NURSINGUL PACIENTULUI CU CONSTIPATIE

MEMORIU EXPLICATIV
Eliminarea, reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa substantele nefolositoare,
vatamatoare, rezultate din metabolism.
Am ales lucrarea de diploma cu tema 'Constipatia' in dorinta de a aprofunda cunostintele pe
parcursul efectuarii stagiilor de practicaa si la sala de demonstratie.
Constipatia este un sindrom caracterizat prin eliminarea la interval de 2-3 zile a unui scaun,
de obicei de volum redus si consistenta crescuta, ca urmare a incetinirii tranzitului intestinal.
Doresc ca prin cunostintele aprofundate si realizarea acestei lucrari sa stiu sa educ
preventiv persoanele si dupa externare .
entru documentare am consultat o bibliografie mai ampla, am facut uz de cunostintele
acumulate la orele de nursing, la sala d demonstratie si in timpul practicii efectuate in !nitatile
spitalicesti din itesti.
DACA DESCOPEREIM CA VIATA NU ARE NICI UN INTELES,
NU NE RAMINE ALTCEVA DE FACUT
DECAT SA-I DAM UN INTELES
(Lucian Blaga)
CAPITOLUL I
PARTEA TEORETICA
1.1. NEVOIA DE A ELIMINA
Definitie:
Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele
nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.
Excretia deseurilor se realizeaza prin mai multe cai"
- aparat renal - urina
- piele - transpiratie - perspiratie
- aparat respirator
- aparat digestiv - scaun
- aparat genital feminin - menstruatie
- in stari patologice, apar eliminari pe cale digestiva, sub forma de varsaturi si pe cale
respiratorie # sputa
$rganismul trebuie deasemenea sa se debaraseze de deseurile rezultate in urma digestiei
%fibre celulozice, pigmenti biliari, celule descuamate de la nivelul tubuluidigestiv& si alte
substante nefolositoare trebuie eliminate.
Scanl ' reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din
organism prin actul defecatiei.
(caunul este alcatuit din " reziduuri ramase in urma digestiei alimentelor, celulele
descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a glandelor digestive, produsele de excretie a
tubului digestiv si a glandelor anexe, numar mare de microbi. (caunul este, pana la un punct, un
indicator al starii de sanatate a unei persoane.
Manife!ta"i #e in#epen#enta
frecventa - normal la adult # )-2*zi sau unul la doua zile
- )-2 scaune pe zi la nou-nascut
orarul - ritmic, la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa trezire
cantitatea - zilnic )+,-2,, g materii fecale
consistenta - pastoasa, omogena
forma - cilindrica, cu diametrul de 3-+ cm, lungime variabila
culoarea - bruna, la adult, data de stercobilina
-n functie de alimentatie"
- desc.is-galben ' regim lactat
- brun-inc.is ' regim carnat
- negru ' alimente preparate care contin sange
- verde ' legume verzi
- culoarea caracteristica alimentului ' mure, ciocolata, afine.
/odificarea culorii in functie de medicamente"
- brun-negru ' bismut
- negru-verzui ' fier
- alb ' bariu
- negru-mat ' carbune
mirosul - fecaloid # difera de la un individ la altul
La copill $ic
culoarea - in primele 2-3 zile dupa nastere ' verde-brun inc.is %meconiu&
- 0a sugari"
Aspectul si culoarea se modifica in functie de felul alimentatiei.
Astfel"
- galben-auriu ' sugar alimentat la san, in contact cu aerul, prin oxidarea
bilirubinei # devine verzui sau verde
- galben-desc.is ' sugar alimentat artificial
- brun ' dupa introducerea fainii in alimentatie
numarul - 3-1 pe zi pana in luna a 2- # a cand se reduce la 2-3 pe zi
Daca sugarul este alimentat pe cale artificiala, numarul scaunelor este de )-2
pe zi.
mirosul - usor acru, reactie acida ' sugar alimentat la san.
- fad, reactie alcalina sau neutra ' alimentatie artificiala.
%acto"ii ca"e inflentea&a !ati!face"ea ne'oii
1. %acto"i (iologici
- Alimentatia # cantitatea si calitatea alimentelor ingerate de individ influenteaza
satisfacerea nevoii de eliminare.
- o buna .idratare si o alimentatie bogata in reziduuri %legume, fructe, cereale& faciliteaza
eliminarea intestinala si vezicala.
- mesele luate la ore fixe favorizeaza ritmul eliminarilor.
- Exercitiile # activitatea fizica amelioreaza randamentul muscular
- fortifica musculatura abdominala si cea pelviana, care au un rol important in eliminarea
intestinala.
- Varsta # are rol important in satisfacerea nevoii daca tinem seama de controlul
sfincterelor.
- la copii, controlul se obtine in 2-3 ani.
- la persoanele varstnice, diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate provoca
lipsa de control a eliminarii.
- la barbati, .ipertrofia prostatei determina tulburari de mictiune.
- Programul de eliminare intestinala # regularitatea programului de eliminare este un
factor ce influenteaza satisfacerea acestei nevoi.
- momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la altul.
). %acto"i p!i*ologici
- Stresul
- Anxietatea
- Emotiile puternice # pot modifica frecventa, cantitatea si calitatea eliminarii urinare si
intestinale.
+. %acto"i !ociologici
- Normele sociale # fiecare societate isi stabileste masuri de igiena, astfel incat indivizii
sa respecte salubritatea locurilor publice. - Educatia - Cultura
1.) ANATOMIA SI %I,IOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
Notiuni de anatomie si fiziologie
3ubul digestiv este alcatuit
din urmatoarele segmente"
gura, faringe %cu dubla
apartenenta&, esofag, stomac,
intestinul subtire si intestinul
gros.
G"a este portiunea initiala a
aparatului digestiv, alcatuita
din organe si diverse tesuturi.
(uperior este limitata de bolta
paltina, inferior de planseul
bucal, lateral de obra4i,
anterior de buze si posterior
se continua cu faringele.
Cavitatea bucala este
captusita cu mucoasa bucala.
5unctiile pe care le
indeplineste gura sunt" functia
de masticatie pentru formarea
bolului alimentar, inceputul
digestiei glucidelor sub
actiunea ptialinei salivare,
functia de fonatie, functia
receptoare, functia de aparare
si functia fizionomica.
%a"ingele este un organ care
apartine atat aparatului
digestiv, cat si aparatului respirator. El se afla situat in partea posterioara a cavitatii bucale si se
continua cu esofagul. Captusit cu o mucoasa, este bogat in tesut limfoid. -n faringe se gasesc
amigdalele palatine, amigdala faringiana pe peretele posterior si amigdala linguala la radacina
limbii, legate intre ele prin numeroase vase limfatice si formand inelul limfatic 6alde7er.
E!ofagl este un organ musculo-membranos, tubular, care face legatura intre faringe si
stomac. El incepe la nivelul vertebrei a 8-a cervicala %C8& in dreptul cartila4ului cricoid, si se
termina in dreptul vertebrei a ))-a toracale la cardia9 este lung de 2+ # 32 cm si are un calibru
care variaza intre ), si 22 cm. Are trei stramtori fiziologice" stramtoarea cricoidiana, stramtoarea
de la nivelul incrucisarii cu artera aorta si cea de la nivelul cardiei.
5iziologic, esofagul reprezinta un organ menit sa faca legatura dintre faringe si stomac.
rin reflexul de deglutitie, bolul alimentar trece din faringe in esofag9 prin coordonare nervoasa,
musculatura formeaza unde contractile care imping bolul spre esofag.
Sto$acl, organ cavitar musculo-glandular, este segmentul tubului digestiv situat intre
esofag si intestinul subtire. 5orma lui este asemanatoare cu a unei pere, cu varful usor indoit si
indreptat in sus" la examenul radiologic apare ca litera :;< sau ca un carlig. 5orma lui este
variabila in functie de " continut, tonicitatea musculaturii proprii, tonicitatea peretului abdominal,
pozitia individului si volumul organelor vecine.
(tructural, stomacul este alcatuit din patru paturi " la interior se afla mucoasa, apoi
submucoasa, musculoasa, iar la exterior este invelit de seroasa peritoneala. /ucoasa este
alcatuita dintr-un epiteliu cilindric, care secreta mucus, si din glandele stomacului " glandele
fundice, secretoare de acid clor.idric si pepsina, glandele pilorice si celulele mucipare, ambele
secretoare de mucus.
Din punct de vedere fiziologic, stomacul primeste alimentele si, datorita functiei sale
motorii, le framanta, le amesteca cu sucul gastric si apoi le evacueaza in duoden.
Inte!tinl !(ti"e incepe la pilor si se termina la nivelul valvulei ileo-cecale. El are trei
segmente " duoden, 4e4un si ileon. Duodenul are forma unei potcoave. - se descriu patru portiuni "
prima portiune, bulbul duodenal, urmeaza imediat dupa pilor si este usor mobila 9 portiunea a
doua, descendenta, este situata in dreapta coloanei vertebrale si in ea se varsa secretia biliara si
cea pancreatica 9 portiunea a treia este orizontala, iar portiunea a patra este ascendenta si se
continua cu 4e4unul, formand ung.iul duodeno-4e4unal.
5iziologic, duodenul are doua functii principale " motorie si secretorie. /otilitatea
duodenala impinge c.imul alimentar foarte repede in 4e4un %in cateva secunde&. (ecretia
duodenala elaboreaza secretina %cu rol in stimularea pancreasului si a intestinului&, entero=inaza
%care transforma tripsinogenul in tripsina& si mucus.
;e4uno-ileonul are un calibru mai mic si umple cea mai mare parte a cavitatii peritoneale.
Este alcatuit tot din patru straturi " mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa. (pre deosebire
de duoden, seroasa inveleste intreaga circumferinta a 4e4uno-ileonului.
Inte!tinl g"o! este segmentul terminal al tubului digestiv 9 el incepe de la valva ileo-
cecala si se termina cu anusul. (e distinge de intestinul subtire prin volumul lui mult mai mare si
prin cele trei benzi musculare longitudinale taenia coli. 0ungimea lui variaza intre),+ si 3 metri.
-ntestinul gros este impartit in urmatoarele segmente " cecul, colonul ascendent, colonul
transvers, colonul descendent, colonul sigmoid si rectul.
Cecul este situat in fosa iliaca dreapta 9 legatura dintre ileon si cec se realizeaza prin
sfincterul ileo-cecal %formatiune musculara&. e partea interna a cecului se afla apendicele, a
carui pozitie este variabila. Cecul are un grad de mobilitate.
Colonul ascendent este situat in flancul drept si continua cecul, urcand vertical la fata
inferioara a ficatului, prin ung.iul .epatic %ung.iul drept&, se continua cu colonul transvers. Este
fixat de peretele posterior al abdomenului prin peritoneu.
Colonul transvers se intinde de la ung.iul .epatic pana la ung.iul splenic %ung.iul stang&
si este situat orizontal sau in forma literei > 2 ?.
Colonul descendent este situat in flancul stang si se intinde de la ung.iul splenic pana la
nivelul crestei iliace, unde se continua prin colonul sigmoid.
Colonul sigmoid, in continuarea precedentului, situat in fosa iliaca stanga si in pelvis, are
forma unui > ( @ si se intinde pana la ung.iul recto-sigmoidian.
Aectul este portiunea terminala " se intinde de la ung.iul recto-sigmoidian pana la anus si
este situat in pelvis. Aectul comunica cu exteriorul prin canalul anal, care, continua ampula
rectala.
(tructural, intestinul gros este alcatuit din patru straturi " mucoasa, submucoasa,
musculoasa si seroasa.
5iziologic, intestinul gros are functii de motricitate, secretie si absorbtie. /otricitatea
asigura progresia bolului fecal prin contractii peristaltice, segmentare, si prin contractii masive.
Bolul fecal se aduna in sigmoid 9 trecerea materiilor fecale in rect duce la expulzarea lor prin
actul fiziologic al defecatiei.
(ecretia intestinului gros se rezuma la mucus. 5unctia de absorbtie este mai redusa si se
exercita, mai ales, la nivelul cecului si al ascendentului 9 se absorb apa, sarurile, vitaminele,
glucoza.
SEMIOLOGIA INTESTINULUI
-nterogatoriul " varsta si sexul sunt primele elemente care trebuie vute in vedere. $cupatia
si modul de viata pot influenta patologia intestinala" sedentarismul, sc.imbarea modului de viata,
profesiile cu tensiune nervoasa sau cu noxe toxice %plumb, mercur etc.&. 5elul alimentatiei, orarul
dezordonat al meselor, abuzul de cruditati sau creme, abuzul de alcool sau de tutun, starea
danturii pot orienta directia investigatiilor. Cu trebuie pierdut din vedere faptul ca se fac abuzuri
de medicamente, care pot fi responsabile de tulburari intestinale" laxative, antibiotice %mai ales
cele din grupa :ciclinelor<&.
(imptomele functionale sunt reprezentate de dureri, tulburari ale tranzitului, cu
modificari ale scaunului si tulburari in emisia gazelor.
Durerile intestinale sunt frecvente, insa nu obligatorii. De multe ori, durerile au caracterul
unor crampe, torsiuni sau sfasieri si sunt numite colici intestinale. Apar de obicei spontan si, spre
deosebire de durerile peritoneale, nu se exarcebeaza la presiune. e de alta parte, sunt insotite de
fenomene care indica originea lor " diaree, constipatie, meteorism, g.ioraituri. Alteori, durerile
pot fi vagi sau sa aiba grade de intensitate variabila # de la simpla 4ena, pana la colica.
3enesmele constau intr-o senzatie imperioasa de defecare, insotita de arsura si tensiune
dureroasa la nivelul rectului. (unt caracteristice bolilor recto-sigmoidiene sau proceselor
inflamatorii care intereseaza regiunea perirectala.
Caracterul scaunelor trebuie analizat cu mare atentie" numar, frecventa, orar, volum,
consistenta, miros.
Cn!"i#a"ia este un sindrom caracterizat printr-o eliminare intarziata a scaunelor, la 2 # 3
zile si mai mult dupa ingerarea pranzului respectiv. (caunele sunt de obicei dure si in cantitate
mica. -n caz de constipatie, bolnavul poate sa nu aiba nici un simptom sau sa prezinte o serie de
tulburari " cefalee, indispozitie, astenie, inapetenta. De multe ori constipatia este de natura
functionala %constipatie .abituala&, dar poate avea si cauze organice " cancer, stenoza,
megacolon, afectiuni pelviene, boli gastro-intestinale, boli endocrine. Exista si constipatii
provocate de unele medicamente.
Examenul obiectiv. -nspectia generala poate arata o toleranta buna a afectiunii sau,
dimpotriva, o alterare a starii generale. (e vor cerceta constitutia pacientului, faciesul, culoarea
tegumentelor, starea tesutului adipos subcutanat, temperature, aspectul limbii. (e va proceda apoi
la inspectia abdomenului, urmarindu-se volumul, forma, aspectul, precum si faptul daca se
observa miscari peristaltice ale intestinului.
alparea va depista sensibilitatea abdominala, punctele dureroase %duodenal, apendicular,
sigmoidian, mezenteric& si se va executa superficial si profund.
E-a$ene co$ple$enta"e. Examenul coprologic are o importanta covarsitoare pentru
diagnosticul tulburarilor de ordin digestiv. Examinarea materiilor fecale se face din punctele de
vedere " macroscopic, microscopic, c.imic, bacteriologic, parazitologic, precum si din acela al
vitezei tranzitului intestinal.
Examenul se face din scaunul obisnuit al bolnavului, insa pentru a capata informatii
exacte asupra digestiei este necesar ca acesta sa fie precedat de un regim alimentar de proba. -n
acest scop se foloseste regimul (c.midt-(trass-burger, care se da timp de 3 zile, bolnavul
ingerand obligatoriu, in fiecare zi, 2+, g carne de vita, fiarta sau fripta, +, # D, g unt si 1,, g
fainoase %paine, macaroane, cartofi& 9 in plus, se mai pot lua supe, ceaiuri, cafea, un ou, evitand
alimentele bogate in celuloza. entru examen vom folosi scaunele eliminate in zilele a ----a si a
-2-a.
Examenul macroscopic cerceteaza cantitatea, consistenta, forma, culoarea, mirosul si
prezenta elementelor patologice " mucus, puroi, sange, paraziti.
(angele de culoare rosie, care preceda sau urmeaza scaunul fara sa se amestece cu el, are
originea rectala %.emoroizi, rectite, polipi, cancere&. (angele rosu amestecat cu fecale provine
din portiunea colon transvers # sigmoid. Cand sangerarea are o cauza superioara %de la colonul
ascendent in sus&, apare melena. entru sangerarile in cantitati mai mici se cerceteaza prezenta
sangelui prin reactii c.imice " Adler, 6eber, Eregersen.
uroiul este gasit in scaun in afectiunile organice ale segmentului terminal "
rectosigmoidite, rectocolita ulceroasa, cancer sau in cazul desc.iderii unui abces in intestin %de
origine perigenitala la femei, apendiculara&.
Examenul chimic poate decela modificari ale reactiei " reactie intens alcalina, in
putrefactia exagerata 9 reactie acida, in fermentatia amilolitica foarte pronuntata.
Examenul microscopic poate arata cum au fost digerate grasimile, fibrele musculare,
tesutul con4unctiv, amidonul, celuloza.
Examenul bacteriologic se face cu a4utorul coproculturilor si poate pune in evidenta
prezenta diferitelor bacterii.
Examenul radiologic al intestinului se face cu a4utorul sulfatului de bariu. entru
intestinul subtire se practica metoda ansdorf, cu pranz baritat fractionat in cantitati mici si cu
examinari repetate in faza de umplere, de semievacuare si de evacuare.
entru examenul radiologic al intestinului gros sunt preferate irigoscopia si irigografia
prin clisma si bariu, dupa ce s-a facut o clisma evacuatoare.
Rectosigmoidoscopia este o metoda foarte utila, care permite explorarea rectului si a
sigmoidului pana la 3, # 3+ cm departare de orificiul anal. (e foloseste rectoscopul, aparat care
permite si efectuarea unor biopsii. Bolnavul va fi pregatit pentru examen prin evacuarea
intestinului cu a4utorul laxativelor si al clismei. Examinarea cu rectoscopul va fi neaparat
precedata de tactul rectal.
