Nursingul Pacientului Cu Diaree

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
CORDONATOR,
PROF INSTR. POPESCU MAGDALENA
ABSOLVENT,
PROMOŢIA - 2010 -
1
CUPRINS
ARGUMENT
CAP.I. PARTE TEORETICĂ
1.1 Anatomia şi fiziologia aparatului digestiv.................................................... 7
1.2 Eliminarea - Examenul materiilor fecale....................................................... 11
1.3 Diareea acută................................................................................................. 14
2
1.3.1. Etiologie.............................................................................................. 14
1.3.2. Evaluarea bolnavului cu diaree........................................................... 19
1.3.3. Abordarea terapeutică.......................................................................... 20
1.3.4. Alimentaţia pacientului....................................................................... 21
1.3.5. Tratament medicamentos.................................................................... 22
1.4 Diareea cronică.............................................................................................. 23
1.4.1. Fiziopatologie...................................................................................... 23
1.4.2. Cauzele diareei cronice........................................................................ 24
1.4.3. Diagnostic............................................................................................ 26
1.4.4. Evaluarea bolnavului cu diaree........................................................... 28
1.4.5. Principii terapeutice............................................................................. 30
1.4.6. Profilaxie............................................................................................. 32
CAP.II. PARTE TEORETICĂ
2.1 Plan de îngrijire nr. 1 –Toxiinfecţie alimentară........................ 35

2.2 Plan de îngrijire nr. 2- Boala diareică acută............................... 47
2.3. Plan de îngrijire nr. 3 Enterocolită............................................. 59
BIBLIOGRAFIE 72
ANEXE 73
ARGUMENT
Deşi diareea este luată de unii drept un simptom, nu ca o boală, totuşi sunt
suficiente elementele care să ne permită sa vorbim de diaree ca de o entitate clinică.
Boala constă în eliminarea de scaune frecvente, neformate, care din cauza dereglării
tranzitului intestinal şi a tulburărilor de digestie şi de absorbţie, conţin resturi alimentare
nedigerate.
3
La nivelul anului 2009 boala diareică era raportată ca a treia cauză de mortalitate la
nivel mondial la copiii cu vârste sub 5 ani, responsabilă de 17% din totalul deceselor la
această grupă de vârstă, fiind depăşită doar de patologia neonatală şi infecţiile
respiratorii complicate. Sugarii sunt de trei ori mai susceptibili, la această boală,
deoarece mucoasa este permeabilă excesiv la apă având o sensibilitate la variaţii
osmotice intraluminale.
În România s-a constat că diareea acută este a doua cauză de mortalitate infantilă, iar
pe plan mondial sunt 3,2 milioane decese anual la copiii 0-5 ani.
Scopul muncii noastre încordate trebuie să fie omul cu suferinţele sale organice (chiar
şi cele care pentru unii care nu au cunoştinţe despre boală, par banale, obişnuite,
normale) cu suferinţele funcţionale şi morale, omul întreg care nu urmăreşte să fie
numai obiectul interesului nostru ştiinţific, dar care doreşte să fie respectat şi înţeles.
Pacientul aşteaptă de la noi nu numai un ajutor ci şi cuvinte de încurajare, o atitudine
de solidaritate umană şi un simplu zâmbet care nu costă nimic, dar poate oferi mult
atunci când este dăruit.
Cauzele infecţioase care duc la apariţia diareei sunt:virusuri (Rotavirus, Calicivirus,
Astrovirus , Adenovirus enteritic),bacterii (Salmonella, Escherichia coli, ,Escherichia
coli, stafilococ auriu; Salmonella typhi, Escherichia coli), paraziţi( Giardia lamblia (20-
50%), ) fungi: candida albicans.
Cauzele neinfecţioase sunt:greşeli alimentare, factorii medicamento, factorii
alergeni, malnutriţia, deficienţa în vitamine/oligoelemente – deficit de zinc, ingestia de
metale grele – Co, Zn, tulburarea proceselor de digestie şi absorbţie.
În cazul diareii datorate intoleranţei digestive, părintele trebuie să selecteze
tipurile de alimente permise copilului, pentru a nu repeta episoadele diareice sau pentru
a le limita cât mai mult. În cazul intoleranţei la lactoza din lapte va trebui evitat laptele
integral sau administrarea unui preparat de lapte praf fără lactoză special conceput
pentru aceste situaţii. Va fi aleasă o alimentaţie fără grăsimi, cu conţinut crescut de fibre
4
vegetale şi vor fi evitate excesele de dulciuri. Abaterile de la aceste principii pot agrava
diareea.
Următoarele alimente sunt permise în alimentaţia pacientului cu diaree: orezul,
morcovii, cartofii fierţi, bananele, carnea de pui fiarta, etc. Acestea pot avea chiar un
uşor efect terapeutic.
Prevenirea diareii de călătorie - Pentru a evita astfel de neplăceri într-o călătorie,
va trebui acordată o atenţie specială alimentelor şi preparării lor înainte de a fi
consumate. Alimentele, în special legumele şi fructele, vor trebui spălate cu grijă înainte
de a fi consumate.
Pentru a evita diareea de etiologie infecţioasă va trebui să ţinem cont de:
- nu va fi consumată apa din sursa nesigură (nici măcar pentru spălatul dinţilor)
- trebuie evitat laptele nepasteurizat
- fructele şi legumele trebuiesc preparate şi spălate cu atenţie
- nu trebuie consumată carnea şi peştele incomplet preparate sau crude
- nu este recomandabil consumul alimentelor cumpărate de la vânzători ambulanţi
- este permis doar consumul de sucuri sau apa îmbuteliate de firme autorizate
- în călătoriile dumneavoastră este recomandabil să deţineţi medicamente antidiareice şi
eventual antibiotice specifice pentru astfel de situaţii.
În cadrul acestei lucrări am încercat să prezint cât mai multe informaţii despre
diaree, însă cred că un om de ştiinţă ar fi avut mai multe de spus.
Pe perioada stagiului practic efectut în Unităţile sanitare din Piteşti am observat
mulţi pacienţi care au prezentat Diaree. Dintre cazurile urmărite de mine am selectat trei
pacienţi pe care i-am urmărit acordând îngriji împreună cu asistenta de salon.
Pacienţii urmăriţi de mine au fost 2 copii care au prezentat unul Boală diareică
acută, respectiv Enterocolită acută şi o pacientă cu Toxiinfecţie alimentară. Pentru a
îndepărta această problemă de dependenţă am acordat următoarele îngrijiri: am
măsurarat şi notat F.V., am administrat tratamentul medicamentos indicate de medic, am
supravegheat respectărea regimului alimentar, am schimbat lenjeria de pat şi corp ori de
5
câte ori a fost necesar, am efectuat toaleta pe regiuni, am recoltat produse biologice şi
patologice în vederea analizelor de laborator, am susţinut fizic şi psihic pacienţii în toate
intervenţile aplicate .
Rezultatele îngrijirilor aduse de mine au fost îmbucurătoare, toţi cei trei pacienţi
având o evoluţie foarte bună a bolii, aceştia prezentând o stare de bine la externare,
ceea ce m-a făcut să cred în mine şi în capacităţile mele de viitor asistent medical.
În decursul elaborări acestei lucrări nu mi-a fost deloc uşor pentru că am
descoperit o mulţime de resurse în domeniu, toate valoroase, dar din păcate atât din
lipsa de timp cât şi de spaţiu n-aş fi putut să le cuprind pe toate, am încercat doar să
trec în revistă prin caracteristicile lor mai importante pe cât mai multe dintre cele care
mi s-au părut mie mai pline de substanţă şi pe înţelesul tuturor.
„ Sănătatea reprezintă comoara cea mai

de preţ şi cea mai uşor de pierdut.
Totuşi, cel mai prost păzită.”
R. Augier
CAPITOLUL I
PARTE TEORETICĂ
1.1 ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
Tubul digestiv este alcătuit din următoarele segmente: gură, faringe (cu dublă
6
apartenenţă), esofag, stomac, intestinul subţire şi intestinul gros.
Gura este porţiunea iniţială a aparatului digestiv, alcătuită din organe şi diverse
ţesuturi. Superior este limitată de bolta paltină, inferior de planşeul bucal, lateral de
obraji, anterior de buze şi
posterior se continuă cu
faringele. Cavitatea bucală este
căptuşită cu mucoasa bucală.
Funcţiile pe care le
îndeplineşte gura sunt: funcţia
de masticaţie pentru formarea
bolului alimentar, începutul
digestiei glucidelor sub
acţiunea ptialinei salivare,
funcţia de fonaţie, funcţia
receptoare, funcţia de apărare şi
funcţia fizionomică.
Faringele este un organ
care aparţine atât aparatului
digestiv, cât şi aparatului
respirator. El se află situat în
partea posterioară a cavităţii
bucale şi se continuă cu esofagul. Căptuşit cu o mucoasă, este bogat în ţesut limfoid. În
faringe se găsesc amigdalele palatine, amigdala faringiană pe peretele posterior şi
amigdala linguală la rădăcina limbii, legate între ele prin numeroase vase limfatice şi
formând inelul limfatic Waldeyer.
Esofagul este un organ musculo-membranos, tubular, care face legătura între
faringe şi stomac. El începe la nivelul vertebrei a 7-a cervicală (C 7) în dreptul cartilajului
cricoid, şi se termină în dreptul vertebrei a 11-a toracale la cardia; este lung de 25 – 32
7
cm şi are un calibru care variază între 10 şi 22 cm. Are trei strâmtori fiziologice:
strâmtoarea cricoidiană, strâmtoarea de la nivelul încrucişării cu artera aortă şi cea de la
nivelul cardiei.
Fiziologic, esofagul reprezintă un organ menit să facă legătura dintre faringe şi
stomac. Prin reflexul de deglutiţie, bolul alimentar trece din faringe în esofag; prin
coordonare nervoasă, musculatura formează unde contractile care împing bolul spre
esofag.
Stomacul, organ cavitar
musculo-glandular, este segmentul
tubului digestiv situat între esofag şi
intestinul subţire. Forma lui este
asemănătoare cu a unei pere, cu vârful
uşor îndoit şi îndreptat în sus: la
examenul radiologic apare ca litera
„J” sau ca un cârlig. Forma lui este
variabilă în funcţie de : conţinut, tonicitatea musculaturii proprii, tonicitatea peretului
abdominal, poziţia individului şi volumul organelor vecine.
Structural, stomacul este alcătuit din patru pături : la interior se află mucoasa, apoi
submucoasa, musculoasa, iar la exterior este învelit de seroasa peritoneală. Mucoasa este
alcătuită dintr-un epiteliu cilindric, care secretă mucus, şi din glandele stomacului :
glandele fundice, secretoare de acid clorhidric şi pepsină, glandele pilorice şi celulele
mucipare, ambele secretoare de mucus.
Din punct de vedere fiziologic, stomacul primeşte alimentele şi, datorită funcţiei
sale motorii, le frământă, le amestecă cu sucul gastric şi apoi le evacuează în duoden.
Intestinul subţire începe la pilor şi se termină la nivelul valvulei ileo-cecale. El
are trei segmente : duoden, jejun şi ileon. Duodenul are forma unei potcoave. I se
descriu patru porţiuni : prima porţiune, bulbul duodenal, urmează imediat după pilor şi
este uşor mobilă ; porţiunea a doua, descendentă, este situată în dreapta coloanei
8
vertebrale şi în ea se varsă secreţia biliară şi cea pancreatică ; porţiunea a treia este
orizontală, iar porţiunea a patra este ascendentă şi se continuă cu jejunul, formând
unghiul duodeno-jejunal.
Fiziologic, duodenul are două funcţii principale : motorie şi secretorie. Motilitatea
duodenală împinge chimul alimentar foarte repede în jejun (în câteva secunde). Secreţia
duodenală elaborează secretină (cu rol în stimularea pancreasului şi a intestinului),
enterokinază (care transformă tripsinogenul în tripsină) şi mucus.
Jejuno-ileonul are un calibru mai mic şi umple cea mai mare parte a cavităţii
peritoneale. Este alcătuit tot din patru straturi : mucoasa, submucoasa, musculoasa şi
seroasa. Spre deosebire de duoden, seroasa înveleşte întreaga circumferinţă a jejuno-
ileonului.
Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv ; el începe de la valva
ileo-cecală şi se termină cu anusul. Se distinge de intestinul subţire prin volumul lui mult
mai mare şi prin cele trei benzi musculare longitudinale taenia coli. Lungimea lui
variază între1,5 şi 3 metri. Intestinul gros este împărţit în următoarele segmente : cecul,
colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent, colonul sigmoid şi rectul.
Cecul este situat în fosa iliacă
dreaptă ; legătura dintre ileon şi cec se
realizează prin sfincterul ileo-cecal
(formaţiune musculară). Pe partea internă a
cecului se află apendicele, a cărui poziţie
este variabilă. Cecul are un grad de
mobilitate.
Colonul ascendent este situat în
flancul drept şi continuă cecul, urcând
vertical la faţa inferioară a ficatului, prin
unghiul hepatic (unghiul drept), se continuă cu colonul transvers. Este fixat de peretele
posterior al abdomenului prin peritoneu.
9
Colonul transvers se întinde de la unghiul hepatic până la unghiul splenic (unghiul
stâng) şi este situat orizontal sau în forma literei « V ».
Colonul descendent este situat în flancul stâng şi se întinde de la unghiul splenic
până la nivelul crestei iliace, unde se continuă prin colonul sigmoid.
Colonul sigmoid, în
continuarea precedentului, situat în
fosa iliacă stângă şi în pelvis, are
forma unui « S “ şi se întinde până la
unghiul recto-sigmoidian.
Rectul este porţiunea
terminală : se întinde de la unghiul
recto-sigmoidian până la anus şi este
situat în pelvis. Rectul comunică cu
exteriorul prin canalul anal, care,
continuă ampula rectală.
Structural, intestinul gros este alcătuit din patru straturi : mucoasă, submucoasă,
musculoasă şi seroasă.
Fiziologic, intestinul gros are funcţii de motricitate, secreţie şi absorbţie.
Motricitatea asigură progresia bolului fecal prin contracţii peristaltice, segmentare, şi
prin contracţii masive. Bolul fecal se adună în sigmoid ; trecerea materiilor fecale în rect
duce la expulzarea lor prin actul fiziologic al defecaţiei.
Secreţia intestinului gros se rezumă la mucus. Funcţia de absorbţie este mai
redusă şi se exercită, mai ales, la nivelul cecului şi al ascendentului ; se absorb apa,
sărurile, vitaminele, glucoza.
1.2. ELIMINAREA
Eliminarea reprezintă necesitatea organismului de a se debarasa de substanţele
nefolositoare, vătămătoare rezultate din organism.
10
Prin eliminarea substanţelor nevolatile, rinichiul reprezintă principalul organ care
menţine constant volumul,concentraţia electrolitică şi reacţia chimică a lichidelor
organismului.
Excreţia deşeurilor se realizează prin mai multe căi:
- aparatul renal-urina
- aparatul digestiv-scaun
- aparatul genital feminin-menstruaţia
- piele-transpiraţia
- aparat respirator
În stări patologice apar eliminări pe cale digestivă-vărsăturile şi pe cale
respiratorie-spută.
Scaunul reprezintă eliminarea resturilor alimentare supuse procesului de digestie din
organism prin actul defecaţiei. Scaunul este alcătuit din
- reziduuri rămase în urma digestiei alimentelor
- celule descuamate de pe suprafaţa tubului digestiv şi a glandelor digestive
- produsele de excreţie ale tubului digestiv şi a glandelor anexe
- număr mare de microbi.
Examenul materiilor fecale
A. Date generale despre scaunul normal
1. Scaunul, reziduu digestiv, conţine: celuloză, resturi de amidon, corpuri moarte de
bacterii, puţine fibre musculare (digerate), foarte puţine particule de grăsime
2. În medie se elimină/24 ore:
• 5 g de azot
• 2-5 g (maximum) de lipide
• 0,5 g de glucide
• 5mEq Na
• 10 mEq K
3. 100 g de materii fecale conţin
11
- acizi organici:14-20 ml NaOH N/10
- amoniac: 3-4 ml/100g
- stercobilină: 150-280 mg/24 ore (dă culoare brună normală a scaunului).
Scaunul normal este bine format, de consistenţă păstoasă, formă cilindrică, greutate
variabilă (150-200g/scaun).
B. Elemente anormale: paraziţi sau fragmente (ex. proglote tenie), resturi
alimentare nedigerate (cartofi, vegetale, fructe), puroi, mucus, membrane, grăsimi.
C. Număr de scaune: 1-2 scaune/24 ore. Unii consideră normal 1 scaun la 72
ore. Numărul poate creşte în diareea acută infecţioasă (holeră dizenterii acute).
D. Greutatea (abundentă): N = 150-200g. În constipaţie scade cantitatea (scaun
hiperdigerat). Anomalii de colon: megadolicocolon Hirschprung, volum crecut, evacuare
la câteva săptămâni, în cantitate de câteva kilograme.
E. Consistenţa: normal, scaunul este păstot, legat.
 Semilichid – diaree, colită de fermentaţie, RCUH, boala Crohn
 Colon iritabil sau spastic: scaun cu aspect de excrement de oaie
 Constipaţie de evacuare → fecaloame (mase mari de fecale de consistenţă dură)
 Scaun seros – lichid, gălbui, transparent (enterite acute, pancrteatite acute)
 Gleros, cu mucus, de culoare albă, vâscos – colopatia mucomembranoasă
 Gleros, cu sânge – cancer rectosigmoidian
 Noroios – consistenţă păstoasă până la semilichidă – RCUH, cancer de colon
 Scaun lienteric, păstos, semilichid sau lichid, resturi alimentare evidenţiate de
deficitul enzimatic: anaclorhidrie, enteropatii acute
 Apoase sau semilichide – prin accelerarea tranzitului – enterita TBC, enterita cu
stafilococ, enterocolite diverse
 Scaune apoase serosanguinolente – dizenteria bacilară
 Scaune riziforme: serozitate + mucus secretat (ca boabele de orez) în holeră
 Febra tifoidă – scaun verde, de “piure de mazăre”
12
 În jeleu de zmeură sau spălătură de carne: dizenteria bacilară
 Consistenţă normală dar coafat cu sânge – hemoroizi
 Puroi şi sânge amestecat uniform: RCUH
 Scaune pseudomembranoase, membrană albă sau alb-cenuşie: alergia digestivă
 Scaune grăsoase de culoare deschisă, ca argila, voluminoase, steatoree: sprue,
maladia celiacă
 Dispepsia de fermentaţie: aspect gleros, foarte aerat, abundent, miros acru
 Dispepsie de putrefacţia: păstos sau lichidian, închis, urât mirositor
 Scaun ca un creion, subţire: stenoză rectală (limfogranulomatoză benignă, lues,
cancer)
F. Culoare
- apoase, seroase: decolorate
- tranzit accelerat : galben- verzui
- absenţa bilei : ca “excrementele de câine”, culoare alb cenuşie
- negru, lucios : melena
G. Miros
- Dat de indoli, scatoli, mercaptani, produşi de descompunere proteică, putresceina
- Rânced în colita de putrefacţie; acid, în colita de fermentaţie
- În cancerul rectal sunt cele mai tipice scaune: foarte fetide, în amestec cu sânge şi
mucus.
1.3. DIAREEA
Definiţie: Diareea constă în eliminarea a mai mult de trei scaune pe 24 de ore de
consistenţă scăzută (lichide sau semilichide), abundente, conţinând resturi alimentare
nedigerate, generate de factori intestinali: parietali sau luminali, infecţioşi, parazitari.
13
Deşi diareea este luată de unii drept un simptom, nu ca o boală, totuşi sunt
suficiente elementele care să ne permită să vorbim de diaree ca de o entitate clinică.
1.3.1 ETIOLOGIE
 Boală cu morbiditate crescută şi cu impact în sănătatea publică.
 La nivelul anului 2007, boala diareică era raportată ca a treia cauză de mortalitate
la nivel mondial la copiii cu vârste sub 5 ani, responsabilă de 17% din totalul
deceselor la această grupă de vârstă, fiind depăşită doar de patologia neonatală şi
infecţiile respiratorii complicate .
 Boala are o incidenţă mare: 3,3 episoade/an de boală diareică la copiii sub 5 ani şi
reprezintă 20-50% din consultaţiile pediatrice.
 Morbiditate permanentă, cu variaţii sezoniere, zonale sau cu standardul de viaţă.
 Sugarii sunt de trei ori mai susceptibili, mucoasa este permeabilă excesiv la apă şi
cu sensibilitate la variaţii osmotice intraluminale.
 Mortalitatea este ridicată de 3-4% în formele severe;
 România: diareea acută este a doua cauză de mortalitate infantilă.
 Pe plan mondial sunt 3,2 milioane decese anual la copiii 0-5 ani.
Etiologia poate fi de cauză:
 infecţioasă:
 infecţii enterice,
inclusiv
intoxicaţia
alimentară;
 infecţii
extraintestinale.
 indusă de medicamente:
 asocierea
antibioticelor;
 alte medicamente.
14
 alergii alimentare:
 alergia la proteinele laptelui de vacă;
 alergia la proteinele din soia;
 alergia alimentară multiplă.
 tulburări ale proceselor de digestie şi absorbţie:
 intoleranţa la sucroză-isomaltoză;
 intoleranţa la lactoză.
 deficienţa în vitamine, oligoelemente şi zinc;
 ingestia de metale grele: cupru, zinc.
Factori favorizanţi şi determinanţi ai diarei
• I. Factori favorizanţi:
• de mediu;
• constituţionali.
• II. Factori determinanţi:
• infecţioşi;
• neinfecţioşi
I. Factori favorizanţi:
Factorii de mediu
• condiţiile de viaţă, igiena defectuoasă
• sezonul cald
• frecventarea uneori prematură a colectivităţilor
• contactul cu apa, picnicul în aer liber sau excursiile în natură
• animalele de casă
• spitalizările repetate şi infecţiile nozocomiale
• diareea călătorului („traveller’s diarrhea”)
– entitate ce apare la persoanele ce călătoresc în zone de endemicitate mare
sau prin sensibilitate legată de anumite obiceiuri alimentare
Factori constituţionali
15
a) dependenţi de vârstă:
– vârsta mică sub 3 luni
– apărare imunitară incompletă
– greutate mică la naştere (prematuritate)
– diateze exudative
– toleranţă digestivă limitată prin labilitatea funcţiei digestive şi nutritive.
b) bariera de apărare a mucoasei intestinale
Distrugerea
enterocitului
Bariera de
mucus de la nivelul intestinului
II. Factori determinanţi:

• A. Infecţioşi:
– enterali: virusuri, bacterii, paraziţi, fungi
– parenterali.
• B. Neinfecţioşi.
16
A. CAUZE INFECŢIOASE
Virusuri
• Rotavirus
• Calicivirus
• Astrovirus
• Adenovirus enteritic
Bacterii
• enteroinvazive: Shigella, Salmonella, Escherichia coli, Campylobacter jejuni;
• enterotoxinice: Escherichia coli, Yersinia enterocolitica, Vibrio cholerae,
Clostridium perfrigens, stafilococ auriu;
• endotoxinice: Salmonella typhi, Yersinia enterocolitica, Escherichia coli.
Paraziţi
• protozoare: Giardia lamblia (20-50%), Cryptosporidium, Entamoeba hystolitica;
• helminţi: trichocefal, ascaris;
• fungi: candida albicans.
Mecanismul diareei parazitare

Patogenia infecţiei cu Entamoeba hystolitica
17
B. CAUZE NEINFECŢIOASE
• Greşeli alimentare:
– cantitative: foamea, supraalimentaţia;
– calitative: diluţii necorespunzătoare – diversificare incorectă, alimente
necorespunzătoare calitativ.
• Factori medicamentoşi: antibiotice oral (ampicilina, tetraciclina), laxative,
preparate de fier.
• Factori alergeni: intoleranţa la proteina laptelui de vacă (IPLV), ou, soia.
• Malnutriţie prin atrofie vilozitară, deficite imune.
• Deficienţa în vitamine/oligoelemente – deficit de zinc.
• Ingestia de metale grele – Co, Zn.
• Tulburarea proceselor de digestie şi absorbţie:
– intoleranţa la sucroză-isomaltoză;
– intoleranţa la lactoză.
1.3.2. EVALUAREA BOLNAVULUI CU DIAREE

 Diferenţiere diaree acută de diaree cronică
 Aprecierea severităţii bolii în funcţie de:
o Intensitatea sindromului diareic
o Existenţa semnelor de
deshidratare
o Existenţa sindromului toxic
 Elemente de orientare etiologică
o Scaune apoase
 Diaree virală
 Diaree bacteriană de tip
toxigen
18
o Scaune piosangiunolente = diaree bacteriană de tip invaziv
 Indicaţii de spitalizare – spitalizarea se decide în functie de:
o Forma clinică
 Intensitatea pierderilor hidroelectrolitice
 SDA
 Sindrom toxic
o Existenţa unor factori de risc
 Vârsta<3 luni
 Malnutriţie
 Boli asociate
 Nivel socioeconomic şi de educaţie sanitară al familiei scăzut
EXAMENE PARACLINICE
1. Forma clinică cu SDA/sindr toxic
o Hemoleucogramă
o Evaluarea echilibrului acidobazic- Astrup
o Ionograma
o Osmolaritate
o Uree
o Coprocitogramă
o Coprocultură
o Ex urină
2. forma clinică fără SDA/sindr toxic
o hemoleucogramă
o Coprocitogramă
o Coprocultură
o Ex urină
19
1.3.3. ABORDARE TERAPEUTICĂ
REHIDRATAREA
1. Alegerea modalităţii de rehidratare
 Forma clinică cu SDA sever – SDA>10%
o Spitalizare obligatorie
o Reechilibrare hidroelectrolitica si acidobazică pe cale endovenoasă
 Forma clinică cu SDA moderată (7-8%)
o Indicaţie de spitalizare
o Reechilibrare hidroelectrolitică
 Toleranţa digestivă bună = rehidratare orală
 Vărsături frecvente = reechilibrare hidroelectrolitică parenterală
 Forma clinică fară SDA sau cu SDA uşoară (5-6%)
o Rehidratare orală la domiciliu sau spital (în funcţie de alte criterii care decid
spitalizarea)
2. Rehidratarea orală
a. se utilizează soluţii de rehidratare orală (SRO) tip GESOL, Humana
Elektrolyte
b. se indică cantitatea ce trebuie administrată
- deshidratare uşoaă =50 ml/kg sau 10 ml/kg/ora-4-6ore
- deshidratare moderată =100ml/kg sau 20ml/kg/ora – 4- 6 ore
- modalitatea de administrare: în cantităţi mici repetate la scurt interval
c. reevaluarea stării de hidratare dupa 4-6 ore
- s-a realizat reechilibrarea hidroelectrolitică = se reâncepe realimentarea
- persistă SDA ameliorat = se poate repeta schema de rehidratare orală încă 4-6
ore
- persistă SDA nemodificat sau agravat = reechilibrare hidroelectrolitică pe cale
parenterală
20
d. pentru a menţine o stare de bună hidratare se administrează SRO în
continuare (atât timp cât persistă sindromul diareic) – 10 ml/kg pentru fiecare scaun
diareic
1.3.4. ALIMENTAŢIA PACIENŢILOR

CU DIAREE ACUTĂ
Recomandările de mai jos sunt orientative,

ele trebuind a fi adaptate toleranţei individuale şi
bolilor asociate de care suferă fiecare pacient în
parte.
În primele 24-48 de ore regimul alimentar
trebuie alcătuit doar din lichide:- ceaiuri
neîndulcite (sau îndulcite cu zaharină ori foarte
puţin zahăr) de mentă, muşeţel, sunătoare, etc.;
- zeamă de orez;
- supe de morcovi sau zarzavat strecurate şi
normal sărate.
Cantitatea de lichide administrată trebuie să ajungă la 2-3 litri/zi în vederea
refacerii pierderilor de apă. Treptat regimul se lărgeşte cu supe de carne, supe de
zarzavat pasate, supă de orez pasată, brânză proaspătă de vaci, carne slabă tocată
(perişoare sau chiftele fierte în apă), pâine albă prăjită sau veche de o zi, paste făinoase
bine fierte, suc de fructe.
Dacă evoluţia este bună şi se înregistrează o normalizare a scaunelor, se adaugă
legume fierte trecute prin sită (cartofi, morcovi, spanac, dovlecei), apoi legume fierte,
nepasate şi carne slabă fiartă.
21
Mai târziu se introduc laptele (dacă nu există intoleranţă la lapte) şi ouăle. Laptele
se serveşte îndoit cu ceai sau fiert cu făinoase. Ouăle se folosesc iniţial în preparate
dietetice (de exemplu budinci) şi mai târziu sub formă de ouă fierte moi.
După câteva zile până la o săptămână se trece la o alimentaţie normală în care
regimul alimentar se alcătuieşte după dorinţa şi mai ales după toleranţa bolnavului. Se
vor evita totuşi pentru perioade variabile de timp dulciurile în exces, laptele simplu,
alimentele bogate în celuloză (mazărea, varza, fasolea, ridichile, castraveţii) precum şi
fructele crude.
1.3.5. TRATAMENT MEDICAMENTOS

 antibiotice
o nu se administrează de rutină
o indicaţii
 sugarii de vârstă mică sau cu malnutriţie – cu risc de infecţie
sistemică
 forme severe –cu SDA>10%, sindr toxic
 coprocultură pozitivă
 scaune piosanguinolente
o se recomandă
 clotrimoxazol - trimetroprim 5-8 mg/kg/zi po
 furazolidon 6-8 mg/kg/zi
 gentamicină 8 mg/kg/zi po
 în formele severe sau în caz de infecţie enterală dovedită cu
germeni invazivi: cefalosporine gen III (ceftriaxon, ceftazidim,
cefotaxim) iv, sau aminoglicozide (Amikacina, Netilmicina) iv
sau chinolone (ciprofloxacina) po.
 nu se recomandă antiemetice, antiperistaltice
 diosmectita (Smecta)
22
 racecadotril (Hidrasec)
1.4. DIAREEA CRONICĂ
– este definită ca prezenţa într-un interval de peste patru săptămâni a peste trei
scaune pe zi de consistenţă scăzută .
1.4.1. FIZIOPATOLOGIE - CLASIFICARE - sunt descrise următoarele
categorii majore de diaree:
 diareea osmotică (procesul dominant este malabsorbţia);
 diareea secretorie (procesul fiziopatologic dominant este secreţia intestinală
alterată);
 diareea inflamatorie (caracterizată prin injuria inflamatorie a epiteliului
intestinal).
Diareea cu steatoree (diareea osmotică ) - reprezintă manifestarea majoră a
celor mai multe sindroame malabsorbative.
Mecanismele prin care se produc sunt următoarele:
- tulburări situate la nivelul mucoasei intestinale absorbative
- infestaţii parazitare, enteropatia glutenică, boala Wipple, dermatita herpetiformă,
mastocitoza sistemică, abetalipoproteinemia,
- efecte adverse medicamentoase - PAS, neomicina, colchicina
- afectarea utilizării digestive a lipidelor alimentare (condiţii associate cu
perturbarea lipolizei şi/sau a formării miceliilor) vezi capitolul malabsorbţie
- situaţii care afectează drenajul limfatic intestinal: tuberculoza intestinală, boala
Crohn, boala Whipple, limfoame, limfangiectazia primară sau secundară.
Diareea secretorie - cuprinde următoarele entităţi:
-diaree apoasă care răspunde la suprimarea ingestiei: deficitul de dizaharidaze,
diaree prin malabsorbţia acizilor biliari, diaree post vagotomie, by - pass sau rezecţii.
23
-diaree cu răspuns variabil la suprimarea ingestiei: sindromul intestinului iritabil,
malabsorbţia primară a acizilor biliari, alergia alimentară, diareea inflamatorie, colita
microscopică;
-diaree ce nu răspunde la suprimarea ingestiei: tumori producătoare de secretagogi
(VIP-omul, sindromul carcinoid, glucagonomul, carcinomul medular al tiroidei,
adenomul vilos), diareea diabetică, mastocitoza sistemică, sindromul intestinului scurt,
disfuncţia ileală primară cu malabsorbţia acizilor biliari, diaree congenitală (boala
incluziilor microvilozitare, clorhidroreea congenitală, diareea congenitală cu pierdere de
sodiu )
Diaree inflamatorie - are caracteristică prezenţa febrei, durerilor abdominale, a
sângelui, a leucocitelor polimorfonucleare(PMN) sau a eozinofilelor în scaun şi
modificări morfologice caracteristice la biopsia intestinală. Este prezentă în bolile
inflamatorii intestinale (colita ulceroasă, boala Crohn), gastoenterita eozinofilică,
enteropatia alergică, enterita cronică de iradiere.
1.4.2. CAUZELE DIAREEI CRONICE
1. Cauze frecvente
 Boli inflamatorii intestinale idiopatice: rectocolita ulcero-hemoragicắ, boala

Crohn, colita colagenică, colita microscopică (limfocitară)
 Infecţii gastrointestinale cronice sau recidivante (amoebiaza, giardiaza,
infecţii cu Clostridium difficile ).
 Steatoreea indiferent de cauză.
 Malabsorbţia carbohidraţilor: activitatea deficitară a dizaharidazelor
(lactaza etc.), constituenţi alimentari slab absorbabili sau neabsorbabili
(amidon, lactuloza, fibre alimentare, sorbitol, fructoză).
24
 Medicamente şi aditivi alimentari: antibiotice, antihipertensive,
antiaritmice, citostatice, antiacide conţinând magneziu, edulcoranţi
alimentari (sorbitol, fructoză), alcool, cofeina.
 Intervenţii chirurgicale anterioare: gastrectomie, vagotomie,
colecistectomie, rezecţii intestinale.
 Cauze endocrine: hipertiroidia, insuficienţa corticosuprarenaliană, diabetul
zaharat.
 Abuzul de laxative.
 Ischemia cronică mezenterică.
 Enterita şi colita radică.
 Cancerul colorectal.
2. Cauze rare
 Tumori endocrine secretate: gastrinom, VIP-om, adenomul vilos colorectal,
carcinomul medular tiroidian, ganglioneurom, feocromocitom, tumora
carcinoidă, mastocitoza.
 Afecţiuni sistemice infiltrative: amiloidoza, sclerodermia, limfomul difuz
intestinal.
 Diareea cronică idiopatică autolimitată.
 Incontinenţa de fecale.
 Alergiile alimentare
1.4.3. DIAGNOSTIC
Criteriile de diagnostic se obţin pe baza anamnezei, examenului obiectiv, testelor
de laborator, a examenelor radiologice, examenelor endoscopice şi histologice.
Este necesară eşalonarea testelor de diagnostic în mai multe etape:
25
-o primă etapă se referă la anamneză, examenul obiectiv, ce pot orienta explorările
ulterioare necesare diagnosticului;
-a doua etapă necesită teste specifice de diagnostic
-dacă este necesară cea de a treia etapă de diagnostic- se face la pacientul
internat;
Anamneza - aduce informaţii esenţiale pentru etiologia sindromului diareic
cronic. Pacientul trebuie să răspundă la urmatoarele întrebări:
1. Modalitatea de debut - se subiliniază caracterul brutal sau insidios, congenital
sau dobândit al diareei.
2. Tipul de debut- continuu sau intermitent, poate fi sugestiv pentru etiologie.
3. Durata simptomatologiei - face diferenţierea între diareea acută şi cronică.
4. Factori epidemiologici- călatorii in zone endemice, expunerea la apă sau
alimente potenţial contaminate, prezenţa manifestărilor şi la alţi membri ai familiei.
5. Caracteristicile scaunului - pot arăta aspectul gras(steatoreic), apos sau
inflamator al scaunului.
Un aspect important de urmărit este prezenţa sângelui în scaun ce trebuie
menţionată.
6. Incontinenţa de fecale - sunt persoane care raportează diareea, numai dacă
afectează continenţa sfincteriană.
7. Prezenţa sau absenţa durerii abdominale şi caracteristicile acesteia;
existenţa durerii abdominale la un pacient cu diaree cronică, pledează pentru boli
inflamatorii intestinale idiopatice, sindrom de intestin iritabil sau ischemia mezenterică.
8. Scăderea în greutate - dacă este peste 20% din greutatea ideală, sugerează o
afecţiune neoplazică, sindrom de malabsorbţie sau ischemie cronică mezenterică.
9. Factori agravanţi - (stress, factori dietetici), se evidenţiază printr-o anamneză
minuţioasă.
10. Factori care ameliorează diareea - antidiareice nespecifice, modificări ale
alimentaţiei.
26
11. Revizuirea evaluarilor anterioare - examinarile radiologice, examenele
histopatologice, trebuie reexaminate, înainte de a efectua noi invesigaţii (teste specifice).
12. Cauzele iatrogene ale diareei - se pot evidenţia printr-o anamneză detaliată
referitoare la intervenţiile chirurgicale în antecedente, a administrării de medicamente,
sau a radioterapiei.
13. Falsa diaree cauzată de laxative - este necesar să fie exclusă la toţi pacienţii
cu diaree cronică.
14. Prin anamneză se pot depista afectiuni sistemice care determină diaree
cronică: boli de colagen, diabet zaharat, hipertiroidie, infecţia HIV, boli inflamatorii,
tumori.
Diferenţierea între o afecţiune funcţională şi o diaree cu caracter organic, se referă
la durată: scurtă, sub trei luni în diareea organică şi de lungă durată în diareea
funcţională (peste un an); la prezenţa diareei nocturne în afecţiunile organice, şi absenţa
emisiilor nocturne la cei cu diaree funcţională. Scăderea în greutate peste 5 kg, VSH
accelerată, anemia, hipoalbuminemia, volumul mediu fecal peste 400ml/24ore,
sugerează caracterul organic al diareei.
Examenul obiectiv - este necesară o evaluare a deficitelor hidroelectrolitice şi
nutriţionale.
Semnificaţie diagnostică o au manifestări obiective ca mase tumorale abdominale,
hepatomegalie, icter, ascită, edeme, rash cutanat, flushing, ulceraţii aftoide bucale,
artrite, eritem nodos, noduli tiroidieni. Este necesată examinarea regiunii anorectale –
tonusul sfincterului anal, prezenţă de abcese sau fistule perianale.
Teste de laborator - adeseori diagnosticul etiologic al diareei cornice se obţine
după examinarea iniţială a pacientului: anamneza, examen obiectiv şi cateva teste de
laborator.
Dacă diagnosticul rămane neelucidat, se recurge la teste de labortor specifice de
etapa I, şi dacă este necesar de etapa II.
27
1.4.4. EVALUAREA PACIENTULUI CU DIAREE CRONICĂ
28
Teste de etapa Examenul - Examenul microscopic este destinat
I(screening) scaunului
evaluării prezenţei leucocitelor, bacteriilor şi
paraziţilor (3 examene succesive, înainte de
efectuarea studiilor baritate)
Sunt de asemenea, analizate pH, greutatea
(în grame /24 de ore) şi grăsimile fecale
Teste Sunt determinante hemograma completă,
sanguine
VSH, electroliţii serici, ureea, creatinina,
TSH, T3, T4, gastrina serică; dacă volumul
diareei depăşeşte 1l/24 de ore, îndeosebi
dacă se asociază şi hipopotasemie, este
necesară determinarea peptidului vasoactiv
intestinal (VIP), substanţei P, calcitoninei,
histaminei
Examene Sunt indicate:
radiologice
- Radiografia abdominală simplă (pentru
prezenţa calcificărilor pancreatice)
- Examene radiologice cu substanţa de
contrast (pentru modificările morfologice ale
tractului gastrointestinal superior,
intestinului subţire şi colonului)
Examinar Constă în rectosigmoidoscopie sau
ea
colonoscopie cu prelevare de biopsii pentru
endoscopică
şi examen histopatologic(anterior examenului
histologică
baritat şi fară o pregătire cu substanţe
hiperosmolare tip PEG)
Altele În această categorie intră variate teste
impuse de manifestări sau condiţii specifice:
teste terapeutice, determinarea acidului 5-
hidroxi indol acetic(5HIA) etc.
Teste de etapa Examinar Cuprinde o serie de teste specifice şi
a 2-a (specifice) ea
costisitoare: reacţia ELISA pentru Giardia,
scaunului
culturi bacteriene, determinarea toxinei
29
C.difficile
1.4.5. PRINCIPII TERAPEUTICE
Se urmăreşte corectarea tulburărilor hidroelectrolitice, aportul nutriţional,
tratamentul simptomatic, etiologic sau nespecific al diareei (vezi tratamentul diareei
acute).
În funcţie de tipul de diaree (blandă– moderată şi moderat severă) medicaţia
antidiareică este împărţită în două categorii.
Pentru diareea blândă moderată se folosesc preparate de bismut, opiacee
naturale sau de sinteză, agenţi chelatori, fibre alimentare.
Subcitratul de bismut, este antiinflamator (independent de COX), cu acţiune
bactericidă, proprietăţi chelatoare, leagă şi elimină enterotoxonele. Ca efecte secundare
se va ţine cont de toxicitatea salicilaţilor, modifică culoarea scaunului (o
înnegreşte)producând confuzia cu melena, precum şi disfuncţia renală.
Opiaceele - (Loperamide, Codeina) au ca mecanism de acţiune diminuarea
peristaltismului şi motilităţii intestinale, creşterea tonusului sfincterului anal, ceea ce
determină dilatarea intestinală. Opiaceele au efect proabsorbtiv şi antisecretor. Reacţiile
adverse sunt: inhibiţia SNC, inhibiţia centrală a respiraţiei, întârzierea golirii gastrice,
potenţial dependentă. La nivel intestinal pot amplifica invazia bacteriană, precipită
megacolonul toxic, prelungesc excreţia intestinală a patogenilor.
Agenţii hidrofilici (Metilceluloza, Psyllyum) - cresc volumul fecal - prin acţiunea
nonabsorbabilă, hidrofilică. Leagă enterotoxinele bacteriene, diluează şi antrenează
eliminarea bacteriilor. Ca reacţii adverse, sunt de menţionat balonarea, flatulenţa, pot
precipita apariţia ocluziei intestinale în cazul stenozelor preexistente.
30
Anticolinergicele (Atropina, preparatele de sinteză- Scobutil, Buscopan, No-Spa),
inhibă motilitatea intestinală. Efecte secundare sunt amplificarea invaziei bacteriene şi
precipitarea megacolonului toxic.
Silicaţi (Kaolin, attapulgite)– sunt substanţe hidrofile, leagă toxinele bacteriene.
Cholestiramina- leagă acizii biliari. Ca efecte secundare se numără: legarea
medicamentelor şi vitamineleor, steatoree când sunt administrate în doze mari.
În diareea moderat severă (tumori neuroendocrine, sindrom carcinoid, sindrom
de intestin iritabil, diabet zaharat, SIDA, diareea asociată chimioterapiei cu 5-
fluorouracil şi leucovorin, etc) se folosesc: Octreotidul, Clonidina, Blocantii canalelor de
calciu, Fenotiazine, inhibitorii H1 receptorilor, inhibitorii ATP-azei H+, K+ şi blocanţii
H2 receptorilor, antagoniştii serotoninici Methysergide, Ketanserin, Indometacin,
glucocorticoizii.
Somatostatina şi analogul sintetic Octreotid inhibă eliberarea substanţelor
secretagoge din tumotile secretante (VIP-om, tumori carcinoide); contracarează acţiunea
secretagogilor, inhibând adenil – ciclaza şi scăzând concentraţia cAMP; inhibă secreaţia
gastrică şi pancreatico-biliară; inhibă secreţia mediată de calciu; prelungeşte timpul de
tranzit. Ca efecte adverse se menţionează scăderea toleranţei la glucoză, steatoree, litiaza
biliară, somnolentă, vărsături. Doza uzuală este de 2-3x 50-100g/zi, în administrare
subcutanată.
Clonidina - este agonist alfa adrenergic, cu efect antisector blănd, inhibând şi
motilitatea intestinală. Este folosită în diareea diabeticului şi diareea secretorie
idiopatică. Reacţiile adverse sunt: rebound hipretensiv la intreruperea tratamentului,
hipotensiune posturală, depresie.
Antagonistii de calciu şi calmodulina - în terapia sindromului diareic se
utilizează verapamilul, ce are acţiune directă pe musculatura netedă, inhibând intrarea
calciului în celulă cu efect asupra motilitaţii, interferează cu eliberarea
neurotransmiţătorilor din terminaţiile nervoase şi cu transportul activ al ionilor catre
enterocit. Se indică în diareile secretorii severe, inclusiv în VIP-om, la pacienţii fară
31
afecţiuni cardiovasculare semnificative. Ca reacţii adverse sunt cele cardiovasculare.
Dozajul este de 3x80mg/zi, asociat eventual cu Imodium sau Clonidina.
Blocanţii H2 receptorilor şi inhibitorii ATP-azei H+-K+, acţionează ca
inhibitori ai secretiei gastice; sunt indicaţi în mastocitoza sistemică şi sindromul
Zollinger-Ellison.
Fenotiazilele– inhibă peristaltismul intestinal, au efect antisecretor uşor; sunt
recomandate în diarea secretorie idiopatică, VIP-om, alte tumori neuroendocrine.
Antagoniştii serotoninici- Methylsergide, Ketanserin sunt indicaţi în
mastocitoza sistemică; mecanismul de acţiune este prin inhibiţia secreţiei şi
peristaltismului intestinal diminuează flushingul. Ca efecte secundare se menţionează
toxicitatea medulară ,dischinezia biliară.
Antiinflamatoariile nesteroidiene - inhibă sinteza şi secreţia de prostaglandine,
având şi efect pro-absorbtiv uşor. Indometacinul în doze de 25-50mg de 3 ori pe zi este
indicat în diareea din adenomul vilos, enterita de iradiedre, carcinomul medular al
tiroidei, enteropatia din SIDA, iar acidul 5-aminosalicilic în bolile inflamatorii
intestinale: colita ulceroasă şi boala Crohn. Efectele adverse sunt ulcerele gastrice,
duodenale, şi intestinale.
Glucocorticoizii – inhibă fosfolipaza A2 şi perturbă metabolismul acidului
arahidonic pe calea ciclo şi lipooxigenazei, au acţiune directă proabsorbtivă asupra
mucoasei intestinale şi exercită şi alte acţiuni legate de efectul antiinflamator.
1.4.6. PROFILAXIE
 Prevenirea deshidratării
Deshidratarea survine atunci când organismul pierde prea multe lichide şi electroliţi
(în special sodiu şi potasiu). Pierderile trebuiesc înlocuite rapid, mai ales la copii la care
efectele deshidratării sunt mult mai grave.
Deşi apa este extrem de importantă în prevenirea deshidratării ,aceasta nu este
adecvată pentru administrare în această situaţie, ea neconţinând electroliţii necesari.
32
Pentru acoperirea pierderilor electrolitice este mai adecvată administrarea de supă,
sucuri de fructe cu conţinut suficient de săruri.
Există si soluţii speciale pentru administrarea în cazul deshidratării recomandate de
către medic, soluţii cu conţinut optim de electroliţi.
 Tipuri de alimente permise
În cazul diareii datorate intoleranţei digestive, părintele trebuie să selecteze
tipurile de alimente permise copilului, pentru a nu repeta episoadele diareice sau pentru
a le limita cât mai mult. În cazul intoleranţei la lactoza din lapte va trebui evitat laptele
integral sau administrarea unui preparat de lapte praf fără lactoză special conceput
pentru aceste situaţii. Va fi aleasă o alimentaţie fără grăsimi, cu conţinut crescut de fibre
vegetale şi vor fi evitate excesele de dulciuri. Abaterile de la aceste principii pot agrava
diareea.
Următoarele alimente sunt permise în alimentaţia pacientului cu diaree: orezul,
morcovii, cartofii fierţi, bananele, carnea de pui fiarta, etc. Acestea pot avea chiar un
uşor efect terapeutic.
Prevenirea diareii de călătorie - Pentru a evita astfel de neplăceri într-o călătorie,
va trebui acordată o atenţie specială alimentelor şi preparării lor înainte de a fi
consumate. Alimentele, în special legumele şi fructele, vor trebui spălate cu grijă înainte
de a fi consumate.
În cursul unei călătorii trebuie ţinut cont de anumite reguli pentru a evita diareea
de etiologie infecţioasă:
- nu va fi consumată apa din sursa nesigură (nici măcar pentru spălatul dinţilor) şi nici
gheaţa provenită din acelaşi tip de sursă
- trebuie evitat laptele nepasteurizat
- fructele şi legumele, inclusiv cele din salate, trebuiesc preparate şi spălate cu atenţie
- nu trebuie consumată carnea şi peştele incomplet preparate sau crude
- nu este recomandabil consumul alimentelor cumpărate de la vânzători ambulanţi
- este permis doar consumul de sucuri sau apa îmbuteliate de firme autorizate
33
- în călătoriile dumneavoastră este recomandabil să deţineţi medicamente antidiareice şi
eventual antibiotice specifice pentru astfel de situaţii.
DE RETINUT!
- diareea este o problemă frecventă şi se poate rezolva şi de la sine în multe cazuri
- diareea devine periculoasă când se complică cu diferite grade de deshidratare
- cauzele diareii sunt: virale, bacteriene, parazitare, intoleranţa alimentară, afecţiuni
intestinale
- tratamentul suficient în multe situaţii este cel de acoperire a pierderilor lichidiene. In
funcţie de cauza vor fi utilizate medicamente antidiareice sau chiar antibiotice, având
rolul de a opri diareea şi respectiv de a trata cauza.
34
CAPITOLUL II
PARTEA PRACTICĂ
CAZUL I
CULEGEREA INFORMAŢIILOR
UNITATEA SANITARĂ: SPITALUL BOLI CONTAGIOASE

JUDEŢ: ARGEŞ
SECŢIA: CONTAGIOASE ADULŢI
INFORMAŢII SOCIALE
NUME– M
PRENUME – G
VÂRSTA – 32 ani
SEX – F
DATA NAŞTERII – 20.01.1978
OCUPAŢIE – contabil
DOMICILIU – Piteşti, B-dul Petrochimiştilor bl.B6, Sc. A, Ap. 20
LOC DE MUNCĂ – S.C DIHANTHUS S.R.L
NAŢIONALITATE – român
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ – bune
SITUAŢIE FAMILIALĂ – căsătorită, 2 copii
DATA INTERNĂRII– 14.06.2010
DATA EXTERNĂRII– 20.06.2010
35
MOTIVELE INTERNĂRII: crampe abdominale, scaune moi diareice, paloare,
vărsături, tenesme rectale, cefalee, ameţeli, febră.
ISTORICUL BOLII: Debut brusc cu febră mare în urmă cu 24 h, diaree, greaţă,
vărsături după ingestia de prăjituri. Simptomatologia a apărut la 12 h de la ingestie.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE – Toxiinfecţie alimentară
ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE ŞI PATOLOGICE:
 neagă alte afecţiuni.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
 fără importanţă.
 neagă boli infecto-contagioase: Sifilis,TBC în familie
INFORMAŢII FIZICE
ÎNĂLŢIME – 1,76 m
GREUTATE – 68 kg
CAP
Aspectul şi culoarea tegumentelor – palide
Aspectul gurii – mucoasă bucală umedă şi curată
Aspectul buzelor – normale
Aspectul urechilor: curate, configuraţie normală.
Aspectul unghiilor: curate, tăiate scurt roz.
Probleme vizuale – nu prezintă
Probleme auditive – nu prezintă
Aspectul limbii – limbă saburală
Aspectul dinţilor şi a cavităţii bucale – îngrijiţi, albi, gingiile aderente dinţilor şi roz.
Aspectul părului – ondulat, îngrijit
Semne particulare – nu prezintă
36
TRUNCHI
Aspectul şi culoarea tegumentelor – palide,transpirate
Aparat respirator – fără probleme respiratorii , R = 16 resp/min
Aparat cardiovascular – TA= 110/50 mm HG,AV= 95P/min, ritmic
Aparat digestiv – tulburări de tranzit intestinal, tenesme rectale, crampe abdominale
Aparat uro-genital – loji renale libere,nedureroase la palpare, micţiuni fiziologice
Sistem osteo-articular – clinic integru
Sistem ganglionar-limfatic – nepalpabil
SNC – echilibrat, orientat temporo-spaţial
ROT – prezente bilateral
MEMBRE
Mobilitatea articulară – bună
Probleme în legătură cu mersul: - pe teren plat – da
- scări – da
Stângace – nu
Dreptace – da
Se scoală – singur – da
– ajutat – da
OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA

Regim – DA urmat – da înţeles – da
Apetit – scăzut
Nr. de mese – 2- 3/zi
Alimente preferate – dulciuri, legume
37
Băuturi preferate – sucuri naturale
Alimente pe care nu le poate consuma – fructe, legume,dulciuri şi grăsimi
Mod de servire a mesei – singur – da ajutat – nu
– în salon – da în sala de mese – nu
OBIŞNUINŢE DE IGENĂ PERSONALĂ

Toaleta zilnică – singură – da ajutată – nu
Se spală pe dinţi – da
Se piaptănă – da
Se îmbracă – da
Se dezbracă – da
OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE

Scaun – frecvenţă – 7-8/zi Urină – frecvenţă – 4-5/zi
– miros – acid – miros – de bulion
– aspect – apos – aspect – clar
– cantitate – scăzută, foarte redusă – cantitate – 1200-ml/24h
OBIŞNUINŢE PRIVIND SOMNUL

Probleme privind somnul – da
Utilizează sedative – da
Activitate sexuală – normală
Activitate fizică – redusă
COMPORTAMENTUL PACIENTEI
Îi place să fie singură – nu cu alţii – da
Atitudinea în timpul culegerii datelor – cooperantă
Atitudinea familiei faţă de bolnavă – iubitoare, grijulie
38
Atitudinea personalului medical – competent
Mod de a petrece timpul liber – vizionare la televizor, plimbări în aer liber
INFORMAŢII MEDICALE
Grupa sangvină – B (III) Rh : (+)

Alergii – alimente – nu
– medicamente – nu
– animale – nu altele – nu
Impresii de la spitalizările anterioare – nu a mai fost internată
Tratament urmat înaintea spitalizării – nu a urmat
Tratament actual –Ercefuril 200mg.,Revital 1 g,Sol. Ringer, Glucoză 10%, Calciu
lactic, Metoclopramid f, Xanax 0,2mg, Bepanten ung., Vitamine B1, B6,
Investigaţii efectuate – coprocultură
– ex. de laborator: urină, sânge şi scaun
- creatinină – 10 mg/l
- calcemie – 8,5m/dl
- colesterol – 1,5g/l
- TGO – 18,4hb/l
- TGP – 20knm/l
39
NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII CU ROL INTERVENŢII EVALUARE
PROBLEMA NURSING PROPRIU CU ROL
DELEGAT
1, Nevoia de a Alterarea tranzitului Pacienta să nu - Asigur condiţii de mediu - Glucoză 10% 14.06 2010
elimina intestinal din cauza mai prezinte adecvate: cameră aerisită, pev Pacienta prezintă
procesului infecţios crampe temperatură în limite - Calciu lactic crampe abdominale,
Diaree manifestate prin abdominale, să normale, lenjerie curată. 250mg 3/zi şi un număr de 8
crampe abdominale, prezinte tranzit - Asigur aportul lichidian - Revital 1gr.la 6 scaune diareice.
tenesme, scaune intestinal în adecvat în funcţie de bilanţul ore i.m. 15.06.2010
diareice, în cantitate limite normale în hidric şi eliminări. - Ercefuril Pacienta prezintă un
redusă, termen de 3-4 - Alimentaţie hidrică în 200mg. x2/zi. număr de 7 scaune
zile. primele 24-48 de ore. per os. diareice iar crampele
Pacienta să nu - După 4-5 zile se trece la o abdoninate au scătut
prezinte riscul alimentaţie mai completă cu în intensitate.
deshidratării pe morcov fiert, pâine prăjită 16.06.2010
perioada până la apariţia primului Pacienta prezintă un
spitalizării. scaun. număr de 4 scaune
- Observ şi notez scaunul în moi , cu uşoare
foaia de temperatură. crampe abdominale.
- Fac pregătirea fizică şi 17-20.06.2010
psihică a pacientei în vederea În urma
recoltării scaunului intervenţiilor
-captarea scaunuluişi igiena aplicate şi a
tegumentelor . administrării
-Pregătesc materiale necesare medicaţiei, pacienta
pentru administrarea perfuziei prezintă un tranzit
endonenoase. bun .
40
Obiectiv realizat
2.Nevoia de a Vărsături, din cauza Pacienta să aibă - Aşez pacienta în poziţie Antiermetice: 14.06.2010
elimina procesului infecţios o stare de bine semişezând. -Metoclopramid Pacienta prezintă
manifestată prin fără greţuri şi -Ajut pacienta în timpul 1 f. greţuri şi un număr
Vărsături greţuri, crampe vărsături în vărsăturilor. -Aministrăm: de 3 vărsături
abdominale, efort decurs de 2 zile. -Protejez patul cu muşama şi Glocoză 10% alimentare cu
pentru a voma, aleză. 1500ml/zi pev. crampe abdominale.
vărsături alimentare. - Schimb lenjeria de pat şi de 15.06.2010
corp ori de câte ori este Pacienta un număr
nevoie. de 2 vărsături
-Învăţ pacienta să inspire alimentare
adânc. Din data de
-Pregătesc materialele pentru 16.06.2010 pacienta
tratament medicamentos. nu a mai prezentat
-Încurajez pacienta, vărsături
suprimăm alimentaţia pe gură
şi o alimentăm parenteral.
-Administrez lichide reci şi
acidulate în cantităţi mici. Obiectiv realizat
3.Nevoia de a Deshidratare Pacienta să nu -Cântăresc zilnic pacientul. Soluţii 14-15.06.2010

elimina din cauza mai prezinte -Corectez tulburările perfuzabile: Pacienta prezintă
vărsăturilor, diareei, semne de electrolitice şi rezerva -Sol. Ringer tegumente şi
Deshidratare manifestate prin, dezhidratare în alcalină. 500ml pev. mucoase palide şi
tegumente şi mucoase termen de 4 zile. - Asigur reechilibrarea -Glucoză 10% uscate, tahicardie.
palide şi uscate, hidroelectrolitică. 500ml pev Din data de
tahicardie. -Rehidratez oral cu cantităţi 16.06.2010 pacienta
mici de lichide reci oferite cu prezintă diminuarea
linguriţa. semnelor de
41
-Fac bilanţul lichidelor intrate deshidratare.
şi eliminate. Din 17.06.2010
- Monitorizez funcţiile vitale pacienta nu mai
şi vegetative. prezintă semne de
-Pregătesc bolnava pentru deshidratare.
examenul de laborator.
Obiectiv realizat
4. Nevoia de a Alimentaţia Pacienta să - Explorez preferinţele - vitamine: 14.06. 2010
bea şi a mânca inadecvată prin prezinte o pacientului asupra B1,B6. Pacienta prezintă
deficit din cauza alimentaţie alimentelor permise şi Glocoză 10% apetit absent, cu
Alimentaţie lipsei apetitului şi a corespunzătoare interzise. 1000ml/zi iv. scădere în greutate şi
inadecvată prin regimului impus pierderilor -Servesc pacienta cu alimente slăbiciune.
deficit manifestată prin hidroelectrolitice la o temperatură moderată, la 15.06.2010
scăderea în greutate, în termen de 4-5 ore regulate şi prezentate Pacienta prezintă
tegumente uscate şi zile. atrăgător. pierderi
palide,slăbiciune. -Conştientizez pacienta cu hidroelectrilitice şi
privire la importanţa lipsa apetitului.
regimului alimentar. 16.-17. 06.2010
-Se servesc mese mici şi dese. Pacienta prezintă
-Pregătesc materialele interes pentru
necesare pentru hidratare
administrarea medicaţiei 18-19.06.2010
indicate de medic. În urma
intervenţiilor
aplicate şi a
administrării
medicaţiei, pacienta
este echilibrată
nutriţional.
42
Obiectiv realizat
5. Nevoia de a-şi Alterarea Pacienta să -Aerisesc încăperea. -Paracetamol 14.06.2010
menţine termoreglării din prezinte - Măsor şi notez în foaia de 1 tb. la 6 ore Pacienta prezintă
temperatura cauza procesului temperatura temperatură funcţiile -Algocalmin febră ridicată
corpului în infecţios manifestată corpului în vitale :T =39,3˚C ; im 1g/2ml-2/zi T=39,3˚ C
limite normale prin ridicarea limite normale în R=16r/min ; T.A.=100/60 15.06.2010
temperaturii peste termen de 2-3 mmHg ; P= 95p/min Pacienta prezintă
Hipertermie limite normale. zile. -Umidific aerului din febră moderată
încăpere T=38,6˚ C
-Asigur un climat 17.06.2010
corespunzător bine încălzit. Pacienta prezintă
-Asigur îmbrăcăminte lejeră. subfebrilitate
-Aplic comprese reci pe T=37,8˚ C
frunte sau fricţiuni. Din data de
-Schimb lenjeria de pat şi de 18.06.2010 pacienta
corp ori de câte ori este nu mai prezintă
nevoie. febră, are o
-Menţin igiena tegumentelor. temperatură în limite
- Educ pacienta să poarte fiziologice .
lenjerie lejeră din bumbac.
-Pregătesc materiale necesare Obiectivul a fost
pentru administrarea realizat în timpul
medicaţiei. propus.
6. Nevoia de a Alterarea integrităţii Pacienta să -Efectuez toaleta după fiecare -Bepanten 14.06. 2010
fii curat de a tegumentelor prezinte scaun, cu apă caldă şi săpun unguent Pacienta prezintă
proteja mucoasei fesiere din tegumente şi neutru. roşeaţă perianală şi
tegumentele şi cauza scaunelor acide mucoase curate -Se ung tegumentele, disconfort.
mucoasele manifestate prin în 5-6 zile. mucoasele anale după 15-16.06.2010
uscăciune, roşeaţă spălare. Pacienta prezintă
43
Alterarea perianală, disconfort. -Încurajez pacienta să-şi usturime, roşeaţă
integrităţii exprime suferinţa. perianală şi
tegumentelor -Notez scaunele în foaia de disconfort.
temperatură. Din data de
-Observ aspectul scaunului şi 18.06.2010
notez în foaia de temperatură Pacienta nu mai
-Asigur lenjerie de corp ţi de prezintă disconfort şi
pat curată. usturime la nivelul
regiunii perianale.
Obiectiv realizat
7. Nevoia de a Anxietate din cauza Pacienta să –şi -Asigurarea unor bune Administarea de 30.06. 2010
evita pericolele bolii manifestate prin exprime condiţii de îngrijire. xanax 0,2 mg Pacienta prezintă
agitaţie,insomnie,faci dispariţia -Adaptarea bolnavei la noul 1tb/zi seara. agitaţie,
Anxietate es crispat, nelinişte. anxietăţii în mediu. insomnie,facies
termen de o zi -Asigur un climat liniştit. crispat şi nelinişte.
-Psihoterapie. Din data de
-Identific împreună cu 1.06.2010
pacientul cauza anxietăţii şi pacienta prezintă o
factorii declanşatori. stare de bine psihică.
-Să înveţe tehnici de relaxare.
-Pregătesc pacienta pentru
administrarea tratamentului. Obiectiv realizat
44
EVALUAREA CAZULUI NR. I
Pacienta M.G. de 32 ani din Piteşti, B-dul Petrochimiştilor bl.B6, Sc.

A, Ap. 2, contabilă la S.C DIHANTHUS S.R., este internată în data de
14.06.2009 în secţia de Boli Contagioase Adulţi cu de următoarele motive:
crampe abdominale, scaune moi diareice, paloare, vărsături, tenesme rectale,
cefalee, ameţeli, febră .
Pe timpul internării s-au făcut următoarele investigaţii:
– coprocultură
– ex. de laborator: urină, sânge şi scaun
- creatinină – 10 mg/l
- calcemie – 8,5m/dl
- colesterol – 1,5g/l
- TGO – 18,4hb/l
- TGP – 20knm/l
În urma examenului clinic şi a investigaţiilor de laborator s-a stabilit
diagnosticul de Toxinfecţie alimentară.
Tratamentul efectuat pe perioada spitalizării a fost cu: –Ercefuril
200mg.,Revital 1 g,Sol. Ringer, Glucoză 10%, Calciu lactic, Metoclopramid
f, Xanax 0,2mg, Bepanten ung., Vitamine B1, B6,
Îngrijirile efectuate au fost următoarele:
 Măsurarea şi înregistrarea F.V.
 Administrarea medicamentelor pe cale parenterală
 Supravegherea respectării regimului alimentar
 Toaleta pe regiuni
 Recoltarea produselor biologice şi patologice pentru laborator
45
 Pregătirea instrumentelor şi materialelor necesare.
Pacienta se externează după 7 zile cu recomandările:
 Respectarea regimului alimentar conform indicaţiilor medicului
curant.
 Respectarea tratamentului conform Rp.
 Repaus la pat 3 – 5 zile.
 Revenirea la control la 7 zile după externare.
DIALOG DE EXTERNARE
Nume: M
Prenume: G.
Data externării: 20.06.2010
Destinaţia la externare: acasă – la domiciliul din B-dul Petrochimiştilor
Situaţia acasă:bună
Capacitatea de a se îngriji:pacienta se poate îngriji singură
Reguli la externare:
- respectarea regimului alimentar conform indicaţiilor medicului curant;
- respectarea tratamentului conform Rp;
- repaus la pat 3-5 zile:
- revenirea la control la 7 zile după externare.
Impresii la spitalizare:bune
Mijloc de transport:este asigurat de familie cu autoturismul soţului său.
Obiectivele propuse - au fost atinse.
S-a discutat cu pacienta in ceea ce privesc recomandările- da.
46
CAZUL II
UNITATEA SANITARĂ: SPITALUL DE PEDIATRIE PITEŞTI

JUDEŢ:ARGEŞ
SECŢIA: MEDICALĂ
INFORMAŢII SOCIALE
NUME – C
PRENUME – M
VÂRSTĂ – 3 ani
SEX – M
DOMICILIU – com. Oarja, jud. Argeş
RELIGIE – ortodox
CONDIŢII DE VIAŢĂ –foarte bune, locuinţă la casă, 5 camere
SITUAŢIA FAMILIALĂ –bună
DATA INTERNĂRII – 06.06.2010
DATA EXTERNĂRII – 15.06.2010
MOTIVELE INTERNĂRII: febră, scaune diareice moi cu striuri de sânge, paloare,
transpiraţii,vărsături, stare generală alterată.
ISTORICUL BOLII: Debut în urmă cu 1 zi, cu febră, scaune moi , după consumul
unor alimente alterate la bunici. Copilul este adus la spital de părinţi unde i se
recomandă internare.
47
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE – copil născut la termen, greutate
la naştere 3800 de gr., naştere normală
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE – fără importanţă
ANTECEDENTE HEREDO - COLATERALE: mama, tata, – neagă TBC în familie
DIAGNOSTIC LA INTERNARE – Boală diareică acută
INFORMAŢII FIZICE
ÎNĂLŢIME – 1,05 cm
GREUTATE – 20kg
CAP
Aspectul gurii – normală
Aspectul buzelor – uscate
Aspectul limbii – limba nu este încărcată cu mucozităţi
Aspectul dinţilor şi a cavităţii bucale – îngrijită
Aspectul părului – îngrijit
TRUNCHI
Aspectul şi culoarea tegumentelor – normal colorate
Aparat respirator – torace cu aspect normal, sonoritate pulmonară bilaterală, murmur
vezicular absent R=16 res /min
48
Aparat cardiovascular – Raluri supraadăugate, regiunea precordială de aspect normal,
şoc apexian spaţiul V
Aparat digestiv – greţuri, vărsături alimentare, abdomen suplu nedureros, ficat, splină
în limite normale, scaune diareice.
Aparat uro-genital – loji renale nedureroase, micţiuni fiziologice
Sistem osteo-articular – articulaţii libere mobile
SNC – echilibrat
MEMBRE
Mobilitatea articulaţiilor – normală
Stângaci – nu
Dreptaci – da
– ajutat – nu

Regim – da urmat – da înţeles – da
Apetit – absent
Alimente preferate – mezeluri,dulciuri
Băuturi preferate – sucul Teddi
Mod de servire a mesei – singur – nu ajutat – da
49

– miros – acid – miros –de bulion
– aspect – moale – aspect – transparentă
– cantitate – mică – cantitate – 180 ml/zi
– culoarea –galben deschis
OBIŞNUINŢE PRIVIMND SOMNUL

Probleme privind somnul – nu
Utilizează sedative – nu
COMPORTAMENTUL PACIENTULUI
Îi place să fie singur – nu cu alţii – da
Atitudinea familiei faţă de bolnav – mama stă internată cu el în spital pentru a-l ajuta
Atitudinea personalului medical – atenţi, înţelegători
Mod de a petrece timpul liber – se joacă cu maşinuţele şi se plimbă cu bicicleta prin
curte la ţară.
Grupa sangvină – O (I) Rh : (+)
Tratament actual – Algocalmin fiole, sol. Ringer 500 ml, Colimicină, Furazolidon.
Smecta pliculeţe, Glucoză 5%, so. Bicarbonat de sodiu în perfuzie, Bepanten unguent.
Investigaţii efectuate – analize de sânge:
50
Hemogramă: Hemoglobină 9,6 g/dl
Hematocrit 29%
Trombocite 354000 mm3
Leucocite 1900 / mm3
- recoltare de scaun în vederea examenului Coprologic
51
NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII CU ROL INTERVENŢII EVALUARE
PROBLEMA NURSING PROPRIU CU ROL
DELEGAT
1. Nevoia de a Alterarea Copilul să -Observ, măsor şi notez în Administrez 06.06.2010
menţine termoreglării,hiperter prezinte o foaia de temperatură funcţiie medicaţia Copilul prezintă
temperatura mie, cauzată de temperatura în vitale. prescrisă de febră 38,9◦ C
corpului în proces infecţios, limite fiziologice -Asigur condiţii de medic: tegumente şi
limite normale manifestată prin în termen de 2 microclimat în cameră: - Algocalmin mucoase palide,
frisoane, diaforeză, zile. cameră aerisită, temperatura 2ml / zi transpiraţii.
Hipertermie stare generală 18-20 de grade, umiditate 07.06.2010
alterată. corespunzătiare, luminozitate. Copilul prezintă o
-Aerisesc încăperea. scăderea
-Asigur lenjerie de pat curată temperaturii şi anule
ori de câte ori este nevoie 37,6◦ C.
- Asigur îmbrăcăminte lejeră. 08.06.2010
-Aplic comprese reci, Copilul prezintă
fricţiuni. temperatură în limite
- Încălzesc copilul în caz de normale.
frisoane, cu termofoare.
-Recoltez sânge în vederea Obiectiv realizat.
examenului de laborator.
-Pregatesc materiale pentru
administrarea medicaţiei.
-Pregătesc psihic şi fizic
copilul înainte de orice
investigaţie.
2. Nevoia de a Alterarea eliminărilor Copilul să fie -Asigur schimburi de corp şi Administrez 06.06. 2010
elimina intestinale - diaree echilibrat de pat pentru a menţine starea medicaţia Copilul prezintă
cauzate de proces hidroelectrolitic de igienă. prescrisă de scaune normale moi
Diareea infecţios, manifestată şi acido bazic şi - Asigur igiena anală după medic. în număr de 6/ zi,
52
prin eliminarea să prezinte fiecare scaun, după tualeta Perfuzie stare generală
scaunelor lichiden cu scaune normale folesc creme protectoare. endovenoasă cu : alterată
striuri de sânge în în termen de 3 - Verific aspectul scaunului -Sol. Ringer 07.06.2010
număr de 6/zi , zile. după fiecare emisiune. 500ml. Copilul prezintă o
crampe abdominale, -Îi suprim alimentele şi -Colimicină diminuare a
tenesme rectale. iniţierea unei diete hidrice 100000 vi/4 scaunelor diareice
timp de 24-48 de ore, ceai prize acesta a avut 3
zaharat 5% / zi, apoi trecem -Furazolidon scaune moi
la o dietă de tranziţie folosind 8 mg/zi 08.06.2010
vegetale diareice, morcov- 4 prize peros Copilul prezintă 2
supă, zeamă de orez. -Smecta 1 plic/ scaune , stare
- Treptat introduc mici zi generală bună.
cantităţi de carne slabă, fiartă,
brânză de vaci, pâine prăjită. Obiectiv realizat.
- După 4-5 zile se trece la o
alimentaţie mai complexă.
-Pregătesc materiale necesare
pentru recoltarea scaunului.
-Pregătesc materiale necesare
pentru administrarea de
perfuzii endovenoase.
3.Nevoia de a Dezechilibru Pacientul să nu -Fac bilanţul lichidelor intrate -Administrez 06.06.2010

elimina hidroelectrolitic- mai prezinte nici şi eliminate. medicaţia Copilul prezintă
deshidratare din un semn de -Monitorizez funcţiile vitale prescrisă de tegumente şi
Deshidratrare cauza pierderilor de deshidratare în şi vegetative. medic. mucoase palide.
licide şi săruri termen de 4-5 -Alimentez copilul cu -Glucoză 5% 08.06.2010
minerale prin zile. necesarul de lichide, ceai -Bicarbonat de Starea copilului s-a
transpiraţii, zaharat şi soluţii perfuzabile, sodiu 2-3 ml pe mai ameliorat este
diaree,manifestată iar pentru combaterea kg corp/ zi hidratat
53
prin uscăciunea pielii, acidozei administrăm corespunzător dar
tegumente palide şi a medicaţia prescrisă de medic. mai prezintă semne
mucoaselor. -Administrez soluţii de deshidratare.
hidroelectrolitice în funcţie de 09.06.2010
ionograma serică. -Copilul prezintă
-Pregătesc materiale necesare După administrarea
pentru recoltarea analizelor tratamentului
de sânge. pacientul nu mai
-Pregătesc materiale necesare prezintă deshidratare
pentru administrarea
medicaţiei. Obiectiv realizat
4. Nevoia de a fi Alterarea Copilul să -Alimentez copilul cu Administrez În 06-07.06.2010

curat îngrijit de tegumentelor din prezinte alimente neiritante şi medicaţia copilul prezintă
a proteja cauza pierderii de tegumente şi neexcitante. prescrisă de tegumente şi
tegumentele şi lichide manifestată mucoase - Controlez alimentele medic. mucoase uscate,
mucoasele prin tegumente normale în provenite de la aparţinători. roşeaţă şi eritem
uscate, roşeaţă, termen de 4 zile. -Conştientizez familia în -Bepanten ung. fesier.
Alterarea eritem fesier. legătură cu rolul nociv al În 08.06.2010
tegumentelor condimentelor, alimentelor copilul prezintă o
prăjite, conservelor, evoluţie favorabilă,
afumăturilor. iar din data de
-Fac toaleta zilnică a 09.06.2010
pacientului copilul prezintă
-Îl rog să facă toaleta după tegumente şi
ficare scaun şi să aplice mucoase normale.
creme protectoare
Obiectiv realizat
5. Nevoia de a Alterarea stării de Copilul să Administrez tratament Colimicină Copilul beneficiază
evita pericolele confort din cauza beneficieze de medicamentos 100000ui/4 prize de un mediu de
54
bolii, manifestat prin un mediu de antiiinflamator, antiinfecţios. Algocalmin siguranţă fără
Alterarea stării nelinişte, agitaţie. siguranţă fără Aplic măsurile de prevenire a 2 ml/ zi accidente şi infecţii.
de confort accidente şi complicaţiilor septice.
infecţii, de Folosesc metode de relaxare
siguranţă pasivă : terapie muzicală,
psihologică masaj. Obiectiv realizat
pentru
înlăturarea stării
de anxietate.
6. Nevoia de a Alimentaţie şi Copilul să aibă o -Alimentez parenteral, Administrez În 06-07.06.2010
mânca şi a bea hidratare inadecvată stare de bine fără instituind perfuzii. medicaţia copilul prezintă
prin deficit cauzată de greţuri şi -Calculez numărul de calorii prescrisă de inapetenţă, vărsături
Alimentaţie şi crampele abdominale, vărsături şi să se în funcţie de diferite stări medic. şi o hidratare
hidratare manifestată prin poată alimenta patologice,adaug 13% pt. Glucoză 5%, insuficientă calitativ
inadecvată prin inapetenţă, hidratare normal în termen fiecare grad peste 37 grade pev, 60 pic/min şi cantitativ.
deficit insuficientă calitativ de 3 zile. Celsius În 8.06.2010 copilul
şi cantitativ, vărsături. Copilul să -Explorez gusturile şi prezintă apetit
prezinte un apetit obiceiurile alimentare. prezent şi se
normal în tremen -Fac bilanţul lichidelor alimentează normal.
de 3 zile. permise şi nepermise,
ingerate şi eliminate. Obiectiv realizat
-Servesc alimentele la o
temperatură moderată, la ore
regulate.
- Constientizez copilul asupra
importanţei respectării
regimului alimentar prescris
- Asigur un climat
confortabil.
55
7. Nevoia de a Risc de complicaţii Copilul să nu -psihoterapie, Stare bună fără
evita pericole din cauza prezinte -educ familia să respecte complicaţii
nerespectării complicaţii pe regimul igieno dietetic Obiectiv realizat.
Risc de tratamentului, perioada prescris pentru copil
complicaţii manifestat spitalizării -să efectuieze toaleta regiunii
prinnelinişte, temeri perianale după fiecare scaun
faţă de evoluţi bolii. -evitarea consumului de
alimente gata preparate
-efectuare controlului medical
periodic
56
EVALUAREA CAZULUI II
Pacientul C.M. de 3 ani din com. Oarja, jud Argeş este internat în secţia de
Pediatrie a Spitalului de Pediatrie cu diagnosticul de Boală diareică acută cu de
următoarele motive: febră, scaune diareice moi cu striuri de sânge, paloare,
transpiraţii, vărsături, stare generală alterată.
o analize de sânge:
Hematocrit 29%
o Coprocultură
În urma examenului clinic şi a investigaţiilor de laborator s-a confirmat
diagnosticul de Boală diareică acută . Tratamentul efectuat pe perioada spitalizării a
fost cu: Algocalmin fiole, sol. Ringer 500 ml, Colimicină, Furazolidon. Smecta
pliculeţe, Glucoză 5%, so. Bicarbonat de sodiu în perfuzie, Bepanten unguent.
Îngrijirile efectuate sunt următoarele:
 Schimbarea lenjeriei de pat şi corp
Se externează cu recomandările:
57
 Respectarea regimului alimentar conform indicaţiilor medicului curant
 Respectarea tratamentului conform Rp
 Repaus la pat 5 zile
 Revenirea la control la 7 zile după externare
DIALOG DE EXTERNARE
Nume: C
Prenume: M
Data externării: 15.06.2010
Destinaţia la externare: acasa –com Oarja
Situatia acasă: foarte bună
Capacitatea de a se îngriji:redusă, va fi ajutat de parinţi
-respectarea regimului alimentar conform indicatiilor medicului curant;
-respectarea tratamentului conform Rp;
-repaus la pat 5 zile:
-revenirea la control la 7 zile după externare.
Mijloc de transport:este asigurat de familie cu autoturismul tatălui său.
Obiectivele propuse- au fost atinse.
S-a discutat cu părinţii în ceea ce privesc recomandările.
58
CAZUL III
UNITATEA SANITARĂ: SPITALUL DE PEDIATRIE PITEŞTI

JUDEŢ: ARGEŞ
SECŢIA: MEDICALĂ
INFORMAŢII SOCIALE
NUME – P
PRENUME – A.
VÂRSTA – 14 ani
SEX – M
DOMICILIU – Piteşti, str. Câmpului nr.24
RELIGIE – ortodox
CONDIŢII DE VIAŢĂ – foarte bune, locuinţă la casă, 5 camere
SITUAŢIA FAMILIALĂ – bună
DATA INTERNĂRII – 09.06.2010
DATA EXTERNĂRII – 14.06.2010
MOTIVELE INTERNĂRII: inapetenţă , greaţă , cefalee , stare de nelinişte,febră
T =38,9˚C dureri abdominale progresive , pană la colici balonări , vărsături alimentare
şi bilioase, scaunele diareice explozive , cu eliminări de gaze .
ISTORICUL BOLII: Debut în urmă cu 1 zi, după ingestie de prăjituri, posibil alterate,
primele simptome care au apărut în starea copilului au fost: inapetenţă, greaţă, cefalee,
59
stare de nelinişte. Curând bolnavul a acuzat dureri abdominale progresive , pană la
colici balonări , vărsături alimentare şi bilioase. La un interval de câteva ore au apărut
scaunele diareice explozive , cu eliminări de gaze urat mirositoare. Copilul este adus la
spital de mamă şi tatăl cu maşina personală, unde i se recomandă internare.
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE – copil născut la termen, cu
greutate de 3,500gr. naştere prin cezariană.
ANTECENDE PERSONALE PATOLOGICE – bolile copilăriei
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: mama, tata, frate– neagă TBC în
familie.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE – Enterocolită acută.
INFORMAŢII FIZICE
ÎNĂLŢIME – 1,50 cm
GREUTATE – 50kg
CAP
Aspectul gurii – îngrijit
Aspectul buzelor – uscate
Aspectul limbii – limba nu este încărcată cu mucozităţi
Aspectul dinţilor şi a cavităţii bucale – îngrijită
Aspectul părului – îngrijit
60
TRUNCHI
Aspectul şi culoarea tegumentelor – normal colorate
Aparat respirator – torace cu aspect normal, sonoritate pulmonară bilaterală, murmur
vezicular fiziologic, R=16 res /min
Aparat cardiovascular – Raluri supraadăugate, regiunea precordială de aspect normal,
şoc apexian spaţiul V,T.A.=90/50mmHg, P=98 p/min.
Aparat digestiv – meteorism abdominal, greţuri, varsături alimentare şi bilioase,
zgomote hidro-aerice, scaune diareice la început subţiri, devin lichide , murdare , brune
sau gălbui , în număr de 6-8, ficat şi splină în limite normale.
Aparat uro-genital – loji renale nedureroase, prezintă oligurie
Sistem osteo-articular – articulaţii libere mobile
SNC – echilibrat temporo-spaţial
MEMBRE

Mobilitatea articulaţiilor – normală
Stângaci – nu
Dreptaci – da
– ajutat – nu
61
Regim – da urmat – da înţeles – da

Apetit – absent
Alimente preferate – dulciuri, mezeluri, lactate
Băuturi preferate – coca- cola
Mod de servire a mesei – singur – da ajutat – nu

– miros – fecaloid – miros –de bulion
– aspect – mucos – aspect – transparentă
– cantitate – redusă - cantitate – 380 ml/zi
– culoarea –chihlimbarului
OBIŞNUINŢE PRIVIMND SOMNUL
Probleme privind somnul – somnolenţă

Utilizează sedative – nu
COMPORTAMENTUL PACIENTULUI
Îi place să fie singur – nu cu alţii – da

Atitudinea familiei faţă de bolnav – sunt îngrijoraţi, încearcă să-l sprijine şi să-l ajute
Atitudinea personalului medical – atenţi, înţelegători
62
Mod de a petrece timpul liber – îi palce să joace fotbal cu prietenii
Grupa sangvină – A II
Tratament actual – Cefotax 1 g., Smecta 30mg., Ercefuril 200mg, Nurofen 7.5ml x 3 /
zi, Algocalmin f.sol. Ringer, Glucoză 5%, aminoacizi 125 ml, Bepanthen ung.
Investigaţii efectuate – analize de sânge:

Hematocrit 29%
Ionogramă sanvină: Na+ =112 mEq/1
K+ =2,8mEq/1
Cl- =74mEq/1
Ca+ =3,5mEq/1
– analize scaun – coprobacteriologic şi coprobacterilogic, unde a
fost prezent Salmonella
63
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV ÎNGRIJIRI CU ROL PROPRIU ÎNGRIJIRI CU EVALUARE
PROBLEMA DE NURSING ROL
DELEGAT
1. Nevoia de a Alterarea Copilul să fie -Asigur schimburi de corp şi de Administrez În data de 09.06.2010
elimina eliminărilor echilibrat pat pentru a menţine starea de medicaţia copilul prezintă un nr
intestinale- hidroelectroli igienă. prescrisă de de 7scaune diareice cu
Diareea diaree cauzate de tic şi acido - Verific aspectul scaunului după medic. crampe abdominale.
proces infecţios, bazic şi să fiecare emisiune. -sol. Ringer, În data de 10.06.2010
manifestată prin prezinte -Îi suprim alimentele şi iniţierea Glucoză 5% în copilul prezintă un
eliminare de scaune unei diete hidrice în primele 24-28 perfuzie e.v., 60 număr de 4 scaune
scaune la normale în ore un regim hidric : apa cu pic/min diareice iar crampele
început subţiri, termen de 3-4 linguriţa , ceai fără zahar , zeama -Smecta abdominale au scătut
devin lichide , zile. de orez. Ulterior , dieta se 30mg.pulbere, în intensitate.
murdare , brune îmbogăţeşte treptat :supa de per.os.,2 plic/zi. În data de 11.06.2010
sau gălbui , în zarzavat strecurata ( cu orez , cu - Ercefuril copilul prezintă un
număr de 6-8/zi, gris) , orez fiert cu sare , brânza de 200mg număr de 2 scaune
crampe vaci proaspătă sau caş , carne - Cefotax 1g.iv diareice fără crampele
abdominale. slaba fiartă şi tocata (perişoare în /la 12 h. abdominale .
aburi) , carne slaba la grătar , - Bepanten ung. În data de 12.06.2010
pireuri de legume , mere rase pe copilul prezintă
răzătoare de sticla, pâine albă scaune normale.
prăjită, supe strecurate .
-După 4-5 zile se trece la o Obiectiv realizat.
alimentaţie mai completă.
- Toaleta perianală după fiecate
scaun, folosire de creme
protectoate şi hidratante.
-Dau dovadă de înţelegere şi
răbdare menajând pudoarea
64
pacientului.
-Calculez cantitatea de lichide
ingerate şi perfuzate şi pe cea
eliminată.
-Hidratez pacientul pe cale orală şi
prin perfuzii, urmărind înlocuirea
pierderilor, de apă şi electroliţi.
2. Nevoia de a Alterarea Copilul să -Aerisesc încăperea. Administrez În data de 09.06.2010
menţine termoreglării, prezinte o - Măsor şi notez în foaia de medicaţia copilul prezintă
temperatura hipertermie, temperatura temperatură funcţiile prescrisă de hipertermie cu piele
corpului în cauzată de în limite vitale :T =38,9˚C ; R=16r/min ; medic: palidă dimineaţa, apoi
limite normale proces infecţios, fiziologice în T.A.=90/50 mmHg ; P= 98p/min. - Algocalmin f. roşie şi caldă,
manifestată prin termen de 2 - Umezesc aerul din încăpere. 2ml / zi în pev. transpiraţii şi o stare
Hipertermie febră zile. - Asigur îmbrăcăminte lejeră, din - Nurofen 7,5 generală alterată.
ridicată,piele bumbac. ml, x 3/ zi Din data de
palidă la început -Schimb lenjeria de pat şi de corp - Cefotax 1g.iv 10.06.2010 copilul
apoi roşie şi ori de câte ori este nevoie. /la 12 h. prezintă tegumente şi
caldă,transpiraţii, -Calculez bilanţul ingesta/excreta mucoase normale şi o
stare generală pe 24 de ore. temperatură în limite
alterată. - Servesc pacientul cu cantităţi normale.
corespunzătore în funcţie de
pierderi. Obiectiv realizat.
- Pregătesc materiale necesare
pentru administrarea medicaţiei.
- Pregătesc psihic şi fizic pacientul
înaintea tehnicilor de recoltare şi
examinare.
-Recoltez sânge în vederea
examenului de laborator.
65
3.Nevoia de a Dezechilibru Copilul să nu - Fac bilanţul lichidelor intrate şi Administrez În data de 09.06.2010
elimina hidroelectrolitic- mai prezinte eliminate. medicaţia copilul prezintă
dezhidratare din nici un semn - Alimentez copilul cu necesarul prescrisă: tegumente şi mucoase
Deshidratrare cauza pierderilor de de lichide, ceai neândulcit şi - sol. Ringer 250 uscate, oligurie sete,
de lichide şi deshidratare soluţii perfuzabile, iar pentru ml, Glucoză 5% paloare.
săruri minerale în termen de combaterea acidozei adminstrăm 250 ml, În data de 10-
prin transpiraţii, 4-5 zile. medicaţia prescrisă de medic. aminoacizi 125 11.06.2010 copilul
diaree,vărsături, Copilul să -Administrez soluţii ml, în perfuzie prezintă tegumente şi
manifestat prin aibă o piele hidroelectrolitice în funcţie de e.v., 60 pic/min mucoase uscate, dar
uscăciunea pielii suplă şi bine ionograma serică. -Smecta normal colorate, sete
şi a mucoaselor, hidratată în -Pregătesc materiale necesare 30mg.pulbere, În data de 13.06.2010
oligurie, termen de 5 pentru administrare recoltarea de per.os.,2 plic/zi. copilul prezintă
sete,paloare. zile. sânge. - Cefotax 1g.iv după administrarea
-Ajut copilul să-şi satisfacă /la 12 h tratamentului şi
nevoile fundamentale afectate intervenţiilor acordate
-Pregătesc materiale pentru o hidratare
administrarea pev. corespunzătore, cu o
evoluţie favorabilă.
Obiectiv realizat.
4. Nevoia de a fi Alterarea Copilul să -Alimentez copilul cu alimente Administrez În 09-10.06.2010
curat îngrijit de tegumentelor din prezinte neiritante şi neexcitante. medicaţia copilul prezintă
a proteja cauza pierderii tegumente şi - Controlez alimentele provenite prescrisă de tegumente şi mucoase
tegumentele şi de lichide mucoase de la aparţinători. medic. uscate, roşeaţă şi
mucoasele manifestată prin normale în -Conştientizez familia în legătură eritem fesier.
tegumente termen de 4 cu rolul nociv al condimentelor, -Bepanthen ung. În 11.06.2010 copilul
Alterarea uscate,durerela zile. alimentelor prăjite, conservelor, prezintă o evoluţie
tegumentelor defecare, afumăturilor. favorabilă, iar din data
anale roşeaţă, eritem -Fac toaleta zilnică a pacientului de 12.06.2010
fesier. -Asigur lenjerie curată după copilul prezintă
66
fiecare scaun din bumbac tegumente şi mucoase
-Îl rog să facă toaleta după ficare normale.
scaun şi să aplice creme
protectoare. Obiectiv realizat.
5.Nevoia de a Dificultate de a Copilul să - identific împreună cu copilul În 09-

dormi şi ase dormi cauzată de beneficieze cauza insomniei, 10.06.2010copilul
odihni. procesul de un număr - aflu de când s-a instalat prezintă ore
boală,manifestat de ore - elaborez împreună cu el un insuficiente,
Insomnie ă prin treziri corespunzător program de activitate somnolenţă, oboseală
frecvente în în decurs de 3 corespunzător. şi o stare generală
timpus somnului zile . - observ comportamentul, somnul, alterată.
pentru a merge Copilul să fie calitatea acestuia, raportul între În 12-06.2010
la toaletă, activ starea de veghe şi somn a copilul prezintă un
somnolenţă, ore ,cooperant pe pacientului număr de ore de somn
insuficiente de perioada - creez un climat de încredere, corespunzător (9 h/zi
somn,stare spitalizării . încurajez, şi liniştesc pacientul ),este activ şi
generală alterată. pentru a-şi recăpăta echilibrul cooperant.
psihic
- observ şi notez toate schimbările Obiectiv realizat
care survin în starea pacientului.
6. Nevoia de a Alimentaţie şi Copilul să -Alimentez parenteral, instituind Administrez În 09-10.06.2010
mânca şi a bea hidratare aibă o stare perfuzii. medicaţia copilul prezintă
inadecvată prin de bine fără -Calculez numărul de calorii în prescrisă de inapetenţă,
Alimentaţie şi deficit cauzată greţuri şi funcţie de diferite stări medic. greţuri,vărsături şi o
hidratare de crampele vărsături şi să patologice,adaug 13% pt. fiecare Glucoză 5%, hidratare insuficientă
inadecvată prin abdominale, se poată grad peste 37 grade Celsius pev, 60 pic/min calitativ şi cantitativ.
deficit manifestată prin alimenta -Explorez gusturile şi obiceiurile În 11.06.2010 copilul
inapetenţă, normal în alimentare. prezintă diminuarea
hidratare termen de 3-4 -Fac bilanţul lichidelor permise şi simptomelor, începe
67
insuficientă zile. nepermise, ingerate şi eliminate. să se hidrateze mai
calitativ şi Copilul să -Servesc alimentele la o bine şi să prezinte
cantitativ, prezinte un temperatură moderată, la ore poftă de mâncare.
vărsături. apetit normal regulate. În 12.06.2010 copilul
în tremen de - Constientizez copilul asupra prezintă apetit prezent
3 zile. importanţei respectării regimului şi se alimentează
alimentar prescris normal.
- Asigur un climat confortabil.
7. Nevoia de a Alterarea Pacientul să - supraveghez aspectul Administrez În 09.06.2010 copilul
elimina funcţiei renale fie echilibrat (chihlimbar), culoarea, mirosul, medicaţia prezintă oligurie
cauzată de boală, hidroelectroli frecvenţa şi ritmul urinei prescrisă de În 11.06.2010 copilul
manifestată prin: tic şi - măsor zilnic diureza şi o notez în medic: prezintă o diureză în
Eliminare oligurie. acidobazic în foaia de temperatură - sol Glucoză limite fiziologice D=
urinară termen de 2-3 - măsor greutatea corporală zilnic 5% în pev. 1000ml şi o stare
inadecvată zile, să - fac bilanţul hidric , măsurând -Bicarbonat de generală ameliorată.
prezinte ingestia şi excreţia sodiu 2-3 ml pe
eliminare - asigur o igienă corporală kg corp/ zi
urinară în riguroasă - sol Ringer în
cantitate - schimb lenjeria de pat şi corp ori pev, 60 pic./min.
normală. de câte ori este nevoie Obiectiv realizat.
- încurajez pacientul să-şi exprime
gândirile şi sentimentele în
legătură cu problema de
dependenţă
- pregătesc materialul şi
instrumentarul necesar efectuării
analizelor şi administrării
medicaţiei
8. Nevoia de a Risc de Copilul să nu -psihoterapie, Administrez Copilul prezintă o
evita pericole complicaţii din prezinte - educ pacientul să respecte medicaţia stare bună fără
68
cauza complicaţii regimul igieno dietetic prescris prescrisă. complicaţii pe toată
Risc de nerespectării pe perioada - să efectueze toaleta regiunii -sol. Ringer, perioada spitalizării.
complicaţii tratamentului şi spitalizării. perianale după fiecare scaun Glucoză 5%
a regimului - evitarea consumului de alimente aminoacizi, în Obiectiv realizat.
manifestat prin gata preparate p.e.v., 60 pic/min
nelinişte, temeri - efectuare controlului medical -Smecta per.os.,2
faţă de evoluţia periodic plic/zi.
bolii. - Ercefuril
200mg
- Cefotax 1g.iv
/la 12 h
-Bepanthen ung.
69
EVALUAREA CAZULUI NR. III
Pacientul P.A. de 14 ani din Piteşti este internat în secţia de Medicală a

Spitalului de Pediatrie cu diagnosticul de Enterocolită acută, cu următoarele motive:
inapetenţă , greaţă , cefalee , stare de nelinişte,febră T =38,9˚C dureri abdominale
progresive , pană la colici balonări , vărsături alimentare şi bilioase, scaunele diareice
explozive , cu eliminări de gaze .
– analize de sânge:
Hematocrit 29%
Ionogramă sanvină: Na+ =112 mEq/1
K+ =2,8mEq/1
Cl- =74mEq/1
Ca+ =3,5mEq/1
– analize scaun – coprobacteriologic şi coprobacterilogic, unde a
fost prezent Salmonella
În urma examenului clinic şi a investigaţiilor de laborator s-a confirmat
diagnosticul de Enterocolită acută cu prezenţa Salmonellei. Tratamentul efectuat pe
perioada spitalizării a fost cu: – Cefotax 1 g., Smecta 30mg., Ercefuril 200mg , Nurofen
7.5ml x 3 / zi, Algocalmin f.sol. Ringer, Glucoză 5%, aminoacizi 125 ml, Bepanthen
ung.
Îngrijirile efectuate sunt următoarele:
70
 Schimbarea lenjeriei de pat şi corp
Se externează cu recomandările:
 Respectarea regimului alimentar conform indicaţiilor medicului curant
 Respectarea tratamentului conform Rp
 Repaus la pat 5 zile
 Revenirea la control la 7 zile după externare
DIALOG DE EXTERNARE
Nume: P
Prenume: A.
Data externării: 14. 06 .2010
Destinaţia la externare: acasa – la locuinţa din str. Câmpuluinr. 24
Situatia acasă: foarte bună
Capacitatea de a se îngriji:va fi ajutat de familie
-respectarea regimului alimentar conform indicatiilor medicului curant;
-respectarea tratamentului conform Rp;
-repaus la pat 5 zile:
-revenirea la control la 7 zile după externare.
Mijloc de transport:este asigurat de familie cu autoturismul tatălui
Obiectivele propuse- au fost atinse.
71
S-a discutat cu pacietul şi mama în ceea ce privesc recomandările.
BIBLIOGRAFIE
1 GHID DE NURSING, Ediţia V, Editura Viaţa Medicală Românească,

Bucureşti 2001-LUCRETIA TITIRCA;
2 TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE
ASISTENTI MEDICALI - NURSING - LUCRETIA TITIRCA - Editura Viata
Medicală Românească, Noiembrie 2000;
3 ÎNGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE CĂTRE
ASISTENTELE MEDICALE, LUCRETIA TITIRCA - Editura Viata Medicală Românească,
Ediţia IV 2004;
4 MEDICINA INTERNĂ – Editura ALL, Bucureşti, 1996 CORNELIU
BORUNDEL
5 SEMIOLOGIE MEDICALĂ – Editura Medicală, Bucureşti 2002, Ion I.
Brukner
6 ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI – Editura Corint, Bucureşti
2000, Roxana Maria Albu
7 FIZIOPATOLOGIE – MANUAL PENTRU ŞCOLI SANITA- RE
POSTLICEALE, Bucureşti 1995, T. Negru, M. G. Şerban
8 PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE ÎNGRIJIRII BOLNAVULUI;
Danemarca,1995, Virginia Henderson
9 DIAGNOSTIC CLINIC – Editura Medicală, Bucureşti, 1994, C.C.
Dimitriu
10 TEHNICI SPECIALE DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVLOR - Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983
11 ATLAS DE ANATOMIE – Editura Aqvila, 2000, Oradea, Editor general –
Thomas McCracken
12 WWW.GASTROENTEROLOGIE. RO
72
73
74
ANEXE
ANEXA 1. Agoritmul de evaluare a pacientului cu DIAREE

osmotică, secretorie, de tip inflamator şi diaree de tip steatoreic.
ANEXA 2. Prezentare prospect IMODIUM
ANEXA 3. Recoltarea scaunului pentru COPROCULTURĂ
ANEXA 4. Administrarea soluţiilor pentru rehidratare prin
PERFUZIE ENDOVENOASĂ
ANEXA 5. Măsurarea şi notarea TEMPERATURII
ANEXA 6. Agenţi microbieni care produc DIAREEA
ANEXA 7. Agenţi etiologici ai DIAREEI
75
ANEXA 1. Agoritmul de evaluare a pacientului cu DIAREE
osmotică, secretorie, de tip inflamator şi diaree de tip steatoreic.
ALGORITMUL DE EVALUARE AL PACIENTULUI CU

DIAREE OSMOTICĂ
DIAREEA
OSMOTICĂ
ANALIZA
SCAUNULUI
PH scăzut Concentraţie crescută de magneziu

Malabsorbţia hidraţilor de Ingestia voluntară sau involuntară de
magneziu
Carbon sub formă de laxative, antiacide,
suplimente minerale
Chestionar dietetic minuţios

Teste respiratorii cu substrat glucidic
Determinarea lactazei în fragmentul de biopsie intestinală
76
DIAREE SECRETORIE
DIAREEA
SECRETORIE
EXCLUDERA INFECTIILOR
INTESTINALE
Bacterii Paraziti
Culturi pe medii standard sau speciale Examen coproparazitologic
standard
(Aeromonas,Pleisiomonas) Teste specifice pentru
Cryptosporium,
Microsporidium, Giardia
(ELISA)
TESTE
SELECTIVE
Peptide plasmatice Examenul urinii Alte teste

Gastrina 5-HIA
TSH,T3,T4
Calcitonina metanefrina electroforeza proteinelor
VIP histamine plasmatice
imunoglobuline
Somatostatina
77
DIAREE DE TIP INFLAMATOR
DIAREEA DE TIP
INFLAMATOR
EXCLUDEREA AFECTIUNILOR
STRUCTURALE
Examenul radiologic Sigmoidoscopie Examen CT al

Bio.intestinală
al intestinului subţire sau colonoscopie cu abdomenului
prelevare de biopsii
EXCLUDEREA INFECŢIILOR
Bacterii Alţi patogeni

Culturi pe medii standard sau Paraziţi
speciale (Aeromonas, Pleiomonas) Virusuri
78
DIAREE DE TIPSTEATOREIC
DIAREE DE TIP STEATOREIC
EXCLUDEREA AFECŢIUNILOR
STRUCTURALE
Examenul radiologic Examenul CT al Biopsie intestinală

Al intestinului subţire abdomenului Culturi cantitative
din aspiratul jejunal
EXCLUDEREA INSUFICIENŢEI PANCREATICE

EXOCRINE
Testul la secretină Testul la bentiromide Determinarea activitaţii

chemotripsinei şi elastazei
pancreatice în fecale
ANEXA 2. PREZENTARE PROSPECT IMODIUM
79
Compoziţie şi Mod de Ambalare
Imodium contine clorhidrat de loperamid, un antidiareic pentru uz oral. Fiecare
capsula contine 2 mg de clorhidrat
de loperamid. 1 blister cu 6
capsule.
Indicaţii
Imodium este indicat în
tratamentul simptomatic al diareei
acute si cronice. În cazul
pacientilor cu ileostomie, produsul
poate fi utilizat atât pentru a reduce
numarul si volumul scaunelor, cât si pentru a mari consistenta acestora.
Loperamidul se leaga de receptorul opiaceu din peretele intestinal. În consecinta, el
inhiba eliberarea acetilcolinei si a prostaglandinelor, reducând astfel peristaltismul
propulsor si marind durata tranzitului intestinal. Loperamidul accentueaza tonusul
sfincterului anal rarind astfel incontinenta si necesitatea imperioasa a defecatiei. Tinând
cont de afinitatea crescuta pentru peretele intestinal si metabolismul sau ridicat la
primul pasaj hepatic, Imodium nu ajunge practic în circulatia sistemica.
Contraindicaţii
Imodium capsule nu se recomanda copiilor sub vârsta de 5 ani. Tratamentul diareei cu
Imodium fiind exclusiv simptomatic, diareea va fi tratata cauzal de câte ori tratamentul
cauzal este posibil. Imodium nu se utilizeaza ca tratament de fond în dizenteria acuta
caracterizata prin scaune cu sânge si stari febrile grave. Imodium nu se va administra
pacientilor cu colita ulceroasa acuta sau colita pseudomembranoasa asociata
tratamentului cu antibiotice cu spectru larg. În general, Imodium nu trebuie utilizat în
situatii în care trebuie evitata inhibarea peristaltismului. Tratamentul trebuie întrerupt
prompt daca se instaleaza constipatie, distensie abdominala sau subileus.
80
Reacţii Adverse
Nu s-au observat efecte adverse majore în cazurile în care doza recomandata si
contraindicatiile au fost respectate, chiar si la administrare îndelungata. Au fost
semnalate urmatoarele reactii adverse: reactii de hipersensibilitate (eruptii cutanate);
constipatie si/sau distensie abdominala în rare cazuri asociate cu ileus, îndeosebi în
cazuri în care prescriptiile nu au fost respectate (vezi dozaj, durata tratamentului,
contraindicatii); anumite simptome sunt greu de diferentiat de simptomele asociate
sindromului diareic: durere sau disconfort abdominal, greata, voma, oboseala,
ameteala, somnolenta sau uscaciunea gurii.
Mod de Administrare
Adulti si copii peste 5 ani: Diaree acuta: doza initiala este de 2 capsule pentru adulti
si o capsula pentru copii, urmate de o capsula dupa fiecare emisie consecutiva de
scaune lichide. Diaree cronica: doza initiala este de 2 capsule pentru adulti si o capsula
pentru copii; aceasta doza initiala va fi ajustata pâna la obtinerea a 1-2 scaune solide/zi,
ceea ce de regula se realizeaza de obicei cu o doza de întretinere de 1-6 capsule/zi.
Doza maxima pentru diaree acuta si cronica este de 8 capsule/zi pentru adulti; la copii
ea se va corela cu greutatea corporala: 3 capsule/20 kg.
ANEXA 3. RECOLTAREA SCAUNULUI PENTRU

COPROCULTURĂ
81
Coprocultura constă în cultivarea microorganisme din materiile fecale prin
însămânţarea pe mediul de cultură.
Scop:explorator.
Materialele fecale se pot recolta din :scaun
eliminat spontan,scaun provocat de purgative,direct
din rect sau colonul sigmoidian ,pe cale
instrumentară.
Materiale necesare: tavă medicală,tub recoltator
pentru materii fecale ,tampon sterilizate montate pe
porttampon prevăzute cu dopuri de cauciuc şi introduse în
eprubete sterile,ploscă sterilizată şi uscată,sondă Nelaton Nr.16-18sterilizată,seringă de 5 ml.,
srerilă,purgativ salin (sulfat de Mg.,sulfat de sodiu),o eprubetă cu medii de cultură lampă de spirt şi
chibrituri,materiale pentru toaleta perineală.
Etape de executie Timpi de executie
-se pregătesc materialele necesare;
1.Pregatirea -se alege instumentele cu care se va recolta în funcţie de
materialelor necesare metoda utilizată;
-se pregăteşte şi materialul de protecţie pentru cine
recoltează.
-se anunţă bolnavul şi I se explică necesitatea analizei;

2. Pregatirea psihică şi
-se administrează pacientului seara un purgativ salin (20-
fizică a pacientului
30 sulfat de Mg,);
-se cere pacientului ca înainte să urineze;
-se efectuiază toaleta regiuni perianale;
-se insruieşte bolnavul să folosească pentru
dezinfecţie,plosca sterilă.
82
-spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun;
3.Efectuarea tehnicii -se aşază plosca sterilă sub bazinul pacientului,pentru
defecaţie.
-se recoltează din plosca cu lingura recipientului special
de recoltare,căteva fragmente(circa 50g.)din diferite ărţi
ale scaunului,în special din părţile suspecte,cu conţinut
mucus şi puroi;
A.)Recoltarea din scaun
-se introduce lingura în interiorul recipientului.
spontan sau provocat
-se dezbracă pacientul şi se aşază în decubit lateral

stâng,cu membrul inferior drept întins,iar cel stăng în
flexiune maximă a coapsei pe abdomen şi a gambei pe
coapsă;
-se depărtează fesele pacientului cu mâna stângă;
-cu mâna dreaptă se introduce tamponul steril ,prin
mişcări de rotaţie,prin anus în rect ;
-se şterge mucoasa rectală;
B.)Recoltarea directă
-se îndepărtează tamponul steril din rect;
din rect
-se flambează gura eprubetei şi se introduce tamponul
în eprubeta sterilă;
-se însămânţiază imediat produsul recoltat;
-spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun;
-se notează în foeia de observaţie date recoltării,cine a
recoltat.
83
-la copil ,materialele fecale se recoltează cu sonda
Nelaton.Se introduce sonda sterilă Nelaton nr.16-18 prin
anus la o distanţă de 10-15 cm;
-se aplică la extremitatea liberă a sondei,cu ajutorul unei
pense intermediare,o seringă;
-se aspiră în sondă din rect şi se desecarcă conţinutul
sondei ,prin insuflarea cu aceeaşi seringă,într-o eprobetă
sterilizată.
-se efectuează toaleta regiunii anale;
4. Ingrijirea bolnavului -se îmbracă bolnavul şi se aşază în poziţie cea mai
dupa tehnică comodă;
-se aerişeşte camera.
-se etichetează tubul recoltator sau eprubete;
5.Pregătirea produsului -se completează buletinul de analiză;
pentru laborator -se transportă imediat la laborator;
-dacă trimiterea la laborator mai întârzie,vasele cu
produsele recoltate se păstrează la gheaţă.
-instrumentele folosite se curăţă riguros şi se spală cu apă
6.Reorganizarea locului curentă;
de muncă -se introduc în soluţie dezinfectată,pănă la sterilizare;
-se aşează restul materialelor la locul lor.
ATENŢIE!
Pentru punerea în evidenţâ a viruşilor, peste materialele fecale recoltate din
ploscă, se adaugă câteva picături dintr-o soluţie de penicilină 200.000 u.i/10 ml .apă
distilată şi aceeaşi cantitate dintr-o soluţie de streptomicină 19/10 ml.,apă
distilată,pentru a preveni distrugerea viruşilor de concurenţă a florei microbiene.În
acelaş scop, cazul recoltării cu tampo , în soluţie nutritivă Hanks din eprubetă se vor
adăuga 100 u.i penicilină şi 25 mg.Strptomicină;
84
-Recoltarea se mai poate efectua sub control direct vizual prin tubul
rectoscopului,cu ajutorul ansei de platină;
-Nu folosiţi acelaşi ploşti nesterilizate la mai mulţi bolnavi;
-Nu trimiteţi probe cu întârziere la laborator.
ANEXA 4. ADMINISTRAREA SOLUŢIILOR PENTRU

REHIDRATARE PRIN PERFUZIE ENDOVENOASĂ
Perfuzia reprezintă introducerea pe cale parenterală (intravenoasă),

picătură cu picătură ,a soluţiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionică şi
volemică a organismului. Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice, fixate
direct în venă,prin canule din material plastic,ce se introduc trascutanat prin lumenul
acelor sau chirurgical,prin evidenţierea venei pe
care se fixează o canulă de plastic ce se menţine
chiar câteva săptămâni-denudarea venoasă.
Scop:
- hidratarea şi mineralizarea orgamismului;
- administrarea medicamentelor la care se
urmăreşte un efect prelungit;
- depurativ-diluând şi favorizând excreţia
din organism a produşilor toxici;
- completarea proteinelor sau altor
componente sanguine;
- alimentaţie pe cale parenterală.
Materiale necesare: tavă medicală acoperită cu un câmp steril;trusă pentru
perfuzat soluţii,ambalată steril; soluţiile hidratante în sticle RTC închise cu dop de
cauciuc şi armătură metalică sau în pungi originale de material plastic,riguros sterilizate
şi încălzite la temperatura corpului;garou de cauciuc;tăviţă renală;stativ prevăzut cu
85
brăţări cu cleme pentru fixarea flacoamelor;1-2seringi Luer,de 5-10 cm.,ace pentru
injecţii intravenoase şi intramusculare sterilizate o pernă tare, muşama, aleză, 1-2perne
sterile; o pensă hemostatică; casoletă cu câmpuri sterile; casoletă cu comprese
sterile;substanţe dezinfectante:alcool,tinctură de iod ,benzină iodată; romoplast;
foarfece; vată.
Etape de executie Timpi de executie

1. Pregatirea materialelor , -se pregătesc instrumente şi materiale necesare;
-se scoate tifonul sau ceolofanul steril de pe flacon ,se
instrumentelor şi
desprinde sau se topeşte la flacără parafina de pe
aparatului de perfuzie. suprafaţa dopului, care se dezinfectează cu alcool;
-se desface aparatul de perfuzie şi se închide prestubul;
-se îndepărtează teaca prorectoare de pe trocar şi se
pătrunde cu el prin dop în flacon;
-se închide cu pensa hemostatică , imediat sub ac, tubul
de aer,se îndepărtează teaca protectoare de pe ac şi se
pătrunde cu acesta în flacon,prin dopul de cauciuc,fără să
se atingă trocarul;
-se suspendă flaconul pe suport;
-se fixează tubul de aer la baza flaconului cu o bandă de
romplast,avănd grijă să depăşască nivelul soluţiei sau al
substanţei medicamentoase;
-se îndepărtează pensa hemostatică,deschizănd drumului
aerului în flacon;
-se îndepărtează teaca protectoare de pe capătul portac al
tubului,se ridică deasupra nivelului substanţei
medicamentoase din flacon şi se deschide uşor
prestubul,lăsând să curgă lichidul în dispozitivul de
perfuzie,fără ca picurătorul să se umple cu lichid;
-se coboară progresiv portacul, pănă când tubul se umple
cu lichid , fiind eliminate complet bulele de aer;
-se ridică picurătorul în poziţie verticală şi se închide
prestubul,aparatul rămânând atârnat pe stativ;
-amboul nu trebuie să se atingă de nimic din jur pentru a
nu se desteriliza.
-se anunţă pacientul convingându-l de importanţa tehnicii;
-se aşază pacientul în pat,în decubit dorsal,cât mai
2. Pregătirea psihică şi
comod,cu antebraţul înextensie şi pronaţie;
fizică a pacientului -sub braţul ales se aşază o pernă tare,acoperită cu muşama
86
şi un câmp steril;
-se acoperă pacientul cu o învelitoare.
-spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun .
-se examinează calitatea şi starea venelor;
3. Efectuarea perfuziei
-se aplică garoul de cauciuc la nivelul braţului;
-se dezinfectează plica cotului cu alcool,se badijonează cu
tinctură de iod;
-se cere pacientului să închidă şi să deschidă pumnul
de mai multe ori şi să rămână cu el închis;
-având acul în mâna dreaptă ,între police şi celelalte
degete,,cu indexul se fixează amboul acului ataşat;
-cu indexul mâinii stângi se palpează locul pentru
puncţie,iar cu policele se fixează vena la 4-5 cm.Sub locul
puncţiei şi se exercită o compresiune şi tracţiune în jos
asupra ţesuturilor vecine;
-se introduce acul în mijlocul venei,în direcţia axului
longitudinal al venei ;
-Nu abordaţi vena din lateral;
-Nu introduceţi acul cu bizoul orientat în jos;
-se înpinge acul de-a lungul venei la o adâncime de 1-1,5
cm;
-se verifică poziţia acului în venă ,se îndepărtează garoul
de cauciuc şi se adaptează amboul aparatului de perfuzie
la ac;
-se deschide imediat prestubul pentru a permite scurgerea
lichidului în venă şi se reglează viteza de scurgere a
lichidului de perfuzat,cu ajutorul prestubului,la 60
picături/minut sau în funcţie de necesităţi;
-se fixează cu benzi de leucoplast amboul acului şi
porţiunea tubului învecinată acestuia,de pielea
pacientului;
-se supraveghiază permanent starea pacientului şi
modului de funcţionare a aparatului;
-se pregăteşte(dacă este necesar) cel de-al doilea flacon cu
substanţă medicamentoasă,încălzindu-l la temperatura
camerii ;
-înaintea ca flaconul să se golească ,se închide prestubul
pentru a împiedica pătrunderea aerului în perfuzor şi se
racordează aparatului de perfuzie la noul flacon;
-se deschide imediat prestubul,pentru a permite lichidului
să curgă,operaţia de schimbare trebuie să se petreacă cât
mai repede pentru ca săngele refuzat prin ac să nu se
87
coaguleaze şi se reglează din nou viteza de scurgere a
lichidului perfuzat la 60 picături/minut;
-înainte ca flaconul să se golească se închide prestubul,se
exercită o presiune asupra venei puncţionarea cu un
tampon îmbibat în soluţie dezinfectantă şi ,printr-o
mişcare bruscă,în direcţia axului vasului,se extrage acul
din venă;
-se dezinfectează locul puncţiei cu tinctură de iod,se
aplică un pansament steril şi fixarea cu romoplast.
4. Îngrijirea pacientului -se aşază pacientul confortabil în patul său;
-se administrează pacientului lichide călduţe;
după tehnică
-se supraveghează bolnavul.
-se spală imediat la jet de apă rece seringa,acele(aparatul
5. Reorganizarea locului de perfuzie de material plastic se aruncă),se dezinfectează
de muncă şi se pregătesc pentru sterilizare;
-se notează în foaia de temperatură data,cantitatea de
lichid perfuzat,cine a efectuat perfuzia.
ACCIDENTE:
-Hiperhidratare-prin perfuzie în exces,la cardiaci poate determina edem
pulmonar acut: tuse,expectoraţii,polipnee,creşterea tensiunii arteriale.Se reduce ritmul
perfuziei sau chiar se întrerupe complet,se injectează cardiotonice;
-Embolie gazoasă-prin pătrunderea aerului în curentul circulator.Se previne prin
eliminarea aerului din tub înainte de instalarea perfuziei,înteruperea ei înainte de
golirea completă a flaconului şi prin neutralizarea perfuzilor cu presiune .
REŢINEŢI!
-Nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea şi apariţia de
frison.
-Instalarea perfuziei se face în condiţii de asepsie perfectă.Înlocuirea sau
întreruperea perguziei se face încă înaintea ca aceasta să se golească complet,pentru a
împiedica pătrunderea aerului în perfuzie şi pentru a se reţine 2-3 cm.Soluţia pentru
control,în cazul în care s-ar produce un accident.
88
ANEXA 5. MĂSURAREA ŞI NOTAREA TEMPERATURII
I. Temperatura = rezultatul proceselor oxidative din organism,

generatoare de căldură prin dezintegrarea alimentelor energetice.
Termoreglare = funcţia organismului care menţine echilibrul între producerea
căldurii (termogeneză) şi pierderea căldurii (termoliză) pentru păstrarea valorilor
constante de 36,7-37˚C dimineaţa şi 37˚-37,3˚C seara.
Scop: descoperirea unor modificări
patologice ale valorii temperaturii corpului.
Locul de măsurare: cavităţi
semiînchise (axilă, plică inghinală, cavitatea
bucală) sau cavităţi închise (rect, vagin).
Materiale necesare : termometru
maximal individual; casoletă mică cu tampoane de vată
şi comprese de tifon nesterile; prosop individual;
săpun; pahar cu ¾ soluţie de cloramină 1% până la 5%;
tavă; sticlă cu ulei de vaselină, tăviţă renală; sticlă cu
alcool medicinal; creion albastru sau pix cu pastă; foaie de observaţie şi carnet propriu.
Etape de Timpi de execuţie
execuţie
1.Pregătirea  Se pregătesc materialele necesare.
materialelor şi  Termometrul se verifică pentru a-i observa integritatea,
instrumentelor funcţionalitatea şi dacă mercurul este coborât în rezervor.
 Se şterge termometrul de soluţie dezinfectantă (irită tegumentele).
2.Pregătirea  Se anunţă bolnavul.
psihică şi fizică  Se aşează bolnavul în decubit dorsal, confortabil, cu capul pe
a bolnavului pernă sau în poziţie şezândă, pe scaun.
3.Efectuarea  Se ridică braţul bolnavului.
tehnicii  Se şterge bine axila bolnavului prin tamponare cu prosopul lui
A. Măsurarea în (frecarea ridică temperatura).
89
axilă  Termometrul se ţine în mână ca un creion în poziţia pentru scris.
 Se aşează termometrul cu rezervorul de mercur pe pielea centrului
axilei, paralel cu toracele (se evită lenjeria).
 Se apropie braţul bolnavului de trunchi cu antebraţul flectat pe
suprafaţa anterioară a toracelui.
 Se menţine termometrul timp de 10 minute.
 Se scoate termometrul din axila bolnavului şi se aşează pe tava
medicală.
 Bolnavul este aşezat în poziţie comodă.
 Se şterge termometrul cu o compresă uscată şi se citeşte gradaţia.
 Ţinut strâns ca un creion, termometrul se scutură cu mişcări
rapide (departe de obstacole) pentru ca mercurul să coboare în
rezervor.
 Se aşează termometrul la loc.
B. Măsurarea în  Se umezeşte termometrul cu apă rece.
cavitatea bucală  Se introduce termometrul în cavitatea bucală, sub limbă.
 Se atrage atenţia bolnavului: să păstreze gura închisă timp de 5
minute; să nu spargă termometrul cu dinţii.
 Se scoate termometrul şi se citeşte.
C.Măsurarea  Se lubrifiază bulbul termometrului cu ulei de vaselină.
rectală  a. Când bolnavul ştie şi poate, îşi introduce singur termometrul în
rect.
 b. Când bolnavul nu poate, este aşezat în decubit dorsal sau
lateral, şi i se introduce uşor bulbul termometrului în rect cu
mişcări de rotaţie şi înaintare.
 Se menţine timp de trei minute.
 Se scoate termometrul şi se şterge cu un tampon de vată cu alcool.
 Se citeşte gradaţia.
4.Notarea  În „Carnetul de observaţii medicale independente” se notează
90
cifrată numele bolnavului, salonul, patul, data, valoarea temperaturii
obţinute (urmând a fi notată şi în foaia de temperatură).
5.Notarea  Se notează grafic cu un punct de culoare albastră în foaia de
grafică temperatură, pe verticala corespunzătoare datei şi timpului zilei.
 Pentru fiecare diviziune a foii, se socotesc două diviziuni de grad.
 Se uneşte cu valoarea anterioară printr-o linie albastră. Se obţine
curba termică.
6.Interpretarea  Temperatura normală: 36-37˚C – afebril
rezultatelor  Valori patologice
- hipertermie: 37-38˚C = subfebril; 38-39˚C = febră moderată; 39-
40˚C = febră ridicată; 40-41˚C = hiperpirexie;
- hipotermie: sub 36˚C.
7.Reorganizarea  Se scutură termometrul până când Hg coboară în rezervor
locului de (termometrul se ţine ca un creion în timpul scrisului).
muncă  Se spală termometrul cu apă curentă şi detergenţi sau săpun lichid.
 Se spală paharul şi se schimbă soluţia dezinfectantă.
 Se introduce termometrul în pahar.
Observaţii:
Termometrul se menţine timp de 10 minute, altfel înregistrarea nu este reală!
Dacă axilă bolnavului nu este uscată, umiditatea modifică valoarea
temperaturii.
Recomandări:
Măsuraţi temperatura dimineaţa spre ora 8 şi seara spre ora 17.
Susţineţi termometrul la copii, bătrâni, inconştienţi, agitaţi şi măsuraţi în
cavităţile semiînchise.
În situaţia unor valori prea ridicate sau scăzute neprevăzute, repetaţi
măsurarea temperaturii sub supraveghere.
Contraindicaţii:
91
Nu măsuraţi în cavitatea bucală la bolnavii agitaţi, la copiii care nu
cooperează, la bolnavii cu respiraţie nazală dificilă sau inflamaţii bucale.
Nu măsuraţi rectal la bolnavii agitaţi, cu inflamaţii anale, rectale, cu operaţii
rectale.
ANEXA 6. AGENŢI MICROBIENI CARE PRODUC DIAREEA
92
Salmonela
Shigella
Escherichia coli
Giardia lamblia
93
ANEXA 7. AGENŢI ETIOLOGICI AI DIAREEI
1. Campylobacter jejuni - agent etiologic al diareei
2. Yersinia enterocolitica - agent etiologic al diareei
94

Nursingul Pacientului Cu Diaree

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nursingul Pacientului Cu Diaree

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

2.1 Plan de îngrijire nr. 1 –Toxiinfecţie alimentară........................ 35

„ Sănătatea reprezintă comoara cea mai

1.1 ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

II. Factori determinanţi:

Mecanismul diareei parazitare

1.3.2. EVALUAREA BOLNAVULUI CU DIAREE

1.3.4. ALIMENTAŢIA PACIENŢILOR

Recomandările de mai jos sunt orientative,

1.3.5. TRATAMENT MEDICAMENTOS

1.4. DIAREEA CRONICĂ

1.4.2. CAUZELE DIAREEI CRONICE

 Boli inflamatorii intestinale idiopatice: rectocolita ulcero-hemoragicắ, boala

UNITATEA SANITARĂ: SPITALUL BOLI CONTAGIOASE

OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA

OBIŞNUINŢE DE IGENĂ PERSONALĂ

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE

OBIŞNUINŢE PRIVIND SOMNUL

Grupa sangvină – B (III) Rh : (+)

3.Nevoia de a Deshidratare Pacienta să nu -Cântăresc zilnic pacientul. Soluţii 14-15.06.2010

Pacienta M.G. de 32 ani din Piteşti, B-dul Petrochimiştilor bl.B6, Sc.

UNITATEA SANITARĂ: SPITALUL DE PEDIATRIE PITEŞTI

OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA

Scaun – frecvenţă – 5-6/zi Urină – frecvenţă – 4-5/zi

OBIŞNUINŢE PRIVIMND SOMNUL

3.Nevoia de a Dezechilibru Pacientul să nu -Fac bilanţul lichidelor intrate -Administrez 06.06.2010

4. Nevoia de a fi Alterarea Copilul să -Alimentez copilul cu Administrez În 06-07.06.2010

UNITATEA SANITARĂ: SPITALUL DE PEDIATRIE PITEŞTI

Semne particulare – nu prezintă

Regim – da urmat – da înţeles – da

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE

Scaun – frecvenţă – 6-8/zi Urină – frecvenţă – 4-5/zi

OBIŞNUINŢE PRIVIMND SOMNUL

Probleme privind somnul – somnolenţă

Îi place să fie singur – nu cu alţii – da

Investigaţii efectuate – analize de sânge:

5.Nevoia de a Dificultate de a Copilul să - identific împreună cu copilul În 09-

Pacientul P.A. de 14 ani din Piteşti este internat în secţia de Medicală a

1 GHID DE NURSING, Ediţia V, Editura Viaţa Medicală Românească,

ANEXA 1. Agoritmul de evaluare a pacientului cu DIAREE

ALGORITMUL DE EVALUARE AL PACIENTULUI CU

PH scăzut Concentraţie crescută de magneziu

Chestionar dietetic minuţios

Peptide plasmatice Examenul urinii Alte teste

Examenul radiologic Sigmoidoscopie Examen CT al

Bacterii Alţi patogeni

DIAREE DE TIP STEATOREIC

Examenul radiologic Examenul CT al Biopsie intestinală

EXCLUDEREA INSUFICIENŢEI PANCREATICE

Testul la secretină Testul la bentiromide Determinarea activitaţii

ANEXA 2. PREZENTARE PROSPECT IMODIUM

ANEXA 3. RECOLTAREA SCAUNULUI PENTRU

-se anunţă bolnavul şi I se explică necesitatea analizei;

-se dezbracă pacientul şi se aşază în decubit lateral

ANEXA 4. ADMINISTRAREA SOLUŢIILOR PENTRU

Perfuzia reprezintă introducerea pe cale parenterală (intravenoasă),

Etape de executie Timpi de executie

I. Temperatura = rezultatul proceselor oxidative din organism,

ANEXA 6. AGENŢI MICROBIENI CARE PRODUC DIAREEA

1. Campylobacter jejuni - agent etiologic al diareei

2. Yersinia enterocolitica - agent etiologic al diareei

S-ar putea să vă placă și