1, Semnele prezumtive de dg al sarcinii sunt: B, C, E 2.Semnele clinice de PROBABILITATE pt sacrcina sunt: A, C, D 3. semnele clinice de CERTITUDINE pt sarcina sunt: B, E 4.

REACTIILE BIOLOGICE DE SARCINA AU CA PRINCIPIU; D 5. ECOGRAFIA BIDIMENSIONALA POATE EVIDENTIA PREZENTA SACULUI OVULAR DUPA: B, C 6. IN TIMPUL SARCINII CRESTEREA PONDERALA TREBUIE SA FIE DE CEL PUTIN: E 7. DINTRE INVESTIGATIILE DE LABORATOR MINIME CARE SE FAC LA GRAVIDA IN PRIMUL TRIMESTRU DE SARCINA FAC PARTE: A, C, D 8. RITMUL CONSULTATIILOR PRENATALE ESTE B, C, E, 9. URMATOARELE SUNT CARACTERISTICI ALE TRAVALIULUI EUTOCIC: A, B 10. MASURAREA MECANICA SAU ELECTRICA A CONTRACTIILOR UTERINE SE NUMESTE: C 11. PARAMETRII ACTIVITATII CONTRACTIILOR UTERINE SUNT: B, D, E 12. DINTRE TIMPII BIOMECANICI FAC PARTE: A, C, E 13. TRAVALIUL SE DEFINESTE CA DECLANSAT DACA:

B, D 14. PUNCTUL DE REPER PENTRU STABILIREA VARIETATII DE POZITIE IN PREZENTATIA CRANIANA OCCIPITALA ESTE: D 15, PUNCTUL DE REPER PENTRU STABILIREA VARIETATII DE POZITIE IN PREZENTATIA FACIALA ESTE: C 16. PUNCTUL DE REPER PENTRU STABILIREA VARIETATII DE POZITIE IN PREZENTATIA FRONTALA ESTE: B 17. PUNCTUL DE REPER PENTRU STABILIREA VARIETATII DE POZITIE IN PREZENTATIA BREGMATICA ESTE: A 18. PUNCTUL DE REPER PENTRU STABILIREA VARIETATII DE POZITIE IN PREZENTATIA PELVINA ESTE: E 19. FENOMENUL ANGAJARII CONSTA IN A 20. FENOMENUL COBORARII CONSTA IN B 21. FENOMENUL DEGAJARII CONSTA IN D 22. PENTRU DIRIJAREA FARMACODINAMICA A TRAVALIULUI SE POT UTILIZA B, C 23. MEDICATIA DINAMICI UTERINE CONSTA IN A, B, D, E 24. DINTRE METODELE OBSTRETICALE DE DIRIJARE A TRAVALIULUI FAC PARTE: B,D 25. DIRIJAREA CHIRURGICALA A TRAVALIULUI SE REFERA LA

D 26. PIERDEREA DE SANGE IN PERIOADA III AL NASTERII NU TREBUIE SA DEPASEASCA B 27. URMATOARELE AFIRMATII CU PRIVIRE LA PREZENTATIA PELVIANA SUNT ADEVARATE: A, B 28. FACTORII ETIOLOGICI AI PREZENTATIEI PELVIENE SUNT C, D, E 29. EXPLORARILE PARACLINICE UTILIZATE PENTRU DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL PREZENTATIEI PELVIENE SUNT: B, C 30. INDICATIILE OPERATIEI CEZARIENE IN PREZENTATIA PELVIANA SUNT B, VICIATIILE DE BAZIN D, GREUTATEA FETALA ESTIMATA PESTE 4000 GRAME 31. INDICATIILE OPERATIEI CEZARIENE IN PREZENTATIA PELVIANA SUNT B. UTERUL CICATRICIAL D.SARCINA DUPA TRATAMENT PENTRU STERILITATE 32. PREZENTATIA TRANSVERSALA ESTE O PREZENTATIE DISTOCICA. IN PREZENTATIA TRANSVERSALA NASTEREA NU SE POATE DESFASURA PE CALE NATURALA DECAT IN MOD EXCEPTIONAL: A 33. FACTORII ETIOLOGICI AI PREZENTATIEI TRANSVERSALE SUNT A, B 34. IN PREZENTATIA TRANSVERSALA, IN TIMPLU SARCINII,LAPALPAREA SEGMENTULUI INFERIOR SE DESCOPERA: D 35. INDICATIILE OPERATIEI CEZARIENE IN PREZENTATIA TRANSVERSALA SUNT A 36. URMATOARELE AFIRMATII CU PRIVIRE LA SARCINA GEMELARA SUNT ADEVARATE

A, B, D 37, URMATOARELE AFIRMATII CU PRIVIRE LA SARCINA GEMELARA SUNT ADEVARATE, CU EXCEPTIA: C, E 38. PENTRU PREVENIREA NASTERII PREMATURE LA SARCINA GEMELARA SE POT FOLOSI A, C, D 39. LAUZIA DUREAZA: D 40. PARAMETRII URMARITI IN EVIDENTA CLINICA A LAUZIEI SUNT URMATORII, CU EXCEPTIA: D 41. IN MOD NORMAL MIROSUL LOHIILOR ESTE: D 42. ADMINISTRAREA IMUNOGLOBULINEI ANTI D SE FACE: E 43. URMATOARELE AFIRMATII CU PRIVIRE LA DISGRAVIDIA PRECOCE SUNT ADEVARATE: A, C 44. URMATARELE AFIRMATII CU PRIVIRE LA DISGRAVIDIA PRECOCE SUNT FALSE, CU EXCEPTIA B, D 45. CARE DIN URMATOARELE AFIRMATII PRIVIND SIMPTOMATOLOGIA DIGESTIVA (GRETURI, VARSATURI) TIPICA SINDROMULUI INCEPUTULI DE SARCINA NU ESTE ADEVARATA D 46. HYPEREMESIS GRAVIDARUM: A, C, D, E 47. IN DISGRAVIDIA PRECOCE, MODIFICARILE IREVERSIBILE LA NIVELUL PARENCHIMELOR (FICAT, RINICHI, SISTEM NERVOS CENTRAL) APAR B, C 48. FORMA CLINICA USOARA A DISGRAVIDIEI PRECOCE NU SE CARACTERIZEAZA PRIN

