Sunteți pe pagina 1din 44

MINISTERUL INVATAMANTULUI SI CULTURII

SCOALA SANITARA POSTLICEALA HENRI COAND ORADEA


SPECIALITATEA ASISTENT MEDICAL GENERALIST
PROIECT DE ABSOLVIRE
Ingrijirea pacientului cu
Diaet !a"arat

Nu#ele $i prenu#ele can%i%atului&Papurica Iuliana
Nu#ele $i prenu#ele c''r%'nat'r lucare&
Negu$ Marinela&a$i$tent #e%ical principal
Anul $u$tinerii lucrarii&()*+
Ora$ul&
CUPRINSUL LUCRARII
MOTTO
MOTIVATIA
SCOPUL
ISTORIC
CAPITOLUL I&DATE GENERALE DESPRE BOALA
I.1.Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie ale aparatului afectat
I.2Prezentarea teoretica a bolii
1.Definitie
2.Clasificare
3.Etiopatogenie
4.Forme clinice
5.Diagnosticul clinicsemne si simptome
!.Complicatii
".Diagnosticul diferential
#.Prognostic.$ortalitate
%.&ratament
CAPITOLUL II&INGRI,IRI GENERALE
'olul asistentei medicale in ingri(ire pacientului cu diabet za)arat
II.1 'olul asistentei medicale in profila*ie
II.2 'olul asistentei medicale in asigurarea confortului si conditiilor de mediu
II.3 'olul asistentei medicale in semiologie
II.4 'olul asistentei medicale in stabilirea diagnosticului
II.5 'olul asistentei medicale in monitorizarea fuctiilor +itale
II.! 'olul asistentei medicale in administrarea medicatiei
II."'olul asistentei medicale de a a(uta persoana bolna+a sasi mentina sau sasi
recistige sanatatea
CAPITOLUL III&INGRI,IRI SPECIALE
Prezentare de caz clinic
CAPITOLUL IV&EVALUAREA -INALA
&CONCLU!II
&BIBLIOGRA-IA
MOTTO.
, -iata nu are nici o +aloare daca nu poti fi de folos altuia..
/ouis Pasteur
MOTIVATIA ALEGERII TEMEI
Diabetul za)arat este o afec0iune comple*1 cu posibilitatea apari0iei unor complica0ii gra+e
determinate de modific1ri metabolice 2i trofice ale organelor 2i 0esuturilor. Numrul pacienilor
este ntr-o continu cretere ceea ce necesit includerea lor ntr-un program de educaie i
prevenire a complicaiilor. Pentru aceti pacieni apare o schimbare a stilului de via din
punct de vedere social, familial i profesional, de aceea rolul asistentei medicale nu este doar
cel care ine de competena profesional ci datorit apropierii de pacient i cel al unui
confident de ncredere intermediar ntre acesta i aparintor asigurnd sprijinul psihologic pe
lng rolul important de acordare a unor ngrijiri n caul apariiei unor complicaii i
realiarea unui program educaional adecvat.

SCOPUL LUCRARII
3copul lucrarii este4e+aluarea ni+elului de cuno2tin0e a pacien0ilor 5n leg1tur1 cu factorii
de risc. complica0iile. regimul alimentar. modul de +ia01 2i administrarea insulinei6
identificarea necesit10ilor. interesului. posibilit10ilor pacien0ilor referitoare la programul
de educa0ie6
identificarea metodologiei preferate de pacien0i6
e+aluarea opiniei educatorilor asupra structurii. con0inutului 2i metodologiei programului
educa0ional6
a(ustarea programului pentru ob0inerea de beneficii ma*ime.

ISTORIC.

In 1#!% /anger)ans descrie in pancreas e*istent unor celule cu aspect particular fata de
restul tesului pancreatic.care au fost denumite ulterior insulele lui /anger)ans.
In anul 1##5.-on $e)ring si $in7o+sc)i descriu aparitia diabetului dupa e*tirparea totala a
pancreasului la animale.8lterior $in7o+sc)i demonstreaza prin ligature canalelor e*cretoare ale
pancreasului.ca desi pancreasul se distruge.diabetul nu apare atita timp cit insulele lui /anger)ans
raman intacte.
In 1%21.sa+antul roman Paulescu.e*trage din pancreas o substanta numita de el
..pancreina..care scade glicemia in sangele cainelui fara pancreas.
! luni mai tarziu.canadienii 9anting si 9est e*trag si ei din pancreasul animalelor o substanta
tot )ipoglicemianta.pe care o numesc ..insulina...
CAPILOLUL I DATE GENERALE DESPRE BOALA
I/*/PRE!ENTAREA NOTIUNILOR DE ANATOMIE SI -I!IOLOGIE ALE
APA RATULUI A-ECTAT
&APARATULUI DIGESTIV&
:paratul digesti+ impreuna cu aparatul respirator formeaza aparatul de import al
materiei.;rganismul mentine +italitatea si functionarea structurilor sale furnizandule energia
necesara intrun permanent sc)imb de substante cu mediul incon(urator. Energia este adusa prin
alimente care contin substante nutriti+e4 glucide. lipide. proteine. saruri minerale si +itamine.
:paratul digesti+ se compune din tubul digesti+ si ane*ele sale.
&ubul digesti+ <tractul digesti+= este un conduct lung de 1>12 m care comunica cu mediul
e*tern la cele doua e*tremitati. El incepe cu ca+itatea bucala. strabate gatul. toracele. abdomenul.
bazinul si se termina in anus. I se descriu mai multe segmente. diferentiate dupa forma. relatii
topografice si functiuni. Pornind de la ca+itatea bucala. +om intalni4 faringele. esofagul. stomacul.
intestinul subtire. intestinul gros si anusul.
:ne*ele tubului digesti+ cuprind o serie de glande dispuse in lungul acestui conduct.
:cestea sun glandele sali+are. ficatul si pancreasul. :ceste glande secreta sucuri digesti+e
necesare transformarii alimentelor.
Ca+itatea bucala. faringele si esofagul formeaza portiunea ingesti+a a tubului digesti+.
In ca+itatea bucala alimentele sunt triturate. lubrefiate de sali+a si transportate in
segmentele inferioare prin actul de deglutitie. &ot aici incepe procesul de digestie sub actiunea
secretiilor glandelor sali+are. ;rganele olfacti+e si gustati+e controleaza compozitia c)imica a
alimentelor. iar cercul limfatic ?aldeier ser+este la apararea antiinfectioasa.
Portiunea digesti+a este formata din stomac si intestinul subtire. unde alimentele sunt
pregatite pentru absorbtie. /a ni+elul intestinului subtire. in procesul de digestie inter+ine ficatul
si pancreasul si un numar mic de glande din peretele intestinal.
8ltima portiune a tubului digesti+ este cea e(ecti+a. formata din intestinul gros. unde
resturile alimentare neabsorbite sunt condensate prin des)idratare. deto*ifiate prin procesul de
con(ugare. transformate in fecale prin fermentatie. putrefactie si transportate si eliminate la
ni+elul rectului si anusului.
PANCREASUL
Anat'#ie&Pancreasul este o glanda cu dubla secretie ! e"terna si interna ! ane"ata
duodenului. Prin structura si aspectul e"terior preinta asemanari cu glandele salivare, motiv
pentru care a mai fost numit si # glanda salivara abdominala$.
Forma neregulata. asemanatoare unui ciocan.
Pancreasul este alungit trans+ersal. are o e*tremitate dreapta mai +oluminoasa iar
portiunea stanga mai subtiata. ascutita. Este turtit anteroposterior si este aplicat pe peretele
posteroir al abdomenului.
Directia trans+ersala usor ascendenta de la dreapata spre stanga. De asemenea prezinta o
curbura cu conca+itatea posterioara. determinata de coloana +ertebrala.
Culoare @ rozcenusie. de+ine rosie in timpul acti+itatii.
3uprafata @ are un aspect tubular
Consistenta @ relati+ ferma dar elastica ceea ce face ca organele din +ecinatate sasi lase
amprenta pe pancreas. Este friabil. se rupe usor. In sectiune are aspect carnos.
Dimensiuni4
lungime4 152> cm
inaltime4 45 cm <la ni+elul capului=
grosime4 2 cm.
Pancreasul este ca+a mai +oluminos la barbat decat la femeie. :(unge la dimensiunile
ma*ime pana la 4> de ani. pentru ca dupa 5> sa descreasca treptat.
Areutatea este in medie de #> de grame.
C'n0iguratia e1teri'ara
Pancreasul este format din doua portiuni perpendiculare una pe alta. Portiunea dreapta
orientata +ertical e mai +oluminoasa si se numeste cap. Portiunea orizontala @ usor oblica in sus si
spre stanga se numeste corp6 ea se termina ascutinduse spre coada.
Capul are forma apro*imati+ circulara si prezinta doua fete <anterioara si posterioara= si o
circumferinta. Din marginea stanga a portiunii inferioare a capului se desprinde o prelungire care
se curbeaza si se indeapta medial in (os. prin spatele +aselor mezenterice superioare. se numeste
proces uncinat. Intre cap si procesul uncinat se formeaza o scobitura adanca @ incizura
pancreatica.
Corpul are o forma de prisma triung)iulara cu trei fete si trei margini. Fata anterioara
prezinta in +ecinatatea capului o proeminenta (oasa si rotun(ita @ tuberozitatea omenala. spre
stanga prezinta o depresiune larga si putin adanca @ impresiunea gastrica in care se aseaza
stomacul. Fata anterioara este strabatuta de doua santuri. pentru artera si +ena splenica. Fata
posterioara pri+este spre organele eta(ului submezocolic. $arginile se formeaza prin intalnirea
fetelor si sunt4 superioara. anterioara si inferioara.
Coada se continua fara o limita neta cu corpul. Ea poate a+ea diferite forme si poate fi lunga
sau scurta.
3ituatie Pancreasul este situat profund in abdomen si este aplicat pe coloana +ertebrala. /a
dreapta lui se gaseste duodenul. la stanga splina. El este impartit prin insertia mezocolonului
trans+ers in doua portiuni4 supramezocolica si submezocolica.
Pancreasul raspunde primei +ertebre lombare si poate urca pana la a 12a +ertebra toracica
<situatie inalta=. sau poate cobora pana la a 3a +ertebra lombara <situatie (oasa=. deci pancreasul
ocupa epigastru. iar coada patrunde in )ipocondrul stang.
$i(loace de fi*are @ Pancreasul este unul din organele cele mai bine fi*ate ale ca+itatii
abdominale..
Portiunile pancreasului au o fi*are diferita. Capul este cuprins in conca+itatea duodenala si
este mai bine fi*at decat coada legata de splina prin ligamentul splenicolineal.
In cazuri e*ceptionale. pancreasul poate fi deplasat in torace sau sa formeze continutul
unei )ernii ombilicale.
Structura
Pancreasul este o glanda amficrina <mi*ta= cu secretie e*o si endocrina.
In structura glandei pancreatice se disting doua parti componente4 masa pricipala <cu
functie e*ocrina= si o parte mai mica <cu functie endocrina. formata din insulite de celule
dispersate in tesutul e*ocrin @ insulele /anger)ans=.
Pancreasul e*ocrin reprezinta %"%#B din +olumul glandei si este format din acini de
forma sferica sau o+oidala. asemanatori cu cei din carotida.
Celulele acinare secreta o solutie apoasa cu electroliti si enzime. Produsul de secretie se
+arsa in ductele intercalare. unde se adauga bicarbonatul si apa. Din aceste ducte a(unge in canalul
?irsung si in duoden. la ma(oritatea oamenilor prin ampula lui -alter. impreuna cu bila. E*ista si
un canal accesoriu. canalul 3antorini. care se +arsa intro portiune superioara in+ecinata.
Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele lui /anger)ans. raspandite difuz in tesutul
e*ocrin. Constituie 13B din +olumul glandei si sunt mai numeroase la ni+elul cozii.
Insulele sunt formate din cordoane celulare intre care se gasesc capilare. la periferie sunt
incon(urate de o retea retricocapilara.
Canalele e*cretoare ale pancreasului sunt cel principal ?irsung si cel accesor 3antorini.
:mandoua sunt confundate in parenc)imul glandular si se desc)id in duoden.
8neori coledocul si ductul pancreatic se pot desc)ide separat in duoden.
Ductul pancreatic accesor @ canalul 3antorini @ ia nastere din ductul principal in locul
unde acesta se curbeaza in (os. de aici se indreapta. strabatand capul pancreasului spre duoden.
unde se desc)ide la 3 cm deasupra papilei mari. la ni+elul papilei duodenale mici. Cand ductul
?irsung este obstruat canalul 3antorini se dilata si asigura scurgerea sucrului pancreatic in
duoden.
Va$culari2atie $i iner3atie
Irigatia arteriala este data de arterele pancreaticoduodenale <ramuri din arterele )epatica si
mezenterica superioara= si de arterele pancreatice <ramuri ala arterelor splenice=.
-enele se formeaza in retele paralele cu arterele a+and in general aceeiasi pozitie. 3angele
de la pancreas se +arsa in +ena porta.
-asele limfatice merg in limfonodulii peripancreatici si in special retropancreatici.
Iner+atia +egetati+a simpatica si parasimpatica este data de ple*ul celiac si ple*ul
mezenteric superior si lineal.
-i2i'l'gie
Pancrea$ul&e1'crin
3ucul pancreatic este secretat de celulele acinare ale pancreasului e*ocrin. Este un lic)id
limpede. uneori cu continut de mucus care se adauga la canalele e*cretoare cu un p) #. /a om se
elimina zilnic o cantitate de 2>>#>> ml. Contine substante anorganice. cea mai importanta fiind
bicarbonatul <care ii confera caracterul alcalin= si substante organice <componentul cel mai
important fiin enzimele=.
P)ul sucului gastric reflecta p)ul sang+in. bicarbonatul din suc crescand alcaloza
metabolica si scazand in acidoza metabolica. 9icarbonatul neutralizeaza continutul acid al
duodenului.
C'#p'nentele 'rganice&en2i#ele
3unt cele mai importante componente ale sucului pancreatic. :ctioneaza asupra celor trei
principii alimentare si se impart in4 amilotice <alfaamilaza si maltaza=. lipolitice <lipaza= si
proteolitice <tripsina. c)imotripsina. carbo*ipeptidaza=.
3ecretia enzimelor este stimulata de acetilcolina. mediator al stimularii +agale si de
coleciti7inina <cc7=.
Pancrea$ul en%'crine&in$ulina
Insulina este secretata de celulele 9 din insulele /anger)ans. Ea regleaza in special
metabolismul glucidic dar si cel lipidic si protidic. :re actiune )ipoglicemianta mentinand
glicemia la ni+elul fiziologic prin indepartarea e*cesului de glucoza spre ficat <unde se
depoziteaza sub forma de glicogen= si stimularea utilizarii ei tisulare. In metabolismul glucidic
inter+ine si glucoganul <cu efect )iperglicemiant= prin mobilizarea glucozei din glicogenul )epatic
si impiedicarea utilizarii ei tisulare.
Insulina circula libera in sange. Initial este preluata de circulatia porta. Dispare din circulatie
prin metabolizare in ficat si rinic)i si prin fi*are pe receptori. &esutul ner+os <cu e*ceptia unor
zone speciale= si globulele rosii nu ai receptori pentru insulina si nici nu o utilizeaza.
Cipoglicemia rezultata dintrun e*ces de insulina este letala prin afectarea functiilor ner+oase
+itale.
E0ectele #eta'lice ale in$ulinei
Insulina inter+ine in reglarea metabolismului intermediar glucidic. dar si in cel lipidic si
protidic. Cipoinsulismul produce prin dereglari ale metabolismului intermediar. diabetul za)arat.
Coma diabetica este e*plicata prin efectul insulinei asupra metabolismului proteic6 este e*plicata
importanta insulinei in procesele de sinteza si crestere. asemanatoare cu a )ormonului somatotrop
si a celulelor tiroidiene. &esuturile prin care inter+ine in reglarea metabolismului intermediar sunt4
cel )epatic. muscular si adipos.
Insulina are efect )ipoglicemic. deoarece faciliteaza penetrarea glucozei in )epatocit si in alte
tesuturi ca cel muscular si stimuleaza glicogeneza )epatica.
Reglarea $ectretiei %e in$ulina
Ciperglicemia stimuleaza secretia de insulina direct. fara inter+entia sistemului ner+os.
Insulina scade glicemia. :cest feedbac7 negati+ contribuie la mentinerea unui ni+el glicemic
normal. 3ecretia de insulina este stimulata si de manoza si fructoza <con+ertita intracelular in
glucoza=.
:lti stimulatori ai insulinei sunt4 aminoacizii <::=.
3ecretia de insulina este cea mai mare dupa ingestia de glucoza <prin actiunea asupra
mucoasei gastrointestinale = decat dupa administrarea intra+enoasa. 8n asemenea efect il au si
unii aminoacizi. 3timularea secretiei de insulina prin ingestia de glocoza si aminoacizi se e*plica
prin seretia de )ormoni digesti+i produsa. :cest produs secretor se adauga actiunii directa. prin
sange a glucozei pe secretia de insulina. a+and caracterul unei reactii de anticipare. glucoza
intalnind in sange o concentratie crescuta de insulina.
3ecretia de insulina este stimulata de +ag prin intermediul acetilcolinei. Efectul +agal este
in)ibat de atropina. 3impaticul in)iba secretia de insulina.
I/( PRE!ENTAREA TEORETICA A BOLII