1.+.CONSTIPATIA
%i&iologia con!tipatiei
Constipatia este una dintre cele mai frecvente tulburari, care apare la un numar mare de
pacienti, in special la varstnici. -n 5ranta, aproximativ ), milioane de persoane sufera de
constipatie, iar in Eermania aproximativ 3, F din populatie.
-n ultimii ani, medicii au raportat o crestere a numarului persoanelor suferind de
constipatie. Convingerea ca este necesara eliminarea scaunului in fiecare zi este inradacinata in
mintea oamenilor inca din antic.itate. Din aceasta cauza, unele persoane complet sanatoase,
incep tratamente pentru constipatie si abuzeaza de laxative deoarece nu au o eliminare zilnica a
bolului fecal. 3otusi frecventa scaunelor la pacientii sanatosi poate fi foarte variata. $ eliminare
zilnica a bolului fecal nu este obligatoriu o dovada a bunei functionari a intestinului. -n prezent
este larg acceptat ca frecventa normala a defecatiei variaza de la de 3 ori*zi la de 3 ori*saptamana.
Constipatia este definita ca eliminarea mult prea lenta a scaunului %defecatiei cu
dificultate sau cantitati sistematic insuficiente&.
entru ma4oritatea populatiei, imposibilitatea de a elimina scaunul pentru mai mult de 21
de ore, este considerata constipatie. Cantitati mici de scaun, duritate si uscaciune excesiva si de
asemenea senzatie de eliminare incompleta a bolului, sunt elemente tipice ale constipatiei. 3oate
aceste simptome sunt prezente la ma4oritatea pacientilor care sufera de constipatie. 3otusi, uneori
lipsesc unele simptome. rezenta unui singur simptom este o dovada a constipatiei. /odificari
ale obiceiurilor proprii fiecarei persoane %privind frecventa si ritmul eliminarii bolului fecal&
constituie de asemenea o dovada a constipatiei.
Ca&ele con!tipatiei
Constipatia este cauzata de tulburari in formarea scaunului si in tranzitul bolului. Cauzele
principale sunt tulburari ale motilitatii bolului, slabirea reflexului de defecatie, modificari in
structura intestinului sau ale organelor invecinate, care pot modifica transferul continutului
bolului catre rect.
Ca&ele con!tipatiei in #etali
-n general, intestinul este divizat in doua parti # intestinul subtire si intestinul gros.
-ntestinul gros are urmatoarele segmente"
). cecum-ul si apendicele vermiform
2. colonul %care este divizat in ascendent, transversal si descendent&
3. sigmoidul %parte a intestinului gros denumita astfel datorita formei de litera :(<
1. rectul
-n conditii normale, o medie de )-2 litri*zi de continut lic.id intra in primaparte a
intestinului gros %cecum si colon ascendent& unde este amestecat pentru a se asigura contactul
optim intre continutul intestinal si suprafata mucoasei intestinale. Astfel, excesul de apa si
anumite substante c.imice %saruri anorganice& poate fi reabsorbit. Colonul este in principal un
container in care scaunul este stocat, format si eventual eliminat, si prin absorbtia excesului de
apa din scaun previne pierderea acesteia prin tractul gastrointestinal. -ntestinul, antrenat cu
stimuli electrici, executa miscari periodice. (e observa doua tipuri principale de miscari "
segmentare
peristaltice
/iscarile segmentare %segmentarea& sunt contractii intermitente ale segmentelor
invecinate ale intestinului, care contribuie la o mai buna amestecare a continutului intestinal,
permite absorbtia apei, care duce la formarea scaunului.
eristaltismul reprezinta contractiile segmentelor consecutive adiacente ale intestinului
care deplaseaza continutul intestinal in directia rectului si apoi in afara organismului.
Cecesitatea defecatiei apare cand fecalele intra in rect, intinzand peretii acestora si
stimuland receptorii %terminatile nervoase& ale mucoasei. $data cu varsta, sensibilitatea acestor
receptori scade si este necesara o contributie mai mare a musc.ilor din peretele abdominal,
pentru eliminarea scaunului.
Defecatia este o functie care partial nu este dependenta de vointa, dar totusi, partial, poate
fi constient controlata. -n general, dimineata, in momentul trecerii la pozitia ortostatica, fecalele
acumulate in timpul noptii incep sa preseze segmentele inferioare ale intestinului, ceea ce duce la
necesitatea defecatiei. Acesta este cel mai fiziologic ritm al miscarilor intestinale.
3ulburarile in motilitatea intestinului, care duc la constipatie, pot avea la randul lor mai
multe cauze. Cea mai comuna include " dieta, stilul de viata si diferiti factori de stres. Acestia
tulbura asa numitul sistem nervos vegetativ, responsabil pentru functionarea organelor interne.
Acest lucru este influentat de mai multe situatii psi.ologice dificile " conflicte, depresii,
anxietate, orar neregulat de munca si odi.na, dieta nesanatoasa si altele.
Aeflexele cu origine in diferite organe %stomacul si sistemul biliar& sunt printre factorii
care contribuie la dezvoltarea constipatiei bazata pe mecanism nervos.
3ulburarile endocrine %cele care intereseaza glanda tiroida, suprarenalele si altele&, care
pot fie slabi, fie stimula influenta .ormonilor asupra intestinului, duc de asemenea la constipatie.
3ulburarile fluxului sanguin, in vasele intestinale, datorate aterosclerozei si altor tulburari
vasculare, afecteaza de asemenea peristaltismul intestinal si pot duce la constipatie.
Activitatea fizica redusa in.iba motilitatea intestinala si cauzeaza constipatie, in special la
varstnici.
/edicamentele administrate pacientilor sunt un factor independent, de mare influenta
asupra miscarilor intestinale " unele pot cauza constipatie, in special administrate pe termen lung.
Aceasta se refera in special la atropina si la medicamentele cu activitate similara, diferite
narcotice, unele spasmolitice, bicarbonatul de sodiu. /edicamentele psi.otrope %tranc.ilizantele,
diureticele, componentele de fier si .idroxidul de aluminiu, pot de asemenea determina
constipatie.
3rezirea tarziu, graba dimineata, activitatea in ture neregulate, modificari in stilul de viata
si munca obisnuita, pot contribui de asemenea la constipatie. Cecesitatea defecatiei este in.ibata
de conditiile neigienice din toalete si uneori de rusine si altele.
Constipatia poate fi, de asemenea tulburata de tulburari organice ale intestinului, care duc
la ingustarea lumenului.
S(!tantele o"ganice i$plicate in apa"itia con!tipatiei
Continutul intestinal este influentat de dieta, continutul de substante nedigerabile si
capacitatea de absorbtie a apei si sarurilor minerale la nivel intestinal.
(ubstantele organice pot fi clasificate grosier in compusi .idrocarbonati si restul. rima
categorie include celuloza %fibre&, mucus %poliza.aride solubile i napa, continute in plante
subtropicale&, polimeri naturali continand pectine si altele. Cea mai importanta caracteristica este
ca aceste plante nu constituie o sursa importanta de energie.
$ dieta care contine cantitati mari de produse bogate in substantele mentionate mai sus
are ca efect marirea volumului si a masei scaunului, ceea ce stimuleaza peristaltismul intestinal.
(c.imbari ale dietei obisnuite, ingerarea de cantitati mari de alimente prelucrate, cu continut mic
de substante organice, sunt considerate cauze ale constipatiei.
1... CLASI%ICAREA CONSTIPATIEI
Constipatia poate sa fie "
! Simptomatica!
"! Primitiva!
1. Con!tipatia !i$pto$atica
$ intalnim in nenumarate afectiuni in cadrul carora ocupa un loc mai mult sau mai putin
intins.
a& $bstacole mecanice pe intestinul gros dau fenomene de obstructie, din tabloul careia
face parte si constipatia.
b& inflamatiile abdominale sunt aproape intotdeauna insotite de constipatie. Astfel "
colecistitele, afectiuni genitale feminine, veziculitele etc. produc constipatie fie prin compresie
mecanica, reflex sau prin intermediul temperaturii.
c& afectiunile sistemului nervos, central %tulburari psi.ice& sau periferic %.emiplegii
nevrite& sunt insotite de constipatii.
d& in starile de denutritie si casexie putem avea si constipatii. Aceasta este data de lipsa
alimentelor in intestine, care sunt cel mai important excitant al peretelui intestinal si de
comprimarea tesuturilor si in special a musc.ilor abdominali.
e& in afectiunile tubului digestiv intalnim constipatia destul de des.
f& afectiuni cardio-renale cu staza abdominala precum si cirozele cu sindrom de
.ipertensiune totala, dau de cele mai multe ori constipatie.
g& parazitii intestinali dau constipatie sau alternative de constipatie si diaree.
.& intoxicatii cronice opiu saturnism, tabagism sunt cauze de constipatie.
i& in afectiunile glandelor cu secretie interna intalnim destul de des constipatia.
). Con!tipatia p"i$iti'a numita si constipatie obisnuita, este considerata in general, de
natura functionala.
a& ereditatea se pare ca 4oaca un rol important faptul ca apare mai ales la femei si dupa
varsta de 2, ani 9
b& viciile alimentare sunt cauze destul de dese ale constipatiei. Aegimurile prea sarace in
celuloza cu putine lic.ide, regimurile de subnutritie %fainos sau numai cu carne si
lapte&, painea prea alba sau din contra, alimentatia prea abundenta cu supraincarcarea
intestinului gros de materii fecale, sunt la originea celor mai multe cazuri de
constipatii.
c& ocupatiile sedentare, nerespectarea obisnuita a orei de defecatie, lipsa de miscari
corporale, preocuparile psi.ice, necazurile, pot fi invocate de asemeni drept cauze ale
constipatiei.
d& atonia musculaturii la batrani si la femeile ce au avut multe sarcini, slabirea
musc.ilor perineali, pot fi cauza constipatiei obisnuite.
1./. SIMPTOME
(imptomele care acompaniaza constipatia sunt variabile si depind intr-o mare masura de
afectiunea de baza. -n unele cazuri, constipatia este singurul simptom, in alte cazuri pacientii au
si alte simptome.
5recventa miscarilor intestinale poate fi variabila " de la una la fiecare 2-3 zile, pana la de
2 ori*saptamana sau c.iar mai rar. (caunul este foarte tare, uscat, separat in mai multe fragmente
lipite, asemanator cu cel al ovinelor. !neori poate fi separat ca o pastaie de fasole sau o frang.ie
sau alta impletitura.
!nii pacienti au asa numita constipatie diareica, care apare dupa o lunga perioada de
constipatie, cand scaunul este in sfarsit dizolvat in mucus secretat de peretele intestinal ca urmare
a iritarii acestuia.
!neori pacientii se plang de durere si senzatia de prea plin, care dispar odata cu
eliminarea fecalelor sau a gazelor.
Distensia abdominala este un alt simptom suparator, cauzat de acumularea de gaze,
produse de bacteriile intestinale si care nu pot fi eliminate datorita obstruarii intestinului prin
fecale.
acientii cu constipatie pot prezenta si o scadere a apetitului sau regurgitatii si greata.
Durerile de cap apar, uneori, impreuna cu iritabilitate, proasta dispozitie si modificari de somn.
Constipatiile cronice pot da modificari la nivelul tegumentelor # acestea devin palide,
uneori c.iar cu otenta galbuie, flasce, fara elasticitate. !nul din cinci pacienti cu ileita terminala
sufera de constipatie si 4umatate din pacientii cu colita ulcerativa au si constipatie.
Si$pto$atologia gene"ala
-n descrierea noastra vom avea in vedere mai ales constipatia primitiva, deoarece putem
separa simptomele ce tin numai de ea. -n formele simptomatice, fenomenele morbide se
amesteca cu simptomele bolii cauzale.
-nceputul constipatiei obisnuite poate fi situat in adolescenta 9 am vazut ca la femei
incepe in 4urul varstei de 2, ani. !neori ea apare c.iar de la sugar ca o consecinta a unei
alimentatii necorespunzatoare si poate continua toata viata sau sa dispara o data cu alimentatia
mixta. Alteori, constipatia apare in varstele inaintate fara o cauza bine determinata 9 instalarea ei
se face progresiv.
1. Se$ne !(iecti'e
/ulti dintre constipati nu se plang de nici un fel de neplacere. (ingurul lucru ce-l pot
spune este ca materiile fecale sunt prea dure.
Alteori, bolnavii sunt mult mai ingri4orati de scaun decat sa poata spune ca au un fel de
tulburare. Astfel, vedem indivizi, care ani de-a randul se servesc de diferite purgative si duc o
viata absolut normala.
(emnele subiective le putem imparti in "
a# semne locale $
b& semne generale.
Se$nele locale sunt datorate evacuarii unor materii fecale intarite. Defecarea din cauza
aceasta este dureroasa, se pot produce plesnituri anale, se pot rupe .emoroizii preexistenti pot lua
nastere mai ales la copii, prolapsuri rectale. Din cauza efortului prea mare pe care il necesita
evacuarea unor materii prea dure, cardiacii, .ipertensivii, emfizematosii pot avea accidente
uneori mortale. Dupa scaun, mucoasa rectala ramane iritata si musculatura peretelui excitata,
incat timp de o 4umatate de ora pacientul are senzatia ca nu si-a golit complet rectul. !neori,
bolnavii au senzatia de plenitudine rectala sau tensiune abdominala.
/ulti se plang de gaze abdominale mai ales in formele de constipatie dreapta. Alteori,
colonul este sediul unor dureri foarte vii.
Se$nele gene"ale difera foarte mult de la un bolnav la altul. Cum vom vedea, scaunele
constipatilor nu sunt nici de putrefactie nici de fermentatie 9 reactia lor este neutra. (tarea
generala a bolnavilor poate fi foarte buna, unii sunt obezi. Alteori avem slabiciune mare cu
anemie, oboseala.
-n multe cazuri sistemul nervos prezinta o serie de tulburari care uneori sunt datorita
autointoxicatiei intestinale, alteori sunt de origine reflexa care variaza paralel cu constipatia.
Astfel putem avea oboseala permanenta si in special dimineata, cefalee, ameteli, aprinderi la fata,
maini reci, stari lipotimice. 0a batrani scaunul este o necessitate mai mult psi.ica decat fizica.
). Se$ne o(iecti'e
(caunele sunt de consistenta dura-constipatie calitativa-in cantitate mica-constipatie
cantitativa-sunt eliminate rar-constipatie orara. 2om vedea la formele clinice cum uneori
materiile fecale sunt retinute in rect timp indelungat 9 aceasta se intampla cateodata cand avem
evacuari zilnice, insa insuficiente. Cantitatea materiilor fecale din 21 ore este scazuta din cauza
supradigestiei alimentare in intestin sau din cauza retentiei lor prea indelungate in colon cu
resorbtia prea mare a apei.
(uprafata materiilor fecale poate fi acoperita cu mucus. Acesta trebuie interpretat cao
reactie mecanica a organismului pentru a apara mucoasa la evacuarea scaunului si nu ca o iritatie
a acestei mucoase. Cand exista iritatie atunci este mai repede cauzata de intrebuintarea excesiva
a purgativelor si clismelor.
%o"$e clinice
Dupa cum am vazut la patogenie, deosebim trei forme clinice de constipatie"
Disc.enezia sau staza pelvi-rectala 9
Constipatia dreapta sau staza ceco-ascendenta 9
Constipatia stanga sau .ipoc.inetica.
Con!tipatia "ectala
Constipatia rectala se recunoaste prin tactul rectal. Aectul contine in permanenta materii
fecale si nu intermitent ca in mod normal. rin examenul radioscopic constatam un tranzit
normal sau accelerat in intreg colonul pana la sigmoid. 0a acest nivel si in rect, materiile fecale
se acumuleaza. Bolnavul poate sa nu aiba scaun cu saptamanile sau sa aiba zilnic in cantitati
mici. /asa de materii fecale adunate in rect si ansa sigmoida se poate simti la palparea
abdominala cao tumora in fosa iliaca stanga. !neori bolnavii se plang de o stare de plenitudine
cu apasare in regiunea perineala. Durerile pot sa iradieze in coapsa stanga in fosa iliaca si in
vezica urinara, dand tenesme vezicale. Cand evacuarile sunt foarte rare, se pot forma tumori
fecale sau fecaloame.
/ateriile fecale pot lua cu timpul o consistenta pietroasa. Cauza acestei constipatii este
slabirea reflexului defecatiei care are punct de plecare in mucoasa rectala.
Con!tipatia colonli #"ept
-ntre constipatia colonului drept care reprezinta forma toxica si dureroasa si intre cea a
colonului stang care este mai mult mecanica exista nenumarate varietati ce difera de la individ la
individ. Constipatia poate fi mai mult dreapta sau mai mult stanga, dupa cum poate fi mai mult
prin atonie sau prin spasme, prin .iper sau .ipo=inezie. De obicei constipatia dreapta si stanga
sunt rare.
Constipatia colonului drept a fost izolata de autorii englezi in frunte cu Gert7 si de catre
(tierlin. Acesta a gasit la radioscopie staza ce merge de la 21-1D ore si care cuprinde cecul,
colonul ascendent si treimea dreapta a transversului %colonul priximal embriologic&. (taza in
colonul drept poate fi data de atonia acestui segment intestinal sau de spazmele prelungite ale
transversului si descendentului.
0a inceput colonul drept lupta contra acestui obstacol functional, cu timpul el slabeste,
devine aton si se lasa destins.
(imptomatologia este determinata de fenomenele de auto intoxicatie, date de resorbtia
prelungita a continutului cecoascendentului.
Am vazut cat de activa este flora microbiana la acest nivel. Din cauza aceasta, bolnavii se
plang de dureri de cap, migrene, gura amara cu miros fetid, limba incarcata, stare de depresiune
sau excitatie, tulburari psi.ice, maini reci, transpiratii urat mirositoare, stare de anemie 9 uneori
avem perioade febrile. Acesta este tabloul auto intoxicatiei intestinale a lui auc.et.