A, D, E 49. MODIFICARILE PARACLINICE APARUTE IN DISGRAVIDIA PRECOCE POT FI: A, B, E 50. MODIFICARILE PARACLINICE APARUTE IN DISGRAVIDIA PRECOCE POT FI CU EXCEPTIA, D 51. PRINCIPALELE COMPLICATII ALE DISGRAVIDIEI PRECOCE SUNT, CU EXCEPTIA: A 52. TABLOUL CLINIC AL DISGRAVIDIEI PRECOCE ESTE CARACTERIZAT PRIN GRETURI SI VARSATURI REPETATE, CU INTOLERANTA LA APORT ALIMENTAR SI LICHIDIAN. VARSATURILE DUC LA TULBURARI HIDROELECTROLITICE, ADICO-BAZICE, SI METABOLICE GRAVE A 53. DISGRAVIDIA PRECOCE POATE EVOLUA, DUPA DUBOIS-RAYMOND IN 3 ETAPE; A, C, D 54. STABILITI CORESPONDENTA INTRE DIFERITELE FORME CLINICE DE DISGRAVIDIE PRECOCE SI TABLOUL CLINIC 3A, 1B, 2C 55. DISGRAVIDIA PRECOCE ESTE UN SINDROM CLINIC AL CAREI FIZIOPATOLOGIE SE CARACTERIZEAZA PRIN A, C 56. ZONELE TRIGGER PENTRU DECLANSAREA GRETURILOR SI VARSATURILOR IN DISGRAVIDIA PRECOCE SUNT LOCALIZATE D 57. EVOLUTIA DISGRAVIDIEI PRECOCE SE CARACTERIZEAZA PRIN D 58. OBIECTIVELE TRATAMENTULUI IN DISGRAVIDIA PRECOCE SUNT B, C, D 59. IN TRATAMENTUL DISGRAVIDIEI PRECOCE POT FI FOLOSITE

A,B,C,D,E 60. IN FORMELE Usoare de de disgravidie precoce tratamentul consta din A, B,D, E 61. IN FORMELE medii DE DISGRAVIDIE PRECOCE, TRATAMENTUL VA CONSTA IN B, C, D 62. IN FORMELE severe DE DISGRAVIDIE PRECOCE, TRATAMENTUL CONSTA IN A, B, E 63. ACIDO-CETOZA APARE IN FORMELE GRAVE DE DISGRAVIDIE PRECOCE, DEOARECE LIPSA COMPLETA A RETENTIEI ALIMENTARE SI HIDRICE DUCE RAPID LA UTILIZAREA PROTEINELOR SI LIPIDELOR ENDOGENE CA SUBSTRAT ENERGETIC A 64. IN FORMELE GRAVE DE DISGRAVIDIE PRECOCE SE IMPUNE INTRERUPEREA SARCINII DUPA EPUIZAREA FARA REZULTAT A MIJLOACELOR MEDICALE DE TRATAMENT, DEOARECE DISGRAVIDIA PRECOCE CONSTITUIE UN FACTOR DE RISC PT EVOLUTIA SARCINII B 65. SINDROMUL INCEPUTULUI DE SARCINA ESTE FORMA CEA MAI GRAVA A DISGRAVIDIEI PRECOCE, DEOARECE SE CARACTERIZEAZA PRIN VARSATURI MATINALE RARE, NESISTEMATIZATE D 66. PSIHOZA DE TIP KORSAKOFF SE POATE INSTALA IN FORMELE GRAVE DE DISGRAVIDIE PRECOCE, DEOARECE TOATE GRAVIDELE AU UN TEREN PSIHO-EMOTIONAL MAI LABIL IN PRIMUL TRIMESTRU DE SARCINA C 67. IN FORMELE SEVERE DE DISGRAVIDIE PRECOCE SCADEREA PONDERALA ESTE DE PESTE 15% DEOARECE MODIFICARILE METABOLICE SI IDRO-ELECTROLITICE MAJORE SUNT IREVERSIBILE B 68. HIPERTENSIUNEA ARTERIALA INDUSA DE SARCINA SE CARACTERIZEAZA PRIN A, D 69. TRIADA SIMPTOMATIC CARACTERISTICA PT HTA INDUSA IN SARCINA ESTE C

70. HTA INDUSA DE SARCINA SE DDEFINESTE CA FIIND B 71. INCIDENTA DISGRAVIDIEI TARDIVE (HTA INDUSA DE SARCINA) ESTE B, E 72. FRECVENTA HTA INDUSA DE SARCINA ESTE MAI MARE LA B, C, E 73. SIMPTOMUL PRINCIPAL SI CEL MAI EVOCATOR AL PREECLAMPSEI ESTE C 74. INDICELE PAGE, FOLOSIT IN DG HTA INDUSA IN SARCINA, SE CALCULEAZA PRIN FORMULA C 75. HTA INDUSA DE SARCINA ESTE DG IN SARCINA DACA B 76. HTA INDUSA DE SARCINA ESTE DG, DACA C (PRESIUNEA SISTOLICA CRESTE CU 30 MMHG FATA DE VALORILE ANTERIOARE .. ) 77. CARE DIN URMATOARELE BOLI POT DETERMINA HTA IN SARCINA A, C, E 78.SIMPTOMUL PRINCIPAL SI CEL MAI EVOCATOR IN HTA INDUSA DE SARCINA ESTE C 79. CRESTEREA BRUSCA A PROTEINURIEI SEMNALEAZA DE OBICEI C 80. PROTEINURIA ESTE CONSIDERATA PATOLOGIA IN SARCINA DACA VALORILE EI DEPASESC C 81. PREOTEINURIA GRAVIDICA SE CARACTERIZEAZZA PRIN A, B