DIABETUL !AHARAT
*/De0ini4ie
Diabetul za)arat este un sindrom cuprinzDnd un grup )eterogen de tulbur1ri care pot a+ea o
etiologie diferit1. dar care au 5n comun )iperglicemia asociat1 cu modific1ri lipidice 2i proteice la
fel de importante .
EDiabetul za)arat este o afec0iune enigmatic1 2i rar1. 9olna+ii au o sete nepotolit1. dar elimin1
mai mult1 urin1 decDt cantitatea de lic)ide pe care o beau. deoarece carnea 2i oasele se elimin1 2i
se topesc prin urin1. 3l1birea ia propor0ii mari 5n mod rapid 2i dup1 o +ia01 c)inuit1 2i plin1 de
dureri. urmeaz1 destul de repede moartea.E
<:raeteus din capadoc)ia. #113 5.e.n.=
(/Cla$i0icare
Diaet 2a"arat .
Diaetul 2a"arat in$ulin'&%epen%ent
Diaetul 2a"arat in$ulin'&in%epen%ent.
05r5 'e2itate6
cu 'e2itate/
Diabetul za)arat asociat malnutri0iei
:lte tipuri de diabet asociate cu condi0ii sau sindroame4
boli pancreatice6
boli cu etiologie )ormonal16
tulbur1ri induse de medicamente sau substan0e c)imice6
tulbur1ri ale insulinei ori ale receptorilor s1i6
unele sindroame genetice6
di+erse.
&oleran01 alterat1 la glucoz1
f1r1 obezitate6
cu obezitate6
asociate cu unele condi0ii sau sindroame.
Diabet za)arat gesta0ional
Per$'anele care pre2int5 un ri$c cre$cut pentru %iaet
Ri$c cre$cut pentru %iaetul 2a"arat
in$ulin'&%epen%ent
Ri$c cre$cut pentru %iaetul
2a"arat in$ulin'&in%epen%ent
pre%i$p'2i4ie genetic5. 0ra4i7 $ur'ri6
prezen0a anticorpilor anticelule insulare
pancreatice6
r1spuns insulinic sc1zut la glucoza
administrat1 intra+enos. cu amputarea
fazei precoce6
& #icr'$'#ia 0etal56
& #enar"a 8nt9r2iat5.
ru%e %e gra%ul I cu %iaet 2a"arat
in$ulin'&in%epen%ent6
& e1ce$ul p'n%eral6
& #acr'$'#ia 0etal56
cre2terea tranzitorie a glicemiei 5n
diferite condi0ii precum4 sarcin1.
administrarea de contracepti+e orale
estroprogestati+e. tratament corticoid.
tratament diuretic. stres fizic sau
psi)ic.
Din clasificarea indicat1. clasele ma(ore 5ntDlnite 5n popula0ia 01rii noastre sunt4 %iaetul
2a"arat in$ulin'&%epen%ent :%enu#it ;i tipul * %e %iaet<7 %iaetul 2a"arat in$ulin'&
in%epen%ent :tipul ( %e %iaet< ;i t'leran4a alterat5 la gluc'25 :%enu#it5 anteri'r =%iaet
c"i#ic>7 8ntruc9t %iagn'$ticul %e a2ea25 pe 3al'rile cre$cute ale glice#iei 8nregi$trate 8n
cur$ul te$tului %e t'leran45 'ral5 la gluc'25< /
Diaetul ge$ta4i'nal $e %e0ine;te ca %iaetul care apare pri#a %at5 8n cur$ul $arcinii .
Dup1 sarcin1 toleran0a la glucoz1 se poate normaliza sau poate s1 r1mDn1 5nscris1 5n parametrii ce
definesc toleran0a alterat1 la glucoz1. El poate fi sugerat de macrosomia fetal1. mortalitatea
prenatal1 crescut1 sau malforma0iile congenitale ale f1tului.
?/ Eti'pat'genia %iaetului 2a"arat
Eti'pat'genia %iaetului 2a"arat %e tip *
Fn 1%12. Paulescu men0iona c1 apari0ia diabetului za)arat este semnalat1 numai atunci cDnd
%> B din 0esutul pancreatic este distrus
E*ist1 o e+olu0ie stadial1 ce se poate 5ntinde pe o durat1 de pDn1 la 1> ani. ocazional c)iar
mai mult. Fn acest inter+al de timp boala trece prin mai multe faze .
Prima faz1 5n apari0ia diabetului de tip 1 este reprezentat1 de o susceptibilitate genetic1.
identificat1 cel mai adesea prin prezen0a unor muta0ii 5n structura mai multor gene. de care
depinde reglarea r1spunsului imun la organismului.
Fn a doua etap1 a bolii se presupune inter+en0ia unor factori de mediu <+irali. to*ici.
alimentari= .:ceast1 etap1 este mai mult o supozi0ie decDt o realitate confirmat1 biologic. Gu este
e*clus ca procesul autoimun s1 se mobilizeze .
: treia etap1 patogenetic1 este reprezentat1 de r1spunsul inflamator de natur1 imun1 .
Caracterul sezonier al diabetului za)arat de tip 1 sugereaz1 c1 de multe ori decompensarea
metabolic1 2i instalarea simptomelor bolii sunt ocazionate de un factor infec0ios. :ceasta nu are
nici o leg1tur1 cu declan2area procesului autoimun. care are loc cu mult1 +reme 5nainte. a+Dnd o
cauz1 5nc1 necunoscut1. 'ela0ia stabilit1 5ntre apari0ia diabetului de tip 1 2i unele infec0ii +irale
<parotidit1. rubeol1. mononucleoz1 infec0ioas1. infec0ii cu citomegalo+irus 2i mai ales cu
+irusurile Co*sac7ie 93 2i 94= pot fi mai curDnd interpreta0i ca un factor de agra+are a unui
proces diabetogen latent. decompensat de stresul infec0ios acut .
Eti'pat'genia %iaetului 2a"arat %e tip (
H-act'rii genetici
De2i ereditatea este mai bine e*primat1 5n tipul 2 de diabet baza sa genetic1 este mai pu0in
cunoscut1 decDt 5n tipul 1 de diabet.Fn patogenia diabetului za)arat de tip 2. contribuie 5n mod
+ariabil doi factori4 insulinorezisten0a 2i insulinodeficien0a. Fn momentul diagnostic1rii
diabetului. nu se 2tie care dintre cei doi factori predomin1 fiziopatologic 2i nici care a ap1rut
primul
H-act'rii %e #e%iu
:cti+itatea fizic1 este cunoscut1 prin a cre2te sensibilitatea la insulin1. ameliorDnd toleran0a la
glucoz1. 3edentarismul are un efect in+ers. Efortul fizic poate a+ea un efect protector 5mpotri+a
apari0iei diabetului za)arat de tip 2. la persoane cu ereditate diabetic1 sau la cei cu toleran01
alterat1 la glucoz1. prin ameliorarea sensibilit10ii la insulin1 2i prin pre+enirea obezit10ii.
H-act'rul nutri4i'nal pare a fi un element e*trem de important. 'e+olu0ia modern1 5n
agricultur1 2i industrie a modificat profund stilul de alimenta0ie. modificDnd. de asemenea. 2i
preferin0ele alimentare c1tre produsele rafinate. cu densitate caloric1 mare 2i s1race 5n fibre
alimentare.
H-act'rul c"i#ic ;i 0ar#ac'l'gic diabetogen a fost introdus numai 5n ultimul secol. Fn
aceast1 categorie sunt incluse substan0ele c)imice utilizate 5n agricultur1 <pesticide=. 5n
conser+area 2i prelucrarea industrial1 a alimentelor. care a(ung 5n organismul uman 5n cantit10i
greu de controlat .
HPr'ce$ul %e urani2are ;i $tre$ul fac parte dintre factorii de mediu care pot contribui la
apari0ia diabetului pe fondul susceptibilit10ii genetice .
HStre$ul este. adeseori. in+ocat de pacien0i ca factor cauzator al unor boli. de2i nu a putut fi
5nc1 sus0inut pe baze epidemiologice solide

+/-'r#e clinice
H Diaetul 2a"arat %e tip *
Diaetul pri#ar in$ulin'&%epen%ent tipic apare 8naintea 39r$tei %e ?@&+) ani. Fn multe
01ri inciden0a ma*im1 a acestor forme se 5nregistreaz1 5n (urul +Drstei de 14 ani. Ca o
particularitate. 5n 0ara noastr1. aceast1 form1 de boal1 poate ap1rea la orice +Drst1
In$talarea $i#pt'#el'r e$te cu at9t #ai arupt5 cu c9t 39r$ta %e %eut e$te #ai
#ic5/ Inter3alul $cur$ 8ntre pri#ele $i#pt'#e A %e regul5. p'liurie7 p'li%ip$ie7 p'li0agie ;i
pier%ere p'n%eral5 ;i %iagn'$tic e$te %e *+ 2ile7 8ntre )&*@ ani7 %e (B 2ile 8ntre *B&?) ani ;i %e
+@ 2ile %up5 ?) ani/
/a un inter+al de s1pt1mDni sau luni de la instituirea tratamentului insulinic se
5nregistreaz1 uneori fenomenul numit remisia tranzitorie a diabetului. 'emisia poate fi total1
<5ntreruperea tratamentului insulinic. cu men0inerea unei glicemii normale= 2i sau par0ial1
<sc1derea necesarului insulinic sub >.5 8IJg corp sau cu mai mult de 5> B fa01 de necesarul
insulinic ini0ial. cu men0inerea parametrilor bioc)imici normali=. Durata perioadei de remisie este
+ariabil1. uneori scurt1 <cDte+a s1pt1mDni=. alteori mai lung1 <cDte+a luni=. 5n mod e*cep0ional
dep12ind 12 ani. Dispari0ia complet1 2i definiti+1 a diabetului nu a fost 5ns1 comunicat1. 'emisia
este deci totdeauna tranzitorie.Dup1 instituirea tratamentului insulinic la pacien0ii cu diabet
za)arat de tip 1. simptomele clinice ale bolii dispar. Fn urm1toarele luni se 5nregistreaz1 un cD2tig
ponderal important. pacientul re+enind 5n curDnd la greutatea anterioar1 instal1rii bolii.
H Diaetul 2a"arat %e tip (
9oala %eutea257 %e regul57 %up5 39r$ta %e +) ani7 la per$'anele pre2ent9n% e1ce$
p'n%eral/ 3imptomele tipice de diabet se 5ntDlnesc 5n mai pu0in de 1I3 din cazuri. reprezentDnd de
fapt manifestarea unei tulbur1ri datDnd de mai mul0i ani. Instalarea relati+ acut1 a bolii este pus1
5n leg1tur1 de c1tre pacient de o intercuren01. o afec0iune organic1 <colecistit1 acut1. apendicit1
acut1. infarct miocardic acut. parez1 facial1. etc.= sau de un stres psi)ic .
@/Diagn'$tic clinic&$e#ne $i $i#pt'#e
Poliurie : urinat %e$/ -rec3ent pacientul cu %iaet netratat treuie $5 $e $c'ale $i
n'aptea %in
$'#n pentru a #erge la aie/
Polidipsie : $ete c'ntinu5 $i c'n$u#area un'r cantit5ti #ari %e ap5/ Se p'ate
ajunge la
c'n$u#area a +&B litri %e ap5 pe 2i7 ceea ce treuie $5 0ie un $e#nal %e alar#5/
Polifagie : cre$terea p'0tei %e #9ncare/ Apare #ai rar %ec9t pri#ele %'u57 %ar
e$te t'tu$i
un $e#n 3al'r'$/
Scaderea n greutate . Aparent ciu%at57 #ai ale$ 8n c'n%itiile 8n care $e
a$'cia25 cu ' p'0t5 %e #9ncare #ai #are $i un c'n$u# #ai #are %e ali#ente7 ea e$te t'tu$i
e1plicat5 prin
i#p'$iilitatea 'rgani$#ului %e a utili2a "ran5 $i ten%inta la aut'%ige$tie pentru
$upra3ietuire/
Alte simptome . ''$eal57 iritailitate7 3e%ere tulure/
Ace$te #ani0e$t5ri7 #ai ale$ c9n% $unt pre2ente 8#preun5 au ' #are 3al'are $i ar treui
$5 c'n%uc5 8nt't%eauna la ' te$tare a glice#iei/ Cn tipul I %e %iaet ace$te $i#pt'#e apar %e
regul5 cu*&? luni 8naintea punerii %iagn'$ticului7 iar 8n tipul ( %e %iaet cu @&*) ani 8nainte7
8n t't ace$t ti#p 'rgani$#ul 0iin% #acinat 2ilnic %e %iaet/
Triada clasic :p'liurie7 p'li%ip$ie7 p'li0agie<7 e$te ' #ani0e$tare tar%i35 ;i apare
nu#ai 8n (@&?@ D %in ca2uri/ Cn $ta%iul ini4ial7 nu apar ace$te $i#pt'#e7 $au nici un alt
$i#pt'#/ 8neori este imposibil de stabilit precoce diagnosticul. :lteori diagnosticul este stabilit
5ntDmpl1tor. sau datorit1 unor complica0ii <prurit +ul+ar. tulbur1ri menstruale. eczem1 sau
piodermite etc=.
B/C'#plicatii
C'#plicatiile acute ale %iaetului 2a"arat
HC'#a %iaetic5
Este complica0ia cea mai gra+1 a diabetului za)arat.
Tal'u clinic
& 8n prec'#5
& 8n c'#5
/ C'#a %iaetic5 e$te t't%eauna prece%at5 %e ' 0a25 pr'%r'#al5 E
prec'#a e1teri'ri2at5 clinic prin.
& an're1ie t'tal5 :e$te un a3erti$#ent la un %ia etic care %e 'icei e$te
p'li0ag<7 8n$'4it5 %e gre4uri7 35r$5turi7 greutate epiga$tric56
& p'li%ip$ie7 p'liurie6
& p'lipnee cu "alen5 acet'nic5 :ele#ente 3al' r'a$e pentru a inter3eni
8nainte %e apari4ia c'#ei</
In c'#a %iaetic5 aci%'&cet'nic5 e1i$t5 ? $e#ne #aj're.
*/ Di$pnee
& re$pira4ia Fu$$#aul :8n + ti#pi. in$pira4ie7 pau257 e1pira4ie & pau25<
a#pl57 2g'#'t'a$56
( /Tulur5ri %e cun';tin45 :c'#5 cal#5<6
Atitu%ine %e
urgent
?/ De$"i%ratare gl'al5.
& tegu#ent u$cat6
& e1tre#it54i reci7 %e a$pect 3i'laceu6
& pliu cutanat per$i$tent6
& u$c5ciunea li#ii :r';ie pr5jit5<7 a #uc'a$el'r6
& 0acie$ $upt7 na$ a$cu4it6
& "ip't'nia gl'il'r 'culari7 8n0un%a4i 8n 'rite6
& "ip'ten$iune arterial57 c'lap$/
+/ alte $e#ne. "ip'ter#ie7 35r$5turi7 %ureri a%' #inale7 #i%ria257 "alen5
acet'nic5/
& Pentru c'n0ir#area %iagn'$ticului p't 0i %eter#i nate :acce$iile 'ric5rui
cainet #e%ical< glic'2uria7 acet'nuria $au prin te$te rapi%e/
& Ca trata#ent %e urgen45 $e a%#ini$trea25 in$uli na () U i/3/ :c"iar la
%'#iciliu</
& Se tran$p'rt5 %e urgen45 la $pital un%e trata#en tul e$te etapi2at pe 're ;i
$trict in%i3i%uali2at pen tru c'#aterea aci%'2ei ;i "i%ratare/
& Se rec'ltea25 pr'e %e la'rat'r pentru %eter#i narea glice#iei7
glic'2uriei cantitati3e7 acet'nuriei7 "e#at'critului7 a2'te#iei7 i'n'gra#ei7
re2er3ei alcaline/
HC'#a "ip'glice#ic5
Coma )ipoglicemica este manifestarea e*trema a )ipoglicemiei. se anunta cu pierderea
starii de constiinta sau. altfel spus. cu incapacitatea pacientului de a actiona adec+at pentru a iesi
din )ipoglicemie fara inter+entia altor persoane. Coma este caracterizata printro imposibilitate
totala de trezire.
Tal'ul clinic & Une'ri e$te prece%at5 %e 0'a#e i#peri'a$57 $en2a4ie %e ''$eal57
ta"icar%ie7 an1ietate7 tran$pira4ii7 agita4ie p$i"'&#'t'rie :l'g'ree7 %elir7
0a$cicula4ii #u$culare<6
& De cele #ai #ulte 'ri $e in$talea25 ru$c6
& Are tal'u caracteri$tic %e c'#5 Gu#e%5G ;i "ipert'n5.
& tran$pira4ii pr'0u2e6
& agita4ie p$i"ic56
& c'ntracturi #u$culare6
& c'n3ul$ii6
& "iper0le1ia '$te'&ten%in'a$56
& "ipert'nia gl'il'r 'culari6
& $e#nul Bain$Hi ilateral/
C'n%uita %e
urgent
C'#a "ip'glice#ic5 :la un 'lna3 %iaetic< treuie %i0eren4iat5 %e c'#a
%iaetic5 :3e2i anteri'r<7 %e care $e %e'$ee;te prin. a$en4a re$pira4iei %e
tip Fu$$#aul ;i a "alenei acet'nice7 a 0en'#enel'r %e %e$"i%ratare :pielea
e$te u$cat5 8n c'#a %iaetic5 ;i u#e%5 8n cea "ip'glice#ic5< ;i a$en4a
tulur5ril'r neur'l'gice/
& C9n% %i0eren4ierea e$te greu %e 05cut7 $e a%#ini$trea25 ()&?) #l gluc'25
"ipert'nic5 :() &+)D< care e$te ur#at5 %e ' a#eli'rare rapi%5 8n ca2ul
unei c'#e "ip'glice#ice ;i %e nici un e0cet in ca2ul c'#ei %iaetice/
& Tran$p'rtare la $pital /
Sc"e#a %iagn'$ticului %i0eren4ial %intre c'#a %iaetic5 ;i c'#a "ip'glice#ic5
C'#a %iaetic5 C'#a "ip'glice#ic5
%aue&
& nere$pectarea %ietei6
& %'25 in$u0icient5 %e in$ulin56
& %i0erite in0ec4ii7 tulur5ri ga$tr'&
inte$tinale6
& 'li intercurente/
%aue&
& ali#enta4ie in$u0icient56
& $upra%'2area %e in$ulin5 $au :#ult #ai rar
"ip'glice#iante 'rale<6
& e0'rturi 0i2ice #ari
'ebut
& %eut lent :#ai #ulte 2ile</
'ebut
& %eut ru$c7 $au la c9te3a 're %up5
a%#ini$trarea %e in$ulin5/
(voluia simptomelor
& p'liurie6
& p'li%ip$ie6
& u$c5ciunea gurii6
& greturi7 35r$5turi6
& a$tenie7 $'#n'len45&c'#56
& re$pira4ie Fu$$#aul/
(voluia simptomelor
& an1ietate7 nelini;te6
& tran$pira4ii7 palpita4ii6
& $en2a4ie %e 0'a#e6
& ce0alee7 %ipl'pie6
& %e2'rientare p$i"ic56
& agita4ie p$i"'#'t'rie6
& c'n3ul$ii t'nic&cl'nice6
& pier%erea cun';tin4ei/
)tarea clinic
& tegu#ent u$cat7 "ipere#ic6
& li#5 u$cat57 cr5pat56
& "ip'ten$iune arterial56
& "ip' & ;i are0le1ie/
)tarea clinic
& tegu#ent pali%7 u#e%6
& T/A/ n'r#al5 $au cre$cut56
& pupile %ilatate6
& re0le1ele '$te'ten%in'a$e accentuate
:"iperre0le1ie<
& Bain$Hi p'2iti3 ilteral/
C'#plicatiile c'rnice ale %iaetului 2a"arat
H Neur'patia %iaetica
:pare cel mai precoce. la apro*imati+ 5 ani de e+olu0ie. Clinic se manifest1 prin4 dificult1ti
la mers. scaderea for0ei musculare. )ipotrofie sau atonie muscular1. diminuarea sau abolirea
refle*elor osteotendinoase. dureri de diferite intensit1ti la ni+elul membrelor. parestezii
<furnic1turi. amor0eli. curent1ri=. diminuarea sau abolirea sensibilit10ilor termice. tactile.
dureroase. +ibratorii.
O complica0ie a neuropatiei diabetice este gangrena neuropat <debuteaz1 ca o
flicten1 b1sic1 cu continut clar la ni+elul unui mic traumatism ros1tura de pantof. cui etc.. care
se poate infecta=.
Datorita acestor complica0ii este necasar1 o atent1 ingri(ire a picioarelor. 8ng)iile de la
picioare nu se +or t1ia cu foarfecele ci se +or pili cu pile nemetalice <pe suport de carton=. Gu se
+a umbla descul06 se +or folosi sosete de lDn1. se +a sp1la zilnic cu s1pun si se +a 2terge prin
tamponare <nu frecare= cu un prosop moale. mai ales 5ntre degete. baie c1ldut1 la picioare timp de
5 minute. 5nc1lt1mintea le(er1 <nici prea strDns1. nici prea larg1. f1r1 cuie. f1r1 tocuri mari=.
HMacr'angi'patia %iaetica :a0ectarea 3a$el'r $anguine #ari<
:pare dupa 1> ani de DK. Factorii de risc sunt4 fumatul. stresul si sedentarismul.
HMicr'angi'patia %iaetica :a0ectarea 3a$el'r $anguine %e caliru #ic<
Determin1 afectare retinian1 <retinopatia diabetic1 cu slabireaIpierderea +ederii= si renala
<nefropatia diabetic1 cu insuficient1 renal1 cronic1 si necesitatea dializei=.
H Gangrena %iaetica
Este consecin0a asocierii mai multor factori4 neuropatia diabetic1. microangiopatia diabetic1.
factori infectiosi. Este. deci. o complica0ie a complica0iilor DK.
Pre+enirea gangrenei se face respectDnd tratamentul <impiedic1 apari0ia neuropatiei si
microangiopatiei= precum si regulile de igien1 corespunz1toare <pre+ine infec0ia=.
I/Diagn'$tic
Diagn'$ticul %i0eren4ial %intre c'#a "ip'glice#ic5 ;i c'#a cet'aci%'2ic5 e$te re%at5 8n
taelul ur#at'r/
Criteriu C'#a "ip'glice#ic5 C'#a cet'aci%'2ic5
Cau2e 3c1derea aportului alimentar
Cre2terea acti+it10ii fizice
3upradozarea de insulin1
Consum de alcool
3t1ri febrile
Fntreruperea insulinoterapiei
Intoleran01 digesti+1
3itua0ii stresante
In$talare 'elati+ rapid <ore= sau foarte rapid
<minute=
/ent1. pe mai multe ore sau zile
Clinic
respira0ia
mirosul respi
rului
piele
limb1
pupile
globi oculari
musculatur1
refle*e
presiunea ar
terial1
puls
Gormal1 sau stertoroas1
Gesemnificati+
8med1. palid1
8med1
$idriatice
&onus normal
&onus crescut. contrac0ii. con+ulsii
E*agerate. semne piramidale
<9abins7i poziti+ bilateral=
82or crescut1. normal1
Gormal
:cidotic1 de tip Jussmaul
:ceton1
8scat1
8scat1. pr1(it1
Gormale
&onus sc1zut
Cipoton1
Gormale. slabe sau absente
<9abins7i indiferent=
82or sc1zut1. normal1
3lab
Bi'c"i#ic
glicozurie
cetonurie
glicemie test
pCul sanguin
leucocitoz1
:bsent1. slab poziti+1
:bsent1. rar slab poziti+1
3c1zut1
Gormal
3c1zut1
Intens poziti+1
Intens poziti+1
Crescut1
3c1zut
Crescut1
J/Pr'gn'$tic7 #'rtalitate
Hip'glice#iile $e3ere7 recun'$cute la 3re#e ;i tratate pr'#pt7 au un pr'gn'$tic 0'arte
un/ CDnd durata )ipoglicemiei dep12e2te 51> ore. coma este profund1. iar +aloarea glicemiei
este foarte mic1 <sub 25 mgIdl=. recuperarea total1 este de cele mai multe ori posibil1. dar necesit1
o perioad1 de tratament mai lung1 .
; gra+itate mare o prezint1 )ipoglicemiile se+ere 2i profunde. care dureaz1 de mai mult de
1> ore 2i. care. de multe ori. se datoresc administr1rii unei doze repetate de insulin1. Ara+itatea
acestora poate fi legat1 de dou1 complica0ii care pot sur+eni4instalarea unui accident +ascular
cerebral sau a unui infarct miocardic6instalarea encefalopatiei post)ipoglicemice sau a unei
)emoragii retiniene masi+e cu pierderea +ederii.
$ortalitatea prin com1 )ipoglicemic1 +ariaz1 5ntre 1.5 B 2i 25 B