(caunele pot fi numai tari sau sa se prezinte ca o falsa diaree. Aceasta din urma coincide
cu perioadele febrile si este data de o stare de inflamatie a mucoasei colonului drept. Diareea
falsa este produsa, cum am vazut la examenul coprologic, de colonul stang, in special de ansa
sigmoida. Aceasta inseamna, ca pe langa staza dreapta avem si una stanga. Cand scaunele sunt
tari reactia lor este neutra 9
!neori aceasta forma de constipatie este insotita de dureri. Ele sunt localizate in fosa
iliaca, pe colonul drept si la ung.iul splenic. Cand durerile sunt la nivelul cecului, este greu sa le
deosebim de durerea apendiculara. Durerile in constipatie se pot exagera in picioare, la eforturi si
uneori dupa miezul noptii.
Con!tipatia colonli !tang
Ea este vec.ea constipatie atona. (tim de la examenul coprologic, ca la acest nivel
resorbtia este determinata si flora microbiana foarte mult redusa. Din cauza aceasta in constipatia
colonului stang nu vom observa fenomene de intoxicatie. (tarea generala a acestor bolnavi este
foarte buna. 5enomenele nervoase care se pot observa in astfel de cazuri sunt datorita unei stari
nervoase concomitente, sau participari intr-o masura mai mica a unei atoni a colonului drept.
Bolnavul, in general nu se plange decat de lipsa scaunelor. 0a palpare putem simti colonulca o
coarda. -n acest caz se adauga spasme intestinale. Cum am vazut la examenul radiologic, trecerea
pastei baritate este mult incetinita in colonul descendent, iar materiile fecale ne par segmentate.
1.0. COMPLICATIILE CONSTIPATIEI
Ele sunt datorate resorbtiilor toxice, fenomenelor mecanice si reactiei mucoasei
intestinului gros.
1. Am vorbit despre autointoxicatia intestinala a lui auc.et, din cauza careia am avea
depresii, stari nervoase, pierderea memoriei, gera amara, stare generala proasta, migrene cefalee,
maini reci.
Sin#"o$l ente"o1"enal al lui Geitz-Bo7er este de foarte multe ori datorat constipatiei.
/icrobi din colonul drept, in special colibacilul si mai rar enterocolul, din cauza stazei
prelungite, patrund prin epiteliul intestinal si sunt eliminati pe cale renala, unde au loc
fenomenele de pielo-nefrita si de cistita.
Aceeasi microbi sunt eliminati prin ficat, unde pot da o serie de leziuni ce constituie
sindromul entero.epatic. Astfel putem avea colecistite, angiocolite, stari de subicter.
/asa de materii fecale poate fi uneori de consistenta dura c.iar pietroasa si atunci poarta
numele de copriliti. Ei sunt de dimensiuni mai mici decat fecaloamele de la o nuca pana la un ou.
!nele medicamente ca bismutul, bariul etc. pot de asemeni da astfel de tumori. Bolnavii
se plang de senzatie de corps train in corp, uneori efortul de defecatie apare in anus. Destul de
des ei sunt mobili in rect si se pot ridica in sigmoid.
Din cauza stazei prelungite, mucoasa intestinului gros se inflameaza si avem colite. Este
foarte important sa ne dam seama daca a fost intai constipatia si inflamatia este secundara, sau
constipatia este urmare a inflamatiei. /asele fecale pot eroda mucoasa intestinala si duce la
abces al peretelui, gangrena lui, inflamatia intregului perete intestinal cu colite ulceroase. C.iar
colitele mai usoare pot da diaree 9 aceasta este uneori mai trecatoare si urmeaza o noua perioada
de constipatie. -n fine putem avea falsa diaree %/at.ieu&. ersoanele care abuzeaza de clisme pot
avea colite mucoase sau c.iar muco-membranoase. -nainte, cand clismele se intrebuintau pe o
scara mai mare, aceasta afectiune era mult mai des intalnita.
Diagno!ticl
De cele mai multe ori diagnosticul de constipatie nu pune probleme deosebite el
impunandu-se evident. -ntr-adevar din anamneza se afla ca pacientul are scaune la 2-3 zile, de
obicei in cantitate mica si dura. Aceasta forma, numita de Aac.et si Busson constipatie orara,
este cea mai frecventa si totodata cea mai evidenta. Aceiasi autori denumesc constipatie
cantitativa aceea in care bolnavul are )-2 scaune pe zi, insa in cantitate mica si uscata. Aceste
cazuri necesita ca, in afara de anamneza, diagnosticul de constipatie sa fie completat prin examen
coprologic si un studiu al tranzitului intestinal %tranzit baritat&. Diagnosticul de simptom trebuie
facut in special la indivizii anxiosi, preocupati si obsedati de evacuarile lor intestinale, ca si la
persoanele cu un regim alimentar defectuos.
5alsa diaree este in fond singura problema diagnostica a constipatiei. Diagnosticul acesta
se face pe caracterul .eterogen al scaunului # portiuni dure, sciabile, in mi4locul unei evacuari
lic.ide. (caunul de falsa diaree apare de obicei dupa 2, 3 zile de constipatie 9 staza materiilor in
colonul distal determina o iritatie locala cu raspuns secretol # care duce la o redisolutie a
scaunului # si motor in sensul unui peristaltism violent, dureros, cu evacuare brusca. Aareori in
scaunul de falsa diaree se mai observa si mucus in cantitate crescuta. -n cazul acestei false diaree
omogene, diagnosticul nu este posibil decat prin examene complementare " studiul coprologic
%care arata o .iperdigestie& si tranzitul intestinal.
(tudiul tranzitului intestinal se poate face "
- administrand la o anumita ora, preferabil l masa de pranz, un caset de carmin si se
urmareste aparitia coloratiei caracteristice in scaun, care in mod normal se produce aproximativ
la 21 ore 9
- examenul radiologic prin pranz baritat, care in plus permite urmarirea tranzitului in
diferite segmente ale colonului, permitand precizarea asa numitelor constipatii segmentale.
Con!tipatia c"onica o(i!nita > constipatia # boala ? va trebui deosebita de
> constipatia # simptom ? in cursul unei afectiuni digestive sau extradigestive.
Constipatia obisnuita rezulta dintr-o tulburare functionala care duce la intarzierea
tranzitului si la evacuarea insuficienta a intestinului gros. Din punct de vedere clinic aceasta
afectiune se poate manifesta doar prin tulburarea evacuarii colonului, constipatia compensata sau
la aceasta se adauga o serie de fenomene patologice locale si generale, constipatia decompensata.
Constipatia obisnuita are in special la femei si dateaza de cele mai multe ori din copilarie.
erfect tolerata mult timp, uneori zeci de ani ea nu este in constiinta bolnavei decat prin faptul ca
are un scaun la 2 -3 zile si in cantitate insuficienta, obtinut dupa un efort de defecare. Din cauza
scaunului dur, nu rareori atentia este atrasa de complicatiile locale " dureri la defecatie,
.emoroizi, fisura anala. 3oate aceste tulburari dispar odata cu evacuarea materiilor fecale si a
gazelor. Dupa un timp variabil, constipatia cronica obisnuita devine din ce in ce mai prost
tolerata.
0a examenul obiectiv se constata un miros rau al gurii, limba, limba saburala, abdomen
balonat, colonul se palpeaza uneori plin cu materii fecale. alparea unui fecalom poate crea
confuzia cu o formatiune tumorala, care insa dispare dupa clisma.
Examenul coprologic are rolul de a afirma diagnosticul de constipatie, precizand o falsa
diaree, de a aduce informatii in diagnosticul diferential al constipatiei simptomatice, cat si rolul
de a descoperi eventualele elemente inflamatoare, expresie a unei colite, complicatie a
constipatiei cronice.
Anamneza va pune in evidenta eventualele greseli de regim alimentar. ersoanele a caror
alimentatie este saraca in resturi nedigerabile # provenite mai ales din zarzavaturi, fructe, paine
neagra # sunt predispuse la constipatie cronica, in special cand acest regim se prelungeste pe
perioade indelungate. 3ot prin anamneza se pot scoate in evidenta retinerile repetate de la
defecatie, atat de frecvente in conditiile vietii moderne, acestea ducand cu timpul la stergerea
reflexului de defecatie.
$ forma clinica deosebita a constipatiei cronice o constituie dis%ezia sau constipatia
proctogena. Constipatia din dis=ezie este in general bine tolerata, dupa o perioada mai
indelungata bolnavii avand doar o senzatie de distensie, care rareori merge pana la durere in
pelvis. Cao particularitate se noteaza reactii ale organelor de vecinatate " tulburari de mictiune,
congestii uteroanexiale sau prostatice " de asemenea, episoade .emoroidale acute, fisuri anale
etc. !n examen pretios il constituie si determinarea sensibilitatii la presiune a mucoasei rectale.
&iagnosticul etiologic se face prin tact rectal, ca si prin rectesigmoidoscopie si
radiologic, care vor preciza tulburari in redresarea ung.iului recto-sigmoidian determinate de o
ginecopatie sau o cauza sigmoidiana. Dis=ezia functionala va fi luata in considerare numai dupa
eliminarea unei cauze organice ano-rectale sau neurologice.
Con!tipatia !i$pto$atica se poate intalni, fie in cadrul unei afectiuni digestive sau
generale cu un tablou clinic bine caracterizat, in care tulburarea de tranzit apare pe planul al
doilea, fie in cadrul unui tablou clinic dominat de constipatie, celelalte semne trebuind sa fie
cautate.
Afectiunile sau starile care duc la o slabire a musculaturii abdominale cum sunt slabirea
accentuata, obezitatea, emfizemul pulmonar insotesc constipatia.
Constipatia din boala ulceroasa este citata clasic printre simptomele acestei boli.
Administrarea indelungata a unor medicamente, ca " beladona si derivatele sale, opiacee,
pansamente gastrice, bismut., fier, determina constipatia care va trebui combatuta din vreme.
-ntr-un numar de cazuri constipatia este primul simptom care apare si care domina tabloul
clinic. Cauza, boala de baza, declansatoare a sindromului ramane pe planul al doilea. 3ulburarea
de tranzit poate aparea mult inaintea oricarei manifestari generale sau c.iar locale la examenul
fizic. 3umorile abdominale paracolice pot duce la constipatie, fie prin reflex in.ibitor al
motilitatii intestinului gros, fie prin compresiune. De cele mai multe ori aceste tumori tin de
organele genitale " cancer sau fibrom uterin, cancer de prostata care sunt descoperite de tactul
vaginal, respectiv rectal.
(tenozele intestinale, in special cele tuberculoase, pot sta la baza unor constipatii tenace.
3ratamentele cu strptomicina care duc la vindecarea rapida a leziunilor tuberculoase intestinale,
cu formarea de cicatrice retractile, au facut ca numarul acestora sa fie ceva mai mare in ultimii
ani.
0a examenul radiologic al tubului digestiv urmarirea tranzitului barital va trebui sa se
faca la intervalle apropiate pentru a sesiza locul obstacolului.
1.2. TRATAMENT
Con!tipatia !i$pto$atica impune in primul rand un tratament al bolii cauzale. -n unele
boli purgativele sunt periculoase %apendicitele, strangularile intestinale, febra tifoida etc&. Alteori
purgativele sunt un bun a4utor al tratamentului bolii ce produce constipatia. 0a copii unele stari
febrile pot fi scurtate printr-un pergativ.
Con!tipatia o(i!nita ,vom cauta sa modificam starea functionala a intestinului gros
prin "
a& -gieno- dietetic regim alimentar 9
b& tratament cu agenti fizici, fizioterapic 9
c& tratament medicamentos 9
d& tratament c.irurgical 9
e& tratament .idro-mineral 9
f& psi.oterapie.
T"ata$entl igieno1#ietetic.Regi$l ali$enta" bine conceput este de multe ori
suficient pentru a modifica starea de constipatie. Am vazut la capitolul alimentatie ca din punct
de vedere al actiunii asupra tranzitului asupra intestinului gros, alimentele se impart in
constipante si laxative.
'n constipatia colonului stang regimul va cuprinde alimente cu multe resturi celulozice
ca " paine neagra, mamaliga, legume verzi, iaurt din ziua a doua, cartofi, untdelemn si in salate,
multe fructe, carne putina.
'n dis%ezia rectala vom da alimente bogate in celuloza.
T"ata$entl p"in agenti c*i$ici 3 fi&iote"apic :
a& masa(ul abdominal va fi facut de un om experimentat. El trebuie prelungit 1 # H
saptamani si fiecare sedinta va dura ),-2, minute, nu vom recomanda masa4 in formele
dureroase decat in formele atone. 2a fi inceput din fosa iliaca dreapta pe traiectul colonului si in
directia normala de evacuare.
b& hidroterapia este intrebuintata in toate formele de constipatie.
c& electroterapia o vom folosi in aplicatiuni de curenti galvanici si faradici.
d& clismele produc contractii intestinale in mod reflex prin distensia rectului si
asimoidului.
T"ata$ent $e#ica$ento! : supozitoare cu glicerina si ulei de parafina, dulcolax
papaverina suprima spasmul fibrelor musculare netede, magneziu si potasiu,2it. B)2,2it. A
T"ata$entl c*i""gical este inevitabil in starile generatoare de constipatii rebele la
orice tratament conservator, de exemplu ocluzie intestinala, perforatii ale tubului digestiv,
peritonite, apendicita ori colecistita supuratia, tumori, neoplasme, aderente, stenoze foarte stranse
si in orice caz de obstacol mecanic in tranzitul intestinal.
P!i*ote"apia, aceasta este o metoda care are efecte bune in constipatie si este din ce in ce
mai mult intrebuintata. si.oterapia se face in grup sau individual.
Ing"i4i"i aco"#ate pacientli c con!tipatie
Pacientl !a ai(a t"an&it inte!tinal in li$ite fi&iologice
- 'n constiptie determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lic.ide
- recomand alimente bogate in reziduuri
- stabilirea impreuna cu pacientul a unui orar regulat de eliminari in functie de activitatile
sale9
- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate
- urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor
- efectueaza ,la nevoie ,clisma evacuatoare simpla sau uleioasa
- administreaza la indicatie, laxative
Pacientl !a fie ec*ili("at p!i*ic
- da dovada de intelegere si rabdare, mena4ind puduare pacientului
- il linisteste si il incura4eaza sa-si exprime emotiile ai sentimentele in legatura cu starea sa.
ROLUL ASISTENTEI IN EDUCATIA PENTRU
SANATATE
$ persoana sanatoasa are control liber asupra mediului incon4urator, sau se poate
indeparta, sau sc.imba daca devine periculos. Boala il poate priva de aceasta libertate. -gnoranta
poate fi de asemenea cauza fricii ne4ustificate atat in caz de boala dar si in caz de sanatate.
acientul poate avea anumite tabuuri pe care personalul sanitar nu le cunoaste si acestea il pot
face sa sufere teribil. -n functie de casta, obiceiuri sau crez religios, unele persoane pot face uz de
anumite obiecte pe care altii nu le folosesc. -n final, sunt persoane de o extrema delicatete ce
traiesc intr-un mediu incon4urator ce-i prote4eaza. Aceste persoane nu vor accepta cu bucurie
orice forma de coabitare in comun.
-n cazul persoanelor cu delir, sau psi.opate, problema protectiei devine o problema
ma4ora. revenirea suicidului si prote4area pacientului de a se autodistruge, prevenirea lezarii
celor din 4ur, reprezinta exemple care scot in evidenta aceasta functie protectoare cu rol esential
in ingri4irile de baza. Cand pacientul sufera de o boala foarte contagioasa, atat protectia celor din
4ur cat si a acestuia consuma un numar important de ore, ceea ce se intampla in serviciile de boli
contagioase.
rote4area pacientului de lezare de natura mecanica cum este caderea, de pericolele de
natura fizica, ca focul, de substante c.imice, toxice, de animale si insecte periculoase, de
microbii prezenti continuu in mediul incon4urator intr-un serviciu de pacienti, face parte din
ingri4irile de baza.
redarea masurilor de prevenire si de securitate trebuie sa faca parte din programul de
pregatire al oricarei asistente medicale. -ndiferent ca ea lucreaza la domiciliu, in scoli sau in
servicii de sanatate, ea se afla in masura de a contribui la prevenirea accidentelor. rogramul de
prevenire a accidentelor de la domiciliu, a fost mai eficient cand asistentele au conlucrat in acest
sens cu ingineri, educatori si cu publicul.
Conducatorii administrativi competenti reduc substantial pericolul de accidente in
institutiile respective. 3otodata, c.iar si in serviciile care dispun de cele mai bune servicii de
mecanici, de intretinere, o mare parte din responsabilitate in ceea ce priveste asigurarea
securitatii, revine asistentei medicale. De fapt, asistentele medicale sunt cel mai mult timp in
prea4ma pacientilor. $ mare parte din observatiile acestora sunt utilizate de medici pentru
prescrierea masurilor de protectie, a mi4loacelor de constrangere sau supraveg.ere constanta a
pacientului cu tentativa de suicid. Cu cat mai mult vor fi acordate ingri4iri de calitate, cu atat va fi
nevoie in mai mica masura de recurgerea la mi4loace de contentie, lucru care de altfel trebuie
evitat la maximum.
Asistenta medicala se afla adesea in postura de a participa la constructia cladirilor,
ac.izitionarea materialelor si organizarea serviciului de intretinere ce vizeaza reducerea la minim
a riscului de accidente. Asistentele medicale vad in aprovizionarea, pastrarea medicamentelor si
cooperarea cu alti membrii ai ec.ipei din care fac parte, modul de a controla infectiile.
-n multe tari, asistenta medicala initiaza punerea in aplicare, daca nu c.iar stabilirea
masurilor de sanitatie si a procesului de sterilizare, ceea ce asigura inlaturarea pericolului de
infectare a tuturor celor care incon4oara pacientul si care il servesc. 5iind convinse de
superioritatea procedeelor fizice asupra mi4loacelor c.imice de dezinfectie si sterilizare,
persoanele informate in acest sens se asteapta ca vesela, articolele de toaleta, rufaria oferita, sa
fie expuse in prealabil temperaturilor ridicate sau radiatiilor. Ele pot, de asemenea, sa solicite ca
orice vine in contact cu o plaga sa fie sterilizat prin vapori sub presiune, expuse la o caldura
intensa si prelungita, sau la radiatii, cu exceptia anumitor circumstante.
-n toate comunitatile, fiecare persoana reprezinta mai mult sau mai putin un pericol
latent. (palarea pe maini a asistentei medicale, utilizarea mastii, a manusilor, a .alatului, cand
este necesar un material dezinfectant, steril sau cu utilizare unica, reprezinta aspecte ale
protectiei pacientului.
