatia:
a. actul psihic elementar de realizare a imaginii obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare
b. procesul de reflectare integrala a insusirii obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare
c. exagerarea perceperii excitatiilor exteroceptive
31. Percepţia senzorială falsă, în absenţa unui obiect real, semnifică:
a. halucinaţie;
b. iluzie;
c. compulsiune;
d. stupor.
32. Fobia sociala este:
a. frica de a vorbi in public, teama de a manca in prezenta altor persoane
b. sentiment de teroare, gandire dezorganizata, neputinta si activitate fara scop
c. ganduri repetitive, nedorite, obsesive
33. Interventiile in schizofrenie au ca scop:
a. scaderea anxietatii pacientului
b. diminuarea comportamentului agresiv
c. protejarea pacientului de agresiunile zilnice atunci cand acesta are tulburari de perceptie
34. Care din urmatoarele particularitati de ingrijire sunt specifice in depresie:
a. se determina sustragerea pacientului de la preocupari negative
b. implicarea pacientului in activitati recreative
c. se incurajeaza exprimarea verbala si non-verbala a sentimentelor pacientului, se evita
discutiile in contradictoriu
35. Dementa de tip Alzheimer este:
a. tulburare organica (corticala) intalnita frecvent la varstnici, caracterizata prin pierderea
memoriei, a orientarii, controlului asupra impulsurilor si emotiilor
b. determinata de abuzul de alcool
c. determinata de consumul de droguri
36. In postpartumul precoce, pot apărea:
a. stări confuzionale, chiar confuzo-onirice;
b. stări depresive, cu idei de autoliză;
c. idei de infanticid şi tendinţe de suicid în doi (mama şi nou-născutul).
37. Manifestarile clinice datorate efectului alcoolului asupra SNC sunt:
a. agresivitate, labilitate afectiva
b. deteriorarea relatiilor sociale si de munca
c. tulburari cognitive
38. Abstinenta alcoolica este:
a. micsorarea sau stoparea consumului regulat de alcool
b. dificultati de vorbire, de coordonare, pierderea constientei
c. deficit de autoingrijire
190
39. In cazul cenestopatiilor care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
a. cenestopatiile din nevroze nu au corespondent somatic patologic
b. pacientul acuza: furnicaturi, arsuri, senzatii dureroase difuze, mutante
c. cenestopatiile sunt halucinatii visceroceptive ca de exemplu „sarcina fantoma”
40.Care din urmatoarele afirmatii este adevarata in dementa pugilistica:
a. survine secundar traumatismelor craniene repetate
b. este un sindrom subiectiv al traumatismului cranian
c. este cunoscut cazul celebrului boxer Casius Clay care sufera de sindrom parkinsonian
posttraumatic
41. Ingrijirile medicale psihiatrice includ:
a. promovarea autoingrijirii si dobandirea independentei
b. construirea si mentinerea unui mediu terapeutic adecvat
c. dezvoltarea relatiilor interpersonale si a comunicarii
42. Ambivalenta afectiva reprezinta:
a. schimbarea sentimentelor pozitive firesti avute anterior imbolnavirii , fata de persoana
apropiate din familie
b. trairea simultana a doua sentimente antagonice : dragoste si ura pentru aceeasi persoana
c. o stare paroxistica de bucurie intensa in trupul careia subiectul rupe comunicarea cu medicul
43.Care din urmatoarele semne/simptome se pot intalni in hipoglicemie:
a. fatigabilitate, tremuraturi, transpiratii profunde, tahicardie, anxitate, agresivitate
b. crize epileptice, ticuri
c. afazie si dezorientare
44. Teama de microbi se numeste:
a. tanatofobie
b. zoofobie
c. bacilofobie
45. Pedofilia reprezinta:
a. intretinerea de contacte sexuale cu copii
b. dragoste exagerata pentru membri familiei
c. profanarea cadavrelor
46. Sanatatea mintala este:
a. lipsa oricarei afectiuni neurologice
b. echilibru intre dezvoltarea biologica si cea neuro psihica a individului
c. o stare de bine in care individul traieste sentimentul propriei valori, a implinirii de sine, a
integritatii personale, a exprimarii creative, a sanatatii psiho biologice
47. Frustrarea este:
a. imposibilitatea de a comunica eficient unei alte persoane dorintele tale
b. tensiunea psihica determinata de un obstacol care impiedica subiectul de a atinge un anumit
scop sau de a realiza o anumita dorinta
c. stare emotionala de profunda tristete sau depresie
48. Fobia este:

a. frica intensa, irationala fata de un obiect, situatie sau loc care atrage dupa sine modificari
majore in viata subiectului
b. teama cumplita de intuneric
c. teama de a ramane fara baterie la telefon
49. Dezorientarea este:
a. stare confuzionala in care un individ e incapabil sa identifice relatia propriului „eu” cu timpul,
spatiul, celelalte persoane
191
b. incapacitatea de a se integra intr-un grup de persoane, de a se orienta in timp si spatiu
c. imposibilitatea de a transforma emotiile in manifestari fizice
50. Agnozia este o tulburare cerebrala datorita careia:
a. pacientul nu poate pronunta corect cuvintele cu toate ca organele fonatorii sunt integre
morfofunctional
b. pacientul nu poate interpreta corect senzatiile, obiectele imaginile pe care le vede cu toate ca
organele de simt si nervii functioneaza normal
c. pacientul nu poate comunica ceea ce gandeste si simte ci spune contrariul
51. Sitiofobia este:
a. pacientul refuza sa fie pus intr-o situatie neplacuta
b. refuzul total de a se alimenta
c. teama de ridicol
52. Starea confuzionala poate fi definita ca:
a. imposibilitatea de a recunoaste o persoana sau anumite decizii pe care le-a luat un pacient la
un moment dat
b. modificare a comportamentului fara substrat anatomic
c. tulburare organica acuta caracterizata prin stare de constienta intunecata, ganduri dezordonate,
perceptii senzoriale gresite
53. In cazul in care la un pacient apar halucinatii se aplica urmatoarele interventii:
a. se completeaza foaia de observatie luand interviu la toti membrii familiei referitoare la debutul
simptomatologiei si frecventa cu care se repeta
b. se instruiesc membrii familiei si personalul asupra modalitatilor de tratament
c. se promoveaza securitatea pacientului, indepartand mobilierul in exces precum si obiectele ce
pot produce accidente, se asigura linistea si calmul prin reducerea stimulilor din mediul
inconjurator
54. Prevenirea „izolarii” unui pacient psihic se face prin:
a. stimularea relatiilor interpersonale prin organizarea de activitati recreative in grup
b. stabilirea unui program de activitati agreate de pacient pentru a-i alunga plictiseala
c. identificarea cauzei care a determinat schimbarea comportamentului
55. Prin ecolalie se intelege:
a. repetarea fazelor pe care le-au spus ceilalti
b. bilbiiala
c. refuzul de a vorbi
BAREM CORECTARE PSIHIATRIE ȘI NURSING ÎN PSIHIATRIE

NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
2 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 34
192
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 25
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 31
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 32
B
C
D
E
F
G
1. D L.Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor336
de catre asistentii medicali
193
3. A L.Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor337
de catre asistentii medicali
H
TESTUL III- GRILA
1 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
2 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 226
5 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 220
6 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
11 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
12 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
15 a,b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 20
16 a,b,c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 16
18 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 236
19 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 22
24 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 32-34
34 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 61
194
39 a, b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 196
40 a, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 242
41 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 98
46 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 137
54 a L. Titirca-Ingrijiri speciale acordate 338
MODUL 51 – CONDUITA ÎN URGENȚE MEDICO – CHIRURGICALE
TESTUL I
„F” fals
1. Colapsul vascular are drept cauză dezechilibrul dintre volumul de sânge circulant şi
capacitatea vaselor.
2. Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile supraglotice se realizează prin aşezarea
victimei în poziţie de drenaj postural.
3. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.
4. Prima măsură în cazul şocului traumatic o constituie înlăturarea agentului agresor.
5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezintă scurgeri de lichid cefalorahidian prin
urechi şi nas i se aplică tampoane compresive.
6. Pentru evidenţierea fracturilor feţei în cazul unor traumatisme faciale se palpează simetric faţa,
195
depistând denivelările osoase, mobilitatea patologică, durerea.
7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc după poziţia caracteristică „de broască" a victimei.
8. Durerea precordială care cedează după administrarea unei tablete de nitroglicerină este
caracteristică pentru IMA.
9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezintă spută rozată.
10. Pentru a reduce dispneea, pacientul în criză de astm bronşic ia poziţia decubit dorsal.
TESTUL II
1. Traumatism cranian A Sezand cu capul aplecat in fata
2. Traumatism toracic B Decubit dorsal cu capul intr-o parte
3. Traumatism al coloanei vertebrale C Sezand cu spatele sprijint
4. Traumatism al fetei D Decubit dorsal cu genunchii flectati
5. Traumatism abdominal E Decubit dorsal pe un plan dur

1. Pneumotoraxul spontan A Durere retrosternala sau precordiala care dureaza de la 30 de minute
pana la cateva ore si nu cedeaza la nitroglicerina
2 Infarctul miocardic acut B Tuse uscata urmata de eliminare de sputa spumoasa, rozata, aerata
3 Edemul pulmonar acut C Junghi toracic violent , apare brusc dupa un effort, o chinta de tuse,
durere comparata cu “o lovitura de pumnal”
4 Criza de astm bronsic D Dispnee cu caracter expirator prelungit , urmata de tuse si expectoratie
mucoasa, filanta, eliberatoare
5 Angina pectorala E Durere retrosternala sau precordiala care dureaza 2-3 minute pana la 10-
15 minute si cedeaza la nitroglicerina
Testul III
MEDICINĂ INTERNĂ
1. Starea de colaps periferic poate fi recunoascuta datorita:
a) TA 160/90 mmHg;
b) poliurie;
c) extremitatilor reci.
2. Durerea din infarctul miocardic acut :
a) este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii profunde;
c) cedeaza la antialgice majore.
3. Durerea din infarctul miocardic acut :
a) cedeaza la nitroglicerina;
b) apare dupa un efort fizic, emotii puternice;
c) dureaza maxim 1 minut.
4. Tratamentul de urgenta in angina pectorala consta in administrare de :
a) izoket;
b) nitroglicerina;
c) carbocromen.
5. Diferenta intre astmul bronsic si astmul cardiac se pune pe urmatoarele criterii:
196
a) astmul cardiac este o criza de bradipnee expiratorie, fata de astmul bronsic care este o
criza de polipnee expiratorie;
b) expectoratia din astmul bronsic este perlata fata de cea din astmul cardiac care este
rozata;
c) nu este nici o diferenta.
6. Infarctul miocardic este produs de:
a) indigestie;
b) o scadere a fluxului sangvin in arterele coronare cauzata de ischemie;
c) scaderea contractiilor ventriculare.
7.Unui pacient, vechi cardiac, ce prezinta dureri precordiale cu caracter constrictive,
anxietate, dispnee i se pot administra:
a) mialgin;
b) nitroglicerina;
c) cofedol.
8.Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:
a) prezenta aerului in cavitatea peritoneala;
b) prezenta aerului in cavitatea pleurala;
c) prezenta sangelui in cavitatea pleurala.
9. Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:
a) junghi toracic;
b) matitate toracica;
c) la auscultatie apare zgomotul de porumbar
10. Tabloul clinic in insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin:
a) bradipnee;
b) cianoza;
c) bradicardie.
11. Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta consta in administrare de:
a) oxigen;
b) dioxid de carbon;
c) ambele afirmatii sunt adevarate.
12. Primul element al tratamentului in insuficienta respiratorie acuta:
a) administrarea de antibotice;
b) administrarea de miofilin;
c) controlarea permeabilitatii cailor respiratorii.
13. Hemoptizia consta in eliminarea de sange din:
a) tubul digestive;
b) aparatul excretor;
c) caile respiratorii.
14. La un pacient cu criza de astm bronsic se administreaza:
a) miofilin;
b) morfina;
c) mincortid.
15. Pozitia caracteristica pentru pacientul cu astm bronsic este:
a) decubit lateral cu membrele flectate pe abdomen;
b) pozitie sezanda, cu capul pe spate si sprijinit pe maini, ochii injectati, narile dilatate,
jugulare turgescente;
c) decubit ventral cu capul in hiperextensie si membrele in extensie.
197
16. Hemoptizia poate fi diferenţiată de hematemeză prin faptul că hemoptizia:
a) conţine resturi alimentare;
b) sângele este aerat;
c) apare în timpul unui efort de vărsătură.
17. Tratamentul hemoptiziei se face cu vitamina:
a) D;
b) C;
c) K.
CHIRURGIE
18.Ce intelegem prin ressucitarea cardio –respiratorie:
a) combaterea si tratarea insuficientei cardiace:
b) masurile intreprinse pentru restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea afectiunilor pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase la nivelul plamanului, printr-o ventilatie pulmonara
artificiala.
19.Cand este indicata ressucitarea cardio-respiratorie:
a) in insuficienta respiratorie acuta;
b) in congestia pulmonara si pleurezie;
c) in stopul respirator si respiratie insuficienta;
d) in orice modificare a amplitudinii si ritmului respirator.
20.Care din semnele de mai jos nu le intalnim in stopul respirator:
a) absenta miscarilor respiratorii toracice si abdominale;
b) extremitatile cianotice;
c) lipsa zgomotelor caracteristice la auscultatie, produse de patrunderea si iesirea aerului
din plamani;
d) vizual, o hartie pusa in fata gurii si nasului se misca.
21.Care din manoperele de mai jos trebuie prima intreprinsa in cursul resusscitarii
respiratorii:
a) asigurarea si mentinerea libertatii cailor respiratorii;
b) oxigenoterapia;
c) stimularea activitatii centrilor respiratorii deprimati;
d) inlaturarea obstacolelor care impiedica expansiunea pulmonara normala.
22.Dupa dezobstruarea cailor respiratorii superioare, ce manevre trebuie sa facem pentru a
impiedica caderea limbii in faringe:
a) sa fixam capul in flexie accentuata;
b) sa realizam o hiperflexie a capului, sa impinge mandibula inainte si apoi s-o ridicam
in sus;
c) sa efectuam oxigenoterapie;
d) sa introducem o pipa Gueddel pana in orofaringe.
23..In cazul unor traumatisme mari ale masivului facial, cu fracturi ale piramidei nazale si
mandibulei, cu insuficienta respiratorie acuta, se efectueaza:
a) intubatie orotraheala;
b) dezobstructia cailor respiratorii superioare;
198
c) traheostomie;
d) oxigenoterapie.
24.Dupa asigurarea libertatii cailor respiratorii si executarea hiperextensiei capului, care
sunt manevrele pe care le va face reanimatorul in respiratie gura la gura:
a) propulsarea cu mana dreapta a mandibulei, astfel ca gura accidentatului sa fie
deschisa;
b) sustinerea hiperextensiei capului cu mana stanga;
c) cu mana stanga, care sustine fruntea, penseaza nasul ca sa impiedice fuga aerului;
d) insufla cu presiune aerul expirat in gura accidentatului si observa miscarea de
expansiune a toracelui;
e) se departeaza de gura si nasul accidentatului si datorita elasticitatii pulmonare, se
produce pasiv expiratia.
25.Care din semnele de mai jos le avem in stopul cardiac:
a) pierderea cunostintei, care revine dupa asezarea bolnavului in pozitie orizontala;
b) absenta pulsului la arterele periferice;
c) pierderea cunostintei, abolirea reflexelor;
d) oprirea respiratiei, midriaza pupilara progresiva.
26.Care sunt etapele tratamentului stopului cardiac:

a) de instituire a respiratiei artificial si masajului cardiac extern;
b) de efectuare a intubatiei si masaj cardiac intern;
c) de restabilire a functiilor cardio-respiratorii spontane;
d) de postresuscitare.
27.Cum se realizeaza masajul cardiac extern:
a) se apasa cu palma in spatial V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) se apasa cu podul ambelor palme in 1/3 inferioara a sternului;
c) se deprima coastele cu 2-3 cm;
d) sternul se deprima cu 5-8 cm.
28.Care sunt semnele unui masaj cardiac extern eficace:
a) aparitia pulsului sincron cu compresiunile sternale;
b) marirea midriazei;
c) recolorarea tegumentelor;
d) scaderea midriazei.
29.Masajul cardiac extern este contraindicate in:
a) aparitia concomitenta a stopului respirator cu cel cadiac;
b) la copii si varstnici;
c) tamponada cardiac, embolie gazoasa;
d) fracturi costale cu volet.
30.Care din elementele de mai jos sunt caracteristice fibrilatiei cardiace:
a) disparitia contractiei normale a cordului;
b) aparitia unor puncte localizate in atrii si ventricule din care pornesc impulsuri care
contracta muschiul cardiac dezordonat, anarhic, neregulat;
199
c) marirea fortei de contractie a miocardului;
d) cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale.
31.Care sunt indicatiile defibrilarii electrice externe a cordului:
a) stopul cardiac;
b) tulburarile de ritm;
c) fibrilatia ventriculara;
d) daca dupa 4-5 minute de masaj cardiac extern eficient, cordul nu-si reia bataile si nu
avem posibilitatea efectuarii EKG.
32.Care din semnele de mai jos ne conduc la abandonarea resuscitarii cardio-respiratorii:
a) cord flasc dupa 30-60 minute;
b) aparitia miozei;
c) traseu EKG plat, absenta respiratiei spontane, absenta pulsului si TA;
d) midriaza persistenta, cianoza intensa, tegumente marmorate.
33.Care din simptomele de mai jos le intalnim in degeraturile de gradul I:
a) flictene sero-sangvinolente;
b) paloare, urmata de eritem;
c) diminuarea sau abolirea sensibilitatii tactile;
d) cianoza la nivelul regiunii.
34.Care sunt factorii care agraveaza ischemia la nivelul extramitatilor degerate:
a) vasodilatatia care urmeaza unei perioade de vasoconstrictie;
b) cresterea vascozitatii sangelui si agregarea hematiilor si trombocitelor;
c) scaderea tensiunii arteriale, consecutive actiunii frigului;
d) formarea de tromboze intravasculare.
35.In degeratura de gradul III apar:
a) eritem si edeme la nivelul degeraturilor;
b) necroza, avand aspectul unei gangrene umede;
c) gangrene cu aspect de mumificare a extremitatilor membrului respectiv;
d) flictene, dupa 2-3 zile.
36.Ce fenomene generale putem intalni in degeraturile de gradul III si IV:
a) agitatie, hiperreflexivitate;
b) somnolent, depresiune fizica si psihica;
c) hipotensiune arterial;
d) scaderea tensiunii arteriale, puls rapid, apoi bradicardic.
37.Care din elementele de mai jos intervin in producerea socului la arsi:
a) intolerant si aportul insuficient de lichide;
b) durerea si hipovolemia masiva datorita plasmexodiei;
c) resorbtia unor produsi intermediari proteici si insuficienta hepato-renala precoce;
d) gradul si profunzimea arsurilor.
38.Gravitatea socului electric depinde de:
a) intensitatea, tesiunea si natura curentului electric;
b) locul de intrare si iesire a curentului electric in corp;
c) locul unde s-a produs accidentul;
200
d) durata de actiune si starea sistemului nervos si a organismului.
39.Ce modificari hemodinamice se produc in socul decompensate?
a) cresterea patului vascular prin vasodilatatie periferica;
b) cresterea volumului circulant;
c) scaderea volumului circulant si staza sangvina;
d) cresterea vascozitatii sangelui care duce la coagulare intravasculara diseminata.
40.In ce tip de soc avem valori normale sau chiar crescute ale hemoglobinei si
hematocritului:
a) soc hemoragic;
b) soc traumatic;
c) soc septic;
d) soc prin arsura.
41.Ce obiective trebuie sa urmareasca tratamentul socului hemoragic:
a) administrarea de vasopresoare pentru a micsora patul vascular;
b) asigurarea hemostazei;
c) compensarea pierderilor prin transfuzii de sange si administrare de substituenti
hipovolemici;
d) tratament sedative si hemostatic.
42.Care sunt principalele obiective in tratamentul socului toxico-septic:
a) antibioterapie bacteriostatica;
b) antibioterapie bactericida;
c) corectarea tulburarilor hemodinamice si deficitului de volum circulant;
d) administrarea de vasoconstrictoare;
e) tratarea chirurgicala a leziunilor si indepartarea sursei de infectie.
43.Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin arsura:
a) pierderi de masa circulanta in primele ore de la producerea accidentului;
b) pierderea de sange integral si vom avea o hemodilutie, scaderea Ht si Hg;
c) pierderea este de plasma si vom avea hemoconcentratie si cresterea vascozitati
sangelui;
d) irigatia deficitara si hipoxia duc la tulburari metabolice importante si aparitia acidozei.
44.Care din elementele de mai jos sunt caracteristice socului cardiogen:
a) scaderea TA sb 85 mmHg, tahicardie cu puls depresibil si aritmic;
b) agitatie, piele uscata si congestionata, febra;
c) reducerea perfuziei sangvine cu scaderea debitului urinar sub 20 ml/ora;
d) tulburari ale constientei, transpiratii reci, tegumente umede si cianotice.
45.In ce tipuri de soc este indicate administrarea de antibiotice:
a) socul toxico-septic, socul prin arsuri;
b) socul cardiogen, socul anafilactic;
c) socul prin dilatatie acuta de stomac, socul hemoragic;
d) Socul traumatic insotit de delabrari mari.
46.In care forme de soc este indicata profilaxia antitetanica:
a) soc operator, soc anafilactic;
b) soc traumatic, soc prin arsuri;
201
c) soc cardiogen, soc prin deshidratare ( termic );
d) in orice traumatism generator de soc.
47.Care sunt conditiile de incetare a terapiei antisoc:
a) cresterea TA, regularizarea pulsului, normalizarea culorii tegumentelor si mucoaselor
care devin calde;
b) reluarea diurezei, disparitia midriazei, iesirea pacientului din starea de stupoare
c) dirureza creste peste 40 ml/ora, bolnavul este constient, cooperant;
d) echilibrul acido-bazic si celelalte valori de laborator revin la normal.
NURSING
48.Manifestările de dependentă prezentate de pacientul cu hemoragie internă sunt:
a) stare de lipotimie;
b) tahicardie, tegumente reci, palide, hipotensiune arterială;
c) hipertensiune arterială, bradicardie.
49.Imobilizarea provizorie a fracturilor are drept scop:

a) prevenirea complicaţiilor - paralizii, hemoragii;
b) înlăturarea anxietăţii pacientului;
c) reducerea durerii.
50.Pentru imobilizarea provizorie a fracturilor membrului superior putem utiliza:
a) atele Kramer sau din lemn;
b) basma;
c) ambele procedee.
51.Tratamentul de urgentă în cazul unei fracturi de coastă vizează:
a) imobilizarea cât mai solidă a fracturii;
b) transportul accidentatului în poziţie şezând care să-i favorizeze respiraţia;
c) calmarea durerii.
52.Transportul unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se face:
a) pe targa rigidă în decubit dorsal;
b) în decubit ventral pe o targa obişnuită;
c) semişezând cu spatele sprijinit.
53.Manifestarile de dependenta ce caracterizează stopul cardiorespirator sunt următoarele, cu
excepţia:
a) midriază, oprirea respiraţiei şi circulaţiei;
b) relaxare sfincteriană, paliditate, cianoză, pierderea conştientei;
c) hipotensiune arterială, tahicardie.
54.Respiraţia artificială se poate realiza la locul accidentului astfel:
a) prin metode interne - gură la gură, gură la nas;
b) cu burduful Ambu, Ruben;
c) cu aparatul Potain.
55.Pentru masajul cardiac extern pacientul este aşezat:
a) în decubit lateral stâng;
b) în decubit dorsal pe un plan dur;
c) în poziţie Trendelenburg.
56.Compresiunea sternului cu podul palmei pentru masajul cardiac extern se face:
a) în 1/3 medie a sternului;
b) în 1/3 superioară a sternului;
c) în 1/3 inferioară a sternului.
202
57.Controlul eficienţei manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie se face la două minute de la
începerea reanimării prin:
a) cercetarea pulsului la artera carotidă;
b) cercetarea pulsului la artera pedioasă;
c) observarea mişcărilor cutiei toracice.
58.Arsura electrică prezintă următoarele caracteristici:
a) este rotundă sau ovalară, puţin dureroasă;
b) apare la locul de intrare a curentului electric;
c) ambele.
59.Pentru acordarea corectă a primului ajutor în electrocutare se are în vedere:
a) să fie acordat în primele 5 min de la producere;
b) sursele de curent nu se ating cu mâna neprotejată;
c) sursa de curent se îndepărtează cu orice obiect în timp util.
60.Într-o încăpere închisă, încălzită cu gaz metan, sunt găsite în stare de inconştienţă două
persoane. Care este prima măsură luată?
a) examinarea victimelor;
b) deschiderea ferestrelor;
c) închiderea surselor de încălzire.
61.Dl I. C. este victima unuia accident la locul de muncă: explozia unei instalaţii. Asistenta
sosită cu salvarea constată prezenţa arsurilor la faţă, mâini, antebraţe. Hainele sunt arse pe
toracele anterior. Execută imediat:
a) dezbrăcarea hainelor arse;
b) acoperirea suprafeţelor arse ale mâinilor cu comprese sterile ;
c) transportul pacientului la spital.
62.Parametrii de apreciere a gravităţii unei arsuri sunt:
a) suprafaţa arsă, cauza arsurii;
b) gradul de alterare a funcţiilor vitale;
c) suprafaţa arsă şi profunzimea arsurii.
63.Toaleta chirurgicală primară a arsurii are drept scop:
a) îndepărtarea zonelor arse şi a corpilor străini;
b) aplicare soluţiilor antibiotice;
c) prevenirea infecţiilor.
64.Salonul în care e supravegheat şi îngrijit pacientul cu arsuri necesită următoarele condiţii:
a) temperatură 23°-24° C;
b) temperatură 23°-24° C, lenjerie sterilă de pat;
c) umiditatea aerului 75%.
65.Pentru profilaxia degeraturilor e necesar:
a) menţinerea căldurii corpului;
b) menţinerea mişcării;
c) ambele.
66.Pentru epurarea toxicului ingerat voluntar sau accidental se procedează astfel:
a) se provoacă vărsătura;
b) se administrează antidoturi specifice;
c) se efectuează spălătură gastrică în primele ore;
d) se administrează antidoturi generale.
67.În intoxicaţiile cu substanţe necunoscute se utilizează pentru neutralizarea toxicului
următoarele antidoturi:
a) alcool etilic;
b) cărbune animal;
203
c) apă albuminoasă.
68.Pacientul cu hemoragie acută se transportă în poziţie:
a) şezând, cu spatele sprijinit;
b) decubit lateral;
c) Trendelenburg.
69.În insuficienţa respiratorie acută oxigenoterapia se aplică în toate formele respectând
următoarele principii:
a) dezobstruarea căilor respiratorii;
b) introducerea sondei nazale pe o lungime de 2-3 cm;
c) umidificarea oxigenului;
d) introducerea sondei nazale pe o lungime egală cu distanţa dintre tragus şi fosa nazală;
e) stabilirea debitului pe minut.
70.Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile subglotice se realizează:
a)prin poziţie de drenaj postural;
b)aspirarea secreţiilor cu seringa Guyon;
c) aşezarea pacientului în decubit dorsal cu capul în hiperextensie.
71.Obiectivele intervenţiilor de urgenţă în criza de astm bronşic constau în:
a)asigurarea şi menţinerea în poziţie şezând a pacientului
b)oxigenoterapia
c) asigurarea poziţiei decubit dorsal.
72.Conduita de urgenţă în criza de astm bronşic constă în:
a)sângerare 300 ml
b)oxigenoterapiaterapia
c) administrarea medicamentelor bronhodilatatoare şi antialergice.
73.Manifestările de dependenţă în insuficienţa respiratorie acută a copilului sunt:
a)dispnee ,cianoză;
b)acces paroxistic astmatiform;
c) diaree post prandială.
74.Conduita de urgenţă în colapsul vascular al copilului constă în:
a)comprese calde pe abdomen;
b)permeabilizarea căilor respiratorii;
c) oxigenoterapie;
d)abordarea uneia sau mai multor vene periferice şi instituirea unei perfuzii.
75.Accesul eclamptic în faza de convulsii tonice se caracterizează prin:
a)convulsii cu durata de 30";
b)contractura generalizată - inclusiv a muşchilor respiratori;
c) trismus;
d)hipotensiune;
e)relaxare musculară.
76.În fracturile de coloană cervicală se aplică următoarele măsuri de urgenţă:
a)fixare suplimentară pe targa a capului faţă de trunchi;
b)confecţionarea unui guler rigid aşezat în jurul coloanei cervicale;
c) asigurarea poziţiei semişezând.
77.În intoxicaţiile cu substanţe organofosforate asistenta medicală pregăteşte ca antidot specific:
a) cărbune animal;
b) atropină;
c) apă bicarbonată 10%.
78.Problemele pacientului cu intoxicaţie cu ciuperci sunt:
a)risc de deshidratare;
204
b)disconfort abdominal;
c) alterarea conştientei.
79.În cazul unui accident colectiv de muncă pentru a evalua ordinea de acordare a primului
ajutor, asistenta medicală foloseşte următoarele acţiuni:
a)priveşte victimele;
b)priveşte şi ascultă victimele;
c) priveşte, ascultă, atinge (simte) victimele.
80.În cazul unui accident colectiv sunt primii cărora li se va acorda primul ajutor:
a) cei care ţipă, strigă după ajutor;
b) cei inerţi;
c) nu au importanţă aceste elemente.
81.Pentru a verifica dacă o persoană inconştientă respiră poţi acţiona astfel:
a)priveşti dacă toracele se ridică;
b)asculţi dacă se aude respiraţia şi simţi respiraţia pe obrazul tău;
c) ambele.
82.Semnele specifice prezenţei unui corp străin în căile respiratorii superioare sunt:
a) pacientul nu poate vorbi, tuşi, respira;
b)pacientul e cuprins de panică;
c) pacientul duce mâna la gât.
83.Primul ajutor în cazul corpilor străini supraglotici constă în:
a) prinderea victimei din spate cu pumnul în regiunea epigastrică şi apăsarea regiunii
(manevra Heimlich);
b) aşezarea victimei în decubit lateral stâng;
c) aplicarea unei lovituri interscapular.
84.Ajutorul psihologic in cazul unui accident constă în:
a) minimalizarea situaţiei existente a pacientului;
b) explicarea manevrelor de prim ajutor aplicate;
c) exagerarea situaţiei existente a pacientului.
85.Dacă o persoană accidentată este inconştientă trebuie mai intai:
a) să eliberăm căile respiratorii;
b) să o punem in poziţia de siguranţă;
c) să-i controlăm respiraţia.
86.In cazul in care o persoană este găsită căzută intr-un garaj inchis, cu un motor de maşină
funcţionand, salvatorul trebuie:
a) să oprească motorul;
b) să controleze respiraţia;
c) să scoată persoana afară din garaj.
87.Misiunea asistentei medicale la locul unui accident este:
a) executarea unui baraj de securitate;
b) evaluarea rapidă a situaţiei;
c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor;
d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc de locomoţie.
88.Care este atitudinea corectă la locul accidentului in cazul unui traumatism abdominal inchis:
a) administrare de calmante;
b) transport de urgenţă la spital;
c) hemostază locală.
89.In cazul unui pacient politraumatizat prioritatea in acordarea primului ajutor constă in:
a) oprirea hemoragiei externe;
b) permeabilizarea căilor respiratorii superioare;
205
c) imobilizarea fracturilor osoase.
90.Primul ajutor in caz de arsură constă in:
a) administrarea de antialgice;
b) administrarea de antialergice;
c) administrarea de antiinflamatoare steroide.
91.Degeraturile de gradul I se caracterizează prin.
a) eritem;
b) flictene;
c) gangrena.
92.Care sunt factorii care favorizează degeraturile:
a) frigul umed;
b) frigul uscat;
c) imobilitatea prelungită;
d) incălţămintea lejeră.
93.Pentru acordarea primului ajutor in cazul electrocutării:
a) se efectuează resuscitarea cardiorespiratorie ca primă măsură;
b) se indepărtează sursa de curent şi apoi se face resuscitarea cardiorespiratorie;
c) se transportă victima la spital.
94.Care din următoarele manevre se practică in cazul muşcăturilor de şarpe veninos:
a) incizia şi excizia ţesutului cutanat in zona lezată;
b) aplicarea garoului deasupra leziunii;
c) aspiraţie locală şi administrare de ser antiveninos.
95.Primul ajutor in cazul unui pacient cu intoxicaţie acută constă in:
a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi provocarea vomei;
b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot;
c) efectuarea manevrelor de respiraţie artificială şi administrare de antidot.
96.In cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a efectua spălătura gastrică este strict necesar:
a) acordul pacientului;
b) să caştigi increderea pacientului;
c) să cunoşti natura substanţei ingerate.
97.In accidentele maxilofaciale, hemostaza provizorie pentru artera temporală superficială,se
face prin compresiune directă pe:
a) regiunea preauriculară;
b) marginea inferioară a mandibulei;
c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte.
98.In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se evită
flectarea capului pe torace şi a toracelui pe abdomen pentru că se poate produce:
a) şoc hemoragie;
b) accentuarea durerilor;
c) contuzia sau secţionarea măduvei spinării.
99.Un accidentat cu stop cardiorespirator prezintă:
a) respiraţie superficială, puls filiform, hipotensiune arterială conştientă pierdută;
b) respiraţie profundă, puls tahicardie, stare de inconştienţă;
c) respiraţie oprită, puls absent, stare de inconştienţă, paloare midriază, relaxare
sfincteriană.
100.In resuscitarea respiratorie prima manevră este:
a) administrarea oxigenului;
b) asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii;
c) insuflaţia aerului gură la gură.
206
101.Care este timpul limită de acţiune in reanimarea cardio-respiratorie?
a) 3- 4 minute;
b) 8-10 minute;
c) 20 minute.
102.Pentru respiraţia gură la gură sau gură la nas, accidentatul se va afla in următoarea poziţie:
a) decubit lateral drept;
b) in orice poziţie;
c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in hiperextensie.
103.In edemul pulmonar acut pacientul se aşează in:
a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat restul corpului;
b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul corpului;
c) poziţie şezand, cu picioarele atarnand la marginea patului.
104.Pentru intervenţiile de urgenţă in edemul pulmonar acut asistenta medicală pregăteşte:
a) instrumente pentru sangerare şi oxigenoterapie;
b) medicaţie tonică cardiacă;
c) trusa pentru traheostomie.
105.In starea de şoc indiferent de cauza sa se produce:
a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor metabolice la nivelul ţesuturilor;
b) tulburări renale;
c) tulburări respiratorii.
106.Starea de colaps vascular se recunoaşte după următoarele manifestări de dependenţă:
a) pacient inert, somnolent, cu tegumente palide şi reci, hipotensiune, puls filiform;
b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;
c) pacient somnolent, transpirat.
107.Criza de angină pectorală durează in general sub:
a) 5 min.;
b) 15 min.;
c) 30 min.
108.Durerea coronariană ce survine la efort, emoţii, frig, are o durată intre 3-15 min. şi care
cedează la nitroglicerină este caracteristică in:
a) angina pectorală;
b) infarct miocardic acut;
c) stenoză mitrală.
109.Unul din semnele pneumotoraxului este:
a) spută cu sange;
b) durere toracică surdă;
c) absenţa mişcărilor toracice in timpul respiraţiei.
110.Pacientul inconştient, comatos, poate fi transportat in poziţie:
a) decubit dorsal tară pernă;
b) decubit lateral sau semi-ventral;
c) Trendelenburg.
111.In care poziţie trebuie transportat un comatos cerebral:
a) poziţia decubit dorsal;
b) poziţia decubit ventral;
c) poziţia semişezandă;
d) poziţia decubit lateral (de siguranţă).
112.Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană:

a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
207
b) hemiplegie, afazie;
c) agitaţie psiho-motorie, sete de aer.
113.Existenţa hemiplegiei in cadrul comelor semnifică:
a) o leziune meningeană;
b) o leziune cerebrală;
c) o leziune medulară.
114.Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este:
a) redoarea de ceafă;
b) hemiplegia;
c) hipertensiunea arterială.
115.Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini vii auriculari este:
a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură cu seringa Guyon;
b) extracţia corpului cu pensa;
c) spălătură cu seringa Guyon - apă distilată.
116.Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini esofagieni este:
a) provocarea de vărsături pentru eliminarea corpului străin;
b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală;
c) extragerea sau impingerea corpului străin prin procedee oarbe.
BAREM DE CORECTARE CONDUITA ÎN URGENȚE MEDICO – CHIRURGICALE
INTREBARE CORECT
208
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 141
2. F idem 141
3. A idem 141
4. A idem 141
5. F idem 141
6. A idem 141
7. A idem 141
8. F idem 141
9. A idem 141
10. F idem 141
TESTUL II- ASOCIERI

INTREBARE CORECT
A
1. B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 137
2. C idem 137
3. E idem 137
4. A idem 137
5. D idem 137
B
1. C Urgente medico-chirurgicale – Sinteze, Lucretia Titirca, 32
Editura Medicala, 1999
2. A idem 42,43
3. B idem 37
4. D idem 25
5. E idem 79,81
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERNA
1. c Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, Editura 54
Romprint, Brasov, 2003
2. c idem 42
3. b idem 42
4. b idem 44
5. b idem 42
6. b idem 42
7. b idem 42
8. b idem 41
9. a idem 41
10. b idem 41
11. a idem 41
12. c idem 38
13. c idem 38
14. a idem 37
15. b idem 39
16. b idem 36
17. b,c idem 36
CHIRURGIE
18 b,d Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli postliceale, S. 460
Daschievici, M. Mihailescu, Editura Medicala, 2007
19 a,c idem 460
20 d idem 461
209
21 a idem 461
22 b,d idem 461
23 c idem 461
24 a,c,d,e idem 463
25 b,c,d idem 465
26 a,c,d idem 465
27 b,d idem 466
28 a,c,d idem 466
29 c,d idem 467
30 a,b idem 467
31 c,d idem 467
32 a,c,d idem 351
33 b,c idem 351
34 b,d idem 351
35 b idem 348
36 b,d idem 351
37 b,c idem 415
38 a,d idem 415
39 a,c,d idem 415
40 b,d idem 416
41 b,c idem 416
42 b,c,e idem 418
43 a,c,d idem 418
44 a,c,d idem 419
45 a,d idem 421
46 b,d idem 421
47 a,c,d idem 422
NURSING
48 a,b 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria
132
49 a,c idem 132
50 c idem 132
51 b,c idem 132
52 a,b idem 133
53 c idem 133
54 a,b idem 133
55 b idem 133
56 c idem 133
57 a,c idem 134
58 c idem 134
59 a,b idem 134
60 b idem 134
61 b,c idem 135
62 c idem 135
63 c idem 135
64 b idem 136
65 c idem 136
66 a,c idem 136
67 b,c idem 136
68 c idem 136
69 a,c,d,e idem 137
70 a,b idem 137
71 a,b idem 137
72 b,c idem 137
73 a,b idem 138
74 b,c,d idem 138
210
75 a,b,c idem 138
76 a,b idem 138
77 b idem 139
78 a,b,c idem 139
79 c idem 139
80 b idem 139
81 c idem 139
82 a,b,c idem 139
83 a,c idem 140
84 b idem 140
85 c 1555 teste de evaluare continua in nursing – coordonator Mioara209
86 c idem 209
87 a,b,c idem 209
88 b idem 209
89 b idem 210
90 a idem 210
91 a idem 210
92 c idem 210
93 b,c idem 211
94 a,b,c idem 211
95 a idem 211
96 c idem 211
97 a idem 211
98 c idem 212
99 c idem 213
100 b idem 213
101 a idem 213
102 c idem 213
103 c idem 214
104 a,b idem 214
105 a,c idem 214
106 a idem 214
107 b idem 214
108 a idem 214
109 c idem 214
110 b idem 215
111 b,d idem 215
112 a idem 215
113 b idem 215
114 a idem 215
115 a idem 216
116 b idem 216
211
SUBIECTE TIP SINTEZĂ
1) CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN HEMOPTIZIE

2) PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA PARACENTEZĂ
3) PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE
4) PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE
5) PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPĂ TORACOCENTEZĂ
6) ÎNGRIJIRILE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE ÎN LĂUZIA IMEDIATĂ (definiţie,
semne, intervenţii)
7) AŞEZAŢI ÎN ORDINE PRIMELE ÎNGRIJIRI ACORDATE NOU-NĂSCUTULUI ÎN
SALA DE NAŞTERE
8) ÎNGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII
9) ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.G
10) PRECIZAȚI ACCIDENTELE/INCIDENTELE ÎN CAZUL TRANSFUZIEI DE SÂNGE ȘI
MĂSURILE CE SE POT LUA
11) CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A IMA
12) PRECIZATI SCOPUL ,TEHNICA SI INTERPRETAREA PENTRU PROBELE DE
13) CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI – IMOBILIZAREA PROVIZORIE
14) PRECIZATI SEMNELE SI INGRIJIRILE SPECIFICE IN CRIZA MAJORA DE
EPILEPSIE
15) TESTAREA SENSIBILITATII ORGANISMULUI LA PENICILINA (pregatirea pacientului
si a materialelor, tehnica, interpretare)
16) CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN REALIZAREA HEMOSTAZEI PROVIZORII (metode,
puncte de electie, aplicarea garoului:reguli, materiale, complicatii)
17) ÎNGRIJIRILE ACORDATE PACIENŢILOR CU PLĂGI RECENTE PRIN TĂIERE DE
ASISTENTA MEDICALA (semne locale,examinarea plagii, masuri de prim ajutor,
tratament curativ al plagii)
18) PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA
19) INGRIJIRI MEDICALE POSTOPERATORII DUPA RAHIANESTEZIE
20) MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA ACUTA CU MONOXID DE CARBON
21) COMELE DIABETICE – SEMNE DE RECUNOASTERE, CONDUITA DE URGENTA
22) CONDUITA DE URGENT IN CRIZA DE ASTM BRONSIC
23) CONDUITA DE URGENTA IN HDS MASIVE
212
24) INDICAŢI MĂSURILE DE PREVENIRE A ESCARELOR DE DECUBIT.
25) PERFUZIA INTRAVENOASĂ (definiţie,scop,accidente şi măsuri de prevenire).
26) CONDUITA DE URGENTA IN SOC ANAFILACTIC
27) COLICA RENALA: SEMNE SPECIFICE SI CONDUITA DE URGENTA
28) PRIMUL AJUTOR ACORDAT ÎN CAZUL PLĂGILOR RECENTE PRIN TĂIERE
(definiţi noţiunea de plagă recentă; enumeraţi caracteristicile plăgilor prin tăiere; precizaţi
timpii de acordare a primului ajutor în serviciul de specialitate)
1. CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN HEMOPTIZIE
BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corectă, logică si se utilizează terminologia medicală – 5

puncte.
2. Enumeră intervenţiile autonome şi delegate ale asistentei medicale:
 Repaus absolut, se asigură poziţia semisazând – 2 puncte (pag. 29);
 Cameră bine aerisită – 1 punct(pag. 29);
 Repaus vocal absolut, comunicare prin semne – 1 punct(pag. 29);
 Hidratare – prin administrare de lichide reci – 0,5 puncte(pag. 29);
 înghiţituri mici, repetate – 0,5 puncte(pag. 29);
 Respiraţie pe nas, lentă, profundă – 1 punct(pag. 29);
 Pentru obţinerea vasoconstricţiei, se aplică pungă cu gheaţă pe regiunea sternală (sau alt
loc presupus sangerând) – 1 punct(pag. 29);
 Se masoară funcţiile vitale (TA, P, T, R) cu un minim de traumatizare a pacientului – 2
puncte(pag. 29);
 Combaterea tusei, fără indicaţia medicului (antitusive, diverse forme de prezentare –
tablete, picături) – 2 puncte(pag. 29);
 Medicaţie hemostatică ( exemple, cale de administrare) şi soluţii hipertone (exemple, cale
de administrare) – 2 puncte(pag. 29);
 Igiena pacientului şi transportul la spital sub stricta supraveghere – 2 puncte(pag. 29).
Bibliografie: L. Titircă – Urgenţe medico-chirurgicale, sinteze pentru cadre medii, Editura Viaţa
Medicală Românească, Ediţia 2008.
213
2. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA PARACENTEZĂ
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corectă, logică si se utilizează terminologia medicală – 5

puncte.
2. Pregătirea psihică:
 Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în timpul
puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 1 punct (pag. 54)
 Asigurarea securităţii şi intimităţii – 1 punct (pag. 54)
3. Pregătirea fizică:
 Se invită să urineze (dacă este cazul, se va face sondaj vezical) – 1 punct (pag. 54)
 Se dezbracă regiunea abdominală – 0,5 puncte (pag. 54)
 Se cântareşte pacientul – 0,5 puncte
 Se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal în pat, peste cearceaful împăturit în lung,
cu flancul stâng la marginea patului şi trunchiul uşor ridicat – 3 puncte (pag. 54)
 Masurarea circumferinţei abdominale – 1 punct (pag. 54)
4. Îngrijirea pacientului după puncţie:
 Se aşează comod în pat, astfel ca locul puncţiei să fie cât mai sus pentru a evita presiunea
asupra orificiului şi scurgerea lichidului în continuare – 1 punct (pag. 54)
 Se aplică pansament steril – 1 punct
 Se asigură o temperatură optimă în încăpere şi linişte – 1 punct (pag. 54)
 După 6 ore se îndepărtează cearceaful strâns în jurul abdomenului – 1 punct (pag. 54)
 Se măsoară circumferinţa abdominală (sau se cantareste )şi se notează – 1 punct (pag. 54)
 Se suplineşte pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale – 1 punct (pag. 54)
 Se monitorizează pulsul, tensiunea arterială, se notează valorile înregistrate în primele 24
de ore – 1 punct (pag. 54)
 Se schimbă pansamentul, in condiţii de asepsie perfectă – 1 punct (pag. 54)
214
Bibliografie: L. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura
Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.
3. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala – 5

puncte.
2. Pregătire psihică :
 Anunţarea pacientului şi calmarea acestuia pentru a reduce anxietatea, solicitarea
consimţământului scris – 0,5 puncte (pag. 233)
 Explicarea necesităţii executării şi efectelor dezagreabile ale investigaţiei– 1 punct
(pag.233)
 Anunţarea pacientului să nu mănânce şi să nu fumeze în dimineaţa zilei de examinare şi
în seara precedentă investigaţiei – 1 punct (pag.233)
 Evacuarea stomacului prin spălătură gastrică cu apă călduţă, în seara zilei precedente,
dacă evacuarea e deficitară – 2 puncte (pag.233-234)
 Administrarea medicaţiei recomandate pentru sedarea pacientului sau pentru prevenirea
unor incidente - accidente – 1punct (pag.233)
4. Îngrijirea pacientului după tehnică:
 Supraveghere încă o jumătate de oră în camera unde a fost examinat – 1 punct (pag.234)
 Transportul pacientului la salon – 1 punct (pag.234)
 Supraveghere atentă timp de 2 ore după terminarea examinării (să nu manînce, să nu bea)
– 2 puncte (pag.234)
 Avertizarea pacientului căruia i s-a prelevat biopsie să nu consume alimente fierbinţi – 1
punct (pag. 234)
 Introducerea sondei gastrice şi eliminarea aerului şi mucozităţilor, la indicaţia medicului,
dacă pacientul nu reuşeşte să elimine mucusul şi aerul din stomac şi acuză dureri – 3
puncte (pag.234)
 Inhalaţii cu mentol, pentru evitarea senzaţiilor neplăcute din gât – 1 punct (pag. 234).
215
4. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE

puncte.
2. Pregătire psihică :
 Informarea pacientului, convingându-l asupra necesităţii examenului, asupra riscului pe
care şi-l asumă refuzându-l şi asupra faptului că, deşi neplăcut, examenul nu e dureros în
sine, iar incidentele sau accidentele survin foarte rar, solicitarea consimţământului scris -
1 punct (pag. 227-228)
 Creearea unui climat de siguranţă pentru a asigura cooperarea lui în toate momentele
examinării, punându-l în legătură cu alţi pacienţi cărora li s-a efectuat această examinare
– 1 punct (pag.228)
 Anunţarea pacientului să nu mănânce în dimineaţa zilei de examinare – 1 punct (pag.228)
 Testare la xilină 2%, în ziua premergătoare examinării, pentru a depista o alergie la acest
anestezic – 1 punct (pag 228)
 La indicaţia medicului, pacientul va fi sedat atât în seara premergătoare explorării, cât şi
în dimineaţa zilei respective – 1 puncte (pag.228)
 Pentru anestezie, se aşează pacientul pe un scaun, în mâna dreaptă va ţine o tăviţa renală
sau o scuipătoare, iar cu mâna stângă, după ce îşi deschide larg gura, îşi scoate limba, şi-o
imobilizează cu două degete deasupra şi policele dedesupt - 2 puncte (pag.228)
 Într-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu xilină 2%, îi anesteziază limba,
orofaringele şi hipofaringele, urmând să anestezieze arborele traheobronşic, instilând,
picătură cu picătură, anestezicul uşor încălzit, cu ajutorul unei seringi laringiene – 2
puncte (pag.228)
 Conducerea pacientului la sala de bronhoscopie – 1 punct (pag.228)
4. Îngrijirea pacientului după bronhoscopie:
 Transportul pacientului la salon – 1 punct (pag.229)
 Pacientul nu va mănca o oră – 1 punct (pag.229)
 Supravegherea parametrilor vitali (puls, TA, etc) – 1 punct (pag.229)
 Anunţarea medicului dacă survin modificări ale parametrilor vitali – 1 punct (pag.229)
216
 Asistenta va avea pregătită medicaţie hemostatică, pe care o va administra în cazul unei
hemoptizii, chiar înainte de a anunţa medicul (adrenostazin, E.A.C., venostat) - 1 punct
(pag.229)

5.PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPĂ TORACOCENTEZĂ
1. Are scris lizibil, exprimare corectă, logică, utilizează terminologia medicală – 5 puncte.
2. Pregărirea psihică:
 Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în timpul
puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 2 puncte (pag. 50)
 Încurajarea pacientului, asigurarea confortului – 1 punct (pag. 42)
3. Pregătire fizică:
 Administrare de atropină (1 fiolă) cu 30 de minute înaintea puncţiei, pentru a preveni
accidentele – 1 punct (pag. 50)
 Precizarea rolului atropinei (scade excitabilitatea generală şi a nervului pneumogastric) –
1 punct (pag. 50)
4. Precizarea poziţiei pacientului:
 Şezând la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un
scăunel, cu mâna de partea bolnavă ridicată peste cap pâna la urechea opusă sau cu
trunchiul uşor aplecat în faţă, cu antebraţele flectate pe braţe, cu mâinile la ceafă, coatele
înainte – 3 puncte (pag.50)
 Pacienţii cu stare buna se aşează călare pe un scaun cu spătar, antebraţele fiind sprijinite
pe spătarul scaunului - 2 puncte (pag. 50)
 Pacienţii în stare gravă se aşează în decubit lateral, pe partea sănătoasa, la marginea
patului – 2 puncte (pag. 52)
5. Îngrijirea pacientului după puncţie:
 Repaus la pat pe o perioadă prescrisă de medic – 1 punct (pag. 52)
 Supraveghere (puls, tensiune arterială, respiraţie, culoarea tegumentelor, periodic) – 1
punct (pag. 52)
 Informarea imediată a medicului în cazul apariţiei cianozei, dispneei, tahicardiei,
secreţiilor bronşice – 1 punct (pag. 52)
217
6. ÎNGRIJIRILE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE ÎN LĂUZIA IMEDIATĂ

(definiţie, semne, intervenţii)
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Scrisul este lizibil , exprimarea corectă , logică si se utilizează termeni medicali – 5 puncte
2. Defineşte lăuzia imediată - 1 punct
 lăuzia imediată = lăuza în primele 2 ore după naştere când se consolidează hemostaza
3. Urmăreşte semnele specifice lăuzei în lăuzia imediată – 5 puncte
(enumerarea a 5 semne din 7):
 oboseală;
 tendinţă la somn;
 puls rar, bradicardic;
 uneori frison;
 uter dur , contractat;
 glob de siguranţă la nivelul ombilicului;
 sângerare moderată.
4. Precizează intervenţiile asistentei medicale :
 masaj uterin , transabdominal – 1 punct , pentru favorizarea retracţiei uterine – 1punct şi
formarea globului de siguranţă – 1 punct
 supraveghează faciesul şi comportamentul lăuzei – 1 punct
 antrenează lăuza în discuţii pentru a nu adormi – 1 punct
 administrează ceai , limonadă – 1 punct
 controlează funcţiile vitale – 1 punct
 depistează semnele şocului hipovolemic – 1 punct
 transportă lăuza la salon – 1 punct
Total: 20 puncte
218
BIBLIOGRAFIE: L. Titircă - Îngrijiri speciale acordate paicenţilor de către asistenţii medicali,
Manual pentru colegiile şi şcolile postliceale sanitare, Editura Viaţa Medicală Românească- 2008
7. AŞEZAŢI ÎN ORDINE PRIMELE ÎNGRIJIRI ACORDATE NOU-NĂSCUTULUI ÎN