K/Trata#ent
Tratamentul dietetic
Dieta e$te ele#entul terapeutic cel #ai i#p'rtant al %iaetului 2a"arat/ Ea e$te
in%i$pen$ail5 tutur'r 0'r#el'r %e %iaet ;i repre2int57 cel pu4in la unii pacien4i7 $ingurul
ele#ent terapeutic /
Fn prezent sa a(uns la un relati+ consens pri+ind dieta pacientului diabetic. care trebuie s1 se
apropie cDt mai mult de recomand1rile nutri0ionale pentru persoanele nediabetice. Dieta trebuie
indi+idualizat1 5n func0ie de se*. +Drst1. acti+itatea fizic1. preferin0e alimentare. disponibilit10i
financiare. precum 2i de caracteristicile biologice ale diabetului .
Pentru alc1tuirea unui regim alimentar care s1 5ndeplineasc1 aceste condi0ii trebuie cunoscute
o serie de no0iuni precise. 2i anume .
precizarea caracteristicilor generale ale dietei6
calculul aportului caloric necesar6 calculul num1rului de calorii se face 0inDnd seama de
+Drst1. se* 2i grad de acti+itate fizic1. :cti+itatea sedentar1 necesit1 o c)eltuial1 energetic1 5ntre
253> 7calI7g corpIzi6
distribu0ia caloriilor pe cele trei principii energetice trebuie s1 fie4 5>!> B glucide. 2535
B lipide <1I3 animale. 2I3 +egetale= 2i 1215 B proteine. Fn general. cu cDt concentra0ia glucidic1
dintrun aliment este mai mic1. cu atDt con0inutul 5n fibre alimentare este mai mare. Fibrele
alimentare au proprietatea 5ntDrzierii golirii gastrice. a digestiei 2i absorb0iei glucidelor. e+itDnd 5n
acest fel cre2terile glicemice postprandiale mari.
urm1toarea etap1 const1 5n alegerea alimentelor ce urmeaz1 a fi folosite 5ntro zi6
distribuirea alimentelor pe num1rul de mese precizat.
ultima etap1 const1 5n modul de preg1tire al alimentelor. respecti+ regulile de gastrote)nie
prin care s1 se +izeze men0inerea integral1 a principiilor nutriti+e din alimente. precum 2i o
prelucrare mecanic1 sau termic1 prin care procesul de digestie s1 fie u2urat. f1r1 a produce
compu2i iritan0i pentru mucoasa duodenal1.
Cntruc9t c'pilul %iaetic e$te in$ulin'%epen%ent7 #e$ele 3'r 0i 0rac4i'nate 8n B pri2e. ?
#e$e principale ;i ? gu$t5ri
Dieta in %iaetul 2a"arat
L Ali#ente 0ara re$tric4ie.
& carne :'rice 0el<6
& pe$te6
& r9n2a tele#ea7 ca;ca3al7 r9n2a t'pita6
& 2ar2a3aturi :cu cantitati 0'arte #ici %e gluc'2a7 altele %ec9t cele ar5tate #ai j'$<6
& 'ua6
& gr5$i#i :unt7 #argarina7 ulei %e 0l'area $'arelui $au #5$line</
L Ali#ente inter2i$e.
& 2a"5r7 t'ate pr'%u$ele 2a"ar'a$e7 #iere7 ra"at7 ing"etata7 ci'c'lata6
& anane7 cur#ale7 $#'c"ine7 $ta0i%e7 $truguri %ulci7 pere7 prune %ulci6
& lic"i'r7 pep$i cu 2a"5r/
L Ali#ente per#i$e %ar cantarite.
lapte7 iaurt7 r9n2a %e 3aci pr'a$pata7 $ana7 ca; $i ur%a %ulce
an%i3e7 ar%ei gra$7 ca$tra3e4i7 ciuperci7 %'3leci7 $panac7 ri%ic"i7
3ar2a7 grape0ruit7 la#ai7 pepeni A cantitatea %e pepene $e cantare$te
cu c'aja cu t't
ceapa7 #'rc'3i7 4elina7 alitura7 $0ecla7 cap$uni7 cire;e7 c'ac52e7
p'rt'cale7 #an%arine7 #ere %e 3ara7 alunele cantarite cu c'aja
cire;e %e iunie7 a0ine7 #ure7 #ere i'natane
cart'0i7 "rean7 0a$'le7 #a25re7 linte7 're27 pa$te 05in'a$e A t'ate $e
c9nt5re$c 0ierte7 u$cate au J)D HC
#5#5liga 39rt'a$a :#5#5liga pripita c'n4ine *(7@D HC<
p9inea :nu $e c'n$u#a c'lturile %e p9ine %e'arece nu c'n4in #ul4i
"i%ra4i $i $e p'ate ajunge la "ip'glice#ie<
L Ali#ente %e e3itat.
& $'$urile :$e a%#ite $'$ul cu 0aina putina<6
& r9nta;urile :cu ceapa $i 0aina<
& u$tur'iul7 "reanul7 piperul :$unt iritati3e ga$tric7 e0ect a$'ciat irita4iei ga$trice pr'%u$e %e
c'rpii cet'nici put9n% %uce la 3'#a</
L Bauturile alc''lice
& $unt per#i$e in cantitatile. @)&*)) #l %e 5utura alc''lica tareM2i $au 3in al $ec7 *&(
pa"are7 'ligat'riu %up5 #e$e/
L E0'rtul 0i2ic
E$te $igur e0icient in %iaetul 2a"arat/ Se practica. #er$ul pe j'$7 j'gging7 icicleta7
nata4ie/ Treuie ine $upra3eg"eat/ In ti#pul e0'rtului treuie ur#5rite $e#nele %e
"ip'glice#ie. ce0alee7 a#e4eli7 tre#uraturi7 le;in %e 0'a#e7 %ipl'pie :3e%ere %ula<7
palpita4ii7 cri2e angin'a$e/ Trata#entul i#e%iat. un #ar :$au alt 0ruct< $i ' 0elie %e p9ine
:0ara ni#ic altce3a</ Daca $e are in 3e%ere un e0'rt 0i2ic $e $ca%e anticipat %'2a %e in$ulina/
Tratamentul insulinic
HA%#ini$tarea in$ulinei
De0initie
In$ulina e$te #e%ica#entatul care a$igur5 $upra3ietuirea pacientil'r cu %iaet 2a"arat
tip * ;i c'ntr'lul glice#iil'r pentru un nu#5r $e#ni0icati3 :8n cre;tere< %intre pacientii cu
%iaet 2a"arat ( ;i gra3i%e cu %iaet ge$tati'nal/
Oiecti3e
promo+area 2i mentinerea st1rii de bine. clinic 2i psi)ologic al pacientilor6
e+itarea )ipoglicemiilor se+ere. a )iperglicemiei simptomatice 2i a cetoacidozei.
In%icatii
& Diaet 2a"arat tip * :in%icatie a$'lut5<6
& Diaet 2a"arat tip (.
atunci c9n% cu %'2ele #a1i#e t'lerate ale preparatel'r anti"iperglice#iante 'rale
c'#inate cu %ieta nu $e ating 'iecti3ele terapeutice6
episoade de stres metabolic acut <infarct miocardic. :-C. infectii moderate sau se+ere=6
pre&7 intra& ;i p'$t'perat'r c9n% $e $u$pen%5 #e%icatia 'ral56
& in ca2ul c'ntrain%icatiil'r preparatel'r 'rale :in$u0icienta "epatic5 ;i renal<6
& reactii a%3er$e ale un'r preparate 'rale6
& Diaetul 2a"arat ge$tati'nal care nu $e re2'l35 prin %iet56
& Urgente "iperglice#ice
Tipuri %e in$ulina
In$uline rapi%e. :ctrapid. Cumalog. cu actiune scurt1 sunt singurele care se folosesc 5n
situatii de urgent1 metabolic1 pentru c1 se pot administra intra+enos6
& In$uline inter#e%iare <cu actiune prelungit1=4 $onotard. Insulatard. Cumulin basal. Insuman
basal6
In$uline lente. 8ltratard. Cumulin lente. Cuminsulin /ong6
In$uline pre#i1ate <cu actiune rapid1 2i intermediar1=4 $i*tard. Cumulin. Insuman Comb.
Pa$trarea in$ulinei
$e p5$trea25 %e regul5 la 0rigi%er 8ntre ( & JN7 nu 8n c'ngelat'r $au apr'ape %e ace$ta6
& in 3e%erea a%#ini$tr5rii 0lac'nul $e $c'ate %in 0rigi%er cu B) #in 8nainte/ Nu $e 8nc5l2e;te
8nainte %e a%#ini$trare6
flaconul integru 2iIsau cel din care se face administrarea se poate p1stra sub 3>L la 5ntuneric. nu
mai mult de 2# de zile. Dac1 timpul este dep12it se pierde +alabilitatea.
Stailirea %'2ei $i tipului %e in$ulina
& $e 0ace %e c5tre #e%ic7 in%i3i%uali2at6
medicul instruie2te pacientul cum s12i a(usteze dozele 5n functie de continutul de
)idrocarbonati din diet16
tipul de insulin1 este ales 5n functie de toleranta pacientului6
administrarea insulinei se face conform unei sc)eme stabilite de medic.
Precautiuni generale
& $e 3eri0ic5 a$pectul pentru a obser+a dac1 nu au ap1rut modific1ri4 insulinele rapide au aspect
limpede. clar. insulinele intermediare sau lente au aspect lactescent. turbid. f1r1 flocoane. Prezenta
flocoanelor presupune sc)imbarea flaconului.
& in$ulinele inter#e%iare $au lente $e '#'geni2ea25 prin culcarea 0lac'nului 8n p'2itie
'ri2'ntal5 ;i rulare l9n% 8ntre pal#e %e ?)&+) %e 'ri/ Agitatia 8n p'2itie 3ertical5 pr'%uce
ule ;i i#per0ectiuni la %'2are/ Dac5 nu $e '#'geni2ea257 nu $e a%#ini$trea25/
& nu $e a#e$tec5 in$uline cu c'ncentratii %i0erite ;i nici tipuri %i0erite %e in$ulin5/ Dac5 e$te
nece$ar $e 0'l'$e$c $eringi $eparate/
Precautiuni $peciale
& in$ulinele rapi%e $unt $ingurele in$uline care $e 0'l'$e$c 8n $ituatii %e urgent5 #eta'lic57
8n $t5ri 0erile7 'li in0ecti'a$e7 trau#ati$#e7 inter3entii c"irurgicale6
& in$ulinele rapi%e $unt $ingurele care $e p't a%#ini$tra pe cale i/3/ intr9n% 8n actiune 8n #ai
putin %e *) #inute/ Dea$e#enea $e p't a%#ini$tra pe cale S/C/ ;i I/M/6
& alegerea l'cului 8n 0unctie %e tipul %e in$ulina.
& pentru in$ulinele rapi%e & a%'#inal & cu e1ceptia a @ c# 8n jurul '#ilicului7 2'n5
8n care a$'rtia e cea #ai rapi%56
& in$uline inter#e%iare. c'ap$57 0e$56
& pentru pacientii $lai7 n'r#'p'n%erali7 c'pii7 injectarea $e 0ace 8n 2'na %elt'i%ian5
;i c'ap$57 8ntr&un ung"i %e +@N6
in regiunea a%'#inal5 $au 0e$ier5 injectarea $e 0ace 8ncep9n% $u un ung"i %e K)N6
e*ercitiul fizic cre2te rata absorbtiei prin cre2terea flu*ului sanguin6
deasemenea e*punerea la c1ldur1 <baie. masarea zonelor. pla(1= fa+orizeaz1 absorbtia mai rapid1
2i glucidele se administreaz1 cu cDte+a minute mai de+reme6
e*punerea la frig 5ncetine2te absorbtia. alimentele fiind administrate cu cDte+a minute mai tDrziu6
rotatia locului de in(ectie <5n aceea2i arie tinDnd seama de timpul de absorbtie al insulinei= este
important pentru pre+enirea complicatiilor .
dac1 sDngereaz1 sau iese lic)id se aplic1 un tampon pentru 5# secunde f1r1 s1 se maseze pentru
a nu gr1bi absorbtia insulinei6
reducerea durerii este posibil1 dac14
solutia se in(ecteaz1 la temperatura camerei6
aerul se elimin1 corect6
zona se spal1 sau se d1 cu alcool 2i se a2teapt1 e+aporarea6
zona trebuie s1 fie rela*at16
p1trunderea 5n piele se face rapid6
nu se sc)imb1 directia acului6
se folosesc ace adec+ate 5n functie de regiune.
Supra3eg"erea pacientului
pot apare c'#plicatii.
"ip'glice#ia pacientul trebuie s1 aib1 asupra lui 15 gr )idrocarbonati <3 buc1ti de
za)1r=6
e%e#ul in$ulinie & apare la pacientii nou descoperiti din cauza retentiei )idrosaline la
5nceputul initierii tratamentului cu insulin16
lipodistrofia )ipertrofic1 cre2terea 5n +olum a tesutului adipos ne+ascularizat ceea ce
5ncetine2te mult absorbtia insulinei6
lipodistrofia atrofic1 diminuarea tesutului adipos subcutanat la locul administr1rii
insulinei. mai frec+ent la femeile tinere6
& alergia l'cal5 & e%e#7 n'%uli7 erite# prurigin'$ $au %urer'$6
& alergia generali2at5 & %e la urticarie p9n5 la ;'cul ana0ilactic6
cu e*ceptia )ipoglicemiei pe care o sesizeaz1 bolna+ul. celelalte +or fi interpretate 2i e+aluate de
medicul specialist.
Tratamentul oral
HPreparatele $ul0'nilureice
E0ectul "ip'glice#iant al $ul0'nilureicel'r p'ate 0i a#pli0icat %e unele $u$tan4e
#e%ica#ent'a$e <salicila0i. fenilbutazon1. sulfonamide. cloramfenicol. anti+itamine J.
allopurinol. betablocante. clofibrat. probenicid. antidepresi+e triciclice= $au p'ate 0i %i#inuat de
altele <barbiturice. corticosteroizi. diuretice. estrogeni. rifampicin1= .
Efectele secundare ale sulfonilureicelor includ )ipoglicemia. 2i cD2tigul e*cesi+ 5n greutate
atunci cDnd dieta aduce un aport caloric mai mare decDt consumul. Efectele secundare sunt rare4
erup0ii cutanate. intoleran01 gastroduodenal1 2i reac0ii )ematologice.
L Biguani%ele
Met0'r#inul in"i5 p'0ta %e #9ncare7 0iin% in%icat la pacien4ii cu %iaet 2a"arat %e tip
( cu 'e2itate/
Efectele secundare includ4 tulbur1ri digesti+e. anore*ie. grea01 2i 5n special diaree. 8neori.
acestea sunt tranzitorii sau dispar dup1 sc1derea dozei.