CAPITOLUL II
%ISE TE5NOLOGICE
2.) E5EC3!AAEA C0-(/E-
Cli!$a 6introducerea prin anus in rect si in colon a unor lic.ide pentru
indepartareamateriilor fecale sau efectuarea unor tratamente.
Cli!$ele pot fi: evacuatoare, medicamentoase sau alimentare
Scop: 1e'acato": pregatirea bolnavului pentru anumite examinari%rectoscopie,
irigoscopie& sau interventii c.irurgicale asupra rectului sau te"apetic in introducerea de
medicamente sau alimente.
Mate"iale nece!a"e :
irigator Esdmarc. cu untub de cauciuc cu calibrul de ), mm si ),+-2 cm lungime, prevazut
cu robinet sau pensa /o.r
canula rectala din ebonit sterilizata
tavita renala
bazinet
musama si traversa
invelitoare de flanela sau cearceaf pentru acoperirea bolnavului
substanta lubrifianta%vaselina boricata&
casoleta cu comprese sterile
stativ pentru irigator
apa calda 3+-38 grade C%+,,-),,,ml pentru adulti, 2+,ml pentru adolescenti, )+, ml pentru
copii, +,-H, ml pentru sugari&
sare% o lingurita la un litru de apa& sau ulei%1 linguri la ) l& sau glicerina%1,g la +,,
ml&,sapun%) lingurita rasa la un litru&
ETAPE DE E7ECUTIE TIMPI DE E7ECUTIE
1. P"egati"ea in!t"$entelo"
!i $ate"ialelo" nece!a"e.
).) (e pregatesc materialele si instrumentele necesare.
).2 (e racordeza tubul de cauciuc la irigator, se fixeaza canula
rectala pe tubul irigatorului si se inc.ide robinetul.
).3 (e aseata irigatorul pe stativ la o inaltime de ,,+m.
).1 (e verifica temperatura solutiei sau substantei
medicamentoase prescrise de medic%3+-38 C&si se umple
irigatorul.
).+ (e verifica permeabilitatea canulei si se evacueaza aerul si
prima coloana de apa captand-o intr-o tavita renala.
).H (e lubrifiaza canula folosind o compresa sterila.
).8 (e fixeaza extremitatea tubului de cauciuc impreuna cu
canula pe stativ, fara sa se atinga de obiectele din 4ur.
). P"egati"ea p!i*ica !i fi&ica 2.) (e anunta bolnabvul si i se explica in ce consta te.nica.
a (olna'li
2.2 daca in momentul introducerii canulei in rect bolnabvul are
senzatia necesitatii de defecatie, va fi solicitat, sa inpiedice
miscarile reflexe de contractie ale rectului prin inspiratii adanci
pe gura si relaxarea musculaturii peretelui abdominal si sa nu
evacueze sonda.
2.3 (e izoleaza patul cu un paravan de restul salonului.
2.1 (e inpatureste patura si se aseaza la picioarele bolnavului,
apoi acesta se dezbraca si se aseaza in decubit lateral stang cu
membrul inferior stang intins si dreptul flectat.
2.+ (e aseaza sub bazinul bolnavului traversa si musamaua.-n
situatia de decubit dorsal se flecteaza usor membrele inferioare.
2.H (e aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se acopera
bolnavul cu o invelitoare.
+. Efecta"ea te*nicii 3.) (palare pe maini cu apa curenta si sapun.
3.2 (e indeparteaza fesele bolnavului cu mana stanga, si se
introduce canula prin anus in rect, perpendicular pe suprafasa
subiacenta, cu varful indreptat putin inainte, in directia vezicii
urinare, prin miscari de rotatie, pana se invinge rezistenta
sfincterului.
3.3 (e ridica extremitatea externa a canulei, imediat cev varful a
trecut prin sfinter si se indreapta varful in axa ampulei rectale.
3.1 (e introduce canula pana la o distanta de ),-)2 cm.
3.+ (e desc.ide robinetul si se regleaza viteza de scurgere a
apei din irigator in colon prin ridicarea irigatorului cu mana
stanga la aproximativ +, cm deasupra patului bolnavului.
3.H (e indica bolnavului sa inspire adanc.
3.8 (e inc.ide robinetul in momentul cand nivelul apei din
irigator se apropie de nivelul tubului de scurgere.
3.D (e indeparteaza canula si se aseaza in tavita renala.
3.I (e solicita bolnavului sa retina solutia timp de ),-)+ min.
3.), Bolnavul este adus in decubit lateral drept si peste cateva
min in decubit dorsal .
3.)) Daca bolnavul se poate deplasa va merge la toaleta, in caz
contrar scaunul se capteaza la pat.
3.)2(palarea pe maini cu apa curenta si sapun.
(.Cli!$a inalta 3.2 (e introduce o canula flexibila la 3,-1, cm inaltime, in
colon.
3.3 (e ridica irigatorul la ),+ m pentru a realiza o presiune mai
mare a apei.-n rest se procedeaza ca la clisma evacuatoare.
c. Cli!$a
$e#ica$entoa!a8te"apetica9
(e pt administra medicamente % digitala, clorura de calciu,
tnctura de opiu, c.inina&, care se absorb prin mucoasa rectala,
sau cele cu efect local%solutii izotonice& in microclisme sau
clisme picatura cu picatura%la )-),+ ora dupa clisma
evacuatoare&, cu un ritm de H, picaturi pe minut.
1$ic"ocli!$a ),-)+ ml apa, ser fiziologic, solutie izotonica de glucoza sau
substanta medicamentoasa, care se introduc cu o seringa
adaptata la canula rectala.
1cli!$a picat"a c picat"a entru mentinerea temperaturii solutiei de introdus se
intrebuinteaza rezerve termostat9 irigatorul se inveleste intr-un
material moale sau vata, perna electrica.
#.Cli!$e leioa!e 2,,ml ulei vegetal incalzit la 38C in baie de apa se in4ecteaza
profund.(e indica in constipatii cronice, fecalom.
..Ing"i4i"ea (olna'li #pa
te*nica
1.) (e efectuiaza toaleta regiunii anale pe un bazinet curat.
1.2 (e indeparteaza bazinetul, musamaua si traversa.
1.3 (e aseaza len4eria de pat in ordine, bolnavul in piozitie
comoda,se acopera si se indeparteaza paravanul.
1.H (e desc.id ferestrele pentru aerisirea salonului.
/.Reo"gani&a"ea locli #e
$nca
+.) (e indeparteaza materialele cu care s-a efectuat te.nica
+.2 (e spala instrumentele utilizate, se dezinfecteaza si se
folosesc pentru sterilizare.
+.3 Efectuarea clismei se noteaza in foaia de observatie.
Inci#ente :
canula intampina rezistenta # in acest caz se retrage cativa cm sau se va da drumul la apa din
irigator pentru ca aceasta sa permita inaintarea canulei in continuare, prin intinderea si
largirea rectului precum si prin dizolvarea si dislocarea materiilor fecale
daca in fata canulei se aseaza sc.ibale care ingreuneaza trecerea apei se va ridica irigatorul
care va mari presiunea de scurgere, restabiland curentul normal.
Acci#ente
dureri,crampe intestinale # in acest caz se opreste curentul de apa pentru cateva minute pana
ce se linisteste musculatura colonului.
).). PER%U,IA INTRAVENOASA
P$%&u'i$ ' introducerea pe cale parenterala %intravenoasa&, picatura cu picatura, a
solutiilor medicamentoase pentru reec.ilibrarea .idroionica si volumica a organismului.
-ntroducerea lic.idelor se poate face prin ace metalice fixate direct in vena, prin canule
de material plastic ce se introduc transcutant prin lumenul acelor %acestea apoi se retrag& sau
c.irurgical, prin evidentierea venei in care se fixeaza o canula de plastic ce se mentine c.iar
cateva saptamani %denudare venoasa&.
Sc# : .idratarea si mineralizarea organismului9 administrarea medicamentelor la care
se urmareste un efect prelungit9 depurativ-diluand si favorizand excretia din organism a
produsilor toxici9 completarea proteinelor sau a altor componente sanguine9 alimentatie pe cale
parenterala.
Ma"$%ial$ n$c$!a%$ " tava medicala acoperita cu un camp steril9 trusa pentru perfuzat
solutii ambalata steril9 solutiile .idratante in sticle AC3 inc.ise cu dop de cauciuc si armatura
metalica sau in pungi originale din material plastic, riguros sterilizate si incalzite la temperatura
corpului9 garou de cauciuc9 tavita renala9 stativ prevazut cu bratari si cleme pentru fixarea
flacoanelor9 )-2 seringi Aecord sau 0uer de +-), cm cu ace pentru in4ectii intravenoase si
intramuscular sterilizate %seringile si acele Aecord nu se mai utilizeaza&9 o perna tare, musama9 )-
2 perne sterile9 o perna .emostatica9 casoleta cu campuri sterile9 casoleta cu comprese sterile9
substante dezinfectante " alcool, tinctura de iod, benzina iodata, romplast, foarfece, vata.
E"a#$ ($ $)$cu"i$ Ti*#i ($ $)$cu"i$
1. P"egati"ea
$ate"ialelo"3
in!t"$entelo" !i
apa"atli #e
pe"f&ie
).) se pregatesc instrumentele si materialele necesare9
).2 se scoate tifonul sau celofanul steril de pe flacon, se desprinde
sau se topeste la flacara parafina de pe suprafata dopului care se
dezinfecteaza cu alcool9
).3 se desface aparatul de perfuzie si se inc.ide prestubul9
).1 se indeparteaza teaca protectoare de pe trocar si se patrunde cu
el prin dop in flacon9
).+ se inc.ide cu pensa .emostatica imediat sub ac, tubul de aer, se
indeparteaza teaca protectoare de pe ac si se patrunde cu acesta in
flacon, prin dopul de cauciuc, fara sa se atinga trocarul9
).H se suspenda flaconul pe suport9
).8 se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu o banda de
romplast avand gri4a sa depaseasca nivelul solutiei sau a substantei
medicamentoase9
).D se indeparteaza pensa .emostatica, desc.izand drumul aerului
in flacon9
).I se indeparteaza teaca protectoare de pe capatul portac al
tubului, se ridica deasupra nivelului substantei medicamentoase din
flacon si se desc.ide usor prestubul, lasand sa curga lic.idul in
dispozitivul de perfuzie, picuratorul fiind orizontal9
).), se coboara progresiv portacul, pana cand tubul se umple cu
lic.id fiind eliminate complet bulele de aer9
).)) se ridica picuratorul in pozitie verticala si se inc.ide prestubul,
aparatul ramanand atarnat pe stativ9
Amboul nu trebuie sa se atinga de nimic din 4ur %pentru a nu se
desteriliza&.
). P"egati"ea fi&ica
!i p!i*ica a
(olna'li
2.) se anunta bolnavul convingandu-l de importanta te.nicii9
2.2 se aseaza bolnavul in pat, in decubit dorsal cat mai comod cu
antebratul in extensie si pronatie9
2.3 subratul ales se aseaza o perna tare, acoperita cu musama si un
camp steril9
2.1 se acopera bolnavul cu o invelitoare de flanela.
+. Efecta"ea
pe"f&iei
3.) spalarea pe maini cu apa curenta si sapun9 se examineaza
calitatea si starea venelor9
3.2 se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului9
3.3 se dezinfecteaza plica cotului cu alcool, se badi4oneaza cu
tinctura de iod9 se cere bolnavului sa inc.ida pumnul si se
efectueaza punctia venei alese9 de preferinta se incepe cat mai
periferic9
3.1 se verifica pozitia acului in vena, se indeparteaza amboul
aparatului de perfuzie9
3.+ se desc.ide imediat prestubul, pentru a permite scurgerea
lic.idului in vena si se regleaza viteza de scurgere a lic.idului de
perfuzat, cu a4utorul prestubului la H, picaturi*min sau in functie de
necesitate9
3.H se fixeaza cu benzile de leocoplast acul si portiunea tubului
invecinata acestuia, pe pielea bolnavului9
3.8 se supraveg.eaza permanent starea bolnavului si modul de
functionare a aparatului9
3.D se pregateste %daca este necesar& cel de-al doilea flacon cu
substanta medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura corpului9
3.I inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inc.ide prestubul
pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza
aparatul la noul flacon9
3.), se desc.ide imediat prestubul pentru a permite sa curga9
operatia trebuie sa se petreaca cat mai repede, pentru ca sangele
regulat prin ac sa nu se cuaguleze si se regleaza din nou viteza de
scurgere a lic.idului de perfuzat %la H, picaturi pe minut, de
exemplu&9
3.)) inainte ca flaconul sa se goleasca, se inc.ide prestubul, se aplica
o pensa .emostatica intre ambou si tubul de control, se exercita o
presiune asupra venei punctionate cu un tampon imbibat intr-o
solutie dezinfectanta si printr-o miscare brusca, in directia axului
vasului, se extrage acul din vena9
3.)2 se dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de iod, se aplica un
pansament steril si se fixeaza cu un plasture.
.. Ing"i4i"ea
(olna'li #pa
te*nica
1.) se aseaza bolnavul confortabil in patul sau9
1.2 se administreaza bolnavului lic.ide caldute %daca este permis&9
1.3 se supraveg.eaza bolnavul.
/. Reo"gani&a"ea
locli #e $nca
+.) se spala imediat la 4et de apa rece seringa, acele %aparatul de
perfuzat din material plastic se arunca&, se dezinfecteaza si se
pregateste pentru sterilizare9
+.2 se noteaza in foaia de temperatura data, cantitatea de lic.id
perfuzat, cine a efectuat perfuzia.
Acci#ente
.iper.idratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci poate determina edem pulmonar acut " tuse,
expectoratie, polipnee, cresterea 3A. (e reduce ritmul perfuziei sau c.iar se intrerupe
complet, se in4ecteaza cardiatorice.
embolie gazoasa prin patrunderea aerului prin curentul circular. (e previne prin eliminarea
aerului din tub inainte de instalarea perfuziei si intreruperea ei inainte de golirea completa a
flaconului si prin neutralizarea perfuziilor cu presiune
Atentie:
nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane.
-nstalarea perfuziei se face in conditii de asepsie completa.
-nlocuirea rezervorului sau intreruperea perfuziei se va face ca aceasta sa se goleasca
complet, pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor. De obicei aerul nu patrunde in vena
%fara pompare cu para& in afara unor defecte ale perfuzorului.
).+ PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU GASTROSCOPIE
Ga!"%!c#ia presupune vizualizarea directa a mucoasei gastrice, cu a4utorul unui
instrument opric, numit gastrofibroscop.
Scop - diagnoctic9
- terapeutic %polipectomie, tratament endoscopic pentru .emoragiile
digestive, tratament cu laser&9
P"egati"ea
in!t"$entelo" !i a
$ate"ialelo"
nece!a"e
- se pregatesc materialele necesare in functie de scopul instrumentelor
investigatiei" manusi sterile, sorturi de cauciuc, tavita renala, pipa
Euedel, substante anestezice, manusi sterile, porttampoane, recipiente
cu substante dezinfectante, oc.elari de protectie9
- medicamente" atropina, scobutil, midazepam, diazepam, adrenalina -#
fiole %trusa antisoc&9
- seringa de 2 ml de unica folosinta9
- glicerina sterila sau (ilicon, pentru lubrifierea tubului gastroscopului,
sondelor9
- periute de citologie, pensa pentru prelevat biopsie si pensa anatomica,
recipient cu formol, pentru tesutul prelevat9
- solutie si recipiente pentru testul ireazei, in vederea determinarii
prezentei Gelicobacterului p7lori9
P"egati"ea p!i*ica
!i fi&ica a
pacientli
- orice pacient ce urmeaza a fi supus acestei investigatii sau altor
examinari endoscopice, este ingri4orat in privinta procedurii si a
diagnosticului, iar in unele cazuri anxietatea este foarte accentuata.
Astfel se impune calmarea pacientului9
- pentru linistirea pacientului, asistenta trebuie sa-l incura4eze, sa
comunice, sa favorizeze @relatia de la fiinta umana la alta fiinta umana<,
astfel incat sa-l determine sa-si exprime sentimentele. -n cadrul acestei
comunicari %discutie, observatie&, asistenta incearca sa"
- evalueze gradul anxietatii pacientului, cauza anxietatii %frica de
investigatie, frica de diagnostic grav, frica de durere&9 in functie de
aceste probleme identificabile aplica interventiile autonome
corepunzatoare9
- asigura un climat calm de caldura9
-printr-o comunicare eficace, verbala si nonverbala ii demostreaza
pacientului ca ii intelege problemele %climat de intelegere empatica&9
-ii explica efectele dezagreabile ale investigatiei, rugandu-l ca
printr-un efort de vointa sa le depaseasca, pentru a putea coopera in
timpul examinarii9
- va administra medicatia recomandata de medic pentru sedarea
pacientului sau pentru prevenirea unor incidente9
- pentru buna pregatire fizica a pacientului, asistenta ii va explica
importanta golirii si curatarii complete a stomacului9
Pa"ticipa"ea la
te*nica
- sedarea pacientului se face prin administrarea a cate o tableta de
Diazepam, in seara precedenta examinarii si daca este nevoie si
dimineata9
- cu 1,-+, min. inainte de proba, i se efectueaza o in4ectie cu Atropina,
(cobutil sau Diazepam9
- inainte de inceperea investigatiei, asistenta efectueaza anestezia locala
cu spra7 %Jilocaina, (tomacaina& sau se face badi4onarea locala %baza
limbii si faringelui& cu solutii de Covocaina )F sai Jilina9 aceste solutii
pot fi folosite pentru anestezia locala si prin gargara9
- se asaza pacientul pe masa de examinare, in decubit lateral stang, pe o
pernita tare9
Ing"i4i"ea
pacientli #pa
te*nica
- este supraveg.eat inca o 4umatate de ora in camera unde pacientul a
fost examinat9
- se transporta in salon9
- se supraveg.eaza atent timp de 2 ore dupa terminarea examinarii,
urmarindu-se sa nu manance, sa nu bea9
- pacientului caruia i s-a prelevat biopsie, este atentionat sa nu consume
alimente fierbinti9
- daca pacientul nu reuseste sa elimine mucusul si aerul din stomac si
acuza dureri, la indicatia medicului se introduce sonda gastrica si se
elimina aerul si mucozitatile9
- se efectueaza pacientului in.alatii cu mentol pentru evitarea senzatiilor
neplacute din gat9
P"egati"ea
p"o#!elo" pent"
la(o"ato"
- se pregatesc fragmentele de tesut si mucoasa stomacala produselor
prelevate, in vederea examinarilor .istologice, se etic.eteaza si se trimit
urgent la laborator9
- la serviciul de endoscopie, asistenta analizeaza fragmentele bioptice in
vederea descoperirii prezentei Gelicobacterului p7lori %tesutul dureaza o
ora&9
Reo"gani&a"ea
locli #e $nca
- se aspira solutie de Elutaralde.ida 2 F sau C-DEJ, pana cand este
curat gastroscopul9
- se spala bine de secretii exteriorul si interiorul aparatului cu apa si
sapun apoi se clateste bine9
- aparatele prevazute cu un cerc albastru se pot curata si dezinfecta sub
imersie totala in masini de spalat speciale9
- interiorul fibrogastrosopului se spala cu o perie care trebuie introdusa
in toate canalele, astfel incat canalele sa fie irigate cu produs
dezinfectant9
- se periaza extremitatile endoscopului9
- se sterge aparatul cu solutie si apoi cu alcool de I,s9- se usuca bine9
- fibrogastroscopul si pensele bioptice se ung cu silicon pentru a le
prote4a9
- se stoc.eaza materialul curat intr-un dulap, care trebuie dezinfectat
zilnic9
- fibrogastroscopul trebuie pus intr-un camp steril, iar dimineata
dezinfectat din nou9
- incidente si accidente" dureri la deglutitie, subfebrilitati, dureri si
tumefactia amigdalelor, .emoragie, (-DA,
De "etint: Daca nu se utilizeaza corect ec.ipamentul de protectie %manusi, masca,
oc.elari& cand se lucreaza cu solutiile dezinfectante, personalul medical este supus riscului
urmatoarelor imbolnaviri" (-DA, astm, con4uctivite, dermastoze, eczeme.