SALA DE NAŞTERE
1. Scrisul este lizibil , exprimare corectă , logică şi se utilizează termeni medicali -5 puncte
2. Dezobstruarea căilor respiratorii, prin aspirarea secreţiilor din nas şi gură cu o sondă Nelaton
de dimensiune mică - 1 punct
3. Aprecierea stării fătului la naştere 1 punct - (pentru identificarea a 4 din cei 5 parametrii ai
scorului Apgar - 2 puncte) :
 respiraţia;
 ritmul cardiac;
 tonicitatea musculară;
 reflexul de iritaţie;
 coloraţia tegumentelor.
4. Pensarea şi secţionarea cordonului ombilical-se aplică 2 pense hemostatice una la 10-15 cm
de la inserţia abdominală a ombilicului, iar a doua înspre vulva parturientei – 0,5 puncte şi se
secţionează între cele 2 pense- 0,5 puncte
5. Ligaturarea cordonului ombilical cu clamp ombilical- 1 punct
6. Pansarea cordonului ombilical cu comprese sterile de tifon- 0,5 puncte , stropite cu alcool de
70 grade- 0,5 puncte
7. Stabilirea identităţii nou-născutului prin fixarea unei brăţări sau colier- 1 punct
8. Examinarea sumară a nou-născutului - se stabileşte sexul - 0,5 puncte şi se cercetează
integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformaţii vizibile-0,5 puncte
9. Prevenirea oftalmiei gonococice- se face instilând în fundul de sac conjunctival picături de
soluţie proaspătă de nitrat de Ag 1%-1 punct
10. Determinarea datelor antropometrice- se măsoară nou-născutul -0,5 puncte şi se cântăreşte-
0,5 puncte
11. Ingrijirea tegumentelor- se usucă tegumentele prin tamponare cu un scutec steril, încălzit; -
0,5 puncte , se îndepărtează surplusul de vernix caseosa-0,5 puncte
12. Infăşarea cu scutece sterile – 1 punct
13. Transportul de la sala de naşteri în salonul de nou-născuţi - se face cu blândeţe în condiţii de
protecţie termică. - 1 punct
14. Pentru aşezarea în ordine a primelor îngrijiri acordate nou-născutului se acorda :- 1 punct
Total: 20 puncte
219
Bibliografie: Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor – Manual pentru licee sanitare-
Coordonator Georgeta Aurelia Baltă- Editura Didactică şi Pedagocică Bucureşti –Ediţia 1988.
8. ÎNGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII
1. Scrisul este lizibil , exprimare corectă , logică si se utilizează termeni medicali - 5 puncte
2. Asigurarea unei perfecte linişti ambientale - prin îndepărtarea persoanelor străine liniştirea
aparţinătorilor – 1 punct
3. Împiedicarea autotraumatizării – poziţie culcată departe de surse de foc, de obiecte tari sau
tăioase, va fi supravegheat să nu cadă din pat , introducerea unui rulou între arcadele dentare la
copilul cu dinţi - 2 puncte
4. Desfacerea gulerului şi înlăturarea îmbrăcăminţii în exces - 1 punct
5. Menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii , copilul fiind aşezat în poziţie de securitate :
decubit lateral, semipronaţie , evitând căderea limbii în hipofaringe - 1 punct
6. Aspirarea secreţiilor ( 0,5 puncte) prin intermediul unei sonde din material plastic introdusă în
orofaringe( 0,5 puncte) -1 punct
7. Administrarea medicaţiei anticonvulsivante: diazepam IV lent , diluat în apă distilată sau IM -
1 punct
8. În lipsa diazepamului se administrează IM fenobarbital –1 punct
9. Nu se asociază diazepam cu fenobarbital –1 punct
10. În caz de febră măsuri hipotermizante- supozitoare antitermice ( paracetamol,
aminofenazonă, aspirină) – un exemplu – 1 punct
11. Nu se recomandă împachetări reci, stropiri cu apă rece, producerea de excitaţii asupra
copilului - 1 punct
12. Transportul la spital este obligatoriu pentru precizarea diagnosticului şi tratamentul
etiologic - 1 punct
13. După terminarea accesului convulsivant asistenta se va îngriji de toaleta parţială şi va
asigura lenjerie curată-1 punct
14. În tot timpul transportului asistenta medicală va supraveghea respiraţia , coloraţia
tegumentelor, starea de conştienţă, semne neurologice asociate, T.A , puls - 2 puncte
( enumerarea a 4 semne din 6)
Total: 20 puncte
Bibliografie: Urgenţe Medico- Chirurgicale – Sinteze pentru asistenţii medicali – Lucreţia Titircă
–Editura Medicală Bucureşti , 2012
220
9. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.G
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncte
2. Pregatirea pacientului pentru E.K.G de repaus consta in:
 pregatirea psihica pentru a inlatura factorii emotionali (1p);
 transportul pacientului in sala de E.K.G. se face de preferinta cu caruciorul cu 10-15
minute inaintea examinarii .Pozitia in timpul examinarii va fi decubit dorsal (1 p);
 asigurarea temperaturii camerei in jur de 200 C pentru ca frigul poate produce contractii
musculare ,iar temperatura excesiva transpiratii care pot modifica conductibilitatea
pielii falsificand inregistrarea (1p);
 in zonele unde urmeaza sa fie montati electrozii , se aplica gel sau solutie salina pentru
asigurarea conductibilitatii electricitatii (1p);
 montarea electrozilor se face pe partile moi, de preferinta in regiunile fara pilozitati (1p);
3. Electrozii de la nivelul membrelor se aplica astfel:
 rosu la mana dreapta (0,5 p);
 galben la mana stanga (0,5p);
 negru la piciorul drept (0,5 p);
 verde la piciorul stang (0,5 p);
4. Electrozii de la nivelul peretului toracic se aplica astfel:
 v1 (rosu) pe marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
 v2 (galben) pe marginea stanga a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
 v3 (verde) la mijlocul liniei care uneste v2 cu v4 (1 p);
 v4 (maro) in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara (1 p) ;
 v5 (negru) pe orizontala care porneste de la v4 pana la intersectia cu linia axilara
anterioara (1 p);
 v6 (mov) la intersectia orizontalei dusa din v4 si linia axilara medie stanga (1p).
5. Asistenta medicala va nota: numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea, greutatea,ora
si data efectuarii precum si medicatia cardiaca daca este cazul. (2p).
Bibliografie Manual de ingrijiri pe aparate vol 1 Crin Marcean

Pag 138-139
221
10. PRECIZAȚI ACCIDENTELE/INCIDENTELE ÎN CAZUL TRANSFUZIEI DE
SÂNGE ȘI MĂSURILE CE SE POT LUA
BAREM DE CORECTARE
Accidente si incidente
2. Incompatibilitatea de grup in sistemul OAB manifestata sub forma socului hemolitic (1 p) ;
3. Se intrerupe transfuzia la aparitia semnelor precoce (frison, tahicardie,dispnee, cianoza,stare
generala alterata,dureri lombare,retrosternale) (1p+1p 4 exemple din sapte ) (2p)
4. Transfuzarea unui sange alterat (1 p);
5. Infectat cu germeni virulenti care provoaca frisoane puternice la 1-2 ore dupa transfuzie se
incalzeste pacientul cu paturi, buiote si se administreaza bauturi calde,se incepe antibioterapie
masiva,dupa antibiograma sangelui infectat (2 p din care 1 p pt interventii);
6. Infectat cu virusul hepatitei epidemice , cu plasmodiul malariei,spirochete sau brucele -
manifestarile apar dupa trecerea perioadei respective de incubatie (1p+2 exemple din patru) (1
p);
7. Prezenta substantelor piretogene provoaca frison,cefalee,febra (1 p);
8. Embolie pulmonara cu cheaguri manifestata prin agitatie,cianoza,dureri toracice,tuse
chinuitoare,hemoptizie,febra cu aer , manifestata prin alterarea brusca a starii
generale ,ciaroza,dispnee,tensiunea arteriala scazuta,puls filiform,se iau masuri antisoc de catre
medicul anastezist- reanimator (3 p);
9. Hemoliza intravasculara cu blocaj renal,soc poate fi provocata de transfuzia sangelui
neincalzit ;posttransfuzional,acidoza metabolica,stop cardiac prin hipotermie (2 p);
10. Incidente (2p)(cel putin 3 din 5)
 infundarea aparatului cu cheag- se schimba aparatul;
 sangele poate contine cheaguri sau pelicule de fibrina ce se depun pe filtru-se schimba
flaconul si perfuzorul ;
 iesirea acului din vena;
 perforarea venei;
 coagularea sangelui venos refulat in ac- se schimba acul.
Bibliografie Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 183
222
11. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A IMA
BAREM CORECTARE
2. Interventiile asistentei medicale: - 3 puncte
 pozitionarea bolnavului in decubit dorsal – 1 punct
 interzicerea oricarei miscari – 1 punct
 psihoterapie – 1 punct
3. Sedarea durerii: 4 puncte
 morfina s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct
 mialgin s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct
 fortral i.v. sau i.m. – 1 punct
 daca durerea este de mai mica intensitate se incearca linistirea cu algocalmin,
fenobarbital, codeina – 1 punct
4. Urmarirea TA ( 1 punct )– valoarea normala se mentine prin linie venoasa cu perfuzii ( 1
punct ) cu un exemplu ( 1 punct ): 3 puncte
 glucoza 5%
 dextran
 marisang
 HHC
5. Urmarirea P ( 1 punct )– se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic ( 1 punct )–
2 puncte
6. Caile aeriene se mentin permeabile prin aspiratie – 1 punct
7. Oxigenoterapie – 1 punct
8. Transportul bolnavului – obligatoriu pe targa, insotit de medic si asistenta medicala, cu unitati
coronariene – 1 punct
TOTAL = 20 PUNCTE
Bibliografie
Urgente medico- chirurgicale sinteze – Lucretia Titirica pagina 44-45
223
12. PRECIZATI SCOPUL ,TEHNICA SI INTERPRETAREA PENTRU PROBELE DE
BAREM DE CORECTARE
2. Proba de compatibilitate-directa in vitro –Jenbreau
 Scop (1 p)
- deceleaza anticorpii din serul bolnavului, care ar putea distruge eritrocitele donatorului;
- pune in evidenta incompatibilitatea in sistemul OAB,prezenta de anticorpi imuni in
sistemul Rh (daca primitorul este Rho(D) negativ si are anticorpi anti- Rho (D),iar
donatorul Rh- pozitiv a fost gresit determinat de Rh- negativ).
 Executie (5p)
- recolteaza sange prin punctie venoasa in conditii de asepsie (1 p);
- pune o picatura din plasma primitorului pe o lama peste care adauga eritrocite de la
donator (1 p)
- respecta proportia de 1/10 intre hematii si ser (1 p);
- citeste rezultatul dupa 5 minute , la rece (1 p);
- adauga o picatura de papaina si introduce lama la termostat timp de 30 minute si citeste
rezultatul (1 p);
 Interpretare: (1 p)
- daca in picatura se produce aglutinarea, sangele primitorului nu este compatibil cu
sangele donatorului
- daca nu se produce aglutinare, sangele este compatibil si poate fi transfuzat.
3. Proba de compatibilitate in vivo biologica Oelecker
 Scop (1 p)
- verificarea obligatorie a modului cum reactioneaza primitorul fata de sangele introdus
prin transfuzie.
 Executie
- instaleaza aparatul de transfuzie in conditii de asepsie si lasa sa se scurga prin picurator
primii 20 ml de sange (1 p);
- regleaza ritmul de scurgere la 10-15 picaturi/minut,timp de 5 minute si supravegheaza
foarte atent pacientul timp de 5 minute (1 p);
- daca apar semnele incompatibilitatii de grup (senzatie de frig ,frison, cefalee dureri
lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei) intrerupe transfuzia si anunta medicul (2p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, introduce din nou 20ml sange in ritm
mai rapid,dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut si supravegheaza pacientul
timp de 5 minute (2 p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, continua transfuzia in ritmul prescris(1 p).
Bibliografie
Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 177-
224
13. CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI – IMOBILIZAREA PROVIZORIE

puncte.
2. Scopul – 5 puncte (pag.349):
• Pune in repaus tesuturile traumatizate (impiedica miscarile active si pasive)- 1 punct;
• Mentine osul in axa corecta a membrului – 1 punct;
• Diminueaza durerea – 1punct;
• Evita complicatiile (sectionari de vase, nervi, perforarea tegumentelor si transformarea
fracturilor inchise in fracturi deschise- specifica doua complicatii) –2 puncte.
3. Principiile imobilizarii corecte si mijloace folosite – 10 puncte (pag.350);
• Axarea relativa a segmentului imobilizat – 2 punct;
• Imobilizarea sa cuprinda obligatoriu articulatiile de deasupra si dedesubtul focarului de
fractura – 2 punct;
• Imobilizarea se adapteaza reliefului anatomic al regiunii interesate – 1 punct;
• Imobilizarea sa fie simpla pentru a putea fi aplicata si de persoane mai putin instruite – 1
punct;
• Mijlocul de imobilizare sa nu ingreuneze circulatia sanguina (sa nu fie fie prea strans, prea
lejer)- 2 puncte;
• Mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie – 2 puncte
- specifice, un exemplu (atele Cramer, aparat gipsat circular, atela gipsata, atele din lemn, atele
din material plastic simplu sau gonflabil) – (1punct);
- improvizate, un exemplu (scandurele de lemn, rigle, placaj, bete, bastoane, umbrele, coada de
matura, schiuri, scoarta de copac) – (1 punct)
Total = 20 puncte.
Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali
225
14. PRECIZATI SEMNELE SI INGRIJIRILE SPECIFICE IN CRIZA MAJORA DE
EPILEPSIE
1. Elevul are scris lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala – 5
puncte.
2. Recunoasterea semnelor si simptomelor crizei majore
 Faza prodromala – poate aparea cu cateva ore sau cu cateva zile inaintea crizei, cu
urmatoarele manifestari: migrena, nevralgii, parestezii, stare de rau nedefinit, tulburari de
comportament (depresie, furie, irascibilitate, agresivitate sau din contra, euforie)- 1 punct
 Criza propriu-zisa, care cuprinde: (5 puncte )
- aura epileptica – semne care preced criza cu cateva zeci de secunde: mioclonii la nivelul
unui segment, clipitul pleoapelor, furnicaturi, arsuri, halucinatii vizuale, olfactive, auditive
(zgomote), anxietate. (0.5p) Aura avertizeaza pacientul despre iminenta unei crize,
permitandu-i acestuia sa ia pozitii protective (sa se aseze sau sa se culce pentru a nu cadea).
Aura nu apare insa intotdeauna. (0,5p)
- debutul este, in general, brutal cu paloare brusca, pierderea constientei si prabusirea
pacientului- 0,5p
- pierderea constientei- urmata imediat de:convulsie tonica (contractie bilaterala tonica a
tuturor muschilor; picioare intinse; bratele flectate; maxilarul inclestat; ochii se dau peste
cap; pupilele se dilata si devin fixe); oprirea respiratiei, cianoza (faza dureaza 15-20
secunde);1p
- convulsii clonice (dureaza 1-2 min); miscari violente ale membrelor, capului, muscarea
limbii, spuma abundenta la nivelul gurii, incontinenta de urina si fecale – 1p
- dupa faza clonica- individul pare ametit, confuz, dureri de cap, dureri musculare, respiratie
zgomotoasa, uneori criza este urmata de stare comatoasa sau de un somn profund, cu reflexe
abolite, midriaza.1p
 Dupa revenire – amnezia crizei este totata.0,5p
3. Interventiile asistentei in cursul crizei- 6 puncte
 nu lasa niciodata persoana singura si se aseaza in pozitie orizontala ( pe pat, podea) si se
intoarce corpul sau capul intr-o parte, pentru a ajuta pacientul sa respire
 se introduce intre dinti (arcadele dentare), pe partea laterala, un obiect moale (de cauciuc sau
orice material textil), o batista rulata. Nu se forteaza maxilarul.
 se desface cravata, gulerul, centura- pentru a nu fi impiedicata respiratia
 se indeparteaza obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea
 nu se imobilizeaza fortat pacientul pentru ca se pot produce fracturi din cauza contracturii
musculare, eventual se proteajeaza pacientul de accidentari prin ridicarea barele laterale ale
patului, etc
 se administreaza tratamentul recomandat de medic
4. Interventiile asistentei dupa criza - 3 puncte
 se verifica permeabilitatea cailor respiratorii
 se curata cavitatea bucala, se aspira secretiile (saliva, secretiile bronsice)
226
 se monitorizeaza functiile vitale si vegetative
 se verifica eventualele leziuni sau limba muscata
 in caz de hipotermie se aplica sticle de apa calda iar in caz de hipertermie se aplica
impachetari reci
 se asigura igiena corporala (dupa incontinenta)
 se ajuta pacientul sa se orienteze in timp si spatiu
Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali- pag 316
Total = 20 puncte.
15.TESTAREA SENSIBILITATII ORGANISMULUI LA PENICILINA (PREGATIREA

