COALA POSTLICEALA SANITAR DE STAT

SATU MARE

LUCRARE DE LICEN

Coordonator: Coordonator nursing:
Dr. Pfau Salagean Iulian. Grecu Daniel


Absolent:
Hijazy Claudia Veronica (Pelecaci)

-2013-
1


2
MOTTO :
,,Sanatatea nu este totul,
dar fara de sanatate, totul este
nimic

Schopenhauer
3
CUPRINS:
!. Notiuni de nursing " #g.$
%. Anato&ia si fi'iologia intestinului gros " #g.(
). A#endicita acuta " #g.!*
Definitie
Etio#atogenie
Anato&ie #atologica
Si&#to&atologie
+or&e clinice
Diagnostic diferential
,rata&ent
*. Ca'uistica " #g.%-
Ca' !
Ca' %
Ca' )
$. Rolul asistentului &edical in te.nici de ingri/ire " #g.($
Efectuarea #ansa&entului
Perfu'ia intraenoasa
Pregatirea #reo#eratorie si ingri/iri #osto#eratorii
0.1ibliografie " #g.!2-
4
34,I5A6IE
Ocluzia intestinal este una din marile urgene chirurgicale, care dac nu este
diagnosticat la timp, poate avea consecine nefaste. n stadiul incipient, de multe ori,
diagnosticul este incorect pus, ceea ce duce la complicaii severe.
!sistenta medical este persoana care poate a"uta oamenii in situatii de criz
prin funciile sale individuale #i de cola$orare cu intregul colectiv medical.
%entimentul &empatie' tre$uie s fie primordial iar sperana #i optimismul
tre$uie aratate si transmise celui $olnav.
(entru pacientul cu ocluzie intestinal,rolul asistentei medicale este important #i de
lung durat at)t *n pregtirea preoperatorie c)t #i dup intervenia chirurgical.
!sistenta medical care *#i desfasoar activitatea *ntr-un serviciu de chirurgie
este un factor deose$it de *nsemnat *n asigurarea unui $un tratament aplicat
$olnavilor. +e cunostinele profesionale acumulate ,de constiinciozitatea cu care
lucreaz #i de ata#amentul pe care asistenta medical *l are fa de $olnav depinde *n
mare masur vindecarea acestuia.,a tre$uie s dea dovad de spirit de o$servatie,de
discernm)nt,de simul datoriei #i al responsa$ilitii.
+e multe ori evoluia unei $oli ,cum este #i ocluzia intestinal ,se hotr#te *n
c)teva minute-de felul cum asistenta medical #tie cum s acioneze la indicaiile
medicului sau din proprie initiativ ,depinde deseori modul de evoluie a $olnavului.
+esfsur)ndu-mi activitatea profesional pe secia de chirurgie am *nt)lnit
multe cazuri de ocluzie intestinal #i mi-am dat seama de importana recunoa#terii
precoce a simptomatologiei $olii,de rolul asistentei medicale *n acordarea *ngri"irilor
de nursing pacienilor suferinzi de aceast $oal.
!m ales aceast tem tocmai din dorina de a #tii c)t mai multe despre
diagnosticarea corect #i tratamentul precoce al acestei urgene chirurgicale.
!sistenta medical ,prin druirea #i priceperea ei ,sta$ile#te cu pacienii o
legtur aparte,*ngri"indu-i ca pe proprii mem$rii ai familiei.
.
IN,R4DUCERE
Ocluzia intestinal este o stare patologic determinat de oprirea complet #i
persistent a tranzitului intestinal #i *n conseci, imposi$ilitatea evacurii de materii
fecale #i gaze.
,a constituie una din cele mai comple/e #i mai grave sindroame ale
a$domenului acut. 0ncidena ocluziei cre#te *n raport cu v)rsta.
1ratamentul pentru o$structia partial de la nivelul intestinului su$tire sau gros
are loc, de o$icei, in spital. ,l implic monitorizarea atenta in asteptarea posi$ilitatii
rezolvarii o$structiei de la sine.
0n ultimele decenii se constat o diminuare a agresivitii actului operator in
chirurgia digestiv #i o tendint de modificare a ingri"irilor postoperatorii clasice. 2u
toate progresele inregistrate in domeniu, mor$iditatea #i mortalitatea postoperatorie se
menin ridicate in diverse $oli, la anumii pacieni.
2ele trei cauze ale mor$iditatii chirurgicale3 infectiile, trom$ozele #i aderenele
au o frecvent ridicat #i pun serioase pro$leme medicilor.O serie de ingri"iri
postoperatorii pot influena aceste complicaii.
4olosirea inadecvat a anti$ioticelor are o influent negativ asupra sistemului
imun #i scade rezistena la $oal.,ste cunoscut c la $olnavii peste .0 de ani
administrarea de anti$iotice cre#te suscepti$ilitatea la noi infecii.
(entru a preveni complicaiile infecioase care pot surveni dup chirurgia
intestinului sau colo-rectala datorit contaminrii prin continut intestinal $ogat in
germeni aero$i si anaero$i, se recomanda pregtirea mecanic a
intestinului.!vanta"ele acestei tehnici const nu numai in reducerea contaminrii
a$dominale intraoperator ci #i evitarea fragilizrii anastomozelor *n timpul relurii
tranzitului,reluarea mai rapida a tranzitului #i manipularea mai usoar a intestinului.
5
PARTEA
GENERAL

6
CAPI,4LUL I
!. N46IUNI GENERALE DE ANA,43IE 7I +I8I4L4GIE A
,U1ULUI DIGES,I5
!.!.ANA,43IA IN,ES,INULUI SU1,IRE
1u$ul digestiv sau canalul alimentar este alctuit din mai multe segmente3
cavitatea $ucal, faringele, esofagul, stomacul, intestinul su$tire #i intestinul gros.
!ceste segmente se inlnuie su$ forma unui tu$ continuu de cali$ru diferit, incep)nd
de la orificiul $ucal, pe unde ptrund alimentele, p)n la orificiul anal, prin care sunt
eliminate reziduurile.
!.!.!. Intestinul sub9ire este poriunea din tu$ul digestiv cuprins *ntre stomac
#i intestinul gros. ,ste un tu$ elastic #i moale de mu#chi #i mem$rane intestinale, care
sta str)ns rasucit in cavitatea a$dominala. !re o lungime de 578 m, un diametrul de
47. cm la nivelul duodenului si de 2-3 cm la nivelul "e"uno-ileal #i prezint o
poriune iniial fi/, care descrie un segment de cerc numit duoden #i o poriune
mo$il numit "e"un-ileon.
8
Duodenul
+uodenul este poriunea iniial a intestinului su$tire #i este deli&itat la
ince#ut de #ilor: se *ndreapt spre vezica $iliar, unde cote#te devenind de#cendent.
9a acest cot se formeaz fle/ura duodenal superioar. !"uns la polul inferior al
rinichiului drept, cote#te din nou, form)nd fle/ura duodenal inferioar. n continuare,
trece anterior de coloana verte$ral 94, vena cav inferioar #i aort dup care cote#te
a treia oar, devenind ascendent #i urc pe flancul st)ng al coloanei p)n la 92, unde
se termin la nivelul fle/urii duodeno-"e"unale.
!re o forma de 2, fiind situat ca o potcoav; cu concavitatea *n sus *n care se
afl capul pancreasului. 9ungimea sa la adult este de )2 c&: <i este i&#;r9it in
#atru #;r9i:
poriunea superioar, *ntre pilor #i vezic $iliar-
poriunea descendent, *ntre vezica $iliar #i polul superior al
rinichiului drept-
poriunea transvers ine de polul inferior al rinichiului drept
p)n la flancul st)ng al coloanei verte$rale-
poriunea ascendent continu poriunea precedent #i sf)r#e#te
la fle/ura duodeno-"e"unal.
+uodenul 0 are o lungime de . cm, este situat imediat in continuarea pilorului,
iar partea sa iniial se mai nume#te #i $ul$ duodenal.
+uodenul 00 msoar 6- 10 cm #i este in imediata vecintate a capului de
pancreas. 9a acest nivel se gse#te papila :ater, unde se int)lnesc canalul pancreatic,
ce aduce sucul pancreatic *n duoden, #i canalul $iliar, care aduce $ila ;fierea< secretat
de celulele hepatice.
+uodenul 000, de 10 cm., se situeaz chiar *n faa coloanei verte$rale, av)nd de
asemenea vecintate cu cele mai importante vase din a$domen3 vena cav inferioar #i
artera aort.
=
+uodenul 0:, cu o lungime de . cm se va situa din nou *n vecintatea
pancreasului #i se continu cu "e"unul.
+uodenul:#ri&a #arte a intestinului sub9ire: este e=tre& de i&#ortant in
desf;<urarea #rocesului de digestie: #entru c; aici este neutrali'at; aciditatea
gastric;: cu a/utorul bicarbonatului secretat de glandele intestinale <i de
#ancreas. En'i&ele digestie nu i<i #ot desf;<ura actiitatea dec>t in &ediu
alcalin.
1ot aici este locul unde glandele ane/e ale tu$ului digestiv ;ficatul si
pancreasul< i#i vars secreiile, eseniale pentru procesul de digestie si a$sor$ie a
su$stanelor nutritive. %e realizeaz, prin activitatea motorie, de propulsie a
coninutului intestinal, amestecul acestuia cu secreiile digestive.
!$sor$ia nutrienilor in duoden este minim, urmtorul segment al intestinului
su$ire ;"e"unul<, fiind cel specializat pentru a$sor$ia celei mai mari pri din
su$stanele rezultate din procesul de digestie.
10
?e/uno@ileonul
>e"un-ileonul este poriunea li$er ;mo$il< a intestinului su$ire care are o
lungime de 4-6 metri mentin)ndu-se variaii intre 3-l0 metri . ,ste limitat de unghiul
duodeno-"e"unal pro/imal #i de valvula ileo-cecal distal.
+iametrul "e"un-ileonului descre#te progresiv de la unghiul duodeno-"e"unal ;3-
4 cm< p)n la valvula ileo-cecal;?auhin< ;2-3 cm<.
>e"un-ileonul descrie 1.-l5 $ucle, numite anse intestinale, avand forma de @ABC.
>e"unul ocup apro/imativ 2D. din lungimea intestinului su$ire, av)nd
dispoziia anselor predominant orizontal.
0leonul ocup apro/imativ 3D. din lungimea "e"un-ileonului, av)nd dispoziia
anselor predominant vertical .
11
>e"un-ileonul ocup spaiul visceral al cavitii peritoneale proiect)ndu-se pe
peretele a$dominal la 4-. cm supraom$ilical, *n sus #i la nivelul pu$elui, *n "os - 40E
din anse sunt latero-verte$ral in st)nga, 40E *n pelvis #i 20E latero-verte$ral drept .
,ste legat de peretele posterior al duodenului prin mezenter, de unde #i numele
de intestin mezenterial.
>e"uno-ileonul este legat de peretele posterior al a$domenului printr-un lung
mezou peritoneal, numit mezenter.
Faporturile "e"un-ileonului se realizeaz *ntre ansele intestinale #i viscerele
invecinate.4iecare ans intestinal are dou fee *n raport cu ansa vecin. (rezint o
margine aderent, concav pe care se inser mezenterul ;marginea mezenteric sau
mezostenic< #i o margine li$er *n raport cu cavitatea peritoneal.
Faporturile "e"un-ileonului cu viscerele sunt3
G anterior cu omentul mare-
G posterior cu organele retroperitoneale ;coloana verte$rala, vasele mari,
uretere, ple/uri nerase, pancreas, splina, rinichi stang<-
G in sus cu colonul #i mezocolonul transvers-
G in "os cu viscerele pelvine ; rect, uter<-
G in dreapta cu cecul #i colonul ascendent-
G in st)nga cu colonul descendent #i sigmoid.
Hezenterul este mi"locul de fi/are a intestinului su$ire la peretele a$dominal
posterior. Hezenterul este rezultatul refle/iei peritoneale de pe peretele a$dominal pe
intestin pentru a reveni pe peretele a$dominal posterior. %e constituie astfel o du$l
lam peritoneal care prezint dou fee #i dou margini. 4eele sunt anterioar #i
posterioar. Harginile sunt fi/ #i li$er.
Harginea fi/a ;radacina< are intre 1.-l8 cm lungime incepe din stanga corpului
verte$ral 92 #i se intinde p)n la valvula ileo-cecal.
Fdcina mezenterului prezint o $az mai larg de inserie. !stfel intestinul
este silizat #i se previne torsionarea sa in "urul pediculului vascular .
12
Harginea li$er se desface ca un evantai, este lung #i conine "e"un-ileonul.
0ntre cele dou foie peritoneale ale mezenterului se gse#te3 esut grsos, arterele si
venele mezenterice superioare, nervii intestinului su$ire, nodurile #i vasele limfatice.
Hezenterul este mai lung in poriunile centrale #i are tendina de cre#tere *n
lungime *n raport cu v)rsta.
!.!.%. S,RUC,URA IN,ES,INULUI SU16IRE
Hacroscopic prezint patru straturi - seroasa, musculara, su$mucoasa #i
mucoasa.
Hucoasa ocup dou treimi din grosimea peretelui intestinului su$ire.
2elelalte trei - seroasa, musculara si su$mucoasa doar o treime.
!cest raport este conform cu funciile intestinului su$ire.
Hucoasa intestinului su$ire este stratul situat spre lumen #i este alcatuit din3
-epiteliu-
- lamina proprie-
- musculara mucoasei.
,piteliul tapeteaz vilozitile intestinale si criptele 9ie$erIuhn.
0n structura epiteliului intr urmtoarele celule3 enterocitele, celulele
caliciforme, celulele (aneth, celulele enterocromafine si celulele nedifereniate
;stern<.
,nterocitele sunt celule cilindrice care au in zona apical o margine @in perieBC
#i au un nucleu $azal. %unt responsa$ile de procesul de a$sor$ie.
9a nivelul marginii @in perieBC e/ist mari concentraii de enzime, in principal
dizaharidaze.
2elulele caliciforme sunt prezente la nivelul vilozitilor #i a criptelor. %ecret
mucus prin mecanism merocrin .
2elulele (aneth sunt localizate la $aza criptelor. 4uncia lor nu este $ine
precizat. (ar a avea rol imun #i de secreie a enteroIinazei.
13
2elulele enterocromafine sunt localizate in criptele intestinului su$ire. !u rol
de a secreta hormoni care au aciune la distant prin s)nge sau mecanism paracrin.
2elulele nedifereniate ;stern< se gsesc la $aza criptelor. Feprezint cel mai
frecvent tip de celule. !u rol in regenerarea epiteliului put)nd genera orice celul .
0n structura intestinului su$ire e/ist #i glandele 9ie$erIuhn. %e admite c
secret un lichid hidro-electrolitic.
!cest lichid dilueaz produ#ii de digestie, ii izotonicizeaz favoriz)nd
a$sor$tia. %ecreia lor este reglat prin mecanism refle/ local, mienteric si umoral.
Duodenul
(eritoneul3 prima poriune din partea superioar a duodenului este *nvelit de
peritoneu, *n rest este e/traperitoneal, fiind acoperit de seroas numai pe faa
anterioar. (osterior se afl o fascie de coalescen, rezultat din alipirea peritoneului
de peretele posterior al a$domenului ; fascia 1reiz<
%tratul muscular3 este format din fi$re musculare netede dispuse *n dou
straturi3 unul e/tern, mai su$ire, format din fi$re longitudinale #i altul intern, mai
gros, din fi$re circulare.
%tratul su$mucos3este format din esutul con"unctiv la/ #i conine vase
sangvine, limfatice, nervi, ple/ul su$mucos H,0%%J,F #i foliculi limfoizi. n
su$mucoas *nt)lnim #i glande ?FAJJ,F, caracteristice duodenului.
Hucoasa duodenal3 are culoare cenu#ie-ro#iatic *n perioadele de repaus #i
devine ro#ie *n timpul digestiei. (ezint plici circulare #i viloziti. (licele circulare,
numite #i valvule conivente K,FKF0JL, sunt cute transversale permanente. 9ipsesc
*n prima parte a duodenului i *n ileonul terminal. :ilozitile intestinale se prezint ca
ni#te proemineni cilindrice sau conice, *nt)lnite de- a lungul *ntregului intestin
su$ire.
?e/unul@ileonul
(eritoneul3 la nivelul "e"uno-ileonului, peritoneul *l *nvele#te complet #i se
continu cu mezenterul. Hezenterul se fi/eaz prin rdcina sa la peretele posterior al
14
a$domenului de-a lungul unei linii o$lice care pleac de la flancul st)ng al verte$rei
92 #i a"unge *n fosa iliac dreapt.
Husculatura "e"uno-ileal se aseamn cu musculatura de la nivelul duodenului.
%u$mucoasa este format din esutul con"unctiv la/ #i conine vase sangvinice,
limfatice, nervi, ple/ul su$mucos Heissner #i foliculi limfoizi.
Hucoasa "e"uno- ileonului are o structur asemntoare cu cea a duodenului.
!.%. IN,ES,INUL GR4S
!.%.! ANA,43IA IN,ES,INULUI GR4S
0ntestinul gros se intinde de la tunica ileonului, marcat prin valvula ileocecal,
p)n la nivelul canalului anal, dar aceast definiie morfofunctional tre$uie s
includ apendicele si valvula ?auhin. !ceast concepie caut s resping o unitate
funcional integratoare, dar individualitatea morfofunctional #i patologic a
diferitelor poriuni colice impun studiul anatomic #i patologic pe poriuni separate.
9ungimea intestinului gros variaz intre 100 M 1.0 cm, cu o medie de 130 M
13., cre#terea in lungime se poate face pe seama intregului colon dar mai ales pe
seama unor segmente separate.!ceste alungiri pot fi congenitale sau c)#tigate de-a
1.
lungul vieii, duc)nd la dificulti in investigaia radiologic at)t in plenitudine c)t #i
in du$lu contrast astfel sigmoidul #i transversul au o lungime in "ur de .0 cm,
ascendentul 12 M 16 cm iar descendentul 14 M 20 cm.

