HEMORAGIA

DIGESTIVA

DEFINITIE
Hemoragiile digestive sunt pierderi de

sange in lumenul tubului digestiv

incepand cu orofaringele, pana la anus.
Cu toate progresele medicinii actuale

mortalitatea ramane in jur de 10% in

ultimii 20 de ani.

CLASIFICARE
Dupa cantitatea de sange

Hemoragii mici: < 10% din cantitatea de sange (cca.

500 ml), TA, AV normale.
Hemoragii mijlocii: < 20% din cantitatea de sange
(intre 500 si 1000 ml), TAS > 100 mmHg, AV < 100
batai/min, indice Algover (TAS/AV) < 1
Hemoragii mari: < 30% (1500-2000 ml), indice
Algover > 1 (TAS < 100 mmHg, AV > 120 batai/min.
Lipotimie,

tahipnee, oligurie

Hemoragii grave: > 50% (2000-3000 ml), TAS < 70

mmHg, puls filiform
Hemoragii cataclismice

CLASIFICARE
Dupa ritmul pierderilor

Acute: se pierde rapid o cantitate mare de

sange
Cronice: pierderi mici si repetare, frecvent
oculte

Dupa sediul sangerarii

Hemoragii digestive superioare: intre orofaringe

si unghiul lui Treitz
Hemoragii digestive inferioare: dincolo de
unghiul lui Treitz

FIZIOPATOLOGIA
HEMORAGIILOR
HEMODINAMIC:

scade volumul circulant scade debitul

cardiac creste frecventa cardiaca +
centralizarea circulatiei
Daca pierderea depaseste 1500 ml
mecanisme de compensare depasite
hipotensiune

Hipoperfuzia renala oligurie, anurie

Hipooxigenarea tisulara metabolism in

anaerobioza acidoza metabolica

FIZIOPATOLOGIE
Acumularea de sange in tubul

digestiv:

Accelerarea tranzitului
Modificarea florei microbiene:
exacerbarea florei de putrefactie
cresterea azotemiei extrarenale

TABLOU CLINIC
Manifestari generale:

tegumente si mucoase palide, reci, umede,

cianoza,
tahicardie, aritmii cardiace,
tahipnee,
stari confuzionale,
agitatie psihomotorie,
oligoanurie, etc.

MANIFESTARI CLINICE
TUBUL DIGESTIV

Hemoragii digestive superioare

Hematemeza
Melena
Hematochezie

Hemoragii digestive inferioare

Sange

scaun

rosu sau lacat inainte sau dupa

ETIOLOGIA HDS
Leziuni ale tubului digestiv

Esofagiene: esofagite, varice esofagiene, ulcer

esofagian, corpi straini, diverticuli sindrom
Mallory-Weiss, tumori, etc.
Gastrice: gastrite, ulcer, tumori benigne sau
maligne, hernii diafragmatice, sifilis,
traumatisme, interventii chirurgicale, etc.
Duodenale: ulcer, duodenite, tumori ampulare
sau duodenale, etc.

ETIOLOGIA HDS
Cai biliare si ficat: traumatisme

hepatice sau ale cailor biliare

extrahepatice, tumori, rezectii
hepatice, postransplant, etc.
Pancreas: pancreatita acuta, tumori

pancreatice.

ETIOLOGIA HDS
Cauze extradigestive:

sange inghitit,
soc septic,
traumatisme craniocerebrale,
arsuri grave,
boli hematologice (leucemii, policitemia vera,
hemofilie, limfoame, etc.)
Hipertensiunea portala
Boli sistemice (amiloidoza, mielom multiplu,
insuficienta renala, insuficienta cardiaca, etc.)
Tratament cu antiinflamatoare steroidiene sau non
steroidiene

INVESTIGATII BIOLOGICE
Hemoleucograma, grup sg. Rh,

coagulograma, dozarea reticulocitelor

Functia hepatica: proteine totale,
bilirubina, colinesteraza, transaminaze,
GGT, amoniemie.
Functia renala: ureea sanguina,
creatinina, ionograma, achilibrul
acidobazic.

INVESTIGATII IMAGISTICE
Endoscopia digestiva superioara
Examenul esogastric cu contrast oral
Arteriografie selectiva
Tomografia computerizata

TRATAMENT
SUSTINEREA SI MONITORIZAREA

FUNCTIILOR VITALE:

EKG, Puls, TA, diurez

Catater venos central, sonda nazogastrica
Compensarea pierderilor sanguine (transfuzii),
dezechilibrelor hidroelectrolitice, acidobazice
Corectarea tulburarilor de coagulare, etc.
Administrarea de: antisecretorii (gastrice, +
Sandostatin), antibiotice, antialgice, sedative, etc.

HEMORAGIILE
NONVARICEALE
Tratament endoscopic

Injectarea perilezional de
vasoconstrictoare (adrenalina),
procoagulante (fibrina, colagen),
sclerozante (alcool)
Coagulare cu argon sau fotocoagulare,
criocoagulare
Mecanic: aplicarea de clipuri, suturi,
bandaje.

TRATAMENT CHIRURGICAL
Obiectivele tratamentului chirurgical

Oprirea hemoragiei
Tratarea cauzei

Indicatiiile tratamentului chirurgical

HDS masiva cu risc vital care nu raspunde la alte

mijloace terapeutice
Repetrea hemoragiei dupa hemostaza
endoscopica
Sangerarea prelungita sau pierderea a peste 2000
ml
Asocierea cu alte complicatii: perforatie, stenoza

MODALITATI
Hemostaza in situ prin coagulare sau

sutura

Laparogastroscopica
Prin minilaparotomie
Chirurgie deschisa

Rezectiea segmentului afectat si

refacerea continuitatii tubului digestiv

Rezectia de excludere

HDS VARICEALE
Tamponament provizoriu cu sonda

Sengstaken-Blakemore
Mijloace farmacologice: vasopresina,
sandostatin, propranolol, metoclopramid
Endoscopia: scleroterapie, bandaj elastic,
clipuri hemostatice, bureti adezivi hemostatici
Chirurgical: transsectiune esofagiana de
devascularizare, sunturi portosistemice,
transplantul hepatic.

Sonda Sengstaken-Blakemore

Poate da natere la complicaii

- ischemia i necroza
- perforaia esofagului

ndeprtarea lor poate

cauza reluarea sngerrii.

Ligatura Endoscopica

Sclerotherapia Endoscopica

Intravariceala

Paravariceala

Total Shunts
End to Side Portocaval

Interposition Shunts

Side to Side Portocaval

Central Splenorenal

Sunt Splenorenal Distal

HEMORAGIA DIGESTIVA
INFERIOARA
Mai putin dramatica decat cea superioara
Afecteaza mai ales barbatii peste 60 de ani
Etiologia: boli sistemice, afectiuni digestive:

Tumori de intestin subtire, colon, rect, anus

Hemoroizi
Boala Crohn
Rectocolita ulcerohemoragica
Diverticuloza colonica
Polipoza
Infarctul enteromezenteric
Enterite radice, etc.

CLINIC SI PARACLINIC
Tuseul rectal este obligatoriu !
Biologic: teste de detectare a hemoragiilor

oculte din scaun (Hemocult, Weber, Adler,

etc.)
Imagistic:

Colonoscopia
Irigografia
CT
Ecografia endorectala
Ecografia abdominala

TRATAMENT
Instabilitatea hemodinamica este rara
Tratament medical de echilibrare
Tratament endoscopic

Bandare elastica hemoroizi, extirpare

polipi, etc.

Tratament chirurgical

Rezectii, sunturi, colostomie de punere in

repaus a tranzitului, etc.