82. CRESTEREA PONDERALA REPREZINTA UN SEMN PREMONITORIU IMPORTANT PT POSIBILITATEA DEZVOLTARII UNEI PREECLAMPSII IN CAZURILE LA CARE IN ULTIMUL TRIMESTRU CRESTEREA PONDERALA A GRAVIDEI DEPASESTE B, C 83. IN CURSUL SARCINII, EDEMELE PATOLOGICE DE GRADUL II SUNT DEFINITE CA D 84. IN PREECLAMPSIE, ALATURI DE SIMPTOMELEPRINCIPALE (HTA, PROTEINURIE , EDEME) SE MAI INTALNESC A, D, E 85. PROTEINURIA, IN SARCINA, ESTE CONSIDERATA PATOLOGICA DACA VALORILE EI DEPASESC B 86, EDEMELE SUNT CONSIDERATE PATOLOGICE IN SARCINA DACA C 87. IN HTA INDUSA DE SARCINA DURERILE SUB FORMA DE BARA SI DIN HIPOCONDRUL DREPT AU A BAZA D 88. ECLAMPIA SE CARACTERIZEAZA PRIN B 89. SIMPTOMATOLOGIA ACCESULUI ECLAMPIC CUPRINDE URMATOARELE FAZE, CU EXCEPTIA; B 90. CARE DIN URMATOARELE AFIRMATII REFERITOARE LA ECLAMPSIE SUNT ADEVARATE A, D, E 91. FAZELE ACCESULUI ECLAMPSIC SUNT IN ORDINE: D 92. PERIOADA DE INVAZIE A ACCESULUI ECLAMPSIE SE CARACTERIZEAZA PRIN B. D. E 93. IN TIMPUL ACCESULUI ECLAMPSIC, PERIOADA CONVULSIILOR TONICE SE CARACTERIZEAZA PRIN

B, C, E 94. FAZA A TREIA (PERIOADA CONVULSIILOR CLONICE) A ACCESULUI ECLAMPSIC SE CARACTERIZEAZA PRIN C, D, E 95. COMA ECLAMPSICA SE CARACTERIZEAZA PRIN A, D, E 96. PERIOADA CONVULSIILOR TONICE A ACCESULUI ECLAMPTIC DUREAZA A 97. PERIOADA CONVULSIILOR CLONICE A ACCESULUI ECLAMPIC DUREAZA C 98. COMA ECLAMPTICA DUREAZA D 99. DUPA CRIZA ECLAMPITCA POT PERSISTA UN TIMP A, C, D 100. ISCHEMIA PLACENTARA REPREZINTA PRIMUM MOVENS AL LANTULUI DE FENOMENE FIZIOPATOLOGICE AL HTA INDUSE DE SARCINA, DEOARECE, PREZENTA VILOZITATILOR CORIALE ESTE INDISPENSABILA PRODUCERII AFECTIUNII B 101. LEZIUNEA HISTO-PATOLOGICA CARACTERISTICA PREECLAMPSIEI ESTE D 102. HTA INDUSA DE SARCINA, POATE AVEA, PRIN INSUFICIENTA PLACENTARA PE CARE O DETERMIN URMATOARELE EFECTE ASUPRA PRODUSULUI DE CONCEPTIE A, C 103. FORMA CLINICA IN HTA (USOARA, MEDIE, SEVERA) NU INFLUENTEAZA PROGNOSTICUL FETAL. GRADUL SUFERINTEI FETALE GENERATE DE INSUFICIENTA PLACENTARA ESTE PROPORTIONALA CU FORMA CLINICA DE GRAVIDITATE A AFECTIUNII D

104. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL HTA INDUSE DE SARCINA SE FACE CU URMATOARELE BOLI, CU EXCEPTIA C, D 105.IN ETIOLOGIA HTA INDUSE DE SARCINA SE CUNOSC CU SIGURANTA URMATOARELE ELEMENTE A, D, E 106. CARE DIN URMATOARELE AFIRMATII ESTE CORECTA B,C 107. MECANISMUL INSUFICIENTEI PLACENTARE ESTE REZULTATUL INTERACTIUNII URMATORILOR FACTORI B,C 108. MECANISMUL INSUFICIENTEI PLACENTARE ESTE REZULTATUL INTERACTIUNII URMATORILOR FACTORI B, C 109. LEZIUNEA ANATOMOPATOLOGICA SPECIFICA PREECLAMPSIEI ESTE B 110. CELE MAI IMPORTANTE COMPLICATII MATERNE ALE ECLAMPSIEI SUNT B,(HEMORAGIA CEREBRALA) D(INSUFICIENTA HEPATO-RENALA ACUTA, E(COAGULAREA VASCULARA DISEMINATA 111. CELE MAI IMPORTANTE COMPLICATII MATERNE ALE ECLAMPSIEI SUNT A, B, D 112. CELE MAI IMPORTANTE COMPLICATII MATERNE ALE ECLAMPSEISUNT B, D, E 113. CELE MAI FRECVENTE COMPLICATII ALE NOU NASCUTULUII REZULTATI DIN MANE CU PREECLAMPSIE SUNT B,D 114. DESTRESA RESPIRATORIE POSTNATALA ESTE MAI REDUSA LA NOU NASCUTII REZULTATIDIN MANE CU PREECLAMPSIE DEOARECE C

