ngrijirea bolnavilor cu diabet zaharat - Date teoretice

Definiie Diabetul zaharat reprezint o tulburare metabolica de etiologie multipla caracterizata prin hiperglicemie cronica cu tulburarea metabolismului glucidic, lipidic si proteic, datorata carentei relative sau absolute de secretie de insulina eficienta , a aciunii insulinei sau a ambelor. (OMS, 1998). Hiperglicemia cronica este asociata cu complicaii cronice la numeroase organe (ochi, rinichi, vase sanguine, nervi, inima). ( American Diabetes Association 2004) Clasificare DZ tip 1 ( distructia celulelor beta pancreatice ducnd la deficienta absoluta a insulinei) A. autoimun B. idiopatic DZ tip 2 ( variind de la predominanta insulinorezistentei asociata cu deficitul relativ al secreiei de insulina, pina la deficit predominant al secreiei de insulina asociat insu|inorezistentei) Alte tipuri specifice - Diabet zaharat asociat cu alte condiii sau sindroame defecte genetice ale celulei beta pancreatice defecte genetice ale aciunii insulinei boli ale pancreasului exocrine boli endocrine - DZ indus de medicamente sau de substane chimice Infecii - Forme rare produse prin mecanisme mediate immunologic - Scderea toleranei la glucoza (STG); - Diabet zaharat gestational (DZG); Diagnostic pozitiv 1. prezumia clinica - tablou clinic clasic: poliurie, polidipsie, polifagie, scdere ponderala - simptome nespecifice: astenie, ameeala, prurit - cetoacidoza inaugurala - evidenierea complicaiilor cronice specifice diabetului zaharat cu ocazia controalelor efectuate in diferite servicii medicale ( cardiologie, oftalmologie,neurologie, dermatologie, chirurgie) 2. confirmarea biochimica - frecvent diabetul zaharat este asimptomatic, iar diagnosticul se pune datorita prezentei unor valori glicemice crescute. Depistarea activa a bolii se face prin determinarea sistematica a glicemiei, iar in cazuri incerte prin efectuarea testului de toleranta la glucoza oral (TTGO). > Glicemie jeun (repetat) > 140 mg % (> 7,8 mmoli/1); > Glicemie postprandiala la 2 ore TTOG > 200 mg % (> 11,1 mmoli/1). 3. criterii de diagnostic: prezenta semnelor si simptomelor evocatoare pentru DZ si glicemie intimplatoare (efectuata in orice moment al zilei) > 200 mg% ( 11,1 mmol/1) glicemia a jeun ( la 8 ore de la ultima masa)> 126 mg% ( 7 mmol/1) glicemie determinata la 2 ore in cursul TTGO> 200 mg% ( 11,1 mmol/1). Pentru diagnosticul DZ se utilizeaz determinarea glicemiei din singe venos si nu din singe capilar, efectuata cu ajutorul glucometrelor. Confimarea diagnosticului de DZ se face numai daca sint 2 valori patologice ale glicemiei. Dozarea glicemiei se face din ser, plasma ( sint necesari 2 ml de singe) sau din singele capilar. Daca pentru dozare se utilizeaz ser, proba trebuie prelucrata in maxim o ora dupa recoltare. Pentru dozarea plasmtica se pot folosi urmtoarele substane ca anticoagulant: fluorura de sodiu, EDTA, heparina ( se recomanda utilizarea de Na F pentru impiedicarea procesului de glicoliza). In determinarea glicemiei se utilizeaz metode colorimetrice ( ex. bazate pe reacia dintre glucoza si ortotoluidina) si metode enzimatice ce folosesc glucozoxidaza. Glicemia a jeun: - valoare normala: 60-100 mg% - glicemie bazala modificata: 100- 125 mg% - diabet zaharat > 126mg% Pacienii cu glicemie bazala modificata ( impared fasting glucose - IFG) au risc crescut de progresie spre DZ si pentru patologia cardiovasculara. p

