Sunteți pe pagina 1din 15

1.

Perioadele copilariei
I. Etap prenatal

1) Embrionar - primele 12 sptmni de la concepie

2) Fetal de la 13 sptmni de gestaie pn la natere

II. Etap postnatal

1) Perioada de nou-nscut 0 -28 zile

2) Perioada copilului sugar 28 zile1 an

3) Perioada anteprecolar 1 -3 ani

4) Perioada precolar 3 -6 ani

5) Perioada copilului colar mic 7 -11 ani

6) Perioada de colar mare 12 18 ani (16-18 ani adolescent)

2.Caracterele antropometrice ale nou-nascutului la termen normoponderal


sanatos

Greutatea nou nascutului la termen normoponderal =3000-3500 gr.

subponderal =3000-2500gr
macroson sau copil
gigant=peste4000gr.
Diametrul craniului =cca.34 cm;Diametrul toracelui =cca.31 cm ;Lungimea=
48-52 cm
Raport lungime-craniu-talie:1/4(la adult 1/8)

3. Caracterele morfopatologice ale nou-nascutului la termen


normoponderal sanatos
-tegumente rosiatice in primele 2-3 zile pana apare icter fiziologic neo-natal

-vernix caseoasa :=substanta grasa alb-galbuie ce acopera tegumentele la nastere

-milium sebaceu := elemente punctiforme alb-galbuie situate pe tegumentele aripilor nazale si


fetei

-lanugo := pilozitate fina usor detasabila situata pe umeri si frunte,dispare dupa prima
saptamina de viata

-pata mongoliana := zona de hiperpigmentare la fese si sarcolombare

1
-prezenta bontului ombilical dupa sectionarea si ligaturarea cordonului ombilical

-tesutul adipos subcutanat este dezvoltat numai pe fata

-la craniu= craniotabes fiziologic(oasele craniului sunt moi si elastice la


presiune)
=prezenta fontanelelor sunt expresia mineralizarii incomplete a
tesutului osos
Fontanela anterioara=4x4 cm.(persista pina la 18 luni) ;
Fontanela posterioara= 0.5-1 cm. (persista pina la 1-2 luni)
-la baieti testiculii sunt coboriti in scrot ;-la fete labiile mari acopera labiile
mici.

4. Ingrijirea nou-nascutului la termen normoponderal sanatos imediat dupa


nastere

Primele ingrijiri incep in sala de nastere si se deruleaza intr-o anumita


succesiune:
Sala de nastere trebuie sa indeplineasca conditiile unei sali
aseptice, cu temperatura de 24 - 26C. Nou nascutul este primit in
campuri sau cearceafuri sterile.
Aspirarea secretiilor nazofaringiene, imediat dupa expulzie pentru
usurarea respiratiei. Aspirarea secretiilor se face cu o sonda Nelaton
sterila, adaptata la o seringa sau la o para de cauciuc, in modul cel mai
bland, pentru a evita lezarea mucoaselor.
Evaluarea starii de sanatate a nou nascutului cu scorul Apgar.
Ligaturarea cordonului ombilical la 3 cm de insertia sa ombilicala,
dupa incetarea pulsatiilor (legarea tardiva mai aduce 50-60 ml sange).
Bontul se atinge cu iod si se panseaza steril cu comprese inmuiate in
alcool 70. Dupa caderea cordonului, plaga se panseaza zilnic pana la
completa epidermizare.
Spalarea nou nascutului imediat dupa nastere nu se indica pentru a
nu indeparta vernix caseosa. Se face exceptie la nou nascutii cu
tegumentele patate de sange sau meconiu.
Profilaxia oftalmiei gonococice cu solutie de nitrat de Ag 1%, cate o
picatura in fiecare fund de sac conjunctival; se mai poate utiliza solutie
de argirol 5% sau penicilina 10-20000 U.I./ml.