115. CAREE DIN URMATOARELE TESTE CLINICE SI PARACLINICE POT FI UTILE LA DIAGNOSTICUL PRECOCE AL PREECLAMPSIEI A, B, D, E 116. DIAGNOSTICUL CLINIC POZITIV AL PREECLAMPSIEI SE BAZEAZA PE TRIADA SIMPTOMATICA D 117. DIAGNOSTICUL DE FORMA CLINICA USOARA A PREECLAMPSIEI SE BAZEAZA PE EXISTENTA A 118. DIAGNOSTICUL DE FORMA CLINICA MEDIE A PREECLAMPSIEI SE BAZEAZA PE EXISTENTA B 119. DIAGNOSTICUL DE FORMA CLINICA SEVERA A PREECLAMPSIEI SE BAZEAZA PE EXISTENTA C 120. PRINCIPALELE MODIFICARI ALE CONSTANTELOR BIOLOGICE IN FORMELE MEDII SI SEVERE ALE PREECLAMPSIEI SUNT C 121. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL PREECLAMPSIEI SE FACE CU B, D 122. REGIMUL ALIMENTAR AL GRAVIDELOR CU PREECLAMPSIE VA FI DE REGULA C, E 123. LA MULTE GRAVIDE HTA REPAUSUL LA PAT, IN SPECIAL IN DECUBIT LATERAL STANG, DUCE LA NORMALIZAREA IN 5-7 ZILE A VALORILOR TA DEOARECERE IN ACEASTA POZITIE SE AMELIOREAZA FLUXUL SANGUIN UTERO-PLACENTAR, INTOARCEREA VENOASA IN TERITORIUL MEMBRELOR INFERIOARE SI SE REDUCE CONTRACTILITATEA UTERINA A 124. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS AL PREECLAMPSIEI CUPRINDE A, B, C,, D 125. TRATAMENTUL HIPOTENSOR AL PREECLAMPSIEI TREBUIE A, B, D

126. IN AFARA SCADERII VALORII TA LA VALORI NORMALE, TRATAMENTUL HIPOTENSOR MAI URMARESTE PREVENIREA A, B, C 127. SULFATUL DE MAGNEZIU ARE URMATOARELE EFECTE B,C, D E 128. CONDUCEREA TRATAMENTULUI CU SULFAT DE MAGNEZIU SE FACE SUB CONTROLUL A, B, C 129. HIPERMAGNEZIEMIA POATE PRODUCE C,D 130. IN TRATAMENTUL HTA INDUSE DE SARCINA ADMINISTRAREA DIURETICELOR ARE URMATOARELE INDICATII A, B, C 131. CARE DIN URMATOARELE ASPECTE PATOLOGICE ESTE PROBABIL SA FIE OBSERVATA IN SUMARUL DE URINA LA O PACIENTA CU PREECLAMPSIE A 132, ECLAMPSIA ESTE DEFINITA PRIN APARITIA C 133, CARE DIN URMATOARELE NU ESTE SEMN DE HTA INDUSA DE SARCINA FORMA SEVERA B 134. IN HTA INDUSA DE SARCINA REGIMUL CALORIC VA FI E 135. IN TRATAMENTUL HTA INDUSE DE SARCINA SE FOLOSESC URMATOARELE MEDICAMENTE, CU EXCEPTIA C 136. HIDRALAZINA ACTIONEAZA PERIFERIC PE MUSCULATURA NETEDA VASCULARA PRODUCAND VASODILATATIE. HIDRALAZINA DUCE LA SCADEREA REZISTENTEI VASCULARE PERIFERICE A

137. SULFATUL DE MAGNEZIU, ADMINISTRAT IN HTA INDUSA DE SARCINA ARE URMATOARELE EFECTE, CU EXCEPTIA B 138. URMATOARELE AFIRMATII CU PRIVIRE LA HTA INDUSA DE SARCINA SUNT ADEVARATE, CU EXCEPTIA C, D E 139. AVORTUL SE DEFINESTE CA INTRERUPERE INTEMPESTIVA A CURSULUI SARCINII D 140. CONFORM OMS AVORTUL POATE FI DEFINIT CA INTRERUPERE INTEMPESTIVA A CURSULUI SARCINII PENTRU FETI CU GREUTATE MAI MICA DE D 141. PROCENTUL DE SARCINI DIAGNOSTICATE CARE SE SOLDEAZA CU AVORT SPONTAN ESTE B 142. CAUZEL OVULARE, EMBRIO-FETALE SI ANEXIALE DE AVORT SPONTAN SUNT D, E 143. CAUZELE MATERNE GENERALE DE AVORT SPONTAN SUNT A, C 144, CAUZELE MATERNE LOCALE DE AVORT SPONTAN SUNT B 145.AVORTURILE ENDOCRINE PRIN INSUFICIENTA CORPULUI GALBEN SE PRODUC A 146. AVORTUL MENSTRUAL SE PRODUCE B 147. AVORTUL OVULAR SE PRODUCE C 148. AVORTUL EMBRIONAR SE PRODUCE D

149. AVORTUL TARDIV SE PRODUCE E 150. URMATOARELE SIMPTOME POT FI CARACTERISTICE PENTRU AVORTULSPONTAN C,D 151. TENDINTA LA AVORT SE CARACTERIZEAZA DPV CLINIC PRIN A, C, E 152. AMENINTAREA DE AVORT SE CARACTERIZEAZA PRIN A, B, D, E, 153. IMINENTA DE AVORT SE CARACTERIZEAZA PRIN A, D, E 154. AVORTUL IN CURS DE EFECTUARE SE CARACTERIZEAZA PRIN A, B, C 155. AVORTUL COMPLET EFECTUAT ESTE CEL IN CARE D 156. AVORTUL INTR-UN TIMP SE CARACTERIZEAZA PRIN A, D 157. AVORTUL IN DOI TIMPI ESTE A, B, E 158. IN IMINENTA DE AVORT SI IN AMENINTAREA DE AVORT POT FI INTALNITE URMATOARELE POSIBILITATI EVOLUTIVE C, D 159. PRINCIPALEL MIJLOACE TERAPEUTICE FOLOSITE IN AMENINTAREA DE AVORT SUNT B, C, D 160. PRINCIPALELE MIJLOACE TERAPEUTICE FOLOSITE IN AMENINTAREA DE AVORT SUNT A, B, C, D

