Puericultură, pediatrie și nursing specific

Puericultura se ocupă de copilul sănătos.

Pediatria se ocupă de copilul bolnav.

Nou născutul la termen, normoponderal, sănătos

Îngrijirea nou născutului

(puericultura neonatală)

Nou născut se numește copilul în primele 4 săptămâni de viață.

Greutatea nou născutului la termen, normoponderal, se situează între 3000-3500 g (mai mare la băieți
decât la fete). Între 3000-2500 g este nou născutul subponderal. Peste 4000 g este supraponderal (macrosomi
sau giganți).
Lungimea nou născutului este între 48-52 cm, cu o medie mai mare pentru băieți.
Perimetrul cranian este în medie de 34 cm, fiind cu 3 cm mai mare decât perimetrul toracic care
măsoară 31 cm.
Tegumentele au o culoare roșiatică în primele 2-3 zile de viață, până la apariția icterului fiziologic. La
craniu, suturile sunt închise, dar fontanela anterioară (bregmatică) este larg deschisă (4x4 cm), iar în unele
cazuri persistă și fontanela posterioară (lambdoidă) deschisă de 0,5-1 cm timp de aproximativ 1-2 luni.

Caractere fiziologice:
În primele ore după naștere, nou născutul prezintă pe suprafața pielii o substanță groasă numită Vernix
caseosa.
Ritmul cardiac este foarte rapid (tahicardie fiziologică), având o valoare de 120-140 b/min.
Respirația nou născutului este de circa 40 r/min.
În prima oră după naștere, copilul urinează. În primele 24 h, are primul scaun, numit meconiu, o masă
verzuie negricioasă semiconsistentă.
Reflexul de supt și de deglutiție există încă din primele ore după naștere, țipătul.
Musculatura membrelor este hipertonică.
Activitatea cordonului ombilical încetează la câteva minute după naștere, când și pulsațiile lui se opresc.
Toate funcțiile pe care acesta le-a îndeplinit în viața intrauterină, vor fi preluate de aparatele și organele nou
născutului.

Îngrijirea nou născutului la termen, normoponderal

sănătos, imediat după naștere

1. Dezobstruarea căilor aeriene superioare de mucozități, secreții, lichid amniotic: se face imediat după
apariția capului nou născutului cu ajutorul unei sonde Nelaton nr 10-12 cm, sterilă, al cărei capăt se introduce în
cavitatea bucală a nou născutului, apoi se aspiră conținutul din nas, gură și faringe.
2. Secționarea cordonului ombilical se face după ce nou născutul a fost complet expulzat și bătăile
cordonului ombilical au încetat. Se aplică 2 pense hemostatice Kocher, una la 10-15 cm de inserția abdominală,
iar a doua spre vulva parturientei (mama) și se secționează cordonul ombilical între cele 2 pense. Se face
ligatura cordonului ombilical la circa 3-4 cm deasupra inserției abdominale cu ață sterilă neresorbabilă în „dop
de șampanie”. Se aplică comprese sterile stropite cu alcool 70°C și se fixează cu fașă circulară fără leocoplast.
3. Stabilirea identității (brățări) cu același număr la copil și la mamă.
4. Examinarea sumară a nou născutului: stabilirea sexului, se cercetează integritatea organismului pentru
a depista eventualele malformații, care i se sesizează mamei.

1
 5. Aprecierea stării la naștere prin acordarea scorului APGAR, astfel:
- culoarea tegumentelor roz - 2 puncte; cianoză la extremități - 1 punct; cianoză generalizată sau paloare - 0
puncte
- respirația normală sau regulată - 2 puncte; respirații neregulae sau rare - 1 punct; absența respirației - 0 puncte
- tonicitatea musculară: mișcări ale membrelor - 2 puncte; mișcări limitate la extremitățile membrelor - 1 punct;
absența mișcărilor - 0 puncte
- reflexul de iritație la introducerea sondei de dezobstruare: țipăt, strănut - 2 puncte; simplă grimasă - 1 punct;
absența oricărei reacții - 0 puncte
- activitatea cardiacă: bătăi cardiace regulate peste 100 b/min - 2 puncte; bătăi neregulate sub 100 b/min
(bradicardie) - 1 punct; absența bătăilor cardiace - 0 puncte
După cum se poate constata, prin însumarea punctelor, rezultă scorul Apgar între 0-10 puncte. Normal
este între 8-10 puncte. Sub 8 puncte are semnificație patologică și trebuie repetat din 5 în 5 minute, fiind
acordate îngrijiri speciale nou născutului.
6. Profilaxia oftalmiei gonococie se mai numește și metoda Crede și se face prin instilare (picurare) de
nitrat de Ag 0,5-1% în fundurile de sac conjunctival (NU pe cornee), câte 1-2 picături la fiecare ochi.
7. Determinarea datelor antropometrice:
- nou născutul este cântărit și se măsoară talia cu pediometrul
- se măsoară circumferința capului, toracelui, abdomenului, cu banda metrică
8. Îngrijirea tegumentelor:
- se șterge de secreții, de lichidul amniotic
- se îndepărtează surplusul de grăsime (Vernix caseosa) cu un scutec steril călduț
- se înfășoară nou născutul în scutece sterile încălzite
9. Transportarea nou născutului pe secție se face în condiții de protecție termică și microbiană.