Nou nascutul va fi apoi cantarit, masurat (talie, perimetrul cranian si


toracic), se vor controla malformatiile vizibile, apoi va fi imbracat in

2
lenjerie sterila.
Nou nascutul va fi dus in sectia de nou nascuti, unde va fi examinat
din nou de neonatolog in vederea incadrarii lui corecte si pentru
depistarea unei eventuale patologii legate de malformatiile congenitale
vizibile, fracturi obstetricale, posibilitatea unei boli hemolitice.
Se recomanda extinderea sistemului rooming-in in maternitate
(mama trebuie sa stea in aceeasi incapere cu nou nascutul) pentru a
se realiza legatura afectiva si pentru insusirea unor deprinderi corecte
de ingrijire si alimentatie.
Prima baie generala se face dupa cicatrizarea plagii ombilicale, iar
pana atunci se face toaleta partiala.
Imunizarile se incep in maternitate prin administrarea primei doze
de vaccin anti hepatita B in primele 24 ore de Ia nastere, vaccinarea
BCG dupa varsta de 4 zile (se vor vaccina toti nou nascutii cu greutate
de peste 2500g in absenta unor infectii acute febrile sau afectiuni
dermatologice).
Profilaxia rahitismului prin administrarea vitaminei D incepand cu a
7-a zi de viata, doza recomandata fiind in medie de 500 U.I. zilnic pe
cale orala sau 200 000 U.I. intr-o singura administrare intre a-7-a si a
10-a zi de viata, prin injectie intramusculara in 1/3 superioara a
coapsei.
Ideala pentru nou nascut este alimentatia naturala; in cazuri speciale
se va recomanda alimentatia mixta sau artificiala.

5.Scaderea fiziologica in greutate

Greutatea medie a unui bebelus nascut la termen este de aproximativ 3 kg.

Nou nascutul prezinta o scadere in greutate intre 1-5 zi de viata, care este
in medie de 6% din greutatea initiala, cu limite intre 3-10%. Este un fenomen
natural, la cei cu greutate mai mare scaderea este mai mare

6.Icterul fiziologic

Icter fiziologic-apare la majoritatea nou-nascutilor, acest icter bland


datorandu-se imaturitatii ficatului bebelusului, ceea ce duce la o procesare
lenta a bilirubinei intre 2-4 zi de viata care se accentueaza pana in ziua 4-5
de la debut si dispare in 1-3 saptamani dupa nastere.

Icterul este mai intens la fata si torace. Cand coloratia este mai pronuntata
nou-nascutul este mai somnolent si suge mai greu.

3
7.Diareea de tranzitie a nou-nascutului

Diareea de tranzitie apare dupa eliminarea meconiului (scaunul negricios


al nou nascutului, care e de altfel primul scaun) la varsta de 2-3 zile si se
caracterizeaza prin aparitia unor scaune verzui sau decolorate, cu miros fad,
in cantitate de 5-6 pe zi. Se datoreaza efectului colonizarii tubului digestiv cu
flora microbiana comensala (normala). Nu se opreste alimentatia. Nu
necesita tratament.

8.Descuamarea fiziologica a nou- nascutului

- desprinderea de scuame din stratul cornos al tegumentului


- poate fi discret, furfuracee, n lambouri
- ncepe din viaa intrauterine i se continua n primele zile de via
NU NECESIT TRATAMENT!!!
Alimentarea sugarului trebuie sa satisfaca necesitatile cantitative si
calitative ale organismului, sa fie efectuata dupa un orar fix in functie
de varsta si gradul de dezvoltare.

9.Alimentatia naturala a nou nascutului

Alimentatia naturala=alimentatia exclusiva cu lapte


matern
Laptele este cel mai bine tolerat de copil.Prin continutul de anticorpi imunizati
contribue la cresterea rezistentei organismului fata de infectii
Medicul va informa parintii despre beneficiile
alimentatiei naturale:
-Scade incidenta infectiilor gastro-intestinale;
-scade incidenta mortii subite la sugar;
-reduce riscul aparitiei alergiilor;
-stimuleaza dezvoltarea cognitiva;
-reduce riscul diabetului zaharat;
-previne malnutritia;
-reduce riscul obezitatii si hipercolesterolemiei;
-reduce riscul de boala Chrom;
-are efect analgezic.
Pentru mama:
-ajuta involutia uterina;
-intarzie aparitia menstruatiei;
-reduce riscul de anemie;
-accelereaza pierderea in greutate;
-protejeaza impotriva cancerului de san si ovar;;

4
-scade riscul de diabet;
-scade necesarul de insulina la mamele diabetice;
-este mai comoda;mai putin obositoare;
-realizeaza o legatura psiho-afectiva mama-copil;
-economica pentru familie.