161. TRATAMENTUL HORMONAL AL AMENINTARII SAU IMINENTEI DE AVORT SE FACE IN PRINCIPAL CU C, D 162. ATITUDINEA TERAPEUTICA IN AVORTUL INCOMPLET EFECTUAT CONSTA IN B 163. COMPLICATIILE SEPTICE ALE AVORTULUI PROVOCAT POT FI LOCALIZATE, GENERALIZATE, PANA IA SOC TOXIC-SEPTIC. COMPLICATIILE SEPTICE SUNT CELE MAI FRECVENTE SI MAI GRAVE COMPLICATII ALE AVORTULUI PROVOCAT A 164. IN ETIOLOGIA AVORTULUI INFECTAT POT FI IMPLICATI A, D, E 165. CELE MAI FRECVENTE COMPLICATII IMMEDIATE ALE AVORTULUI DELICTUAL SUNT A, B, C 166. AVORTUL INFECTAT STADIUL I SE CARACTERIZEAZA PRIN A, D, E 167. AVORTUL INFECTAT STADIUL II SE CARACTERIZEAZA PRIN B, D, E 168. AVORTUL INFECTAT STADIUL III SE CARACTERIZEAZA PRIN C, D, E 169. CARE DIN URMATOARELE SUNT POSIBILE COMPLICATII ALE AVORTULUI SEPTIC STADIUL III A, C, D, E 170. NASTEREA SPONTANA PREMATURA SE DEFINESTE CA INTRERUPEREA INTEMPESTIVA A CURSULUI SARCINII LA O VARSTA GESTATIONALA CUPRINSA INTRE C 171. NASTEREA SPONTANA PREMATURA SE DEFINESTE FIIND B 172. PREMATURII DE GRAD I AU LA NASTERE O GREUTATE

C 173. PREMATURII DE GRADUL II AU LA NASTERE O GREUTATE B 174. PREMATURII DE GRADUL III AU LA NASTERE O GREUTATE A 175. PREMATURII DE GRADUL IV AU LA NASTERE O GREUTATE D 176. FRECVENTA NASTERII PREMATURE ESTE IN MEDIE DE C 177. CARE DIN URMATOARELE NU ESTE FACOTR ETIOLOGIC AL NASTERII PREMATURE B, E 178. CARE DIN URMATORII FACOTRI MEDICALI MATERNI GENERALI SUNT IMPLICATI IN ETIOPATOLOGIA PREMATURITATII D 179. CARE DIN URMATORII FACTORI MEDICALI MATERNI LOCALI SUNT IMPLICATI IN ETIOPATOLOGIA PREMATURITATII A, C 180. CARE DINTRE URMATORII FACTORI SUNT CONSIDERATI FACTORI PLACENTARI IMPLICATI IN ETIOPATOLOGIA PREMATURITATII E 181. CARE DIN URMATOARELE POATE FI FACTOR ETIOLOGIC AL NASTERII PREMATURE B, C, D 182. SCORUL PAPERNIK (CRNP) SE CALCULEAZA DE OBICEI C 183. CARE DIN URMATOARELE AFIRMATII SUNT CORECTE A, B, D

184. COEFICIENTUL DE RISC AL NASTERII PREMATURE DESCRIS DE PAPERNICK EXCLUDE PEROCILUL PREMATURITATII LA VALORI DE B 185. MORBIDITATEA NOU NASCUTULUI PREMATUR ESTE CRESCUTA PRIN URMATORII FACTORI, CU EXCEPTIA D 186. PROGNOSTICUL INDEPARTAT AL PREMATURITATII ESTE GREVAT DE PATOLOGIE NEUROMOTORIE, RETARD PSOHOAFECTIV. ACESTE SECHELE SUNT CONSECINTA HEMORAGIEI CEREBRALE. INTALNITA LA APROXIMATIV 60% DIN CAZURI A 187. PROGNOSTICUL INDEPARTAT AL PREMATURILOR ESTE GREVAT DE PATOLOGIE NEUROMOTORIE, RETARD PSIHOAFECTIV. MORBILITATEA NOU-NASCUTULUI PREMATUR ESTE CRESCUTA PRIN IMATURITATEA LUI MORFOFUNCTIONALA B 188. PREMATURITATEA DETERMINA 50% DIN MORTALITATEA NEONATALA, DEOARECE HEMORAGIA CEREBRALA SE INTALNESTE LA APROXIMATIV 60%DIN CAZURI B 189. IMINENTA DE NASTERE PREMATURA ESTE O STARE PSIHOLOGICA REVERSIBILA DEOARECE, MAI ALES SUB TRATAMENT, SARCINA ISI POATE CONTINUA EVOLUTIA DUPA INCETAREA CONTRACTIILOR UTERINE A 190. TRAVALIUL DECLANSAT PREMATUR REPREZINTA E 191. TRAVALIUL DECLANSAT PREMATUR PREZINTA O SERIE DE PARTICULARITATI FATA DE NASTEREA LA TERMEN. DINTRE ACESTEA NU FAC PARTE A 192. CRITERIILE DE DIAGNOSTIC ALE TRAVALIULUI DECLANSAT PREMATUR SUNT URM CU EXCEPTIA B