2ali$rul intestinului gros prezint o scdere progresiv incep)nd de la cec spre
sigmoid cu apro/imativ . cm la cec si 2,. cm la sigmoid dar in mod normal sau
condiii patologice, e/ist modificri de cali$ru prin spasme sau dilatri, cre)nd astfel
dificulti in investigarea colonului si mai ales in punerea diagnosticului.
0ntestinul gros se deose$e#te de intestinul su$ire prin mai multe caracteristici
e/terioare3
este mai scurt dar mai voluminos dec)t intestinul su$ire-
se dispune su$ form de cadru, de unde #i numele de cadru
colic-
este parcurs de ni#te $enzi musculare, numite teniile colonului,
*n numr de trei la cec, colon ascendent, transvers #i descendent, dou la colonul
sigmoid- dispar la rect-
15
prezint umflturi transverse numite haustre, separate *ntre ele
prin #anuri transverse care proemin *n lumenul intestinului su$ form de plici
semilunare ale colonului-
prezint ciucuri grso#i de culoare gl$uie, numii apendici
epiploici, *n "urul teniilor musculare.
0ntestinul gros este su$*mprit *n cec, colon #i rect. 9a r)ndul su colonul *n
segmente3 colonul ascendent, transversal, descendent #i sigmoid.

Cecul
!re form de sac inchis in interior, iar superior se continu cu colonul
ascendent, pe peretele postero-intern la unirea dintre cec si ascendent se afl
"onciunea ileocecal prevazut cu un sfincter, numit valvula lui ?auhil. 9a
apro/imativ 2 cm su$ aceasta se afl inseria apendicelui vermicular.
2ecul poate fi invelit in intregime de ctre peritoneu, situaie intraperitoneal
sau poate fi acoperit numai pe faa anterioar, situaie c)nd cecul este situat
retroperitoneal, cu toate acestea cecul este considerat una dintre cele mai mo$ile pri
ale colonului alaturi de transvers #i sigmoid.
,l este situat de o$icei in fosa iliac dreapt dar poate fi situat #i inalt lom$ar,
prerenal sau "os in micul $azin.
16
2a aspect e/terior el prezint trei $enzi musculare inguste care i#i au punctul de
plecare la nivelul inseriei apendicelui #i insoesc colonul pe toat intinderea lui.
!ceste $enzi musculare sunt dispuse anterior iar celelalte postero intern #i
e/tern.!ceste $enzi determin formarea de $oreluri suprapuse sau trei coloane de
umflturi.
+in punct de vedere radiologic cecul poate fi imprtit in dou3
-fundul cecal-
-corpul cecului.
4aa anterioar a cecului vine *n raport cu peretele anterior al a$domenului, faa
posterioar vine *n raport cu fosa iliac, mu#chiul psoas iliac #i nervul femural, care
trece la acest nivel.
(rin orificiul ileo-cecal ileonul se deschide *n cec, la nivelul acestui orificiu se
afl valvula ileocecal cu rol de supap *ntre intestinul su$ire #i gros. 9a 2-3 cm su$
orificiul ileo-cecal se afl un orificiu oval numit orificiul apendiculo-cecal prin care
apendicelese deschide *n cec ;are #i el o valvul<
Colonul
ncepe la nivelul valvulei ileo-cecale #i se termin *n dreptul verte$rei %3. +in
fosa iliac dreapt urc spre faa visceral a ficatului ;colon ascendent<. 9a acest nivel
cote#te form)nd fle/ura colic dreapt, de la care *ncepe colonul transversal care
str$ate transversal cavitatea a$dominal p)n la nivelul splinei. !"uns la acest nivel,
cote#te din nou, form)nd fle/ura colic st)ng ;colon descendent<.
Altima poriune a colonului, *n form de @%', co$oar *n $azin ;colonul
sigmoid<, unde, *n dreptul verte$rei %3, se continu rectul.
2olonul ascendent msoar 8-1. cm lungime.
18
,ste situat intre inseria valvulei ileocecale #i a unghiului hepatic. ,ste situat
retroperitoneal #i prin intermediul fasciei lui 1oldt vine in contact cu ptratul lom$elor
#i polul inferior inferior al rinichiului drept.
0n afar, interior #i anterior, colonul ascendent vine in contact cu ansele
intestinale. 2olonul ascendent este una dintre cele mai fi/e poriuni ale colonului.
2onfiguraia e/terioar este asemntoare cu a cecului, cele trei $andelete
musculare formeaz $oselurile iar in interior ele determin formarea pliurilor
falciforme si a cavitilor haustrale.
2olonul transvers are o direcie u#or o$lic *n sus spre st)nga #i msoar 40-50
cm. ,ste cuprins *ntre cele dou fle/uri ale colonului.
,ste partea cea mai mo$ila a colonului, poseda un mezocolon cu marginea
anterioara inserata pe colon iar cea posterioara fi/a, este inserata de la dreapta spre
stanga pe portiunea inferioara a rinichiului, de partea a doua a duodenului, corpul
pancreasului si partea superioara a rinichiului stang.
!cest mezocolon la e/tremitate d na#tere la dou formaiuni peritoneale #i
anume ligamentul frenocolic drept #i ligamentul frenocolic st)ng care fi/eaz cele
dou unghiuri colice la peritoneul parietal.
9igamentul gastrocolic il solidarizeaz de stomac. 2onfiguraia interioar #i
e/terioar este asemntoare cu cea de la cec #i colon ascendent cu singura deose$ire
c $orelurile si haustrele diminu ca volum.
1=
2olonul descendent. are o lungime de 14-20 cm .
,ste situat profund retroperitoneal alipit de ansele intestinului su$ire, se intinde
de la unghiul splenic p)n la o limit de demarcaie convenional corespunztoare
crestei iliace st)ngi. ,ste segmentul cel mai str)m$ al colonului #i dispune de o
musculatur puternic.
2olonul sigmoid. msoar 40-.0 cm #i prezint dou segmente, unul iliac care
ocup fosa iliac #i altul plevin care vine *n raport, *n "os #i *nainte cu vezica urinar la
$r$ai, iar la femei cu uterul #i ane/ele, posterior vine *n raport cu ampula rectal, iar
*n sus cu ansele intestinului su$ire.
!lturi de cec #i transvers este una dintre cele mai mo$ile poriuni a colonului
iar prima poriune are o dispunere fi/ ca a descendentului.
(rezint un mezocolon sigmoidal care are o inserie colic de dou ori d)nd
infle/iuni sigmoidului, asemeni literei %.
20
%e gse#te in fosa iliac st)ng iar poriunea pelvin vine in raport cu vezica #i
rectul.
9a nivelul sigmoidului e/ist numai $andelete musculare longitudinale #i atunci
el prezint dou serii de $oseluri diminuate ca volum in raport cu restul segmentului
colonului.
Rectul
Fectul se *ntinde de la locul de terminare a colonului sigmoid p)n la linia
anorectal care este circular #i desparte zona mucoas de zona cutanat a rectului.
9ungimea rectului este 11 M 1. cm iar diametrul transversal de 2,. M 3 cm, in
timpul umplerii cu $ariu se pot du$la diametrele #i apare fuziform dilatat *n poriunea
mi"locie #i ingustat la nivelul "onciunii rectosigmoidiene #i la nivelul poriunii
perirenale.
0n sens sagital rectul descrie o cur$ur superioar cu concavitatea anterior #i o
cur$ura inferioar cu concavitatea posterior iar in sens frontal o cur$ura inferioar cu
concavitatea spre dreapta.
(osterior vine in contact cu sacrul #i coccisul, feele laterale sunt tapetate de
peritoneu iar anterior vine in contact cu organele genitale la femeie, prin fundul de sac
al lui +ouglas, iar la $r$at este separet de vezica urinara tot prin acela#i fund de sac.
(oriunea perineal vine in raport cu fosa isteorectal #i uretra la $ar$at #i
vaginul la femei.
Fectul nu mai prezint $andeletele musculare lipsind astfel $oselurile #i
haustrele.
4uncionarea normal a anusului #i rectului permite evacuarea
intestinului atunci c)nd *mpre"urrile sociale o permit #i nu doar c)nd materiile fecale
au traversat *ntregul intestin gros.
21
Anusul
Feprezint orificiul prin care de#eurilesolide din organism- denumite fecale-
sunt e/cretate.
2analul anal are o lungime de apro/imativ 3 cm, este delimitat superior de linia
anorectala si inferior de linia anoperineala.
+iferena dintre rect #i anus3 anusul reprezint doar un canal *ngust #i scurt,
*ncon"urat de un inel muscular care face "onciunea cu rectul, poriune inferioar a
intestinului gros, pe partea e/tern.
(rincipala funciune a anusului este meninerea continenei fecale *n timp ce
rectul funcionez ca un rezervor pentru acesta.
4ecalele conin *n mod o$i#nuit apro/imativ 6.E ap #i 2.E materii solide. O
parte din ap provine din mucusul ce lu$rifiaz canalul alimentar #i u#ureaz
eliminarea materiilor fecale din organism.
+intre materiile solide, apro/imativ o treime sunt $acterii, a treime grsimi #i
proteine nedigerate #i o treime celuloz- componenta vegetal nedigerat.
22
2uloarea fecalelor se datoreaz pigmenilor $iliari denumii sterco$ilin #i
$iliru$in.
!ce#ti pigmeni $iliari a"ut de asemenea la sterilizarea #i deodorizarea
fecalelor.
Hirosul fecalelor se datoreaz, *n primul r)nd, aciunii $acteriilor intestinale
care produc o varietate de compu#i azotai #i hidrogen sulfurat cu miros de ou
stricate.
9a e/tremitatea canalului anal se gsesc 2 inele musculare- sfincterele intern #i
e/tern. n mod normal cele dou sfinctere menin anusul *nchis, dar *n cursul
defecaiei ele se rela/eaz, pentru a permite e/pulzarea acestora. %fincterul intern
sesizeaz prezena fecalelor #i se rela/eaz, permi)nd intrarea acestora *n canalul
anal. %fincterul e/tern este meninut *nchis *n mod deli$erat p)n c)nd apare un
moment convena$il pentru defecaie.
!.%.% S,RUC,URA IN,ES,INULUI GR4S
0ntestinul gros prezinta aceleasi straturi ca si intestinul su$tire, mucoasa,
su$mucoasa si musculoasa.
3ucoasa
23
,ste mai groas, lipit de valvule conivente vilozitti #i plci (Ner. ,piteliul
este format din celulele cilindrice, celulele calciforme , corionul este esut con"unctiv
dens, conine elemente limfoide #i glande 9ie$erIuhn.
Husculatura mucoasei conine dou straturi de fi$re netede, unul interior
circular #i al doilea la e/terior longitudinal, iar mucoasa canalului anal este de dou
tipuri, tip cilindric situat deasupra liniei anorectale #i de tip malpighian situat su$ linia
anorectala ce face trecerea intre mucoasa cilindrica si planul cutanat.
Sub&ucoasa
,ste format din esut con"unctiv, prezint ple/uri vasculare, capilare, limfatice
#i ple/uri nervoase.
3usculoasa
(rezint un strat interior de fi$re circulare #i e/terior un strat de fi$re
longitudinale care sunt concentrate in $andelete circulare sau tenii *ntre care se gsesc
pliurile semilunare sau falciforme ;$oselurile<.
2analul anal prezint o musculatur deose$it #i anume prezint sfincterul
intern care este compus din fi$re musculare striate ce prezint un fascicol profund,
gros #i mult mai superficial su$cutanat. Hai prezint #i muschiul ridictor anal care
intre#te sfincterul e/tern.
Colonul
(eritoneul. n 80E din cazuri peritoneul *nvele#te cecul. Aneori, peritoneul
formeaz un mezou ;mezocec<. Hai rar, cecul este acoperit numai anterior de
peritoneu ; cec retroperitoneal<. 9a nivelul apendicelui, peritoneul *l *nvele#te
complet #i apoi $om$eaz un mezoapendice care se fi/eaz pe cec #i ileon. 9a nivelul
colonului ascendent #i descendent, peritoneul *nvele#te colonul numai anterior,
posterior e/ist)nd o foscie de coalescen, numit 1oldt. 2olonul ascendent #i cel
descendent sunt astfel retroperitonale. 9a nivelul colonului transvers #i sigmoid,
peritoneul *nvele#te colonul #i se reflect apoi pe peretele posterior al cantitii
24
a$dominale form)ndu-se astfel mezocolonul #i respectiv mezosigmoidul care confer
mo$ilitatea colonului transvers #i sigmoid.
%tratul muscular este constituit din fi$re musculare netede, longitudinale *n
stratul e/tern #i circulare *n stratul intern. 4i$rele longitudinale sunt dispuse su$ forma
celor trei tenii la colonul ascendent, transvers #i descendent #i numai su$ forma a dou
tenii la nivelul colonului sigmoid. n stratul muscular e/ist ple/ul mienteric
!uer$ach.
%tratul su$mucos este format din esutul con"unctiv la/ #i conine vase de s)nge
limfatice, ple/ul su$mucos Heissner #i foliculi limfoizi.
1unica mucoas este format dintr-un epiteliu de suprafa unistratificat, din
aparat glandular #i din corion. Ju are plici circulare #i nici viloziti.
Rectul
(eritoneul acoper numai "umtatea antero-superioar a ampulei rectale, apoi se
reflect la $r$at pe vezica urinar #i la femei pe uter. n rest, rectul este *nvelit de o
adventiie format din esutul con"unctiv la/.
%tratul muscular este format din fi$re musculare netede, care se disting *n 3
longitudinale la e/terior #i circulare la interior. 4i$rele longitudinale nu co$oar toate
p)n la anus.
%tratul circular se gse#te profund #i se *ntinde pe toat lungimea rectului. n
"urul canalului anal, fi$rele circulare formeaz sfincterul intern al anusului. n afara
lui se afl sfincterul e/tern al anusului, care are *n structura sa fi$re striate.
%tratul su$mucos este format din esutul con"unctiv la/ #i este foarte $ogat *n
ple/uri venoase a cror dilatare duce la formarea hemoroizilor.
Hucoasa este format dintr-un epiteliu de suprafa din glande #i corion.
2orionul este infiltrat de formaiuni limfoide.
%. N46IUNI DESPRE
2.
4CLU8IA IN,ES,INAL
%.!. DE+INI6IE: E,I4PA,4GENIE 7I CLASI+ICARE
%indromul de ocluzie intestinal este definit prin *ntreruperea tranzitului pentru
coninutul intestinal reprezentat de materii fecale #i gaze.
2auzele #i mecanismele acestei patologii pot fi e/trem de diverse #i de aceea
clasificarea ocluziilor se poate face dup mai multe criterii.