10.Alimentatia artificiala a nou nascutului

Alimentaia artifi cial reprezint alimentaia sugarului n primele luni de


via cu un alt tip de lapte dect cel uman. Laptele se va administra la 37
grade C i se va asigura igiena riguroas a vaselor utilizate pentru
prepararea i administrarea lui.
Numrul de mese n alimentaia artificial se va adapta vrstei, greutii i
preferinelor sugarului, asigurndu-se un necesar caloric de 120 kcal/kg/zi n
primele 2 luni i de 110 kcal/kg/zi ntre 2-6 luni.Se va astepta 3-4 pentru
digestia laptelui, cu o pauz de noapte de 8 ore.
Durata unei mese va fi de maximum 20 de minute. Cantitatea maxim de
lapte nu va depi, n general, un litru pe zi pn la vrsta de 1 an.

11.Alimentatia mixta
Este alimentaia copiilor de la 0 la 4 luni, combinat din alimentaia
natural i cea artificial.
Alimentatia mixta a sugarului de pana la 5-6 luni reprezinta o completare a
cantitatii de lapte primita de la san cu lapte provenit din alte surse (animale:
de vaca sau capra, sau artificiale: laptele praf).
La alimentatia mixta se recurge in situatii limita cum ar fi nerevenirea
sugarului la greutatea de la nastere in termen de 15-20 de zile, cresterea in
greutate cu mai putin de 150 de grame pe saptamana dupa acest interval de
timp.

Incidente n alimentaia artificial

5
anorexia (datorat concentraiei uniforme de lipide);
subalimentaia sau supraalimentaia prin nerespectarea concentraiei
recomandate de productor;
colici abdominale (prin prezena beta-lactogobulinei);
constipaia (prin digesti a defectuoas a cazeinei);
diaree acut infecioas (prin nerespectarea regulilor de igien);
confl icte afective mam-copil.

13.Scorul Apgar

Scorul Apgar (indicele Apgar)- Cei 5 parametrii pe baza carora se apreciaza


indicele Apgar sunt: respiratia, frecventa cardiaca, reactivitatea la stimuli,
tonusul muscular, aspectul tegumentelor parametrii care vor fi notati cu
puncte de la 0 la 2, fiecare. Prin insumarea acestor puncte se obtine un
punctaj de la 0 la 10, numit scorul Apgar. Este util ca, in cazul unui scor sub
10, aprecierea scorului sa se repete si la 5 - 10 minute dupa nastere.

Calcularea scorului

Tonusul muscular (activitatea)

Se apreciaza in functie de miscarile active si pasive:


2 prezenta miscarilor active, tonusul muscular e bun
1 cateva miscari de flexie a extremitatilor
0 hipotonie, musculatura este flasca.

Frecventa cardiaca (puls)

Se apreciaza numarul de batai cardiace pe minut:


2 peste 100 batai cardiace pe minut
1 - sub 100 batai cardiace pe minut
0 absenta batailor cardiace.

Excitabilitatea reflexa (grimasa)

Excitabilitatea reflexa sau reflectivitatea, este raspunsul nou-nascutului la stimuli externi; se


apreciaza prin reactia la introducerea sondei in cavitatea nazala pentru dezobstructia cailor

6
respiratorii:
2 - tipa, tuseste sau stranuta
1 face o grimasa
0 nu reactioneaza.

Culoarea tegumentelor (aspect)

Culoarea tegumentelor este importanta deoarece ea releva gradul de oxigenrae a sangelui:


2 tegumente roz
1 roz la nivelul trunchiului si cianotica (albastra) la extremitati
0 tegumente palide sau cianotice (albastre).

Miscarile respiratorii si tipatul (respiratia)

Se apreciaza aparitia spontana a respiratiei, reflectata de un tipat sau plans viguros si prezenta
miscarilor respiratorii:
2 miscari respiratorii regulate, tipat sau plans viguros
1 miscari respiratorii neregulate, plans slab
0 respiratie absenta, nu plange

Apgar 8-10 copilul respira singur, respiratia este normala, ritmul cardiac este mai mare de 100
de batai pe minut, tegumentul capata culoarea roz imediat dupa nastere.

