HEMORAGIA

DIGESTIVA
DEFINITIE
Hemoragiile digestive sunt pierderi de
sange in lumenul tubului digestiv
incepand cu orofaringele, pana la anus.

Cu toate progresele medicinii actuale
mortalitatea ramane in jur de 10% in
ultimii 20 de ani.
CLASIFICARE
Dupa cantitatea de sange
Hemoragii mici: < 10% din cantitatea de sange (cca.
500 ml), TA, AV normale.
Hemoragii mijlocii: < 20% din cantitatea de sange
(intre 500 si 1000 ml), TAS > 100 mmHg, AV < 100
batai/min, indice Algover (TAS/AV) < 1
Hemoragii mari: < 30% (1500-2000 ml), indice
Algover > 1 (TAS < 100 mmHg, AV > 120 batai/min.
Lipotimie, tahipnee, oligurie
Hemoragii grave: > 50% (2000-3000 ml), TAS < 70
mmHg, puls filiform
Hemoragii cataclismice
CLASIFICARE
Dupa ritmul pierderilor
Acute: se pierde rapid o cantitate mare de
sange
Cronice: pierderi mici si repetare, frecvent
oculte
Dupa sediul sangerarii
Hemoragii digestive superioare: intre orofaringe
si unghiul lui Treitz
Hemoragii digestive inferioare: dincolo de
unghiul lui Treitz
FIZIOPATOLOGIA
HEMORAGIILOR
HEMODINAMIC:
scade volumul circulant scade debitul
cardiac creste frecventa cardiaca +
centralizarea circulatiei
Daca pierderea depaseste 1500 ml
mecanisme de compensare depasite
hipotensiune
Hipoperfuzia renala oligurie, anurie
Hipooxigenarea tisulara metabolism in
anaerobioza acidoza metabolica
FIZIOPATOLOGIE
Acumularea de sange in tubul
digestiv:
Accelerarea tranzitului
Modificarea florei microbiene:
exacerbarea florei de putrefactie
cresterea azotemiei extrarenale
TABLOU CLINIC
Manifestari generale:
tegumente si mucoase palide, reci, umede,
cianoza,
tahicardie, aritmii cardiace,
tahipnee,
stari confuzionale,
agitatie psihomotorie,
oligoanurie, etc.
MANIFESTARI CLINICE
TUBUL DIGESTIV
Hemoragii digestive superioare
Hematemeza
Melena
Hematochezie
Hemoragii digestive inferioare
Sange rosu sau lacat inainte sau dupa
scaun
ETIOLOGIA HDS
Leziuni ale tubului digestiv
Esofagiene: esofagite, varice esofagiene, ulcer
esofagian, corpi straini, diverticuli sindrom
Mallory-Weiss, tumori, etc.
Gastrice: gastrite, ulcer, tumori benigne sau
maligne, hernii diafragmatice, sifilis,
traumatisme, interventii chirurgicale, etc.
Duodenale: ulcer, duodenite, tumori ampulare
sau duodenale, etc.
ETIOLOGIA HDS
Cai biliare si ficat: traumatisme
hepatice sau ale cailor biliare
extrahepatice, tumori, rezectii
hepatice, postransplant, etc.

Pancreas: pancreatita acuta, tumori
pancreatice.
ETIOLOGIA HDS
Cauze extradigestive:
sange inghitit,
soc septic,
traumatisme craniocerebrale,
arsuri grave,
boli hematologice (leucemii, policitemia vera,
hemofilie, limfoame, etc.)
Hipertensiunea portala
Boli sistemice (amiloidoza, mielom multiplu,
insuficienta renala, insuficienta cardiaca, etc.)
Tratament cu antiinflamatoare steroidiene sau non
steroidiene
INVESTIGATII BIOLOGICE
Hemoleucograma, grup sg. Rh,
coagulograma, dozarea reticulocitelor
Functia hepatica: proteine totale,
bilirubina, colinesteraza, transaminaze,
GGT, amoniemie.
Functia renala: ureea sanguina,
creatinina, ionograma, achilibrul
acidobazic.
INVESTIGATII IMAGISTICE
Endoscopia digestiva superioara
Examenul esogastric cu contrast oral
Arteriografie selectiva
Tomografia computerizata
TRATAMENT
SUSTINEREA SI MONITORIZAREA
FUNCTIILOR VITALE:
EKG, Puls, TA, diurez
Catater venos central, sonda nazogastrica
Compensarea pierderilor sanguine (transfuzii),
dezechilibrelor hidroelectrolitice, acidobazice
Corectarea tulburarilor de coagulare, etc.
Administrarea de: antisecretorii (gastrice, +
Sandostatin), antibiotice, antialgice, sedative, etc.

HEMORAGIILE
NONVARICEALE
Tratament endoscopic
Injectarea perilezional de
vasoconstrictoare (adrenalina),
procoagulante (fibrina, colagen),
sclerozante (alcool)
Coagulare cu argon sau fotocoagulare,
criocoagulare
Mecanic: aplicarea de clipuri, suturi,
bandaje.

TRATAMENT CHIRURGICAL
Obiectivele tratamentului chirurgical
Oprirea hemoragiei
Tratarea cauzei
Indicatiiile tratamentului chirurgical
HDS masiva cu risc vital care nu raspunde la alte
mijloace terapeutice
Repetrea hemoragiei dupa hemostaza
endoscopica
Sangerarea prelungita sau pierderea a peste 2000
ml
Asocierea cu alte complicatii: perforatie, stenoza
MODALITATI
Hemostaza in situ prin coagulare sau
sutura
Laparogastroscopica
Prin minilaparotomie
Chirurgie deschisa
Rezectiea segmentului afectat si
refacerea continuitatii tubului digestiv
Rezectia de excludere
HDS VARICEALE
Tamponament provizoriu cu sonda
Sengstaken-Blakemore
Mijloace farmacologice: vasopresina,
sandostatin, propranolol, metoclopramid
Endoscopia: scleroterapie, bandaj elastic,
clipuri hemostatice, bureti adezivi hemostatici
Chirurgical: transsectiune esofagiana de
devascularizare, sunturi portosistemice,
transplantul hepatic.
Poate da natere la complicaii
- perforaia esofagului
- ischemia i necroza
ndeprtarea lor poate
cauza reluarea sngerrii.
Sonda Sengstaken-Blakemore
Ligatura Endoscopica
Sclerotherapia Endoscopica
Intravariceala Paravariceala
Total Shunts
End to Side Portocaval Side to Side Portocaval
Interposition Shunts Central Splenorenal
Sunt Splenorenal Distal
HEMORAGIA DIGESTIVA
INFERIOARA
Mai putin dramatica decat cea superioara
Afecteaza mai ales barbatii peste 60 de ani
Etiologia: boli sistemice, afectiuni digestive:
Tumori de intestin subtire, colon, rect, anus
Hemoroizi
Boala Crohn
Rectocolita ulcerohemoragica
Diverticuloza colonica
Polipoza
Infarctul enteromezenteric
Enterite radice, etc.
CLINIC SI PARACLINIC
Tuseul rectal este obligatoriu !
Biologic: teste de detectare a hemoragiilor
oculte din scaun (Hemocult, Weber, Adler,
etc.)
Imagistic:
Colonoscopia
Irigografia
CT
Ecografia endorectala
Ecografia abdominala

TRATAMENT
Instabilitatea hemodinamica este rara
Tratament medical de echilibrare
Tratament endoscopic
Bandare elastica hemoroizi, extirpare
polipi, etc.
Tratament chirurgical
Rezectii, sunturi, colostomie de punere in
repaus a tranzitului, etc.