Clasificare etio#atogenic;
,ste cea mai ampl #i cuprinde diferenierea ocluziilor *n mecanice #i dinamice.
4clu'ia &ecanic;
Ocluzia mecanic apare datorit unui o$stacol mecanic, acesta put)nd aciona
fie prin o$strucia lumenului intestinal, fie prin strangularea intestinului.
!. O$strucia
O$stacolul mecanic poate determina o$strucia lumenului intestinal prin mai
multe mecanisme, fr a fi afectat circulaia sanguin.
a< O$strucia e/tralumenal
O$stacolul este e/trinsec #i acioneaz asupra lumenului intestinal prin
comprimare sau deformare de la e/terior3 $rid, formaiune tumoral *n vecintate sau
retroperitoneal, aglomerare de anse intestinale *ntr-un plastron, corpi strini
intraperitoneali.
$< (roces care afecteaz peretele tu$ului digestiv
n acest caz o$stacolul poate fi3 tumor $enign sau malign cu punct de
plecare *n peretele intestinal, stenoz cicatricial sau inflamatorie prin diverticulit,
enterit regional, tu$erculoz intestinal, corpi strin intraluminali.
c< O$stacol intralumenal
25
9umenul intestinului este o$struat prin prezena *n interiorul su a unui o$stacol
mecanic3 calcul $iliar, fecalom, conglomerat de parazii sau $ezoar.
?. %trangularea
!ceast modificare a tranzitului intestinal asociaz o$stacol *n calea tranzitului
intestinal #i tul$urri circulatorii la nivelul intestinului. %trangularea se produce pe
segmentele mo$ile ale intestinului #i poate fi urmarea urmtoarelor procese
patologice3
a< :olvulare
n acest caz se produce o torsiune a ansei intestinale *n "urul unui a/ constituit
din $ride sau aderene, proces care comprim mezoul su.
$< 0nvaginaie
!ceasta apare datorit hiperperistalticii, care determin telescoparea
segmentului cranial *n cel distal *mpreun cu mezoul su.
c< ncarcerare
9umenul intestinal *mpreun cu poriunea de mezou aferent sunt cuprinse *n
diferite defecte de perete3 eventraii, hernii, fosete peritoneale, $re#e mezenterice.
n toate aceste cazuri strangularea determin afectarea circulatorie de diverse
grade, p)n la *ntreruperea total a vascularizaiei, av)nd drept consecin ischemierea
teritoriului aferent, cu necroz #i perforaie parietal.
4clu'ia func9ional;
Ocluzia dinamic sau funcional se produce *n urma dereglrii controlului
nervos vegetativ al motilitii intestinale #i mai poart denumirea de ileus. !cest tip de
ocluzie se instaleaz prin trei mecanisme3
-ileusul paralitic, datorat paraliziei musculaturii intestinale, prin care motilitatea
diminu sau dispare, iar lumenul se destinde
-ileusul spastic, *n care se produce un spasm important #i persistent al
musculaturii intestinale, cu distensia intestinului situat cranial de o$stacol ileusul
26
secundar o$struciei vasculare prin strangulare, *n care intestinul strangulat devine
imo$il.
+intre cauzele mai frecvent generatoare de ileus se pot cita3 perioada
postoperatorie, focare inflamatorii intraa$dominale, hematom intra- sau
retroperitoneal, tul$urri meta$olice const)nd *n hipoproteinemie, hipoIaliemie,
hiponatremie, hipomagneziemie, deshidratare, fracturi costale sau la nivelul coloanei
verte$rale, pneumonie $azal, infarct miocardic, septicemii, administrarea unor
medicamente M morfin, antiacide, anticoagulante, propantelin.
n unele situaii cauza ocluziei intestinale funcionale nu se poate identifica,
motiv pentru care se *ncadreaz ca &ocluzie criptogenetic'.
,ste locul s amintim conceptul de ocluzie mecanoinflamatorie, noiune
neacceptat *n clasificrile moderne. n aceast categorie se *ncadrau ocluziile cu
mecanism mi/t, la elementul mecanic adug)ndu-se #i o component funcional.
!cest proces *nsoe#te fenomenele de inflamaie acut intraperitoneal la care
aglomerarea de anse aderente se *nsoe#te de pareza intestinal determinat de
inflamaie.
Clasificare to#ografic;
4clu'ii Analte
n aceast categorie se *ncadreaz formele clinice *n care o$stacolul este situat
de o$icei pe intestinul su$ire.
4clu'ii /oase
!cest tip de ocluzie se datoreaz siturii o$stacolului la nivelul intestinului
gros.
Clasificarea du#; &odul de instalare An ti&#
+up acest criteriu ocluziile pot fi acute, su$acute #i cronice.
4clu'iile acute
28
Ocluziile acute se instaleaz $rusc #i au evoluie rapid. :rsturile apar
precoce, sunt a$undente, iar starea general se altereaz rapid.
4clu'ii subacute
n acest caz fenomenele evolueaz mai lent #i se poate instala o perioad de
remisiune a simptomelor. (erioadele de colici, vrsturi #i *ntrerupere incomplet a
tranzitului alterneaz cu perioade de remisiune.
4clu'ii cronice
%unt cele generate de o$stacole incomplete, ceea ce determin o evoluie lent
*n timp. %e caracterizeaz prin alternan de constipaie cu diaree, pierdere ponderal
#i degradare progresiv a strii generale.
%.%. +I8I4PA,4L4GIA 4CLU8IIL4R IN,ES,INALE
0ndiferent de natura o$stacolului, elementul iniial al modificrilor
fiziopatologice este reprezentat de distensia intestinului supraiacent, cu acumulare de
2=
gaze #i lichide. +istensia peretelui intestinal comprim circulaia venoas #i determin
apariia stazei #i a modificrilor de permea$ilitate capilar.
n urma acestui proces se produce e/travazarea de lichide *n lumenul intestinal,
*n grosimea peretelui intestinal cu apariia edemului precum #i *n cavitatea peritoneal
cu instalarea ascitei.
9ichidul acumulat *n lumen prin acest mecanism se adaug la lichidele
provenite din secreiile digestive fiziologice M apro/imativ .-6 litri pe zi *n mod
normal, dar produse *n e/ces *n ocluzie #i nerezor$ite de peretele intestinal edemaiat.
!stfel se sustrage din circulaie o cantitate mare de lichide, direct proporional cu
vechimea ocluziei #i cu lungimea poriunii de intestin destins.
%e instaleaz hipovolemia, la care contri$uie #i vrsturile, uneori foarte
a$undente. !pare deshidratarea #i hemoconcentraia cu hiponatremie, hipocloremie,
hiperproteinemie, alcaloz sau acidoz meta$olic, oligurie, hipotensiune, #oc.
1ul$urrile de circulaie arteriale determin apariia de necroze ale peretelui
intestinal.
4lora intestinal e/acer$at produce gaze #i endoto/ine.
+ezechili$rul hidroelectrolitic #i meta$olic determin alterarea motilitii
intestinale cu diminuarea contractilitii, precum #i modificri vasomotorii cu
afectarea irigrii sanguine sistemice.
n acest fel un proces patologic local, o$strucia intestinal, determin o
tul$urare fiziopatologic general, ampl, cu consecine volemice, circulatorii #i
meta$olice severe.
%.). ANA,43IA PA,4L4GIC A 4CLU8IIL4R IN,ES,INALE
Hodificarea macroscopic este diferit *n funcie de mecanismul de producere.
a< Ocluzia funcional
30
+ac mecanismul este paralitic, ansele intestinale apar destinse cu peretele
su$iat, pline cu gaze #i lichide. Hezoul apare edemaiat, iar *n cavitatatea peritoneal
se gse#te lichid.
n ileusul spastic ansele au musculatura contractat ceea ce determin reducerea
lumenului #i paloarea peretelui intestinal.
$< Ocluzia mecanic
!cest tip de ocluzie se manifest diferit *n funcie de mecanismul de producere.
0ndiferent de acesta ansa situat cranial fa de o$stacol apare cianotic,
destins de prezena coninutului intestinal acumulat #i imo$il.
9a nivelul o$stacolului se vizualizeaz procesul care a generat o$strucia3
stenoza parietal, tumor, calcul, corp strin, fecalom.
n ocluzia prin strangulare se evideniaz leziuni ischemice sau de necroz la
nivelul #anului de strangulare- mezoul ansei strangulate este edemaiat #i fria$il.
:olvulusul apare prin rsucirea ansei intestinale *n a/ transversal #i prezint
acelea#i modificri de vascularizaie ale mezoului.
Ocluzia prin invaginaie intestinal se vizualizeaz ca o formaiune alungit,
infiltrat, cianotic format din 3 sau mai muli cilindri, cu modificri importante ale
mezoului.
%u$ o$stacol ansele intestinale sunt nemodificate.
,/aminarea microscopic a peretelui la nivelul o$stacolului evideniaz edemul
parietal, modificrile de microcirculaie #i leziunile ischemice M elemente patologice
necaracteristice, a cror severitate depinde de vechimea ocluziei.
%.*. DIAGN4S,ICUL 4CLU8IEI IN,ES,INALE
Si&#to&atologia clinic;
31
+e$utul manifestrilor clinice poate fi $rusc sau lent progresiv *n timp, *n
raport cu etiologia o$struciei.
+urerea apare indiferent de mecanismul ocluziei, dar poate avea caractere
diferite. n caz de ocluzie prin strangulare durerea se instaleaz $rusc, este foarte
intens #i continu. n ocluzia prin o$strucie durerile sunt mai puin intense, cu aspect
colicativ determinat de momentele de hiperperistaltic.
9ocalizarea durerii este iniial la sediul o$stacolului, apoi devine difuz *n tot
a$domenul.
n timp durerea se atenueaz #i se instaleaz un disconfort a$dominal, dar
starea general se agraveaz.
n ocluzia dinamic elementul su$iectiv este dat de distensia a$dominal.
:rsturile apar refle/ dup durere, dar urmeaz apoi o perioad de acalmie,
varia$il *n funcie de sediul ocluziei. :rsturile frecvente precoce #i cu caracter
$ilios orienteaz spre sediul *nalt al ocluziei, iar cele aprute mai tardiv #i av)nd
caracter fecaloid sunt manifestrile unei ocluzii "oase.
ntreruperea tranzitului pentru gaze #i materii fecale apare precoce *n ocluzia
"oas #i *n ileusul paralitic #i mai tardiv *n ocluzia *nalt. ,vacuarea de materii fecale
poate avea loc #i dup instalarea ocluziei, provenind din intestinul situat mai "os de
o$stacol.
+urerile colicative urmate de evacuarea de scaune moi semnific prezena unui
o$stacol incomplet.
E=a&enul obiecti
+istensia a$dominal se instaleaz tardiv *ndeose$i *n ileusul paralitic #i *n
o$strucia "oas- a$domenul poate fi destins *n totalitate sau numai parial, iar
peristaltica intestinal este vizi$il put)nd indica sediul o$stacolului. n ocluziile
32
*nalte distensia poate lipsi, vrsturile reu#ind s dega"eze *n mare parte presiunea din
lumenul instestinal ;ocluzie cu a$domen plat<.
,/amenul clinic pune *n eviden uneori prin palpare un zgomot caracteristic
produs de comprimarea anselor intestinale pline cu lichid numit clapota". %e poate
palpa o formaiune tumoral sau plastron care constituie cauza ocluziei.
(rin percuie se evideniaz distensia gazoas a intestinului sau ascit.
!uscultaia a$domenului constat fie zgomotele hidroaerice *n ocluziile
mecanice, fie a$sena zgomotelor intestinale *n ileusul paralitic.
1u#eul rectal poate identifica o tumor *n rect, fecalom sau o formaiune *n
fundul de sac +ouglas. Ju tre$uie negli"at e/aminarea orificiilor herniare pentru
diagnosticarea unei hernii strangulate.
,/amenul clinic arat rsunetul sistemic al ocluziei intestinale, cu semne
generale de $oal sever3 deshidratare, tahicardie, hipotensiune, fe$r, semne de #oc.
E=#lor;ri #araclinice
Hodificrile meta$olice #i hemodinamice generate de ocluzie se e/prim prin3
hemoconcentraie cu hematocrit crescut, tul$urri electrolitice const)nd *n
hiponatremie, hipoIaliemie, hipocloremie. !pare hiperproteinemie cu hiperazotemie
#i cre#terea numrului de leucocite.
,/plorarea radiologic *ncepe o$ligatoriu prin efectuarea unei radiografii
a$dominale simple. !ceasta evideniaz ansele destinse de acumularea de gaz, cu
nivele hidroaerice care, dup dimensiuni #i poziie pot sugera sediul o$stacolului.
0rigografia poate evidenia fie sediul o$stacolului la nivelul colonului, fie
opacifierea normal a colonului *n ocluziile de intestin su$ire.
1ranzitul $aritat este contraindicat, deoarece $ariul poate agrava o$stacolul prin
densificarea sa *n amonte de acesta. ,l poate fi *nlocuit cu su$stane de contrast iodate
hidrosolu$ile.
33
,/plorarea se poate completa cu tomografia computerizat a$dominal pentru
evidenierea unei tumori care reprezint cauza ocluziei.
Diagnosticul diferen9ial
%e iau *n discuie durerile colicative de alt natur cu origine $iliar,
salpingian sau renoureteral care pot fi confundate cu ocluzia intestinal.
+e asemenea patologia chirurgical include $oli diverse care determin
*ntreruperea tranzitului intestinal datorit ileusului paralitic secundar3 peritonita,
apendicita acut, pancreatita acut, colecistita acut, diverticulita acut, etc.
%.$. +4R3E ANA,434@PA,4L4GICE DE 4CLU8IE
IN,ES,INAL
34
Du#; &ecanis&ul de #roducere
4clu'ia #rin obstruc9ie
,ste o ocluzie mecanic instalat progresiv, precedat uneori de tul$urri de
tranzit.
0ntensitatea semnelor de ocluzie cre#te treptat cu oprirea complet a tranzitului,
apariia durerilor #i a vrsturilor.
,/amenul clinic evideniaz peristaltica prezent pe un fond de distensie
a$dominal localizat sau difuz.
,/amenul radiologic evideniaz multiple imagini hidroaerice eta"ate.
4clu'ia #rin strangulare
!cest tip de ocluzie mecanic se caracterizeaz printr-un de$ut $rutal, cu
durere intens #i semne generale severe.
:rsturile sunt precoce, urmate de *ntreruperea tranzitului.
+istensia a$dominal este localizat iniial *n zona o$stacolului, iar peristaltica
intestinal este a$sent.
9a palpare se reproduce durere vie *n punct fi/, care semnaleaz sediul
strangulrii.
,/amenul radiologic poate arta imagine hidroaeric unic, cu dilataia unei
anse intestinale izolate.
+urerea *n fosa iliac st)ng poate sugera volvulusul sigmoidian, imaginea
radiologic &*n omega' fiind caracteristic.
2)nd simptomatologia sugereaz prezena unei invaginaii se practic
irigoscopia $aritat, cu posi$ilitatea de a evidenia imaginea tipic &*n cocard'. ,a
reprezint totodat #i o metod terapeutic de dezinvaginare.
4clu'ia #aralitic;
3.
!ceast form de ocluzie funcional se caracterizeaz prin *ntreruperea
tranzitului asociat cu vrsturi, dar cu durere minim sau a$sent.
+istensia a$dominal este important, zgomotele intestinale #i peristaltica sunt
mult diminuate.
4clu'ia #osto#eratorie
n perioada postoperatorie evoluia poate fi grevat de instalarea unei ocluzii
intestinale prin mai multe mecanisme.
!stfel postoperator precoce se instaleaz adesea un ileus paralitic,
manifest)ndu-se timp de 1-3 zile cu dureri de intensitate medie #i cu remisiune
spontan sau prin clism.
!lt mecanism de ocluzie postoperatorie este o$strucia mecanic prin aderene,
$ride, evisceraii, corpi strini sau colecii intraperitoneale.
O$strucia mecanic poate fi tardiv, prin stenoze intestinale, eventraii
strangulate sau $ride.
Du#; sediul oclu'iei
4clu'ia #e intestinul sub9ire
2ele mai frecvente cauze de ocluzie la nivelul intestinului su$ire sunt
aderenele sau $ridele postoperatorii ;p)n la 80E<, herniile *ncarcerate sau
strangulate #i tumorile.
+e asemenea cauze mai puin frecvente sunt invaginaia, $oli inflamatorii
intestinale, carcinomatoza peritoneal.
+e$utul simptomelor este de o$icei $rusc acut, cu durere intens cu caracter
colicativ.
:rsturile apar precoce, sunt a$undente, cu caracter $ilioalimentar iniial apoi
coninut intestinal cu aspect fecaloid.
35
1ranzitul se opre#te tardiv #i nu poate fi localizat e/act *n timp, deoarece se pot
elimina scaune dup instalarea o$stacolului prin evacuarea intestinului situat distal de
zona de o$strucie.
,/amenul clinic arat meteorism a$dominal situat cu predominen
periom$ilical sau localizat *n fosa iliac dreapt.
(rezena unei cicatrici dup o intervenie chirurgical sau evidenierea unei
hernii faciliteaz diagnosticul.
?olnavii cu ocluzie de instestin su$ire prezint o alterare rapid a strii
generale.
Fadiografia a$dominal simpl evideniaz imagini hidroaerice multiple,
eta"ate, organizate *ntr-o anumit regiune.
+ac o$strucia este la nivelul "e"unului imaginile hidroaerice sunt situate *n
regiunea a$dominal superioar #i au dispoziie orizontal #i contur neregulat, *n timp
ce pentru ocluzia de ileon le gsim dispuse vertical *n a$domenul inferior #i au contur
neted.
4clu'ia #e colon
1a$loul clinic *n o$strucia situat la nivelul colonului este mai puin dramatic,
cu manifestri sistemice mai puin grave.
2auzele cele mai frecvente sunt tumorile maligne de colon ;50E<, diverticulita
#i volvulusul sigmoidian.
+e$utul manifestrilor clinice este insidios.
:rsturile apar tardiv #i sunt mai puin frecvente, iar oprirea tranzitului
intestinal este evident.
,voluia este progresiv *n funcie de rapiditatea instalrii o$stacolului, care
poate fi constituit lent *n timp.
,/amenul clinic relev un a$domen destins, iar tu#eul rectal poate evidenia
s)ngerare *n lumen.
36
,/amenul radiologic al a$domenului pe gol evideniaz cadrul colic destins cu
diametrul lumenului colonului pro/imal peste . cm, *n timp ce distal nu se
vizualizeaz gaz *n colon.
+ac valva ileocecal este competent, distensia #i imaginile hidroaerice sunt
prezente #i la nivelul intestinului su$ire.0maginile hidroaerice sunt situate pe cadrul
colic, *nalte #i cu contur haustral.
0rigoscopia evideniaz sediul #i uneori #i natura o$stacolului.
Fectosigmoidoscopia pune *n eviden o$strucia de colon situat distal, iar
colonoscopia arat localizrile *nalte.
1omografia computerizat poate fi util pentru stadializarea unui neoplasm de
colon dac ta$loul clinic permite temporizarea interveniei chirurgicale.
%.0. ,RA,A3EN,UL 4CLU8IIL4R
38
1ratamentul $olnavului cu ocluzie intestinal tre$uie s *nceap practic o dat
cu internarea, dup recoltarea unor pro$e de s)nge pentru determinarea
hemoleucogramei, electroliilor, ureei, creatininei, glicemiei #i evident a grupului de
s)nge #i a pro$elor de coagulare.
An gest care prin eficiena sa a devenit o$ligatoriu este efectuarea unei
radiografii a$dominale *n ortostatism.
+e mare importan at)t pentru diagnostic, dar #i pentru tratament este
montarea unei sonde nazo-gastrice de aspiraie. Folul ei este de a decomprima
stomacul #i a diminua posi$ilitatea reflurii coninutului acestuia *n ar$orele
traheo$ron#ic cu ocazia unei vrsturi sau *n momentul intu$aiei anestezice.
2antitatea de lichid gastric aspirat ne a"ut la calcularea c)t mai corect a
pierderilor lichidiene ale $olnavului. +e asemenea aspectul lichidului aspirat poate
aduce argumente decisive ;lichid fecaloid< pentru diagnosticul de ocluzie intestinal.
1ot *n scopul monitorizrii pierderilor lichidiene, dar #i a rsunetului lor asupra
organismului, se monteaz pacientului o sond urinar autostatic. %e va urmri
diureza orar, care este unul din mi"loacele de apreciere a strii de deshidratare a
pacientului.
,rata&entul &edical
1re$uie *nceput imediat #i const din administrarea de soluii perfuza$ile care
vor conine glucoz, ser fiziologic, electrolii ;*n special K #i Ja< care se
administreaz intravenos, dup un $ilan iniial al pierderilor hidroelectrolitice ale
$olnavului.
!dministrarea anti$ioticelor cu spectru larg care s acopere flora ce conine
germeni gram pozitivi #i negativi, precum #i germenii anaero$i a devenit regula.
+e asemenea vor fi corectate orice insuficiene de organ cunoscute sau
depistate ;insuficien cardiac, insuficien respiratorie, etc<.
3=
+e multe ori la $olnavii v)rstnici la care cauza ocluziei este o tumor
malign,vom constata #i anemie, ce tre$uie corectat prin administrare de s)nge.
!tunci c)nd diagnosticul sta$ilit este de ocluzie funcional se administreaz
$olnavului *n plus #i o medicaie parasimpatico-mimetic ;Hiostin, (rostigmin< care
poate duce la reluarea peristalticii.
,rata&entul c.irurgical
Orice ocluzie declarat mecanic reprezint o indicaie chirurgical de urgen.
!tunci c)nd $nuim c mecanismul de ocluzie este prin o$strucie se poate temporiza
intervenia pentru c)teva ore ;p)n la 24 <, timp necesar completrii investigaiilor #i
refacerii tul$urrilor hidroelectrolitice constatate.
+ac mecanismul de ocluzie este strangularea atunci intervenia chirurgical
tre$uie s fie urgent pentru c suferina vascular va duce la necroza segmentului
digestiv implicat, cu toate consecinele ce decurg de aici ;apariia peritonitei prin
perforarea ansei, complicarea tratamentului prin necesitatea rezeciei segmentului
necrozat<.
0ndiferent de tipul de ocluzie, scopul principal al tratamentului chirurgical este
de a pune *n eviden o$stacolul care va tre$ui suprimat, sau, dac acest lucru nu este
posi$il ;de e/emplu3 tumori ine/tirpa$ile<, va tre$ui scurtcircuitat.
+e asemenea, consecinele o$stacolului #i prevenirea posi$ilitii de recidiv a
ocluziei sunt elemente pe care chirurgul tre$uie s le ai$ *n vedere.
,rata&entul c.irurgical al oclu'iei #e intestinul sub9ire
n situaiile necomplicate acesta poate consta dintr-o simpl seciune de $rid, o
enterotomie pentru e/tragerea unui corp strin ;de e/emplu3 calcul $iliar, trico- sau
fito$ezoar, corpi strini *nghiii sau un ghem de ascarizi<.
n cazul volvulusului poate fi suficient o simpl devolvulare, urmat de o
fi/are a anselor *ntre ele pentru prevenirea recidivei ;enteroplicatur<.
40
n situaiile c)nd ansa intestinal este purttoarea unei tumori $enigne sau
maligne sau via$ilitatea ei este compromis prin strangulare se procedeaz la o
enterectomie urmat de entero-enteroanastomoz. +ac o$stacolul nu poate fi
*ndeprtat ;de e/emplu3 carcinomatoz peritoneal< se va proceda la ocolirea lui prin
una sau mai multe entero-enteroanastomoze latero-laterale.
,rata&entul c.irurgical al oclu'iei #e intestinul gros
n cancerele colonului drept e/ereza unei tumori ocluzive dup principii
oncologice este astzi acceptat de ma"oritatea chirurgilor, dat fiind posi$ilitatea de
golire a intestinului *n amonte de o$stacol.
n o$stacolele tumorale pe colonul st)ng opiunile sunt diferite, unii chirurgi
opt)nd pentru o derivaie e/tern de amonte ca prim timp, dup care practic operaia
radical, alii opt)nd pentru e/ereza colonului purttor de tumor dup principii
oncologice cu resta$ilirea imediat ;colostomie de amonte asociat sau nu< sau
tardiv, *ntr-un timp urmtor ;operaie de tip Oartmann<.
n cazurile *n care tumora este ine/tirpa$il se vor efectua fie anastomoze de
scurtcircuitare *ntre segmente de colon sau rect indemne situate *nainte #i dup
o$stacol sau uneori *ntre ileonul terminal #i un segment de colon, *n funcie de locul
unde este situat o$stacolul.
+ac scurtcircuitarea nu este nici ea posi$il se poate recurge la o colostomie
derivativ pe un segment de colon situat *n amonte de o$stacol ;e/.3 cecostomia,
anusul pe transvers sau pe colonul sigmoid<.
,tiologia $enign a ocluziei pe colon este mai puin frecvent #i pentru
rezolvarea ei este necesar uneori o simpl devolvulare ;*n volvulusul de sigmoid<.
!lteori este necesar o rezecie de colon atunci c)nd segmentul afectat are
vascularizaia compromis ;de e/emplu3 volvulusul cu necroz a unui segment colic-
hernie de colon strangulat #.a.m.d.<.
41
n cazul rezeciilor de colon *n astfel de situaii sunt chirurgi care opteaz
pentru efectuarea unei colostomii temporare pe captul pro/imal #i *nchiderea
captului distal, urm)nd ca refacerea continuitii colice s fie fcut *ntr-un timp
ulterior. !lii sunt adepii refacerii tranzitului prin anastomoz *n acela#i timp
operator.
2oncluzia care se desprinde este c ocluzia intestinal are o multitudine de
rezolvri chirurgicale care tre$uie practic s fie adaptate la fiecare caz *n parte.
0mportant de reinut este #i faptul c tratamentul susinut de reechili$rare
hidroelectrolitic tre$uie continuat p)n la normalizarea constantelor sanguine,
reluarea tranzitului #i a alimentaiei orale.
42
PARTEA SPECIAL