Apgar 5-7 copilul are o apnee primara (oprirea respiratiei), nu respira spontan imediat dupa
nastere, iar respiratia se reia doar dupa manevrele tactile efectuate de medici. Ritmul cardiac este
mai mare de 100 batai pe minut, dar culoarea tegumentelor ramane cianotica.

Apgar 3-4 copilul nu respira spontan, in ciuda stimularii tactile, iar ritmul cardiac este mai mic
de 100/min.

Apgar 0-2 nou-nascutul nu respira, nu are batai cardiace audibile, are tonusul muscular scazut,
culoare cianotica si nu reactioneaza reflex la dezobstructia cailor aeriene. Peste 50% dintre
prematurii cu varsta gestationala de 25-26 saptamani au scorul Apgar 0-3, fara sa aiba acidoza
severa, si raspund foarte bine la resuscitare. Prelungirea unui scor Apgar cu valoare scazuta la 5-
10-15 minute dupa nastere, se coreleaza cu un viitor neurologic sumbru.

-scorul Apgar care este calculat imediat dupa nastere nu este cel mai important. Relevanta
cea mai mare o are scorul obtinut la maximum 20 de minute dupa nastere.

14.Supravegherea copilului bolnav

Culegerea datelor :

-varsta

7
-dezvoltarea fizica

-reactia la spitalizare :neliniste, frica, plans, agresivitatea psihica si verbala.

-antecedente medicale : se va aprecia gravitatea problemelor anterioare si repercusiunile lor


asupra obisnuintelor si posibilitatile de crestere si dezvoltare

- spitalizari si experiente anterioare :reactia la spitalizarile anterioare, mod de adapatare

Probleme :

-potential de alterare a nutritei :deficit

Cauze :refuz de a se alimenta, durere, reactie la spitalizare

-potential de infectie

Cauze :deficienta sistemului imunitar,necunoasterea masurilor de protectie impotriva agentilor


patogeni

-potential de accidente

Cauze :mediu necunoscut, lipsa parintilor

Obiective :

Vizeaza : asigurarea conditiilor de mediu

Diminuarea nelinistii

Reducerea durerii fizice

Diminuarea amnifestarilor de dependent legate de boala

Prevenirea complicatiilor

Interventii:

-asigurarea conditiilor de mediu

Microclimate corespunzator( temperature, luminozitate,umiditate)

-mediu securitar(plasarea patului la distanta, plasarea de bare laterale sau plase la paturi ,
indepartarea obiectelor taioase)

-lenjerie de pat si de corp curate

8
-jucarii in functie de varsta

-abordarea copilului cu calm :blandete, rabdare

-asigurarea unui regim de viata echilibrat cu respectarea orelor de somn, baie , alimentatie, in
functie de varsta.

- pregatirea copilului pentru interventii si tratamente

-explicarea tehnicilor pe intelesul copilului

- va fi lasat sa manevreze anumite aparate si instrumente( fara a exista pericolul desterilizarii) si


sa le utilizeze ca pe o jucarie

- pe cat posibil se vor eviita masurile de constrangere

-va fi felicitat si complimentat pentru comportamentul din timpul interventiei

- permiterea punerii in practica a abilitatilor dobandite :mers, imbracat, dezbracat, alimentat


singur( in masura permisa de boala si sub supraveghere)

Asigurarea ingrijirilor igienice :

Indrumarea si supravegherea in cazul copiilor mari

-Efectuarea acestora in cazul copiilor mici

Supravegherea copilului

-masurarea functiilor vitale + vegetative

- observarea tegumentelor si mucoaselor

-observarea starii generale

Recoltarea produselor biologice si patologice

-Asigurarea alimentarii copilului

Verificarea alimentelor primate de la bucataria dietetica daca corespund regimului

Supravegheaza alimentatia celor care se autoservesc

Se acorda timp suficient alimentarii

Aplicarea tratamentului prescris

9
Aplicarea masurilor de preventie a infectiilor nosocomiale

-curatenie, dezinfectie, sterilizare

- purtarea echipamentului de protectie

Participarea la examinarea medicala a copilului

Prevenirea accidentelor

-Supraveghere atenta

-Trierea jucariilor

15. Cantarirea copilului

Pentru dezvoltarea ponderala si staturala nou-nascutul va fi cantarit zilnic si masurat.