Incidențele fiziologice ale nou născutului

în perioada de adaptare

1. Involuția cordonului ombilical constă în mumificarea (uscarea) treptată a lanțului ligaturat, care până
la urmă se detașează și cade la 7-10 zile de la naștere. În această perioadă, lanțul va fi pansat cu comprese
sterile, înmuiate în alcool de 70°C.
2. Icterul fiziologic al nou născutului apare la 2-3 zile de la naștere și durează între 5 și 14 zile, maxim
21 zile. Spre deosebire de icterele patologice, urina și scaunul nu sunt modificate, nu apar tulburări digestive,
iar starea generală a nou născutului este bună. Icterul nu necesită tratament.
3. Scăderea fiziologică în greutate. Nou născutul scade în primele 5 zile până la 10% din greutatea de la
naștere. Din a 5-7 zi reîncepe să crească ajungând la greutatea inițială doar în a 8-a sau a 9-a zi de la naștere.
4. Criza genitală. Se constată apariția la fetițele nou născute a unei secreții vulvare, sero-sangvinolentă,
iar la băieți, tumefierea testiculelor, iar la ambele sexe, tumefierea glandelor mamare. Nu necesită tratament.
5. Descuamația fiziologică a nou născutului este o descuamație fină care are loc în prima săptămână
după naștere și nu are semnificație patologică.
6. Febra tranzitorie a nou născutului. Este o ascensiune termică de 1-3 zile, moderată, nu depășește 38°C
și datorită aportului scăzut de lichide, se mai numește și febra de sete din primele zile de viață. Se administrează
ceai cu lingurița, între 6-12 lingurițe între mese.
7. Îngrijirea ulterioară a nou născutului
În maternitate: saloanele de nou născut trebuie să aibă o temperatură de cel puțin 22°C, umiditate între
60-70% și luminozitate.
Zilnic se va efectua:
a) controlul temperaturii nou născutului: dimineața și seara cu notarea valorilor în graficul de la foaia de
observație a nou născutului

2
b) cântărirea se face obligatoriu în fiecare dimineață cu notarea valorilor în foaia de observație a nou născutului
c) schimbarea pansamentului ombilical cu noi comprese înmuiate în alcool de 70°C, controlându-se totodată
starea lanțului ombilical, asupra căruia nu se vor executa nici un fel de manevre (pentru a nu provoca
hemoragii)
d) consemnarea scaunelor și eventual a vărsăturilor (dacă există) în foaia de observație a nou născutului
e) spălarea tegumentelor murdărite de meconiu și urină
f) examen obiectiv cu notarea evoluției nou născutului, pentru prima baie completă, cu introducerea nou
născutului în apă, fără a introduce și capul, se face la 1-2 zile după detașarea cordonului ombilical
8. Profilaxia rahitismului prin administrare de vitamina D2, D3 = 200 000 unit/im
9. Vaccinarea BCG (vaccinarea TBC) se face în a 5-a sau a 7-a zi de la naștere prin inoculare
intradermică a 0,1 ml vaccin în regiunea postero-externă a brațului stâng în 1/3 medie. Vaccinarea se face la
nou născuții cu o greutate mai mare de 2,5 kg
10. Alimentația nou născutului se începe precoce la 3 ore după naștere cu administrare de ceai 5%
zaharat (ceai + 5% zahăr) cu lingurița, aproximativ 4-6 lingurițe, apoi la 6 ore se poate alimenta la sân.
Alimentația naturală: este alimentația în care se folosește exclusiv lapte matern: copilul (nou născutul)
va fi pus la sân din 3 în 3 ore, astfel încât să se realizeze 7 supturi (alăptări) pe zi (24h) la intervale regulate.
Orele vor fi în acest caz: 6-9-12-15-18-21-24. Există o pauză de noapte între orele 24 - 6 dimineața, necesară
atât pentru copil cât și pentru mamă. De la o alăptare la alta se va schimba sânul, astfel încât să fie solicitați
alternativ, altfel se poate face mastita.
Durata unui supt este progresivă de la o zi la alta:
- 1 zi: 3-4 minute
- 2 zi: între 4-6-8 minute
- 3 zi: 10-12 minute
- 4 zi: 15-20 minute.
Se va menține această alăptare de 15-20 minute până la 30 minute pe toată perioada alăptării naturale.
Necesarul de lapte al nou născutului este de 150-200 ml lapte matern/ kg corp/ 24 ore, repartizat în 7
mese, apoi scade o dată cu vârsta. Cifra este orientativă și utilizată când se folosește lapte matern mult și
colectat.

Observații:
- sugarul alimentat la sân și care se dezvoltă normal nu are nevoie de determinarea cantități de lapte primit
- sugarul, când nu se dezvoltă satisfăcător și nu este bolnav, se determină cantitatea de lapte primit, „proba
suptului” - la fiecare supt este cântărit înainte și după supt, îmbrăcat la fel, se face suma și se apreciază dacă
este suficient, în funcție de greutate și vârstă
- secreția lactată din primele zile de viață poartă denumirea de colostru
Avantajele alimentației naturale:
- este aliment specific, adaptat nevoilor de digestie și nutriție a sugarului
- principiile alimentare calorigene sunt într-un raport echilibrat (glucidele și lipidele)
- reprezintă un aliment „viu”, cu anticorpi și vitamine
- conținutul de cazeină (proteina din lapte) este moderat
- raportul calciu/ fosfor este fiziologic de 2:1, care doar în laptele matern este găsit
- este ușor de obținut, nu necesită prelucrare și este steril
- întărește legătura afectivă între copil și mamă, „inima și laptele mamei sunt de neînlocuit”
Reguli care trebuie respectate în alimentația naturală:
- mama își spală sânul cu apă și săpun, îl clătește și îl va usca
- va mulge câteva picături înainte de alimentare
- poziția mamei în timpul suptului este șezând pe un scaun, copilul fiind ținut pe brațe de partea sânului oferit,
cu capul mai ridicat și trunchiul sprijinit pe coapsa mamei, care va avea un scăunel sub picioare

3
- în situații excepționale, mama va sta culcată, alăptând cu sânul de partea căruia se află copilul (în timpul
nopții, pentru a nu strica somnul bebelușului)
- atenție: mama să nu adoarmă și să nu se întoarcă peste sugar, sufocându-l
- după supt, copilul va fi ținut în poziție verticală și bătut ușor pe spate până elimină aerul din stomac (până
eructează)

Obstacole din partea mamei

- mamelon ombilicat răsucit
- ragade (fisuri, cruste, leziuni)
- mastite, T.B.C.
- psihoză de lactație.

Obstacole din partea sugarului

- malformațiile gurii: buză de iepure, buză de lup
- obstrucții nazale
- cardiopatii congenitale (coarctație de aortă).

Contraindicațiile alăptării
Boli grave ale mamei:
- septicemie
- T.B.C., pneumonie lobară
- tumori maligne
- anemie
- mastită.
Reguli pe perioada alăptării:
- să nu fumeze, să nu bea alcool, să nu facă abuz de cafea
- să evite alimentele care dau miros, gust laptelui (ceapă, usturoi, castraveți acri, condimente iuți)
- să consulte medicul cu privire la medicamentele pe care le ia și care pot trece în lapte, pentru a nu intoxica
copilul.
Incidentele alăptării:
- vărsături
- diaree
- colici abdominale
- regurgitații.

Alimentația artificială

Este alimentația în primele 3-4 luni de viață care nu cuprinde deloc lapte matern, ci orice altfel de lapte.
Primul aliment utilizat în alimentația artificială a fost laptele de vacă.

Lapte matern Lapte de vacă

- Proteine - 1,2 g/dl, din care caseină cca 50% - Proteine - 3,4 g/dl, din care caseină cca 90%
- Lipide - 3,4 g/dl - Lipide - 3,4 g/dl
- Lactoză - 7g/dl - Lactoză - 4,8 g/dl
- Săruri minerale - 0,2 g/dl - Săruri minerale - 0,7 g/dl
- Calorii - 67 Kcal/dl - Calorii - 67 Kcal/dl
- Raport - 1:2:4 - Raport proteine:lipide:glucide - 1:1:1:4
- Raport calciu/fosfor - 2:1 - Raport calciu/fosfor - 1:2:1
Rezultă că laptele de vacă trebuie diluat și zaharat pentru a fi folosit în alimentația sugarului.

4
 Laptele de vacă se folosește astfel:
- în 1 lună - diluat 1/2 cu mucilagiu de orez 2%, zaharat 5%
- în luna 2-3 și 4 - diluat 2/3 cu mucilagiu de orez 2%, zaharat 5%
- în luna 5 - diluat 3/4 cu mucilagiu de orez 3%, zaharat 5% sau se poate da integral
- în luna 6 - lapte de vacă integral, zaharat 5%.
Cantitatea de lapte de vacă/24 ore (nediluată) să nu depășească 100ml/Kg corp/zi, maxim 700ml/24 ore,
indiferent de greutatea copilului, restul nevoilor de lichide se completează cu ceai 5%, 5% zahăr, mucilagiu de
orez 3% în apă fiartă și răcită.
Cantitatea de lapte de vacă, zahăr și lichide totale în raport cu greutatea sugarului se calculează astfel:
greutatea( îng .) greutatea( îng .)
: lapte vacă *
10 100
- 10g lapte matern face cât 100g lapte de vacă
- adăugăm 200ml (apă fiartă) + zahăr 5% = 250ml ceai. Formula este valabilă până la greutatea de 6-7Kg.
Numărul de mese, în alimentația cu lapte de vacă, este:
- 1 lună - 6-7 mese/zi
- luna 2-3-4 - 6 mese/zi
- în luna 5 - 5 mese/zi.
În loc de lapte de vacă se pot folosi preparate din lapte profesional. Se prepară diluat cu mucilagiu de
orez 2-3% cu 5% zahăr.
- în 1 lună se diluează cu 8%
- în luna 2-3 cu 10%
- în luna 4 integral cu 12-13%.
Preparate românești folosite de spital - Lactosan.
Preparate străine - Tatra, Eligo.
Preparatele industriale adaptate (umanizate) au compoziția cea mai apropiată a laptelui matern Similac
Humana 1, Humana 2, Humana 0 pentru copii prematuri.
Preparate semiadaptate Robebe A, Robebe B, Milumil.
Toate preparatele au compoziția înscrisă pe cutie cu numărul de mese în raport cu vârsta.
Alimentația mixtă constă în administrarea, la sugar până la 4 luni, atât de lapte matern căt și alt lapte
preparat.
Alimentația mixtă, a nu se confunda cu diversificarea care înseamnă introducerea altor produse
alimentare pe lângă lapte.
Alimentația mixtă se poate face:
- prin completare la fiecare supt - se adaugă cantitatea de lapte din felul ales, necesară pentru a completa
cantitatea de lapte matern suptă (se face obligatoriu proba suptului, apoi se adaugă cantitatea de lapte ales, cu
lingurița)
- prin alternare - când sugarul ia o masă de lapte matern și o masă de alt fel de lapte (când mama nu poate sau
nu are timp să alăpteze din 3 în 3 ore).

Diversificarea alimentației sugarului

Definiție: constă în introducerea altor alimente pe lângă lapte, exclusiv în primele luni de viață.
Se începe la 3-4 luni, în funcție de gradul de dezvoltare și trebuie să se respecte următoarele principii:
1) Selectivitate: - alimentul nou introdus se alege în funcție de starea de nutriție și bolile supra adăugate ale
sugarului.
2) Progresiv: - fiecare aliment nou se introduce în cantități mici, care se cresc treptat în decurs de 7 zile.
3) Toleranța digestivă: - aliemntul nou se introduce în raport cu posibilitățile de digestie corespunzătoare
vârstei, numai la copilul sănătos.

5
4) Fiecare aliment se introduce singur și se urmărește “apetitul scaunului”(eliminarea imediată prin scaun a
alimentului dat) și apariția vărsăturilor.
5) Se oprește alimentația dacă apar simptome digestive și se reîncepe cu alt aliment după câteva zile.
6) Noul aliment se administrează numai cu lingurița.
7) Se insită cu răbdare punând puțin câte puțin pe buze și gură, până se lasă convins.
Nu trebuie forțat să mănânce!
Să nu i se distragă atenția în timp ce i se dă să mănânce!

Diversificarea alimentelor se face astfel:

- la 3-4 luni: - supă de legume la ora 1200 - în supă este țelină, pătrunjel, morcov, cartof (maxim 10-20ml)
- la început se dă lichidul să se obișnuiască, apoi până la 7 zile, paserate în aceeași apă.
- la 5 luni: - la ora 0900 sau la ora 1600 - pireu de fructe (mere, caise, banane). Pot fi îmbogățite cu brânză de
vaci sau biscuite ras (nu se administrează struguri).
- între 5-6 luni: - la ora 0900 sau la ora 1600 - lapte cu griș, 5% griș+5% zahăr.
- la 7 luni: - introducem carnea (vită, pui și ficat de pui), iaurtul+ biscuite ras sau iaurt cu fructe făcut în casă.
- la 8 luni: - introducem oul, numai gălbenușul la început 1/4, apoi până la un gălbenuș.
- la 10-11 luni: - ciorba de perișoare, unt pe pâine, se poate adăuga și unt în pireul de cartofi.
Nu dăm copilului ciocolată până după vârsta de 2 ani!

Înțărcarea
Este suprimarea completă a laptelui matern din alimentație. Cel mai ideal înțărcat este la vărsta de 8-9
luni - 1 an, fiind precedată de diversificarea și scăderea treptată a numărului de supturi la pieptul mamei, este
impropriu numită ablactarea.

Baia generală a sugarului

Se efectuează după ce plaga ombilicală s-a cicatrizat complet. Temperatura camerei în care se
efectuează baia generală, trebuie să fie de 22-24 °C.

Materiale necesare:
- cadă specială din material de plastic curată
- vase cu apă călduță și rece pentru a potrivi temperatura apei
- termometru de baie
- un prosop mic pentru față
- un prosop mare pentru restul corpului
- 2 mănuși de bumbac
- săpun neutru pentru copii
- lenjerie curată, încălzită, pregătită pe masa de înfășat (cămășuță, jachetuță, scutece sau pantalonași)
- recipient pentru rufele murdare
- comprese sterile
- tampon de vată pentru nas și urechi
- foarfece pentru unghii
- pieptene pentru păr
- ulei pentru bebeluș sau loțiune specială pentru bebeluș
- cădița se așează pe un obiect cu stabilitate mare și se pune apa rece, apoi apa caldă, până când temperatura
apei ajunge la 37 °C
- se probează cu termometrul de baie sau cu cotul persoanei care probează apa
- cantitatea de apă din cădiță să nu depășească umerii copilului, când este în poziția semișezând.
6
Tehnica:
- sugarul va fi dezbrăcat și introdus în cadă cu mâna stângă a mamei, sub axila stângă a sugarului
- gâtul și capul sugarului se sprijină pe antebrațul stâng al mamei
- gleznele sugarului se prind cu mâna dreaptă a mamei
- sugarul este menținut în apă cu mâna stângă a mamei și spălat cu mâna dreaptă, înmănușată, a mamei
- se începe cu capul din regiunea frontală spre cea occipitală, cu grijă să nu îi intre săpun și apă în urechi, apoi
gâtul, axilele, membrele superioare, toracele, membrele inferioare, apoi sugarul este întors cu fața în jos, cu
gâtul și bărbia, sprijint pe antebrațul stâng al mamei și săpunit pe spate, pe organele genitale și regiunea fesieră
- baia se termină cu un duș la temperatura de 37 °C
- ștersul sugarului va fi efectuat prin tamponare
- sugarul este învelit într-un prosop mare, va fi șters pe pielea capului, apoi tamponat cu blândețe peste tot.

Observație:
- atenție la toate pliurile cutanate
- umezeala favorizează apariția intertrigo (rană după urechi).

Sugarul este uns cu ulei pentu bebeluș, apoi îmbrăcat în lenjeria încălzită potrivită. Fața va fi ștearsă cu
prosopul pentru față sau cu comprese sterile.
Observație:
- nu se va folosi săpun pe fața sugarului.

Ochii se șterg cu comprese sterile înmuiate în apă călduță, de la unghiul extern spre cel interior și în jos.
Pentru fiecare ochi se folosește o altă compresă.
Nasul va fi curățat cu tampoane cu vată specială, la fel și urechile.
Unghiile vor fi tăiate dacă sunt prea mari.
Părul capului este periat cu o perie cu peri fini și moi.

Observație:
- durata băii să nu depășească 5-6 minute la sugarul mic, iar la cel mare 10-15 minute.

Înfășatul

Materiale necesare:
- cămășuță din pânză, deschisă cu năsturel la spate sau pe umăr
- 3 scutece:
- 1 scutec mare dreptunghiular
- 1 scutec pătrat
- 1 scutec triunghiular
- se pregătesc astfel:
- primul scutec (cel dreptunghiular)
- apoi cel pătrat
- apoi cel triunghiular
- se îmbracă sugarul cu cămășuța și se așează pe scutece, cu regiunea fesieră în mijlocul scutecului triunghiular
și cu marginea scutecului mare dreptunghiular la nivelul axilelor
- se trage în sus colțul de jos al scutecului triunghiular, între picioarele sugarului, apoi se trece colțul din dreapta
peste abdomen spre stânga, iar cel din stânga spre dreapta
- cele două părți ale scutecului pătrat se trec una peste alta, rămânând liberă marginea inferioară

7
- la scutecul mare se trece partea dreaptă spre stânga, apoi se întind genunchii sugarului și se îndoaie marginea
inferioară a scutecului peste vârful piciorușelor și se îndoiesc spre spate
- scutecul mare poate fi fixat cu ace de siguranță speciale sau fașă
- după baie se efectuează aceeași tehnică de înfășat, doar că se preferă înfășarea mâinilor întinse pe lângă corp
(de-a lungul corpului)
- scutecele se schimbă ori de câte ori este nevoie.

Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative

la sugari și copilul mic

1) Supravegherea temperaturii:
Termometrele se păstrează în borcane cu cloramină 2-5% și se schimbă la 12 ore.
Temperatura se măsoară de 2 ori/zi (24 h, adică dimineața între orele 6-7 și după masa între 16-17).