Trata#ent %e e1cep4ie ;i per$pecti3e terapeutice 8n %iaetul 2a"arat
HTran$plantul %e pancrea$
Primul transplant de pancreas a a+ut loc 5n 1%!!. ulterior num1rul acestora a crescut la mai
multe zeci. unele cu rezultate bune sau foarte bune altele cu rezultate slabe. FntrucDt. 5ns1.
num1rul total al inter+en0iilor nu dep12e2te probabil cDte+a sute. rezult1 c1 aceast1 abordare
terapeutic1 e*trem de costisitoare nu este de +iitor .
HPancrea$ul arti0icial
Fn prezent se afl1 5n faza promo0ional1 Epancreasul artificialM miniaturizat. implantabil
subcutanat. Fn linii mari. acest dispoziti+ cuprinde4 un senzor cu a(utorul c1ruia glicemia este
monitorizat1 continuu. un rezer+or de insulin1 2i altul de glucoz1.
Tratament de prevenire a diabetului zaharat
Pre+enirea diabetului za)arat este cu siguran01 posibil1 5n unele cazuri prin urm1toarele
metode4 controlul greut10ii. cre2terea acti+it10ii fizice. dieta bogat1 5n fibre 2i s1rac1 5n lipide.
Tratamentul balneoclimateric
/a pacien0ii diabetici e*ist1 dou1 efecte specifice ale curei balneare4
efectul discret )ipoglicemiant al unor ape sulfuroase. bicarbonatate sau clorurate din
unele sta0iuni balneare. precum 9odoc. $alno2. /ipo+a. 9orsec. Poiana Gegrii 2i 9ro2teni
efectele fa+orabile ale b1ilor carbogazoase 5n cura e*tern1 sau a mofetelor. 5n tratamentul
unor complica0ii cronice ale diabetului4 neuropatia 2i arteriopatia diabetic1.
CAPITOLUL II &INGRI,IRI GENERALE
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRI,IREA
BOLNAVILOR CU DIABET !AHARAT
II/* R'lul a$i$tentei #e%icale in pr'0ila1ie
Profila*ia bolii cuprinde ansamblul m1surilor ce urm1resc pre+enirea bolilor . agra+1rilor.
croniciz1rilor 2i e+itarea complica0iilor .
M5$uri %e
pr'0ila1ie
pri#ar5
#5$urile 3i2ea25 re%ucerea nu#5rului %e ca2uri n'i %e 8#'ln53ire ;i c'n$tau
8n.
& %i$pen$ari2area per$'anel'r cu 0act'ri genetici p'ten4ial %iaet'geni :%iaet
2a"arat la ru%ele %e gra% I<6
&
%i$pen$ari2area per$'anel'r cu in0ec4ii pancreat'tr'pe :3iru$ urleian7 3iru$ul
"epatitei<6
& e%ucarea p'pula4iei pentru a re%uce %in ali#enta4ie gluci%ele ra0inate7 e1ce$ul
%e gluci%e6
& e%ucarea p'pula4iei pentru a c'#ate $upraali#enta4ia7 'e2itatea7 $tre$ul &
0act'ri ce 0a3'ri2ea25 %iaetul 2a"arat %e #aturitate6
- e%ucarea 0e#eil'r care au n5$cut 0e4i cu greutate %e pe$te @ Hg $5 re%uc5
gluci%ele %in ali#enta4ie7 $5 #'nit'ri2e2e glice#ia6
- e%ucarea tineril'r %iaetici care 3'r $5 ai5 c'pii $5n5t';i $5 e3ite c5$5t'riile
cu parteneri %iaetici :ri$cul pentru c'pil e$te %e B)&*))D $5 ai5 %iaet
2a"arat</
M5$uri %e
pr'0ila1ie
$ecun%ar5
- %i$pen$ari2area 'lna3il'r cu %iaet 2a"arat prin e0ectuarea peri'%ic7 a
c'ntr'alel'r clinice ;i %e la'rat'r6
- 8n354area pacientului $5&;i a%#ini$tre2e c'rect #e%ica#entele ;i $5&;i prepare
ali#entele pentru a putea %uce ' 3ia45 c3a$i n'r#al56
- 8n354area pacientului $5 e3ite alc''lul7 0u#atul7 e0'rturile 0i2ice #ari7
'e2itatea7 pentru a pre3eni c'#plica4iile 'lii6
- 8n354area pacientului $5 utili2e2e #ijl'acele %e #'nit'ri2are a glice#iei la
%'#iciliu/
M5$uri %e
pr'0ila1ie
ter4iar5
& rea%aptarea in%i3i%ului7 rein$erarea $a $'cial5 8n ca2ul apari4iei un'r
c'#plica4ii in3ali%ante :ne3rite7 retin'patie %iaetic5</
M5$uri %e
gra%ul IV
& 8n $ta%iile 0inale ale 'lii7 a$igurarea unei #'r4i %e#ne7 lini;tite/
II/(R'lul a$i$tentei #e%icale in a$igurarea c'n0'rtului $i
c'n%itiil'r %e #e%iu
:sistenta medical1 este un cadru sanitar cu o pregatire pluridisciplinar1 . cu
responsabilit10i 5n p1strarea 2i restaurarea san1t10ii . pre+enirii 5mboln1+irilor. 5nl1turarea
suferin0ei .
Paturile trebuie s1 fie comode . camerele bine luminate 2i aerisite .
:sistenta medical1 asigur1 toaleta zilnic1 a bolna+ului 2i len(erie de pat 2i de corp curat1 2i
uscat1 .
L Sal'nul
& 3a a3ea 0ere$trele 8n%reptate $pre n'r% pentru ca 'lna3ul $5 ene0icie2e %e
lu#in'2itate inten$5 ;i per#anent5 6
& te#peratura 'pti#5 a $al'anel'r $5 0ie %e *J&*K'C 7 e3entual #ai $c52ut5 cu *&('C6
& $al'nul $a 0ie aeri$it 'ri %e cate 'ri e$te nece$ar 6
& 8n $e2'nul rece 7 $e 3'r pla$a pe cal'ri0ere 3a$e cu ap5 cal%5 care 3'r e#ana 3ap'ri
u#e2i 6
& cur54enia $e 3a e0ectua 2ilnic . %i#inea4a ;i %up5&#a$a /
L Patul $i acce$'riile $ale
& patul 7 %e pre0erin45 %epla$ail pe r'tile 7 raatail 7 pre352ut cu re2e#5t'r #'il
0iin% nece$ar a$igur5rii c'n0'rtailit54ii 8n p'2i4ie $e29n%5 7 pentru a 0a3'ri2a re$pira4ia 6
& $alteaua p'ate 0i c'n0ec4i'nat5 %in cauciuc $au %in #aterial pla$tic ;i u#plut5 cu
ap5 $au aer 7 pentru a pre3eni e$carele la 'lna3ii i#'ili2a4i 6
& perna treuie $5 0ie #'ale ;i ela$tic5 6
p1tura trebuie sa fie confec0ionat1 din lDn1 moale 6
len(eria trebuie sa fie alb1 . din bumbac . cu cDt mai pu0ine cus1turi . con0inDnd 4 dou1
fe0e de pern1 . un cer2af de pat 2i un cer2af plic 6
mu2amaua din cauciuc sau material plastic +a fi a2ezat1 pe saltea pentru a o prote(a de
de(ec0ii 6
o alez1 din pDnz1 fin1 . ce acoper1 mu2amaua .
L T'aleta 'lna3ului& 8n 0unc4ie %e $tarea general5 a 'lna3ului 7 a$i$tenta #e%icala
3a e0ectua t'aleta pacientului pe p'r4iuni 7 re$pect9n% inti#itatea ace$tuia ;i #5$urile %e
igien5 6
& $e in$i$t5 a$upra t'aletei ucale 7 %up5 a$pirarea prealail5 a $ecre4iil'r 7 cl5tin%u&
$e ap'i gura cu ap5 'ricat5 7 ung9n% ap'i #uc'a$ele $i u2ele cr5pate cu glicerin5
'ra1at5 6
& %ac5 pacientul e$te in%epen%ent 7 i $e 3'r a$igura c'n%i4iile nece$are 8n 3e%erea
e0ectu5rii unei 5i generale $au a unui %u; 6
& %ea$e#enea $e in$i$t5 a$upra 2'nel'r ing"inale pu%r9n%u&$e ap'i cu talc pentru a
pre3eni e$carele 6
& ung"iile ;i p5rul 3'r 0i cur54ate regulat 7 a39n% 8n 3e%ere 0aptul c5 la ace$t ni3el
$tagnea25 un #are nu#5r %e agen4i #icr'ieni 6
& 8ngrijirea #uc'a$ei na2ale 8n $c'pul #en4inerii per#eailit54ii c5il'r re$pirat'rii
$uperi'are 7 pre3enirea e$carel'r 7 in0ec4iil'r na2ale 8n ca2ul 8n care pacientul pre2int5 $'n%e
pe acea$t5 cale 6
L Ali#entatia
Organi$#ul u#an are ne3'ie %e "ran5 8n cantitate $u0icient5 ;i %e un5 calitate
pentru a&;i #en4ine $tarea %e $5n5tate ;i "'#e'$ta2ie /
Cn ca2ul pacientului 7 e$te 3ital $tailirea regi#ului ali#entar pentru a a$igura
ap'rtul cal'ric nece$ar $u$4inerii 0'r4el'r 0i2ice 7 recuper5rii ;i 3in%ec5rii ace$tuia /
II/? R'lul a$i$tentei #e%icale in $e#i'l'gie
:sistenta medical1 are obliga0ia de a semnala toate modific1rile ap1rute 5n starea
bolna+ului . a+Dnd obliga0ia de a cunoa2te fiecare semn 2i inter+en0iile specifice acestora .

II/+ R'lul a$i$tentei #e%icale in %iagn'$ticare
'olul asistentei medicale const1 5n preg1tirea pacientului pentru e*ecutarea in+estiga0iilor
paraclinice 2i c)iar efectuarea unora dintre acestea precum 2i asistarea medicului .
In cadrul +izitei medicale . asistenta medical1 are 5ndatorirea 4
de a e*plica pacientului 5n ce const1 aceasta . al spri(ini . al lini2ti 2i ai e*plica cele ce
se +or petrece
de a dezbraca pacientul pentru consulta0ie < dac1 este necesar . 5n func0ie de starea sa
fizic1 2i psi)ic1=
de a pozi0iona pacientul conform etapei de in+estigare 6
de a prezenta medicului e+olu0ia st1rii pacientului 2i inter+en0iile efectuate .
HAna#ne2a 4 reprezint1 un interogatoriu la care este supus pacientul 5n +ederea
depist1rii cauzelor ce au dus la 5mbolna+ire . momentul apari0iei primelor simptome 2i tipul
acestora . a atitudinii adoptate de pacient 5n aceste circumstan0e .
Ca0i+a parametrii necesit1 o abordare ine+itabil1 . ei influen0Dnd posibilitatea stabilirii
diagnosticului 4
1.-arsta 4in #>B din cazuri.boala apare dupa 4>45ani.iar la copii la +irsta pubertatii
2. 3e*ul 4 este mai frec+ent intilnit la barbati in mediul urban
3. :ntecedentele )eredocolaterale 4 e*plic1 e*isten0a unei predispozi0ii ereditare 6se
recunoaste o transmisie ereditara fara a se cunoaste precis modul de transmitere.adeseori se gasesc
printre rudele bolna+ului cu diabet.persoane care au suferit de acceeasi
boala<parinti.unc)i.bunici.frati=
4. :ntecedentele personale patologice @inflamatiile pancreasului si inter+entiile
c)irurgicale pe pancreas.infectiile.in special +irozele care ar actiona printrun proces
autoimun.leziuni ale sistemului ner+os.utilizarea de diuretice si anticonceptionale.
5. Conditiile de munc1 4 sunt predispusi cei cu ocupatii sedentare si cu solicitari ner+oase
e*agerate<bucatari.cofetari.manageri.oameni cu functii de raspundere=.
!. Conditiile de +ia01 4 pri+esc salubritatea locuin0ei . num1rul de persoane ce locuiesc 5ntr
o 5ncapere . cantitatea 2i calitatea alimentelor <rolul consumului e*agerat de za)ar si dulciuri
concentrate.obezitatea=. consumul de alcool . tabagismul 6
". Condi0iile psi)osociale 4 +izeaz1 e*isten0a problemelor morale . familiale sau
profesionale <traume psi)ice puternice=.
Pentru realizarea planului de 5ngri(ire . asistenta +a purta o discu0ie similar1 cu pacientul .
denumit1 ,culegere de dateM . insistDnd asupra sferei sociofamiliale .
In timpul anamnezei asistenta +a 5ndemna pacientul s1 +orbeasc1 desc)is medicului . 5l +a
5ncura(a 2i sus0ine .
HE1a#enul 0i2ic este realizat de c1tre medic bazDnduse pe date obiecti+e furnizate de
metodele utilizate 5n acest scop .
H :sistenta medical1 4
trebuie s1 cunoasc1 etapele e*amenului clinic . pentru a putea e*plica pacientului 5n ce
constau te)nicile 6
asigur1 confortul psi)ic 2i fizic al pacientului 6
pozi0ioneaz1 pacientul conform indica0iilor medicului sau etapei de e*ecu0ie 6
asigur1 instrumentarul necesar efectu1rii te)nicilor .
In3e$tigatii paraclinice %e %iagn'$ticare a %iaetului 2a"arat
Rec'ltarea %e te$te $ang3ine