La cei mai mari manevra I saptamana: Cantarirea- cantar pentru copii; pentru a se evita
infectiile, pe cantar + pediomestru se aseaza scutece sterile ce se vor schimba dupa fiecare copil,
sa fie dezinfectate riguros dupa fiecare copil.

Greutate nou-nascut: 3300 gr, iar lungimea aproximativ 50 cm.


Dezvoltarea fizica a copilului se evalueaza din valorile perimetrelor capului, torace, abdomen
si din raportul care exista intre ele. Masurarea diametrelor panglica divizata care se
dezinfecteaza dupa fiecare copil.
Perimetrul cranian : se trece cm in jurul capului la nivelul protuberantei occipitale si
deasupra arcadelor sprancenoase. La nou-nascut: 34-35 cm si depaseste perimetrul toracic.
Perimetrul toracic- in dreptul unghiului inferior al omoplatului si peste mameloane.
Valoarea normala aproximativ 33-34 cm.
Circumferinta abdomenului: la nivelul ombilicului V = 33-34 cm
Lungimea imaturului este sub 47 cm, perimetrul cranian sub 33 cm, cel toracic sub 30 cm.
Capul mic sferic, torace mic, abdomen mare.

10
16. Tehnica alaptarii
nainte de a fi pus la sn copilul trebuie s fie schimbat, s nu fie nici cald, nici
frig n ncpere i, cel mai important, S FIE NFOMETAT. n timpul suptului
sugarul trebuie inut n poziie semieznd pentru a se evita regurgitaiile.
Trebuie tiut c un copil cruia nu-i este foame nu va cuta snul i nici s
sug.
Este important splarea pe mini a mamei i splarea snilor nainte de fiecare
supt i apoi stergerea cu un prosop curat.
Mama va sta intr-o pozitie relaxant, pe un scaun cu "brae" pe care i va
sprijini braul de partea snului unde la care va alpta.
n primele zile dup natere copiii dorm n majoritatea timpului i nu prezit un
interes deosebit pentru supt. Mamele devin anxioase i de aceea trebuie
linitite i trebuie sa li se explice c abia dup 4-5 zile devin interesai.
Sugarul trebuie s goleasc cel putin un sn la fiecare mas pentru a putea fi
stimulat i mentinut lactaia. Ambii sni ar trebui folosii la fiecare mas n
primele saptmni pentru a se ncuraja producia maximal de lapte. Cnd
aceasta este stabilit, dac sugarul se satur dintr-un singur sn, i se poate da
cte un sn altenativ la fiecare mas.
E bine s se goleasc snii complet, de aceea surplusul poate fi "stors" i
conservat n frigider, dndu-li-se posibilitatea i tticilor de a alimenta copilul.
Durata suptului difer de la sugar la sugar, unii golesc un sn n 20 de minute,
alii n 5 minute. n general cantitatea cea mai mare de lapte se inger n
primele 5 minute (aproximativ 80%)
Mamelonul (popular, sfrc) mamei s fie ct mai adnc n guria copilului
pentru nu-i provoca mamei dureri n timpul alptatului.
Cei mai muli sugari adorm la snul mamei, motiv pentru care ei nu trebuie
ndeprtai cu brutalitate, ci se indeprteaz uor de la sn.
Dup mas sugarul se pune pe umr i se bate uor pe spate pentru pentru a
regurgita aerul nghiit.
Sugarii stuli dorm cam 2-4 ore dup mas i iau n greutate (cam 20 de
grame/zi; ESTE IMPORTANT CA PRINII S AIB CNTAR I S CNTAREASC
COPILUL CAM O DAT PE SPTMN!!!). Copiii vigileni dup mas sau cei
care dorm mai puin de 2-4 ore de obicei au nevoie de afeciune i contact cu
corpul mamei n primele luni de via. Numai dac sugarul golete ambii sni la
o mas i nu ia n greutate atunci se consider c mama nu are lapte suficient!
15. 17. Asfixia NN