2) Supravegherea pulsului:
Măsurarea pulsului se face de 2 ori pe zi, dimineața și seara.
Atenție! Copilul să nu fie agitat, plâns sau după efort (după ce suge, mănâncă).
La nou născut și sugarul mic, pulsul se poate măsura în timpul somnului la nivelul fontanelei.
La copil, pulsul inimii se poate măsura, aplicând palma în regiunea precordială.
- la nou născut = 130-140 b/min
- la copilul mic = 100-120 b/min

3) Supravegherea respirației:
Se face în timpul somnului. Se poate dezbrăca fața anterioară a abdomenului și toracelui și se măsoară
mișcările inspirației sau aplicând palma pe abdomen.
- la nou născut = 30-50 r/min
- la 2 ani = 25-35 r/min
- la 12 ani = 15-25 r/min
- după 14 ani = intră în ritm normal

4) Supravegherea tensiunii arteriale:

Tensiunea arterială la copii se măsoară cu tensiometru și manșete speciale.
TA maximă rezultă tensiune sistolică.
TA minimă rezultă tensiune diastolică.
La copii se calculează TA: 2 x vârsta + 80
- la copii între 1-3 ani:
- TA maximă 75-90 mmHg
- TA minimă 50-60 mmHg
- la copii între 4-11 ani:
- TA maximă 90-110 mmHg
- TA minimă 60-65 mmHg
- la copii între 12-15 ani:
- TA maximă 100-120 mmHg
- TA minimă 60-75 mmHg.

8
5) Supravegherea scaunelor:
În primele 24-48 de ore după naștere, scaunul nou născutului este verde, brun închis, numit meconiu.
a) sugarul alimentat la sân:
- elimină scaune de culoare galben aurie, care în contact cu aerul devin verzui
- scaunul este ca o pastă moale, omogenă, cu grunj alb-gălbui, cu miros acru
- numărul scaunelor este de 3-4/24 h până la 6 luni
b) sugarul alimentat artificial:
- are scaunul galben deschis, mai consistent și este inodor (fără miros)
- numărul scaunelor este de 1-2 maxim 3 la 24 h
- când se introduc făinoase în alimentație, scaunul devine brun închis.

Scaunele patologice

1) Mucogrunjoase: notate în foaia de observație cu „XZ”

- au o consistență semilichidă, neomogenă, cu particule solide, cu mult mucus, sub formă de filamente și
flocoane
- au culoare galben-verzui, numărul lor fiind de 5-10 scaune/ 24 h
2) Lichide: notate în foaia de observație cu „(-)” sau semilichide cu „/”
- sunt eliminate în jet și au aspect spumos
- pot să conțină și grunj sau mucus
- numărul lor poate să ajungă până la 30/ 24 h
3) Mucoase: notate în foaia de observație cu „(X)”
- sunt scaune lichide cu mucus sub formă de grămezi vâscoase, gălbui-cenușii, sub formă de plăci
4) Muco purulente: notate în foaia de observație cu „XZ”
- conțin mucozități și puroi și au culoare galben-verzuie
5) Muco sangvinolente: notate în foaia de observație cu „(-)”
- formate din mucus, grunj, sânge în cantitate puțin mai mare sau mucus + sânge sau toate (-XZ)
Observație: semnele ce pot însoți eliminarea scaunului sunt: dureri abdominale, tenesme (gaze
abdominale) - trebuie anunțat imediat medicul.

Creșterea și dezvoltarea copilului

Elementul esențial ce deosebește copilul de adult, este procesul de creștere și dezvoltare.

Spre deosebire de adult, copilul reprezintă un grup biologic complex, în rapidă transformare:
- nou născut
- sugar
- preșcolar
- școlar
- pubertate
- adolescent
La sfârșitul adolescenței, creșterea este încheiată și individul este considerat adult.
Există 4 tipuri de creștere a organelor și sistemelor:
1) Cele ce urmează tipul creșterii staturale: mușchi, cord, ficat, rinichi.
2) Creierul are propria curbă de creștere și dezvoltare. Creierul crește rapid în primi 20 de ani de viață, când
atinge aproximativ dimensiunile adulte, însă nu și maturitatea.
3) Sistemul limfatic atinge apogeul în perioada pubertară, apoi scade progresiv.
4) Aparatul reproducător atinge apogeul creșterii la debutul pubertății.

9
 Creșterea este:
- calitativă - diferențierea celulară
- cantitativă - hiperplazie celulară și hipertrofie celulară.

Legile creșterii

1) Legea alternanței:
Segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ (membrele superioare nu cresc în același
timp cu membrele inferioare).
2) Legea proporțiilor:
Pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creștere (accelarat până la 3 ani și mai lent
între 5-7 ani).
3) Legea antagonismului morfologic și ponderal:
În perioada de creștere cumulativă, diferențierea celulară este redusă, la fel și invers.
4) Legea creșterii inegale:
Fiecare segment al corpului are propriul ritm de creștere. Factorii care influențează creșterea și
dezvoltarea sunt:
a) factorii genetici (genele): ereditatea determinată de ambii părinți
b) factorii de mediu:
- factorii prenatali (nutriția): sunt factori chimici (infecțioși, imunologici)
- factorii postnatali: rasa, nutriția, statutul socio-economic, clima, bolile familiei
- factorii hormonali: endocrinologici.

Creșterea staturală

1) Lungimea:
Se măsoară cu pediometru până la 6-8 luni, apoi în poziție verticală.
Lungimea la naștere este de aproximativ 50 cm (48-55cm), apoi se adaugă:
- 4 cm în prima lună
- apoi câte 3 cm în luna 2,3
- 2 cm în luna 4.
În primul an, copilul mosoară 70-75 cm.
În al 2-lea an, copilul crește 12 cm (1 cm/lună).
2) Talia adultă: 2 x înălțimea la 2 ani
Formula Geldrich:
- valabilă peste 2 ani
- lungimea = 80 + 5xV (V=vârsta în ani)
3) Creșterea staturală:
- scade rapid după 13 ani la fete
- scade rapid după 15 ani la băieți
- încetează la 17-19 ani la fete, iar la băieți poate continua foarte lent chiar și peste 20 de ani ( până la 23 de ani
lent).
4) Capul:
- reprezintă 1/4 din lungimea nou născutului, 1/3 la copilul de 2 ani și 1/8 la copilul de 8 ani.
5) Creșterea ponderală:
- la naștere este 2,5 - 3,5 kg (de la 7 ani 1kg/an)
- scăderea fiziologică în greutate după naștere este 5-10% din greutatea avută la naștere

10
 Creșterea în greutate:
- 750 g/lună în primele 4 luni
- după aceea, 500 g/lună în următoarele 4 luni (5-8 luni)
- apoi, 250 g/ lună în următoarele luni (9-12 luni)
În al doilea an, sporul mediu lunar este de 200-250 g/lună.
După 2 ani, sporul este de circa 2-2,5 kg/an.
Formula Heman - peste 1 an - G=9+2xV
6) Perimetrul cranian (P.C.):
La naștere 34-37 cm.
Se adaugă 10-12 cm în primul an și 10 cm în următorii 17 ani.
7) Perimetrul toracic (P.T.):
La naștere 31-34 cm.
Cu perimetrul cranian la un an de 47 cm, apoi crește mai repede decât perimetrul cranian.
8) Perimetrul abdominal (P.A.):
Este la naștere 38 cm, apoi ajunge la 44 cm la 1 an și 46 cm la 2 ani.

Dentiția

Calcificarea dentiției primare începe din a 7-a lună de sarcină.

Primii dinți erup la 6-8 luni de viață (incisivii mediani inferiori).
Apare în medie un dinte pe lună.
- la 1 an aproxiamtiv 8 dinți incisivi
- 12-18 luni apare primul premolar
- 18-20 luni apar caninii
- 2-6 luni-3 ani apare al doilea premolar și se completează cei 20 de dinți ai dentiției primare (de lapte)

Dentiția definitivă:
Începe cu molarul (de la 6 ani până la întreaga dentiție)
Cel de-al doilea molar apara aproximativ la 12 ani.
Între cele 2 etape :
- 6-12 ani se schimbă progresiv dinții (cei de lapte)
Al 3-lea molar (măseaua de minte) apare în pubertate la orice vârstă sau niciodată.

Erupția dentară:
Este un fenomen normal și poate fi precedat de:
- hipersalivație
- prurit local
- indispoziție
- inapetență
- febră
- scaune diareice.

11
 Dezvoltarea psiho-motorică

Cuprinde:
Comportament motor+cognitiv+verbal și social+afectiv.

a) La 1 lună:
- are ușoară hipertonie (contracție) a mușchiilor flexori - reflexul de apucare este prezent
- reacționează la stimuli
- urmărește cu privirea jucăria în mișcare.
b) La 2 luni:
- reacționează la sunete
- zâmbește persoanelor din familie
- gângurește
- urmărește cu privirea.
c) La 3 luni:
- își ține capul ridicat
- își recunoaște mama
- se joacă cu mâinile
- emite sunete voioase.
d) La 4 luni:
- stă sprijinit perioade scurte
- întoarce capul spre persoana care îi vorbește
- râde în hohote dacă este stimulat.
e) La 5-6 luni:
- se întoarce de pe spate pe abdomen
- trece jucăria dintr-o mână în alta
- stă mult timp în șezut ușor sprijint.
f) La 7 luni:
- stă în șezut nesprijinit
- se uită după jucăriile care iau scăpat.
g) La 8 luni:
- își recunoaște numele
- exprimă bucurie și plânge când este certat.
h) La 9 luni:
- când este susținut de axilă face mișcări de mers
- se ridică singur în picioare
- apucă obiectele cu 2 degete.
i) La 10 luni:
- umblă în 4 labe
- înțelege interdicția.
j) La 11 luni:
- merge ținându-se de mobilă
- înțelege ordinele, cuvintele
- spune și el primele cuvinte.
k) La 12 luni:
- merge singur sau unii ținuți de mână
- arată ____ din corp
- are vocabularul format din 2 cuvinte cu sens.