43
Partea s#ecial; a lucr;rii este i&#;r9it; An dou; ca#itole bine
definite.
Pri&ul subca#itol #re'int; date statistice asu#ra unui studiu retros#ecti al
bolnailor cu oclu'ie intestinal; : diagnostica9i : interna9i <i o#era9i An anul %22(
An S#italul ?ude9ean de Urgent; Satu@3are sec9ia C.irurgie General;.
Pacien9ii au fost i&#;r9i9i An func9ie de se=: &ediul de #roenien9;: gru#e de
arst;: etiologia oclu'iei.
Al doilea subca#itol rele; #re'entarea a trei ca'uri de bolnai interna9i cu
oclu'ie intestinal; An sec9ia C.irurgie General; la care s@au a#licat toate
&;surile de nursing care cu#rind cele !* neoi funda&entale ale
o&ului.
Cele !* neoi funda&entale ale o&ului #otriit 5irginiei
Benderson du#; care s@a reali'at #lanul de ingri/iri sunt:
!.Neoia de a res#ira
%.Neoia de a se ali&enta <i .idrata
).Neoia de a eli&ina
*.Neoia de a se &i<ca:a #;stra o bun; #ostur;
$.Neoia de a dor&i:a se odi.ni
0.Neoia de a se i&br;ca <i de'br;ca
-.Neoia de a@<i &en9ine te&#eratura cor#ului An li&ite nor&ale
C.Neoia de a fi curat:a@<i #rote/a tegu&entele
(.Neoia de a eita #ericolele
!2.Neoia de a co&unica
!!.Neoia de ac9iona du#; credin9ele sale <i alorile sale
!%Neoia de a se reali'a
!).Neoia de a se recrea
!*.Neoia de a Ana9a.