Punc4ia 3en'a$5 repre2int5 p5trun%erea cu ajut'rul unui ac 7 ata;at la $ering5 $au
la "'l%er 7 8n lu#enul unei 3ene 7 8n $c'p e1pl'rat'r $au terapeutic /
Si$te#ul Vacutainer %e rec'ltare a $9ngelui 3en'$ c'n$tituie ;i pre2int5 ' te"nic5
$i#pl5 7 $igur5 7 #en4in5n% 8n$5 precau4ii generale ca .
& $p5larea #9inil'r cu ap5 ;i $5pun 7 %e2in0ectarea l'r 6
& ec"ipa#ent %e pr'tec4ie . #5nu;i 7 "alat 7 ;'rt 7 'c"elari 6
& e3itarea e1punerii la c'nta#inare cu agen4i in0ec4i';i 6
& #en4inerea $ecurit54ii per$'nalului #e%ical/
Rec'ltarea $9ngelui prin punc4ie 3en'a$5 pentru in3e$tiga4ii %e la'rat'r $e practic5
%i#inea4a pe ne#9ncate 7 8n ti#pul 0ri$'anel'r $au la in%ica4ia #e%icului la 'rice 'r5 /
Preg5tirea #aterialel'r .
& ac $pecial 3acutainer 6
& ta#p'ane %e 3at5 6
& $'lu4ie %e2in0ectant5 6
& epruete 3acutainer 6
& "'l%er 6
& gar'u /
L'c %e elec4ie .
& plica c'tului6
& antera4 6
& 0a4a %'r$al5 a #9inil'r 6
& 3ena #ale'lar5 intern5 6
& 3ena jugular5 6
& 3enele epicraniene la $ugari ;i la c'pii /
Te"nica .
Cnainte %e e0ectuarea punc4iei 7 a$i$tenta #e%ical5 preg5te;te pacientul %in punct %e
3e%ere p$i"ic ;i 8l a;ea25 8n %ecuit %'r$al cu antera4ul 8n e1ten$ie ;i $upina4ie /
A$i$tenta $e $pal5 pe #8ini cu ap5 ;i $5pun ;i ap'i #'ntea25 acul la "'l%er / E1ecut5
' #i;care %e r5$ucire 7 a39n% l'c a$t0el ruperea en2ii %e $iguran45 a acului 7 ap'i
8n%ep5rtea25 carca$a pr'tect'are %e cul'are al5 ;i 8n;uruea25 cap5tul lier al acului 8n
"'l%er /
Se aplic5 gar'ul %ea$upra plicii c'tului 7 #en4in9n% ra4ul pacientului 8nclinat 8n j'$
cu pu#nul $tr9n$ / Se alege 3ena ;i $e %e2in0ectea25 3ena cu p'licele %e la #9na $t9ng5 7 iar
cu acul 0i1at la "'l%er 7 8ntr&un ung"i %e +@ $e punc4i'nea25 7 #ic;'r9n% ung"iul ;i
8naint9n% *&*7@ 8n lu#enul 3enei /
Se intr'%uce tuul Vacutainer 8n "'l%er 7 apuc9n% aripi'arele laterale ale "'l%erului
cu in%e1ul ;i #e%iu$ul 7 iar cu p'licele 8#pinge# tuul / Pre$iunea %e 8#pingere $e
e0ectuea25 nu#ai a$upra "'l%erului 7 nu ;i a$upra acului a0lat 8n 3en5 / C9n% $9ngele nu #ai
curge 8n tu 7 ace$ta 3a 0i $c'$ %in "'l%er printr&' u;'ar5 8#pingere a p'licelui a$upra
aripi'arel'r /
Dup5 ce $&au rec'ltat anali2ele 7 $e $c'ate acul ;i $e c'#pri#5 l'cul punc4iei ?&@
#inute cu un ta#p'n $teril 8n $'lu4ie anti$eptic5 /
Acci%ente .
& pr'%ucerea %e "e#at'a#e $au $u0u2iuni $anguine prin per0'rarea 3enei ;i
in0iltrarea $angelui 8n 4e$utul peri3en'$ 6
& $tare %e lip'ti#ie 6
& c'lap$ /
L Ma$urarea glice#iei&cu glic'#etrul
Rapi%7 u$'r %e rec'ltat7 0'l'$in% ' picatur5 %e $9nge capilar %in %eget7 l'ul urec"ii $au
calcaie :eelu$i<7 te$tul glice#ic e$te ' #et'%5 u2ual5 %e #'nit'ri2are a ni3elului gluc'2ei
%in $9nge la pacientii cu %iaet7 %e $creenin7 %e %epi$tare a "ip'glice#iei ne'natale7 $au %e
%iagn'$tic %i0erential intre c'#a %iaetic5 $i n'n%iaetic5/ Pr'a p'ate 0i luat5 8n $pital c9t
$i la %'#iciliul pacientului/
Materiale nece$are.
& #anu$i6
& gluc'#etru p'rtail6
& ta#p'ane alc''li2ate6
& c'#pre$e ti0'n6
& an%aj a%e2i3/
Pregatirea ec"ipa#entului.
& $e 3a 3eri0ica gluc'#etrul $i t'ate acce$'rile ace$tuia :ace7 re$er3e7 an%a %e citire7 aterie
etc/</
Rec'ltarea.
& c'n0ir#area i%entit5tii pacientului :pentru a $e e3ita c'n0u2ia $i a nu $e lua anali2e la un
alt pacient<6
& $e c'#unic5 pacientului ce i $e 3a 0ace7 i $e 3a e1plica pr'ce%ura pentru a&i re%uce
an1ietatea $i a ne a$igura %e c''perarea $a6
& $e $pala #ainile ine $i $e pun #5nu$i6
& $e $electea25 l'cul punctiei :%eget $au l'ul urec"ii pentru a%ulti7 c5lc9ie pentru
n'una$cut<6
& %aca e$te nece$ar7 pentru %ilatarea capilarel'r7 $e p't aplica c'#pre$e cal%e7 u#e%e ti#p
%e *) #inute6
& $e $terge l'cul ale$ pentru punctie cu alc''l $i ap'i $e u$uc5 cu ' c'#pre$56
& $e preg5te$te gluc'#etrul :$e calirea25 $i $e %e$c"i%e< $i ap'i $e puncti'nea25 l'cul %intr&'
$ingur5 #i$care $curt5 $i rapi%56
& %upa puncti'nare $e 3a e3ita $5 $e 0ac5 c'#pre$ie $au $5 $e O$t'arca> l'cul7 pentru a e3ita
a#e$tecarea $angelui capilar cu alte 0lui%e ti$ulare6
& $e la$5 $5 curg5 picatura %e $9nge pe an%a pregatit5 a gluc'#etrului7 a$iguran%u&ne c5
e$te $u0icient5 pentru citirea re2ultatului6
& %upa rec'ltare $e #entine c'#pre$ie pe l'cul puncti'n5rii p9n5 $e 'pre$te $9ngerarea6
& %upa 'prirea $9nger5rii $e aplic5 un an%aj a%e2i36
& $e n'tea25 re2ultatul7 %ata $i 'ra/
C'n$i%eratii $peciale.
& $e 3a e3ita rec'tarea %in l'curi e%e#atiate7 cian'tice/ Dac5 nu $e p'ate 'tine $9nge
capilar7 $e 3a puncti'na ' 3en5 cu $eringa $i $e 3a pune %in $ering5 pe an%a gluc'#etrului
' picatur5 #are %e $9nge6
& %ac5 pacientul 3a treui $5 0'l'$ea$c5 aca$5 gluc'#etrul $i $5 8$i rec'lte2e $ingur treuie
8n35tat $5 ' 0ac5 c'rect cel #ai in%icat 0iin% $5 i $e '0ere $i un g"i% $cri$ %e 0'l'$ire a
gluc'#etrului/ De a$e#enea 3a treui $5 $tie care $unt 3al'rile glice#ice an'r#ale pentru
care 3a treui $a 3in5 la $pital6
L Te$tul %e t'leranta la gluc'2a :'ral $i i/3/<.
& pe langa rec'ltarea %e $ange capilar7 te$tul %e t'leranta la gluc'2a 'ral $i i/3/ p'ate '0eri
in0'r#atii 0i%ele pri3it'are la #'%ul %e 0uncti'nare $i ten%intele #eta'li$#ului gluci%ic al
pacientului/
Te$tul 'ral %e t'leranta la gluc'2a #a$'ara #etali$#ul car'"i%ratil'r %upa inge$tia unei
cantitati $u$tantiale %e gluc'2a :I@&*)) g gluc'2a pul3i$ %i2'l3ate in ?)) #l apa7
c'ncentratie (@D7 care $e ea in %ecur$ %e @ #inute</ C'rpul 3a a$'ri rapi% %'2a7
%eclan$an% cre$terea ni3elului pla$#atic %e gluc'2a $i un 3ar0 al ace$teia la ?) #inute & *
'ra %e la inge$tie/ Pancrea$ul 3a ra$pun%e $ecretan% in$ulina care $a rea%uca ni3elul
glice#iei la n'r#al in %ecur$ %e (&? 're %e la inge$tie/ In t't ace$t ti#p e$te in%icat $a 0ie
#'nit'ri2at ni3elul glice#iei %in $ange $i urina pentru a %epi$ta e3alua $ecretia %e in$ulina
$i ailitatea 'rgani$#ului %e a #eta'li2e gluc'2a/
Te$tul %e t'leranta la gluc'2a treuie int't%eauna prece%at %e ' pregatire c'recta a
pacientului/ Cu ? 2ile inainte7 ace$ta treuie $a aia un regi# ali#entar 'gat in
car'"i%rati/ Te$tul $e reali2ea2a %i#ineata7 pe ne#ancate :P jeun< %upa cel putin J 're %e
repau$ cal'ric7 can% $e rec'ltea2a pri#a pr'a %e $ange 3en'$/ Interpretarea re2ultatel'r $e
0ace in 0unctie %e 3al'rile glice#ice inregi$trate %upa (&? 're %e la inge$tie/ In t't ti#pul
ace$ta pacientul treuie #'nit'ri2at $i '$er3ate e3ntualele $e#ne $i $i#pt'#e %e
"ip'glice#ieM"iperglice#ie7 ner3'2itate7 $laiciune/
Te$tul i/3 %e t'leranta la gluc'2a $e e0ectuea2a la pacientii care nu p't ingera gluc'2a
per '$/ :pacienti cu 'li %e #ala$'rtie7 ga$trect'#ii etc</ Te$tul #a$'ara ni3elul gluc'2ei
in $ange %upa a%#ini$trarea i/3 a unei per0u2ii cu gluc'2a @)D in ti#p %e ?&+ #inute/
Te$tele glice#ice $e 3'r rec'lta la ?) #inute7 * 'ra7 ( 're7 $i la ? 're %e la a%#ini$trarea
gluc'2ei/ Dupa ' cre$tere i#e%iata %e pana la ?))&+)) #gM%l a ni3elului glice#iei :in$'tita %e
glic'2urie< ni3elul glice#iei 3a re3eni la n'r#al in ti#p %e * 'ra7 * 'ra $i un $0ert/ Daca %e la
(&? 're %e la a%#ini$trarea %e gluc'2a7 ni3elul ace$teia nu a re3enit la n'r#al7 $e c'n0ir#a
$u$piciunea %e %iaet/
L Re2er3a alcalin5
& $e rec'ltea25 $9nge 3en'$ pe "eparin57 $au cu $i$te# 3acutainer6 n'r#al (I#EQMl $ca%e 8n
%iaetul %ec'#pen$at/

E1a#ene %e la'rat'r ale urinei

L Glic'2uria
& $e rec'ltea25 urina %in (+ 're 8ntr&un 'rcan curat7 gra%at/ Din 8ntreaga cantitate $e
tri#ite la la'rat'r *@)&()) #l urin5/ Pe etic"eta ce 8n$'te$te pr'%u$ul $e $peci0ic5
cantitatea %e urin5 M(+ 're/ N'r#al glic'2uria e$te a$ent5/
L D'2area c'rpil'r cet'nici
& $e rec'ltea25 urina M(+ 're7 $e tri#it la la'rat'r *@) #l %e urin5/ Pre2enta c'rpil'r
cet'nici 8n urin5 $e 8nt9lne$te 8n c'#a %iaetic5 $i la pacientii cu 35r$5turi prelungite/
L T'leranta la gluci%e
Sc'p. $tailirea %'2ei %e in$ulin5 ce ur#ea25 a $e a%#ini$tra6
& $e a%#ini$trea25 pacientului ti#p %e ? 2ile7 8n ali#enta4ie ' cantitate 0i15 %e gluci%e :e1/
()) g<6
& 2ilnic $e rec'ltea25 urina %in & (+ %e 're :pentru glic'2urie< ;i $9nge :pentru %'2area
gluc'2ei<6
& $e 0ace #e%ia glic'2uriei pe cele ? 2ile ;i $e $ca%e %in cantitatea %e gluci%e a%#ini$trate 8n
(+ %e 're/
E1a#enul 0un%ului %e 'c"i O0tal#'$c'pia :-/O<
Te"nica.
& e1a#inarea $e 0ace 8ntr&' ca#er5 '$cur5 cu ajut'rul '0tal#'$c'pului7 care #5re$te
ele#entele %e *@&() 'ri/
Prin '0tal#'$c'pie %irect5 $e e1a#inea25. c'rpul 3itr'$7 retina7 pupila ner3ului 'ptic
:$au pata 'ar5<7 #acula :pata galen5<7 3a$ele retiniene/
Preg5tirea pacientului
& e$te nece$r ca pupila $5 0ie %ilatat57 8n ace$t $c'p a$i$tenta #e%ical5 3a in$tila *&( pic5turi
%e "a#atr'pin5 *D $au #R%riu# 8n $acul c'njuncti3al7 cu ?) #in 8nainte %e e1a#inare/
AtentieS a%#ini$trarea %e "e#atr'pin5 $i #ai ale$ %e atr'pin5 e$te c'ntrain%icat5 8n
glauc'#/
I#e%iat %up5 e0ectuarea 0un%ului %e 'c"i :-/O< $e p'ate #5$ura ten$iunea 8n artera
central5 a retinei :TACR<6 preg5tirea e$te c'#un5 pt/ a#ele e1a#in5ri/