Testul de toleranta la glucoza oral - Pregtirea pacientului: - cu 3 zile naintea efecturii TTGO se asigura un aport alimentar normal ( minim 150 gr. glucide/zi) - repaus alimentar de 10 ore - abinerea de la fumat inaintea si in timpul testului Tehnica: se efectueaz dimineaa ( ora 7:30-10) - pacientul sta in poziie sezinda - se recolteaz singe venos - se administreaz 75 grame glucoza pulbere dizolvata in 200-300 ml apa. care trebuie consumata in cel mult 3 minute. In cazul apariiei senzaiei de greaa pacientul poate consuma zeama de lamie. - repaus pe scaun 2 ore - recoltarea glicemiei la 2 ore de la ingestia glucozei Recoltarea singelui venos se face pe anticoagulant reprezentat de oxalate de sodium sau de heparina. Interpretare: Glicemia la 2 ore: normal - < 140mg% scderea tolerantei la glucoza: 140- 199 mg% diabet zaharat: > 200mg%

Diagnosticul tipului de diabet zaharat Diagnosticul complicatiilor 1. complicaii acute. chirurgicale: - nespecifice - specifice: gangranatip 1Diabet zaharat tip 2EreditateConcordanta 30 - 50% laConcordanta D Diabet zaharat diabetica, hemoragia vitreeana, cataracta medicale: 9 90% la gemenigemeni - organice: infarct miocardic acut, accident vascular; cerebral, tuberculoza pulmonara variabil m monozigotimonozigotiEtiopatogenieAutoimunaInsulinorezistenta asociata - metabolice: i insulinodefcienteiVirsta de debutFrecvent< 40 aniFrecvent> 40 aniIMCNormal sau V s cetoacidoza diabetica sczutcrescutSimptomePoliurie, polidipsie, polifagieFrecvent asimptomaticTendina S - lacoma hiperosmolara, acidoza lactica l cetoacidoza+-Prezenta complicaiilor cronice la debut-+Trat. cu antidiabetice P - oraleIneficienteficientTrat. cu insulinaVital pentru supravieuirePoate fi necesar o coma hipoglicemica infectioase p pentru echilibrare - infectii bacteriene specifice si nespecifice - infectii fungice - infectii de focar /organ - infectii sistemice 2. complicaii cronice Diagnosticul - microangiopatice ( complicaie specifica DZ caracterizata prin atingerea vaselor mici): complicaiilor retinopatia diabetica (afectarea microcirculatiei retiniene) nefropatia diabetica ( boala glomerulara de natura predominant inflamatorie dezvoltata in mediul diabetic) - neuropatice ( afectare nervoasa datorita tulburrilor metabolice specifice ale DZ): polineuropatia periferica senzitivo-motorie neuropatia autonoma - macroangiopatice apariia de leziuni la nivelul vaselor mari: arterele membrelor inferioare, arterele coronare,arterele cerebrale cord ,creier Tratamentul DZ 1. Dieta :normocalorica (hipocalorica la supraponderali), echilibrata in principii nutritive,(hipolipidica supraponderali),fara zaharuri concentrate 2. Modificari ale stilului de viata(exercitiu fizic, scadere ponderala, renuntarea la fumat, limitare consum etanol) 3. Tratament oral/ insulinic/ combinat 4. Tratamentul factorilor de risc 5. Managementul complicatiilor la

Planul de ngrijire al bolnavului cu diabet zaharat 1) Evaluarea pacientului cu diabet zaharat Evaluarea clinica a semnelor si simptomelor o Prezenta balenei acetonemice ( miros de mere putrede) la pacienii cu diabet zaharat decompensate o Examenul tegumentelor: Tegumente uscate, cu pliu cutanat persistent in cetoacidoza diabetica Tegumente umede, transpirate, palide la pacienii cu hipoglicemie Tegumente umede in jumtatea superioara a corpului si uscate in cea inferioara - semn de neuropatie diabetica Prezenta leziunilor de grataj la membrele inferioare secundare anhidrozei Hiperemia pomeilor la pacienii cu DZ dezechilibrat o Examenul fanerelor - leziuni unghiale, micoze, panaritii oE Examenul esutului adipos:

 Cintarirea cu calculul IMC si msurarea taliei pentru aprecierea strii de nutriie si a riscului cardiovascular Prezenta zonelor de lipodistrofie (tumefiere tegumentara secundara injectrii insulinei in aceeai zona) nu s administreaz insulina in aceste zone pentru ca nu se absoarbe o Examenul miinilor: -Ingrosarea tegumentelor cu senzaia de cartonificare a acestora -cheiropatie - Aprecierea manualitatii si a coordonrii la pacienii ce urmeaz tratament cu insulina - Aprecierea acuitii vizuale la pacienii ce urmeaz tratament cu insulina o Examenul piciorului: Deformri, prbuirea boltii plantare induc modificarea biomecanicii cu apariia riscului de ulceraii - Clavus ( indica prezenta unor suprasolicitri mecanice, cu risc de ulceraiii) Hiperkeratoza plantara, fisuri - poarta de intrare pentru infecii - Hematoame subunghiale (zona de culoare rou violaceu inchis) - Ulceraii - Gangrena - Prezenta/absenta pulsului la art. pedioasa - Amputaii - Edem Parestezii - Alterarea sensibilitii tactile si dureroase o Modificri ale apetitului (polifagia secundara dezechilibrului metabolic,tulburri ale comportamentului alimentar) o Greaa, vrsaturi, tulburri de tranzit, diaree, constipatie, modificri ale mictiunii. TDS - neuropatie autonom o Msurarea tensiunii arteriale in clinostatism si in ortostatism (la 2 minute de la ridicarea in picioare) Evaluarea controlului metabolic (DZ echilibrat, dezechilibrat, decompensat) Determinarea glicemiei a jeun si postprandial ( la 2 ore dupa masa) prin recoltarea singelui venos sau din singele capilar cu ajutorul glucometrelor Determinarea glicemiei din single capilar Materiale necesare: glucometru (AccuChec, GlucoVal, Medisense), vata fara spirt, ac sau dispozitive de intepare tip Lancet) Principiu: determinarea glicemiei prin metode enzimatice (glucozoxidaza) Tehnica: punctia pulpei degetului. Prima pictura se ndeprteaz cu vata uscata, curata, iar a doua pictura se aplica pe bandeleta aparatului efectuarea profilului glicemic - determinarea glicemiei la anumite ore ( 6, 10:30, 12, 15:30,18, 21:30, 3) Determinarea HbA1c - hemoglobina glicozilata ( fraciune a hemoglobinei ce sufer un proces de legare al glucozei de lanurile sale). Dozarea HbA1C se face din snge venos integral recoltat pe anticoagulant, n cazul in care probele nu pot fi prelucrate in ziua recoltrii, se pot pstra timp de o saptamina la temperatura de 2 8C. Valoarea normala a HbA1c- 4-6%. Determinarea colesterolului si a trigliceridelor se face dimineaa pe nemincate, deoarece concentraia trigliceridelor creste la o ora dupa masa, atingind valoarea maxima la 4 ore si revenind la nivelul bazal in 12 ore. Valoarea determinata este mai mare atunci cnd sngele se recolteaz in ortostatism, decit in clinostatism. Recoltarea cu staza conduce la o cretere cu 20% a colesterolemiei. Se recomanda folosirea ca anticoagulant a heparinei care nu influienteaza rezultatul (citratul si oxalatul cresc concentraia lipidelor plasmatice, iar EDTA determina scderea cu 3% a valorii acestora). Serul sau plasma se pot pstra la temperatul. de 4C timp de o saptamina fara a-si modifica concentraia lipidica. Determinarea glicozuriei se face semicantitativ cu ajutorul bandeletelor tip Dipstick din urina emisa spontan sau cantitativ din urina recoltata in 24 ore. Determinarea cetonuriei se face semicantitativ din urina emisa spontan cu teste tip Dipstick. Determinarea rezervei alcaline si a ionogramei din singele venos recoltat pe heparina Cintarirea si msurarea pacientului Evaluarea complicaiilor acute si cronice Complicaii acute Explorri utilizate pentru evaluarea complicaiilor cronice Retinopatia diabetica:

Examenul fundului de ochi Biomicroscopia funduiui de ochi Angiografia cu fluoresceina Ecografia oculara o Nefropatia diabetica: - Microalbuminuria - se determina semicantitativ din |urina emisa spontan si cantitativ din urina recoltata in 24 ore (pstrarea in condiii care sa evite proliferarea florei microbiene este importanta pentru a nu perturba rezultatul determinrii) - Proteinuria - Raportul albumina/ creatinina urinara - Examenul sumar de urina - Uree, creatinina - Calculul clearance de creatinina o Neuropatia diabetica - Testarea sensibilitii dureroase - Testarea sensibilitii tactile cu monofilamentul - Testarea sensibilitii vibratorii cu diapazonul - Testarea sensibilitii dureroase - Viteza de conducere nervoasa Macroangiopatia diabetica - Colesterol, trigliceride, HDLC, LDLC Oscilometria - ECG - Ecografia Doppler artere membre inferioare - Ecografia Doppler artere carotide - Angiografia Aprecierea profilului psihosocial al pacientului Cunoaterea atitudinii pacientului fata de boala, personalul medical, precum si a ateptrilor acestuia legate de tratament, de evoluia bolii este utila pentru a aprecia cit vrea sa participe la autoingrijire Aprecierea nivelului educational si socioeconomic, cunoaterea obiceiurilor familiale, a credinelor religioase este utila in identificarea barierelor ce pot aprea in calea tratamentului, precum si pentru analiza a cit poate pacientul sa participle la propria ingrijire. Aprecierea suportului familial Efectuarea examenului psihologic pentru diagnosticul depresiei, a tulburrilor de comportament alimentar si a tulburrilor cognitive. 2) Obiective terapeutice Eliminarea simptomelor Obtinerea controlului metabolic optim prin mijloace dietetice si farmacologice -meninerea parametrilor clinici si biochimici in scopul prevenirii complicaiilor acute si cronice : diagnosticul precoce al DZ. tratamentul factorilor de risc cardiovasculari: obezitate, HTA, dislipidemie, ntreruperea fumatului, si a comorbiditatilor Reducerea anxietii; Dialogul cu pacientul (explicarea adecvat i adaptat a cauzei bolii, strii prezente, a complicaiilor posibile, a importanei dietei i terapiei farmacologice); Obinerea complianei pacientului i familiei acestuia la programul terapeutic. Obiective biochimice ale controlului metabolic la pacienii cu DZ Grad de control Parametru Bun La limita Biochimic Glicemia 80-110mg% 110-140 mg%

Precar >140mg%

Preprandial Glicemia la 2 ore HbA1c HbA1 Colesterol Trigliceride 100- 145 mg% < 6,5% <8% <200mg% <150 mg% 145- 180mg% 6,5 -7,5% 8 -9,5% 200-250mg% 150- 200mg% >180mg% >7,5% >9,5% >250 mg% >200 mg%

Evaluarea parametrilor antropometrici prin IMC Barbati <25 kg/m2 25-27 kg/m2 2 Femei <24 kg/m 24- 26 kg/m2 3)Mijloace terapeutice Educaia medicala a pacientului in ceea ce priveste - Dieta - Activitatea fizica - Insulina si antidiabeticele orale - Automonitorizarea Reducerea anxietatii