44
CAPITOLUL II
!. 4CLU8IA IN,ES,INAL " S,A,IS,IC
Pri&ul subca#itol prezint date statistice asupra unui studiu retrospectiv
al $olnavilor cu ocluzie intestinal internai #i operai *n perioada anului 200= pe
secia 2hirurgie Leneral a %pitalului >udeean de Argen %atu Hare, la care au
fost studiai mai muli indicatori3frecvena, tipul ocluziei, incidena *n funcie de
se/, incidena *n funcie de mediul de provenien,incidena pe categorii de varst.
IN,R4DUCERE
Ocluzia intestinal reprezint $locarea partial sau complet a intestinului. 0n
acest fel este impiedicat propulsarea continutului intestinului. 0n cazurile severe,
o$structia poate intrerupe alimentarea cu s)nge a intestinului, ceea ce necesit
tratament medical de urgent.
2hiar dac nu ocole#te nici o v)rst, in privina ocluziei intestinale se o$serv o
sporire a incidentei sale o dat cu inaintarea in varst. !ceast afeciune presupune
oprirea patologic #i persistent a tranzitului intestinal, din cauze ce in de lumenul
intestinului ;inflamatii, infectii, acumulari de materii fecale P constipatie severa,
diverticulita< sau din motive legate de peretele intestinal ;musculatura acestuia,
torsiunea intestinala<.
9a aceasta cazuistic se adaug $oli inflamatorii intestinale, herniile, cancerul
#i chiar cauze e/terioare intestinului.
4.
Ocluzia intestinal este cea mai frecvent afeciune chirurgical a intestinului
su$ire #i una dintre cele mai frecvente afeciuni ale colonului, const)nd *n oprirea
tranzitului intestinal.
n a doua "umtate a secolului QQ are loc un proces de cre#tere a incidenei #i
de agravare a patologiei a$dominale de urgen. !cest fenomen cere monitorizare
o$ligatorie #i msuri adecvate de diagnostic oportun, profila/ie #i tratament eficient.
+intre toate maladiile care formeaza a$domenul acut , ocluziile intestinale
reprezinta 4E .
+inamica indicatorilor frecvenei principalelor afeciuni chirurgicale
a$dominale *n perioada 1=82 M 2004 demonstreaz cre#terea incidenei ocluziei
intestinale cu 4=,3E.
O$structia intestinal, necesit)nd sau nu intervenie chirurgical, este
responsa$il de 20E din internrile in urgent, *n serviciile de chirurgie general.
%e int)lne#te la toate v)rstele. 9a nou-nscut este responsa$il de 10E din
decese, prin malformaii congenitale #i hernii. 9a adult incidena cre#te cu v)rsta,
$ridele #i herniile constituind cauzele principale. ,ste mai frecvent peste .0 de ani, #i
se intilneste #i peste 60 de ani, prin cresterea incidentei cancerelor digestive #i a
diverticulitelor colice.
?ridele, diverticulii, cancerul si herniile sunt responsa$ile de 80E dintre
o$structiile intestinale ale adultului.
S,UDIU S,A,IS,IC CU PRI5IRE LA INCIDEN6A 4CLU8IEI
IN,ES,INALE
9ucrarea analizeaz o$iectiv e/periena %pitalului de Argen %atu-Hare in
tratamentul chirurgical al ocluziei intestinale.
%-a efectuat un studiu retrospectiv pe o perioad de un an -200=- la pacienii
internati si tratai chirurgical cu diagnosticul de ocluzie intestinal.
n ela$orarea acestui studiu am utilizat foile de o$servaie clinic #i
protocoalele operatorii din perioada analizat.
45
RE8UL,A,ELE S,UDIULUI S,A,IS,IC
n anul 200= au fost internai pe secia 2hirurgie Leneral a %pitalului >udetean
%atu Hare 351. pacieni cu diverse afeciuni chirurgicale. +intre ace#tia .48 s-au
prezentat cu diferite tipuri de ocluzii.
,4,AL A+EC6IUNI
CBIRURGICALE
)0!$
4CLU8II IN,ES,INALE $*C
+in aceast diagram rezult c frecvena ocluziei intestinale ; 1.,1.E < ca
afeciune chirurgical este destul de mare.
46
anul 2009
15%
85%
ocluzii intestinale
alte afectiuni
chiruricale
+istri$uia pacienilor *n funcie de tipul ocluziei este prezentat *n ta$elul #i
graficul urmtor 3
,IPUL
4CLU8IEI
Aderente
si bride
Neo#la'ice Bernii
ing.inale
Alte ti#uri de
oclu'ii
NU3R DE
CA8URI
%C( C$ -! !2)
+in totalul de .48 de ocluzii, 28= ;.2,63E< sunt ocluzii prin aderene #i $ride,
8. ;1.,.1E< de natur neoplazic, 61 ;12,=.E< provin din hernii inghinale, restul de
103 ;18,6= E< fiind alte tipuri de ocluzii.
48
10!
"1
85
289
0
50
100
150
200
250
!00
aderente si #ride neo$lazice hernii inhinale alte ti$uri de
ocluzie
%u&ar de $ersoane cu ocluzie intestinala internate
(rezint mai "os distri$uia cazurilor de ocluzie intestinala raportat la cele dou
se/e3
SED NU3R DE CA8URI
3ASCULIN !$)
+E3ININ )($
4=
'nciden(a ocluziei intestinale )n functie de se*
"2%
28%
+asculin ,e&inin
+in totalul de .48 de ocluzii intestinale, 1.3 ;26,=1E< au fost de se/ masculin
iar 3=. ;62,08E< au fost de se/ femin ceea ce demonstreaz o frecven cu mult mai
ridicat la se/ul feminin decat la se/ul masculin.
n continuare este prezentat frecvena ocluziei intestinale *n funcie de mediul
de provenien3
3EDIUL DE
PR45ENIEN,A
NU3R DE CA8URI
RURAL )2$
UR1AN %*)
.0
'nciden(a ocluziei intestinale )n functie de
&ediul de $ro-enienta
..%
5/%
01023 1042%
%e pare ca persoanele din mediul rural sunt mai afectate de aceasta $oal dec)t
cele care provin din mediul rural, raportul fiind de 1,2.3 1.
+istri$uia ocluziei intestinale *n funcie de categoriile de v)rste se prezint *n
felul urmtor3
Categoria
de >rst;
Sub
!$ ani
Intre
!$@%*
ani
Intre
%$@)*
ani
Intre
)$@**
ani
Intre
*$@$*
ani
Intre
$$@0*
ani
Intre
0$@-*
ani
Intre
-$@C*
ani
Peste
C$ ani
Nu&;r
de ca'uri
2 ! %* !!* !)% !*! !!C !C 2
.1
2ea mai afectat grup de v)rst a fost cea cu v)rsta cuprins *ntre
..-54 de ani reprezent)nd 2.,62E din numrul total de cazuri.
(e locul doi este grupa de v)rst 4.-.4 ani iar pe locul trei cea *ntre 5.-64 de
ani reprezent)nd 24,08E respectiv 21,.3 E din numrul total de cazuri.
Ocluzia intestinal este mai rar intalnit la copii #i tineri.
%.CA8URI CLINICE
Al doilea subca#itol relev prezentarea a 3 cazuri de $olnavi internai cu
diagnosticul de ocluzie intestinal *n secia 2hirurgie Leneral a %pitalului >udeteean
%atu-Hare ,la care s-au aplicat toate msurile de nursing #i care cuprind nevoile
fundamentale ale omului.
2ele 14 nevoi fundamentale ale :irginiei Oenderson dup care s-au realizat
planul de ingri"iri sunt3
1.Jevoia de a respira
2.Jevoia de a se alimenta #i hidrata
3.Jevoia de a elimina
4.Jevoia de a se misca,a pstra o $un postur
..Jevoia de a dormi,a se odihni
5.Jevoia de a se *m$raca #i dez$rca
6.Jevoia de a-#i menine temperatura corpului in limite normale
.2
0
1
2.
11.
1!2
1.1
118
18
0
0
20
.0
/0
80
100
120
1.0
1/0
5u# 15
ani
1562.
ani
256!.
ani
!56..
ani
.565.
ani
556/.
ani
/56".
ani
"568.
ani
Peste
85 ani
8.Jevoia de a fi curat,a-#i prote"a tegumentele
=.Jevoia de a evita pericolele
10.Jevoia de a comunica
11.Jevoia de aciona dup credinele sale #i valorile sale
12Jevoia de a se realiza
13.Jevoia de a se recrea
14.Jevoia de a *nvaa
R4LUL ASIS,EN,EI 3EDICALE EN ENGRI?IREA
PRE4PERA,4RIE 7I P4S,4PERA,4RIE A 14LNA5ULUI CU 4CLU8IE
IN,ES,INAL
!sistenta medical este persoana care poate acorda ingr"iri calificate,cu
devotament,posed)nd cuno#tine tehnice necesare #i av)nd un sim al responsa$ilitii
foarte dezvoltat.4unctiile ei se concretizeaz *n acordarea acestor ingri"iri competente
persoanelor a cror stare o necesit,tin)nd cont de nevoile afective,spirituale #i fizice
#i in o$servarea #i comunicarea ctre ceilali mem$rii ai echipei de ingrii"ire a
conditiilor ce e/ercit un efect important asupra santii pacientului.
!sistenta medical,ca factor important *n *nsnto#irea pacientului
tre$uie s ai$ *n vedere urmtoarele puncte importante3
-pregtirea fizic #i psihic a $olnavului
-pregtirea general care cuprinde e/amenele clinice si paraclinice
-pregtirea pentru operaie sau ingri"irile preoperatorii
-ingri"irile dup operaie sau postoperatorii.
(rin pregtirea fizic #i psihic preoperatorie a pacientului,asistenta
tre$uie s-l indemne s-#i e/prime g)ndurile,gri"ile,teama,s-i insufle increderea in
echipa operatorie,s-i e/plice ce se va intampla cu el in timpul transportului #i *n sala
de preanestezie.%trile de tensiune din cadrul echipei de *ngri"ire tre$uie s fie
disimulate fa de pacient.
%upravegherea postoperatorie a pacientului *ncepe din momentul
interventiei chirurgicale .+in acest moment operatul devine o$iectul unei atenii
constante p)n la prsirea spitalului.
1ransportul de la sala de operaii se va face *nsoit de medicul anestezit.
!sistenta medical va urmrii3
-aspectul feei
-respiraia
-pulsul
-perfuzia
.3
-instalarea *n camer #i pozitia pacientului.
%upravegherea pacientului este sarcina fundamental a asistentei
medicale.%upravegherea este permanenta *n vederea depistrii precoce a incidentelor
#i complicaiilor postoperatorii.
%e va urmrii3
-aspectul general al operatului
-coloratia pielii #i a unghiilor
-starea e/tremitilor #i a mucoaselor
-starea de calm sau agitaie
-1.!.
-puls
-respiraie
-temperatur
-pierderi lichidiene sau sanguine cum ar fi 3
urina,scaun,transpiraie,vomismentele
-pierderi prin drena" precum #i alte semne clinice cu ar fi starea
a$domenului,starea aparatului respirator .
(rimele zile postoperatorii sunt dificile pentru pacient #i datorit faptului c
*ngri"irile sunt numeroase.
!sistenta medical se va orienta *n acordarea *ngri"irilor postoperatorii pe nou
principii importante3
G lupta *mpotriva durerii
G lupta *mpotriva insomniei
G lupta *mpotriva an/ietii
G lupta *mpotriva complicaiilor pulmonare
G lupta *mpotriva distensiei digestive
G lupta *mpotriva stazei venoase
G lupta *mpotriva complicatiilor de decu$it
G rehidratarea
G alimentarea #i realimentarea
2omple/itatea evolutiei postoperatorii ,multitudinea complicaiilor ce se pot ivi
impun asistentei medicale o comportare si o con#tiin profesional irepro#a$il
pentru a se integra direct *n echipa chirurgicala *n angrena"ul creia tre$uie sa
reprezinte o roti mic dar esenial.
.4
Operatul este o persoan dezechili$rat temporar,e/clus de la viata fizic
normal #i foarte vulnera$il.(entru aceasta asistenta medical va lucra
cu capul,sufletul #i m)inile precum #i cu propia-i con#tiin nels)nd nimic la voia
*nt)mplrii #i neomi)nd s transmita nimic colegelor care-i urmeaza *n tur.,a va da
dovad de inteligen #i a$ilitate iar alinarea suferinelor fizice ale pacientului vor
devenii o$iectul principal *n *ngri"iri posoperatorii.
+evotamentul,ama$ilitatea,discreia,a$ilitatea sunt atuuri ma"ore care nu
tre$uie s lipseasc unei asistente medicale care vor completa *n mod fericit
con#tiinciozitatea profesional cu scopul $ine precizat-reAntoarcerea #acientului la
ia9a nor&al;.
+atorita faptului c cele trei cazuri urmrite de mine in cursul spitalizrii au fost
internate si operate de urgent demersul ingri"irilor de nursing cuprinde o pregtire
preoperatorie sumar.
PLANUL DE ENGRI?IRE Nr. !
DE3ERSUL ENGRI?IRIL4R PEN,RU PACIEN,A 1.3.

CULEGEREA DE DA,E
A.Date stabile
Jume3 ?.
(renume3 H.
+ata na#terii3 10.0=.1=4.
Jaionalitate3 rom)n
Feligie3 greco catolic
9im$a vor$it3 rom)n
Ocupaie3 pensionar
Lrupa sanguin3 ! 00
B.Date variabile
..
+omiciliul3
>udeul3 %atu-Hare
9ocalitatea 3 %atu-Hare
C. Date legate de starea fizic i psi!"s!cial3
R 1emperatura 36,2
0
2
R 1ensiunea arterial3 110D 60 mm Og
R Fespiraia3 18 de respiraiiD minut
R %tarea general3 alterat
R 1egumentele #i mucoasele3 palide
R 1ahicardie -puls 60 $ti Dminut
R 1ranzit intestinal3 a$olit