II/@ R'lul a$i$tentei #e%icale in #'nit'ri2area 0unctiil'r 3itale
*/Re$piratia &capacitatea 3ital5 a 'rgani$#ului %e a a$igura '1igenul nece$ar
#eta'li$#ului celular ;i eli#inarea %i'1i%ului %e car'n re2ultat %in ace$t #eta'li$# /
L-act'rii care in0luentea25 re$pira4ia .
& Bi'l'gici . 39r$ta 7 $e1ul 7 $tatura 7 $'#nul 7 p'$tura 7 ali#enta4ia 7 e1erci4iul 0i2ic /
& P$i"'l'gici . e#'4iile /
& S'ci'l'gici . #e%iul a#ient 7 cli#atul 7 l'cul %e #unc5 /
L Calit54ile re$pira4iei .
-rec3en4a . repre2int5 nu#5rul re$pira4iil'r pe #inut
& n'u&n5$cut . ?)&@) RM#in 6
& ( ani . (@&?@ RM#in 6
& *( ani . *@&(@ RM#in 6
& a%ult . *B&*J RM#in6
& 39r$tnic . *@&(@ RM#in /
A#plitu%inea . e$te %at5 %e 3'lu#ul %e aer ce p5trun%e ;i $e eli#in5 %in pl5#9ni la
0iecare re$pira4ie / P'ate 0i .pr'0un%a $i $uper0iciala/
Rit#ul . repre2int5 pau2ele %intre re$pira4ii /
Si#etria . a#ele "e#it'race pre2int5 aceea;i #i;care %e ri%icare ;i c''r9re 8n
ti#pul in$pira4iei ;i e1pira4iei /
L A$i$tenta #e%ical5 .
& nu#5r5 re$pira4iile 05r5 a anun4a 8n prealail pacientul 7 c9n% ace$ta $e rela1ea25
$au 8n ti#pul $'#nului 6
& '$er35 0'l'$irea #u;c"il'r acce$'ri re$pirat'ri 6
& '$er35 a$pectul ung"il'r #9ini 6
(/Te#peratura & repre2int5 nece$itatea #en4inerii c'n$tante a te#peraturii
c'rpului 8ntre ?B C ;i ?I C 7 %at'rit5 pr'ce$ului %e ter#'reglare /
L Ter#'gene2a e$te re2ultatul pr'ce$el'r %e '1i%are a 0act'ril'r %e nutri4ie ce au l'c
8n $pecial 8n #u;c"i ;i 0icat /
L Ter#'li2a e$te pr'ce$ul %e eli#inare a c5l%urii reali2at prin piele7 p5#9ni ;i rinic"i
Pier%erile $e reali2ea2a prin .
& e3ap'rare 6
& ra%ia4ie 6
& c'n%uc4ie 6
& c'n3ec4ie /
M5$urarea te#peraturii $e 0ace cu ajut'rul ter#'#etrului 8n ca3it54i 8nc"i$e $au
$e#i8nc"i$e 7 care $unt . a1il5 7 ca3itatea ucal5 7 rect 7 3agin /
L A$i$tenta #e%ical5 .
& are 'liga4ia %e a #a$ura te#peratura %e cel pu4in %'u5 'ri pe 2i . %i#inea4a ;i
$eara6
& 3a n'ta 3al'rile '4inute 8n 0'aia %e '$er3a4ie 6
& 3a rap'rta #e%icului #'%i0ic5rile inter3enite /
?/Ten$iunea arteriala& repre2int5 pre$iunea e1ercitat5 %e $angele circulant a$upra
pere4il'r arteriali /
L-act'rii ce %eter#in5 ten$iunea arterial5 $unt .
& %eitul car%iac 6
& 0'r4a %e c'ntrac4ie a ini#ii 6
& ela$ticitatea ;i calirul 3a$el'r 6
& 39$c'2itatea $9ngelui /
Ten$iunea #a1i#5 e$te '4inut5 8n ti#pul $i$t'lei 3entriculare 7 iar cea #ini#a 8n
ti#pul %ia$t'lei /
LTe"nica %e #5$urare a ten$iunii arteriale .
Se p'2i4i'nea25 #an;eta ten$i'#etrului la ni3elul *M? in0eri'are a ra4ului 7 $e
%ecelea25 pul$ul la ni3elul arterei ra"iale ;i $e aplic5 #e#rana $tet'$c'pului / Ap'i $e
8nc"i%e 3entilul ;i $e c'#pri#5 #an;eta prin intr'%ucerea aerului cu ajut'rul p'#pei p9n5
la '4inerea unei ten$iuni $uperi'are celei %in arter5 /
Se %ec'#pri#5 u;'r prin %e$c"i%erea 3entilului ;i ur#5re;te ca%ranul
#an'#etrului pentru 3i2uali2area pri#el'r '$cila4ii 7 a$cult9n% t't'%at5 pri#a ataie 7 ceea
ce repre2inta ten$iunea #a1i#5 / Se ur#5re$c '$cila4iile ;i 5t5ile p9n5 la 8ncetarea l'r
c'#plet5 7 ulti#a ataie repre2ent9n% ten$iunea #ini#5 /
Se %e$c"i%e c'#plet 3entilul ;i $e %ec'#pri#5 aerul /
LA$i$tenta #e%ical5 .
& 3a n'ta ten$iunea arterial5 8n 0'aia %e '$er3a4ie 6
& 3a cun'a;te $e#nele "iper ;i "ip'ten$iunii ;i #et'%ele %e inter3en4ie 8n ace$te ca2uri
& 3a rap'rta #e%icului 'rice $c"i#are $e#ni0icati35 6
& 3a 8n%e#na pacientul $5 $e rela1e2e ti#p %e *)&*@ #inute 8nainte %e luarea ten$iunii
pentru a nu $e 8nregi$tra 3al'ri er'nate /
+/ Pul$ul & repre2int5 e1pan$iunea rit#ic5 a arterel'r ce $e c'#pri#5 pe un plan
'$'$ ;i e$te $incr'n5 cu $i$t'la 3entricular5 / Pul$ul ia na;tere %in c'n0lictul e1i$tent 8ntre
$angele a0lat 8n $i$te#ul arterial ;i cel 8#pin$ 8n ti#pul $i$t'lei / Ace$t c'n0lict $e
e1teri'ri2ea25 prin %e$tin%erea rit#ic5 a arterei /
LCalit54ile pul$ului .
& -rec3en4a & repre2int5 nu#5rul %e pul$a4ii pe #inut /
& n'u&n5$cut . *?)&*+) PM#in 6
& c'pil #ic . *))&*?) PM#in 6
& *) ani . K)&*)) PM#in 6
& a%ult . B)&J) PM#in 6
& 39r$tnic . J)&K) PM#in /
& Rit#ul & pau2ele treuie $a 0ie egale 8ntre pul$a4ii /
& A#plitu%inea & e$te %eter#inat5 %e cantitatea %e $9nge e1i$tent5 8n 3a$e /
& Ten$iunea & e$te %eter#inat5 %e 0'r4a nece$ar5 8n c'#pri#area arterei pentru ca
un%a pul$atil5 $5 %i$par5 /
& Celeritatea & repre2int5 3ite2a %e ri%icare ;i c''r9re a un%ei pul$atile /
Pul$ul p'ate 0i #a$urat 8n 'rice arter5 acce$iil5 palpa4iei .
& ra%ial5 6
& te#p'ral5 6
& car'ti%ian5 6
& "u#eral5 6
& 0e#ural5 6
& pe%i'a$5 6
& p'plitee 6
& apical . la 39r0ul ape1ului 8n $pa4iul V interc'$tal /
L A$i$tenta #e%ical5 .
& $05tuie;te pacientul $5 $e rela1e2e ti#p %e *)&*@ #inute 8naintea #5$ur5rii
pul$ului 6
& $prijin5 ra4ul pacientului pentru ca #u;c"iul antera4ului $5 $e rela1e2e 6
& $e reperea25 artera palp9n% cu 39r0ul in%e1ului 7 %egetului #e%iu ;i inelar 7
ur#5rin% ca%ranul cea$ului ti#p %e un #inut ;i nu#5r9n% 8n g9n% pul$a4iile 6
& 3a trece 8n 0'ia %e '$er3a4ie 3al'rile 8nregi$trate 6
& 3a ;ti $5 %e'$eea$c5 pul$ul n'r#al %e cel .
& ra%icar%ic :#ai pu4in %e B) %e 5t5i pe #inut la a%ult< 6
& ta"icar%ic :pul$ accelerat< /
& 3a rap'rta #e%icului neregulile '$er3ate /
@/ Diure2a A repre2int5 cantitatea %e urin5 eli#inat5 8n (+ %e 're prin actul
#ic4iunii
L Caracterele urinii .
& Cul'area & galen %e$c"i$ 7 ca paiul 7 p9n5 la run 8nc"i$ 7 8n 0unc4ie %e c'ncentra4ie
7 %e regi#ul ali#entar ;i %e lic"i%ele ingerate 6
& Mir'$ul & %e uli'n 8n $tare pr'a$p5t5 7 a#'niacal %at'rat 0er#enta4ie alcaline 6
& Reac4ia p" n'r#al5 e$te %e B7@ 6
& Den$itatea e$te %e *)*@ A *)() 6
& Cantitatea eli#inat5 8n (+ 're 3aria25 8ntre *+)) &*J)) 6
& E#i$iunile urinare $unt %e +&@ 8n (+ 're /
E3entualele #'%i0ic5ri pr'3enite 8n cur$ul actului #ic4i'nal 7 8n c'n$titu4ia urinii 7
$c"i#5rile calitati3e $au cantitati3e p't in%ica ' #'%i0icare pat'l'gic5 . $u0erin4e renale 7
in0ec4ii urinare $au p't 0i %'ar ' c'n$ecin45 a $t5rii generale alterate $au a unei alte $u0erin4e
'rganice /
L A$i$tenta #e%ical5 .
& $upra3eg"ea25 %iure2a prin c'lectarea urinii 8n recipiente $peciale ;i #5$'ar5
cantitatea eli#inat5 6
& reali2ea25 ilan4ul inger5ril'r ;i eli#in5ril'r %e lic"i%e 6
& 8n ca2ul unei urini "iperc'ncentrate rec'#an%5 un ap'rt cre$cut %e lic"i%e 6
II/B R'lul a$i$tentei #e%icale in a%#ini$trarea trata#entului
$edicamentele sunt prescrise de medic 2i notate 5n foaia de obser+a0ie a pacientului
internat sau pe re0ete 5n cazul pacientului in ambulator .
:sistenta medical1 trebuie s1 cunoasc1 2i s1 controleze 4
medicamentul prescris de medic s1 fie administrat pacientului respecti+ 6
doza corect1 de administrare 6
timpii de e*ecu0ie 6
ac0iunea farmacologic1 a medicamentelor 6
frec+en0a de administrare 2i inter+alul de dozare 6
efectul ce trebuie ob0inut 6
contraindica0iile 2i efectele secundare 6
interac0iunea 5ntre medicamente .
Cnainte %e a%#ini$trare 7 a$i$tenta #e%ical5 3eri0ic5 ;i i%enti0ic5 ur#5t'arele .
& calitatea #e%ica#entel'r 6
& integritatea #e%ica#entel'r 6
& cul'area7 %ec'l'rarea $au $uprac'l'rarea #e%ica#entel'r 6
& $e%i#entarea 7 precipitarea $au e1i$ten4a 0l'c'anel'r 8n $'lu4ii 6
& lic"e0ierea #e%ica#entel'r $'li%e 6
& 'pale$cen4a $'lu4iil'r /
La a%#ini$trarea #e%ica#entel'r treuie re$pectat .
& calea %e a%#ini$trare pre$cri$5 %e #e%ic 6
& %'2ajul pre$cri$ 7 'rarul %e a%#ini$trare ;i $'#nul pacientului 6
& inc'#patiilitatea %e #e%ica#ente 6
& a%#ini$trarea rapi%5 a #e%ica#entel'r %e$c"i$e 6
& 'ri%inea %e a%#ini$trare a #e%ica#entel'r : talete 7 $'lu4ii 7 pic5turi 7injec4ii 7
$up'2it'are 7 '3ule 3aginale < 6
:sistenta medical1 efectueaz1 administrarea medicamentelor 5n condi0ii de igien1 . asepsie
. dezinfec0ie . sterilizare 2i men0inere a m1surilor de supra+eg)ere 2i control a infec0iilor
nozocomiale sau intraspitalice2ti .
*/ A%#ini$trarea #e%ica#entel'r pe cale re$pirat'rie .
Pe cale respiratorie se administreaz1 medicamente a+Dnd 5n +edere suprafa0a mare a
al+eolelor pulmonare 2i +ascularizarea lor bogat1 .
3e administreaz1 4
gaze sau substan0e gazeificate 6
lic)ide fine pul+erizate sau sub form1 de +apori 6
3copul administr1rii pe cale respiratorie este 4
dezinfec0ia .decongestionarea mucoasei c1ilor respiratorii 6
5mbog10irea aerului inspirit 5n o*igen . pentru combaterea )ipo*iei 6
fluidificarea sputei . e*pectora0ie .
H Preg5tirea 0i2ic5 ;i p$i"ic5 a pacientului .
+a fi lini2tit . asigurDndul c1 sau luat toate m1surile de precau0ie6
+a fi a2ezat 5ntro pozi0ie corespunz1toare . decubit dorsal sau preferabil 5n pozi0ie
semi2ezDnd1 pentru fa+orizarea e*pansiunii pulmonare 6
dezobstruarea c1ilor respiratorii .
L Te"nica a%#ini$tr5rii '1igenului 4
se m1soar1 lungimea sondei pe obraz de la nar1 la tragus 6
se umecteaz1 sonda cu ap1 steril1 pentru facilitarea inser0iei 2i pre+enirea lez1rii
mucoasei 6
introducerea sondei 5n nar1 2i fi*area acesteia pe obraz cu benzi de leucoplast 6
fi*area debitului de administrare a o*igenului 6
aprecierea r1spunsului terapeutic al administr1rii o*igenului 6
supra+eg)erea pacientului 2i a ec)ipamantului de administrare a o*igenului 6
mobilizarea periodic1 a sondei cu scoaterea ei o dat1 pe zi 2i introducerea ei 5n cealalt1
nar1 .
(/ A%#ini$trarea #e%ica#entel'r pe cale ucal&'ral5 .
$edicamentele sunt administrate personal de asistenta medicala sau luat de pacient 5n
prezen0a acesteia respectDnd ordinea succesi+1 de administrare .
Pacientul este pre+enit pentru efectele secundare sau reac0ii ad+erse al anumitor
medicamente .
Gu se folosesc acelea2i instrumente pentru mai mul0i pacien0i 5n administrarea
medicamentelor < pa)are . linguri .linguri0e = .