>27 kg/m2 >26 kg/m2

Educaia Cel mai frecvent rolul de educator revine asistentei medicale. Educaia pacientului cu DZ este individualizata si continua si nu poate fi disociata de noiunea de tratament. Principii: - educaia se face de catre personal medical instruit in acest sens - trebuie sa fie adaptata fiecrui pacient ca limbaj si coninut - noiunile prezentate sa fie in concordanta cu situaia clinica virsta, nivel socioeconmic gradul de educaie - numrul noiunilor noi prezentate sa nu depasasca 4-5 - durata edinei de educaie sa nu fie prea mare Obiective:. - imbunatatirea stilului de viata - obinerea compliantei la tratamentul farmacologic: respectarea programului individual de supraveghere medicala si a vizitelor medicale periodice semnalarea rapida a oricrei modificri semnificative a strii clinice sesizarea si semnalarea rapida a factorilor precipitante agravani ai dezechilibrului metabolic motivarea pacientului in ceea ce privete prezentarea la medic pt urmrirea TA, microalbuminuriei, examenul fundului de ochi, alterarea sensibilitii periferice instruirea bolnavului si a anturajului pentru auto/monitorizare si auto/ingrijire prin cunoaterea unor noiuni despre: o obiectivele tratamentului o metode de tratament o complicaii acute si cronice o educaia privind necesitatea intreruprii fumatului, controlul greutii si al TA o cunoaterea necesitaii profilaxiei complicaiilor comice o cunoaterea factorilor de risc cardiovasculari o piciorul diabetic o automonitorizarea o conduita in situaii speciale o sarcina si contraceptia Diet Obiective: - controlul glicemiei - controlul greutii ponderale - controlul profilului lipidic - asigurarea aportului caloric adecvat meninerii strii de sntate, a creterii si dezvoltrii - prevenirea complicaiilor

- imbunatatirea calitii vieii Etapele elaborrii dietei: Explicarea i nsuirea principiilor dietetice ale alimentaiei diabeticului Calculul individualizat al necesarului caloric/dietei funcie de virsta, sex, activitatea fizica, starea de nutriie, stare fiziologica, patologia asociata Estimarea necesarului zilnic difereniat al principiilor alimentare n realizarea raiei alimentare, cu repartiia caloriilor pe principii nutritive ( glucide, lipide, proteine): Glucide = 40-50%; Lipide = 30-40%; Proteine = 20-30% - 0,80gr/Kgcorp/zi - fibre alimentare 40gr/zi - restrictie sodica 1 gr/1000calorii - precizarea cantitii de calorii pe 24 ore - noiuni despre edulcorante i meniuri i tehnici speciale ale buctriei diabeticului a alimentelor permise la discreie, permise cntrite i interzise diabeticului - alegerea alimentelor pe 24 ore - repartiia alimentelor pe mese - precizarea regulilor de pregtire a alimentelor ! Stabilirea caracteristicilor dietei, calculul necesarului caloric si repartiia pe nutrieriti se face de ctre medic. In alimentatia diabeticului glucidele ocupa primul loc si in functie de cantitatea pe care o contin se impart in - alimente care nu contin hidrati de carbon - alimente care contin hidrati de carbon si trebuie cantarite - alimente care contin hidrati de carbon > 50% si sunt interzise Stabilirea alimentelor ce vor fi consumate se face tinnd cont de coninutul lor glucidic: alimente interzise: zahr, miere de albine , dulciuri cu zahar.biscuiti,halvaua, sucuri de fructe, fructe uscate, struguri, must, buturi alcoolice dulci, untura, slnina alimente permise: carne, peste, mezeluri, conserve din carne si peste, viscere, cacaval, telemea, oua, ulei fiert sau crud, legume verzi( castravei, roii, conopida, varza, fasole verde, salata verde, spanac, dovlecei,urzici, ridichi, ciuperci, ardei gras, praz,vinete) alimente care se cintaresc: pine, paste finoase, lapte, brinza de vaci, produse lactate, legume uscate (fasole, mazre, orez,), cartofi, legume( morcov, telina, ptrunjel, sfecla, ceapa), fructe (mere, fragi, cpuni, zmeura, caise, piersici, portocale, grepfruit, pepene verde, pepene galben, gutui, ciree de mai, viine) Educaia privind dieta are ca obiective: cunoaterea restriciilor alimentare si a necesitaii acestora cunoaterea cantitii de glucide ce trebuie consumata in 24 ore - cunoaterea impartirii alimentelor pe mese - cunoaterea echivalentei glucidice cunoaterea coninutului glucidic al alimentelor cunoaterea relaiei dintre aportul de glucide si glicemie limitarea aportului de sare intreruperea fumatului si a consumului de alcool - reguli de preparare dietetica a alimentelor - utilizarea edulcorantilor Activitatea fizica se indica datorita efectului favorabil asupra controlului metabolic, efectelor benefice cardiovasculare, permite scderea ponderala, scderea medicatiei. Prescrierea: activitii fizice se face in functie de virsta, vechimea bolii, status cardiovascular, prezenta si tipul complicaiilor cronice, gradul de antrenament, disponibilitatea pacientului. Nu se practica atunci cand sunt corpi cetonici in urina sau daca glicemia este mai amre de 250mg/dl Pacienilor cu DZ echilibrat fara complicaii li se permite practicarea oricrei forme de activitate fizica, exceptind pe cele cu risc ( scufundri, alpinism). Educaia privind activitatea fizica: - ncurajarea pacientului pentru practicarea efortului fizic ( ex. mers pe jos 30 minute/zi) - educaia privind evitarea hipogiicemiei - testarea glicemiei inainte si dupa efortul fizic - cunoaterea efectelor benefice