PACIENTULUI SI A MATERIALELOR, TEHNICA, INTERPRETARE)
227
puncte
2. Pregatirea psihica si fizica a pacientului- 2 puncte
- pregatirea psihica: se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe care le
va prezenta in timpul injectiei
- pregatirea fizica: se aseaza in pozitie confortabila
3. Pregatirea materialelor necesare efectuarii testarii- 2 puncte
- seringi sterile de 0,5 ml , gradate in sutimi de ml si ace sterile
- tampoane sterile si eter
- manusi de protectie
4. Pregatirea dilutiei necesare testarii – 6 puncte
Testarea sensibilitatii organismului la penicilina se face prin teste cutanate (test intradermic sau
prin scarificare) cu dilutii de 100 u/ml sau 1000 u/ml. 2p
Preparare dilutiei:
se dizolva un flacon de penicilina G cristalina de 1 000 000 u.i. in 10 ml SF.
Rezulta 100 000 u.i./ ml 1p
Se scoate 1 ml din acest flacon si se introduce intr-un flacon gol steril. Se adauga alti 9 ml SF.
Rezulta 10 000 u.i. / ml 1p
Se scoate 1 ml din al doilea flacon si se introduce intr-un al treilea flacon gol steril. Se adauga
alti 9 ml SF. Rezulta 1 000 u.i. / ml 1p
Din acest al treilea flacon se trag intr-o seringa sterila mica 0,2-0,4 ml (=200-400 u.i) care se
injecteaza intradermic 1p
5. Efectuarea injectiei intradermice – 3 puncte
- asistenta isi spala mainile si dezinfecteaza locul injectiei
- se intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi
- se prinde seringa in mana stanga (intre policele si mediul mainii drepte) si se patrunde cu bizoul
acului indreptat in sus in grosimea dermului
- se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului
- se observa, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii de portocala, avand un
diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm
- se retrage brusc acul, nu se tamponeaza locul injectiei
6. Supravegherea pacientului – 1 punct
- pacientul este informat sa nu se spele pe antebrat, sa nu comprime locul injectiei
- se citeste reactia
7. Interpretarea reactiei- 1 punct
Daca timp de o ora nu apare vreo reactie locala (eritem, papula) sau generala (prurit, urticarie,
edeme), se poate considera ca nu exista alergie la penicilina.
Bibliografie
C. Marcean- Ghid de farmacologie pentru asistenti medicali si asistenti de farmacie- pag 20
Total = 20 puncte
16.CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN REALIZAREA HEMOSTAZEI PROVIZORII

(METODE, PUNCTE DE ELECTIE, APLICAREA GAROULUI:REGULI,
MATERIALE, COMPLICATII)
228
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Enumeră corect cele trei metode ale hemostazei provizorii-3 pct. :
 compresiunea manuală în puncte de elecţie -1 pct.
 aplicarea de pansament compresiv direct pe plagă-1 pct.
 hemostaza prin compresiune circulară-aplicarea garoului-1 pct
3. Enumeră corect punctele de elecţie a hemostazei prin compresiune pe un plan osos a unui
vas-4 pct.(se acordă 4 pct. la recunoaşterea a 4 reguli din cele 8):
 pentru plagile din teritoriul arterei faciale se executa compresiunea la nivelul ramurii
inferioare a mandibulei, la aproximativ 1-2 cm de unghiul acesteia;
 pentru plagile din regiunea laterala a scalpului, se poate comprima artera temporala
superficiala, deasupra arcadei zigomatice omolaterale;
 artera carotida comuna se poate comprima pe marginea anterioara a muschiului
sternocleidomastoidian, aproximativ la jumatatea acestuia;
 artera subclaviculara se comprima in cazul hemoragiilor membrului superior – regiunea
proximala (umar, brat), prin apasarea acesteia in depresiunea subclaviculara, caz in care o
comprimam de prima coasta;
 artera humerala se comprima pe humerus la nivelul santului bicipital intern (intre
reliefurile muschilor biceps si tricpes brahial);
 arterele radiala si ulnara se comprima pe radius respectiv pe ulna la nivelul articulatiei
radiocarpiene, pe fata anterioara a antebratului in cazul hemoragiilor de la nivelul mainii;
 artera femurala se poate omprima la nivelul arcadei inghinale;
 artera poplitee se comprima la nivelul fosei omonime;
 in partea posterioara a maleolei mediale se poate comprima artera tibiala posterioara iar
artera pedioasa in primul spatiu intermetatarsian ;
4. Explică realizarea hemostazei prin aplicarea garoului.-4 pct.
 enumeră materialele necesare: garou,pansament steril(faşă sau sul),pix,hârtie pt. bileţelul
ataşat la garou-(se acordă 2 pct . la enumerarea a cel puţin 2 elemente) -2 pct
5. Cunoaşte regula de aplicare a garoului ,în funcţie de locul, modul de scurgere a sângelui şi
culoarea sângelui-2 pct. :
*In cazul hemoragiei arteriale (sângele ţâşneşte şi este roşu-aprins), garoul va fi pus deasupra
leziunii. -1pct
*în cazul hemoragiei venoase (sângele curge cu debit constant şi este roşu-închis), garoul se
pune sub leziune. -1 pct.
6. Cunoaşte regulile de menţinere şi întreţinere a garoului pe timpul transportului spre spital-2
pct.
 timpul total cât poate fi menţinut garoul este de 2 ore, cu condiţia ca intermitent, la 15-30
de minute, acesta să fie ridicat câteva minute, pentru a permite vascularizaţia ţesuturilor
situate sub garou. In timpul cât garoul este ridicat se va face compresiune digitală, pentru a
preveni pierderea de sânge.-1 pct
 după aplicarea garoului, se va ataşa de acesta un bilet pe care se va nota ora/minutul
aplicării şi bolnavul va fi dus imediat la spital.-1pct
229
7. Enumera complicaţii post aplicare a garoului-2 pct. (se acordă punctajul la enumerarea a cel
puţin 2 din cele 3 enunţuri).
 compresiunea asupra nervilor
 gangrene membrului,prin lipsa circulaţiei sanguine
 dilatarea paralitică a vaselor sanguine-,,şocul de garou”
Total 20 puncte
BIBLIOGRAFIE
CHIRURGIE- SPECIALITĂŢI CHIRURGICALE
- Editura Medicală, Bucureşti 2005
- Redactor de carte dr. SILVIAN DAŞCHIEVICI
-pag.240-245
17.ÎNGRIJIRILE ACORDATE PACIENŢILOR CU PLĂGI RECENTE PRIN TĂIERE

DE ASISTENTA MEDICALA (SEMNE LOCALE,EXAMINAREA PLAGII, MASURI DE
PRIM AJUTOR, TRATAMENT CURATIV AL PLAGII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
230
2. Exemplificarea semnelor locale,prezente la plăgile prin tăiere (se acordă punctajul la
enumerarea a cel puţin 3 din cele 5 semne locale) -3pct (lipsa de continuitate la nivelul
pielii,plaga prin tăiere are marginile regulate,sângerare,durere,impotenţă funcţională)
3. Examenul obiectiv al plăgii -1 pct
 cunoaşterea agentului traumatic-0,5 pct
 examinarea pacientului din punct de vedere al integrităţii organelor interne şi-al stării generale
-0,5 pct.
4. Acordarea primului ajutor ,la locul accidentului în caz de plagă prin tăiere-5 pct
 scoaterea pacientului din mediul traumatizant,evaluarea funcţiilor vitale,evaluarea stării
generale-3 pct.
 oprirea provizorie a hemoragiei-1 pct
 Aplicarea unui pansament protector-0,5 pct.
 Transportarea pacientului într-un serviciu de specialitate-0,5 pct.
5. Tratamentul curativ al plăgilor prin tăiere (se acordă punctajul maxim la enumerarea in
ordine corecta a cel puţin 5 din cele 9 intervenţii) - 5 pct
 Calmarea durerii-se administrează Algocalmin,Piafen
 Testarea la anestezice şi efectuarea anesteziei locale
 Efectuarea toaletei locale miniţioase,dezinfecţia tegumentelor din jurul plăgii:
- Raderea pilozităţilor pe o distanţă de cel puţin 10 cm de marginile plăgii
- Spălarea regiuneii cu apă oxigenată,degresarea tegumentului
- Badijonarea circulară din jurul plăgii,cu betadină
- Realizarea hemostazei definitive,ligaturarea vaselor lezate
- Sutura plăgiilor recente(până la 6h de la accident)
- Pansarea plăgii.
6. Administrarea vaccinului antitetanos (A.T.P.A) 0,5 ml subcutanat-1 pct
18.PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 puncte
2. Pregatirea consta in:
 se vor instala una sau mai multe linii venoase -1pct
 se vor urmari si masura TA, P, R, T, SpO2 - 2pct
231
 se va recolta sange (1pct) pentru HLG completa, glicemie, timpii Quick si Howell,
determinare grup sanguin, Rh, uree sanguina (1pct) -2pct
 se va administra medicatia recomandata de medic- 1pct
 se va monta sonda vezicala permanenta -1pct
 eventualele plagi prezente se vor pansa (1pct) si se vor proteja foarte atent (1pct) - 2pct
 se vor spala cu apa calda si sapun numai zonele cu risc -1pct

 se va rade regiunea supusa interventiei, cu atentie, pentru a nu produce excoriatii - 1pct
 se va badijona zona cu antiseptic -1pct
 daca este cazul , la indicatia medicului se monteaza sonda gastrica (1pct )si se goleste
continutul stomacal (1pct) , prin spalatura gastrica(1pct). - 3pct
19.INGRIJIRI MEDICALE POSTOPERATORII DUPA RAHIANESTEZIE
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Transpotul pacientului din sala de operatie se efectueaza in decubit dorsal.- 1pct
3. Bolnavul va fi asezat in pat in decubit dorsal cel putin 24h (1pct), fara perna (1pct). 2pct
4. Ingrijirea consta in :
 dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul perfuziei -1pct
232
 se vor supraveghea functiile vitale si vegetative (1pct); pulsul poate fi usor bradicardic (0,5pct),
TA poate fi usor scazuta (0,5pct) - 2pct
 se va urmari revenirea sensibilitatii in membrele inferioare (1pct), aceasta reapare treptat de la
radacina la extremitati (1pct)- 2pct
 se va supraveghea mictiunea (1pct) care poate sa apara spontan (0,5) sau prin sondaj vezical
(0,5pct).-2pct
 pentru a umidifica mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite. -1pct
 se va supraveghea pansamentul care trebuie sa ramana uscat, nu trebuie sa se imbibe de sange
sau serozitate -1pct
 daca apare cefaleea se combate prin aplicare de comprese reci pe zona frontala 1pct
 aparitia gretei, redorii cefei trebuie anuntate medicului -1pct
 pentru a asigura un somn de noapte linistit la indicatia medicului se poate administra un
hipnotic usor. - 1pct
20.MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA ACUTA CU MONOXID DE CARBON
BAREM DE CORECTARE
2. Aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor-1 punct
3. La nevoie se sparg geamurile- 1 punct
4. Scoterea imediata din mediul toxic- 1 punct
5. Asezarea victimei in decubit lateral- 1 punct
6. Degajarea cailor aeriene- 1 punct
233
7. Capul in hiperextensie- 1 punct
8. Respiratie artificiala daca este cazul- 1 punct
9. Oxigenul este antidotul intoxicatiei cu CO ( 1 punct )
10. Se administreaza imediat ( 1 punct ) prin orice mijloace (sonda nazala, masca faciala,
ochelari de oxigen, izoleta pentru copii ) ( 1 punct pentru precizarea a cel putin 2 mijloace )
11. Debitul este de 10-15 l/minut iar concentratia de 100% in primele 30 de minute
( 2 puncte )
12. Transport de urgenta la spital- 1 punct
13. Supravegherea starii pacientului, functiilor vitale pe timpul transportului- 1 punct
14. Continuarea masurilor de resuscitare pe timpul transportului daca este cazul - 1 punct
21.COMELE DIABETICE – SEMNE DE RECUNOASTERE, CONDUITA DE