193. GRAVIDELE CARE PREZINTA SEMNELE IMINENTEI DE NASTERE PREMATURA SE VOR INTERNA OBLIGATORIU DEOARECE DEBUTUL CONTRACTILITATII UTERINE POATE SEMNIDICA SI DEBUTUL UNUI TRAVALIU PREMATUR A 194. GRAVIDELE CARE PREZINTA SEMNELE IMINENTEI DE NASTERE PREMATURA nu SE VOR INTERNA OBLIGATORIU DDEOARECE DEBUTUL CONTRACTILITATII UTERINE nu SEMNIFICA SI DEBUTUL UNUI TRAVALIU PREMATUR E 195. MEDICATIA TOCOLITICA UTILIZATA IN TRATAMENTUL IMINENTEI DE NASTERE PREMATURA ESTE REPREZENTATA IN PRINCIPIU DE D 196. URMATOARELE PREPARATE PROGESTERONICE NU SUNT FOLOSITE CA PROGESTATIVE IN IMINENTA DE NASTERE PREMATURA B, D, E 197. IN SIMPTOMATOLOGIA IMINENTEI DE NASTERE PREMATURA SE POT INTALNI URMATOARELE SIMPTOME A, C, D 198. INTRE SEMNELE CLINICE ALE IMINENTEI DE NASTERE PREMATURA SEPOT INTALNI URMATOARELE A, C, D 199. PRINCIPALELE MIJLOACE TERAPEUTICE FOLOSITE IN TRATAMENTUL IMINENTEI DE NASTERE PREMATURA SUNT B, C 200. PRINCIPALELE MIJLOACE TERAPEUTICE FOLOSITE IN TRATAMENTUL IMINENTEI DE NASTERE PREMATURA SUNT B, C, D 201. URMATOARELE PREPARATE PROGESTERONICE SUNT FOLOSITE CA PROGESTATIVE IN IMINENTA DE NASTERE PREMATURA B, C,D

202. SULFATUL DE MAGNEZIU ESTE PRINCIPALUL DROG FOLOSIT IN TERAPIA IMINENTEI DE NASTERE PREMATURA, DEOARECE ARE ACTIUNE TOCOLITICA MAJORA SI DE SCURTA DURATA E 203. SULFATUL DE MG ESTE PRINCIPALUL DROF FOLOSIT IN TERAPIA IMINENTEI DE NASTERE PREMATURA, DEOARECE ARE ACTIUNE TOCOLITITCA MINORA SI DE SCURTA DURATA D 204. FOLOSIT IN PERFUZIE iv , IN SOL 10% ETANOLUL REDUCE CONTRACTILITATEA UTERINA, DEOARECE ANTAGONIZEAZA ACTIUNEA PROSTAGLANDINELOR LA NIVELUL FIBREI MIOMETRIALE C 205. PE PARCURSUL TRAVALIULUI DECLANSAT PREMATUR ATITUDINEA FATA DE MEMBRANELE AMNIOCORIALE ESTE URMATOAREA C 206. HIPERTONIA UTERINA SURPRINSA PEPARCURSULTRAVALIULUI PREMATUR C 207. CARE DIN URMATOARELE METODE NU SE FOLOSESTE IN EXXPULZIE, IN CAZUL NATERII PREMATURE C, E] 208. la toate nasterile premature se practica sitematic controlul manual sau instrumental al cavitatii uterine, desi frecvents delivrentei incomplete nu este mare C 209. TERMENII SINONIMI PENTRU PLACENTA PREVIA SUNT C 210. PLACENTA PREVIA SE DEFINESTE CA FIIND PLACENTA INSERATA B 211. INDICENTA PLACENTEI PREVIA ESTE DE APROXIMATIV B 212. FRECVENTA MEDIE A PLACENTEI JOS INSERATE ESTE DE B

213. PLACENTA PREVIA COMPLETA SE DEFINESTE CA C 214. PLACENTA PREVIA PARTIAL CENTRALA SE DEFINESTE CA A 215. PLACENTA PREVIA MARGINALA SE DEFINESTE CA B 216. PLACENTA PREVIA ANATOMICA SE DEFINESTE CA D 217, URMATORII FACTORI ETIOPATOGENETICI POT FI IMPLICATI CA FACTORI FAVORIZANTI SAU DETERMINANTI AI PLACENTEI PREVIA B, C, E 218. INSERTIA JOASA A PLACENTEI ESTE MAI FRECVENTA LA A. B C D 219. INSERTIA JOASA A PLACENTEI ESTE MAI FRECVENTA LA GRAVIDE CU A, B, C, D, 220. FACTORI FAVORIZANTI SI DETERMINANTI AI INSERTIEI PLACENTARE PRVIA SUNT, CU EXCEPTIA B 221. FACTORI FAVORIZANTI SI DETERMINANTI AI INSERTIEI PLACENTARE PREVIA SUNT, CU EXCEPTIA C GEMELARITATE IN ANTECEDENTE 222. SIMPTOMUL PRINCIPAL IN PACENTA PREVIA ESTE D 223. IN PLACENTA PREVIA ROL ESENTIAL JOACA FORMAREA SI AMPLIEREA SEGMENTULUI INFERIOR. ACEASTA AVAND PERETI SUBTIRI SE RUPE CU USURINTA SI SE PRODUCE SANGERARA DIN PLACENTA PREVIA C 224. HEMORAGIA IN CAZURILE SARCINILOR CU PLACENTA PREVIA ESTE A, D

225. IN SI DUPA DELIVRENTA, LA CAZURILE CU PLACENTA PREVIA, HEMORAGIA POATE FI CAUZATA DE A, B, C, E 226. HEMORAGIA IN CAZURILE DE PLACENTA PREVIA ESTE DE OBICEI A, C, E 227. URMATOARELE AFIRMATII CU PRIVIRE LA EXAMENUL ECOGRAFIC IN PLACENTA PREVIA SUNT ADEVARATE, CU EXCEPTIA C, D 228. COMPLICATII MATERNE IN PLACENTA PREVIA POT FI A, C 229. LA SARCINIILE CU PLACENTA PREVIA, CONDUITA OBSTRETICALA SE STABILESTE D 230. RUPTURA PREMATURA A MEMBRANELOR ESTE MAI FRECVENTA IN CAZURILE CU PLACENTA PREVIA, DEOARECE ELASTICITATEA LOR ESTE MAI SCAZUTA IN APROPIEREA PLACENTEI A 231. LA CAZURILE CU PLACENTA PREVIA, IN TRAVALIU SANGERAREA SE INTENSIFICA IN TIMPLU CONTRACCTIILOR UTERINE SI ADESEA DIMINUEAZA SAU DISPARE DUPA RUPEREA MEMBRANELOR DEOARECE TRAVALIILE SUNT ADESEA DISCHINETICE SI LUNGI B 232. LA CAZURILE CU PLACENTA PREVIA MORTALITATEA PERINATALA SI NEONATALA ESTE CRESCUTA SI ESTE DATORATA IN PRINCIPIU B 233. IN CAZURILE DE PLACENTA PREVIA EXAMENUL VAGINAL D. E 234. IN PRACTICA DIAGNOSTICUL PLACENTEI PREVIA SE PUNE PE BAZA A, D, E 235. FENOMENUL MIGRATIEI PLACNTARE CONSTA IN MODIFICAREA SEDIULUI INSERTIEI PLACENTARE

C 236. METODELE SIGURE SI NEPERICULOASE DE DIAGNOSTIC ALE PLACENTEI PREVIA SUNT B 237. IN AFARA EXAMENULUI ECOGRAFIC, ALTE METODE PARACLINICE DE LOCALIZARE PLACENTARA SUNT, CU EXCEPTIA D 238. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL SANGERARII VAGINALE IN PLACENTA PREVIA SE FACE CU URMATOARELE SITUATII, CU EXCEPTIA B 239. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL SANGERARII VAGINALE IN PLACENTA PREVIA SE FACE CU URMATOARELE SITUATII, CU EXCEPTIA B 240. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL IN PLACENTA PREVIA ESTE C 241. IN EVOLUTIA SARCINILOR CU PLACENTA PREVIA ESTE CARACTERISTICA HEMORAGIA B, D, E 242. COMPLICATIILE MATERNE ALE SARCINILOR CU PLACENTA PREVIA SUNT LEGATE DE, CU EXCEPTIA B 243. IN SARCINILE CU PLACENTA PREVIA, COMPLICATIILE MATERNE MAI PARTICULARE SUNT URMATOARELE ASOCIERI, CU EXCEPTIA A 244. COMPLICATIILE FETALE ALEPLACENTEI PREVIA SUNT A, B, E 245. COMPLICATIILE FETALE ALE PLACENTEI PREVIA SUNT A, B, E 246. IN CAZUL SANGERARII PE CALE VAGINALA APARUTE IN ULTIMUL TRIMSTRU DE SARCINA CONDUITA MEDICALA CORECTA PRESUPUNE

A 247. COMPLICATII MATERNE IN PLACENTA PREVIA POT FI A, C 248. CONDUITA OBSTRETICALA IN PLACENTA PREVIA CENTRALA CONSTA IN B 249. IN STABILIREA CONDUITEI TERAPEUTICE IN CAZUL PLACENTEI PREVIA, PRINCIPALUL ELEMENT ESTE E 250. IN CAZUL PLACENTEI PREVIA, MIJLOACELE TERAPEUTICE MEDICALE (REPAUS LA PAT, TOCOLITICE, REECHILIBRARE HIDROELECTROLITICA SI HEMATOLOGICA) SI APLICA INSITUATIILE IN CARE C 251. IN CAZUL PLACENTEI PREVIA, RUPEREA MEMBRANELOR ESTE INDICATA IN SPECIAL B, C, E 252. IN CAZUL PLACENTEI PREVIA, RUPEREA MEMBRANELOR ESTE INDICATA IN SPECIAL A-IN VARIANTE MARGINALE SI LATERALE C IN TRAVALIU E LA MULTIPARE 253. IN CAZUL PLACENTEI PREVIA, RUPEREA MEMBRANELOR ARE CA EFECT DIMINUAREA SANGERARII PRIN B, C 254. MIJLOACELE CHIRURGICALE DE REZOLVARE A HEMOSTAZEI SI NASTERII IN CAZURILE CU PLACENTA PREVIA INCLUDE B, E 255. ACTUALMENTE, METODA DE ELECTIE PT TERMINAREA NASTERII IN CAZURILE CU PLACENTA PREVIA ESTE B 256. IN CAZURILE CU PLACENTA PREVIA, NASTEREA PRIN OPERATIE CEZARIANA ESTE INDICATA

A, C, D, E 257. O FEMEIE IN VARSTA DE 34 DE ANI, CU O SARCINA DE 32 SAPTAMANI DE GESTATIE SE PREZINTA PT SANGERARI VAGINALE ABUNDENTE, DURERI ABDOMINALE SI CONTRACTII UTERINE. EVALUAREA CLINICA CORECTA IN ACEST CAZ INCLUDE C 258. DECOLAREA PREMATURA DE PLACENTA NORRMALINSERATA ESTE O ENTITATE CARE SE CARACTERIZEAZA PRIN B 259. APOPLEXIA UTERO-PLACENTARA SE CARACTERIZEAZA PRIN C 260. PRIN DECOLARE PREMATURA DE PLACENTA NORMAL INSERATA SE INTELEGE C 261. FACTORII FAVORZANTI AI DECOLARII PREMATURE DE PLACENTA NORMAL INSERATA SUNT URMATORII, CU EXCEPTIA E 262. APARITIA DECOLARII PREMATURE A PLACENTEI NORMALE INSERATE ARE URMATOARELE CONSECINTE FIZIOPATOLOGICE A, B 263. CIRCUMSTANTELE ETIOLOGICE FAVORIZANTE PRODUCERII DEZLIPIRII PREMATURE DE PLACENTA NORMAL INSERATA SUNT URMATOARELE, CU EXCEPTIA B 264. CIRMUSTANTELE ETIOLOGICE FAVORIZANTE PRODUCERII DEZLIPIRII PREMATURE DE PLACENTA NORMAL INSERATA SUNT URMATOARELE, CU EXCEPTIA B 265. IN DEZLIPIREA PREMATURA DE PLACENTA NORMAL INSERATA, DEZLIPIREA PLACENTEI ESTE CONSECINTA HEMORAGIEI IN C

266. FORMAREA HEMATOMULUI RETROPLACENTAR EXCLUDE FUNCTIONAL ZONA DE PLACENTA INTERESATA, DEOARECE CRESTEREA IN DIMENSIUNI A HEMATOMULUI ANTRENEAZA SEPARAREA PROGRESIVA A PLACENTEI DE PERETELE UTERIN B 267. APARITIA DECOLARII PREMATURE A PLACENTEI NORMALE INSERATE ARE URMATOARELE CONSECINTE FIZIOPATOLOGICE A, D 268. CIRCUMSTANTELE ETIOLOGICE FAVORIZANTE PRODUCERII DEZLIPIRII PREMATURE DE PLACENTA NORMAL INSERATA SUNT URMATOARELE, CU EXCEPTIA B 269. CIRCUMSTANTELE ETIOLOGICE FAVORIZANTE PRODUCERII DEZLIPIRII PREMATURE DE PLACENTA NORMAL INSERATA SUNT URMATOARELE, CU EXCEPTIA B. PRIMIPARITATEA 270.IN DEZLIPIREA PREMATURA DE PLACENTA NORMAL INSERATA, DEZLIPIREA PLACENTEI ESTE CONSECINTA HEMORAGIEI IN C 271. FORMAREA HEMATOMULUI RETROPLACENTAR EXCLUDE FUNCTIONAL ZONA DE PLACENTA INTERESATA, DEOARECE CRESTEREA IN DIMENSIUNI A HEMATOMULUI ANTRENEAZA SEPARAREA PROGRESIVA A PLACENTEI DE PERETELE UTERIN\ B 272. IN DEZLIPIREA PREMATURA DE PLACENTA NORMAL INSERATA TABLOUL CLINIC ESTE DOMINAT DE URMATOAREA SIMPTOMATOLOGIE B, C 273. IN DEZLIPIREA PREMATURA DE PLACENTA NARMAL INSERATA ACTIVREA PROCESULUI DE COAGULARE INTRAVASCULARA DISEMINATA ESTE DETERMINATA DE A 274. IN DEZLIPIREA PREMATURA DE PLACENTA NORMAL INSERATA DUREREA SE CARACTERIZEAZA PRIN B, D

275. SEMNELE FIZICE CARACTERISTICE PENTRU DECOLAREA PREMATURA DE PPLACENTA NORMAL INSERATA SUNT B, D 276. COMPLICATIILE MAJORE ALE DECOLARII PREMATURE DEPLACENTA NORMAL INSERATA SUNT B, C, E 277. CONDUITA OBSTRETICALA IN DECOLAREA PREMATURA DE PLACENTA CONSTA IN C, D, E 278. RUTTURA UTERINA INCOMPLETA SE DEFINETSE CA C 279. RUPTURA UTERINA LIMITATA S DEFINESTE CA A, B 280. URMATOARELE CONDITII POT FI CONSIDERATE FAVORIZANTE PT RUPTURA UTERINA A, B, E 281 URMATOARELE CONDITII POT FI CONSIDERATE FAVORIZANTE PT RUPTURA UTERINA, CU EXCEPTIA C, D 282. RUPTURILE UTERINE PROVOCATE POT FI PRODUSE PRIN B, C 283. SINDROMUL DE PRERUPTURA UTERINA SE CARACTERIZEAZA PRIN URM SIMPT, CU EXCEPTIA E 284. LA EXAMENUL CLINIC OBSTRETICAL IN SINDDROMUL DE PRERUPTURA UTERINS SE CONSTATA A, B, C, D 285. DIAGNOSTICUL RUPTURII UTERINE SE FACE C, D 286. TRATAMENTUL RUPTURII UTERINE CONSTA IN D

287. TRATAMENTUL RUPTURII PERINEALE CONSTA IN C 288. RUPTURILE CERVICALE POT FI FAVORIZATE DE B, C, D 289. INFECTIILE PUERPERALE SE DEFINESC C D 290. INCIDENTA MEDIE A INFECTIILOR PUERPERALE ESTE DE B 291. CAILE DE PROPAGARE ALE INFECTIEI IN INFECTIILE PUERPERALE POT FI A, B, C D, 292. URMATOARELE AFIRMATII CU PRIVIRE LA INFECTIILE PERIRENALE SUNT ADEVARATE, CU EXCEPTIA B, D 293. URMATOARELE SIMPTOME SI SEMNE SUNT SUGESTIVE PT ENDOMETRITA PUERPERALA A, B, E 294. TRATAMENTUL INFECTIILOR PUERPERALE UTERINE CONSTA IN C, D, E 295. GALACTOCELUL CONSTA IN D 296. LIMFANGITA SANULUI IN LACTATIE SE TRATEAZA PRIN A, B, E 297. MASTITA ACUTA NESUPURATA SE TRATEAZA PRIN A, B, E