IS,4RIC
(acienta ?. H. , in v)rst de 5. de ani este o persoan de 1, 53 m inaltime , cu
o greutate de .5 Ig, cu o fire deschis #i socia$il.
,ste nefumtoare #i nu consum $uturi alcoolice, condiiile de viat $une,
alimentaie echili$rat, nu prezint alergii sau $oli ereditare.
(acienta nu a mai avut alte intervenii chirurgicale #i nici pro$leme grave de
sntate.
,a afirm c $oala a de$utat *n urm cu . zile prin dureri a$dominale
colicative, greuri, vrsturi alimentare. +e 2 zile prezint oprirea tranzitului digestiv
pentru materiile fecale.
34,I5ELE IN,ERNRII
n data de 0..04.2010, starea general se altereaza precoce, tranzitul intestinal
este complet a$olit incluziv pentru gaze , apare #oc, dureri colicative a$dominale
intense #i continue, vrsturi precoce #i intense, $alonri acute cu caracter continuu.
.5
(acienta este dus de urgen la %pitalul "udeean %atu Hare unde este
consultat #i este internat la chirurgie pentru investigatii si tratament apoi transferata
la !10 .
DIAGN4S,IC 3EDICAL
Ocluzie intestinal mecanic prin strangulare intestinal prin bride.
EDA3EN CLINIC 7I PARACLINIC
9a examenul clinic se constat un a$domen destines, simetric care particip *n
mod redus la mi#crile respiratorii.
(acienta prezint sensi$ilitate a$dominal difuz moderat la palpare si aprare
muscular difuz moderat.
1ranzitul digestiv este a$sent pentru materii fecale #i gaze, ficatul si splina nu
se palpeaza si prezinta timpanism generalizat al a$domenului.
9a tu#eul rectal se constat o ampul rectal goal.
%tarea generala este u#or alterata, tegumentele #i mucoasele sunt palide.
%istemul osteoarticular este integru morfofuncional, sistem muscular
normoton, normochimetic.
1oracele e normal conformat cu miscari respiratorii simetrice, de amplitudine
normal, sonoritate pulmonar normal, murmur vezicular present $ilateral.
Sgomotele cardiace sunt normale, ritmice.
(acienta este orientata temporo-spatial.
9a ecografia abdominal se constat3
-ficat fr modificri-
-colecist hipoton, fr calculi-
-cai $iliare li$ere-
-splin de 10 cm, fr modificri-
-rinichi $ilateral fr calculi, fr hidronefroz-
-vezica urinara cu mucoasa ingrosata-
-pancreas fr modificri ecografice.
.6
0n urma examenului radiologic pe gol constatam 3 nivele hidroaerice de
dimensiune medie situate *n flancul st)ng.
E=a&ene de laborator
Oematologice3
Oematocrit 42E ;3.-40E <
9eucocite 10.300DmmT ;4.000-8.000DmmT<
1imp de s)ngerare 14 s ;12-15s<
1imp coagulare ..1 min ;4-5 min<
?iochimie3
2reatinin 0.62 mgE ;0.8-1.2 mgDE<
Llicemie =8 mgE ;80-120 mgE a<
0onograma sanguin3
Ja 134 mmol Al ;12.-140mmolDm<,K 4.2 mmolDl ;4..-%mmolDl<
DIAGN4S,IC NURSING
Diagnosticul de nursing #reo#erator
-+isconfort manifestat prin dureri a$dominale intense #i continue datorita
ocluziei.
@ !lterarea functiei circulatorii manifestata prin soc, tahicardie, hipotensiune,
adinamie-
@ !lterarea respiraiei legat de durere #i an/ietate-
-1ul$urarea eliminarilor manifestat prin $alonri, vrsturi precoce #i intense,
orpirea tranzitului intestinal.
Diagnostic de nursing #osto#erator
-+isconfort manifestat prin durere datorita interventiei chirurgicale suferite-
@ !limentaie insuficient cantitativ #i calitativ leagat de anore/ie , greuri #i
vrsturi
- !lterarea eliminrilor intestinale legat de mo$ilitatea redus
.8
@ 1ul$urri ale somnului manifestat prin insomnie datorita durerii si an/ietatii
@ !lterarea respiraiei legat de durere #i an/ietate
@ 2omunicare ineficace la nivel afectiv
- +ificultate de a se misca datorita durerii
- +eficit de volum lichidian din cauza varsaturilor si a ingestiei insuficiente de lichide
S,A1ILIREA PRI4RI,6IL4R
@ +iminuarea durerii #i a an/ietii
@ (acienta s prezinte o stare de nutriie adecvat #i funcii vitale *n limite
normale
@ (acienta s ai$ o diurez #i un tranzit intestinal normal
@ (acienta s prezinte comfort fizic #i psihic
@ (acienta s nu prezinte complicatii, s cunoasc aspectele $olii #i a regimului.
ANALI8A 7I IN,ERPRE,AREA DA,EL4R
NE54IA DIAGN4S,IC
NURSING
3ANI+ES,FRI
DE DEPENDEN6F
SURSA DE
DI+ICUL,A,E
1. A bea <i a
&>nca
!limentaie
insuficient cantitativ
#i calitativ
-sla$iciune-
- inapeten, , vrsturi
alimentare
- hidratare insuficient
*n calitate #i cantitate
-anore/ia-
- stare depresiv,
sl$iciune
2. A eli&ina !lterarea eliminrilor
intestinale #i urinare
- a$sena scaunelor de
mai multe zile
-$alonare.
- flatulenta
- crampe andominale
-mo$ilitate redus
- interventia
chirurgicala
3. A #;stra
integritatea <i
igiena
tegu&entar;
Fisc de alterare a
integritii
tegumentare
-tegumente umede,
eritem la nivel dorsal-
-igien precar-
-mo$ilitate redus-
.=
4. A@<i &en9ine
te&#eratura
cor#ului An
li&ite nor&ale
!ceasta nevoie nu e
alterata
.. A dor&i <i a
se odi.ni
1ul$urri ale
somnului manifestat
prin insomnie
-o$oseal, somn agitat,
treziri frecvente
-an/ietate-
-inadaptarea la noul
mediu.
-durere
5. A se &i<ca <i
a aea o bun;
#ostur;
+iminuarea
mo$iliii
- dificultate *n a se
mi#ca
-durere
-sl$iciune
6. A se A&br;ca
<i de'br;ca
+ificultate *n a se
*m$rca #i dez$rca
- ,puizare #i poziie
antalgic
-sl$iciune
-durere.
8. A res#ira <i
a aea o bun;
circula9ie
!lterarea respiraiei
legat de durere #i
an/ietate
-respiraie superficial. -an/ietate
-durere
=. A eita
#ericolele +isconfort
- irita$ilitate, facies
crispat
-durere *n regiunea
a$dominala
10. A se recrea 0ncapacitatea de a se
recrea
-neparticiparea la
activiti recreative
-an/ietate-
-durere
11. A An;9a
cu& s;@<i
#;stre'e
s;n;tatea
+eficit de cunoa#tere
legat de educaia
insuficient
-cuno#tine
insuficiente asupra $olii.
-educaia
insuficient-
12. A fi
#reocu#at An
ederea reali';rii
%entiment de
neputin legat de
incapacitatea de
control a $olii
-amrciune-
-sentiment de
inutilitate-
-incapacitatea de
control a $olii-
50
13. A ac9iona
confor&
#ro#riilor
coningeri <i
alori: de a
#ractica religia
!ceast nevoie nu
este alterat
14. A co&unica 2omunicare ineficace
la nivel afectiv
-izolare social-
-lipsa comunicrii-
-mediu necunoscut,
sl$iciune,
-o$oseal, epuizare
51
Plan de ingri/ire $@!0 a#rilie %2!2
Diagostic de Angri/ire 4biectie Interen9ii autono&e Interen9ii delegate Ealuare
Nelini<tea #acientei An
leg;tur; cu
interen9ia
c.irurgical;
2almarea #i
informarea
pacientei
Use e/plic necesitatea
interventiei #i se asigur c totul
va decurge foarte $ine
Uin cadrul e/amenului
preanestezic se pune pacienta *n
legtur cu echipa operatorie
pentru a inspira *ncredere
-(acienta intelege
informatiile primite
#i se lini#te#te
Alterarea
res#ira9iei
(acienta s
respire fr
dificulti
Uevaluez caracteristicile durerii3
localizare, durat, frecven,
factori care cresc sau diminueaz
durerea-
Uaerisesc salonul c)te 1.
minute pe zi-
Ua#ez pacienta
*ntr-o poziie conforta$il-
Ufac cu pacienta e/erciii de
respiraie-
UO/igenoterapie
Uadministrez 3
- !lgocalmin 2 fDzi *.m
- (apaverin 2 fDzi *.m
-+urerea
pacientei
nu mai este
a#a de intens
iar respiraia
pacientei s-a
*m$untit
52
Gre9uri:;rs;turi ncetarea
manifestrilor
digestive
Ua"ut pacienta *n satisfacerea
nevoilor fundamentale
Umenin igiena tegumentelor
$olnavei
Ue/plic pacientei c vrsturile
sunt datorate opririi tranzitului
intestinal #i vor *nceta dup
intervenia chirurgical
U!dministrez
Hetoclopramid f.0.i.m
U%e monteaz o sond de
aspiraie nazogastric
+up administrarea
medicaiei #i
instalarea sondei
nazogastrice
vrsturile sunt mai
rare
Ec.ilibru .idro@
electrolitic nereali'at
Feechili$rare
hidroelectrolitic
Uurmaresc $ilanul ingesto-
e/creta
Uurmresc cantitatea,aspectul
lichidului de staz gastric
eliminit pe sond de aspiraie #i
o notez *n foaia de o$servaie
U !dministrez Llucoz
.E,1.00 ml V 20 ml K2l
U!dministrez %er
fiziologic 1000 ml .
(acienta este
echili$rat
hidroelectrolitic
Durere la nielul
#l;gii #osto#eratorii
(acienta s
prezinte semne
de calmare a
durerii
U%ugerez pacientei s ai$
r$dare c durerea va scdea din
intensitate dup administrarea
analgezicelor
U a"ut pacienta s-#i gseasc
poziia *n care sufer mai puin
U!dministrarea
calmantelor3
- !lgocalmin 2 fDzi *.m
- (apaverin 2 fDzi *.m
+urerea scade din
intensitate dup 30
min de la
administrarea
analgezicelor
,ulburarea -(acienta s fie U i e/plic c tre$uie s respecte U 9a indicaia medicului *i +up c)teva
53
ali&entatiei echili$rat din
punct de vedere
nutriional-
indicaiile chirurgului care
constau *n evitarea alimentaiei
per-orale pe timpul prezenei
sondei de aspiraie nazogastric
U o a"ut s se hidrateze prin
tamponarea $uzelor cu ceai amar
Usupraveghez pacienta pentru
a-i asigura condiiile *n
momentul vrsturii.
instalez perfuzia cu ser
glucozat pentru rehidratare.
nregistrez *n foaia de
o$servaie felul #i frecvena
vrsturilor
ore, odat cu atenuarea
senzaiei de
grea #i a vrsturilor,
pacienta *ncepe
s se simt mai $ine fiind
dispusa s respecte
indicaiile medicului.
,ulbur;ri ale
so&nului
Ginso&nie H
-(acienta s ai$
un somn
odihnitor, fr
treziri sau
insomnie-
Ureglez patul #i a#ez $olnava
astfel *nc)t acesta s ai$ o
poziie conforta$il pentru somn-
Uidentific factorii care o
*mpiedic s ai$ un somn
odihnitor prin discuii cu aceasta
!dministrez la indicaia
medicului3
+iazepam 1f Mseara *.m
+up administrarea
calmantelor pacienta
adoarme
Dificultatea
acord;rii Angri/irilor
igienice
(acienta s prezinte
tegumente *n stare
curat
Ua"ut pacienta s *#i
satisfac nevoile
Uam gri" ca tegumentele
#i mucoasele sale s fie
+up efectuarea toaletei,
$olnava se simte
conforta$il
54
pstrate *n stare curat
Ua"ut pacienta in efectuarea
toaletei
Preenirea
co&#lica9iilor
(acienta s nu
prezinte complicatii
post-operatorii
trom$em$olice #i
infectioase
U%chim$area poziiei din
2 *n 2 ore-
Umasa", tapota"
U*ndeprtarea cutelor de
pe cearceaful pacientei
1oaleta plgii cu
soluii antiseptice.
!nti$ioterapie3
1azocin 3/1 flDzi
!nticoagulante
(laga are o evoluie $un
spre cicatrizare
(acienta nu prezint
complicaii
trom$em$olice
Dificultate de a se
&obili'a
(acienta s prezinte
interes in
efectuarea
mi#crilor pasive #i
active
U!"ut pacienta s
efectueze mi#crile u#oare
ale mem$relor, ridic
$olnava *n poziie #ez)nd
a doua zi dup intervenie
U!"ut pacienta s se
plim$e prin salon si sa
mearg la toalet
9a indicaia
medicului3masa",
tapota"
+up mi#crile efectuate
pacienta se simte
conforta$il
5.
Ealuare final;
(acienta ?.H. este internat de urgen *n secia !. 1. 0. cu diagnosticul de
ocluzie intestinal *n data de . aprilie 2010.
%e intervine chirurgical constat)ndu-se c $olnava are o ocluzie intestinal
mecanic prin strangulare intestinal prin $ride.
(ostoperator mi-am propus urmtoarele o$iective3
monitorizarea funciilor vitale #i a eliminrilor
com$aterea durerii
schim$area pansamentului #i pungii de dren
resta$ilirea tranzitului intestinal
*nlturarea setei
meninerea sondei nazogastrice at)t c)t este necesa
$olnava s fie echili$rat nutritiv
com$aterea insomniei
mo$ilizarea c)t mai precoce a pacientei
meninerea igienei corporale
!ceste o$iective mi le-am atins, $olnava se simte $ine, are o stare
general $un, este ner$dtoare s se *ntoarc la familia ei #i este fericit c s-a
refcut dup operaie.
n data de 15 aprilie 2010 se e/terneaz vindecat chirurgical cu urmtoarele
recomandri3
s respecte regimul igieno dietetic
s evite efortul fizic
s revin la control peste 14 zile
s se prezinte la medic *n caz de complicaie
55
PLANUL DE ENGRI?IRE Nr. %
DE3ERSUL ENGRI?IRIL4R PEN,RU PACIEN,A C.I.

CULEGEREA DE DA,E
A.Date stabile
Jume3 2.
(renume3 0.
+ata na#terii3 03.0..1=3=
Jaionalitate3 rom)n
Feligie3 ortodo/a
9im$a vor$it3 rom)n
Ocupaie3 pensionar
Lrupa sanguin3 ? 000
B.Date variabile
+omiciliul3
>udeul3 %atu-Hare
9ocalitatea 3 9ivada
C. Date legate de starea fizic i psi!"s!cial3
R 1emperatura 36,.
0
2
R 1ensiunea arterial3 140D =0 mm Og
R Fespiraia3 1= de respiraiiD minut
R %tarea general3 alterat
R 1egumentele #i mucoasele3 palide
R 1ahicardie -puls 6. $ti Dminut
R 1ranzit intestinal3 a$olit