?/A%#ini$trarea #e%ica#entel'r pe cale parenteral5 4
Fa01 de celelate c1i de administrare . calea parenteral1 ofer1 anumite a3antaje .
absorb0ia este u2oar1 iar efectul se instaleaz1 rapid 6
doza(ul este precis 6
medicamentele sensibile la ac0iunea sucurilor digesti+e . ca )ormonii . +accinurile.
serurile terapeutice nu sunt alterate sau modificate 5n stomac sau intestine 6
Prin calea parenteral1 se 5n0elege de obicei ocolirea tubului digesti+e 2i administrarea
medicamentelor prin in(ec0ii .
Injec4ia intra3en'a$5 A repre2int5 intr'%ucerea $u$tan4ei #e%ica#ent'a$e 8n
circula4ia $ang3in5 %irect /
L Preg5tirea #aterialel'r .
& $ering5 6
& ace 6
& $u$tan4a #e%ica#ent'a$5 6
& gar'u 6
& t53i45 6
& ale25 /
L L'curi %e elec4ie .
& 3enele %e la plica c'tului A a2ilic5 ;i ce0alic5 6
& 3enele antera4ului 6
& 3enele %e pe 0a4a %'r$al5 a #9inii 6
& 3enele $ucla3iculare 6
& 3enele 0e#urale 6
& 3enele #ale'lare interne 6
& 3enele jugulare ;i epicraniene la $ugar ;i c'pil #ic /
LTe"nic5 .
A$i$tenta #e%ical5 $e $pal5 pe #9ini cu ap5 ;i $5pun ;i 8;i pune #5nu;i / A$pir5
#e%ica#entul %in 0i'l5 %up5 care $c"i#5 acul cu unul cu lu#enul #ai #ic / Aplic5 gar'ul
ela$tic 7 %e2in0ectea25 l'cul %e elec4ie ;i p5trun%e cu acul #'ntat la $ering5 8n lu#enul
3a$ului / Dup5 ce p5trun%e cu acul 8n lu#enul 3a$ului 7 $c"i4ea25 ' u;'ar5 #i;care %e
a$pirare pentru a 3eri0ica p'2i4ia acului / De$0ace gar'ul cu #9na $t9ng5 ;i injectea25 8ncet
$'lu4ia / Dup5 ce a ter#inat %e injectat $'lu4ia retrage acul %in 3en5 ;i aplic5 un pan$a#ent
a%e2i3 /
L Inci%ente .
& injectarea $'lu4iei 8n 4e$utul peri3en'$ 7 #ani0e$tat5 prin tu#e0ierea 4e$uturil'r ;i
%urere 6
& 0lealgia7pr'%u$5 prin injectarea rapi%5 a $'lu4iei $au a un'r $u$tan4e iritante 6
& 3aluri %e c5l%ur5 ;i $en2a4ii %e u$c5ciune 8n 0aringe 6
& "e#at'# prin $tr5pungerea 3enei 6
& a#e4eli 7 lip'ti#ie 7 c'lap$ /
Injec4ia intra#u$cular5 & repre2int5 intr'%ucerea trau#atic5 a $u$tan4el'r
#e%ica#ent'a$e 8n $tare lic"i%5 8n 'rgani$# prin inter#e%iul unui ac a%aptat la $ering5 /
Calea intra#u$cular5 e$te alea$5 atunci c9n% %en$itatea #e%ica#entului e$te #ai
#are 7 c9n% 8nt9r2ierea re$'r4iei pr'3'ac5 #'%i0icarea c'#p'2i4iei $'lu4iil'r
#e%ica#ent'a$e $au c9n% prin $tagnarea $'lu4iei prin 4e$uturi ar pr'3'ca irita4ia l'r /
L L'curi %e elec4ie .
& regiune a$uper'e1tern5 0e$ier5 %ea$upra #arelui tr'"anter 6
& 0a4a e1tern5 a c'ap$ei 8n trei#ea #ijl'cie la ( c# %e linia #e%ian5 a c'p$ei 6
& 0a4a e1tern5 a ra4ului 7 8n #u;c"iul %elt'i% /
L Materiale nece$are .
& t53i45 renal5 6
& ace ;i $ering5 6
& $'lu4ie %e2in0ectant5 A alc''l I)T 6
& ta#p'n %e 3at5 6
& $'lu4ia %e injectat /
L Te"nic5 .
A$i$tenta #e%ical5 in0'r#ea25 pacientul %e$pre nece$itatea trata#entului injectail
;i 3eri0ica ter#enul %e 3alaitate ;i integritatea $eringii 7 acel'r ;i a $'lu4iei %e injectat /
Pacientul 3a 0i a;e2at 8n %ecuit 3entral $au 8n p'2i4ie ;e29n%5 /
A$i$tenta $e $p5l5 pe #9ini cu ap5 ;i $5pun ;i 8;i pune #5nu;ile 7 ap'i %e2in0ectea25
l'cul %e elec4ie ti#p %e un #inut %in$pre centru 8n a0ar5 / Se 0i1ea25 regiunea alea$5 cu
p'licele 7 in%e1ul $au #e%ianul #9ini $t9ngi ;i cu ' #i;care rapi%5 $e intr'%uce acul
perpen%icular pe piele apr'1i#ati3 +&I c# 7 pentru a ajunge la #u;c"i / A$i$tenta $c"i4ea25
' u;'ar5 #i;care %e a$pira4ie pentru a 3eri0ica p'2i4ia acului ;i intr'%uce lent $'lu4ia prin
ap5$area pi$t'nului cu p'licele #9inii %repte 7 in%e1ul ;i #e%ianul 0iin% 0i1ate pe aripi'arele
$eringii /
Dup5 injectarea $'lu4iei #e%ica#ent'a$e 7 $e retrage ru$c acul pe %irec4ia %e
intr'%ucere 7 $e %e2in0ectea25 l'cul 8ntep5turi cu un ta#p'n 8#iat cu $'lu4ie %e2in0ectant5
/Pentru a acti3acircula4ia ;i 0a3'ri2a 8nc"i%erea canalului 0'r#at %e lu#enul acului 7
precu# ;i re$'r4ia $'lu4iei $e #a$ea25 2'na re$pectin5 /
Pacientul 3a $ta 8n repau$ @&*) #inute /
L Inci%ente .
& %urere 3ie prin le2areaner3ului $ciatic 7 $itua4ie 8n care $e i#pune retragerea
acului 6
& le2area ner3ului $ciatic p'ate pr'3'ca parali2ia 6
& "e#at'# prin 8n4eparea unui 3a$ 6
& $upura4ie a$eptic5 %at'rit5 un'r $u$tan4e ce nu $unt re$'rite 6
& ruperea caului ce i#pune e1trac4ia c"irurgical56
L De re4inut .
& $u$tan4ele ulei'a$e $e 0ac nu#ai pr'0'un% intra#u$cular
& p'2i4ia acului pentru $u$tan4ele c'l'rate $e 3eri0ic5 prin %eta;area $eringii /
Per0u2ia en%'3en'a$5 A ur#5re;te intr'%ucerea 8n circuitul $anguin 7 pic5tur5 cu
pic5tur5 a un'r $'lu4ii i2't'ne 7 "ipert'ne $au "ip't'ne cu $c'pul %e a $u$4ine ap'rtul
nece$ar %e lic"i%e ;i electr'li4i $au pentr reec"ilirare "i%r'elect'litic5 7 "i%r'i'nic5 ;i
3'le#ic5 ;i intr'%ucerea un'r #e%ica#ente prin care $e ur#5re;te e0ectul prelungit /
L Preg5tirea #aterialel'r .
& %e2in0ectante 6 $eringi ;i ace 7 ranul5 6 per0u2'r6
& $'lu4ii %e per0u2at 6
& gar'u 6
& leuc'pla$t /
L Preg5tirea p$i"ic5 a pacientului $e re0er5 la e1plicarea te"nicii ;i a utilit54ii $ale /
L Preg5tirea 0i2ic5 A 'lna3ul 3a 0i a;e2at 8n %ecuit %'r$al cu ra4ul 8n e1ten$ie /
L Te"nica . A$i$tenta #e%ical5 $e $pal5 pe #9ini ;i 8;i pune #5nu;i / Preg5te;te
$'lu4ia %e per0u2at 7 per0u2'rul 7 ;i 8n%ep5rtea25 ulele %e aer %e pe tuul per0u2'rului /
Aplic5 gar'ul %ea$upra plici c'tului 7 %e2in0ectea25 l'cul %e elec4ie ;i punc4i'nea25 3ena cu
ranula $au acul :8n ca2ul 8n care $e punc4i'ne25 cu ac ace$ta treuie $5 0ie #'ntat la tuul
per0u2'rului < / Cn%ep5rtea25 gar'ul ;i ata;ea25 tuul per0u2'rului la ranul5 / De$c"i%e
cle#a per0u2'rului pentru a e3ita re0ularea $9ngelui prin ac 7ranul5 7 per0u2'r ;i $e
reglea25 3ite2a %e $curgere 8n 0unc4ie %e $c'p ;i $'lu4ie per0u2ail5 /
L Inci%ente .
& "iper"i%ratarea la car%iaci p'ate %eter#ina e%e# pul#'nar acut6
& e#'lia ga2'a$5 prin p5trun%erea aerului 8n curentul circulat'r 6
& re35r$area lic"i%ului 8n 4e$uturile peri3en'a$e 7 ceea ce p'ate %a na;tere la 0leite
$au necr'2e 6
& c'agularea $9ngelui pe ac $au pe ranul5 6
A$i$tenta #e%ical5 treuie $5 cun'a$c5 per0ect te"nica a%#ini$tr5rii #e%ica#entel'r
;i $5 re$pecte 8nt'c#ai regulile ace$tea pentru '4inerea un'r re2ultate 0a3'raile 8n ti#p
util inter3enin% 8n ca2ul pr'%ucerii un'r acci%ente /
Injectia $ucutanata &$u$tantele ajung #ult #ai repe%e in circulatia $ang3ina cu
ajut'rul unui ac $curt $i $utire/
L Pregatirea #aterialel'r.&#e%icatia pre$cri$a %e #e%ic
&#anu$i 7pa%uri alc''li2ate
&$eringa7ac7c'#pre$e
L Pregatirea p$i"ica a pacientului&$e e1plica pr'ce%ura pentru a ne a$igura %e
c''perarea $a $i pentru ai re%uce an1ietatea
L Pregatirea 0i2ica&$e a$ea2a pacientul intr&' p'2itie c'#'%a
L Te"nica& A$i$tenta #e%ical5 $e $pal5 pe #9ini ;i 8;i pune #5nu;i7preg5te;te $'lutia
%e injectat7alege l'cul %e injectare7$terge l'cul $electat cu un pa% alc''li2at prin #i$cari
circulare incepin% %in centrul 2'nei ale$e/Se la$a l'cul ale$ $a $e u$uce pentru a pre3eni
intr'%ucerea %e alc''l $ucutanat in ti#pul injectiei/Se in%epartea2a capacul acului %e
$eringa/Cu ' #ana $e plia2a pielea %in 2'na alea$a7cu ' #i$care 0er#a70'r#an% un pliu %e
te$ut a%ip'$/Se atenti'nea2a pacientul ca 3a $i#ti ' intepatura/Se 3a intr'%uce acul
repe%e7printr&' $ingura #i$care7la un ung"i %e +@ $au K) %e gra%e/Se elierea2a pliul
cutanat7$e injectea2a $u$tantaa $c'tin%u&$e lin% %ar repe%e acul in acela$i ung"i $u care
a 0'$t intr'%u$/Se ac'pera l'cul injectarii cu ' c'#pre$a $au pa% alc''li2at/
LC'n$i%eratii $peciale.
&$e 3a a3ea in 3e%ere $a $e alterne2e l'curile %e injectare pentru a pre3eni
c'#plicatiile
II/I R'lul a$i$tentei #e%icale %e a ajuta per$'ana 'lna3a $a&$i
#entina $au $a&$i reci$tige $anatatea
R'lul a$i$tentei #e%icale e$te %e a ajuta per$'ana 'lna3a $a&$i #entina $au $a
reca$tige $anatatea :$au $a&l a$i$te in ulti#ele clipe<7 prin in%eplinirea $arcinil'r pe care le&
ar 0i in%eplinit $ingur %aca ar 0i a3ut capacitatea $au cun'$tintele nece$are $i $a
in%eplinea$ca ace$te 0unctii a$t0el incat ace$ta $a&$i reca$tige in%epen%enta cat #ai repe%e
p'$iil/
*/ Sa ajute 'lna3ul $a re$pire $i $a aia ' circulatie una
Re$piratia 'lna3ui e$te a0ectata %e $'n%a %e '1igen in$talata:la pacientul care pre2inta
%i$pnee<7 %e aceea7 p'2itiile 'lna3ului treuie ale$e a$t0el incat $a per#ita ' e1pan$iune
#a1i#a a cutiei t'racice/ A$i$tenta treuie $a $e$i2e2e 'rice #'%i0icare a re$piratiei $i $a
inter3ina rapi%7 can% e$te ne3'ie/Pentru ' una circulatie pacientul 3a 0i lini$tit in 3e%erea
$e3eritatii 'lii/Se 3'r #'nit'ri2a peri'%ic TA7AV7R/
(/ Sa ajute 'lna3ul $a $e ali#ente2e $i "i%rate2e
I#preuna cu trata#entul #e%ica#ent'$ regi#ul repre2inta c'n%itia e$entiala a
#entinerii 3ietii %iaeticului cit #ai apr'ape %e n'r#al/ Me$ele 3'r 0i reparti2ate la 're cit
#ai preci$e.%i#ineata7'ra **7prin27'ra*I7$eara/Ulti#a #a$a 3a 0i $er3ita la 'ra (( $u
0'r#a unei gu$tari/
? /Sa ajute 'lna3ul $a eli#ine
De'arece 'rgani$#ul pier%e apa in e1ce$7apare %e$"i%ratarea 'rgani$#ului 7cu $en2atie
cre$cuta %e $ete7u$caciunea u2el'r7li#ii $i #uc'a$el'r/A$i$tenta ajuta pacientul $a
pre2inte ' eli#inare cantitati3a $i calitati3a a%ec3ata ur#arin% $i n'tin% 2ilnic in 0'aia %e
te#peratura 3al'area %iure2ei/Pacientul 3a 0i cintarit 2ilnic/
+/Sa ajute 'lna3ul $a pa$tre2e ' una p'$tura can% $e #i$ca $au $ta
Pacientul treuie a$e2at in pat a$t0el incat $a 0ie a$igurata ' repartitie c'recta a
greutatii $i ' aliniere c'recta7 in%i0erent %e p'2itie. %ecuit lateral7 3entral7 %'r$al $au
$e2an%/ A$i$tenta treuie $a ajute pacientul $a&$i #'%i0ice p'2itia in 0unctie %e
ne3'i/Pre3enirea e$carel'r la 'lna3ii i#'ili2ati $e 0ace prin $c"i#area 0rec3enta a
p'2itiei la ( 're/
@/Sa ajute 'lna3ul $a $e '%i"nea$ca $i $a %'ar#a
Repau$ul $i $'#nul %epin% partial %e rela1area #u$culara/ Supri#area cau2el'r
iritati3e. 2g'#'t7 #ir'$uri7 lucruri %e2agreaile7 precu# $i $upri#area 0'a#ei7 p't $a ajute
'lna3ul $a aia un $'#n reparat'r/ Mu2ica7 lectura7 c'ntactul cu ' alta per$'ana p't
in%uce $'#nul/
Pre2enta a$i$tentei #e%icale in #'#entul culcarii p'ate c'ntriui #ult la %i#inuarea
ten$iunii ner3'a$e a pacientului/
B/Sa ajute 'lna3ul $a&$i aleaga i#raca#intea7 $a $e i#race $i $a $e %e2race
Lip$a %e i#raca#inte repre2inta ' pier%ere a liertatii pentru #ulti7 acela$i lucru $e
inta#pla %aca p'arta ceea ce nu&i 0ace placere/ Treuie re#arcat 0aptul ca intere$ul
pacientil'r 0ata %e i#raca#inte e$te interpretat ca un $e#n 0a3'rail/
I/Sa ajute 'lna3ul $a&$i pa$tre2e te#peratura in li#ite n'r#ale
Te#peratura c'rpului '#ene$c e$te #entinuta intre li#ite n'r#ale prin c'n%itiile %e
#e%iu $i prin p'rtul i#raca#intii a%ec3ate/
Nur$ingul %e a2a treuie $a inclu%a pa$trarea unei te#peraturi n'r#ale in ca#era
'lna3ului7 a unei at#'$0ere c'n0'rtaile/
Alegerea i#raca#intii $e 0ace in 0unctie %e #e%iu tinan% c'nt %e in0luenta pe care '
are a$upra te#peraturii c'rpului/
J/Sa ajute 'lna3ul $a&$i pa$tre2e c'rpul curat7 ingrijit7 $a aia tegu#entele curate
-iecare pacient treuie $a ene0icie2e %e c'n%itiile $i artic'lele nece$are cat $i %e
ajut'rul nece$ar pentru ingrijirea c'rpului $au/
-rec3enta t'aletei generale e$te $tailita in 0unctie %e ne3'ile $i %'rintele 'lna3ului $i
a$t0el incat $a aia ' in0ati$are curata7 $a $e pre3ina 'rice #ir'$uri %e2agreaile $au 'rice
0'r#a %e iritare a pielii/
K/Sa ajute 'lna3ul $a e3ite peric'lele
B'ala ii pri3ea2a7 partial7 pe pacient %e capacitatea %e a e3ita peric'lele/ Pacientii cu
%elir $au p$i"'pati treuie $upra3eg"eati in #'% %e'$eit pentru a preinta#pina $uici%ul7
aut'#utilarea $au le2area cel'r %in jur/T't in ca%rul ne3'i %e a e3ita peric'lelel $e inclu%e $i
preinta#pinarea $uprain0ectarii
*)/Sa ajute 'lna3ul $a c'#unice
Separare %e 0a#ilie7 $c'aterea %in #e%iul %e 3iata p't in%uce pacientului ' $tare %e
an1ietate7 %e tea#a/ Ace$tea $e a%auga la nelini$tea pr'%u$a %e 'ala/ A$i$tenta treuie $a
incuraje2e 'lna3ul $a&$i e1pri#e ne3'ile7 nelini$tele7 $a&$i e1teri'ri2e2e $enti#entele
e1plican%u&i ca ea nu p'ate acti'na c'n0'r# %'rintel'r $ale :ale pacientil'r< %acat %aca le
cun'a$te/
**/Sa ajute 'lna3ul $a&$i practice religia in 0unctie %e 3al'rile $ale %e ine $au rau
Treuie re$pectate t'ate principiile religiil'r :inter%ictii ali#entare7 2ile %e p'$t in care
e$te inter2i$a #unca7 etc/</ a3an% in 3e%ere ca lucrea2a cu 'a#enii7 ca%rele #e%icale nu
treuie $a aia preju%ecati legate %e religie $i ra$a/
*(/Sa ajute 'lna3ul in #unca $au 'cupatii pr'%ucti3e
-'arte i#p'rtanta e$te reintegrarea pacientului in $'cietate7 recupararea lui c'#plecta/
Ace$t lucru treuie a3ut in 3e%ere inca %e la internarea in $pital ur#arin% ca pacientul $a&$i
pa$tre2e $au reca$tige in%epen%enta tutur'r 0unctiil'r $ale c'rp'rale/
*?/Sa ajute 'lna3ul in acti3itati recreati3e
Selecti'narea acti3itatil'r recreati3e $e 0ace in 0unctie %e $e17 3ar$ta7 gra% %e inteligenta7
e1perienta $i gu$turi7 %e c'n%itiile $i $e3eritatea i#'lna3irii7 %e placerea cu care pacientul
participa la #'%ul %e recreere $ugerat/
*+/Sa ajute 'lna3ul $a in3ete
Pacientul $i 0a#ilia $a7 treuie in$truiti in legatura cu 'ala $i regi#ul %e 3iata pe care
treuie $a&l aia pacientul %upa 3in%ecare pentru a preinta#pina re#i$urile $au
c'#plicatiile tar%i3e/