Reducerea anxietatii pacientului si a familiei acestuia - educatie alificata si avizata - evitarea stresurilor Obinerea compliantei bolnavului si aparintorilor fat de planul terapeutic individual al pacientului - Respectarea programului individual de supraveghere medical i a vizitelor periodice programate; - Semnalarea rapid a oricrei modificri semnificative a strii clinice; - Sesizarea i semnalarea rapid a factorilor precipitani/ agravani ai dezechilibrului metabolic al pacientului diabetic Educaia pacientului privind tehnica insulinoterapiei Pregtirea materialelor necesare: l) cunoasterea tipului de insulina recomandata, a profilului farmacocinetic ( momentul nceperii aciunii hipoglicemiante, virful aciunii, durata aciunii); adaptarea meselor la insulinoterapie

Tipul de insulina
Insuline cu actiune rapid-analogi(apidra,Humalog,Novorapid Insuline cu actiune scurta-Actrapid,Humulin R, insuman rapid Insuline cu actiune intermediara- Humulin N, Insulatard,Insuman Bazal Insuline cu durata lunga de actiune analogi cu durat lunga de actiune (lantus,levemir) Insuline premixate -amestecuri 20/80 ;30/70 ; 40/60; de insulina cu actiune scurta si NPH(Humulin M3 Mixtard 30HM, Insuman Comb 25,Insuman Comb 50 - amestecuri analogi cu actiune rapida si NPH ( Humalog Mix 25,Humalog Mix 50, NovoMix 30

Debutul actiunii < 0,25 0,5 1 2-4 2 0,5 1 < 0,25

Actiune maxim 0,5- 1,5 2-3 6-10 2-3/6-10 0,5-1,5/610

Durata actiunii 3-4 3-6 10-16 24 10-16

2) cunoaterea dispozitivelor de administrare: - seringa ( se folosesc doar seringile de 100 U/ml). Acele au dimensiuni variabile de 12 mm, 8 mm, 6 mm si se pot refolosi de ctre acelai pacient pina produc disconfort la intepare sau timp de minim 7 zile. Tehnica injectrii ( subcutan) o alegerea locului de injectare o resuspendarea insulinelor intermediare pentru omogenizare o introducerea aerului in flacon ( cite uniti urmeaz a fi extrase) o fixarea dozei de insulina prin aspirarea acesteia lent pentru a nu se forma bule o nu se antiseptizeaza locul injectrii o injecia subcutana o scoaterea acului fara a se comprima regiunea dupa aceea - penuri- dispozitive in forma de stilou in care se introduce flacoane speciale de insulina (cartue), uor de manevrat si pot fi utilizate de cei cu tulburri de vedere - novolet, optiset - dispozitive de administrare preumplute 2) cunoaterea locurilor de injectare - injectie subcutanat (bra, coaps, abdomen, fes); Alternarea locului de administrare pentru prevenirea lipodistrofiei; Alternarea regiunii de administrare pentru a preveni variaiile de absorbie i riscul hipoglicemiilor tardive; Evitarea administrrii insulinei n regiuni ce urmeaz a fi solicitate imediat prin efort fizic intens (creterea absorbiei insulinei, eu risc de hipoglicemie); 3) condiii de pstrare: - evitarea temperaturilor extreme si expunerea directa la razele soarelui - pstrarea la temperatura camerei - 14-30 zile - flaconul deschis se pstreaz la 2-8C maxim 1-2 luni - flaconul inchis se pstreaz la 2-8C pina la expirare 4) cunoaterea cailor de administrare: - subcutan