56
IS,4RIC
(acienta 2. 0. , in varsta de 61de ani este o persoana de 1, .8 m inaltime , cu o
greutate de 52 Ig, cu o fire deschisa si socia$ila.
,ste nefumatoare si nu consuma $auturi alcoolice, conditiile de viata $une,
alimentatie echili$rata, nu prezinta alergii sau $oli ereditare.
(acienta nu a mai avut alte interventii chirurgicale , a mai avut internari pe
motiv de hipertensiune arteriala.
,a afirma ca $oala a de$utat *n urm cu apro/imativ 3 zile prin dureri
a$dominale colicative, greuri, vrsturi alimentare, $alonri a$dominale,
*ntreruperea tranzitului digestiv.
34,I5ELE IN,ERNRII
n data de 30. 03 .2010, starea general se altereaza precoce, tranzitul intestinal
este complet a$olit incluziv pentru gaze , apare #oc, dureri colicative a$dominale
intense #i continue, vrsturi precoce #i intense, $alonri acute cu caracter continuu.
(acienta este dus de urgen la %pitalul "udeean %atu Hare unde este
consultat #i este internat la chirurgie pentru investigatii si tratament apoi transferata
la !10 .
DIAGN4S,IC 3EDICAL
Ocluzie intestinal mecanic prin strangulare intestinal prin bride.
58
EDA3EN CLINIC 7I PARACLINIC
9a examenul clinic se constata un a$domen destins, simetric care particip *n
mod redus la mi#crile respiratorii.
(acienta prezinta sensi$ilitate a$dominal difuz moderat la palpare si aprare
muscular difuz moderat.
1ranzitul digestiv este a$sent pentru materii fecale #i gaze, ficatul si splina nu
se palpeaza si prezinta timpanism generalizat al a$domenului.
9a tu#eul rectal se constat o ampul rectal goal.
%tarea generala este u#or alterata, tegumentele #i mucoasele sunt palide.
%istemul osteoarticular este integru morfofuncional, sistem muscular
normoton, normochimetic.
1oracele e normal conformat cu miscari respiratorii simetrice, de amplitudine
normal, sonoritate pulmonar normal, murmur vezicular present $ilateral.
Sgomotele cardiace sunt normale, ritmice. 1ensiune arteriala 140D=0 mm Og
(acienta este orientata temporo-spatial.
9a ecografia abdominal se constat3
-ficat omogen, dimensiuni normale-
-colecist hipoton, fr calculi-
-cai $iliare li$ere-
-splin de 11 cm, fr modificri-
-rinichi $ilateral fr calculi, fr hidronefroz-
-pancreas fr modificri ecografice.
5=
0n urma examenului radiologic pe gol constatam 3 nivele hidroaerice de
dimensiune medie situate *n flancul st)ng.
E=a&ene de laborator
Oematologice3
Oematocrit 44E ;3.-40E <
9eucocite =.500DmmT ;4.000-8.000DmmT<
1imp de s)ngerare 13 s ;12-15s<
1imp coagulare 4.. min ;4-5 min<
?iochimie3
2reatinin 0.8. mgE ;0.8-1.2 mgDE<
Llicemie 110 mgE ;80-120 mgE a<
0onograma sanguin3
Ja 12= mmol Al ;12.-140mmolDm<
K 4.3 mmolDl ;4..-%mmolDl<
DIAGN4S,IC NURSING
Diagnosticul de nursing #reo#erator
-+isconfort manifestat prin dureri a$dominale intense #i continue datorita
ocluziei.
@ !lterarea functiei circulatorii manifestata prin soc, tahicardie, hipertensiune,
adinamie-
@ !lterarea respiraiei legat de durere #i an/ietate-
-1ul$urarea eliminarilor manifestat prin $alonri, vrsturi precoce #i intense,
orpirea tranzitului intestinal.
60
Diagnostic de nursing #osto#erator
-+isconfort manifestat prin durere datorita interventiei chirurgicale suferite-
@ !limentaie insuficient cantitativ #i calitativ leagat de anore/ie , greuri #i
vrsturi
- !lterarea eliminrilor intestinale legat de mo$ilitatea redus
@ 1ul$urri ale somnului manifestat prin insomnie datorita durerii si an/ietatii
@ !lterarea respiraiei legat de durere #i an/ietate
@ 2omunicare ineficace la nivel afectiv
- +ificultate de a se misca datorita durerii
S,A1ILIREA PRI4RI,6IL4R
@ +iminuarea durerii #i a an/ietii
@ (acienta s prezinte o stare de nutriie adecvat #i funcii vitale *n limite
normale
@ (acienta s ai$ o diurez #i un tranzit intestinal normal
@ (acienta s prezinte comfort fizic #i psihic
@ (acienta s nu prezinte complicatii
@ (acienta s cunoasc aspectele $olii #i a regimului igienico-dietetic
61
ANALI8A 7I IN,ERPRE,AREA DA,EL4R
NE54IA DIAGN4S,IC
NURSING
3ANI+ES,FRI
DE DEPENDEN6F
SURSA DE
DI+ICUL,A,E
1. A bea <i a
&>nca
!limentaie
insuficient cantitativ
#i calitativ
-sla$iciune-
- inapeten,
- hidratare insuficient
-anore/ia-
-greturi
-varsaturi
2. A eli&ina !lterarea eliminrilor
intestinale
- a$sena scaunelor de
mai multe zile
-$alonare.
- flatulenta
- crampe andominale
-mo$ilitate redus
- interventia
chirurgicala
3. A #;stra
integritatea <i
igiena
tegu&entar;
+ificultatea de a-#i
acorda *ngri"iri de
igien
-Jeputin motorie
-1egumente #i mucoase
uscate
+iminuarea
mo$ilitii,
constr*ngeri fizice,
durere, o$oseala,
sl$iciune, #edere
*ndelungat *n pat
4. A@<i &en9ine
te&#eratura
cor#ului An
li&ite nor&ale
-%u$fe$rilitate -1emperatur3 36,.
grade 2
1ensiune
intraa$domial
.. A dor&i <i a
se odi.ni
1ul$urri ale
somnului manifestat
prin insomnie
-o$oseal, somn agitat,
treziri frecvente
-an/ietate-
- teama de
intervenia
chirurgical,
constr)ngeri fizice
;pansamente,
sonde<
-durere
5. A se &i<ca <i
a aea o bun;
#ostur;
+iminuarea
mo$iliii
- !stenie
-%tare general alterata
-+iminuarea mo$ilitii
-durere
-sl$iciune
62
6. A se A&br;ca
<i de'br;ca
+ificultate *n a se
*m$rca #i dez$rca
- ,puizare #i poziie
antalgic
-sl$iciune
-durere.
8. A res#ira <i
a aea o bun;
circula9ie
!lterarea respiraiei
legat de durere #i
an/ietate
-respiraie superficial. -an/ietate
-durere
=. A eita
#ericolele +isconfort
!n/ietate,
fatiga$ilitate
- irita$ilitate, facies
crispat
-1ranspiraii reci,
nelini#te
-durere *n regiunea
a$dominala
10. A se recrea 0ncapacitatea de a se
recrea
-neparticiparea la
activiti recreative
-an/ietate-
-durere
11. A An;9a
cu& s;@<i
#;stre'e
s;n;tatea
+eficit de cunoa#tere
legat de educaia
insuficient
-cuno#tine
insuficiente asupra $olii.
-educaia
insuficient-
12. A fi
#reocu#at An
ederea reali';rii
%entiment de
neputin legat de
incapacitatea de
control a $olii
-amrciune-
-sentiment de
inutilitate-
- 0ncapacitatea de
a-#i rezolva
pro$lemele
personale
13. A ac9iona
confor&
#ro#riilor
coningeri <i
alori: de a
#ractica religia
!ceast nevoie nu
este alterat
14. A co&unica 2omunicare ineficace
la nivel afectiv
-izolare social-
-lipsa comunicrii-
-retragere *n sine
-mediu necunoscut,
sl$iciune,
-o$oseal, epuizare
63
Plan de ingri/ire )2 &artie@!! a#rilie %2!2
Diagostic de
Angri/ire
4biectie Interen9ii auto&ate Interen9ii delegate Ealuare
Alterarea
res#iratiei
!sigurarea unei
respiraii fr
dificulti
Uaerisesc salonul c)te 1. minute
pe zi-
Umonitorizez respiraia pacientei
Ua#ez pacienta
*ntr-o poziie conforta$il-
Ufac e/ercitii re respiratie
impreuna cu pacienta
O/igenoterapie
!dministrarea de
e/pectorante
?romhe/in, 2t$Dzi
(acienta respir
mai u#or
Risc de
co&#lica9ii
i&ediate #ost@
@o#eratorii
(revenirea
complicaiilor
imediate #i trom$-
em$olice
UArmresc faciesul pacientei,
supraveghez funciile vitale
U%chim$ poziia pacientei din
2 *n 2 ore-
U,fectuez un masa" si tapota"
pacientei
U*ndeprtez cutele de pe
cearceaful pacientei
Honitorizarea funciilor
vitale
1! W 10.D.8mmOg
( W 110Dmin
!dministrez 2livarin
0,2.ml s.cDzi
1egumentele sunt
u#or palide
4unciile vitale se
menin *n limitele
normale, nu apar
complicaii
imediate
poestoperatorii
64
Disconfort
legat de
durerea de la
nielul #l;gii
#osto#erato@
@rii
(acienta s prezinte
semne de calmare a
durerii
U a"ut pacienta s-#i gseasc
poziia *n care sufer mai puin
Ue/plic pacientei c durerea este
fiziologic postoperator #i va ceda
*n urmtoarele zile,
Usugerez s solicite calmant in
caz de durere
Uo educ s-#i comprime plaga cu
palma *n cazul *n care tu#e#te
9a indicaia medicului
administrez3
Hialgin fl. i.m. la nevoie
;la interval de 4 ....<
+urerea se
amelioreaz *n
apro/imativ 20-30
min.
Alterarea
eli&inarii
&anifestate
#rin
arsatura
(acienta s
*neleag rolul
sondei nazogastrice,
sa nu mai verse
U2omunic pacientei necesitatea
meninerii sondei
U%upraveghez pacienta pentru
a-i asigura condiiile *n momentul
vrsturii
U%ugerez pacientei s inspire
ad)nc in momentul in care are
stari de greata
UArmresc #i notez cantitatea de
aspiraie din recipientul colector
:erific permea$ilitatea
sondei, aspir secreiile
gastrice cu a"utorul unei
seringi ata#at la captul
sondei de aspiraie
n urma aspiraiei
secreiile gastrice
#i al e/erciiilor
respiratorii dispare
senzaia de grea
6.
,ulburari ale
so&nului
-(acienta s ai$ un
somn odihnitor, fr
treziri sau insomnie-
Ucreez un climat de lini#te *n
salon, asigur pacientei o poziie
comod.
Uaerisesc salonul
Ureglez patul #i a#ez $olnava
astfel *nc)t acesta s ai$ o poziie
conforta$il pentru somn-
Uidentific factorii care o
*mpiedic s ai$ un somn
odihnitor prin discuii cu acesta-
9a indicaia medicului
administrez3
+iazepam fl. *.m. seara
+up efectuarea
tehnicilor pacienta
adoarme
Perturbarea
ali&enta9iei <i
.idrat;rii
(acienta s fie
reechili$rat hidro-
electrolitic
% prezinte mucoase
#i tegumente umede
U i e/plic c tre$uie s urmeze
un regim alimentar strict, evit)nd
m)ncrurile grase, afumturile,
condimentele, iar mesele s fie
fracionate
U o a"ut s se alimenteze des #i
puin, in)nd seam de preferinele
ei. i recomand s consume multe
lichide pentru rehidratare.-
9a indicaia medicului
administrez3
%ol Llucoz 10E, .00ml
V 10A insulinDfl
1egumentele #i
mucoasele se
menin *n stare de
umiditate
Dificultatea (acienta s prezinte Ua"ut pacienta s *#i satisfac (acienta prezint
65
An
acordarea
Angri/irilor
igienice
tegumente *n stare
curat
nevoile
Uam gri" ca tegumentele #i
mucoasele sale s fie pstrate *n
stare curat
Uefectuez toaleta pe regiuni
Uschim$ len"eria de pat #i corp
zilnic sau la nevoie
Utoaletez mucoasa nazal cu ser
fiziologic 4/ zi p)na la
menienerea sondei
tegumente integre
3obilitate
redusa
(acienta s prezinte
interes *n efectuarea
mi#crilor pasive #i
active
U!"ut pacienta s efectueze
mi#crile u#oare ale mem$relor,
ridic $olnava *n poziie #ez)nd a
doua zi dup intervenie
UHo$ilizez pacienta din 2 *n 2
ore, ridic pacientei *n poziie
#ez)nd la marginea patului
9a indicaiile medicului3
1apota" masa"
+up mi#crile
efectuate pacienta
prezint o stare de
confort
66
Ealuarea final;:
(acienta 2. 0. este internata de urgen *n secia !. 1. 0. cu diagnosticul de
ocluzie intestinal de data de 30 martie 2010. %e intervine chirurgical constat)ndu-se
c $olnava are o ocluzie intestinal mecanic prin strangulare intestinal prin $ride #i
aderene.
(ostoperator mi M am propus urmtoarele o$iective3
monitorizarea funciilor vitale #i a eliminrilor
com$aterea durerii
schim$area pansamentului #i a pungii de dren
resta$ilirea tranzitului intestinal
*nlturarea setei
meninerea sondei nazogastrice at)t c)t este necesar
$olnava s fie echili$rat nutritiv
com$aterea insomniei
mo$ilizarea c)t mai precoce a pacientului
meninerea igieniei corporale
!ceste o$iective mi le-am atins, $olnava se simte $ine, are o stare general
$un, este ner$dtoare s se *ntoarc la familiaei #i este fericita c s-a refcut dup
operaie.
n data de 11 aprilie 2010 se e/terneaz vindecata chirurgical cu
urmtoarele recomandri3
s respecte regimul igieno dieteic
s evite efortul fizic
s revin la control peste 14 zile
s se prezinte la medic *n caz de complicaie.
68
PLANUL DE ENGRI?IRE Nr. )
DE3ERSUL ENGRI?IRIL4R PEN,RU PACIEN,UL P.5.

CULEGEREA DE DA,E
A.Date stabile
Jume3 (.
(renume3 :.
+ata na#terii3 0..02.1=41
Jaionalitate3 rom)n
Feligie3 ortodo/a
9im$a vor$it3 rom)n
Ocupaie3 pensionar
Lrupa sanguin3 !? 0:
B.Date variabile
+omiciliul3
>udeul3 %atu-Hare
9ocalitatea 3 Odoreu
C. Date legate de starea fizic i psi!"s!cial3
R 1emperatura 36,=
0
2
R 1ensiunea arterial3 13.D =0 mm Og
R Fespiraia3 20 de respiraiiD minut
R %tarea general3 alterat
R 1egumentele #i mucoasele3 palide
R 1ahicardie -puls 8. $ti Dminut
R 1ranzit intestinal3 a$olit