CAPITOLUL III
PRE,ENTAREA CA,URILOR
CA,UL NR. 1
UNITATEA SANITARA" (-3A0!0 ;!DE3EAC
;UDET"AAEE(
SECTIA" CG-A!AE-E )
CULEGEREA IN%ORMATIILOR
IN%ORMATII SOCIALE "

NUME"
PRENUME" C.
SE7 " /
VARSTA " +2 ani
NATIONALITATEA "roman
DATA INTERNARII" )+.,3.2,,8
DATA E7TERNARII" )I.,3.2,,8
SITUATIA %AMILIALA" necasatorit.
DOMICILIUL" 0ocalitate Cegrasi, (at /ozacu.
OCUPATIA" salariat.
MOTIVUL INTERNARII" burelete .emoroidale, procidente ulcerate sangerande, dureri
anorectale, constipatie.
ISTORICUL <OLII" debut insidios cu dureri anorectale si aparitia unor burelete .emoroidale
care in timp au devenit ulcerate.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE" .emoroizi sangeranzi.
MEDICUL CARE INGRI;ESTE" DA. $03EAC! CA-(3-CE0
ANTECEDENTE %I,IOLOGICE"
neaga boli infecto-contagioase" 3BC
ANTECEDENTE 5EREDO1COLATERALE"
fara importanta.
ANTECEDENTE PERSONALE3 %I,IOLOGICE SI PATOLOGICE"
neaga alte afectiuni.
IMPRESII DE LA SPITALI,ARILE ANTERIOARE" pacientul a fost multumit de modul
cum a fost tratat in perioadele anterioare de spitalizare.
IN%ORMATII %I,ICE

GREUTATE" D, =g
INALTIME" ).H+ m
CAPUL
A!pectl !i cloa"ea teg$entelo"" normale.
A!pectl g"ii" normala.
A!pectl (&elo"" normal colorate.
A!pectl oc*ilo"" incercanati.
Aspectul nasului" normal.
A!pectl #intilo"" ingri4iti.
A!pectl li$(ii" normal.
P"o(le$e 'i&ale" nu prezinta.
P"o(le$e a#iti'e" nu prezinta.
TRUNC5IUL
Se$ne pa"ticla"e" nu are.
A!pectl !i cloa"ea teg$entelo"" normala.
Si!te$ $!cla"" normoton, normoc.inetic.
Si!te$ gangliona"" nepalpabil.
Si!te$ o!teo1a"ticla"" clinic normal.
Apa"at "e!pi"ato"" torace simetric normal conformat.A')8r*min.
Apa"at ca"#io'a!cla"" A2 D1 * K, 3.A. )2,*D,mmGg
Apa"at #ige!ti'" abdomen suplu nedureros, dureri anorectale.
Bureletele .emoroidale, procidentele ulcerate sangerande la ora )) si 8 in pozitie genu-pectorala.
Apa"at "o1genital" rinic.i nepalpabili, mictiuni fiziologice.
Si!te$ ne"'o!3 en#oc"in3 o"gane #e !i$t" normale.
MEM<RE
Se$ne pa"ticla"e " nu prezinta.
A!pectl !i cloa"ea teg$entelo"" normale.
Mo(ilitatea a"ticlatiilo"" mobile.
COMPORTAMENT
Ii place !a fie !ing"" nu.
E'oltia co$po"ta$entli c ant"a4l" pacientul este comunicativ, a prezentat intelegere si
a cooperat cu asistenta.
-si intelege starea actuala si urmeaza cu strictete recomandarile medicale.
Atit#inea pe"!onalli fata #e (olna'" adecvata.
O<ISNUINTE PRIVIND ALIMENTATIA
Ali$entatia " deficit alimentar.
Apetit: prezent.
N$a" $e!e" 2-3 pe zi.
Ali$ente p"efe"ate" carne si preparate din carne, pizza
Lic*i#e p"efe"ate" Coca # Cola,epsi, berea.
Alte p"o(le$e: ali$ente pe ca"e n le poate con!$a" nu are.
Regi$ *i#"ic" %.idric, .ipocaloric, .ipoglucidic, .iperproteic& serveste masa singur.
O<ICEIURI IN LEGATURA CU ELIMINARILE
Scan" Lc9 aspect" pastos, omogen, ) la 3 zile'constipatie.
U"ina " Lc9 aspect clar, transparent, culoare galben desc.is, miros caracteristic, nr. H-8 pe zi.
O<ISNUINTE DE IGIENA INDIVIDUALA
(e spala si se piaptana singur.
(e imbraca si se dezbraca singur.
(e spala pe dinti singur.
-si realizeaza toaleta singur.
O<ISNUINTE PRIVIND ODI5NA
P"o(le$e p"i'in# !o$nl" nu are.
Acti'itatea fi&ica" nu are pe durata spitalizarii.
P"eocpa"i" cititul.
IN%ORMATII MEDICALE
Ale"gii" nu prezinta.
T"ata$entl actal" algocalmin , fenobarbital ,roctalog , Detralex", erfuzie cu solutie
Ainger . Elucoza ),F.

DIAGNOSTICE DE NURSING
). Alterarea starii de confort cauzata de procesul inflamator manifestat prin facies crispat,
gemete, iritabilitate, vaicareli.
2. Alterarea functiei de eliminare a scaunului cauzata de alimentatia neadecvata
manifestata prin absenta scaunului de mai multe zile, dificultate in a defeca, scaune tari si rare.
3. (entiment de tensiune si de inconfort resimtit de pacient cauzat de durere si de
neadaptare la rolul de pacient manifestat prin agitatie, neliniste, insomnie, nervozitate.
1. Alterarea modului de somn cauzata de durere manifestata prin treziri frecvente,
timpurii, somn agitat.
+. Alterarea tegumentelor si a mucoaselor datorita procesului inflamator cauzat de lipsa
de cunoastere a ingri4irilor preventive si curative a leziunilor pielii manifestate prin .emoroizi,
fisuri anale, roseata, ulceratie.
H. Alterarea starii de nutritie cauzata de lipsa cunoastere a nevoilor de .idratare a
organismului , singuratate manifestata prin consumarea de alimente si bauturi interzise,omisiuni
ale meselor, mese neec.ilibrate.
8. Alterarea confortului, din cauza durerii manifestata prin incapacitatea de a
indeplini pe deplin o activitate .
Dialog la e-te"na"e:
Data e-te"na"ii" )I .,3 .2,,8
Lat #e fa$ilie" pacientul .C. este luat acasa de catre rude
De!tinatia la e-te"na"e" domiciliu # 0oc.Cegrasi
Mi4loc #e t"an!po"t" masina nepotului.
Sitatia #e aca!a" satisfacatoare
Capacitatea #e a !e ing"i4i" pacientul se poate ingri4i singur
Reco$an#a"i la e-te"na"e"
- evitarea efortului fizic 9
- prezentare la controale periodice9
- respectarea regimului igieno-dietetic9
- evitarea alcoolului si tutunului.
S1a #i!ctat c fa$ilia" am purtat discutie atat cu sotia privind perioada imediat urmatoare si de
durata a ingri4irilor pacientului.
I$p"e!ia pacientli #e!p"e !pitali&a"e" relativ buna
A fo!t atin!e !cop"ile" da.
EVALUAREA CA,ULUI NR. 1 .
acientul .C. in varsta de +2 ani se prezinta in data de )+. ,3. 2,,8 la serviciul de
urgenta a (pitalului ;udetean acuzand dureri anorectale,si aparitia unor burelete .emoroidale,
care in timp au devenit ulceratii insuportabile , constipatie, crampe abdominale.
-n urma unui examen clinic se .otaraste internarea pacientului in sectia de c.irurgie - sub
ingri4irea dr. $lteanu Cristinel.
e perioada spitalizarii se fac multiple investigatii" analize de sange, urina ,tuseu rectal.
e perioada spitalizarii se face tratament cu" algocalmin , fenobarbital ,roctalog ,
Detralex", erfuzie cu solutie Ainger . Elucoza ),F.
Dupa efectuarea investigatiilor si tratamentului starea generala a pacientului s-a ameliorat,
se externeaza cu urmatoarele recomandari "
- respectarea tratamentului medicamentos
- regim de viata si de munca organizat
- prezentarea periodica la control medical
- evitarea efortului fizic 9
- respectarea regimului igieno-dietetic9
PLAN DE INGRI;IRE = 5EMOROI,I SANGERAN,I
NEVOIA
PRO<LEM
A
DIAGNOSTIC
DE NURSING
O<IECTIV
INTERVENTII
AUTONOME DELEGATE
1. Ne'oia #e
a e'ita
pe"icolele.
Durere
Alterarea starii de
confort cauzata
de procesul
inflamator
manifestat prin
facies crispat,
gemete,
iritabilitate,
vaicareli.
acientul sa-
si diminueze
semnele
durerii in
termen )2
ore.
acientul sa
demonstreze
absenta
durerii in
termen de 2
zile.
- amplasez pacientul intr-un salon aerisit , linistit cu
pacienti in salon care au o evolutie favorabila.
- evaluez caracterele durerii" intensa cu sediul
anorectal.
- arat pacientului ca ma ocup de el ca un tot unitar si nu
numai de durerea sa
- informez pacientul ca-i este permis sa-si exprime
durerea
- a4ut pacientul sa descrie corect durerea si sa sesizeze
momentele de remisie sau exacerbare
- asigur confortul pacientului" asez pacientul in
pozitie de d.v.9d.l.s.9d.l.d
- urmaresc si apreciez corect potentialul inflamator si
aplic masurile de prevenire a surselor de infectie.
- aleg procedurile de investigare si tratament cu risc
minim de infectie.
- informez si stabilesc impreuna cu pacientul planul de
recuperare a starii de sanatate.
- aerisesc salonul pacientului.
- regatesc materialul si instrumentarul necesar
administrarii tratamentului medicamentos
- masor si notez functiile vitale in 5.$.
0a indicatia
medicului
administram"
algocalmin
D.3. ' 2f
D.!. ' )f
Cale ' i.v.
supozitoare
roctalog
D.3. ' 2 sp*zi
D.!. ' ) sp
Metonal
D.3. ' 2f
D.!. ' )f
Cale ' i.m.
Detralex
D.3. ' 2tb
D.!. ' )tb
Aitm' D,(
Cale ' i.m.
). Ne'oia #e
a eli$ina.
Constipatie
Alterarea functiei
de eliminare a
scaunului cauzata
de alimentatia
acientul sa
elimine un
scaun moale
in termen de
- determin pacientul sa ingere o cantitate de lic.ide
suficienta.
- stabilesc impreuna cu pacientul un orar regulat de
0a indicatia
medicului
administram".
neadecvata
manifestata prin
absenta scaunului
de mai multe zile,
dificultate in a
defeca, scaune
tari si rare.
2 zile.
acientul sa
aiba scaun
fara
dificultate in
termen de 3
zile.
acientul sa
prezinte
absenta
constipatiei in
termen de 1
zile.
acientul sa
aiba tranzit
intestinal in
limite
fiziologice.
eliminare.
- urmaresc si notez in 5.$. consistenta si frecventa
scaunelor.
- pregatesc materialul si instrumentarul pentru clisma
evacuatoare
- fac pregatirea psi.ica si fizica a pacientului in
vederea efectuarii te.nicii
- efectuez clisma evacuatoare.
- curat si usuc regiunea anala dupa fiecare scaun.
- aplic creme protectoare.
- fac toaleta anusului de mai multe ori pe zi si
dezinfectez cu acid boric 2-3F.
- determin pacientul sa ingere o cantitate de 3,,, ml*zi
lic.ide
- recomand pacientului sa consume alimente bogate in
reziduri
- determin pacientul sa faca exercitii fizice cu
regularitate
roctalog
D.3. ' 2 sp*zi
D.!. ' ) sp
Metonal
D.3. ' 2f
D.!. ' )f
Cale ' i.m.
Detralex
D.3. ' 2tb
D.!. ' )tb
Aitm' D,(
Cale ' i.m.
-nstitui la
indicatia
medicului o
perfuzie endo-
venoasa cu "
(olutie de
CaCl
),F.Ainger,
Elucoza +F
D.3. ')+,,ml*zi
D.!.'+,, ml
Aitm'H,pic*min
+.Ne'oia #e a
e'ita
pe"icolele.
(entiment de
tensiune si de
inconfort resimtit
de pacient cauzat
acientul sa-
si exprime
diminuarea
anxietatii in
- observ manifestarile psi.ice ale pacientului" apatie,
lipsa de interes pentru evolutia bolii cat si pentru
tratament.
0a indicatia
medicului
administram"
Anxietate de durere si de
neadaptare la
rolul de pacient
manifestat prin
agitatie, neliniste,
insomnie,
nervozitate.
termen de 2
zile.
acientul sa
demonstreze
absenta
semnelor de
anxietate in
termen de 1
zile.
acientul sa
beneficieze
de siguranta
psi.ologica
pentru
inlaturarea
starii de
anxietate.
- identific cauza anxietatii si a factorilor care au
declansat anxietatea.
- -ncerc sa conving pacientul de importanta urmarii
tratamentului si a respectarii regimului .idric pentru
evolutia bolii.
- sfatuiesc familia sa sustina moral pacientul pe
perioada anxietatii.
- asigur un mediu de protectie psi.ica adecvat starii de
boala a pacientului.
- incura4ez pacientul sa comunice cu cei din 4ur, sa-si
exprime emotii, nevoi.
Diazepam
D.3. ' )f*zi
Cale ' i.m.
.. Ne'oia #e
a #o"$i !i a
!e o#i*ni.
-nsomnie
Alterarea modului
de somn cauzata
de durere
manifestata prin
treziri frecvente,
timpurii, somn
agitat.
acientul sa
doarma fara
treziri si fara
intreruperi in
termen de 21
ore.
acientul sa
doarma D ore
in fiecare
noapte in
termen de 3
zile.
acientul sa
beneficieze
de somn
corespunzator
cantitativ si
calitativ pe
durata
spitalizarii.
- invat pacientul sa practice te.nici de relaxare, exercitii
respiratorii cateva minute inainte de culcare.
- observ si notez calitatea, orarul somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi.
- intocmesc un program de odi.na corespunzator
organismului.
- sfatuiesc pacientul sa bea o cana de lapte inainte de
culcare
- administrez tratamentul medicamentos.
- observ efectul acestuia asupra organismului.
0a indicatia
medicului
administram"
Diazepam
D.3. ' )f
D.!.' )f
Cale ' i.m.
/. Ne'oia #e
a fi c"at !i
#e a p"ote4a
Alterarea
tegumentelor si a
mucoaselor
acientul sa-
si diminueze
roseata in
- sfatuiesc pacientul in legatura cu importanta
mentinerii curate a tegumentelor si mucoaselor pentru
0a indicatia
medicului
realizez toaleta
teg$entele.
Alterarea
tegumentelor
si a
mucoaselor
datorita
procesului
inflamator cauzat
de lipsa de
cunoastere a
ingri4irilor
preventive si
curative a
leziunilor pielii
manifestate prin
.emoroizi, fisuri
anale, roseata,
ulceratie.
termen de 2
zile.
acientul sa-
si diminueze
leziunea in
termen de 3
zile.
acientul sa
prezinte
tegumentele
si mucoasele
curate si
integre in
termen de 1
zile.
prevenirea complicatiilor
- sfatuiesc pacientul sa ingere ),,, ml ceai
anti.emoroidal, legume, fructe, fainoase, zarzavaturi
- incura4ez in permanenta pacientul si ii explic
necesitatea realizarii interventiilor
- pansamentul se va face cu blandete pentru a favoriza
procesul de vindecare
regiunii anale
cu"
solutie de
betadina
cloramina +F.
apa oxigenata
3F.
rivanol )F.
tamponarea
plagii cu
comprese si
tampoane de
tifon sterile.
/edicul
efectueaza
ligatura si
rezectia
bureletelor
.emoroidale.
0. Ne'oia #e
a (ea !i a
$anca. Aefuz
de a urma
dieta .
Alterarea starii de
nutritie cauzata
de lipsa
cunoastere a
nevoilor de
.idratare a
organismului ,
singuratate
manifestata prin
consumarea de
alimente si
bauturi
interzise,omisiuni
ale meselor, mese
neec.ilibrate.
acientul sa-
si urmeze
regimul
indicat in
fiecare zi.
acientul sa
fie ec.ilibrat
.idro-
electrolitic pe
durata
spitalizarii.