- intramuscular - absorbie mai rapida a insulinei - intravenos - se administreaz numai insulinele cu durata scurta de aciune - pompa de insulina - folosete analogi rapizi si realizeaz injectarea continua subcutana a insulinei 5) cunoaterea dozelor de insulina 6) cunoaterea reaciilor adverse ale insulinoterapiei: - hipoglicemia - injectarea insulinei in locuri ce urmeaz a fi solicitate imediat prin efort fizic; abateri de la dieta - lipodistrofia - alergia la insulina- practic . eliminate prin folosirea insulinelor umane - edeme - tulburri de vedere - cretere in greutate - durere prin : injectarea cu ac uzat, resturi de alcool pe piele, injectare intradermica, - folosirea insulinei reci de la frigider Dup injectare: 1.Prevenirea eventualelor hipoglicemii (zahr, bomboane); 2. In caz de dubiu privind hipo- sau hiperglicemia este preferabil tratarea cazului ca hipoglicemie; 3. In cazul pacienilor hipoglicemici care nu pot nghii se va administra glucagon s.c, folosind seringa de insulina; 4.Pacientul va purta ntotdeauna asupra sa un document medical care l identific drept diabetic i menioneaz tipul i dozele de insulina necesare. Automonitorizarea permite un regim de viata flexibil si este indicata pacienilor tratai cu antidiabetice orale ( ce nu ating obiectivele terapeutice) si celor tratai cu insulina. Se realizeaz cu ajutorul glucometrelor. Toti pacienii cu DZ trebuie ncurajai sa se automonitorizeze , dar mai ales cei tratai cu insulina, cu sulfonilureice si cei cu risc de hipoglicemii neconstientizate. Scopul automonitorizarii il reprezint modificarea schemei de tratament de ctre pacient in funcie de valorile glicemiei, de dieta , activitate fizica, prezenta afeciunilor intercurente. Acurateea determinrilor depinde de aparat si de cel ce il utilizeaz si de aceea pacienii trebuie monitorizai prin nregistrarea datelor, verificarea memoriei glucometrului, compararea datelor nregistrate cu cele de laborator, determinarea HbAlc, verificarea calibrarii. Valoarea glicemiei determinate din singe capilar este cu 10 -15% mai mare fata de cea determinate din singele venos. In ceea ce privete frecventa testrii aceasta se indica in funcie de obiectivele terapeutice individuale, gradul de motivaie al pacientului, nivelul socioeconomic, virsta, nivel de educaie. Pentru pacienii cu DZ tip l se indica minim 3 testri pe zi. Daca valoarea determinata, a glicemiei este mai mare de 250 mg% pacienii trebuie educai sa testeze prezenta corpilor cetonici in urina.

Educatia pacienilor privind inspecia zilnica a picioarelor o inspecia zilnica a picioarelor inclusiv in spatiile interdigitale; daca pacientul nu poate sa o faca trebuie educata in acest sens o persoana din familie sau din anturaj o splare zilnica atenta a picioarelor cu apa la temperaturi sub 37C si uscarea tegumentelor prin tamponare o unghiile nu se taie drept si se lasa o margine o folosirea cremelor hidratante pentru tegumentele uscate (nu interdigital) o clavusul nu se ndeprteaz de catre pacient ( nu se folosesc ageni chimici sau plasturi pantru aceasta) evitarea mersului descul si a purtrii nclmintei fara ciorapi o inspectia zilnica a nclmintei o prezentarea la medic pentru orice modificare la acest nivel