URGENTA
BAREM DE CORECTARE
2. Interventii autonome si delegate ale asistentei medicale
 Coma diabetica – 8 puncte
 Recunoasterea semnelor de coma diabetica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- tegument uscat
234
- extremitati reci, de aspect violaceu
- pliu cutanat persistent
- uscaciunea limbii, a mucoaselor
- facies supt, nas ascutit
- hipotonia globilor oculari, infundati in orbite
- hipotensiune arteriala, colaps
 Administrarea de insulina 20 unitati i.v. ( la domiciliu ) ( 3 puncte )
 Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
 Coma hipoglicemica – 7 puncte
 Recunoasterea semnelor de coma hipoglicemica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- transpiratii profuse
- agitatie psihica
- contracturi musculare
– convulsii
- hiperflexia osteo-tendinoasa
- hipertonia globilor ocular
- semnul Babinski bilateral
 Administrarea de glucoza hipertonica, 20 -30 ml, 20 – 40% ( 2 puncte )
 Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
22.CONDUITA DE URGENT IN CRIZA DE ASTM BRONSIC
BAREM DE CORECTARE
2. Pozitie sezand ( 1 punct )
3. Pozitia cea mai comoda, sters de transpiratie ( 1 punct )
4. Anuntarea medicului imediat ( 1 punct )
5. Pana la venirea medicului se administreaza: ( 6 puncte )
 medicatie antispastica ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
 bronhidilatatoare ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
 simpatico – mimetice ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
235
6. Contraindicatii ale simpatico-mimeticelor: ( cel putin 2 contraindicatii ) ( 2 puncte )
 primul acces
 hipertensivi
 coronarieni
 hipertiroidieni
7. Oxigenoterapie ( 1 punct ) ( 3 puncte )
- mod de administrare, exemplu cale ( 1 punct )
- umidificat, debit 6-8 l/minut ( 1punct )
- administrarea la indicatia medicului HHC i.v. ( 1 punct )
23. CONDUITA DE URGENTA IN HDS MASIVE
BAREM DE CORECTARE
2. Interventiile autonome si delegate ale asistentului medical:
 repaus strict al pacientului ( 1 punct ), pozitia Trendelenburg ( 1 punct )si interzicerea
oricarui efort fizic ( 1 punct ) – 3 puncte
 asigurarea suportului psihic al pacientului si al apartinatorilor si educarea acestora privitor
la importanta respectarii repausului fizic atat la domiciliu cat si pe timpul transportului - 3
puncte
 colectarea sangelui eliminat de bolnav intr-un vas ( 1 punct ) si prezentarea medicului ( 1
punct ) - 2 puncte
236
 asigurarea igienei cavitatii bucale ( 1 punct ) fara deplasarea bolnavului prin orientarea
capului acestuia intr-o parte ( 1 punct ) - 2 puncte
 prevenirea socului ( 1 punct ) prin instituirea unei perfuzii ( 1 punct ) cu solutie de glucoza
5% sau ser fiziologic ( 1 punct ) - 3 puncte
 transportul de urgenta la spital ( 1 punct ) si internare obligatorie ( 1 punct ) - 2 puncte
24. INDICAŢI MĂSURILE DE PREVENIRE A ESCARELOR DE DECUBIT.
BAREM DE CORECTARE
2. Evitarea imobilizării pacientului prin: (5p)
 se schimbă poziţia la 2 sau 3 ore,la nevoie,mai des-1p
 se completează o foaie de supraveghere a escarelor -1p
 se notează orele de schimbare a poziţiei -1p,
 se notează aspectul tegumentelor-1p,
 se notează zonele de masaj-1p
3. Asigurarea confortului pacientului şi menţinerea în stare de igienă perfectă prin:(4p)
237
 se asigură confortul pacientului-1p
 se evită cutele lenjeriei de pat şi corp-1p
 se spală zilnic tegumentele cu apă şi săpun-1p
 se menţin tegumentele uscate-1p
4. Folosirea materialelor complementare,necesare pentru prevenirea escarelor:(2 p)
 saltele speciale-1p
 perne de diverse forme şi dimensiuni (pentru genunchi,călcâi) -1p
5. Alimentaţie şi hidratare (2 p)
 alimente bogate în proteine -1p
 hidratare cu 1.5 - 2 l /24h -1p
6. Favorizarea circulaţiei sangelui în zonele predispuse la escare-1p
7. Se efectuează masaj în zonele comprimate -1p
Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale-
Coordonator Lucrare Lucreţia Titircă-Editura Viaţa medicală Românească-pag-268-270
25.PERFUZIA INTRAVENOASĂ (DEFINIŢIE,SCOP,ACCIDENTE ŞI MĂSURI DE

PREVENIRE).
BAREM DE CORECTARE
2. Definiţia perfuziei intravenoasa: (2p)
 introducerea pe cale parenterală,picătură cu picătură a soluţiilor medicamentoase.
3. Scop: (5p)
 hidratarea şi mineralizarea organismului(1p)
 administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efect prelungit(1p)
 depurativ,diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici(1p)
 completarea proteinelor sau a altor componente sanguine(1p)
 alimentarea pe cale parenterală(1p)
238
4. Accidente: (4p)
 hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulmonar acut) (1p)
 embolie gazoasă prin pătrunderea aerului în sistemul circulator (1p)
 flebite,necroze prin revărsarea lichidului în ţesuturile perivenoase (1p)
 coagularea sângelui pe ac sau branulă (1p)
5. Măsuri de prevenire (4p)
 reducerea ritmului sau întreruperea perfuziei (1p)
 se previne prin înlăturarea aerului din perfuzor, înainte de adaptarea perfuzorului la acul
de puncţie (1p)
 supravegherea locului puncţiei în timpul perfuziei (1p)
 perfuzarea lichidului cu soluţie de heparină.(1p)
Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale -
Coordonator lucrare: Lucreţia Titircă-Editura Viaţa medicală Românească-pag-134-136
26.CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN ŞOC ANAFILACTIC
BAREM DE CORECTARE
2. Anunţarea medicului-1pct
3. Aşezarea pacientului în poziţie Trendelenburg- 1pct
4. Administrarea medicaţiei: (6pct)
 administrarea adrenalinei(1 pct) ;
-căile de administrare :im,iv,sc,local(1 pct daca se menţionează 2 căi)
-mentionarea diluţiei : 1/1000 în ser fiziologic(1 pct)
-menţionarea ritmului de administrare : lent, 1 ml/min(1 pct daca se mentionează ritm lent)
 administrarea corticoizilor : HHC, iv, lent(1pct);(- dacă se mentionează numai produsul ,fără
cale de administrare se notează cu 0.5 pct) ;
-cortizonul se administrează numai dupa administrarea adrenalinei(1 pct)
239
5. Reechilibrare volemica (2pct) :
 dacă se mentionează numai reechilibrarea volemică se acorda 1 pct
 daca se mentionează reechilibrare numai în caz de hipovolemie se adaugă 0.5 pct
 dacă sunt menţionate soluţiile de perfuzat Dextran 70 şi/sau ser glucozat(0.5 pct)
6. Oxigenoterapie (2pct ):
 daca se mentionează numai oxigenoterapie se acorda 1 pct,
 dacă sunt menţionate -debit 6-8 l/min(0.5pct) şi calea de administrare prin sondă nazală 0.5
pct
7. Administrarea bronhodilatatoarelor (2pct):
 în caz de bronhoconstricţie severă(1 pct)
 Miofilin, iv, lent sau bronhodilatatoare sub formă de aerosoli (Asmopent) (un exemplu ) (1
pct)
8. Bolnavul rămâne sub supraveghere 24 ore (1pct)
Bibliografie
Lucreţia Titircă -Urgenţe medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenţii medicali, Editura
Medicală, Bucureşti,2001, pag.270-271
27.COLICA RENALĂ: SEMNE SPECIFICE ŞI CONDUITA DE URGENŢĂ
BAREM DE CORECTARE
2. Recunoaşterea semnelor specifice : 6 pct
 durere (1 pct)
 caracteristicile durerii(intensitate,iradiere,localizare)(1pct)
 nelinişte, agitaţie, anxietate (1 pct)
 poziţie antalgică (1 pct)
 tenesme vezicale (1 pct)
 disurie, polakiurie (1 pct)
3. Enumerarea intervenţiilor autonome şi delegate aplicate în urgentă : 9 pct
 repaus la pat (1 pct)
 calmarea durerii (1 pct), dupa ce s-a exclus eventualitatea abdomenului acut(1 pct),prin :
240
- aplicaţii locale de caldură (1 pct),
- administrare de analgezice şi antispastice la indicaţia medicului(1 pct)
analgezice(Algocalmin) (1 pct) ;
- antispastice (Scobutil, Papaverina) (1 pct)
 indicarea căii de administrare şi un exemplu (1 pct)
 internare în spital în cazul colicilor rebele la tratament (1 pct)
Bibliografie
Lucretia Titircă -Urgenţe medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenţii medicali, Editura
Medicală, Bucureşti,2001, pag.115
241
28. PRIMUL AJUTOR ACORDAT ÎN CAZUL PLĂGILOR RECENTE PRIN TĂIERE
- DEFINIŢI NOŢIUNEA DE PLAGĂ RECENTĂ
- ENUMERAŢI CARACTERISTICILE PLĂGILOR PRIN TĂIERE
- PRECIZAŢI TIMPII DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR ÎN SERVICIUL DE
SPECIALITATE
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica, se utilizeaza termeni medicali. 5p
2. Defineste notiunea de plaga recenta. 1p
Plaga recenta este plaga care nu a depasit 6 h de la accident.
3. Enumera caracteristicile plagilor prin taiere 1p
Caracteristicile plagilor prin taiere:
- au margini regulate - 0,25p
- sunt limitate - 0,25p
- se vindeca repede - 0,25p
- cele operatorii sunt de obicei aseptice – 0,25p
4. Acordarea primului ajutor 11p
 Hemostaza - 1p
 Calmarea durerii - 1p
 Toaleta locala -9p
- indepartarea pilozitatii daca este cazul - 0,5p
- spalarea tegumentelor din jurul plagii (1p) cu apa si sapun ( 0,5p), apoi cu ser
fiziologic- 0,5p
- dezinfectia tegumentelor din jurul plagii –(1p), prin badijonare –( 0,5p), care incepe de
langa plaga si se indeparteaza de aceasta –( 0,5p), cu alcool – (0,25p) sau cu tinctura de
iod – (0,25p).
- curatarea plagii – (1p), cu rivanol 10/00 , cloramina 40/00 , apa oxigenata .
Pentru enumerarea solutiilor – 0,5p pentru fiecare solutie.enumerata
Pentru precizarea concentratiei fiecarei solutii – 0,5p.
Pentru precizarea rolului apei oxigenate – 1p.
 Aplicarea unui pansament protector 1p.
 Profilaxia tetanosului 1p.
Bibliografie
,,Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamnetale
Coordonator Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca – 2001, pag 270- 275.
SUBIECTE TIP PROBLEMATIZARE

242
Cazul 1
Pacient in varsta de 80 de ani cu greutatatea de 70 kg si hemiplegie dreapta este internat pe
sectia de neurologie. In interventiile zilnice se recomanda prevenirea escarelor de decubit.
a) Precizati care sunt zonele predispuse formarii escarelor pentru pozitia de decubit dorsal.
b) Indicati masurile de prevenire a escarelor.
Barem de corectare
a) Zonele predispuse escarelor in cazul decubitului dorsal sunt : occipitala, sacro-
coccigiana, calcaie, coate, omoplati. ( 2 puncte pentru fiecare zona . Total 10 puncte)
b) Masurile de prevenire a escarelor sunt : ( Total 10 puncte)
1.Evitarea imobilizării pacientului prin schimbarea pozitiei pacientului la 2-3 ore/ cu

notarea in foaia a orelor/ , aspectului tegumentelor,etc (3 p)
2. Asigurarea confortului pacientului şi menţinerea în stare de igienă perfectă prin
evitarea cutelor lenjeriei de pat şi corp, se spală zilnic tegumentele cu apă şi săpun, se
menţin tegumentele uscate:(2p)
3. Folosirea materialelor complementare,necesare pentru prevenirea escarelor : saltele
speciale, perne de diverse forme şi dimensiuni :(2p)
4. Alimentaţie şi hidratare corespunzatoare : alimente bogate în proteine -hidratare cu 1.5
- 2 l /24h -(2 p)
5. Favorizarea circulaţiei sangelui prin masaj, frictiuni în zonele predispuse la escare-(1p)
Se iau în considerare şi formulări similare enunţurilor din barem .
Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale-
Coordonator Lucrare Lucreţia Titircă-Editura Viaţa medicală Românească-pag-268-270
Cazul 2
243
Nou nascut la termen prezinta la nastere : greutate 3600 grame, inaltime 50 cm, puls = 135
pulsatii/min, tonus muscular prezent,initial tuseste apoi plange zgomotos, este usor cianotic,
prezinta secretii in caile respiratorii.
a) Precizati elementele care se apreciaza in cadrul scorului Apgar
b) Alocati punctajul pentru fiecare criteriu si calculate scorul Apgar pentru cazul dat
c) Precizati care este prima masura intreprinsa la nou nascutul specificat in caz.
Barem de corectare
a) Parametrii de apreciere ai scorului Apgar sunt : (Total 10 puncte)
 respiraţia;
 ritmul cardiac;
 tonicitatea musculară;
 reflexul de iritaţie;
 coloraţia tegumentelor
b) Calcularea scorului pentru cazul dat :(total = 5 puncte)
Respiraţia= 1p
ritmul cardiac=2
tonicitatea muscular=2
reflexul de iritaţie;=2
coloraţia tegumentelor=1 Total scor Apgar= 8
c) Prima interventie este dezobstruarea cailor respiratorii ( total 5 puncte)
Se iau in considerare si formulari similare enunturilor din barem .
Bibliografie: Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor – Manual pentru licee sanitare-

Coordonator Georgeta Aurelia Baltă- Editura Didactică şi Pedagocică Bucureşti –Ediţia 1988.
Cazul 3
244
Medicul recomanda pacientei IC in varsta de 30 de ani efectuarea unui exsudat faringian.
a) Enumerati materialele necesare pentru recoltarea exsudatului faringian;
b) Precizati pregatirea pacintei pentru exsudatul faringian.
Barem notare:
Pentru raspuns corect se acorda punctajul aferent, pentru raspuns incorect, gresit sau lipsa
acestuia se acorda 0 puncte.
a) materialele necesare pentru recoltarea exsudatului faringian:
1. Materiale de protectie (1punct): - masca de tifon (1punct) – 2 puncte

2. Materiale sterile (1punct):
- spatula linguala (1punct)
- eprubeta cu tampon faringian (1punct)
- eprubete medii de cultura (1punct)
- ser fiziologic sau glicerina 15% (1punct) 5 puncte
3. Materiale nesterile (1punct):
- tavita renala (1punct)
- stativ pentru eprubeta (1punct) 3 puncte
b) Pregatirea pacientei pentru exsudatul faringian
1.Recoltarea exsudatului faringian se face inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic

1punct
2. Pregatiea psihica a pacientei (1punct)

- anunt pacienta (1punct) si ii explic tehnica (1punct) 3 puncte
3. Pregatirea fizica (1punct)
- anunt pacienta sa nu manance in dimineata recoltarii (1punct), sa nu bea apa
(1punct)
- anunt pacienta sa nu-si instileze substante dezinfectante in nas (1punct), sa nu
faca gargara (1punct)
- asez pacienta pe scaun (1punct) 6 puncte
Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali - Lucretia Titirca pg 89-90
Cazul 4 .
245
Pacientul T.M în vârstă de 35 ani este internat pe Secţia Interne a Spitalului Judeţean de Urgenţă
Ploieşti. La indicaţia medicului asistenta medicală îi va recolta sânge pentru următoarele analize:
Hematocrit, VSH, uree, fibrinogen, ASLO.
Cerinţe:
a) Indicaţi din ce categorie de examene de laborator face parte fiecare analiză de mai sus – 10
puncte
b) Precizaţi pe ce tip de vacuumtainer va recolta asistenta medicală analizele recomandate
( culoare tub vacuumtainer şi conţinut ) – 10 puncte
Barem de corectare:
a)
1) Hematocrit - examen hematologic – 2 p
2) VSH – examen hematologic – 2 p
3) uree – examen biochimic – 2 p
4) fibrinogen – examen biochimic – 2 p
5) ASLO – examen serologic – 2 p
b)
1) violet – 1 p – cristale EDTA- 1p
2) negru – 1 p- citrat de Na 3,8% - 1p
3) roşu – se recoltează sînge simplu , nu conţine anticoagulant -2 p
4) bleu –1 p - citrat de Na – 1 p
5) roşu- se recoltează sînge simplu , nu conţine anticoagulant -2 p
Bibliografie :Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali . Ghid de nursing.