- explorez preferintele alimentare ale pacientului
asupra alimentelor permise%legume, fructe, zarzavaturi
si fainoase& si
interzise%condimente,pra4eli,conserve,afumaturi,alcool&
- fac bilantul lic.idelor eliminate si ingerate
- constientizez pacientul de importanta respectarii
regimului alimentar in mentinerea sanatatii
- servesc pacientul cu alimente la o temperatura
moderata, la ore regulate si prezentate atragator
- las pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale,
respectand contraindicatiile regimului
- cantaresc zilnic pacientul
- constientizez pacientul de importanta activitatilor
fizice modera
-nstitui la
indicatia
medicului o
perfuzie endo-
venoasa cu "
(olutie de
CaCl
),F.Ainger,
Elucoza +F
D.3. ')+,,ml*zi
D.!.'+,, ml
Aitm'H,pic*min
- stabilesc un program de activitati in functie de
gusturi si capacitate, impreuna cu pacientul
2. Ne'oia #e
a !e "ec"eea.
Dificultatea
de a efectua
activitati
recreative
Alterarea
confortului, din
cauza durerii
manifestata
prin incapacitatea
de a indeplini
pe deplin o
activitate .
acienta sa
prezinte
confort fizic
si psi.ic
nealterat pe
timpul
spitalizarii si
o stare de
buna
dispozitie.
- aerisesc salonul si asigur un mediu calm si de
securitate in care pacientul sa se simta bine 9
- linistesc pacientul, si il a4ut in satisfacerea
nevoilor fundamentale9
- invat pacientul sa comunice cu semenii sai9
- stimulez increderea pacientului in fortele proprii si
in cei care il sustin, in personalul medical.
si.oterapie

CA,UL NR. )
UNITATEA SANITARA: (-3A0!0 ;!DE3EAC
;UDETUL :AAEE(
SECTIA: CG-A!AE-E
SALON: +

CULEGEREA IN%ORMATIILOR
IN%ORMATII SOCIALE
NUME: N.
PRENUME:M
SE7:M.
DATA NASTERII: 2+.,2.)IH)
VARSTA" 1H ani
NATIONALITATE: romana
DATA INTERNARII: )D.,H.2,,8
DA3A EJ3EACAA--" 21.,H.2,,8
SITUATIA %AMILIALA: casatorit, 2 copii
DOMICILIUL: itesti, strada Cegru - 2oda
OCUPATIA: muncitor (.C. Arpec.im itesti
MOTIVELE INTERNARII: acientul a4unge la spital, de urgenta in data de )D.,H.2,,8, la ora
),, cu stare de soc, paloare, facies anxios, durere puternica in epigastru, tulburari de tranzit
intestinal, cu greata si varsatura.
ISTORICUL <OLII: Boala debuteaza in plina sanatate aparenta. -n urma cu o seara domnul
C./. serveste o masa bogata si mult alcool. (pre seara starea generala se altereaza, apar dureri
insuportabile in eta4ul superior al abdomenului cu iradiere in umarul stang, greata si varsaturi
masive. (pre dimineata apar transpiratii reci, paloare, oligurie si se instaleaza starea de soc.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: ancreatita acuta.
MEDIC CURANT: dr Noana -on
ANTECEDENTE %I,IOLOGICE:
-neaga boli infecto-contagioase" lues si 3BC
-nu prezinta alergii medicale, alimentare sau cu alergeni.
ANTECEDENTE 5EREDO 1 COLATERALE:
/ama-se numeste C.$.,are 8) ani, este casnica, cunoscuta cu ulcer duodenal, G.3.A.9 a
avut 2 sarcini si 3 avorturi9
3atal-se numeste C.-., are 8D ani, este fost pensionar, cunoscut cu G.3.A., alcoolism cronic
si tulburari de comportament.
5rate # fara importanta
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:
- la )1 ani a suferit o fractura desc.isa de .umerus drept, in urma careia a ramas cu o
cicatrice c.irurgicala de )D cm.
IMPRESII DE LA SPITALI,ARILE ANTERIOARE:
1 pacientul nu da prea multe informatii deoarece nu-si aduce aminte pentru ca avea )1 ani
si a uitat.
IN%ORMATII %I,ICE:
GREUTATE: D+ Mg
INALTIME:),8D m
CAPUL:
A!pectl !i cloa"ea teg$entelo"" marmorate
A!pectl g"ii" buze cianotice
A!pectl li$(ii" normal colorata
A!pectl na!li" normal
A!pectl oc*ilo"" incercanati, verzi
A!pectl #intilo"" dentitie completa
A!pectl pa"li" scurt ingri4it
P"o(le$e 'i&ale" nu prezinta
P"o(le$e a#iti'e" nu prezinta
TRUNC5IUL:
Se$ne pa"ticla"e" nu prezinta
A!pectl !i cloa"ea teg$entelo"" marmorate
Si!te$ $!clo1a#ipo!" slab reprezentat
Si!te$ gangliona"" nepalpabil
Si!te$ o!teo1a"ticla"" integru
Apa"at "e!pi"ato"" torace normal conformat, A')8r*min.,sonoritate pulmonara normala,
murmur vezicular prezent9
Apa"at ca"#io1'a!cla" " cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice,
3A')H,*H,mmGg, 'H3p*min.
Apa"at #ige!ti' " abdomen meteorizat, difuz, sensibil la palpare, cu tranzit intestinal
incetinit, un scaun la 2-3 zile9 tulburari dispeptice, pancreas marit de volum9
Apa"at "ogenital" oligurie, lo4e renale libere nedureroase.
MEM<RE:
Se$ne pa"ticla"e" cicatrice la bratul drept
A!pectl !i cloa"ea teg$entelo"" normala
Mo(ilitate a"ticla"a" buna
COMPORTAMENT:
acientul se prezinta in tinuta de spital ingri4ita, este nepieptanat. Cu prea coopereaza cu
personalul sanitar, in timpul conversatiei priveste in punct fix si raspunde incet.
Cu citeste, nu se plimba vorbeste foarte putin cu ceilalti pacienti.
O<ISNUINTE IN LEGATURA CU IGIENA:
Bolnavul este curat si ingri4it ,
igiena individuala efectuand-o singur in fiecare dimineata.
O<ISNUINTE IN LEGATURA CU ALIMENTATIA:
acientul mananca mult, mai ales alimente cu un aport caloric excesiv.
Cu se .idrateaza suficient, in sc.imb consuma bauturi alcoolice zilnic.
O<ISNUINTE IN LEGATURA CU ELIMINARILE:
SCAUN: 6C 9 are un tranzit intestinal incetinit cu scaune la 2-3 zile
abundente, pastoase galbene -albicioase
URINA: 6C 9 oligurie
O<ISNUINTE PRIVIND ODI5NA:
acientul este agitat si anxios
rezinta insomnie si doarme pe noapte doar 3-1 ore.
IN%ORMATII MEDICALE:
Anali&e !ange:
0eucocite ')2,,,*mm
Amilazemie ' 8+ !.6
Calcemie ' D,3 mgF
0ipazemie ' 23!.-.
!ree ' ,,H8 mg
3E$ ' 3)!.-.
3E ' 1, !.-
Colesterol ' 23+*),,ml
fosfataza alcalina' H!.B.
bilirubina ' ,,HmgF
glicemie '),,+ EF
creatinina ' ,,D2mgF
.emoglobina ' )2,2gF
2(G ' 1,mm*ora
ionograma'Ca,M,Ca,/g,Cl,5e,
Examenul urinei"
- amilazurie ' I2!6
- albumina absenta
- epitelii plate
- leucocite, .ematii rare
- numeros urat de Ca
DIAGNOSTICE DE NURSING
). Durere vie epigastrica din cauza inflamatiei pancreasului si a interventiei c.irurgicale,
manifestata prin" tipete de durere, facies crispat, refuzul de a se misca, indispozitie,
privire tematoare.
2. Alterarea eliminarii din cauza afectiunilor inflamatorii manifestate prin efort pentru a
voma, varsaturi alimentare,apoase paloare.
3. Des.idratarea din cauza varsaturii manifestata prin"facies tras, oc.i incercanati, sete,
tegumente uscate, oligurie.
1. Alterarea tegumentelor si mucoaselor din cauza socului pancreatic manifestata prin
paloare, transpiratii reci, tremuraturi, extremitati marmorate
+. Alterarea integritatii tegumentelor si a mucoaselor din cauza interventiei
c.irurgicale manifestata prin plaga operatorie.
H. -mobilitate din cauza durerii manifestata prin miscare deficitara, tranzit intestinal
incetinit, balonare meteorism abdominal.
8. Anxietate din cauza interventiei c.irurgicale manifestata prin refuz de a comunica,
neliniste, agitatie.
D. Alterarea modului de somn din cauza fricii de interventia c.irurgicala, manifestata prin
oboseala, agitatie ,nervozitate.
I. Aisc de complicatii dupa interventia c.irurgicala manifestata prin aparitia unui proces
infectios, scaderea imunitatii, anemie, recidive.
Dialog la e-te"na"e:
Data e-te"na"ii" 21 .,H .2,,8
Lat #e fa$ilie" pacientul C./. este luat acasa de catre sotie
De!tinatia la e-te"na"e" domiciliu # itesti
Mi4loc #e t"an!po"t" taxi
Sitatia #e aca!a" satisfacatoare
Capacitatea #e a !e ing"i4i" pacientul se poate ingri4i singur
Reco$an#a"i la e-te"na"e"
- evitarea efortului fizic 9
- prezentare la spital pentru efectuarea pansamentelor plagii c.irurgicale9
- prezentare la controale periodice9
- respectarea regimului igieno-dietetic9
- evitarea alcoolului si tutunului.
S1a #i!ctat c fa$ilia" am purtat discutie atat cu sotia privind perioada imediat urmatoare si de
durata a ingri4irilor pacientului.
I$p"e!ia pacientli #e!p"e !pitali&a"e" relativ buna
A fo!t atin!e !cop"ile" da.
EVALUAREA CA,ULUI NR. ) .
acientul C./ in varsta de 1H ani se prezinta in data de )D. ,H. 2,,8 la serviciul de
urgenta a (pitalului ;udetean acuzand dureri insuportabile in eta4ul superior al abdomenului, cu
iradiere in umarul stang, greata si varsaturi masive.
(pre dimineata apar transpiratii reci, paloare, oligurie si se instaleaza starea de soc.
-n urma unui examen clinic se .otaraste internarea pacientului in sectia de c.irurgie sub
ingri4irea dr. Noana -on.
e perioada spitalizarii se fac multiple investigatii" analize de sange, urina , explorari ale
pancreasului.
e perioada spitalizarii se face tratament cu" antispastice, antialgice sedative si interventie
c.irurgicala, in urma careia simptomatologia cedeaza si pacientul se simte mai bine, iar pacientul
se externeaza cu recomandarile"
evitarea efortului fizic 9
- prezentare la spital pentru efectuarea pansamentelor plagii c.irurgicale9
- prezentare la controale periodice9
- respectarea regimului igieno-dietetic9
- evitarea alcoolului si tutunului.
PLAN DE INGRI;IRE = PANCREATITA ACUTA
NEVOIA
PRO<LEMA
DIAGNOSTIC DE
NURSING
O<IECTIV
INTERVENTII
AUTONOME DELEGATE
1. Ne'oia #e a
e'ita pe"icolele.
Durere vie
epigastrica
Durere vie
epigastrica din
cauza inflamatiei
pancreasului si a
interventiei
c.irurgicale,
manifestata prin"
tipete de durere,
facies crispat,
refuzul de a se
misca, indispozitie,
privire tematoare.
reoperator
Calmarea
durerii in cel
mult 1 ore
ostoperator
Calmarea
durerii dupa
interventia
c.irurgicala
reoperator
- a4ut pacientul sa descrie corect
durerea" intensa, localizata in
epigastru
- manifest intelegere fata de suferinta
pacientului
- plasez pacientul intr-o pozitie
antalgica " d.d.
- explic pacientului ca-i este permis sa
se planga, sa-si exprime durerea
- arat pacientului ca ma ocup de el ca
un tot unitar si nu numai de durerea sa
- aerisesc salonul si creez o
temperatura optima
- urmaresc functiile vitale si notez
valorile acestora in 5.$.
-repaus la pat cu punga de g.eata pe
abdomen
-aspiratie gastrica continua
ostoperator
- urmaresc aspectul plagii c.irurgicale
- supraveg.ez, masor si notez
functiilor vitale si vegetative in 5.$.
- fac educatia sanitara a pacientului
privind evolutia postoperatorie
reoperator
-antialgice" /ialgin
),, mg i.m.
-administrarea pe
sonda a Ca2C$3
F cate ),,-2,, ml
-reducerea secretiei
gastrice cu Atropina
,,+ mg in perfuzie
din H in H ore
ostoperator
-montarea unei
perfuzii cu Elucagon
si 3ras7lol
-montarea unei sonde
urinare
-administrez
antialgice"
(cobutil ,
Buscopan ,
/ialgin ),, mg
Cale 'i.m.
). Ne'oia #e a
(ea !i a $anca.
2arsatura
Alterarea eliminarii
din cauza
afectiunilor
inflamatorii
manifestate prin
efort pentru a
voma, varsaturi
alimentare,apoase
paloare.
acientul sa fie
mena4at fizic si
psi.ic in timpul
varsaturii.
Combaterea
varsaturii in cel
mult 2 ore
- observ caracterul varsaturii" cu o
cantitate de +,-8, ml,alimentare,
apoase
- aerisesc salonul
- ii cer pacientului sa inspire adanc
- ii opresc alimentatia pe gura
-asez pacientul in D.D. cu capul intr-o
parte
- ii sustin capul pacientului in timpul
varsaturii cu mana dreapta, iar cu
stanga sustin tavita renala sub barbia
pacientului
- ofer pacientului un pa.ar cu apa
mentolata pentru a-si clati gura
- pastrez lic.idul de varsatura pentru a
fi aratat medicului si pentru analize de
laborator
- fac bilantul lic.idelor ingerate si
eliminate
- notez in 5$ aspectul, frecventa,
cantitatea lic.idului de varsatura
-antiemetice"
/etoclopramid
Cale 'i.m.
D.3.') f *zi
-aspiratie gastrica
continua
-antispastice"
apaverina,
(cobutil
D.3.')f*zi
Cale 'i.m
.. Ne'oia #e a
eli$ina.
Des.idratarea
Des.idratarea din
cauza varsaturii
manifestata prin"
facies tras, oc.i
incercanati, sete,
tegumente uscate,
oligurie.
acientul sa fie
reec.ilibrat
.idro-
electrolitic in
termen 2 zile si
stimularea
pacientului in
consumarea
reoperator
- cantaresc pacientul
- supraveg.ez, masor si notez
semnele vitale
- ingri4esc cu atentie tegumentele
Elucoza+F
D.3.'),,, ml*zi
Cale'i.v.
-CaCl +,, ml*zi
lic.idelor pe
durata
spitalizarii.
pentru a evita atingerea integritatii lor
- inspectez zilnic zonele de presiune
de pozitie si le masez la fiecare 2 ore
- asigur aportul lic.idian de 2+,,
ml*zi
-observ comportamentul si
faciesul,pacientului
- asigur conditii de mediu " salon
curat, linistit, aerisit
- pregatesc materialele necesare pentru
.E.2.
- pregatesc materialele pentru
recoltarea de sange9
- urmaresc bilantul .idric si
reec.ilibrez .idro-electrolitic
pacientul
ostoperator"
-urmaresc 52"
-suprimarea alimentatiei 2-1 zile ,dupa
a 1 a zi ii administrez bolnavului
lic.ide cu lingura sau paiul " ceai
,compot
-in a + a zi i se permite lapte, iaurt,
piure de legume
-din a H a zi se trece progresiv la o
alimentatie fara grasime si un regim
alimentar adecvat
i.v.
-Dextran 1,
-.idratare artificiala
-Dextran 1,
-aspiratie gastrica
continua
.. Ne'oia #e a fi
c"at ing"i4it.
A.Alterarea
tegumentelor si
mucoaselor
<.Alterarea
integritati
tegumentelor si
mucoaselor
Alterarea
tegumentelor si
mucoaselor din
cauza socului
pancreatic
manifestata prin
paloare, transpiratii
reci, tremuraturi,
extremitati
marmorate
Alterarea
integritatii
tegumentelor si
a mucoaselor
din cauza
interventiei
c.irurgicale
manifestata prin
plaga operatorie.
acientul sa
aibe tegumente
normal colorate
in decurs de 8
zile
aseptizarea
plagii si
prote4area ei pe
durata
spitalizarii
reoperator "
-observ coloratia neobisnuita a
tegumentelor
-asigur igiena tegumentelor prin
toaleta partiala sau totala
-sc.imb len4eria de corp si pat
-sterg pacientul de transpiratie si-l
invelesc cu un cearsaf
-ii explic respectarea regimului
dietetic, a repausului la pat si a urmarii
tratamentului
-recoltez sange pentru analize de
laborator"
ostoperator"
- pregatesc camera, aerisesc salonul
,asigur o temperatura
optima de )D-2)OC,
- asigur liniste in salon ,
- asigur transportul pacientului si il
instalez in pat.
- supraveg.ez faciesul si
comportamentul pacientei pe toata
perioada postoperatorie
- observ, masor si notez functiile vitale.
- supraveg.ez plaga, curat regiunea,
pansamentul sa fie uscat sa nu se imbibe
cu serozitati,
- sc.imb pansamentul zilnic
- asigur o stare de asepsie perfecta in
Administrez
perfuzie ev ),F ser
fiziologic
D. 3.'),,, ml
ritm'H,pic*min
- toaleta plagii
operatorii zilnic cu
substante antiseptice
%betadina, rivanol,
alcool,tinctura de iod&
ingri4irea plagii
- asigur pacientei pregatirea psi.ica
suprimand starea de neliniste
/. Ne'oia #e a
eli$ina.
Constipatia
Alterarea tranzitului
intestinal cauzata
de anxietate,
.idratare
neadecvata,
interventia c.i-
rurgicala
manifestata prin
scaune dure,
balonari, crampe
abdominale.
acientul sa
prezinte un
tranzit intestinal
normal si
combaterea
constipatiei in
termen de 2
zile.
- observ scaunele" scaune rare de
culoare brun-inc.is 9
- determin pacientul sa ingere o
cantitate suficienta de lic.ide9 aprox.
3,,, ml.
- stabilesc impreuna cu pacientul un
orar regulat de eliminare in functie de
activitatile sale9
- determin pacientul sa faca exercitii
fizice cu regularitate9
- asigur conditiile de igiena9
-sc.imb len4eria de pat si de corp ori
de cate ori este nevoie9
-fac pregatirea fizica si psi.ica a
pacientului pentru efectuarea clismei
evacuatoare9
- pregatesc materialele si
instrumentele pentru efectuarea
clismei.
Administrez la
indicatia medicului
.E.2.cu solutie de
glucoza 33 F, +,, ml
solutie Ainger +,,
ml9
Efectuarea clismei
evacuatoare.
administrez la
indicatie ceaiuri
laxative9
administrez pacientei
supozitoare "
Dulcolax
D3'2 cp,
D!') cp,
- urmaresc si notez in 5. $. consistenta
scaunului si aspectul lui dupa
efectuarea clismei9
Cale'.$.
0. Ne'oia #e a !e
$i!ca !i a a'ea
o (ina po!t"a.
-mobilitate
Alterarea
mobilitatiite din
cauza durerii
manifestata prin
miscare deficitara,
tranzit intestinal
incetinit, balonare
meteorism
abdominal.
acientul sa
aiba mobilitate
normala la 2-3
zile
postoperator
reoperator
-observarea mobilitatii bolnavului
-sc.imbarea pozitiei bolnavului din
DD in D0( si D0D, din 2 in 2 ore.
ostoperator"
-incura4ez pacientul, ii aduc plosca ori
de cate ori este nevoie
-sc.imb len4eria de corp si de pat daca
este nevoie
-dupa prima zi de la interventia
c.irurgicala il ridic in pozitie
semisezanda si-i observ faciesul
-in a 2 a zi il ridic la marginea patului
si daca nu prezinta nici o modificare a
52 , il ridic in picioare impreuna cu
asistenta si facem 3-1 pasi
-in ziua urmatoare conduc pacientul la
toaleta, iar din a 1 - + a zi facem
impreuna plimbari scurte de cate )+
min. *zi
-psi.oterapie
2. Ne'oia #e a
e'ita pe"icolele.
Anxietate
Anxietate din cauza
interventiei
c.irurgicale
manifestata prin
refuz de a
comunica, neliniste,
agitatie
acientul sa
prezinte o stare
de bine fizica si
psi.ica in 2-3
zile
-observ manifestarile psi.ice ale
pacientului
- ii explic pacientului orice manevra
- ii asigur un climat de liniste si
siguranta
-identific cauza anxietatii si factorii
declansatori
-a4ut pacientul sa-si identifice
anxietatea
imi fac timp zilnic pentru a discuta cu
-psi.oterapie
-Diazepam
D3 ')f
Aitm'seara
cale ' per os
pacientul si-l conving de reusita
operatiei
-raspund cu calm la intrebarile lui
-ii sugerez sa gandeasca pozitiv pentru
a influenta in bine evolutia bolii
sfatuiesc familia sa-l sustina
>. Ne'oia #e a
#o"$i !i a !e
o#i*ni. -nsomnia
Alterarea modului
de somn din cauza
fricii de interventia
c.irurgicala,
manifestata prin
oboseala, agitatie
,nervozitate.
acientul sa se
poata odi.nii
minim D ore pe
noapte
-observ somnul pacientului
- aerisesc salonul si pastrez linistea in
orele de liniste
-sfatuiesc bolnavul sa-si aminteasca de
lucrurile si intamplarile placute ,si
inainte de culcare sa citeasca dintr-o
carte
-il linistesc in legatura cu interventia
c.irurgicala convingandu-l ca va fi
operat de o ec.ipa de medici foarte
competenti
Diazepam
D3 ')cp*zi
Cale ' per os.
-Bromura de Ca
i.v. lent in perfuzie cu
E +F
?. Ne'oia #e a
e'ita pe"icolele.
Aisc de
complicatii
Aisc complicatii
dupa interventia
c.irurgicala
manifestata prin
aparitia unui proces
infectios, scaderea
imunitatii, anemie,
recidive.
acientul sa nu
prezinte
complicatii in
timpul
spitalizarii si
nici dupa.
reoperator"
- observ starea clinica a pacientului
- asigur conditii de mediu adecvate
-urmaresc 52 si vegetative
-pregatesc preoperator pacientul
- ii fac pregatire psi.ica si fizica"
toaleta, raderea, dezinfectia
abdominala
- asigur pregatirea si sterilizarea
instrumentelor
- pregatesc pacientul pentru orice

reoperator"
-antipiretice"
Algocalmin
D3 '3f*zi
D!')f la Dore
i.m.
ostoperator"
-antibiotice
investigatie preoperatorie
ostoperator"
-verific plaga si ii fac toaleta de 2 ori
pa zi
-sc.imb len4eria de corp si pat
-administrez tratamentul .
Ampicilina
D3' )1 g*8zile
D! '2g*zi
i.m. +,, mg la D ore
Eentamicina
D3')1 fin 8 zile
D! '2f*zi a D, mg
la)2 ore i.m.
CA,UL NR. +
CULEGEREA IN%ORMATIILOR
UNITATEA SANITARA : (-3A0!0 ;!DE3EAC
SECTIA : CG-A!AE-E -
SALONUL H
IN%ORMATII SOCIALE

NUME : A.
PRENUME : (.
VARSTA : +, ani
NATIONALITATEA : romana
DATA INTERNARII : )D.,1.2,,8
DATA E7TERNARII : 23.,1.2,,8
SITUATIA %AMILIALA: casatorita, doi copii
DOMICILIUL: Elambocel, loc. Bogati, Arges.
OCUPATIA : pensionara
MOTIVELE INTERNARII : acienta se interneaza cu constipatie aparuta in urma cu
o luna, alternand cu scaune diareice, varsaturi, des.idratare, durere cu caracter colicativ,
insomnie, febra.
ISTORICUL <OLII: acienta afirma ca in urma cu o luna a avut constipatie alternand
cu diaree, a scazut treptat forta fizica, ceea ce a determinat-o pe pacienta sa se prezinte
la medic pentru diferite investigatii si tratamente. De cinci zile prezinta constipatie,
varsaturi alimentare si groaznice dureri abdominale.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: sindrom subocluziv
MEDICUL CARE INGRI;ESTE: Noana -on
ANTECEDENTE %I,IOLOGICE:
menar.a )1 ani
nasteri 2, avorturi 1
neaga boli infecto-contagioase" 3BC
ANTECEDENTE 5EREDO1COLATERALE:
neaga 3BC in familie
IMPRESII DE LA SPITALI,ARILE ANTERIOARE: pacienta fost multumita de
modul cum a fost tratata in perioadele anteriore de spitalizare.
IN%ORMATII %I,ICE

GREUTATE" 8, =g
INALTIME" ).+D m
CAPUL:
A!pectl !i cloa"ea teg$entelo": usor palide
A!pectl g"ii: normala
A!pectl (&elo": subtiri
A!pectl oc*ilo": incercanati
A!pectl na!li: normal
A!pectl #intilo": nu prezinta proteza
A!pectl li$(ii: normal
P"o(le$e 'i&ale: nu prezinta
P"o(le$e a#iti'e: nu prezinta
TRUNC5IUL:
Se$ne pa"ticla"e: nu prezinta
A!pectl !i cloa"ea teg$entelo": usor palida
Si!te$ $!clo1a#ipo!: normal reprezentat
Si!te$ gangliona": nepalpabil
Si!te$ o!teo1a"ticla": integru, prezinta ameteli
Apa"at "e!pi"ato": torace normal conformat, murmur vezicular prezent,
temperatura 3D
P
C, respiratia 22 r*min
Apa"at ca"#io1'a!cla": cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice,
3.A.')3,*8,mm Gg, 'D1b*min
Apa"at #ige!ti': abdomen dureros la palpare. 3ranzit intestinal modificat, ficat
si splina in limite normale
Apa"at "o1genital: lo4e renale libere, mictiuni spontane fiziologice
Si!te$ ne"'o!: ec.ilibrata si orientata temporo-spatial
MEM<RE:
Se$ne pa"ticla"e: nu prezinta
A!pectl !i cloa"ea teg$entelo": usor palide
Mo(ilitatea a"ticlatiilo": mobile nedureroase

COMPORTAMENT:
Ii place !a fie !ing"a: nu
E'oltia co$po"ta$entli c ant"a4l: ii place sa fie incon4urata de familie
si de prieteni. acienta este comunicativa, se exprima cursiv in timpul culegerii informatiilor, a
prezentat intelegere, a cooptat cu asistenta. -ntelege starea actuala si urmeaza cu strictete
recomandarile medicale.
O<ISNUINTE PRIVIND ALIMENTATIA
Ali$entatia: obisnuita
Apetit: scazut, inapetenta
N$a" #e $e!e: 2 # 3 pe zi
Ali$ente p"efe"ate: legume, cartofi pra4iti, salate, supe.
Lic*i#e p"efe"ate: ceaiuri si sucuri.
Alte p"o(le$e: alimente pe care nu le poate consuma" nu are
Regi$ *i#"ic8.ipocaloric, .ipoglucidic, .iperprotidic& serveste masa singura
O<ICEIURI IN LEGATURA CU ELIMINARILE
Scan: Lc aspect pastos, omogen, ) la 1 zile'constipatie
U"ina: Lc9 aspect clar, transparent, culoare galben desc.is, miros caracteristic,
nr. H # 8*zi.
O<ISNUINTA DE IGIENA INDIVIDUALA
P"o(le$e p"i'in# !o$nl: prezinta insomnie. -n spital i se administreaza
diazepam dar nu utilizeaza in mod obisnuit sedative.
Acti'itate fi&ica: se plimba, nu are pe durata spitalizarii.
P"eocpa"i: activitati casnice.

IN%ORMATII MEDICALE
Ale"gii: nu prezinta la medicamente, alimente, animale.
T"ata$ente p"e!c"i!e inaintea !pitali&a"ii: este inteles si urmat.
T"ata$entl actal: este prescris in 5. $. si este urmat si inteles.A urmat
tratament cu " Emetiral, .E.2. cu glucoza. solutie Ainger +,,, vitamina BH, vitamina C,
Algocalmin, Ca gluconic
DIAGNOSTICE DE NURSING
). Alterarea tranzitului intestinal cauzata de anxietate, .idratare neadecvata, modificarea
integritatii cailor digestive manifestata prin scaune dure, balonari, crampe abdominale.
2. Alterarea modului de somn datorita durerii, stresului, epuizarii, anxietatii manifestata prin
dificultatea de a dormi, somn agitat, treziri frecvente.
3. Alterarea tranzitului intestinal datorita stresului, sc.imbarea deprinderilor alimentare, procesul
inflamator.
1. Evacuarea prin cavitatea bucala a continutului stomacal datorita anxietatii, stresului,
dezec.ilibrului electrolitic, proces inflamator manifestat prin regurgitatii, varsaturi alimentare.
+. Alterarea starii de confort datorita procesului inflamator manifestat prin facies crispat, gemete,
ta.ipnee, ta.icardie.
H. Alterarea tegumentelor datorita procesului inflamator manifestata prin tegumente si mucoase
palide, plaga operatorie.
Dialog la e-te"na"e:
Data e-te"na"ii" 23 .,1 .2,,8
Lat #e fa$ilie" pacienta A.(. este luat acasa de catre sot
De!tinatia la e-te"na"e" domiciliu # loc. Bogati, 4ud. Arges
Mi4loc #e t"an!po"t" masina fetei .
Sitatia #e aca!a" satisfacatoare
Capacitatea #e a !e ing"i4i" pacienta se poate ingri4i singura
Reco$an#a"i la e-te"na"e"
- evitarea efortului fizic 9
- prezentare la controale periodice9
- evitarea alimentatieibogate in grasimi9
- respectarea regimului igieno-dietetic9
- continuarea tratamentului.
S1a #i!ctat c fa$ilia" am purtat discutie atat cu sotul cat si fiica cea mare privind perioada
imediat urmatoare .
I$p"e!ia pacientei #e!p"e !pitali&a"e" relativ buna
A fo!t atin!e !cop"ile" da.
EVALUAREA CA,ULUI +.
Doamna A. (. in varsta de +, ani se prezinta la serviciul de urgenta al (pitalului ;udetean in
ziua de )D.,1.2,,8 avand urmatoarele" constipatie alternand cu scaune diareice, varsaturi,
des.idratare, cefalee, ameteli, durere cu caracter colicativ. - se recomanda internarea in spital
pentru tratament si investigatii.
e perioada spitalizarii in urma investigatiilor i se stabileste diagnosticul de sindrom
subocluziv, se face tratament cu Emetiral, .E.2. cu glucoza, vitamina BH, vitamina C,
Algocalmin, Ca gluconic in urma carora simptomele pacientei se remit treptat.
acienta se externeaza ameliorat cu urmatoarele recomandari"
- repaus fizic9
- continuarea tratamentului si regimului alimentar9
- revenirea la control periodic.
Doamna A. (. se deplaseaza la domiciliu cu masina fetei unde va fi ingri4ita in continuare
de fete si sot.
PLAN DE INGRI;IRE A UNEI PACIENTE CU SINDROM SU<OCLU,IV
NEVOIA
PRO<LEMA
DIAGNOSTIC O<IECTIV INTERVENTII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
1. Ne'oia #e a
eli$ina.
Constipatie
Alterarea tranzitului
intestinal cauzata de
anxietate, .idratare
neadecvata,
modificarea
integritatii cailor
digestive manifestata
prin scaune dure,
balonari, crampe
abdominale.
acienta sa
prezinte tranzit
intestinal normal
si combaterea
constipatiei
- observ scaunele" scaune rare de
culoare brun-inc.is 9
- determin pacienta sa ingere o cantitate
suficienta de lic.ide9 aprox. 3,,, ml.
- stabilesc impreuna cu pacienta un orar
regulat de eliminare in functie de
activitatile sale9
- determin pacienta sa faca exercitii
fizice cu regularitate9
- asigur conditiile de igiena9
- sc.imb len4eria de pat si de corp ori de
cate ori este nevoie9
- fac pregatirea fizica si psi.ica a
pacientei pentru efectuarea clismei
evacuatoare9
- pregatesc materialele si instrumentele
pentru efectuarea clismei.
- urmaresc si notez in 5. $. consistenta
- administrarea de
medicamente la
indicatia medicului"
efectuarea clismei
evacuatoare.
- administrez la
indicatie ceaiuri
laxative9
- administrez
pacientei
supozitoare si
glicerina9
- Dulcolax
D3'+ cp,
D!'2 cp,
cale per os
)!*+!"**,
acienta
prezinta
constipatie,
dureri
abdominale.
-n seara zilei de
)!*+!"**,
pacientei i se
efectueaza o
clisma
evacuatoare.
"*!*+!"**,
scaun absent
"!*+!"**,
Constipatia a
fost comba-tuta,
pac. are un scaun
de consistenta
omogena,
scaunului si aspectul lui dupa efectuarea
clismei9
culoare inc.isa
). Ne'oia #e a
#o"$i !i a !e
o#i*ni. -nsomnie
Alterarea modului de
somn datorita durerii,
stresului, epuizarii,
anxietatii manifestata
prin dificultatea de a
dormi, somn agitat,
treziri frecvente
acienta sa
beneficieze de
orele
corespunzatoare
de somn in termen
de 2 zile.
- invat pacienta sa practice te.nici de
relaxare, exercitii respiratorii cu 3, min
inainte de culcare, si isi face o baie
calda9
- observ si notez orarul somnului9
- aerisesc salonul asigurand ot
P
')D # 2)
P
C9
- asigur un climat de liniste si confort9
- intocmesc un orar de odi.na9
- asigur conditiile de igiena, sc.imb
len4eria de pat si de corp ori de cate ori
este nevoie9
- asigur confortul pacientei9
- explic pacientei rolul somnului si
odi.nei pentru refacerea organismului9
- administrarea
tratamentului
prescris de medic"
administrarea de
ceaiuri linistitoare9
- sedative"
Diazepam,
D3') tb,
D!') tb, ( oral
)-.!*+!"**,
acienta A.(.
prezinta
insomnie, cu
treziri frecvente.
-nsomnia a fost
combatuta cu
a4utorul
sedativelor,
pacienta poate
dormi linistita.
+. Ne'oia #e a
eli$ina. Diaree
Alterarea tranzitului
intestinal datorita
stresului, sc.imbarea
deprinderilor
alimentare, procesul
inflamator.
acienta sa
prezinte tranzit
intestinal normal
pe durata
spitalizarii.
- pregatesc pacienta pentru examinari
endoscopice9
- pregatesc alimentatia care va fi .idrica
in urmatoarele 21 ore9 dupa interventia
c.irurgicala9
- voi servi pacienta cu ceai neindulcit
%menta, musetel&, supa de morcovi,
Administrarea
tratamentului
prescris de medic"
- ceai de menta, supa
de morcovi, zeama
de orez9
.!*+!"**,
acienta A.(.
prezinta un
numar de 3
scaune diareice,
in urma
efectuarii
zeama de orez, treptat voi introduce
bucati mici de carne slaba si fiarta9
- aerisesc salonul, sc.imb len4eria de pat
si de corp ori de cate ori e nevoie9
- asigur conditiile de igiena individuala9
- educ pacienta sa efectueze toaleta
regiunii anale ori de cate ori este
nevoie9
- interzic apartinatorilor sa-i mai aduca
pentru o perioada " lapte, dulciuri,
pra4eli, conserve, condimente, ciocolata.
- simptomatice
Clor.idrol ) tb,
fermenti digestivi,
sedative.
- perfuzie cu CaCl.
Aitm ' H, pic*min
D3 ' +,, ml
clismei.
"!*+!"**,
Diareea a fost
combatuta,
obiectivul a fost
realizat.
.. Ne'oia #e a
eli$ina. Ereturi,
varsaturi
Evacuarea prin
cavitatea bucala a
continutului stomacal
datorita anxietatii,
stresului,
dezec.ilibrului
electrolitic, proces
inflamator manifestat
prin regurgitatii,
varsaturi alimentare
acienta sa fie
ec.ilibrata
electrolitic si
acidobazic in
termen de 21 ore.
acienta sa
prezinte o stare de
bine fara greata si
varsaturi in termen
de 1 zile.
- asez pacienta in pozitie de decubit
lateral stang, aproape de marginea
patului9
- a4ut pacienta in timpul varsaturii" cu o
mana tin tavita renala sub gura si barbie,
iar cu cealalta voi sustine fruntea
pacientei9
- sfatuiesc pacienta sa inspire profund
pentru a atenua greata9
- ofer pacientei un servetel pentru a-si
sterge gura si un pa.ar de apa pentru a
se clati9
- ii ofera alta tavita renala pentru a varsa
0a indicatia
medicului "
- suprimarea
alimentatiei pe gura,
i se instituie perfuzie
endovenoasa cu
solutie de glucoza
), F, +,, ml Q
solutie Ainger +,,
ml9
- /etoclopramid
fiole
D3'2 f
)!*+!"**,
acienta A.(.
prezinta trei
varsaturi
alimentare.
.!*+!"**,
acienta A.(.
prezinta doua
varsaturi
bilioase.
"*!*+!"**,
-n urma
continutul9
-educ pacienta ca in timpul efortului de
a voma sa-si prote4eze plaga operatorie
prin compresiune cu mana9
- pastrez continutul varsaturii pentru
examinare9
- asigur conditiile de igiena %pregatesc
materialele pentru toaleta regiunii
bucale" prosop, pa.ar cu apa, tavita
renala&9
- prote4ez len4eria cu o musama si
traversa9
- sc.imb len4eria de pat si de corp ori de
cate ori este nevoie9
- linistesc pacienta din punct de vedere
psi.ic9
- supraveg.ez si notez greutatea
corporala E'81 =g9
- reec.ilibrare electrolitica9
- supraveg.ez, masor si notez functiile
vitale si vegetative.
D!') f
Cale ' i.m.
- (cobutil fiole
D3'3 f*zi
D!') f i.v.
interventiei
c.irurgicale
pacienta
prezinta un
numar de doua
varsaturi, apoase
cu miros
fecaloid.
Din data de
"!*+!"**,
acienta A.(.
prezinta o stare
de bine, fara
greata si
varsaturi, si este
ec.ilibrata
.idroelectrolitic.
$biectiv realizat
/. Ne'oia #e a
e'ita pe"icolele.
Alterarea starii de
confort datorita
(a se combata
durerea paciente-
- observ caracterul durerii care la
inceput este ca o senzatie penibila
Administrarea )!*+!"**,
Durere difuza cu
caracter colicativ
procesului inflamator
manifestat prin facies
crispat, gemete,
ta.ipnee, ta.icardie.
in timp 1-+ zile. perceputa intr-un anumit punct apoi se
generalizeaza in tot abdomenul9
- linistesc pacienta , ii asigur o pozitie
adecvata, aerisesc salonul9
- sc.imb len4eria de pat si de corp ori de
cate ori este nevoie9
- observ, masor si notez in 5.$. si
functiile vitale" 3.A.' )1,*8, mm Gg,
' DI b*min., A' 22*min.,
3' 3D
P
C9
- supraveg.ez pacienta permanent9
- invat pacienta sa faca te.nici de
relaxare9
- recomand pacientei sa semnaleze
disparitia durerii explicandu-i ca aceasta
nu inseamna vindecarea ei ci este o
complicatie a ocluziei intestinale9
- determin pacienta sa practice o
respiratie abdominala timp de + # ),
minute dupa administrarea medicatiei
analgezice9
- explic pacientei ca-i este permis sa se
planga si sa-si exprime sentimentele9
medicamentelor"
- Algocalmin
D3' ) f,
D!' ) f9
Cale i.v.
- iafen
D3') f,
D!') f9
Cale i.m.

acienta prezinta
dureri
abdominale
puternice.
.!*+!"**,
Durerile au cedat
putin dupa
administrarea
medicatiei.
"*!*+!"**,
acientei i se
efectueaza
interventie
c.irurgicala.
"!*+!"**,
acienta
prezinta dureri in
zona plagii
operatorii.
""!*+!"**,
acienta se
simte mult mai
bine si c.iar se
deplaseaza prin
- pregatesc instrumentele si materialele
necesare pentru administrarea
tratamentului.
salon.
0. Ne'oia #e a fi
c"at !i a
$entine
teg$entele !i
$coa!ele
c"ate. Alterarea
tegumentelor
Alterarea
tegumentelor datorita
procesului inflamator
manifestata prin
tegumente si mucoase
palide, plaga
operatorie.
Aecapatarea
culorii normale a
tegumentelor si
mucoaselor in
termen de doua
zile.
aseptizarea
plagii si
prote4area ei9
prevenirea
complicatiilor
pacientei pe
perioada
spitalizarii.
- observ tegumentele si mucoasele"
tegumente palide, acoperite de
transpiratii9
- supraveg.ez pansamentul, acesta
trebuind sa fie uscat9
- observ, masor si notez functiile
vitale si vegetative in 5.$.9
- pregatesc materialele si
instrumentele necesare pentru
toaleta plagii operatorii si a
pansamentului9
- respect regulile de asepsie9
- efectuez toaleta organelor genitale
externe9
- asez pacienta in pozitie cat mai
comoda9 alimentatia pacientei sa
contina alimente bogate in vitamine9
- spal tegumentul din 4urul plagii cu
apa si sapun9
- dezinfectia din 4urul plagii cu
tinctura de iod, apoi cu alcool prin
miscari circulare din 4urul plagii spre
Administrarea de
medicamente la
indicatia medicului"
- Ca gluconic ) f*zi, D-
im.
- aplicarea perfuziei
endovenoase cu
glucoza ), F +,, ml.
- 2it. BH D3' ) f
D!' ) f
- 2it. C D3' ) f
D!' ) f
si.oterapie
individuala si in grup
solutii antiseptice
pentru toaleta plagii
%cloramina ,,2 # ,,1 F,
permanganat de M
)*1,,,, apa oxigenata 3
F, rivanol ) F,
betadina&.
3egumentele si
mucoasele si-au
recapatat
culoarea in
timpul propus.
acienta nu
prezinta
complicatii pe
durata
spitalizarii.
exterior9
- curatarea plagii cu ser fiziologic,
antiseptice neiritante %cloramina ,,2
# ,,1 F, permanganat de M ) * 1,,,,
apa oxigenata 3 F, rivanol ) F,
betadina&9
- tamponez plaga cu comprese si
tampoane de tifon sterile9
- acopar plaga cu comprese sterile
care trebuie sa depaseasca marginile
plagii cu 2 # 3 cm9
- fixarea pansamentului se face cu
galifix.

CAPITOLUL IV
CONCLU,II %INALE
CONCLU,II TEORETICE
Eli$ina"ea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele
nefolositoare, vatamatoarem rezultate din metabolism.
$rganismul trebuie deasemenea sa se debaraseze de deseurile rezultate in urma digestiei %fibre celulozice,
pigmenti biliari, celule descuamate de la nivelul tubului digestiv& si alte substante nefolositoare trebuie
eliminate.
Scanl ' reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din
organism prin actul defecatiei.
(caunul este alcatuit din " reziduuri ramase in urma digestiei alimentelor, celulele
descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a glandelor digestive, produsele de excretie a
tubului digestiv si a glandelor anexe, numar mare de microbi. (caunul este, pana la un punct, un
indicator al starii de sanatate a unei persoane.
Defecatia ' eliminarea materiilor fecale prin anus. Deplasarea materiilor fecale in
intestin se termina prin evacuarea lor prin actul defecatiei. C.emarea la scaun se produce in
momentul in care continutul sigmoidului patrunde in rect. Aectul este totdeauna gol in afara de
timpul in care se face defecatia.
Declansarea defecatiei se face prin reflexul de defecatie. Acesta poate fi modificat prin
vointa " el poate fi favorizat si atunci efortul de evacuare este eficient sau moderat in care caz
evacuarea este aminata sau c.iar suprimata.
Con!tipatia este un sindrom, ce se defineste ca o tulburare a defecatiei. Evacuarea
intestinala difera de la o persoana la alta de la 3 scaune pe zi la un scaun la 3 zile, variind in
functie de varsta, cantitatea si felul alimentatiei, de starea fizica si psi.ics.
$ buna digestie este urmata de evacuarea regulata si completa a intestinului. (tarea altor
organe si modul in care ele functioneaza se reflecta si asupra tubului digestiv, iar o tulburare a
acestora poate determina tulburari ale functiilor tubului digestiv, manifestate intre altele prin
rarirea evacuarii intestinale. $ perturbare a functiilor intestinului poate influenta la randul sau
functiile altor organe, ceea ce are rasunet, in cele din urma asupra starii generale.
Cau'$l$ c$l$ *ai &%$c+$n"$ al$ cn!"i#a"i$i !un",
--nsuficiente fibre alimentare in dieta
-Alimentatie cu prea putine lic.ide
-0ipsa de exercitiu fizic
-/edicamentele
-(indromul intestinului iritabil %(-B&
-(c.imbarile din viata de zi cu zi
- Abuzul de laxative RR
--gnorarea nevoii de a merge la toaleta.
-Afectiuni si boli tipice
CLASI%ICAREA CONSTIPATIILOR
Constipatia este produsa de diferite cauze si se manifesta variat. -n raport cu cauzele, cu
modul de aparitie si cu manifestarile clinice s-au produs diverse clasificari"
). 1 con!tipatia "ectala
a"na, produsa prin scaderea tonicitatii musculaturii intestinului9
!#a!"ica
2. - con!tipatie a colonli #"ept@
- na a colonli !tang@
- alta a colonli t"an!'e"!.
3. 1 con!tipatii !ecn#a"e:
- constipatia trecatoare sau intamplatoare
- simptomatica sau organica.
1 con!tipatii apa"ent p"i$iti'e3 fara legatura cu o cauza evidenta sau cu o alta cauza
locala"
- constipatie rectala sau disc.ezia
-constipatie cronica,
SIMPTOMATOLOGIE
acientii constipati, indiferent de cauza, pot acuza dureri vagi abdominale, balonare,
flatulenta suparatoare, dureri de cap mergand pana la migrene c.inuitoare, greturi, scaderea
poftei de mancare, au limba incarcata cu depozit albicios, gust amar, respiratie urat mirositoare,
insomnie, astenie fizica, depresie, c.iar anxietate.
Tul-u%a%il$ lcal$ sunt mai ales urmatoarele " in primul rand peretii rectului se irita 9
mucoasa rectala inflamata secreta un lic.id care dizolva un strat subtire de la suprafata bolului
fecal, bolnavul are in permanenta senzatia de c.emare la scaun, dar nu poate evacua materii ci o
cantitate de obicei mica de lic.id fecaloid pe care alteori il pierde spontan.

TRATAMENTUL CONSTIPATIEI
T"ata$entl igieno1#ietetic. Aegimul alimentar are rol important in tratarea bolii.
Acesta trebuie sa cuprinda in special alimente ce contin fibre, legume, fructe, prune uscate
oparite, salata, putina varza acra, paine intermediara. Alimentele trebuie introduse in cantitati
mici, progresiv, pentru a obtine tolerarea lor, iar la cei care nu le suporta ca atare, sa le consume
o perioada fierte, fara a renunta insa definitiv la cruditati, la tarate si grau incoltit.
T"ata$entl c $e#ica$ente il completeaza pe cel igieno-dietetic, incluzand"
/agneziu si potasiu ,2it. B)2 , Bismut subnitric , /etronidazol , 3ablete pentru ameliorarea
.ipotiroidismului, prescrise de medic,Elicerina , 2itamina E si A .
T"ata$entl c*i""gical este inevitabil in starile generatoare de constipatii rebele la
orice tratament conservator, de exemplu ocluzie intestinala, perforatii ale tubului digestiv,
peritonite, apendicita ori colecistita supuratia, tumori, neoplasme, aderente, stenoze foarte stranse
si in orice caz de obstacol mecanic in tranzitul intestinal.
T"ata$entl fi&iote"apic apeleaza la raze ultra-scurte, diatermie, infra-rosii ori caldura
moderata pe abdomen, masa4e usoare si ape minerale.-n cazurile de constipatie functionala, zisa
.abituala %dar nu si in cele organice&, se poate apela si la remedii alternative" preso si
acupunctura, .omeopatie, radiestezie, bioenergie.
Co$plicatii p"o#!e #e con!tipatie.
!neori, constipatia poate duce la complicatii"
-.emoroizi
-fisuri anale
-.ernii abdominale
Ing"i4i"i aco"#ate pacientli c con!tipatie
Pacientl !a ai(a t"an&it inte!tinal in li$ite fi&iologice
- 'n constiptie determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lic.ide
- recomand alimente bogate in reziduuri
- stabilirea impreuna cu pacientul a unui orar regulat de eliminari in functie de activitatile
sale9
- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate
- urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor
- efectueaza ,la nevoie ,clisma evacuatoare simpla sau uleioasa
- administreaza la indicatie, laxative
Pacientl !a fie ec*ili("at p!i*ic
- da dovada de intelegere si rabdare, mena4ind puduare pacientului
- il linisteste si il incura4eaza sa-si exprime emotiile ai sentimentele in legatura cu starea
sa.
CONCLU,II TEORETICE
CA,ULUI NR. 1
acientul .C. in varsta de +2 ani se prezinta in data de )+. ,3. 2,,8 la serviciul de
urgenta a (pitalului ;udetean acuzand dureri anorectale,si aparitia unor burelete .emoroidale,
care in timp au devenit ulceratii insuportabile , constipatie, crampe abdominale.
-n urma unui examen clinic se .otaraste internarea pacientului in sectia de c.irurgie - sub
ingri4irea dr. $lteanu Cristinel.
e perioada spitalizarii se fac multiple investigatii" analize de sange, urina ,tuseu rectal.
e perioada spitalizarii se face tratament cu" algocalmin , fenobarbital ,roctalog ,
Detralex", erfuzie cu solutie Ainger . Elucoza ),F.
Dupa efectuarea investigatiilor si tratamentului starea generala a pacientului s-a ameliorat,
se externeaza cu urmatoarele recomandari "
- respectarea tratamentului medicamentos
- regim de viata si de munca organizat
- prezentarea periodica la control medical
- evitarea efortului fizic 9
- respectarea regimului igieno-dietetic9
CA,ULUI NR. )
acientul C./ in varsta de 1H ani se prezinta in data de )D. ,H. 2,,8 la serviciul de
urgenta a (pitalului ;udetean acuzand dureri insuportabile in eta4ul superior al abdomenului, cu
iradiere in umarul stang, greata si varsaturi masive.
(pre dimineata apar transpiratii reci, paloare, oligurie si se instaleaza starea de soc.
-n urma unui examen clinic se .otaraste internarea pacientului in sectia de c.irurgie sub
ingri4irea dr. Noana -on.
e perioada spitalizarii se fac multiple investigatii" analize de sange, urina , explorari ale
pancreasului.
e perioada spitalizarii se face tratament cu" antispastice, antialgice sedative si interventie
c.irurgicala, in urma careia simptomatologia cedeaza si pacientul se simte mai bine, iar pacientul
se externeaza cu recomandarile"
evitarea efortului fizic 9
- prezentare la spital pentru efectuarea pansamentelor plagii c.irurgicale9
- prezentare la controale periodice9
- respectarea regimului igieno-dietetic9
- evitarea alcoolului si tutunului.
CA,ULUI NR. +
Doamna A. (. in varsta de +, ani se prezinta la serviciul de urgenta al (pitalului ;udetean in
ziua de )D.,1.2,,8 avand urmatoarele" constipatie alternand cu scaune diareice, varsaturi,
des.idratare, cefalee, ameteli, durere cu caracter colicativ. - se recomanda internarea in spital
pentru tratament si investigatii.
e perioada spitalizarii in urma investigatiilor i se stabileste diagnosticul de sindrom
subocluziv, se face tratament cu Emetiral, .E.2. cu glucoza, vitamina BH, vitamina C,
Algocalmin, Ca gluconic in urma carora simptomele pacientei se remit treptat.
acienta se externeaza ameliorat cu urmatoarele recomandari"
- repaus fizic9
- continuarea tratamentului si regimului alimentar9
- revenirea la control periodic.
Doamna A. (. se deplaseaza la domiciliu cu masina fetei unde va fi ingri4ita in continuare
de fete si sot.
<I<LIOGRA%IA
) EG-D DE C!A(-CE, Editia 2, Editura 2iata /edicala Aomaneasca,
Bucuresti 2,,)-0!CAE3-A 3-3-ACA9
2 3EGC-C- DE E2A0!AAE (- -CEA-;-A- AC$ADA3E DE A(-(3EC3-
/ED-CA0- - C!A(-CE - 0!CAE3-A 3-3-ACA - Editura 2iata /edicala Aomaneasca,
Coiembrie 2,,,9
3 3EGC-CA -CEA-;-A-- B$0CA2!0!- # Editia -2, Dr. CAA$0 /$NE(,
Bucuresti, )I8D9
1 -CEA-;-A- (EC-A0E AC$ADA3E AC-EC3!0!- DE CA3AE A(-(3EC3E0E
/ED-CA0E, 0!CAE3-A 3-3-ACA - Editura 2iata /edicala Aomaneasca, Editia -2 2,,19
+ /ED-C-CA -C3EACA # Editura A00, Bucuresti, )IIH C$ACE0-!
B$A!CDE0
H (E/-$0$E-E /ED-CA0A # Editura /edicala, Bucuresti 2,,2, -on -.
Bru=ner
8 ACA3$/-A (- 5-N-$0$E-A $/!0!- # Editura Corint, Bucuresti )II8,
Aoxana /aria Albu
D 5-N-$A3$0$E-E # /AC!A0 EC3A! (C$0- (AC-3A- AE
$(30-CEA0E, Bucuresti )II+, 3. Cegru, /. E. (erban
I D-AEC$(3-C C0-C-C # Editura /edicala, Bucuresti, )II1, C.C. Dimitriu
), 3EGC-C- (EC-A0E DE -CEA-;-AE A B$0CA20$A - Editura
Didactica si edagogica, Bucuresti, )ID3
)) A30A( DE ACA3$/-E # Editura ASvila, 2,,,, $radea, Editor general #
3.omas /cCrac=en