Asfixia nou-nascutului traduce o stare patologica de oxigenare insuficienta a


tesuturilor, care, in lipsa unor ingrijiri energetice, evolueaza spre moarte.
Cauzele asfixiei nou-nascutului :imaturitatea sistemului nervos; hemoragiile
cerebrale ; obstructia cailor respiratorii prin aspirarea de lichid amniotic,
mucozitatii, meconiu; malformatiile congenitale pulmonare; tulburari ale

11
centrilor nervosi prin actiunea sedativa a medicatiei administrata parturientei;
nasterea prelungita etc.
Asfixia nou-nascutului poate imbraca 3 forme clinice:apnee tranzitorie, asfixie
albastra si asfixie alba.
Acordarea ingrijirilor necesare in:
1.Apneea tranzitorie , - eliberarea cailor respiratorii de secretii;
- ameliorarea functiei respiratorii;
- se dezobstureaza caile respiratorii prin aspirarea mucozitatilor si secretiilor
nazo-buco-faringiene.
- se va evacua continutul gastric prin gavaj
- se efectueaza masaj toracic
- se aseaza nou-nascutul in pozitie decliva
2. Asfixia albastra eliberarea cailor respiratorii ;
- ameliorarea functiei respiratorii
- nou nascutul este asezat in pozitie, declitiva pe campuri sterile si incalzite.
- se dezobstureaza caile respiratorii .
- se face respiratie artificiala prin metode manuale sau prin insuflare cu aparat
reanimator partativ;
- se administrreaza oxigen
3. Asfixia alba
- se aseaza nou-nascutul pe campuri sterile incalzite , in pozitie propice
intubatiei endo traheale (pentru a proteja copilul fata de pierderile de caldura
se lucreaza sub o sursa de caldura).
- asistenta medicala ajuta medicul sa efectuarea intubatiei endotraheale.
- se aspira din trahee.
- se adapteaza un insuflator manual, efectuand 30-35 insuflatii de aer
amestecat cu oxigen.
- se efectueaza masaj cardiac extern
- se cateterizeaza artera sau vena ombilicala, se abordeaza o vena epicraniana
pentru a fixa pozitia venei.

- copilul reanimat i se vor urmari prin monitorizare: temperatura, respiratia,


pulsul, EEG-ul si alte constante sangvine.

18. Sindromul de malnutritie


Malnutritia este o tulburare cronica a starii de nutritie, cauzata de un
aport nutritiv insuficient(calorit si/sau proteic).
1.Malnutritia primara se caracterizeaza prin urmatoarele:
-se produce sub un aport alimentar corect
-prognostic sever la copii, determinat de ritmul de crestere perturbat care nu poate
fi influentat terapeutic si/sau asocierii frecvente cu deficitul mental
-daca se instaleaza la femeile insarcinate se asociaza frecvent cu malnutritia fetala

2.Malnutritia secundara (exogena) este cauzata de deficitul de aport alimentar

12
calitativ sau cantitativ, are prognostic in general bun prin corectarea cauzei si
aportului alimentar.
La copii, alte cauze de malnutritie pot fi:
-hipogalactia materna
-diversificare tardiva peste varsta de 6 luni
-dilutii necorespunzatoare de lapte
-zaharare insuficienta
-realimentari repetate
-tabuuri alimentare, familiale, religioase, etnice
Diagnosticul de malnutritie

Stabilirea diagnosticului de malnutritie este simpla doar in aparenta, fiind necesar


sa se efectueze nu doar investigatii paraclinice, ci si o ancheta alimentara si un
examen clinic complet.

Investigatiile paraclinice trebuie sa cuprinda:


-investigatii pentru diagnosticarea infectiilor: hemograma, urocultura, sumar de
urina, hemocultura, examen ORL, reactanti de faza acuta
-dozarea electrolitilor: Na, K
-evaluarea capitalului proteic
-dozarea constantelor homeostatice
-dozarea vitaminelor si oligoelementelor
-evaluarea statusului imunologic

Tratamentul medicamentos include preparate anabolizante, antidepresive,


anxiolitice si simptomatice. Dintre anabolizante se utilizeaza insulina si derivatii
steroizi.
Alte mijloace de tratament includ:
-fitoterapia
-psihoterapia
-cura hidrominerala.