12
l) La 15 luni:
- merge bine
- se așează, se ridică singur de pe podea
- spune 6, 8 cuvinte
- solicită atenție.
m) La 18 luni:
- aleargă
- urcă și coboară treptele susținut
- aduce la cerere un obiect
- spune 8-10 cuvinte
- cere olița la timp.
n) La 21 luni:
- merge înainte și înapoi
- formează propoziții cu 2 cuvinte cu sens.
o) La 24 luni:
- urcă și coboară singur pe scări
- formează propoziții cu 2-3-4 cuvinte
- execută treburi mici cu mama.
p) La 27 luni:
- pune întrebări
- își prezintă numele
- vorbește când se joacă.
q) La 30 luni:
- prinde și aruncă minge
- recunoaște sensul pluralului.
r) La 36 luni:
- folosește alternativ picioarele la urcat
- pedalează bine cu bicicleta
- pune întrebări și așteaptă răspuns.
s) La 4 ani:
- numește și numără corect 4-5-10 obiecte
- sare, se cațără și se adaptează la programul zilnic fixat în familie, cămin, creșă, grădiniță.
t) La 6 ani:
- funcțiile motorii sunt stăpânite fără dificultate
- apare gândirea logică.
u) În perioada școlară:
- începe să își petreacă mai mult timp în afara familiei (la școală, la joacă)
- apar situațiile conflictuale între părinți și copii.
v) La pubertate și adolescență:
- apar modificări comportamentale ce vor defini comportamentul tânărului/tinerei
- acțiuni independența, inițiativa
- crește capacitatea de sinteză și abstractizare
- apare interesul pentru sexul opus
- este perioada de efort educațional maxim cu imprimarea și disciplina în muncă, gândire și comportament.

13
 Calendarul vaccinăriilor obligatorii

1)VPOT Vaccin polio ord trivalent = antiopolio (împotriva poliomielitei).

2)BCG Vaccin împotriva TBC.
3)TDP - este co combinație de 3 vaccinuri: difteric, tetanos, pertusis (tusea convulsivă, măgărească).
4)DT - conține primele 2 componente din difterie, vaccinului anterior (TDP) și se folosește după 3 ani.
Componența P este contraindicată peste 3 ani.
5)ROR - 3 vaccinuri (Rujeolă, Oreon, Rubeolă).
6)Hepatitia B - Vaccin împotriva hepatitei B.
la naștere hepatitc b (doza 1)
4-7 zile BCG
2 luni hepatitic B (doza 2), VPOT, DTP
4 luni VPOT, DTP
6 luni hepatitic B (doza 3), VPOT, DTP
12 luni DTP, VPOT
13-15 luni ROR
30-35 luni DTP
Clasa I DT, ROR
Clasa II-III VPOT, doza de repetare pentru HB
Clasa VII DT+ Rubeolic pentru fete
Clasa XV hepatitic B

Contraindicații generale ale vaccinării

(pentru orice vaccin)

1) Reacția anafilactică. La un vaccin este contraindicată administrarea altor doze ale aceluiași vaccin (determină
manifestări severe până la deces)
2) Reacție anafilactică la componentele unui vacccin. Contraindicată administrarea tuturor vaccinurilor ce au
acel component/consistent.
3) Boli de evoluție clinică moderată sau severă însoțite sau nu de febră.
4) False contraindicații permit administrarea vaccinurilor.
a)reacții locale ușoare: - eritem (roșeață) tumefacția zonei
b)boli acute cu evoluție ușoară cu febră joasă sau fără febră: - dacă copilul ia tratament cu antibiotice în
acea perioadă.
- faza de convalescență, după boală
- expunerea recentă la o boală infecțioasă
- alergia la penicilină sau alte alergii ce nu au legătură cu vaccinul
- imaturitatea.

Reacții adverse post vaccinale:

a) ușoare și locale: eritem, incapacitatea de a folosi acel membru pentru o scurtă perioadă de timp, (reacțiile
persistă pentru 48-72 ore) sau cele din greșeli medicale.
b) generale: febră ușoară, diaree (cel mai des apare în VPOT), astenie, dispar destul de repede.

14