CAPITOLUL III&INGRI,IRI SPECIALE

PRE!ENTARE DE CA! CLINIC
CULEGEREA DATELOR UI IN-ORMAVIILOR
Nu#ele. A/ Prenu#ele.V/ V9r$ta. +B ani Se1. 0e#inin
Greutate. KJ Fg Cn5l4i#e. *I+ c#
Stare #atri#'nial5. c5$5t'rit5
C'pii. * c'pil
Me%iu %e pr'3enient5.uran
Ocupatie. 0uncti'nar pulic
M'ti3ul internarii &p'li%ip$ie7 p'li0agie7p'liurie
I$t'ricul 'lii. %eutul 'lii 8n ur#5 cu ?$apta#ani7glice#ia&(B@#gD
In0'r#atii #e%icale
Pr'le#e anteri'are %e $5n5tate.
&'lile c'pil5riei. p'jar73aricel5
&inter3en4ii c"irurgicale. &apen%icect'#ie
&nu $e $tie alergic5 la nici ' $u$tant5/
Se pre2int5 la c'ntr'l 8n $ectia %e B'li %eNutritie cu tri#itere %e la #e%ical %e 0a#ilie
E1a#enul 0i2ic
-acie$ . n'r#al c'l'rant6A$pectul gurii. n'r#al6Li#a. n'r#al %in4ii. lip$uri6Stare %e
nutritie. un5
Pr'le#e 3i2uale. &#i'pie
Pr'le#e au%iti3e. &nu
A$pectul ;i cul'area tegu#entel'r. n'r#al
Pr'le#e re$pirat'rii. n'r#al
Pr'le#e car%iace. pul$ accelerat7 TA #5rit5
Te$ut a%ip'$. e1agerat repre2entat
Eli#inarile&tran2it inte$tinal n'r#aH7#ictiuni&@M2i
Oiceiuri ali#entare &Apetit.cre$cut nr/ #e$e. I pe 2i6
Ali#ente pre0erate.. carne7 pe;te7 r9n257 unt7lapte7 0ructe7p9ine al57 pa$te
05in'a$e7%ulciuri/Lic"i%e pre0erate. $ucuri
Oi$nuinte in igiena in%i3i%uala&8$i #entine igiena prin %u$uri 2ilnice $i t'aleta ca3it5tii
ucale $i are un a$pect 8ngrijit
Acti3itati $i repau$ 'i$nuit &'%i"na. I&J 're 7acti3itate 0i2ica re%u$a
C'#p'rta#ent/ Are ' relatie un5 cu 0a#ilia7 are ru%e $i prieteni cu care $e 3i2itea25/E$te
%e religie 'rt'%'15 $i #erge la i$eric5/
Atitu%inea legat5 %e $tarea $a actual5. pacienta $e ac'#'%ea25 cu %i0icultate la n'ul cli#at
Atitu%inea 0a#iliei 0a45 %e 'lna3. p'2iti35
Diagn'$tic la internare.*/ Su$piciune %e Diaet !a"arat
(/ Oe2itate gra%ul (
I%enti0icarea pr'le#el'r.
& %e2ec"iliru nutriti'nal.p'li0agie7p'li%ip$ie
& eli#inare ina%ec3at5.p'liurie
NEVOI A-ECTATE
L Ne3'ia %e a ea $i %e a #anca
*/ Pr'le#a.& ali#entatie 8n e1ce$
(/ Sur$e %e %i0icultate.& %e2ec"ilirului #eta'lic6
?/ Mani0e$t5ri %e %epen%en45.& p'li0agie6 p'li%ip$ie/
+/Oiecti3e.
&pacienta $5 $e ali#ente2e 8n rap'rt cu ne3'ile $ale cantitati3e i calitati3eM (+"
& pacienta $5 ai5 greutatea c'rp'ral5 c9t #ai apr'ape %e li#itele n'r#ale6
& $5 %i#inue2e inge$tia %e lic"i%e/
@/ Inter3en4ii cu r'l pr'priu.
& e1pl're2 gu$turile pacientului la %i0erite categ'rii %e ali#ente6
& ur#5re$c pacientul $5 c'n$u#e ali#entele cuprin$e 8n regi#6
& ur#5re$c 'rarul ;i %i$triu4ia #e$el'r6
& ur#5re$c peri'%ic greutatea c'rp'ral56
& ur#5re$c peri'%ic rap'rtul inge$ta&e1creta6
& alc5tuie$c un regi# ali#entar "ip'cal'ric 7 "ip'$'%at6
& 'ra I . r9n25 %e 3aci (@) g6 ar%ei gra$6 p9ine +) g6ceai 8n%ulcit cu !a"arin5
& 'ra *). 0ructe *)) g6 &
'ra *?. $up5 %e legu#e cu crut'ane*@) g6 peri$'are cu 3er%eturi*)) g6 $alat5 3er%e/
& 'ra *I. iaurt @)g
& 'ra (). #acar'ane cu carne *@) g7c'#p't cu 2a"arin5*)) g
B/ Inter3en4ii cu r'l %elegat.
& rec'lte2 pr'%u$ele pentru e1a#enul %e la'rat'r %in $9nge . H7 Ht7 L7 VSH7TGP7 TGO7
glice#ie6
& e1a#en $u#ar %e urin57 ur'cultur56
& a%#ini$tre2 #e%ica4ia pre$cri$5 %e #e%ic la 'rele $tailite:'raI&*?&()<.
I/ E3aluare.
& regi#ul c're$pun%e gu$turil'r pacientei $i acea$ta p'ate $5 re$pecte %ieta rec'#an%ata6
& %up5 a%#ini$trarea trata#entului nu au ap5rut reac4ii a%3er$e6
& glice#ia e$te 8n li#ite re2'naile c'n0'r# $t5rii %e 'al5/
L Ne3'ia %e a e3ita peric'lele
*/ Pr'le#a.
& pr'ailitatea atingerii integrit54ii 0i2ice/
(/ Sur$e %e %i0icultate.
& %e2ec"iliru #eta'lic $i electr'litic6
& $c5%erea re2i$ten4ei 'rgani$#ului 0a45 %e in0ec4ii/
?/ Mani0e$t5ri %e %epen%en45.
& ri$c %e c'#plica4ii acute ;i cr'nice6
& ri$c %e in0ec4ii/
+/ Oiecti3e.
& pacienta $5 0ie 0erita %e c'#plica4ii in0ec4i'a$e6
& pacienta $5 0ie 0erit %e c'#plica4ii acute ;i cr'nice6
& %i#inuarea apetitului/
@/ Inter3en4ii cu r'l pr'priu.
& ur#5re$c ;i n'te2 greutatea c'rp'ral5 peri'%ic6
& $upra3eg"e2 2ilnic tegu#entele ;i #uc'a$ele7 $pa4iile inter%igitale ;i plicile %e'arece la
ni3elul ace$t'ra p't apare 0rec3ente le2iuni6
& iau #5$uri %e e3itare a in0ec4iil'r7 iau #5$uri %e igien5 $pitalicea$c56
& #5$'r ;i n'te2 8n -T 72ilnic7 TA7Te#peratura7Diure2a/
B/ Inter3en4ii cu r'l %elegat.
& rec'lte2 $9nge pentru %'2area glice#iei6
& 8n$'te$c pacienta la $er3iciul '0tal#'gie pentru e0ectuarea e1a#enului -/O/7 la ra%i'l'gie
pentru R1 pul#'nar6
I/ E3aluare.
& glice#ie *IJ #g D7 G A *)) Hg7
& R1 pul#'nar. "iluri accentuate ilateral7 c'r% #'%erat #5rit %e 3'lu#6
& e1a#en -/O/ A n'r#al6
& pacientul pre2int5 TA $i T&in li#ite n'r#ale
L Ne3'ia %e a re$pira $i %e a&$i #entine ' circulatie a%ec3ata
*/ Pr'le#a& circula4ie ina%ec3at5/
(/ Sur$e %e %i0icultate&'e2itate
?/ Mani0e$t5ri %e %epen%en45& ta"icar%ie6 cre;terea TA
+/ Oiecti3e& pacienta $5 pre2inte ' circula4ie a%ec3at56
@/ Inter3en4ii cu r'l pr'priu.
& lini;te$c pacienta 8n 3e%erea gra3it54ii 'lii6
& ur#5re$c ;i n'te2 2ilnic TA7 P7 R/
B/ Inter3en4ii cu r'l %elegat.
& e0ectue2 ECG
& a%#ini$tre2. #e%ica4ia rec'#an%ata %e #e%ic pentru 3al'rile #ari ale TA
I/ E3aluare.
*2i& pacienta e$te lini;tit p$i"ic6 pre2int5 HTA7 pul$ ta"icar%ic7 re$pira4ie tip c'$tal in0eri'r/
(2i& pacienta pre2int5 re$pira4ie regulat57 pul$ n'r#al rit#ic7 TA 8n li#ite n'r#ale /
?2i& pacienta pre2int5 re$pira4ie regulat57 pul$ n'r#al rit#ic& TA 8n li#ite n'r#ale /
+2i& pacienta pre2int5 re$pira4ie regulat57pul$ n'r#al 7 TA 8n li#ite n'r#ale /
@2i& pacienta pre2int5 re$pira4ie regulat57pul$ n'r#al rit#ic7 TA 8n li#ite n'r#ale/
L Ne3'ia %e a c'#unica
*/ Pr'le#a.&c'#unicare ina%ec3at5
(/ Sur$e %e %i0icultate.& necun'a;terea pr'gn'$ticului 'lii /
?/ Mani0e$t5ri %e %epen%en45.& 0ric57agita4ie78ngrij'rare
+/ Oiecti3e.
& pacienta $5 cun'a$c5 #ani0e$t5rile 'lii7 regi#ul %e 3ia45 pe care treuie $5&l re$pecte7 $5
'4in ec"iliru p$i"ic al pacientului/
@/ Inter3en4ii cu r'l pr'priu.
& a$igur c'n%i4ii %e lini;te 8n $al'n pentru aAi per#ite repau$ul p$i"ic al pacientului6
& lini;te$c pacientul e1plic9n%u&i nece$itatea re$pect5rii n'r#el'r %e 3ia45 pentru a putea
%uce ' 3ia45 c3a$in'r#al56
& pun la %i$p'2i4ia pacientului e1e#ple %e pacien4i cu e3'lu4ie 0a3'rail5 8n%elungat56
& per#it ;i 8ncuraje2 3i2itarea pacientului %e 0a#ilie ;i per$'anele apr'piate/
B/ Inter3en4ie cu r'l %elegat.& a%#ini$tre2 #e%icatia rec'#an%ata %e #e%ic
I/E3aluare.
& pacienta e$te ec"ilirat5 p$i"ic7e$te lini;tit57particip5 acti3 la pr'pria 8ngrijire/
L Ne3'ia %e a 0i curat $i %e a&$i pa$tra tegu#entele $i #uc'a$ele curate
*/ Pr'le#5.&ri$c %e alterare a integrit5tii tegu#entel'r $i #uc'a$el'r
(/ Sur$e %e %i0icultate.& $c5%erea re2i$tentei 'rgani$#ului/
?/ Mani0e$t5ri %e %epen%en45.& 3in%ecare 8nt9r2iat5 a pl5gil'r/
+/ Oiecti3e.& pacienta $5 pre2inte tegu#ente ;i #uc'a$e curate/
@/ Inter3en4ii cu r'l pr'priu.
& 8i e1plic pacientei nece$itatea #en4inerii igienei c'rp'rale7
& ajut pacienta 8n e0ectuarea t'aletei pe regiuni7
& e0ectue2 t'aleta pl5gil'r/
B/ E3aluare.& pacienta7 8n4elege nece$itatea #en4inerii igienei c'rp'rale7 e$te curat5 ;i
8ngrijit5/
L Ne3'ia %e a %'r#i $i a $e '%i"ni
*/ Pr'le#a.&%i0icultate 8n a $e '%i"ni
(/ Sur$e %e %i0icultate.& an1ietate/
?/ Mani0e$t5ri %e %epen%en45.& in$'#nie/
+/ Oiecti3e.& pacienta $5 ene0icie2e %e $'#n c're$pun25t'r cantitati3 ;i calitati3/
@/ Inter3en4ii cu r'l pr'priu.
& #en4in c'n%i4iile nece$are $'#nului re$pect9n% %'rin4ele ;i %eprin%erile pacientei6
& e1plic pacientei nece$itatea unei 3ie4i 'r%'nate cu un pr'gra# ine $tailit6
& aeri$e$c ine 8nc5perea ;i a$igur lini;tea/
B/ Inter3en4ii cu r'l %elegat.& a%#ini$tre2 #e%icatia rec'#an%ata %e #e%ic
I/ E3aluare.& pacienta a a3ut un $'#n '%i"nit'r7 lini;tit/
L Ne3'ia %e a in3ata $a&$i pa$tre2e $anatatea
*/ Pr'le#a.& a$enta in0'r#atiil'r %e$pre 'al5/
(/ Sur$e %e %i0icultate& cun';tin4e in$u0iciente %e$pre reguli generale. igien57 $5n5tate ;i
#en4inerea ei/
?/ Mani0e$t5ri %e %epen%en45.
& lip$a in0'r#atiil'r pri3in% 'ala7 trata#entul 'lii7 e3'lu4ia7 c'#plica4iile care p't ap5rea
%at'rit5 nere$pect5rii trata#entului %ietetic ;i #e%ica#ent'$7igienei/
+/ Oiecti3e. pacienta $5 acu#ule2e cun';tin4e n'i7 $5 %'9n%ea$c5 'iceiuri ;i %eprin%eri
n'i/
@/ Inter3en4ii cu r'l pr'priu.
& e1pl're2 ni3elul %e cun';tin4e al pacientului pri3in% 'ala $a7 #'%ul %e #ani0e$tare6
& in0'r#e2 pacientul a$upra %eprin%eril'r igienice7 re$pect5rii regi#ului
%ietetic7a%#ini$trarea trata#entului7 #'%ului %e preparare al ali#entel'r6
& 3eri0ic %ac5 pacientul ;i&a 8n$u;it n'ile cun';tin4e/
B/ E3aluarea.& pacientul ;i&a 8n$u;it atitu%ini7 %eprin%eri n'i pentru a %uce ' 3ia45
c3a$in'r#al5 ;i a c5p5tat un $enti#ent %e $iguran45 prin care %e3ine capaila $5 lupte
8#p'tri3a 'lii/
SUPRAVEGHEREA -UNCTIILOR VITALE&:Dimineata $i Seara<
Ki de
spitalizare
&ensiunea
arteriala
Puls 'espiratie &emperatura Diureza
1zi D1#>I%5mmCg
31"5I%>mmCg
D%2Imin
3#!I$IG
D1"Imin
31!Imin
D3!.!gradeC
33!.#gradeC
25>>mlI24)
<la 3>>>ml
lic)id ingerat=
2zi D15>I#>mmCg
3145I"5mmCg
D"2Imin
3">Imin
D1#Imin
31"Imin
D3!.5gradeC
33!.!gradeC
1%>>mlI24)
<la 22>>ml
lic)id ingerat=
3zi D13>I">mmCg
3135I"5mmCg
D!2Imin
3!5Imin
D1"Imin
321Imin
D3!.4gradeC
33!."gradeC
1#>>mlI24)
<la1%>>ml
lic)id ingerat=
4zi D125I!5mmCg
313>I">mmCg
D!>Imin
3!3Imin
D1%Imin
32>Imin
D3!.5mmCg
33!.4mmCg
'aportul
ingesta
e*creta
ec)ilibrat
5zi D12>I!>mmCg
315>I!5mmCg
D!5Imin
3">Imin
D1"Imin
31%Imin
D3!.5gradeC
33!.!gradeC
/a fel
EWAMENUL DE LABORATOR
Ki spitalizare E*amen cerut $od de recoltare rezultat
1zi
glicemia
)emoglobin
)ematocrit
Punctie +enoasa
1"#mgB
15.!gB
leucocitea
-3C
&A;
&AP
c)olesterol
e*amen urina

urocultura
recipient steril
4%B
5>>>Imm3
#mmmI)
4u.i.
#u.i.
155mgB
densitate1>2"
albuminaabsent
glucoza#gB
sterila
2zi glicemia Punctie +enoasa 1!!mgB
3zi glicemia Punctie +enoasa 13%mgB
4zi glicemia Punctie +enoasa 1>5mgB
5zi glicemia Punctie +enoasa 1>>mgB
MEDICATIA ADMINISTRATA
$edicamentul doza $od de administrare
$eguan 3tbIzi Per os
Gifedipin 3tbIzi Per os
Diazepam 1tbIzi<seara= Per os


CAPITOLUL III

EVALUAREA -INALA.
Starea pacientei e$te a#eli'rat5/
Me%ictia a%#ini$trat5 pe peri'a%a intern5rii.&#eguan ?tM2i7ni0e%ipin?tM2i7%ia2epa#*tM2i
Diagn'$tic la e1ternare.
&Oe2itate gra% (
&Diaet 2a"arat tip (
Rec'#an%are .
&pacienta 3a ur#a trata#entul igien'&%ietetic
&trata#ent #e%ica#ent'$ cu #eguan6
&#'nit'ri2area glice#iei la %'#iciliu 6
&%i$pen$ari2are la #e%icul %e 0a#ilie/
CONCLU!II
Diabetul za)arat este o afec0iune comple*1 care determin1 modific1ri metabolice. energice
2i trofice ale organelor 2i 0esuturilor. Inciden0a bolii cre2te pe m1sur1 ce se 5nainteaz1 5n +Drst1.
inciden0a ma*im1 fiind 5ntre 45 @ !5 ani <5> B=. a2a cum reiese 2i din studiul efectuat. fiind mai
frec+ent la femei decDt la b1rba0i.
Diabetul za)arat insulinodependent se 5ntDlne2te la 3# B din totalul cazurilor 2i include4
diabetul (u+enil. marea ma(oritate a cazurilor de diabet al adultului tDn1r. unele forme de
maturitate 2i adeseori diabetul senil.
Diabetul insulinoindependent este forma cea mai frec+ent1. E+olueaz1 aparent benign. de
fapt determin1 importante complica0ii cronice. degenerati+e. Include ma(oritatea cazurilor ap1rute
5ntre 4> @!5 ani <!2 B= 2i o bun1 parte din diabetul senil.
Factorii genetici au un rol important4 1! B din cazuri au ambii p1rin0i cu aceast1 boal1. 2#
B au un p1rinte cu aceast1 boal1. influen0a ereditar1 fiind demonstrat1 astfel la 5> B din cazuri. la
cealalt1 (um1tate nu poate fi probat1.
'eac0iile pacien0ilor 5n momentul descoperirii primelor simptome au fost di+erse4 3! B
dintre pacien0i au suferit o depresie ner+oas1. 3# B au fost con2tien0i de repercusiunile bolii si s
au prezentat la medic pentru in+estiga0ii suplimentare. iar 13 B nu au a+ut nici o reac0ie.



BIBLIOGRA-IE
1. Aulanic7 $.. Jlopp :.. Aalanos 3.. Aradis)ar D.. Jnole Puzas Gursing Care Plans @
Gursing diagnosis and Inter+ention. Fourt) edition. C)urc)ill /i+ingstone. 1%%#
2. Nanet 9.. $c Cann F.. 9urroub)s C. Gursing from concept to practice. 3econd Edition.
Conneccticut. 1%##
$incu Iulian @ Diabetul za)arat <fiziopatogenie. clinic1. complica0ii=. Editura $edical1.
9ucure2ti. 1%""
$incu Iulian @ Diabetul za)arat4 mod de +ia01 2i tratament. Editura $edical1. 9ucure2ti.
1%#5
$incu Iulian @ Ce trebuie s1 2tim despre diabetul za)arat O. Editura $edical1. 9ucure2ti.
1%%1
$incu Iulian @ Profila*ia 2i tratamentul diabetului. Editura $edical1. 9ucure2ti. 1%#5
$oldo+an &iberiu 3emiologie clinic1 medical1. Editura $edical1. 9ucure2ti. 1%%3
Pa+el I.. 3drobici D.. -i2inescu '. @ 'egimul de +ia01 2i alimenta0ia 5n diabetul za)arat.
Editura $edical1. 9ucure2ti. 1%"5
Peattie Patricia. ?ol7er 3. 8nderstanding nursing care. Fourt) Edition. C)urc)ill
/i+ingstone. 1%%5
'adu $.. Pieptea :. @ Diabetul za)arat 5n clinica medical1. Editura :cademiei '.3. '..
9ucure2ti. 1%#%
&inu :. $. @ Ce putem face singuri 5mpotri+a diabetului. Editura Gemira. 1%%#