Starea de nutritie se apreciaza prin asa-numitele criterii antropometrice care


iau in calcul cei mai fideli parametrii :

1. greutatea;
2.lungimea/inaltimea;
3. perimetrul cranian,perimetrul toracic,abdominal;
4.raportul intre lungimea trunchiului(in pozitie sezanda) si lungimea
membrelor inferioare;
5.varsta osoasa;
6.variatia curbei de crestere sau mai exact determinarea vitezei de crestere
(daca se monitorizeaza evolutia lungimii de la nastere);
talia genitorilor.

13
Acesti parametrii ar trebui determinati la fiecare evaluare a copilasului(lunar in
primul an de viata, trimestrial pana la 3 ani) putand astfel depista din timp
eventualele variatii atat in sensul deficitului ponderal cat si al excesului
ponderal.De asemenea se recomanda inscrierea acestor valori pe curbele de
crestere pentru o apreciere globala a starii de nutritie si/sau a dezvoltarii
staturale.

19.Cresterea stature-ponderala

Etapele dezvoltarii copilului


1. Prima copilarie - de la nastere pana la 3 ani (se termina dentitia de lapte) se imparte in:

a) perioada de nou-nascut - corespunde primelor 28 zile de viata si are cateva particularitati:


crestere rapida staturo-ponderala;
b) perioada de sugar (28 zile -1 an) cu urmatoarele particularitati:
cresterea staturo-ponderala continua in ritm rapid;
c) perioada de copil mic (anteprescolar) 1-3 ani:
incetinirea ritmului de crestere;
modificarea proportiilor dintre cap, trunchi si membre;

2. Copilaria a 2 a (3 - 6-7 ani -prescolar) - dentitia de lapte complet aparuta - incep sa apara
primii dinti definitivi:
dezvoltarea complexa a S.N.C. si implicit a gandirii, vorbirii, locomotiei, ceea ce duce la
cresterea independentei copilului;
ritm de crestere mai lent;
3. Copilaria a 3 a (6-7 ani - pubertate) la fete pubertatea apare la 12 - 14 ani, iar la baieti la 14 -
16 ani.
maturizarea zonelor corticale ale creierului,
incetinirea cresterii in prima parte a perioadei urmata de o accelerare in perioada prepubera;
apar primii dinti definitivi;
Pubertatea - corespunde aparitiei menarhei la fete si dezvoltarii functiei sexuale la baieti:
se incetineste ritmul cresterii staturale;
se accelereaza cresterea in greutate;
se modifica dimensiunile unor segmente - infatisarea este armonioasa apropiata de cea a
adultului.

20.Dezobstruarea cailor respiratorii superioare

14
Pozitionarea nou-nascutului
Se aseaza in decubit dorsal, cu gatul in moderata extensie prin plasarea sub umeri
a unui sul (ridica toracele cu 2 cm si extinde moderat gatul). In cazul in care
secretiile sunt foarte abundente, se va intoarce capul intr-o parte pentru aspirare.
Se va evita asezarea in pozitie Trendelenburg pentru a scadea riscul de hemoragie
intraventriculara.

Permeabilizarea, dezobstructia cailor aeriene

Se aspira in primul rand secretiile din orofaringe, apoi nasul, (aspirarea traheei
daca a aspirat meconiu) utilizand o sonda de aspiratie si o presiune < 200
mbari pentru a preveni lezarea mucoase bucale sau nazale. Se va evita
stimularea peretelui posterior al faringelui in momentul dezobstruarii
orofaringelui pentru a preveni stopul cardio-respirator produs prin stimularea
vagala determinata. Deci se monitorizeaza frecventa cardiaca fie prin ascultare
cordului cu stetoscopul, fie prin palparea pulsului la baza cordonului ombilical
timp de 6, apoi se inmulteste cu 10, pentru o evaluare mult mai rapida.

Daca in lichidul amniotic este prezent meconiu se va proceda astfel:


- aspirarea va incepe imediat dupa expulzia capului si inainte de expulzia
umerilor.
- nou-nascutul va fi asezat apoi pe masa cu caldura radianta.
- meconiu subtire si nou-nascut viguros se aspira secretiile de la nivelul
orofaringelui, dupa care nou-nascutul este monitorizat.
- meconiu gros si nou-nascut depresat aspirare pe lama laringoscopului si
intubatie endotraheala.

15