6=
IS,4RIC
(acientul (. :. de naionalitate rom)n, religia ortodo/, statur mi"locie,
*nalime 1,58 cm, greutate 63 Ig. ,ste pensionar, are doi copii, este nefumtor #i
consum ocazional $uturi alcoolice.
2ondiiile de via, familiale #i sociale sunt $une- pacientul nu prezint $oli
ereditare #i nu este alergic la nici un medicament.
(acienta nu a mai avut alte interventii chirurgicale , a mai avut internari pe
motiv de hipertensiune arteriala si cardiopatie ischemica.
,l afirma ca $oala a de$utat *n urm cu apro/imativ 4 zile prin dureri
a$dominale colicative, greuri si vrsturi alimentare.
!v)nd *n antecedente o pancreatit cronic, se consder iniial o pancreatit
cronic acutizat, *ns evoluia clinic sugereaz o ocluzie intestinal. +e 2 zile
prezint oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale #i de apro/imativ X ore #i
pentru gaze.
34,I5ELE IN,ERNRII
n data de 02. 04 .2010, starea general se altereaza precoce, tranzitul intestinal
este complet a$olit incluziv pentru gaze , apar dureri colicative a$dominale intense #i
continue, vrsturi precoce #i intense, $alonri acute cu caracter continuu.
(acientul este dusde urgen la %pitalul "udeean %atu Hare unde este consultat
#i este internat la !10 .
DIAGN4S,IC 3EDICAL
Ocluzie intestinal mecanic prin strangulare intestinal prin bride.
80
EDA3EN CLINIC 7I PARACLINIC
9a examenul clinic se constata un a$domen destins, sensi$il la palpare,
simetric care particip *n mod redus la mi#crile respiratorii.
%ensi$ilitatea a$dominal este difuza si se constata aprare muscular difuz
moderat.
1ranzitul digestiv este a$sent pentru materii fecale #i gaze, si prezinta
timpanism generalizat al a$domenului.
%tarea generala este u#or alterata, tegumentele #i mucoasele sunt palide.
%istemul osteoarticular este integru morfofuncional, sistem muscular
normoton, normochimetic.
1oracele e normal conformat cu miscari respiratorii simetrice , usoara
tahipnee, sonoritate pulmonar normal, murmur vezicular present $ilateral.
Sgomotele cardiace sunt normale, ritmice. 1ensiune arteriala 13.D=0 mm Og
(acientul este orientata temporo-spatial.
9a ecografia abdominal se constat3
-ficat usor marit, hiperecogen-
-colecist hipoton, fr calculi-
-cai $iliare li$ere-
-splin de 11 cm, fr modificri-
-rinichi $ilateral fr calculi, fr hidronefroz-
-pancreas fr modificri ecografice.
81
0n urma examenului radiologic pe gol constatam 3 nivele hidroaerice de
dimensiune medie situate *n flancul st)ng.
E=a&ene de laborator
Oematologice3
Oematocrit 45E ;36-42E <
9eucocite =.200DmmT ;4.000-8.000DmmT<
1imp de s)ngerare 14 s ;12-15s<
1imp coagulare ... min ;4-5 min<
?iochimie3
2reatinin 0.=. mgE ;0.8-1.2 mgDE<
Llicemie 113 mgE ;80-120 mgE a<
0onograma sanguin3
Ja 133 mmol Al ;12.-140mmolDm<
K 4.1 mmolDl ;4..-%mmolDl<
DIAGN4S,IC NURSING
Diagnosticul de nursing #reo#erator
@ !lterarea respiraiei legat de durere #i an/ietate-
-1ul$urarea eliminarilor manifestat prin $alonri, vrsturi precoce #i intense,
orpirea tranzitului intestinal.
-+isconfort manifestat prin dureri a$dominale intense #i continue datorita
ocluziei.
@ !lterarea functiei circulatorii manifestata prin soc, tahicardie, hipertensiune,
adinamie-
82
Diagnostic de nursing #osto#erator
@ 1ul$urarea nutritiei datorita anore/iei , greurilor #i vrsturilor
- +ificultate de a se misca datorita durerii
-+isconfort manifestat prin durere datorita interventiei chirurgicale suferite-
- !lterarea homeostaziei manifestate prin su$fe$rilitate
- !lterarea eliminrilor intestinale legat de mo$ilitatea redus
@ 1ul$urri ale somnului manifestat prin insomnie datorita durerii si an/ietatii
@ !lterarea respiraiei legat de durere #i an/ietate
@ 2omunicare ineficace la nivel afectiv
S,A1ILIREA PRI4RI,6IL4R
@ +iminuarea durerii #i a an/ietii
@ (acientul s prezinte o stare de nutriie adecvat #i funcii vitale *n limite
normale
@ (acientul s ai$ o diurez #i un tranzit intestinal normal
@ (acientul s prezinte comfort fizic #i psihic
@ (acientul s nu prezinte complicatii
@ (acientul s cunoasc aspectele $olii #i a regimului igienico-dietetic
83
ANALI8A 7I IN,ERPRE,AREA DA,EL4R
NE54IA DIAGN4S,IC
NURSING
3ANI+ES,FRI
DE DEPENDEN6F
SURSA DE
DI+ICUL,A,E
1. A bea <i a
&>nca
+ificultatea de a se
alimenta #i hidrata
-sla$iciune-
- inapeten,
- Ascciunea mucoasei
nazele #i a cavitii
$ucale
-anore/ia-
-greturi
-varsaturi
-prezena sondei de
aspiraie gastric
2. A eli&ina !lterarea eliminrii
intestinale
- +urere a$dominal
-!$sena tranzitului
intestinal
-Heteorism
-mo$ilitate redus
- interventia
chirurgicala
3. A #;stra
integritatea <i
igiena
tegu&entar;
+ificultatea de a-#i
acorda *ngri"iri de
igien
-Jeputin motorie
-1egumente #i mucoase
uscate
+iminuarea
mo$ilitii,
constr*ngeri fizice,
durere, o$oseala,
sl$iciune, #edere
*ndelungat *n pat
4. A@<i &en9ine
te&#eratura
cor#ului An
li&ite nor&ale
-%u$fe$rilitate -1emperatur3 36,=
grade 2
1ensiune
intraa$domial
.. A dor&i <i a
se odi.ni
1ul$urri ale
somnului manifestat
prin insomnie
-o$oseal, somn agitat,
treziri frecvente
-an/ietate-
- stres
-durere
5. A se &i<ca <i
a aea o bun;
#ostur;
+iminuarea
mo$iliii
- !stenie
-%tare general alterata
-+iminuarea mo$ilitii
-durere
-sl$iciune
6. A se A&br;ca
<i de'br;ca
+ificultate *n a se
*m$rca #i dez$rca
- ,puizare #i poziie
antalgic
-sl$iciune
-durere.
84
8. A res#ira <i
a aea o bun;
circula9ie
!lterarea respiraiei
legat de durere si
insuficienta
circulatorie
-respiraie superficial
-tahipnee, tahicardie
- 0nsuficien
respiratorie #i
insuficien
circulatorie acut
=. A eita
#ericolele +isconfort
!n/ietate,
4atiga$ilitate
-2efalee,
-greuri,
-ameeli,
-durere a$dominal,
-nelini#te,
-transpiraii reci
- %chim$ri de
gradul de
intimitate,
prezena unor
$olnavi gravi *n
salon
2onstr)ngeri fizice
;sond,dren<
10. A se recrea 0ncapacitatea de a se
recrea
-neparticiparea la
activiti recreative
-an/ietate-
-durere
11. A An;9a
cu& s;@<i
#;stre'e
s;n;tatea
+eficit de cunoa#tere
legat de educaia
insuficient
-cuno#tine
insuficiente asupra $olii.
-educaia
insuficient-
12. A fi
#reocu#at An
ederea reali';rii
%entiment de
neputin legat de
incapacitatea de
control a $olii
-amrciune-
-sentiment de
inutilitate-
- 0ncapacitatea de
a-#i rezolva
pro$lemele
personale
13. A ac9iona
confor&
#ro#riilor
coningeri <i
alori: de a
#ractica religia
!ceast nevoie nu
este alterat
14. A co&unica 2omunicare ineficace
la nivel afectiv
-izolare social-
-lipsa comunicrii-
-retragere *n sine
-mediu necunoscut,
sl$iciune,
-o$oseal, epuizare
8.
Plan de ingri/ire 2% a#rilie@!% a#rilie %2!2
Diagostic de
Angri/ire
4biectie Interen9ii auto&ate Interen9ii delegate Ealuare
Risc de
a#aritie a
co&#lica9iilor
i&ediate <i
tro&b@
e&bolice
(revenirea
complicaiilor
imediate #i
diminuarea riscului
trom$-em$olic
UArmresc faciesul pacientului,
U%upraveghez funciile vitale
dup intervenie p)n ce se menin
#i a"ung la valorile normale
U e/plic pacientului necesitatea
mo$ilizarii c)t mai precoce
Ula fiecare dou ore invit
$olnavul s se mo$ilizeze pentru a
pre*nt)mpina apariia escarelor-
Honitorizare
1! W 11.D60mmOg
( W =8Dmin
!dministrez 2livarin
0,2.ml s.cDzi
4unciile vitale se
menin *n limitele
normale
Ju apar complicaii
trom$-em$olice
Res#iratie
alterata
(acientul sa
prezinte o respiratie
eficienta
U!sigurarea unui microclimat
corespunztor
U!erisirea salonului
Ua#ez pacientul
*ntr-o poziie conforta$il-
Ufac cu pacientul e/erciii de
respiraie
O/igenoterapie
Honitorizarea respiraiei
(acientul respir mai
u#or
85
Durere la
nielul #l;gii
#osto#erato
rii
(acientul s
prezinte semne de
calmare a durerii
U0dentific factorii care contri$uie
la e/acer$area manifestrilor
clinice *n vederea *nlturrii lor-
U2omunic pacientului c durerea
va scdea din intensitate dup
administrarea analgezicelor
U!sez pacientul intr-o poziie
antalgic
!dministrarea3
Hialgin fiola 0 *.m. - la
nevoie
+urerea se
amelioreaz *n
apro/imativ 30 min.
Alterarea
eli&in;rilor
(acientul s
*neleag rolul
sondei nazogastrice
U,/plic necesitatea meninerii
sondei nazogastrice
U%usin $olnavul *n timpul
vrsturii fizic #i moral
UJotez cantitaea de aspiraie *n
4O
Usupraveghez *ndeaproape
pacientul pentru a-i asigura
condiiile *n momentul vrsturii.
:erific permea$ilitatea
sondei,
!spir secreiile gastrice
+up efectuarea
tehnicii, dispare
senzaia de grea a
pacientului
,ulburare de (acientului s Uidentific factorii care *l 9a indicaia medicului +up efectuarea
86
so&n prezinte un somn
suficient
*mpiedic pe pacient s ai$ un
somn odihnitor prin discuii cu
acesta-
U2reez un climat de lini#te *n
salon, asigur pacientului o poziie
comod.pentru somn
U!erisesc salonul
administrez3
+iazepam fl. *.m. seara
tehnicilor pacienta
adoarme
Perturbarea
ali&enta9iei <i
.idrat;rii
(acientul s fie
reechili$rat
hidroelectric
Usta$ilesc indicele de mas
corporal al pacientului-
Uc)ntresc #i msor pacientul-
Usta$ilesc *mpreun cu pacientul
un regim alimentar hipocaloric
in)nd cont de preferinele sale
alimentare dar #i de
contraindicaiile $olilor de care
sufer-
Uurmresc $uzele pacientei cu un
tampon *m$inat *n ceai amar
!dministrez3
%ol Llucoz 10E,
.00ml V 10A insulinDfl
2avitatea $ucal
este curat,
tegumentele #i
mucoasele se
menin *n stare de
umiditate
Dificultatea Heninearea U!"ut pacientul sa isi satisfaca (acientul prezint
88
An
acordarea
Angri/irilor
igienice
tegumentelor *n
stare curat
nevoile principale
U,fectuez toaleta pe regiuni a
pacientului
U%chim$ len"eria de pat #i corp
ori de c*te ori este nevoie,
respect)nd regulile, de prevenire a
escalelor
U,fectuez tapota" si masa"
pacientului
tegumente integre #i
se simte mai
comforta$il
An=ietate (acientul sa fie
echili$rat din punct
de vedere fizic si
psihic
U(ort discutii cu pacientul pentru
a-l linisti
U0l asigur pe acesta ca va avea
parte de ingri"iri de calitate si ca
starea sa se va im$unatati
Uii e/plic toate tehnicile si
procedurile care i se efectueaza
(acientul este mai
putin an/ios
I&obili'are Ho$ilizarea
pacientului
!"ut pacientul s efectueze mi#cri
ale mem$relor, ridic $olnavul *n
poziie #ez)nd a doua zi dup
intervenie
Hasa",
1apota" la indicaie
(acientul prezint o
stare de $ine
8=
Ealuarea final;:
(acientul (. :. este internat de urgen *n secia !. 1. 0. cu diagnosticul de
ocluzie intestinal de data de 02 aprilie 2010. %e intervine chirurgical constat)ndu-se
c $olnavul are o ocluzie intestinal mecanic prin strangulare intestinal prin $ride #i
aderene.
(ostoperator mi M am propus urmtoarele o$iective3
monitorizarea funciilor vitale #i a eliminrilor
com$aterea durerii
schim$area pansamentului #i a pungii de dren
resta$ilirea tranzitului intestinal
*nlturarea setei
meninerea sondei nazogastrice at)t c)t este necesar
$olnavul s fie echili$rat nutritiv
com$aterea insomniei
mo$ilizarea c)t mai precoce a pacientului
meninerea igieniei corporale
!ceste o$iective mi le-am atins, $olnavul se simte $ine, are o stare general
$un, este ner$dtor s se *ntoarc la familia lui #i este fericit c s-a refcut dup
operaie.
n data de 12 aprilie 2010 se e/terneaz vindecat chirurgical cu
urmtoarele recomandri3
s respecte regimul igieno dieteic
s evite efortul fizic
s revin la control peste 14 zile
s se prezinte la medic *n caz de complicaie.

Conclu'ii
In ur&a celor trei ca'uri studiate a& constatat c;:
1.Ocluzia intestinal constituie una dintre cele mai comple/e #i mai grave
sindroame ale a$domenului acut .
2.+iagnosticul de ocluzie intestinal este urgent, el tre$uie sta$ilit rapid pentru
a se putea aciona *n timp util pentru $olnav.
3.Jeprezentarea la timp,ignorarea semnelor $olii are o frecven crescut #i
reprezint un important factor de prognostic negativ.
4.2omunicarea dintre asistenta medical #i pacient este fundamental *n
nursing pentru evaluarea situaiilor date #i recunoa#terea adevratelor
pro$leme,aspecte ce stau la $aza realizrii unui plan de *ngri"ire care s satisfac toate
nevoile.
..Folul asistentei este de a supraveghea *n permanen ,de a o$serva *n
totalitate,de a lini#tii #i de a da *ncredere fiecrui pacient astfel *nc)t prin
comportamentul #i atitudinea ei s *nlture starea de an/ietate *n care se gse#te
pacientul *nainte de operaie.
5.+atorit faptului c *n urma interveniei chirurgicale survin alterri ale
autonomiei nevoilor fundamentale ale pacientului ,este necesar s se ela$oreze un
plan de intervenii care permite sta$ilirea ordinii,prioritilor care tre$uie respectate.
6.0n procesul de *ngri"ire a pacienilor cu tratament chirurgical al ocluziei
intestinale ,evalurea este o condiie a$solut a calitii ingri"irilor.,a tre$uie s se fac
cu regularitate la diverse intervale .+ac interveniile planificate nu #i-au atins
scopul,atunci tre$uie s #tim de ce nu avem rezultatul scontat #i cum s corectm
situaia .
85
8.%pitalizarea tardiv este factorul ma"or de risc *n aceast patologie #i totodat
un important factor de prognostic negativ.
=.!ceast $oal nu poate fi tratat la domiciliu prin metode conservatoare,
intervenia chirurgical este imperios necesar, de momentul realizrii ei depinz)nd
evoluia ulterioar a $olii.+evotamentul,ama$ilitatea,discreia,a$ilitatea sunt atuuri
ma"ore care nu tre$uie s lipseasc unei asistente medicale #i care vor completa,*n
mod fericit con#tiinciozitatea profesional,cu sco#ul bine #reci'at <i anu&e
reintoarcerea #acientului la ia9a nor&al;.
10.0n urma studiul statistic retrospectiv realizat am constatat c persoanele din
mediul rural sunt mai afectate de aceast $oal decat cele care provin din mediul
ur$an,raportul fiind de 1,2.31.
11.Hortalitatea #i mor$iditatea postoperatorie sunt influenate de tipul de
patologie, comple/itatea interveniei chirurgicale,e/periena chirurgului #i dotarea
spitalelor.
12.Ocluzia intestinal se *nt)lne#te la orice varst,la tineri #i aduli este mai
rar,la varstnici mai frecvent cu o rat a mortalitii crescut.
13.0n tratamentul postoperator al $olnavilor supu#i chirurgical se urmre#te *n
mod deose$it prevenirea apariiei complicaiilor postoperatorii imediate,precoce #i
tardive,ceea ce o$lig asistenta medical la o urmrire foarte atent a pacienilor
postoperator.
14.An rol important *n vindecarea $olnavilor *l reprezint asistenta medical
care tre$uie s *l cunoasc *ndeaproape pe $olnav,s sta$ileasc raporturi sntoase #i
de *ncredere reciproc,tre$uie s in seama c fie #i numai internarea poate constitui
o situatie stresant.
1..Homentul internrii, primul contact al $olnavului cu spitalul #i cu
personalul medical,contactul cu ceilali $olnavi #i felul *n care este primit au o
important deose$it pentru evolutia ulterioar a procesului patologic.
86
15.(entru o evolutie favora$il a pacienilor operai este necesar o pregtire
preoperatorie at)t fizic c)t #i psihic a pacientului inform)ndu-l *n legtur cu
tehnicile necesare a-i fi efectuate e/plic)ndu-i c de o $un pregtire fizic #i psihic
depinde reu#ita interveniei chirurgicale ,evit)nd complicaiile.
16.!sistenta medical ,o verig important a corpului medical, va con#tientiza
pacientul asupra propriei responsa$iliti privind sntatea,*n procesul de vindecare
av)nd un rol important sta$ilirea unor o$iective precise ,a unui plan de educatie #i
ingri"ire precum #i comunicarea asistentei cu pacientul #i familia acestuia.
18.!sistenta este cadrul care se afl *n permanen l)ng $olnav,ea este
legatura direct #i cea mai calificat dintre medic #i omul suferind.Fm)n)nd mai
mult timp dec)t medicul lang $olnav ,ingri"indu-l,asist)nd la felul cum acesta se
alimenteaz sau a"ut)ndu-l s mn)nce,administr)ndu-i medicaia zilnic
,control)ndu-i temperatura #i pulsul,tensiunea arterial,o$serv)nd cantitatea de urin
pe care acesta o elimin,caracteristicile urinii #i ale scaunelor,felul cum $olnavul
um$l,cum se odihne#te,cum vor$e#te sau raioneaz,asistenta medical poate s-#i
fac o imagine foarte e/act asupra evoluiei $olii care,*mprt#it medicului
chirurg ,poate a"uta *n mod deose$it la sta$ilirea unui diagnostic e/act sau a
tratamentului de urmat.
88
1I1LI4GRA+IE
1'.Argente Hedico 2hirurgicale'-9ucretia 1itirca, ,ditura Hedicala, 2006
2.'Lhid de Jursing'- 9ucreti 1itirca, ,dituira :iata Hedicala Fomaneasca, 2008
3.'0ndreptar de 2hirurgie'-(.%imici, ,ditura didactica si pedagogica, ?uc, 1=85
4.'2hirurgie pentru 2adre medii'-Hihai Hihailescu, editura medicala, 200=
..'1ehnici de evaluare si ingri"iri acordate de asistentii medicaliY-9ucretia 1itirca-
,ditura :iata medicala Fomaneasca, 2005
5.'2hirurgie de urgenta'-(rof.+r.2.2aloghea ,ditura 9itera, 1=80
.6.'Hanual de Hedicina 0nterna pentru cadre medii'-2.?orundel, ?ucuresti, 1=85
8.'1ehnici speciale de ingri"ire a $olnavului'-L.?alta ,ditura +idactic #i
(edagogic, ?ucure#ti, 1=80.
=.'2hirurgie si Ortopedie'-!l.:arna, ?ucuresti 2002
10.YY4iziologia tractullui digestiv'-Lroza.(, editura Hedicala ?ucuresti, 1===
11.'Lhid de manevre medicale'-H.?euran, %cripta, ?ucuresti, 2002
12.'2hirurgie'-H.Hihailescu, ,ditura medicala, 200=
13.'(atologie medicala si mica chirurgieY- (.%iminica, ?ucuresti 2006
14.'1ratat de patologie medicala' -,.(roca, ,ditura medicala, 1==8
1.'0ngri"irea speciala a $olnavilor'-2.Hozes, ,ditura Hedia %ud, ?ucuresti, 2004.
15.'(rincipii fundamentale ale ingri"irii $olnavului'-:.Oenderson, 2openhaga, 2001
16.'(atologie 2hirurgicala'-1O.?urghele, ?ucuresti 1=66
18.'1ehnici de ingri"ire generala a $olnavului'-?alta Leorgeta, editura didactica si
pedagigica ?uc, 1===
1=.'!natomia si fiziologia omului'-2armancu (.,Jiculescu 2, 2orint 2006
8=
20.'(atologie si nursing chirurgical'-Jicolae !ngelescu, ,ditura medicala ?ucuresti,
1==8
=0