Lucreţia Titircă – Editura Viaţa Medicală Românească.
Cazul 5.
246
Pacientul S.A în vârstă de 41 ani este internat pe secţia Interne a Spitalului Judeţean de Urgenţă
Ploieşti cu diagnosticul de pneumonie interstiţială dreaptă. La internare asistenta medicală
măsoară şi notează următoarele funcţii vitale si vegetative:
P= 110 p/ min., TA = 100/ 50 mm Hg, R= 25 r/ min., T = 39,1 ° C, diureza =1300 ml
Se cere:
a) Specificaţí care sunt manifestările de dependenţă ale pacientului interpretând valorile notate de
asistenta medicală – 10 puncte
b) Enumeraţi minim 5 materialele necesare măsurării şi notării T °, ştiind că locul de elecţie
pentru măsurarea T°, a fost cavitatea axilară.- 10 puncte
Barem de corectare :
a)
P= 110 p/min - tahicardie – 2,5 p
TA= 100/ 50mm Hg – hipotensiune arterială- 2,5 p
R= 25 r/min – tahipnee – 2,5 p
T = 39,1 °C- febră ridicată -2,5 p
b)
Pentru enumerarea a cel puţin 5 materiale - 10 puncte
- termometru maximal -
- comprese uscate sterile –
- tăviţă renală-
- recipient cu soluţie de cloramină –
- pix de culoare albastră
-foaia de temperatura
Bibliografie : Lucreţia Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali-

Ghid de nursing – Editura Viaţa Medicală Românească
Cazul 6.
247
Pacient în vârstă de 48 ani,fumător (6-7ţigări/zi),se prezintă la Serviciul de Urgenţă al Spitalului
Judeţean Ploieşti cu wheezing,dispnee cu ortopnee,anxietate,transpiraţii profuze.Diagnosticul
stabilit este criză de astm bronşic.
Cerinţe:
a) Enumeraţi 5 nevoi fundamentale nesatisfăcute ţinând cont de manifestările de dependenţă
prezentate de pacient (5 p)
b) Precizaţi conduita de urgenţă ce se impune în acest caz( 15 p)
Barem de corectare:
a) Se acorda cate 1 punct pentru fiecare 5 din cele 6 nevoi enumerate
-Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie-
- Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură -
- Nevoia de a dormi si a se odihni-
- Nevoia de a fi îngrijit şi a- şi proteja tegumentele-
- Nevoia de a evita pericolele -
- Nevoia de a elimina
b)
Aşezarea pacientului în poziţie şezând -1p
Menţinerea în poziţie comodă,ştergerea de transpiraţie- 1p
Liniştirea pacientului -1p
Anunţarea imediată a medicului-1p
Administrarea medicaţiei:
•Medicaţie antispastică -1p; exemplu -papaverină-1p
•Bronhodilatatoare- 1p; exemplu- miofilin -1p
•Simpatico-mimetice -1p ;exemplu- 1p
•HHC- 1p
Oxigenoterapia- 1p
•Mod de administrare oxigen prin sondă nazală- 1p
•Umidificat- 1p
•Debit 6-8 l/min- 1p
Bibliografie : Ghid de nursing 1998 Editura Viaţa Medicală Românească- Lucreţia Titircă
Urgenţe medico- chirurgicale- sinteze pentru asistenţii medicali, Editura Medicală
Bucureşti, 2001
Cazul 7.
248
Pacienta S.M în vârstă de 38 ani este internată pe secţia nefrologie prezentând următoarele
manifestări de dependenţă : durere lombară dreaptă, nelinişte, agitaţie, anxietate , poziţie
antalgică, tenesme vezicale , disurie , polakiurie, nicturie, hematurie macroscopică.
În urma examenului clinic şi de laborator s-a stabilit diagnosticul medical de colică renală.
Cerinţe:
a) Enumeraţi minim 5 dintre principalele nevoi fundamentale nesatisfăcute ţinând cont de
manifestările de dependenţă prezentate de pacientă – 5 puncte
b) Indicaţi care din manifestările de dependenţă de mai sus sunt specifice tulburărilor de micţiune
şi care tulburărilor urinare calitative- 4 puncte
c) Precizaţi care sunt intervenţiile autonome şi delegate aplicate în urgenţă - 11 puncte
Barem de corectare
a)
- Nevoia de a elimina –
- Nevoia de respira şi a avea o bună circulaţie –
- Nevoia de a se mişca şi a-şi menţine o bună postură –
- Nevoia de a dormi şi a se odihni -
- Nevoia de a evita pericolele-
- Nevoia de a comunica
b)
Tulburări de micţiune - disurie- 1p
- polakiurie -1p
- nicturie- 1p
Tulburări urinare calitative- hematurie- 1p
c)
Repaus la pat – 1p
Liniştirea pacientei - 1p
Calmarea durerii – 1p , după ce s-a exclus eventualitatea abdomenului acut – 1p , prin:
- aplicaţii locale de căldură – 1p
- administrarea medicamentelor la indicaţia medicului – 1p
- administrare de analgezice – 1p , pentru un exemplu Algocalmin – 1p,
- administrare de antispastice -1p, pentru un exemplu Scobutil – 1p
- indicarea căii de administrare – IM- 1p
Bibliografie : Ghid de nursing 1998 Editura Viaţa Medicală Românească- Lucreţia Titircă
Urgenţe medico- chirurgicale- sinteze pentru asistenţii medicali, Editura Medicală
Bucureşti, 2001
Cazul 8 .
249
Doamna AB,de 26 ani contabilă,se prezintă la cabinetul medical individual în vederea
dispensarizării sarcinii.A fost diagnosticată cu sarcina in luna a-III-a de medicul specialist
obstetrician.La aceasta primă consultaţie prenatală s-au cules următoarele date:
APF:-menarha la 13 ani
-amenoree
-naşteri-0
-avorturi-0
APP:-bolile copilăriei,apendicectomie la 10 ani
AHC:-fără semnificaţie patologică
Pacienta este căsătorită,soţul nu are probleme de sănătate.Nu este fumătoare,consumă o cafea
pe zi.La examenul clinic se constată -TA:115/65 mmHg
-P:72 p / min ,bine bătut,ritmic
-G:58 kg
- inălţime :165 cm
Cerinţe:
a) Stabiliţi ritmul consultaţiilor prenatale pentru lunile III-IX ,considerând că sarcina are evoluţie
fiziologică
b) Menţionaţi la ce vârsta a sarcinii, gravida va percepe primele mişcări active fetale
c) Calculaţi greutatea corporală aproximativă a gravidei in luna a-IX-a de sarcină dacă nu vor
apărea probleme in evoluţia sarcinii.
Barem de corectare/notare 20 p
a) Ritmul consultaţiilor prenatale :
-lunile III-VII (săptămânile 12-28 ): 1consultatie / luna……………………………… ..….5p
- lunile VIII-IX (saptămânile 29-40 ): 2 consultatii/ luna……………………….…… 5p
b) Gravida va percepe primele mişcări active fetale la varsta de 4 ½ luni de sarcina)după
săptămâna a-20-a de sarcină)…………………………………………………….…5 p
c) Greutatea corporală aproximativă a gravidei in luna a-IX-a de sarcină este cuprinsă intre
68-70 kg………………..............................................................……5p
Bibliografie
Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali, sub redacţia Lucreţia
Titircă,Editura Viaţa Medicală Românească,2003,pg. 204-20
Cazul 9 .
250
Domnul AF în vârstă de 54 ani,este internat în secţia de neurologie cu următoarele manifestări de
dependenţă:
-tulburări de deglutiţie
-incontinenţă urinară
-hemiplegie dreaptă
-afazie
-anxietate,nu acceptă ajutorul celor din jur
Asistenta medicală administrează pacientulului pe cale parenterală, prin perfuzie
intravenoasă,la recomandarea medicului următoarele soluţii:
- 500 ml glucoză 5%,
-500 ml ser fiziologic,
-500 ml soluţie Ringer, pentru 24 de ore.
Cerinţe:
a) Indicaţi ce tip de fluide sunt acestea
b) Calculaţi doza de Insulină care se adiţionează în soluţia de glucoză pentru metabolizarea sa.
Motivaţi răspunsul
c) Stabiliţi ritmul de administrare a acestor soluţii medicamentoase
Barem de corectare/notare 20p

a) toate cele 3soluţii sunt soluţii izotone………………………………………….………. 5p
b) la 500 ml soluţie glucoză 5 % sunt necesare 5 u.i………………………………………..5p
Justificare :se adiţionează 1 unitate Insulină la 5 g glucoză;……………………………. 5p
c) ritmul de administrare: 60 picături/min….………..……………………………………5p
Bibliografie
- Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali, sub redacţia Lucreţia
Titircă,Editura Viaţa Medicală Românească,2003, pg.126
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale,
sub redacţia Lucreţia Titircă,Editura Viaţa Medicală Românească,2001, pg.133, pg 13
Cazul 10
251
Doamna MC de 57 ani este victima unui accident casnic prin flacără care s-a produs în timp ce
ardea nişte vreascuri în gradina casei. I-au luat foc hainele.Încercând să fugă ,se împiedică şi
cade la pămănt. Este văzută de către un vecin care anunţă salvarea.
Asistenta medicală după ambulantă constată existenţa unei victime căzută la pământ,cu hainele
care încă ard.După stingerea focului îi acordă primul ajutor şi o transportă la spital.După
examinarea victimei se constată prezenţa pe toata suprafata ambelor membre superioare a unor
flictene roşii cu conţinut tulbure, iar pe trunchiul anterior flictene cu conţinut gălbui, limpede.
Cerinţe:
a) Care sunt intervenţiile nepermise la locul accidentului?
b) Precizati gradul arsurilor pe fiecare suprafaţă arsă
c) Calculati suprafaţa totală arsă
d) Precizaţi dacă arsura prezintă sau nu risc de şoc.Justificaţi răspunsul.
Barem de corectare/notare
Se acorda 20 puncte astfel:
a) intervenţiile nepermise în cazul acestei arsuri:……………………………………….4p
-nu se stinge flacăra prin stropire cu apă -1p
-nu se stinge flacăra prin rostogolire pe pământ -1p
-nu se îndepărtează hainele decăt dacă manevra se face cu uşurinţă -1p
-nu se aplică unguente sau pulberi pe arsuri -1p
b) ambele membre superioare-arsură de gradul III………………………………………3p
trunchiul anterior- arsură de gradul II……………………………………………………3p
c) 9%+9%+18%=36%............................................................................................................4p
d) arsura prezintă risc de apariţie a stării de şoc……………………………..………….3p
-arsurile de gr II si III ,cu suprafata arsa mai mult de 15 % la adult prezinta risc risc de apariţie a
stării de şoc…………………………………………………………….….3p
Bibliografie:
Lucretia Titirca -Urgente medico- chirurgicale: sinteze pentru asistentii medicali,
Editura Medicala, Bucuresti,2001, pag. 375-376
252

Culegere AMG PH

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere AMG PH

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TESTE PENTRU EVALUAREA COMPETENȚELOR PROFESIONALE

CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

1. BAZELE ȘTIINȚEI NURSINGULUI

1) CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN HEMOPTIZIE

A. Asociați noțiunile din cele două coloane

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

35.Diagnosticul de îngrijire cuprinde:

BAREM CORECTARE - BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI

TESTUL I - ADEVĂRAT / FALS

MODULUL 14 : FIINȚA UMANA ȘI NURSING-UL

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

C. Asociati notiunile din cele doua coloane

3 Perfuzia C neformarea papulei caracteristice

5 Injectia i.d E lipodistrofie

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Spalatura gastrica A sonda Einhorn

4 Gastroscopie D seringa Guyon

C. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Sondajul traheo-bronşic A durere vie, paralizia nervului sciatic

D. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Administrarea medicamentelor A Dezinfectia si descongestionarea

4 Complicatiile unei injectii i.m. sunt D Este explorator si terapeutic

5 Scopul inhalarii medicamentelor cu E Efectul rapid al medicamentelor

47. Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul este să:

MODULUL 17- PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

21.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea infecţiilor nosocomiale cuprind:

30. Pentru manevrarea materialelor şi instrumentelor sterile se poate utiliza:

BAREM DE CORECTARE – PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 colir A. efect purgativ

11.Locurile de elecţie ale injecţiei intramusculare sunt:

21.Perfuzia are drept scop:

TESTUL I- ADEVARAT / FALS

NR.ÎNTREBARE RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ

25. a,b,c idem 43

26. a,c idem 73

27. a idem 144

28. c idem 144

29. b,c 147

31. a,b 1555 teste de evaluare continuă in nursing, 49

34. a,b idem 50

35. a,c idem 50

36. a,b idem 50

38. a,b,c idem 51

39. a,b,c,d idem 51

40. a,b,c,d idem 51

41. b,c idem 51

50. a,b idem 53

52. a Teste pentru asistenţii medicali 1114 intrebări,40

61. a,b idem 60

62. b,c 1030 teste pentru examene si concursuri 111

64. a,b idem 112

65. b,c idem 112

66. a,b idem 112

67. a,b idem 112

68. a,c idem 112

70. a,c idem 113

MODULUL 23- PNEUMOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

A. ASOCIAȚI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE

1 astmul bronsic A mucolitice

B. ASOCIAȚI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE