Sunteți pe pagina 1din 229

1 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 1
Bronsita cronica. Emfizemul pulmonar. Obstructia cailor respiratorii.
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1101001. Exacerbarea bronsitei este in mod clar legata de perioadele de intensa poluare cu:
A. dioxid de azot (NO2)
B. dioxid de sulf (SO2)
C. bicarbonat de sodiu
D. Tetraclorura de carbon
E. clorura de amoniu
(pag. 1601)

G1101002. Expresia genei mucinei este stimulata de urmatorii factori cu EXCEPTIA:


A. TNF-alfa
B. enzimele neutrofilelor
C. IL-8
D. eozinofile
E. grosimea peretelui bronsic
(pag. 1601)

G1101003. In emfizemul centroacinar, distensia si distructia sunt limitate in principal la:


A. zonele periferice ale acinului
B. distal de bronhiolele terminale
C. intreg acinul
D. epiteliul alveolar
E. nici una dintre ele
(pag. 1601)

G1101004. Indicele Reid reprezinta:


A. numarul glandelor submucoase
B. raportul dintre grosimea glandelor submucoase si a peretelui bronsic
C. cantitatea de sputa /24 h
D. raportul dintre grosimea glandelor submucoase si fibroza peribronsica
E. hipertrofia musculaturii netede
(pag. 1601)

G1101005. La persoanele cu deficit de alfa 1-antitripsina procesul panacinar se gaseste:


A. difuz
B. mai ales la varfurile pulmonare
C. mai ales la bazele pulmonare
D. corelat cu procesul centroacinar
E. la nivelul lobului mediu
(pag. 1602)

G1101006. Pneumonia virala severa la varste mici poate duce la obstructie bronsica in special la
nivelul:

1 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. traheei
B. bronhiilor mari
C. cailor respiratorii mici
D. alveolei
E. oricare dintre ele
(pag. 1602)

G1201007. Care dintre aspectele morfopatologice de mai jos nu caracterizeaza boala pulmonara
cronica obstructiva?
A. granulomul noncazeificant
B. hiperplazia celulelor mucipare din caile respiratorii mici
C. fibroza peribronsica
D. hipertrofia musculaturii netede in caile respiratorii mici
E. celulele inflamatorii in mucoasa si submucoasa cailor respiratorii mici
(pag. 1601)

G1201008. Care dintre manifestarile de mai jos nu defineste bronsita cronica?


A. distensia permanenta, anormala a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale
B. secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic
C. tusea si expectoratia cel putin 3 luni pe an, mai mult de 2 ani consecutiv
D. hipertrofia glandelor producatoare de mucus
E. sputa abundenta, purulenta, persistenta sau recurenta in absenta unui proces supurativ localizat
(bronsiectazia)
(pag. 1601)

G1201009. Parametrii functionali din bronsita cronica, emfizemul si obstructia cailor respiratorii exclud:
A. cresterea reculului elastic al plamanului
B. cresterea volumului rezidual (VR)
C. cresterea capacitatii pulmonare totale (CPT)
D. reducerea frecventa a capacitaţii vitale
E. cresterea capacitatii functionale reziduale (CRF)
(pag. 1603)

G1201010. Care dintre proprietatile de mai jos nu apartin aminofilinei utilizate in boala pulmonara
cronica obstructiva?
A. proprietati cardiotonice
B. proprietati diuretice
C. depresor respirator
D. stimulator respirator
E. cresterea contractilitatii diafragmului
(pag. 1606)

G1201011. Care dintre semnele de mai jos nu este caracteristic bolii pulmonare cronice obstructive cu
predminanta bronsitei: ?
A. scaderea severa a reculului elastic
B. agravarea hipertensiunii pulmonare in timpul efortului
C. prezenta unei capacitati de difuziune normale sau usor scazute
D. sputa purulenta, abundenta
E. hipertensiune pulmonara de repaus moderata sau severa
(pag. 258-1)

G1301012. Administrarea aminofilinei in BPOC se face tinand cont de urmatoarele considerente,


EXCEPTaND

2 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
3 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. Concentratia aminofilinemiei trebuie mentinuta la un nivel sanguin de 10-15 mg/ml


B. Insomnia si iritabilitatea pot apare ca efecte adverse si in cazul unei concentratii de 10-15 mg/l
C. Greturile si varsaturile apar exclusiv la nivel sanguin de peste 30 mg/l
D. Dozarea aminofilinemiei este recomandabila in caz de ineficienţa sau intoleranţa terapeutica
E. Desi efectul bronhodilatator este relativ modest, aminofilina amelioreaza calitatea vietii (creste capacitatea
de efort)
(pag. 1606)

G1301013. Care dintre factorii etiologici implicati in patogenia bronsitei cronice este considerat a fi cel
mai important:
A. Predispozitia genetica
B. Poluarea aerului
C. Fumatul
D. Expunerea profesionala la pulberi si gaze toxice
E. Factorii infectiosi
(pag. 1601)

G1301014. Care dintre urmatorii germeni apar mai frecvent in timpul exacerbarilor din bronsita
cronica?
A. Micoplasma pneumoniae
B. Hemophzlus influenzae
C. Rinovirusurile
D. Virusul citomegalis
E. Streptococcus pneumoniae
(pag. 1602)

G1301015. Pacientii cu hipoxemie severa si cord pulmonar cronic au o supravietuire de mai lunga
durata dovedita daca sunt supusi la:
A. Bulectomie chirurgicala
B. Rezectie bilaterala a corpusculului carotidian
C. Oxigenoterapie cronica > 16 ore/zi
D. Folosirea periodica a ventilaţiei cu presiune negativa
E. Reducerea chirurgicala a volumului pulmonar
(pag. 1607)

G1301016. Urmatoarele considerente terapeutice privind BPOC sunt corecte, EXCEPTaND


A. Absenta obtinerii de raspuns la un drog bronhodilatator nu exclude posibilitatea unui efect pozitiv la
administrarea prelungita a altor droguri
B. Oprirea fumatului este singura modalitate certa de a stopa progresia sindromului obstructiv cronci in BPOC
C. Terapia de substitutie cu nicotina asociata programului de educatie si schimbare comportamentala
dubleaza sansa de succes a tentativei de oprire a fumatului
D. Ypratropium este considerat de mulţi autori ca un bronhodilatator de elecţie
E. Germenii bacterieni cel mai frecvent intalniti in BPOC sunt Haemophlus, Streptoccocus pneumoniae si
Moraxella catarrhalis, ceea ce recomanda utilizarea unui antibiotic eficient contra microorganismelor
secretante de betalactamaze
(pag. 1606)

G1301017. Urmatoarele considerente terapeutice sunt valabile in BPOC, EXCEPTaND:


A. Administrarea de mucolitice (aerosoli) in cursul perioadelor intercritice este mai eficienta decat asigurarea
unei bune hidratari
B. Drenajul postural este eficient in caz de tuse epuizanta sau ineficienta la pacientii cu hipersecretie
C. Flebotomia periodica se recomanda in caz de hematocrit > 55% la pacientii cu cefalee si senzatie de cap
greu
D. Utilitatea oxigenoterapiei nocturne este justificata de reducerea PaO2 in cursul nopţii

3 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
4 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Dozarea aminofilinemiei se recomanda in caz de ineficienta sau toxicitate la administrarea dozelor-


standard
(pag. 1607)

G1401018. Concentratia in sange a teofilinei trebuie mentinuta intre:


A. 5 -10 mg/l
B. 10 – 15 mg/l
C. 15 – 20 mg/l
D. 20 – 25 mg/l
E. peste 25 mg/l
(pag. 1606)

G1401019. Emfizemul pulmonar poate fi diagnosticat cu precizie prin:


A. rezonanta magnetica nucleara
B. radiografie toracica
C. computer tomografie de inalta rezolutie
D. examen de sputa
E. radioscopie pulmonara
(pag. 1600)

G1401020. in bronsita cronica indicele Reid reprezinta raportul dintre:


A. grosimea peretului bronsic si grosimea musculaturii netede
B. grosimea musculaturii netede si grosimea peretului bronsic
C. grosimea peretului bronsic si grosimea glandelor submucoase
D. grosimea glandelor submucoase si grosimea peretului bronsic
E. grosimea glandelor submucoase si grosimea musculaturii netede
(pag. 1601)

G1401021. Oxigenoterapia se indica la pacienti cu PO2 de:


A. < 55 mmHg
B. 55 – 60 mmHg
C. 60 – 65 mmHg
D. 65 – 70 mmHg
E. > 70 mmHg
(pag. 1607)

G1501022. Bronsita cronica mucopurulenta se caracterizeaza prin:


A. Sputa purulenta persistenta sau recurenta
B. Sputa perlata
C. Sputa mucoasa
D. Hemoptizie
E. Wheezing precoce
(pag. 1601)

G1501023. Care din urmatoarele gaze rezultate din poluarea aerului sunt implicate in patogeneza
bronsitei cronice si a emfizemului pulmonar:
A. Dioxidul de azot (NO2)
B. Oxidul de carbon
C. Bioxidul de carbon
D. Dioxidul de sulf (SO2)
E. Amoniacul
(pag. 1601)

4 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
5 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G1501024. Fumatul intervine in patogeneza bronsitei cronice si a emfizemului pulmonar prin:


A. Atrofia glandelor secretoare de mucus
B. Alterarea miscarii cililor
C. Stimularea functiei macrofagelor alveolare
D. Stimularea antiproteazelor
E. Relaxarea musculaturii netede
(pag. 1601)

G1501025. in patogenia bronsitei cronice a fost bine demonstrata implicarea:


A. Deficitului de ceruloplasmina
B. Fumatului
C. Poluarii cu amoniac
D. Poluarii cu dioxid de azot (NO2)
E. Poluarii cu pulberi silicogene
(pag. 1602)

G1501026. Inflamatia mucoasei bronsice in bronsita cronica este realizata prin interventia dominanta a:
A. Eozinofiliei
B. Interleukinei 8
C. Alfa-1-antitripsinei
D. Interleukinei 4
E. Elastazei endogene
(pag. 1601)

G1501027. Pacientul cu Boala pulmonara cronica obstructiva cu "predominanta bronsita" prezinta de


obicei comparativ cu cel cu "predominanta emfizem":
A. Dispnee severa permanenta
B. Sputa redusa, mucoida
C. Infectii bronsice mai putin frecvente
D. Varsta la diagnostic peste 60 de ani
E. Tuse inainte de debutul dispneei
(pag. 1604)

G1601028. BPOC predominant bronsitic se diagnostizeaza in jurul varstei de:


A. 40 ani
B. 50 ani
C. 60 ani
D. sub 40 ani
E. peste 60 ani
(pag. 1604)

G1601029. Care dintre urmatorii factori nu se recunosc in etiologia BPOC


A. Fumatul
B. Factori genetici
C. Alcoolismul
D. Infectiile bronsice
E. Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici
(pag. 1601)

G1601030. Care dintre urmatorii parametrii dintr-o singura sunt obligatoriu scazut in BPOC
A. CV
B. CPT

5 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
6 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. VEMS
D. VE
E. CRF
(pag. 1603)

G1601031. Factorul etiologic cel mai important in profilaxia BPOC este:


A. Expunerea la frig
B. Expunerea sporadica la noxe profesionale
C. Spatiile aglomerate
D. Fumatul
E. Virozele respiratorii
(pag. 1601)

G1601032. in BPOC predominant emfizematos presiunea oxigenului arterial este in jurul valorii de:
A. 50 mmHg
B. 60 mmHg
C. 70 mmHg
D. peste 80 mmHg
E. sub 50 mmHg
(pag. 1604)

G1601033. La pacientii cu BPOC se recomanda efectuarea flebotomiei terapeutice la un hematocrit cu


valoarea de:
A. Peste 30%
B. Peste 40%
C. Peste 50%
D. Peste 55%
E. La orice valoare a hematocritului
(pag. 1607)

G2301034. Bronsita cronica se defineste clinic prin tuse cu expectoratie:


A. cel putin 2 luni / an, mai mult de 2 ani consecutivi
B. cel putin 3 luni/ an, mai mult de 2 ani consecutivi
C. cel putin 6 luni/ an,mai mult de 3 ani consecutivi
D. cel mult 3 luni/ an, 2 ani consecutivi
E. continua
(pag. 1601)

G2301035. La pacientii cu boala pulmonara obstructiva cronica (atat in cea de tip A- cu predominanta
emfizemului, cat si in cea de tip B - cu predominanta bronsitei), sunt valabile urmatoarele afirmatii:
A. aparitia dispneei de efort la valori ale VEMS- ului sub 75% din valoarea prezisa
B. aparitia dispneei de repaus la valori ale VEMS- ului sub 50% din valoarea prezisa
C. aparitia dispneei de efort la valori ale VEMS- ului sub 50% din valoarea prezisa
D. dispnee de efort aparuta la VEMS sub 25% din valoarea prezisa
E. aparitia retentiei de CO2 la valori ale VEMS-ului < 50% din valoarea prezisa
(pag. 1604)

G2301036. BPOC de tip A - cu predominanta emfizemului (" pink-puffer")se caracterizeaza prin:


A. Ht~ 50-55%
B. hipoxemie severa: PaO2 ~ 45-60mm Hg
C. evolutie rapida spre CPC (HTAP precoce)
D. aspect radiografic de hiperinflatie, cord mic

6 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
7 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. tuse cu expectoratie abundenta, purulenta


(pag. 1604)

G2301037. Nivelul sangvin al teofilinemiei - peste care pot apare efectele secundare ale terapiei cu
metilxantine, (greata,varsaturi, tahiaritmii, convulsii):
A. 5 mg/l
B. 10 mg/l
C. 15 mg/l
D. 20 mg/l
E. 25 mg/l
(pag. 1606)

G2301038. Tipul B de bronsita cronica obstructiva (" blue bloaters") se defineste prin urmatoarele
aspecte caracteristice:
A. pacient astenic, cu dispnee severa, cu participarea evidenta a muschilor respiratori accesori
B. gazometric: hipoxemie moderata: PaO2 ~ 65-75 mm Hg
C. Ht ~ 35 - 45 %
D. Pa CO2 de obicei crescut > 50mmHg
E. pacient tahipneic, cu expir relativ prelungit , cu buzele protruzionate
(pag. 1604)

G2501039. Diferenţierea din punct de vedere clinic între bronşita cronică obstructivă şi astmul bronşic
se face pe baza:
A. Antecedentelor îndelungate de tuse cu expectoraţie
B. Trecutului îndelungat cu wheezing
C. Debutului recent al tusei cu expectoraţie
D. Prezenţei sputei mucopurulente
E. Reversibilităţii complete a obstrucţiei bronşice sub tratament bronhodilatator
(pag. 1601)

G2501040. Diferenţierea clinică dintre astmul bronşic şi bronşita cronică obstructivă se face pe baza:
A. Antecedentelor îndelungate de tuse cu expectoraţie.
B. Trecutului îndelungat cu wheezing.
C. Apariţiei mai recente a wheezing-ului.
D. Prezenţei sputei mucopurulente.
E. Reversibilităţii incomplete a obstrucţiei bronşice sub tratament bronhodilatator.
(pag. 1601)

G2501041. Bronşita cronică simplă se caracterizează prin:


A. Spută purulentă persistentă sau recurentă.
B. Producerea unei spute mucoase.
C. Trecut îndelungat de wheezing.
D. Dispnee intensă.
E. Wheezing la inhalarea unor agenţi iritanţi.
(pag. 1601)

G2501042. Bronşita cronică purulentă se caracterizează prin:


A. Producerea unei spute mucoase.
B. Spută purulentă sau persistentă în absenţa unui proces supurativ localizat.
C. Dispnee intensă.
D. Trecut îndelungat de wheezing.
E. Debut recent al tusei cu expectoraţie.

7 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
8 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1605)

G2501043. Cel mai frecvent gaz implicat în poluarea atmosferei care exacerbează bronşita cronică este:
A. Dioxidul de sulf (SO2)
B. Dioxidul de azot (NO2)
C. Oxidul de carbon
D. Amoniacul
E. Bioxidul de carbon
(pag. 1601)

G2501044. Cei mai frecvenţi agenţi microbieni evidenţiaţi în exacerbările bronşitei cronice sunt:
A. Micoplasmele
B. Rinovirusurile
C. Bacteriile patogene
D. Virusurile, altele decât rinovirusurile
E. Chlamidiile
(pag. 1602)

G2501045. Deficitul congenital de alfa-1-antitripsină se manifestă la heterozigoţi prin:


A. Niveluri serice întotdeauna sub 0,5 g/l
B. Niveluri serice între 0,5 şi 2,5 g/l
C. Niveluri serice peste 2,5 g/l
D. Dezvoltarea unui emfizem panacinar sever în prima decadă de viaţă
E. Manifestări clinice de astm bronşic
(pag. 1602)

G2501046. Dispneea de efort apare în bronşita cronică stadiul obstructiv când:


A. VEMS scade sub 50%
B. VEMS scade sub 75%
C. VEMS scade sub 25%
D. Tusea devine mucopurulentă
E. Apare cianoza
(pag. 1604)

G2501047. Dispneea de repaus apare în bronşita cronică stadiul obstructiv când:


A. VEMS scade sub 50%
B. Tusea devine mucopurulentă
C. VEMS scade sub 25%
D. VEMS scade sub 75%
E. Apare paloarea generalizată
(pag. 1604)

G2501048. În boala pulmonară cronică cu predominanţă emfizem:


A. Tusea apare înainte de debutul dispneei
B. Sputa este abundentă, purulentă
C. Infecţiile bronşice sunt frecvente
D. Hipertensiunea pulmonară de repaus este moderată către severă
E. Capacitatea de difuziune este constant scăzută
(pag. 1604)

G2601049. Care dintre următorii factori nu se recunosc în etiologia BPOC


A. Fumatul

8 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
9 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Factori genetici
C. Consumul excesiv de alcool
D. Infecţiile bronşice
E. Inhalarea cronică a diferiţilor iritanţi bronşici
(pag. 1601)

G2601050. Care dintre următorii parametrii sunt obligatoriu scăzuti în BPOC


A. CV
B. CPT
C. VEMS
D. D. VE
E. CRF
(pag. 1603)

G2601051. Factorul etiologic cel mai important în profilaxia BPOC este:


A. Expunerea la frig
B. Expunerea sporadică la noxe profesionale
C. Spaţiile aglomerate
D. Fumatul
E. Virozele respiratorii
(pag. 1601)

G2601052. BPOC predominant bronşitic se diagnostizează în jurul vârstei de:


A. 40 ani
B. 50 ani
C. 60 ani
D. sub 40 ani
E. peste 60 ani
(pag. 1604)

G2601053. În BPOC predominant emfizematos presiunea oxigenului arterial este în jurul valorii de:
A. 50 mmHg
B. 60 mmHg
C. 70 mmHg
D. peste 80 mmHg
E. sub 50 mmHg
(pag. 1604)

G2601054. La pacienţii cu BPOC se recomandă efectuarea flebotomiei terapeutice la un hematocrit cu


valoarea de:
A. Peste 30%
B. Peste 40%
C. Peste 50%
D. Peste 55%
E. La orice valoare a hematocritului
(pag. 1607)

G2601055. Tratamentul bronhodilatator în BPOC utilizează


A. Simpatomimetice
B. Derivaţi de teofilină
C. Antibiotice
D. Mucolitice

9 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
10 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Oxigenoterapie prelungită
(pag. 1606)

G2601056. În BPOC, sediul principal al obstrucţiei este în:


A. Bifurcaţia traheei
B. Căile respiratorii mari
C. Căile respiratorii medii
D. Căile respiratorii mici
E. La nivelul alveolelor pulmonare
(pag. 1601)

G2601057. Renunţarea la fumat duce la tineri cu BPOC la:


A. Dispariţia definitivă a distrucţiei
B. Încetinirea alterării funcţiei pulmonare
C. Menţinerea la acelaşi nivel al alterării funcţiei pulmonare
D. Nu se constată nici o modificare
E. Duce la deces
(pag. 1601)

G2601058. Exacerbarea BPOC este mod clar legată de poluarea cu:


A. SO2
B. NO2
C. Derivaţi de clor
D. Derivaţi benzoici
E. Tolueni
(pag. 1601)

G2601059. În cadrul BPOC, numai în situaţii rare, pierderea capilarelor poate duce singură la:
A. Hipertensiune pulmonară severă
B. Hipertensiune pulmonară uşoară
C. Abces pulmonar
D. Infarct pulmonar
E. Dispnee
(pag. 1604)

G2601060. Pacientul cu BPOC foloseşte:


A. Muşchii accesori respiratori
B. Muschii scaleni
C. Muschii intercostali
D. Muschii paravertebrali
E. Miscări ample ale diafragmei
(pag. 1604)

G2601061. Aportul de O2 la pacienţii cu BPOC cu Pa O2 este în jur de:


A. 80 mmHg
B. 70 mmHg
C. 60 mmHg
D. 40 mmHg
E. sub 40 mmHg
(pag. 1607)

G2601062. Drenajul bronchopulmonar la bolnavi cu BPOC trebuie menţinut când există:

10 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
11 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. Hipersecreţie
B. Hiposecreţie
C. Tuse uscaţi
D. Febră
E. Creşterea presiunii parţiale de CO2
(pag. 1607)

G2601063. Mortalitatea intrasiptalicească pentru un pacient cu BPOC este de:


A. < 25%
B. 25%
C. 10%
D. >50%
E. 30%
(pag. 1610)

G2601064. Factori de risc pentru sănătatea operatorului în timpul preparării cavităţilor


A. supraîncălzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care ţin piesa cot
B. din cauza concentrării intense în cazul unor cavităţi dificile, operatorul poate scrâşni din dinţi provocându şi
fisuri sau chiar fracturi ale smalţului
C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie
D. vibraţia produsă de piesa cot poate produce afecţiuni profesionale de tipul "crampa scriitorului” sau
sindromul Raynaud
E. aerosolul creat în timpul lucrului este un risc permanent pentru sănătate
(pag. 194)

G2601065. După modelul anatomiei zonale a prostatei (McNeal), cancerul prostatic se dezvoltă cel mai
frecvent din:
A. zona centrală
B. zona tranziţională
C. zona periferică
D. zona fobro-musculară
E. nu există zonă prostatică în care frecvenţa apariţiei cancerului să fie semnificativ mai crescută
(pag. 2920)

G2601066. Clasificarea Gleasson a cancerelor prostatice ia în considerare:


A. gradul de diferenţiere
B. gradul de diferenţiere şi modul de creştere
C. gradul de diferenţiere şi modul de creştere şi dezvoltare
D. gradul de diferenţiere şi modul de dezvoltare
E. nici una din afirmaţiile de mai sus nu este adevărată
(pag. 2921)

G2601067. În concordanţă cu clasificarea Gleasson, adenocarcinoamele prostatice mediu diferenţiate


au scoruri cuprinse între:
A. 2-4
B. 3-5
C. 5-7
D. 4-6
E. 4-5
(pag. 2921)

G2601068. În funcţie de gradul de diferenţiere celulară, clasificarea UICC împarte neoplasmele


prostatice în:

11 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
12 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. bine diferenţiate, mediu diferenţiate, slab diferenţiate


B. bine diferenţiate, mediu diferenţiate, slab diferenţiate, nediferenţiate
C. foarte bine diferenţiat, bine diferenţiat, mediu diferenţiat, slab diferenţiat, nediferenţiat
D. nediferenţiat
E. displazie simplă, displazie moderată, displazie agravată
(pag. 2921)

G2601069. Un factor de risc principal în apariţia cancerului prostatic este:


A. istoricul familial
B. dieta bogată în grasimi
C. expunerea la Cadmium
D. vasectomia
E. nici una din afirmaţiile de mai sus nu este adevărată
(pag. 2920)

G2601070. Antigenul prostatic specific este:


A. o fracţiune ADN
B. o fracţiune ARN
C. o glicoproteină
D. o lipoproteină
E. o enzimă proteolitică
(pag. 2928)

G2801071. In boala pulmonara cronica obstructiva cu predominenta emfizemului sunt caracteristice:


A. dispnee usoara
B. sputa abundenta
C. frecvent cord pulmonar cronic
D. rezistenta mare
E. capacitate de difuziune scazuta
(pag. 1604)

G2801072. In boala pulmonara cronica obstructiva cu predominenta bronsitei sunt caracteristice:


A. episoade de insuficienta respiratorie repetate
B. dispnee severa
C. cord pulmonar rar, exceptand faza terminala
D. recul elastic - scadere severa
E. rezistenta normala spre crestere usoara
(pag. 1604)

G2801073. Corticoterapia in boala pulmonara cronica obstructiva se incepe cu:


A. Prednison - 10 mg/ zi
B. Prednison - 30 mg/ zi
C. Prednison - 60 mg/ zi
D. Prednison - 1 mg / kgc/ zi
E. Prednison - 2 mg/kgc/zi
(pag. 1607)

12 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
13 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1101074. Alfa 1-antitripsina este un inhibitor eficient al:


A. elastazei
B. proteazelor leucocitare
C. proteinei bazice majore a eozinofilului
D. elastazei endogene
E. esterazelor
(pag. 1602)

G1101075. Boala pulmonara cronica cu predominanta bronsitei se caracterizeaza prin:


A. PaCO2 = 50-60 mm Hg
B. Hematocrit 35-45%
C. PaO2 = 45-60 mm Hg
D. Hematocrit 50-55%
E. nici una dintre ele
(pag. 1604)

G1101076. Care din urmatoarele afirmatii despre pacientii cu obstructie severa si retentie de CO2 sunt
adevarate:
A. In cursul unei infectii respiratorii apare o alterare pronuntata a simptomatologiei
B. supravietuirea este de lunga durata
C. 20-30% dintre pacienti au supravietuire peste 5 ani
D. nu au vreo modificare a capacitatii de munca
E. VEMS>50%
(pag. 1604)

G1101077. Cele mai frecvente bacterii patogene implicate in infectiile respiratorii sunt:
A. Rhinovirusuri
B. Haemophillus influenzae
C. Streptococcus pneumoniae
D. Mycoplasma pneumoniae
E. Moraxella catarrhalis
(pag. 1606)

G1101078. Dintre urmatoarele ß2 stimulante, urmatoarele au mai putine efecte adverse cardiace:
A. izoproterenol
B. albuterol
C. terbutalina
D. metaproterenol
E. betametazona
(pag. 1606)

G1101079. Expunerea pasiva la fumul de tigara se coreleaza cu:


A. tuse
B. wheezing
C. hemoptizie
D. productie de sputa
E. vomica
(pag. 1601)

13 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
14 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G1101080. Fumatul indelungat altereaza:


A. miscarea cililor
B. functia macrofagelor alveolare
C. bronhoplegia
D. eliberarea enzimelor proteolitice ale polimorfonuclearelor
E. activarea eozinofilelor
(pag. 1601)

G1101081. Persoanele "blue-bloaters" pot face episoade nocturne de crestere a desaturarii in oxigen
prin:
A. Intoarcere venoasa crescuta
B. episoade de apnee in somn
C. tulburare de ritm
D. accentuarea hipoventilatiei
E. hipertensiune pulmonara
(pag. 1605)

G1201082. Caracteristicile bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta bronsitei sunt:


A. prezenta frecventa a infectiilor bronsice
B. hiperinflatia pulmonara depistata prin radiografia toracica
C. dispneea usoara
D. tusea instalata dupa debutul dispneei
E. repetatele episoade de insuficienta respiratorie
(pag. 258-1)

G1201083. Caracteristicile clinice ale bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta


emfizemului sunt:
A. tusea instalata inaintea debutului dispneei
B. sputa redusa, mucoida
C. tusea instalata dupa debutul dispneei
D. sputa abundenta, purulenta
E. frecventa crescuta a cordului pulmonar
(pag. 258-1)

G1201084. Care dintre modificarile de mai jos nu se intalnesc in boala pulmonara cronica obstructiva
cu predominanta emfizemului?
A. PaCO2 cronic, - 40 mmHg
B. PaCO2 cronic, - 60 mmHg
C. hematocritul – 55%
D. PaO2 cronic, - 65 mmHg
E. hematocritul - 35%
(pag. 258-1)

G1201085. Cele mai frecvente bacterii patogene implicate in infectiile respiratorii la bolnavii cu boala
pulmonara cronica obstructiva sunt:
A. Haemophilus influenzae
B. Streptococul beta-hemolitic
C. Stretococcus pneumoniae
D. Pseudomonas aeruginosa
E. Moraxella catarrhalis
(pag. 1606)

G1201086. Diagnosticul insuficientei respiratorii acute la bolnavi cu obstructia cronica a cailor

14 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
15 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

respiratorii presupune:
A. scaderea PaO2 cu cel putin 10-15 mmHg
B. hipercapnia
C. pH < 7,30
D. pH = 7,45
E. cresterea PaO2 cu cel putin 10-15 mmHg
(pag. 1608)

G1201087. Emfizemul pulmonar se defineste ca:


A. afectiune asociata cu secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic
B. distensia permanenta a spatiilor aeriene de la nivelul bronsiilor principale
C. afectiune in care se distrug septurile alveolare
D. distensia permanenta a spaţiilor aeriene distal de bronsiolele terminale
E. afectiune in care se pastreaza septurile alveolare
(pag. 1600)

G1201088. In boala pulmonara cronica obstructiva se gasesc urmatoarele modificari


A. cresterea capacitatii functionale reziduale (CRF)
B. reducerea volumului rezidual (VR)
C. cresterea capacitatii pulmonare totale (CPT)
D. cresterea reculului elastic al plamanului
E. scaderea capacitatii vitale
(pag. 1603)

G1201089. La patogeneza bolii pulmonare cronice obstructive contribuie


A. infectia cu rinovirus
B. nivelul seric crescut al 1antitripsinei
C. fumatul
D. dioxidul de azot (NO2)
E. dioxidul de sulf (SO2)
(pag. 1601/1602)

G1201090. Oxigenoterapia de durata la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva este


recomandata in urmatoarele situatii:
A. hipoxemie persistenta si severa (PaO2 de 55-60 mmHg)
B. anemie
C. poliglobulie cu hematocrit peste 50%
D. semne de insuficienţa cardiaca dreapta
E. edeme gambiere
(pag. 1607)

G1201091. Semnele obiective la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta


emfizemului sunt:
A. tahipneea
B. bradipneea
C. hiposonoritatea bazelor pulmonare
D. expirul relativ prelungit
E. galopul presistolic accentuat in timpul inspirului
(pag. 1604)

G1301092. Antibioterapia in managementul BPOC trebuie sa tina cont de o serie de considerente.


Bifati situatiile pe care le considerati corecte
A. Antibioterapia scade durata si severitatea episoadelor infectioase

15 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
16 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Cele mai mari beneficii se obtin cand pacientii au mai mult de patru exacerbari acute pe an
C. Germenii incriminati (Haemophilus, pneumococul, moraxella) sunt evidentiabili in sputa exclusiv in cursul
exacerbarilor acute
D. Examenul bacteriologic se indica in caz de frisoane, febra, junghi toracic sau cand aspectul purulent nu se
modifica la administrarea antibioticelor uzuale
E. Tratamentul cu antibiotice se demareaza prompt in cazul cresterii volumului, vascozitatii sau a caracterului
purulent al sputei
(pag. 1606)

G1301093. Care din urmatoarele afirmatii privind explorarea respiratorie in BPOC le considerati
corecte:
A. Presiunea terminal-expiratorie intrinseca pozitiva depinde de forta reculului elastic si de volumul terminal-
expirator
B. Factorii de care depinde debitul expirator maxim sunt reprezentati de calibrul cailor respiratorii, reculul
elastic al plamanilor si capacitatea de colabare a pulmonului
C. Scaderea VEMS sub 25% din valoarea prezisa (in afara exacerbarilor) se asociaza cu dispnee de repaus,
hipercapnie si cord pulmonar cronic
D. Valori ale PaCO2 de 50 mmHg si ale PaO2 de 50 mmHg pot fi intalnite in BPOC cu predominanţa
emfizemului
E. Scaderea sub 50% a valorii VEMS (fata de valoarea prezisa) se insoteste de regula de aparitia dispneii de
effort
(pag. 1603, 1604)

G1301094. Care din urmatoarele afirmatii, privind BPOC cu predominanta emfizemului, le considerati
corecte?
A. Starea de nutritie este de regula caracterizata prin suprapondere
B. Hipertransparenta retrosternala si atenuarea periferica a desenului peribronhovascular se coreleaza cu
emfizemul sever si extensiv, predominant panacinar
C. Episoadele infectioase cu recurenta mucopurulenta duc frecvent la insuficienta respiratorie severa si
moarte
D. Starea generala in repaus este de obicei buna, cu frecvenţa respiratorie normala si fara folosirea aparenta
a muschilor respiratori accesori
E. Tomografia computerizata efectuata in vederea localizarii si cuantificarii emfizemului constituie investigatia
esentiala, absolut necesara afirmarii diagnosticului si stabilirii strategiei terapeutice.
(pag. 1604,1605)

G1301095. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza forma cu predominenta bronsitica a BPOC?
A. Recul elastic normal
B. Insuficienta respiratorie hipercapnica si insuficienta cardiaca dreapta sunt de obicei evenimente terminale
C. CPT de obicei normala
D. PaO2 de obicei 65 – 70 mmHg
E. PaCO2 cronic crescute (40 – 50 mmHg)
(pag. 1605)

G1301096. Care dintre urmatoarele afirmatii privind fiziopatologia BPOC le considerati corecte:
A. Timpii expiratori prelungiti in bolile obstructive pulmonare se datoreaza fie cresterii compliantei pulmonare,
fie cresterii rezistentei la flux in caile aeriene, fie ambelor
B. Obstructia cailor aeriene se acompaniaza totdeauna de reducerea capacitatii vitale
C. Cresterea progresiva a volumului pulmonar creste travaliul respirator datorita reducerii compliantei
pulmonare
D. Hiperinflaţia aplatizeaza diafragmul si jeneaza mecanica, ceea ce accentueaza disfuncţia ventilatorie
E. Hipertensiunea arteriala pulmonara este consecinta reducerii suprafetei de sectiune totale a patului
pulmonar consecutiv arteriolo-constrictiei hipoxice, pierderii de capilare prin distructia septurilor si
modificarilor anatomice ale patului arterial
(pag. 1603,1604)

16 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
17 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G1301097. Care dintre urmatoarele afirmatii privind rolul enzimelor proteolitice in BPOC le considerati
corecte:
A. Inhibitorul proteazei α1AT protejeaza integritatea elastinei pulmonare de proteazele leucocitare
B. Starea de heterozigot MZ si MS (pentru α1AT) se asociaza in mod cert cu alterarea functiei pulmonare
C. Colchicina reduce elastaza endogena leucocitara
D. Rolul enzimelor proteolitice in inducerea emfizemului este limitat la pacienţii cu deficienţa de α1AT
E. Homozigotii ZZ si SS au nivele serice de α1AT sub 0,5 g/l si dezvolta emfizem panacinar sever
(pag. 1602)

G1301098. Conduita de baza in managementul BPOC presupune


A. Vaccinarea anuala antipneumococica
B. Oprirea fumatului, ajutandu-ne eventual cu terapie de substitutie a nicotinei
C. Administrarea preferentiala de izoproterenol in crizele bronhospastice
D. Corticoterapia sistemica cronica in doza maxima tolerata
E. Utilizarea de antibiotice eficiente contra germenilor secretanti de betalactamza in cazul cresterii
caracterului purulent sau a cantitatii zilnice de sputa
(pag. 1606,1607)

G1301099. Folosirea corticosteroizilor in BPOC trebuie sa tina cont de urmatoarele considerente


EXCEPTaND:
A. Corticoterapia sistemica cronica nu este sustinuta prin trialuri clinice
B. Eozinofilia sanguina ar delimita subgrupul pacientilor ce beneficiaza de corticoterapie mai bine decat
eozinofilia sputei
C. Corticoterapia se incearca numai in caz de esec al medicatiei bronhodilatatoare si al metodelor de drenaj
D. Corticoterapia inhalatorie este benefica obiectiv la pacienţi cu hiperreactivitate bronsica
E. Administrarea corticoterapiei sistemice trebuie continuata chiar in absenta demonstrarii unui beneficiu
spirometric sau gazometric
(pag. 1607)

G1401100. Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu


predominanta bronsitei sunt adevarate:
A. percutia toracelui arata hipersonoritate
B. pacientul este de obicei supraponderal
C. PCO2 este cronic scazut
D. volumul rezidual este scazut
E. debitele maximale respiratorii sunt mici
(pag. 1605)

G1401101. Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu


predominanta emfizemului sunt adevarate:
A. capacitatea vitala este crescuta
B. volumul rezidual este scazut
C. capacitatea pulmonara totala este crescuta
D. debitele expiratorii maximale sunt diminuate
E. capacitatea plamanului de a transfera CO este crescut
(pag. 1604)

G1401102. Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu


predominanta emfizemului sunt adevarate:
A. dispneea este severa
B. radiografia toracica arata un cord marit
C. hematocritul este intre 50 – 55 %
D. hipertensiunea pulmonara la efort este moderata

17 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
18 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. episoadele se insuficienta respiratorie sunt mai frecvente


(pag. 1604)

G1401103. Care dintre urmatoarele afirmatii privind deficitul de α1 antitripsina sunt adevarate:
A. indivizii heterozigoti MS au niveluri serice de α1 antitripsina cuprinse intre 2,5 – 3,5 g/l
B. indivizii heterozigoti MZ au niveluri serice de α1 antitripsina cuprinse intre 2,5 – 3,5 g/l
C. indivizii homozigoti ZZ au niveluri serice de α1 antitripsina cuprinse intre 1,5 – 2,5 g/l
D. indivizii homozigoţi SS au niveluri serice de α1 antitripsina < 0,5 g/l
E. indivizii homozigoti ZZ au niveluri serice de α1 antitripsina < 0,5 g/l
(pag. 1602)

G1401104. Care dintre urmatoarele afirmatii privind implicatiile fumatului in patogeneza


bronhopneumopatiei cronice obstructive sunt false:
A. poate produce o crestere acuta a rezistentei cailor respiratorii
B. inhiba antiproteazele
C. renuntarea la fumat asigura reversibilitatea completa a obstructiei severe
D. nu inhiba funcţia macrofagelor alveolare
E. conduce la hipertrofia glandelor secretoare de mucus
(pag. 1601)

G1401105. in plamanii pacientilor cu boala pulmonara cronica obstructiva apar urmatoarele modificari:
A. edemul
B. fibroza peribronsica
C. hipotrofia musculaturii netede
D. dopuri intraluminale de mucus
E. hipoplazia celulelor mucipare
(pag. 1601)

G1501106. Cele mai frecvente aspecte radiologice intalnite in bronsita cronica sunt:
A. ingrosarea peretilor bronhiilor, manifestata prin umbre tubulare sau "in sina de tren"
B. Accentuarea generalizata a desenului bronhovascular
C. Aspect de "geam mat" in campurile pulmonare inferioare
D. Opacitaţi confluente hilare
E. Multiple arii infiltrative pulmonare, care ulterior vor cavita
(pag. 1605)

G1501107. Explorarea ventilatorie la bolnavii cu boala pulmonara cronica cu "predominanta


enfizemului" evidentiaza:
A. Capacitatea pulmonara totala (CPT) crescuta
B. Volumul rezidual (VR) crescut
C. Scaderea reculului elastic al plamanului
D. Volumul rezidual (VR) scazut
E. Capacitatea vitala (CV) crescuta
(pag. 1603)

G1501108. in bronsita cronica la examenul sputei se izoleaza cel mai frecvent urmatoarele bacterii
patogene:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Haemophilus influenzae
C. Staphilococcus aureus
D. Moraxella catarrhalis
E. Pseudomonas aeruginosa

18 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
19 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1606)

G1501109. Indicatia de utilizare a Aminofilinei in bronsita cronica este justificata de urmatoarele efecte:
A. Bronhodilatatoare
B. Cardiotonice
C. Diuretice
D. Creste contractilitatea diafragmului
E. Antiaritmice
(pag. 1606)

G1501110. Indicatia oxigenoterapiei de durata in Boala pulmonara obstructiva cronica (BPCO) este
justificata de:
A. Hipoxia arteriala persistenta si severa (PaO2 de 55-60 mmHg)
B. Asocierea semnelor de cord pulmonar
C. Eritrocitoza
D. Apariţia hipercapniei
E. Lipsa expectoratiei
(pag. 1607)

G1501111. Pacientii cu Boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) cu "predominanta bronsita"


prezinta frecvent:
A. Hiperinflatie, bule, cord mic pe radiografia toracica
B. Cord pulmonar cronic rar, exceptand faza terminala
C. Hipertensiune pulmonara in repaus moderata catre severa
D. Capacitate de difuziune scazuta net
E. Recul elastic normal
(pag. 1604)

G1501112. Pacientii cu Boala pulmonara obstructiva cronica (BPCO) cu "predominanta emfizem"


prezinta frecvent comparativ cu cei cu "predominanta bronsita":
A. Varsta la diagnostic sub 50 de ani
B. Dispnee severa
C. Sputa redusa, mucoida
D. Infecţii bronsice mai frecvente
E. Insuficienta respiratorie in stadiul terminal
(pag. 1604)

G1501113. Urmatoarele bronhodilatatoare sunt eficiente in terapia bronsitei cronice:


A. Bromura de ipratropium
B. Aminofilina
C. Atropina
D. Efedrina
E. Terbutalina
(pag. 1606)

G1601114. BPOC are o prevalenta mai mare la muncitorii expusi la:


A. Mediu umed
B. Diisocianatul de toluen
C. Bumbac
D. Gudron
E. Produse alimentare
(pag. 1602)

19 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
20 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G1601115. BPOC tipul bronsic (B) se caracterizeaza prin:


A. Hematocrit peste 50-55%
B. Normocapnie
C. Rare infectii bronsice
D. Sputa abundenta purulenta
E. Dispnee usoara
(pag. 1605)

G1601116. Cele mai frecvente bacterii patogene responsabile de BPOC sunt:


A. Haemophylus influenzae
B. Streprococcus haemolyticus grupa B
C. Streptococcus pneumoniae
D. Moraxella catarhalis
E. Staphilococcus aureus
(pag. 1606)

G1601117. Efectele fiziopatologice ale leziunilor emfizematoase constau in:


A. Reducerea reculului elastic al plamanului
B. Inflamarea cronica a cailor aeriene
C. Cresterea colapsului cailor aeriene in expir
D. Cresterea disproportionata a efortului respirator
E. Hipersecretia de mucus
(pag. 1602)

G1601118. in BPOC examenul bacteriologic din sputa se indica in urmatoarele cazuri:


A. Hemoptizie
B. Febra, frison
C. Durere toracica
D. Aspectul purulent al sputei nu se modifica la administrarea de antibiotice
E. Primul episod usor de bronsita
(pag. 1606)

G1601119. La auscultatia plamanului in BPOC cu predominenta bronsitica se constata:


A. Crepitatii bazale
B. Raluri bronsice umede
C. Wheezing
D. Murmur vezicular sters
E. Tiraj
(pag. 1605)

G1601120. La examinarea radiologica a plamanilor in BPOC cu predominenta emfizemului se constata:


A. Diafragme coborate, aplatizate
B. Silueta cardiaca larga marita
C. Atenuare periferica a desenului bronhovascular
D. Hipotransparenta retrosternala
E. Largirea mediastinului superior
(pag. 1605)

G1601121. La niveluri de peste 20 mg/l a teofilinei in BPOC se produce:


A. Greata
B. Diaree
C. Varsaturi

20 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
21 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Tahiaritmie
E. Convulsii
(pag. 1606)

G2301122. In boala pulmonara cronic- obstructiva, la nivelul cailor respiratorii mici , se descriu
urmatoarele elemente morfopatologice:
A. hiperplazia celulelor secretoare de mucus
B. celule inflamatorii la nivelul mucoasei si submucoasei
C. hipertrofia musculaturii netede
D. indice Reid = 0,44 +/- 0,09
E. edem si fibroza peribronsica
(pag. 1601)

G2301123. Hiperplazia celulelor secretorii e stimulata de:


A. enzimele neutrofilelor
B. factorul alfa de necroza tisulara
C. elastaze
D. mediatorii lipidici
E. catepsina G
(pag. 1601)

G2301124. Mecanismele prin care fumatul joaca un rol esential in patogeneza BPOC sunt:
A. inhibarea functiei macrofagelor alveolare
B. alterarea miscarii ciliare
C. inhibarea antiproteazelor
D. inflamatia bronsiilor mari
E. hipertrofia si hiperplazia glandelor secretoare de mucus
(pag. 1601)

G2301125. In cazul bolii pulmonare obstructive cronice de tip A: cu predominanta emfizemului ("pink-
puffer") se descriu urmatoarele caracteristici:
A. tuse cronica,cu sputa abundenta
B. tipul constitutional al pacientului - de obicei astenic, cu pierdere ponderala evidenta (prin epuizare); cu
folosirea evidenta a muschilor respiratori accesori
C. aspect radiografic - cu accentuarea desenului bronhovascular la baze si cord marit
D. gazometric: PaO2 ~ 70 mm Hg
E. CPT crescut, VR crescut
(pag. 1604)

G2301126. Cei mai frecventi agenti patogeni implicati in cursul infectiilor respiratorii din BPOC:
A. Haemophilus influenzae
B. bacilul Friedlander
C. stafilococ
D. Streptococcus pneumoniae
E. Moxarella catarrhalis
(pag. 1606)

G2301127. Tipul B de bronsita cronica obstructiva (" blue bloaters") se defineste prin:
A. pacient supraponderal, cianotic,edematos, prezentand episoade de apnee in somn
B. capacitate pulmonara totala crescuta, si scaderea capacitatii de difuziune
C. radiologic: accentuarea aspectului bronhovascular, cord marit
D. Ht ~ 35-45 %
E. varsta diagnosticarii > 60 ani

21 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
22 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1605)

G2301128. Aminofilina (cea mai utilizata metilxantina in tratamentul bolii pulmonare obstructive
cronice) are ca efecte:
A. bronhodilatatia
B. efect inotrop +
C. scaderea edemului si bronhiolospasmului (prin actiune antiinflamatorie)
D. efect diuretic
E. cresterea fortei de contractie a diafragmului (in conditii de hipoxie sau oboseala musculara)
(pag. 1606)

G2301129. Indicatiile oxigenoterapiei cronice in BPOC sunt:


A. hipoxie arteriala persistenta - PaO2 = 55-60 mmHg, asociata cu semne de cord pulmonar
B. PaO2 = 50 mmHg, fara cord pulmonar
C. PaO2 = 75 mmHg, cu eritrocitoza si semne de insuficienta cardiaca dreapta
D. PaO2 = 60mm Hg cu eritrocitoza si semne de insuficienta cardiaca dreapta
E. PaO2 = 75 mm Hg cu sleep- apnee
(pag. 1607)

G2301130. Efectele secundare ce pot apare in tratamentul cu metilxantine (la valori ale teofilinemiei >
20 mg/l) sunt:
A. tahiaritmie
B. greturi, varsaturi
C. retentie de urina
D. pareza musculaturii netede intestinale
E. convulsii
(pag. 1606)

G2301131. Principiile de baza ce trebuie respectate in timpul corticoterapiei in BPOC sunt:


A. initierea corticoterapiei se face concomitent cu initierea medicatiei bronhodilatatoare
B. inceperea terapiei cu prednison: 0,5 mg/ kg/zi, cu scaderea ulterioara progresiva a dozelor
C. obiectivarea modificarilor obtinute, prin spirometrie si evaluarea schimburilor gazoase , cu oprirea
corticoterapiei in lipsa ameliorarii obiective
D. supravegherea tolerantei digestive
E. descresterea dozei pana la doza minima care mentine o functie pulmonara satisfacatoare
(pag. 1607)

G2301132. Care din urmatoarele afirmatii privind BPOC le considerati corecte:


A. Beta-2- agonistii tip Metaproterenol, administrati oral sau in aerosoli au efecte cardiace adverse mai
severe decat izoproterenolul
B. Administrarea in aerosoli a beta 2 agonistilor este mai putin nociva cardiovascular decat administrarea
orala
C. Bromura de ypratropium este considerata de multi autori drept bronhodilatator de electie in BPOC
D. Rolul corticoterapiei inhalatorii la pacientii cu hiperreactivitate bronsica si cu BPOC este cert stabilit
E. Eozinofilia sputei delimiteaza mai bine decat eozinofilia sangvina - pacientii ce raspund bine la
corticoterapie
(pag. 1606-1607)

G2301133. Efectele rezectiei bilaterale a corpului carotidian (ca atitudine terapeutica pre- transplant
pulmonar - in boala obstructiva cronica) sunt:
A. eliminarea dispneei, prin cresterea adaptabilitatii ventilatiei la hipoxemie si hipercapnie
B. ameliorarea schimburilor gazoase
C. stimularea mecanicii pulmonare

22 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
23 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. reducerea tolerantei la effort


E. ameliorarea distributiei
(pag. 1607)

G2301134. La pacientii hipercapnici, atitudinea terapeutica recomandata in vederea ameliorarii


schimburilor gazoase , a cresterii fortei musculare si adaptabilitatii ventilatiei:
A. folosirea continua a ventilatiei cu presiune negativa
B. ventilatie cu presiune intermitenta pozitiva
C. ventilatie cu presiune negativa,utilizata intermitent
D. utilizarea ventilatiei cu presiune negativa pentru perioade de 8h/zi, 2 zile consecutiv
E. o posibila complicatie a acestei metode terapeutice o reprezinta apneea obstructiva in somn.
(pag. 1607-1608)

G2301135. Criteriile definitorii ale diagnosticului de insuficienta respiratorie acuta, la pacientii cu


obstructie cronica a cailor respiratorii sunt:
A. cresterea PaCO2 cu 10-20 mm Hg
B. scaderea PaO2 cu cel putin 10-15 mm Hg
C. orice grad de hipoxemie, asociat cu pH<7,30
D. orice grad de hipercapnie, asociat cu pH<7,30
E. scaderea acuta a PaO2 de la 70 mmHg la 60 mmHg
(pag. 1608)

G2301136. Conditiile care trebuie respectate in cazul instituirii intubatiei endotraheale, la pacientii cu
insuficienta respiratorie acuta:
A. se indica la pacientii hipercapnici, cu obnubilare evidenta
B. evitarea hiperinflatiei si barotraumei
C. asigurarea scaderii treptate a PaCO2 pana la valorile normale
D. scaderea treptata a PaCO2 sub valorile normale
E. nivelul- tinta al PaCO2 - sa corespunda cu valorile obisnuite (ridicate)ale pacientului cu BPOC - 50-60
mmHg
(pag. 1608)

G2501137. Bronşita cronică obstructivă se caracterizează prin:


A. Antecedente îndelungate de tuse cu expectoraţie.
B. Apariţia târzie a wheezingului.
C. Producerea unei spute mucoase.
D. Debut recent al tusei cu expectoraţie.
E. Trecut îndelungat cu whezing.
(pag. 1601)

G2501138. Inflamaţia mucoasei bronşice din bronşită se caracterizează prin:


A. Aspectul predominant eozinofilic.
B. Localizare predominant peribronşiolară a modificărilor fibrotice.
C. Intervenţia predominantă a interleukinei 8.
D. Intervenţia predominantă a elastazei endogene.
E. Intervenţia predominantă a alfa-1-antitripsinei.
(pag. 1601)

G2501139. Hiperplazia celulelor secretorii de mucus specifică bronşitei cronice este stimulată de:
A. Interleukina 8.
B. Enzimele neutrofilelor.
C. Elastaze.
D. Catepsina G.

23 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
24 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Interleukina 4.
(pag. 1601)

G2501140. Mecanismele prin care fumatul intervine în patogeneza bronşitei cronice sunt reprezentate
de:
A. Alterarea mişcării cililor.
B. Inhibarea funcţiei macrofagelor alveolare.
C. Hipertrofia şi hiperplazia glandelor secretoare de mucus.
D. Stimularea antiproteazelor.
E. Relaxarea musculaturii netede.
(pag. 1601)

G2501141. Bronşita cronică are o prevalenţă mai mare la muncitorii din:


A. Fabricile de bumbac
B. Fabricile de mase plastice expuşi la diizocianatul de toluen
C. Fabricile de bere
D. Centralele nucleare
E. Centralele electrice
(pag. 1602)

G2501142. Factorii implicaţi în patogenia bronşitei cronice sunt:


A. Fumatul
B. Poluarea cu oxid de carbon
C. Deficitul de ceruloplasmină
D. Poluarea cu dioxid de sulf (SO2)
E. Infecţia bronşică
(pag. 1602)

G2501143. Deficitul congenital de alfa-1-antitripsină se manifestă la homozigoţi prin:


A. Niveluri serice întotdeauna sub 0,5 g/l
B. Niveluri serice între 0,5 şi 2,5 g/l
C. Niveluri serice peste 3,5 g/l
D. Dezvoltarea unui emfizem panacinar sever în decadele a treia - a patra de viaţă
E. Dezvoltarea unui emfizem panacinar sever în prima decadă de viaţă
(pag. 1602)

G2501144. Specifice bolnavilor cu boală pulmonară cronică cu predominanţă emfizem sunt:


A. Vârsta la diagnostic în jur de 60 ani
B. Dispneea severă
C. Tusea înainte de debutul dispneei
D. Infecţii bronşice frecvente
E. Hematocrit 35-45%
(pag. 1604)

G2501145. Specifice bolnavilor cu boală pulmonară cronică cu predominanţă bronşită sunt:


A. Vârsta la diagnostic în jur de 50 de ani
B. Tusea înaintea debutului dispneei
C. Dispnee severă de la debut
D. Spută abundentă purulentă
E. Infecţii bronşice rare
(pag. 1604)

24 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
25 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G2501146. Explorarea paraclinică a bolnavilor cu boală pulmonară cronică cu predominanţă emfizem


evidenţiază:
A. Hiperinflaţie, bule, cord mic la radiografia toracică
B. Hematocrit 35-45%
C. Recul elastic normal
D. Capacitate de difuziune scăzută
E. PaO2 cronic 65 - 75 mmHg
(pag. 1604)

G2501147. Explorarea paraclinică a bolnavilor cu boală pulmonară cronică cu predominanţă bronşită


evidenţiază:
A. Hiperinflaţie, bule, cord mic la radiografia toracică
B. Hematocrit 50 - 55%
C. Recul elastic normal
D. PaCO2 cronic 50 - 60 mmHg
E. PaO2 cronic 45 - 60 mmHg
(pag. 1604)

G2501148. În boala pulmonară cronică cu predominanţă bronşită:


A. Dispneea este uşoară
B. Tusea apare înainte de debutul dispneei
C. Sputa este abundentă, purulentă
D. Hipertensiunea pulmonară de repaus este absentă sau uşoară
E. Capacitatea de difuziune este constant scăzută
(pag. 1604)

G2501149. În boala pulmonară cronică cu predominanţă emfizem probele funcţionale ventilatorii


evidenţiază:
A. Recul elastic cu scădere severă
B. Rezistenţă normală spre creştere uşoară
C. Capacitate de difuziune scăzută
D. Capacitate de difuziune normală spre scădere uşoară
E. Recul elastic normal
(pag. 1604)

G2501150. În boala pulmonară cronică cu predominanţă bronşită probele funcţiuonale ventilatorii


evidenţiază:
A. Recul elastic normal
B. Rezistenţă mare
C. Recul elastic cu scădere severă
D. Rezistenţă normală spre creştere uşoară
E. Capacitate de difuziune normală spre scădere uşoară
(pag. 1604)

G2501151. Efectele secundare cele mai frecvente determinate de utilizarea dozelor peste 20 mg/l de
teofilină ca bronhodilatator în bronşita cronică sunt:
A. Greaţa şi vărsăturile
B. Tahiaritmiile
C. Convulsiile
D. Diareea
E. Tusea seacă
(pag. 1606)

25 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
26 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G2501152. În bronşita cronică Aminofilina este utilizată în terapie datorită următoarelor efecte benefice:
A. Antiaritmice
B. Bronhodilatatoare
C. Cardiotonice
D. Diuretice
E. Scade contractilitatea diafragmului
(pag. 1604)

G2501153. Oxigenoterapia de durată este indicată în bronşita cronică atunci când:


A. Apare hipercapnie persistentă
B. Hipoxia arterială este persistentă şi severă (PaO2 = 55-60 mmHg)
C. Apare eritrocitoza şi semnele de insuficienţă cardiacă dreaptă
D. Tusea devine productivă
E. Dispneea de repaus este constantă
(pag. 1607)

G2501154. Cele mai frecvente bacterii patogene izolate la examenul sputei în bronşita cronică sunt:
A. Escherichia coli
B. Streptococus pneumoniae
C. Haemophilus influenzae
D. Staphilococcus aureus
E. Moraxella catarrhalis
(pag. 1606)

G2501155. Utilizarea Aminofilinei în bronşita cronică în doze terapeutice la un nivel sanguin între 10 şi
15 mg/l poate determina ca efecte secundare:
A. Tahiaritmii
B. Convulsii
C. Insomnie
D. Nervozitate
E. Constipaţie
(pag. 1606)

G2501156. Principalele aspecte radiologice întâlnite în boala pulmonară cronică obstructivă cu


predominanţă bronşită sunt:
A. Hiperinflaţie, bule, cord mic
B. Îngroşarea pereţilor bronhiilor cu aspect de umbre tubulare sau "în şină de tren“
C. Accentuarea generalizată a desenului bronhovascular
D. Infiltrat difuz pe ambele vârfuri pulmonare
E. Opacităţi confluente hilare
(pag. 1605)

G2601157. Efectele fiziopatologice ale leziunilor emfizematoase constau în:


A. Reducerea reculului elastic al plămânului
B. Inflamarea cronică a căilor aeriene
C. Creşterea colapsului căilor aeriene în expir
D. Creşterea proporţionată a efortului respirator
E. Hipersecreţia de mucus
(pag. 1602)

G2601158. La auscultaţia plămânului în BPOC cu predominenţă bronşitică se constată:


A. Crepitaţii bazale

26 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
27 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Raluri bronşice umede


C. Wheezing
D. Murmur vezicular şters
E. Tiraj
(pag. 1605)

G2601159. BPOC tipul bronşic (B) se caracterizează prin:


A. Hematocrit peste 50-55%
B. Normocapnie
C. Rare infecţii bronşice
D. Spută abundentă purulentă
E. Dispnee marcata
(pag. 1605)

G2601160. BPOC are o prevalenţă mai mare la muncitorii expuşi la:


A. Mediu uscat
B. Diisocianatul de toluen
C. Bumbac
D. Gudron
E. Produse alimentare
(pag. 1602)

G2601161. Cele mai frecvente bacterii patogene responsabile de BPOC sunt:


A. Haemophylus influenzae
B. Streprococcus haemolyticus grupa B
C. Streptococcus pneumoniae
D. Moraxella caţarhalis
E. Staphilococcus aureus
(pag. 1606)

G2601162. La niveluri de peste 20 mg/l a teofilinei în BPOC se produce:


A. Greaţă
B. Diaree
C. Vărsături
D. Tahiaritmie
E. hipotensiune
(pag. 1606)

G2601163. La examinarea radiologică a plămânilor în BPOC cu predominenţa emfizemului se constată:


A. Diafragme coborâte, aplatizate
B. Siluetă cardiacă largă mărită
C. Atenuare periferică a desenului bronho-vascular
D. Hipotransparenţă retrosternală
E. Lărgirea mediastinului superior
(pag. 1605)

G2601164. În BPOC examenul bacteriologic din spută se indică în următoarele cazuri:


A. Hemoptizie
B. Febră, frison
C. Durere toracică
D. Cianoza periorala
E. Primul episod uşor de bronşită

27 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
28 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1606)

G2601165. BPOC se defineşte ca stare în care:


A. Există obstrucţie cronică
B. În care este emfizem
C. Există obstrucţie acută
D. Nu există obstrucţie cronică
E. Este o suprainfecţie a unei afecţiuni acute
(pag. 1601)

G2601166. Şocul apexian în BPOC este perceput în:


A. Regiunea xiphoidiană
B. Regiunea subxiphoidiană
C. Linie medioclaviculară stângă
D. În spaţiul intrecostal 4, linia medioclaviculară
E. Regiunea mediastinului antero- infero
(pag. 1604)

G2601167. Factorii de risc principali în apariţia cancerului prostatic sunt:


A. expunerea la Cadmium
B. vârsta
C. istoricul familial
D. rasa
E. factorii hormonali
(pag. 2920)

G2601168. Factorii de risc potenţiali în apariţia cancerului prostatic sunt:


A. istoricul familial
B. rasa
C. vasectomia
D. expunerea la Cadmium
E. vitamina D
(pag. 2920)

G2601169. Metastazarea în cancerul prostatic se face pe calea:


A. limfaticelor perineurale
B. anastomozelor venoase Batson
C. plexului venos Santorini
D. venelor hemoroidale
E. limfaticelor periuretrale
(pag. 2922)

G2601170. În cadrul cancerului prostatic, grupe ganglionare limfatice regionale sunt cele:
A. periprostatice
B. periuretrale
C. perivezicale
D. obturatorii
E. presacrate
(pag. 2923)

G2601171. Care dintre următoarele sunt considerate forme clinice ale cancerului prostatic:
A. latentă

28 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
29 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. polakiurică
C. poliurică
D. hematurică
E. cu insuficienţă renală
(pag. 2924)

G2601172. Care dintre următoarele principii generale de tratament al cancerului prostatic sunt
adevărate:
A. baza tratamentului cancerului prostatic este radiosensibilitatea
B. baza tratamentului cancerului prostatic este hormonodependenţa
C. prostatectomia radicală şi, în cazuri selecţionate radioterapia, pot vindeca definitiv bolnavul
D. hormonoterapia, în cazuri selecţionate, poate vindeca bolnavul
E. tratamentul cu viză paliativă este unic şi constă în radioterapie
(pag. 2930)

G2601173. Prostatectomia radicală, în cancerul de prostată, se poate realiza pe cale:


A. transvezicală
B. retropubiană
C. perineală
D. laparoscopică
E. transuretrală
(pag. 2930)

G2601174. În cadrul tratamentului cancerului prostatic, prin care din următoarele metode se realizează
blocada androgenică maximă:
A. prostatectomie radicală + orhidectomie
B. prostatectomie radicală + antiandrogeni
C. orhidectomie + antiandrogeni
D. orhidectomie + analogi LH-RH
E. analogi LH-RH + antiandrogeni
(pag. 2932)

G2601175. În tratamentul cancerului prostatic, care dintre următoarele medicamente fac parte din clasa
antiandrogenilor:
A. cyproterone acetat
B. buserelin acetat
C. flutamida
D. clorotrianisen
E. estracyt
(pag. 2932)

G2801176. In infectiile respiratorii la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva sunt cel mai
frecvent implicati urmatorii germeni:
A. Streptoccocus pneumoniae
B. Moraxella pertussis
C. Bordetella pertussis
D. Haemophilus pneumoniae
E. Mycoplasma pneumoniae
(pag. 1606)

G2801177. Efectele utile ale metilxantinelor in boala pulmonara cronica obstructiva sunt:
A. bronhodilatatie
B. stimularea respiratiei

29 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
30 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. cresterea contractilitatii diafragmului


D. stimularea beta - receptorilor bronsici
E. efectul anticoilinergic
(pag. 1606)

G2801178. Fatigabilitatea musculara, in special a diafragmei,dupa intreruperea ventilatiei mecanice,se


remit la niveluri terapeutice de:
A. aminofilina
B. beta2 agonisti
C. aspirina
D. digoxin
E. furosemid
(pag. 1609)

G2801179. Complicatiile aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute sunt:


A. aritmiile cardiace
B. insuficienta de ventricul stang
C. embolia pulmonara
D. hemoragia gastrointestinala prin ulcer de stress
E. insuficienta renala acuta
(pag. 1609)

G2801180. Tratamentul insuficientei respiratorii acute in bolile obstructive pulmonare cronice


presupune:
A. tratamentul hipoxiei
B. reeducarea respiratorie
C. tratamentul infectiei
D. indepartarea secretiilor bronsice
E. inlaturarea factorului obstructiv
(pag. 1609)

G2801181. Aritmiile cardiace aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute se pot
datora:
A. betablocantelor
B. hipomagneziemiei
C. hipoxiei
D. alcalozei
E. tonicardiacelor
(pag. 1609)

30 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
31 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 2
Pneumoniile
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1102001. Cel mai frecvent mecanism de producere al pneumoniei este prin:


A. Inhalarea aerosolilor infectiosi
B. Diseminarea hematogena a infectiei de la un focar extrapulmonar
C. Aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringele
D. Inocularea directa
E. Diseminarea contigua
(pag. 1585)

G1102002. Cele mai multe particule inhalate se depoziteaza in bronhiolele mici sau in alveole, putand
declansa infectia, daca marimea lor nu depaseste in diametru:
A. 8 micrometri
B. 5 micrometri
C. 10 micrometri
D. 15 micrometri
E. 20 micrometri
(pag. 1586)

G1102003. Eritemul multiform, anemia hemolitica, meningita buloasa, encefalita si mielita transversa
pot complica evolutia unei pneumonii cu:
A. Streptoccocus pneumoniae
B. Chlamydia psittaci
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Legionella pneumophila
E. Staphylococcus aureus
(pag. 1587)

G1102004. Pentru ca un frotiu Gram din probele de sputa studiate la o marire mica (obiectiv de 10x,
ocular de 10x) sa faca dovada contaminarii minimale cu secretii din tractul respirator superior numarul
de polimorfonucleare si celule epiteliale pe camp trebuie sa fie:
A. <10 polimorfonucleare si >25 celule epiteliale
B. >10 polimorfonucleare si <25 celule epiteliale
C. >25 polimorfonucleare si <10 celule epiteliale
D. <25 polimorfonucleare si >10 celule epiteliale
E. Nici unul dintre acestea
(pag. 1589)

G1102005. Pot da cavitatie pulmonara urmatorii germeni, cu EXCEPTIA:


A. Anaerobi orali
B. Bacili enterici aerobi Gram negativi
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Streptoccocus pneumoniae tip III
E. Staphylococcus aureus

31 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
32 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1588)

G1102006. Sindromul pneumonic "tipic" (debut brusc, tuse productiva cu sputa purulenta, durere
toracica de tip pleural, semne de condensare pulmonara) este de obicei cauzat de:
A. Streptoccocus pneumoniae
B. Mycoplasma pneumoniae
C. Pneumocystis carinii
D. Coxiella burnetti
E. Chlamydia psittaci
(pag. 1587)

G1202007. Care este mecanismul de transmitere a infectiei in pneumonia cu Legionella pneumophila?


A. aspirarea din orofaringe
B. inhalarea de aerosoli infectiosi
C. diseminarea hematogena de la un focar extrapulmonar
D. inocularea directa
E. contiguitatea din vecinatate
(pag. 1586)

G1202008. Care este antibioticul de electie util in pneumonia cu Legionella pneumophila?


A. penicilina
B. ampicilina
C. amoxicilina
D. vancomicina
E. eritromicina
(pag. 1591)

G1202009. Care este procedura invaziva standard pentru obtinerea secretiilor din tractul respirator
inferior in vederea precizarii etiologiei unei pneumonii severe la bolnavi imunocompromisi ?
A. aspiratia transtraheala
B. biopsia pulmonara deschisa
C. punctia pulmonara transtoracica percutana
D. examenul sputei
E. bronhoscopia cu fibre optice
(pag. 1589)

G1202010. Durata tratamentului in infectiile pulmonare cu Mycoplasma si Legionella este de:


A. 1 pana la 7 zile
B. 2 pana la 3 saptamani
C. 6 saptamani
D. 7 zile
E. 30 zile
(pag. 1591)

G1202011. Ribavirinul este eficient in:


A. terapia precoce a infectiei cu virusul gripal A
B. terapia pneumoniei cu citomegalovirus
C. terapia pneumoniei cu Legionella pneumophila
D. terapia infecţiei cu virusul respirator sinciţial
E. terapia pneumoniei variceloase
(pag. 1593)

G1302012. Care dozari sunt corecte:

32 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
33 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. Aztreonam 5 mg/kg corp in 3 doze egale iv la 8 ore


B. Ceftazidim 100 mg iv la fiecare 8 ore
C. Clindamicin 600 - 900 mg iv la 8 ore
D. Imipenem 150 mg iv la 12 ore
E. Vancomicina 4 g iv la fiecare 6 h
(pag. 1591)

G1402013. "Nuclei in picatura” sunt particule cu diametrul de:


A. <5µm
B. intre 5µm si 7µm
C. >7µm
D. intre 7µm si 9µm
E. >9µm
(pag. 1586)

G1402014. Doza de Clindamicina la pacientii internati cu pneumonie este:


A. 300-600 mg la i.v. la 6 ore
B. 300-600 mg la i.v. la 8 ore
C. 600-900 mg la i.v. la 6 ore
D. 600-900 mg la i.v. la 8 ore
E. 600-900 mg la i.v. la 12 ore
(pag. 1591)

G1402015. Receptorul pentru flora normala gram-pozitiva din oro-faringe este:


A. lizozimul
B. interleukina 5
C. interferonul
D. fibronectina
E. leucocitul B
(pag. 1586)

G1402016. Urmatoarele afirmatii privind aspiratia transtraheala sunt adevarate:


A. se foloseste foarte des pentru diagnostic
B. sensibilitatea procedurii este mica
C. specificitatea este mica
D. metoda se poate aplica la pacienţii cu diateza hemoragica
E. esantionul obtinut este contaminat cu secretiile tractului respirator superior
(pag. 1589)

G1502017. Agentul patogen cel mai frecvent intalnit in "pneumonia comunitara" si care determina un
sindrom pneumonic tipic este:
A. Mycoplasma pneumoniae
B. Streptococcus pneumoniae
C. Staphylococcus aureus
D. Pseudomonas aeruginosa
E. Pneumocystis carinii
(pag. 1587)

G1502018. Cel mai frecvent agent infectios implicat in producerea pneumoniei la copiii intre 6 luni si 5
ani este:
A. Haemophilus influenzae
B. Streptococcus pneumoniae

33 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
34 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Staphylococcus aureus
D. Mycoplasma pneumoniae
E. Chlamidia psittaci
(pag. 1587)

G1502019. Durata optima de tratament in infectiile cu Mycoplasma pneumoniae si Legionella


pneumophila este:
A. O saptamana
B. O luna
C. 1-2 saptamani
D. 2-3 saptamani
E. 3-4 saptamani
(pag. 1591)

G1502020. Etiologia pneumoniilor survenite la pacientii cu infectii pe catetere intravenoase este cel
mai frecvent determinata de:
A. Staphylococcus aureus
B. Mycoplasma pneumoniae
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Anaerobi orali
E. Haemophylus influenzae
(pag. 1586)

G1502021. Medicamentul de electie pentru pneumonia cu Legionella pneumophila este:


A. Oxacilina
B. Vancomicina
C. Eritromicina
D. Penicilina
E. Cloramfenicolul
(pag. 1591)

G1502022. Sindromul pneumonic "atipic" este de regula produs de:


A. Mycoplasma pneumoniae
B. Streptococcus pneumoniae
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Staphylococcus aureus
E. Bacili enterici aerobi gram negativi
(pag. 1587)

G1602023. Antibioticul de electie in pneumonia cu Legionella pneumophila este:


A. Metronidazol
B. Eritromicina
C. Amicilina-Sulbactam
D. Cefalosporine de prima generatie
E. Ciprofloxacina
(pag. 1591)

G1602024. Care dintre urmatoarele micrororganisme produce sindromul de pneumonie "atipica"


A. Stafilococ aureu
B. Streptococcus pneumoniae
C. M. pneumoniae
D. M. tuberculosis

34 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
35 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Nocardia
(pag. 1587)

G1602025. Doza de Clindamicina la pacientii internati cu pneumonie este:


A. 300-600 mg iv la 6 ore
B. 1500mg iv la 8 ore
C. 600-900 mg iv la 12 ore
D. 600- 900 mg iv la 8 ore
E. 1-2 g la 24 de ore
(pag. 1591)

G1602026. Hipogamaglobulinemia severa se asociaza cu urmatorii agenti patogeni pulmonari:


A. Pseudomonas aeruginosa
B. Micobacterium tuberculosis
C. Nocardia
D. Bacterii incapsulate
E. Cytomegalovirus
(pag. 1587)

G1602027. La pacientii tratati pe termen lung cu glucocorticoizi apar frecvent pneumonii cu


A. Pneumocystis carinii
B. Enterobacter
C. S. aureus
D. Anaerobi
E. M. tuberculosis
(pag. 1587)

G1602028. Pneumonia cu virusul respirator sincitial este mai frecventa la urmatoarea grupa de virsta:
A. 1-5 ani
B. sub 6 luni
C. 10-15 ani
D. peste 18 ani
E. peste 70 de ani
(pag. 1587)

G2302029. Radiografia pulmonara adduce urmatoarele informatii cu exceptia:


A. Confirma prezenta si localizarea infiltratelor
B. Evalueaza extinderea infectiei pulmonare
C. Evidentiaza interesarea pleurala
D. Precizeaza etiologia pneumoniei
E. Cuantifica raspunsul la antibioterapie
(pag. 1588)

G2302030. Unul dintre urmatoarele criterii pentru spitalizarea bolnavului cu pneumonie este fals:
A. Pacient varstnic > 65 ani
B. Incapacitatea administrarii orale a tratamentului
C. Tahicardie > 100 b/min
D. Tahipnee > 30 respiratii/min
E. Empiem
(pag. 1589)

G2302031. Pneumonia atipica are urmatoarele simptome cu exceptia:

35 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
36 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. Durere toracica de tip pleural


B. Debut gradat
C. Dureri in gat
D. Cefalee
E. Mialgii
(pag. 1587)

G2502032. Inhalarea aerosolilor infecţioşi reprezintă o cale de transmitere a germenilor patogeni


microbieni în plămâni implicată în producerea pneumoniilor. Efectul patogen este recunoscut pentru:
A. Particulele cu diametrul mai mare de 10 micrometri
B. Particulele cu diametrul mai mic de 5 micrometri
C. Particulele cu diametrul mai mare de 15 micrometri
D. Particulele cu diametrul mai mic de 20 micrometri
E. Particulele inhalate indiferent de diametru
(pag. 1586)

G2502033. Modalitatea de transmitere a pneumoniei prin inhalare de aerosoli infecţioşi este specifică
pentru:
A. Legionella pneumophila
B. Staphylococcus aureus
C. Streptococcus pneumoniae
D. Haemophilus influenzae
E. Moraxella catarrhalis
(pag. 1585 - 1586)

G2502034. Modalitatea de transmitere a pneumoniei prin inhalarea de aerosoli infecţioşi este specifică
pentru următoarele forme etiologice cu excepţia:
A. Gripa
B. Psitacoza
C. Febra Q
D. Mycoplasma pneumoniae
E. Pneumonia cu Legionella pneumophila
(pag. 1586)

G2502035. Transmiterea pneumoniei prin aspirarea agenţilor patogeni care colonizează orofaringele
este specifică pentru următoarele etiologii cu excepţia:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Mycoplasma pneumoniae
C. Haemophilus influenzae
D. Staphylococcus aureus
E. Moraxella catarrhalis
(pag. 1585)

G2502036. Diseminarea hematogenă a infecţiei de la un focar extrapulmonar este specifică pentru:


A. Pneumonia cu Legionella pneumophila
B. Febra Q
C. Pneumonia cu Staphylococcus aureus
D. Pneumonia cu Haemophilus influenzae
E. Pneumonia cu Streptococcus pneumoniae
(pag. 1586)

G2502037. Pneumonia apărută la bolnavii cu catetere intravenoase infectate are cel mai frecvent o
etiologie determinată de:

36 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
37 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. Moraxella catarrhalis
B. Streptococcus pneumoniae
C. Staphylococcus aureus
D. Legionella pneumophila
E. Haemophilus influenzae
(pag. 1586)

G2502038. Cel mai frecvent agent infecţios întâlnit în pneumoniile întâlnite la copiii cu vârsta cuprinsă
între 6 luni şi 5 ani este:
A. Haemophilus influenzae
B. Staphylococcus aureus
C. Virusul respirator sinciţial
D. Chlamydia trachomatis
E. Mycoplasma pneumoniae
(pag. 1587)

G2502039. Pacienţii cu defecte ale imunităţii mediate celular cu un număr de limfocite CD4 mai mic de
500/mm3 prezintă risc crescut pentru apariţia pneumoniilor determinate de:
A. Staphylococcus aureus
B. Haemophilus influenzae
C. Mycobacterium tuberculosis
D. Pseudomonas aeruginosa
E. Streptococcus pneumoniae
(pag. 1587)

G2502040. Sindromul de pneumonie tipică este de obicei cauzat de agentul patogen cel mai des
întâlnit la "pneumonia comunitară“ şi anume:
A. Staphylococcus aureus
B. Mycoplasma pneumoniae
C. Streptococcus pneumoniae
D. Pseudomonas aeruginosa
E. Pneumocistis carini
(pag. 1587)

G2502041. În pneumonia cu Legionella pneumophila medicamentul de elecţie este:


A. Ampicilina
B. Cloramfenicolul
C. Penicilina
D. Cefalosporinele
E. Eritromicina
(pag. 1591)

G2502042. Următorii agenţi patogeni care determină pneumonii nu pot fi cultivaţi prin metodele de
rutină cu excepţia:
A. Mycoplasma pneumoniae
B. Pneumocistis carini
C. Legionella pneumophila
D. Germeni anaerobi
E. Staphylococcus aureus
(pag. 1589)

G2602043. Pneumonia cu virusul respirator sinciţial este mai frecventa la următoarea grupă de vîrsta:
A. 1-5 ani

37 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
38 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. sub 6 luni
C. 10-15 ani
D. 20-30 ani
E. peste 70 de ani
(pag. 1587)

G2602044. Hipogamaglobulinemia severa se asociază cu următorii agenţi patogeni pulmonari:


A. Pseudomonas aeruginosa
B. Micobacterium tuberculosis
C. Nocardia
D. Staphylococus aureus
E. Bacterii incapsulate
(pag. 1587)

G2602045. Care dintre urmatoarele micrororganisme produce sindromul de pneumonie "atipică"


A. Stafilococ aureu
B. M. pneumoniae
C. Streptococcus pneumoniae
D. M. tuberculosis
E. Cytomegalovirus
(pag. 1587)

G2602046. La pacienţii trataţi pe termen lung cu glucocorticoizi apar frecvent pneumonii cu


A. Pneumocystis carinii
B. M. pneumoniae
C. S. aureus
D. Anaerobi
E. M. tuberculosis
(pag. 1587)

G2602047. Doza de Clindamicina la pacienţii internaţi cu pneumonie este:


A. 300-600 mg iv la 6 ore
B. 1500mg iv la 8 ore
C. 600-900 mg iv la 8 ore
D. 600- 900 mg iv la 12 ore
E. 1-2 g la 24 de ore
(pag. 1591)

G2602048. Antibioticul de elecţie în pneumonia cu Legionella pneumophila este:


A. Metronidazol
B. Eritromicina
C. Amicilina-Sulbactam
D. Cefalosporine de generaţia a treia
E. Ofloxacina
(pag. 1591)

G2802049. In ultimii 15 ani in Europa Streptococcus pneumoniae are urmatoarele caracteristici:


A. este totdeauna sensibil la penicilina
B. creste constant numarul tulpinilor cu un anumit grad de rezistenta la penicilina
C. este rezistent la penicilina
D. este totdeauna sensibil la amoxicilina
E. este totdeauna sensibil la cefuroxim

38 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
39 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 963)

G2802050. Sursa de Legionella pneumophyla este reprezentata de:


A. apa contaminata
B. aerul
C. solul
D. alimentele
E. ingrasamintele naturale
(pag. 1025)

G2802051. Clasa de antibiotice de ales in tratamentul legionellozei este urmatoarea:


A. peniciline
B. macrolide
C. aminoglicozide
D. cefalosporine
E. chinolone
(pag. 1028)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1102052. Dintre agentii patogeni foarte frecventi, nu pot fi cultivati prin metodele de rutina:
A. Steptoccocus pneumoniae
B. Mycoplasma pneumoniae
C. Chlamydia pneumoniae
D. Legionella pneumophila
E. Pseudomonas aeruginosa
(pag. 1589)

G1102053. Dintre criteriile de spitalizare a pacientilor cu pneumonie nu fac parte:


A. Pacient varstnic (>65 ani)
B. Boli asociate semnificative (renale, cardiace, pulmonare, etc.)
C. Febra >38 °C
D. Cauza probabila a pneumoniei este streptoccocus pneumoniae
E. Tahipneea (>30 respiratii/minut); tahicardia (>140/minut); hipotensiunea (<90 mmHg sistolica); hipoxemia
(PO2 arteriala <60 mmHg); alterarea acuta a statusului mental
(pag. 1589)

G1102054. In tratamentul pneumoniilor nosocomiale, cauzate de bacili Gram negativi enterici sunt
eficiente urmatoarele combinatii de antibiotice, cu EXCEPTIA:
A. Ceftazidin+Fluoroquinolona
B. Ticarcilina/Clavulanat+Aminoglicozid
C. Meticilina+Vancomicina
D. Imipenem+Aminoglicozid
E. Penicilina+Metronidazol
(pag. 1593)

G1102055. Indivizii normali sunt purtatori ocazionali, la nivelul nazofaringelui, de agenti patogeni
pulmonari, cum ar fi:
A. Streptoccocus pneumoniae
B. Mycoplasma pneumoniae
C. Haemophilus influenzae
D. Moraxella catarrhalis

39 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
40 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Nici unul dintre ei


(pag. 1585)

G1102056. La pacientii cu pneumonie dobandita in spital, mai mult de 50% din cazuri sunt induse de:
A. Bacilii enterici Gram negativi
B. Mycoplasma pneumoniae
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Haemophilus influenzae
E. Chlamydia pneumoniae
(pag. 1586)

G1102057. La pacientii spitalizati pentru pneumonie dobandita in comunitate, dintre cei mai frecventi
patogeni sunt:
A. Pseudomonas aeruginosa
B. Streptoccocus pneumoniae
C. Bacilii enterici Gram negativi
D. Haemophilus influenzae
E. Legionella pneumophila
(pag. 1586)

G1102058. Pentru pneumonia datorata pneumococilor susceptibili antibioticele de electie sunt:


A. Penicilina
B. Metronidazolul
C. Ampicilina
D. Trimetoprim-sulfametoxazolul
E. Vancomicina
(pag. 1591)

G1102059. Se considera ca pune diagnosticul etiologic al pneumoniei, izolarea germenului prin:


A. Hemocultura
B. Lichid pleural
C. Aspirat transtraheal
D. Lavaj bronhoalveolar
E. Biopsie transbronsica
(pag. 1590)

G1102060. Sindromul pneumonic "atipic" (debut gradat, tuse seaca, simptome extrapulmonare,
examen fizic pulmonar sarac) este de regula produs de:
A. Mycoplasma pneumoniae
B. Streptoccocus pneumoniae
C. Legionella pneumophila
D. Staphylococcus aureus
E. Chlamydia psittaci
(pag. 1587)

G1202061. Agentii patogeni mai frecvent implicati in etiologia pneumoniilor comunitare la pacientii in
varsta cu boala cronica respiratorie subjacenta sunt:
A. L.pneumophila
B. H.influenzae
C. M.catarrhalis
D. Pneumocistis carinii
E. citomegalovirus

40 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
41 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1590)

G1202062. Care dintre criteriile de mai jos nu obliga la spitalizarea bolnavilor cu pneumonie ?
A. tahipneea > 30 respiratii/minut
B. leucocitele = 8500/mm3
C. alterarea acuta a statusului mental
D. varsta de 25 ani
E. diabetul zaharat asociat
(pag. 1589)

G1202063. Care sunt agentii microbieni mai frecvent implicati in etiologia pneumoniilor la copiii sub 6
luni ?
A. Legionella pneumophila
B. Haemophilus influenzae
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Chlamidia trachomatis
E. virusul respirator sincitial
(pag. 1587)

G1202064. Care sunt criteriile de spitalizare a pacientilor cu pneumonie ?


A. PaO2 < 60 mmHg
B. PaO2 = 90 mmHg
C. frecventa cardiaca = 68 batai/minut
D. frecvenţa respiratorie > 30/minut
E. TA < 90 mmHg sistolica
(pag. 1589)

G1202065. Care sunt medicamentele active in tratamentul etiologic al unei pneumonii cu Mycoplasma
pneumoniae?
A. doxiciclina
B. eritromicina
C. ciprofloxacina
D. metronidazolul
E. tobramicina
(pag. 1591)

G1202066. In care dintre tipurile etiologice de pneumonii se impune spitalizarea bolnavilor ?


A. pneumonia cu Staphylococcus aureus
B. pneumonia cu Klebsiella pneumoniae
C. pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae
D. pneumonia cu anaerobi
E. pneumonia cu Haemophilus influenzae
(pag. 1589)

G1202067. Pentru diagnosticul etiologic al unei pneumonii cu Mycoplasma pneumoniae pledeaza:


A. un singur titru de anticorpi tip IgM < 1:16
B. un singur titru de anticorpi tip IgM > 1:16
C. un singur titru de anticorpi tip IgG ³ 1:128
D. o crestere de 4 ori sau mai mult a titrului IgG obţinut prin imunofluorescenţa indirecta
E. un singur titru de anticorpi tip IgE ³ de 1:150
(pag. 1590)

G1202068. Sindromul pneumonic “atipic” se caracterizeaza prin:

41 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
42 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. debut brusc cu febra


B. debut gradat
C. predominanta simptomelor extrapulmonare
D. semne de condensare pulmonara
E. tuse seaca
(pag. 1587)

G1202069. Terapia antimicrobiana orala empirica folosita in tratamentul ambulator al pacientilor cu


pneumonie comunitara vizeaza urmatorii patogeni probabili:
A. pseudomonas aeruginosa
B. mycoplasma pneumoniae
C. streptococcus pneumonia
D. chlamidia pneumoniae
E. staphylococcus aureus
(pag. 1590)

G1202070. Tratamentul pneumoniei pneumococice cu tulpini care au rezistenta intermediara la


penicilina (CMI, 0,1-1 mg/ml) cuprinde:
A. penicilina 800000 u la 12 ore i.m.
B. penicilina 10 mil. u la 12 ore i.v.
C. ampicilina 2 g la 6 ore i.v.
D. cefotaxima 1 g la 6 ore
E. doxiciclina 300 mg/24 ore
(pag. 1592)

G1302071. Aspectul anatomopatologic al focarului pneumonic poate fi:


A. Interesarea initiala a interstitiului
B. Interesarea initiala a alveolelor
C. Necroza tesutului pulmonarcu producerea de multiple cavitati cu diametru sub 2 cm
D. Invadarea cu exudat a bronhiilor mari si traheei
E. Bronhopneumonie confluenta ce nu poate fi distinsa de pneumonia lobara
(pag. 1586)

G1302072. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pneumonie sunt exacte?


A. Identificarea microorganismului etiologic permite o terapie antimicrobiana adecvata
B. Tratamentul antimicrobian de urgenta se incepe dupa confirmarea de laborator a agentului cauzal
C. Agentii cauzali sunt reprezentati de bacterii, mycoplasme, chlamidii, virusi
D. Etiologia specific microbiana ramane incerta in aproape 2/3 din cazuri
E. Alegerea initiala a terapiei antimicrobiene este de obicei empirica
(pag. 1585)

G1302073. Care din urmatoarele relatii patogene varsta - agent infectant sunt valabile?
A. Micrococus catharralis la copii sub 6 luni
B. Haemophilus influenzae la batrani
C. Mycoplasma pneumonie la batrani
D. Legionella pneumophila la copii intre 6 luni si 5 ani
E. Chlamidia trachomatis la copii sub 6 luni
(pag. 1587)

G1302074. Care dintre urmatoarele pneumonii recunosc ca mecanism de producere inhalarea agentilor
infectiosi?
A. Pneumonia cu Fusobacterium
B. Pneumonia cu Legionella

42 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
43 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Pneumonia cu Mycoplasma
D. Pneumonia pneumococica
E. Pneumonia cu Klebsiella
(pag. 1386)

G1302075. Criteriile de spitalizare pentru pacientii cu pneumonie sunt urmatoarele:


A. Tahipnee > 20 resp./minut
B. Tahicardie >90/minut
C. TAS<90 mmHg
D. PaO2>80 mmHg
E. Incapacitatea administrararii orale a tratamentului
(pag. 1589)

G1302076. Diagnostivul serologic in infectia cu Mycoplasma pneumoniae se face pe baza urmatoarelor


elemente:
A. Un singur titru de AcIgM>1:8
B. Un singur titru de Ac IgG>1:20
C. Un singur titru de Ac IgA>1:4
D. Un singur titru de Ac IgG>128
E. Cresterea de 4 ori a titrului IgG obtinut prin imunofluorescenta indirecta
(pag. 1590)

G1302077. Dintre agentii patogeni pulmonari asociati cu defectele specifice ale imunitatii gazdei,
urmatorii apar asociati in neutropenii severe (< 500 neutrofile/mm3):
A. Streptococus pneumoniae
B. Pseudomonas aeruginosa
C. Mycobacterium tuberculosis
D. Staphylococus aureus
E. Citomegalovirus
(pag. 1587)

G1302078. Dintre microorganismele ce determina pneumonii, unele pot scapa actiunii mecanismelor
microbicide persistand in macrofag
A. Staphylococus aureus
B. Streptococus fecalis
C. Mycobacterium tuberculosis
D. Haemophilus influenzae
E. Legionella pneumophila
(pag. 1585)

G1302079. Infectarea plamanului prin inseminare hematogena este recunoscuta in urmatoarele situatii:
A. Endocardita stafilococica a inimii drepte
B. Endocardita stafilococica a inimii stangi
C. Sindromul Lemierre
D. Intubatia traheala
E. Sinuzita maxilara
(pag. 1586)

G1302080. Selectati afirmatiile corecte legate de examenul sputei in pneumonie:


A. Contaminarea sputei cu anaerobi orali constituie cauza frecventa de diagnostic eronat a infectiei
pulmonare cu anaerobi
B. In sindromul pneumonic tipic, specificitatea diagnostica a frotiului Gram din Sputa este de 85%
C. Prezenta florei mixte pe frotiul necontaminat sugereaza o infectie cu anaerobi

43 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
44 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. In pneumonia cu Blastomices, germenul se evidentiaza in sputa prin coloratia Giemsa


E. Evidentierea infectiei micobacteriene se realizeaza prin colorarea directa cu anticorpi fluorescenti
(pag. 1589)

G1302081. Selectati antibioticele de electie in suspiciunea de pneumonie pneumococica:


A. Trimetoprim - sulfametoxazol
B. Penicilina
C. Ampicilina
D. Fluorochinolone
E. Doxicilina
(pag. 1591)

G1302082. Selectati germenii microbieni care dau complicatiile urmatoare in pneumonie: eritem
multiform, anemie hemolitica, encefalita, hiponatremie marcata, deteriorarea statusului mental, eritem
nodos:
A. Staphylococus aureus
B. Klebsiella pneumoniae
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Legionella pneumophila
E. Coccidioides immitis
(pag. 1587)

G1302083. Selectati germenii patogeni cei mai frecvent intalniti in pneumonia comunitara:
A. Streptococus pneumoniae
B. Chlamidia pneumoniae
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Haemophilus influenzae
E. Staphylococus aureus
(pag. 1586)

G1302084. Sindromul clinic din pneumonia "tipica" are urmatoarele caracteristici:


A. Este generat de Streptococus pneumoniae, Haemophilus influenzae, anaerobi si aerobi din flora orala
B. Matitatea are topografie precisa
C. Debutul este gradat
D. Predomina simptomele extrapulmonare
E. Durerea este de tip pleural
(pag. 1587)

G1402085. Agentii patogeni microbieni care produc pneumonie in mediu spitalicesc sunt:
A. fungi
B. chlamydia psittaci
C. streptococcus pneumoniae
D. pseudomonas aeruginosa
E. bacili enterici aerobi gram-negativi
(pag. 1586)

G1402086. Cauze infectioase de cavitatie pulmonara sunt.


A. pseudomonas aeruginosa
B. staphylococcus aureus
C. streptococcus pneumoniae tip I
D. histoplasma capsulatum
E. granulomatoza Wegener

44 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
45 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1588)

G1402087. Criterii de spitalizare a pacientilor cu pneumonie:


A. alterarea acuta a statusului mental
B. PO2 arteriala > 60 mmHg
C. imposibilitatea tratarii ambulatorii
D. incapacitatea administrarii orale a tratamentului
E. pacient > 50 de ani
(pag. 1589)

G1402088. Factori incriminati in raspunsul slab la terapia antimicrobiana empirica:


A. flebita
B. atelectazie
C. obstructie endobronsica
D. peritonita
E. empiem
(pag. 1589)

G1402089. Pacientii care au o hipogamaglobulinemie severa (<200mg/dl) au risc de infectii cu:


A. pseudomonas aeruginosa
B. nocardia
C. bacterii incapsulate
D. streptococcus pneumoniae
E. haemophilus influenzae
(pag. 1587)

G1402090. Urmatoarele afirmatii privind bronhoscopia cu fibre optice sunt adevarate:


A. este procedura invaziva standard pentru obtinerea secretiilor din tractul respirator superior
B. este procedura invaziva standard pentru obtinerea secretiilor din tractul respirator inferior
C. este o metoda relativ bine tolerata
D. nu se efectueaza la copii sub 10 ani
E. nu se efectueaza la copii sub 5 ani
(pag. 1589)

G1502091. Cei mai frecventi agenti etiologici ai pneumoniilor comunitare sunt:


A. Streptococcus pneumoniae
B. Haemophilus influenzae
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Chlamydia pneumoniae
E. Legionella pneumophila
(pag. 1586)

G1502092. Cele mai eficiente antibiotice utilizate in pneumonia comunitara cu Haemophylus influenzae
sunt:
A. Eritromicina
B. Doxiciclina
C. Amoxicilina + Clavulanat
D. Penicilina
E. Clindamicina
(pag. 1591)

G1502093. Etiologia pneumoniilor dobandite in spital este cel mai frecvent determinata de:
A. Streptococcus pneumoniae

45 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
46 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Pseudomonas aeruginosa
C. Staphylococcus aureus
D. Mycoplasma pneumoniae
E. Haemophilus influenzae
(pag. 1586)

G1502094. in comunitatile in care infectia cu virusul imunodeficientei umane de tip 1 (HIV-1) este
endemica, etiologia pneumoniei este determinata in primul rand de urmatorii agenti patogeni:
A. Chlamydia psittaci
B. Pneumocystis carinii
C. Mycobacterium tuberculosis
D. Stafilococcus aureus
E. Mycoplasma pneumoniae
(pag. 1586-1587)

G1502095. in pneumoniile nosocomiale cu Staphylococcus aureus se intalneste frecvent rezistenta la:


A. Meticilina
B. Oxacilina
C. Penicilina
D. Ampicilina
E. Vancomicina
(pag. 1593)

G1502096. La bolnavii cu forme grave de pneumonii se pot folosi urmatoarele proceduri invazive
pentru obtinerea de material biopsic pulmonar:
A. Aspiratia transtraheala
B. Punctia pulmonara transtoracica percutanata
C. Bronhoscopia cu fibre optice
D. Biopsia pulmonara deschisa
E. Biopsia ganglionara
(pag. 1589-1590)

G1502097. Necroza tesutului pulmonar este o complicatie survenita in evolutia pneumoniilor a caror
etiologie este determinata de:
A. Anaerobii orali
B. Mycoplasma pneumoniae
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Staphylococcus aureus
E. Mycobacterium tuberculosis
(pag. 1588)

G1502098. Principalele cai de patrundere in plaman a germenilor microbieni patogeni care determina
producerea de pneumonii sunt reprezentate de:
A. Aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringele
B. Inhalarea aerosolilor infectiosi
C. Diseminarea hematogena a infectiei de la un focar extrapulmonar
D. Inocularea directa ca rezultat al intubaţiei traheale sau al plagilor injunghiate
E. Diseminarea limfatica a infectiei de la un focar extrapulmonar
(pag. 1585-1586)

G1502099. Utilizarea Amantadinei ca agent terapeutic in pneumonii este recomandata pentru:


A. Prevenirea infectiei cu virusul sincitial respirator
B. Prevenirea aparitiei infectiei cu virusul gripal tip A la pacientii neimunizati in timpul unei epidemii de gripa A

46 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
47 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Terapia precoce (5 pana la 7 zile) a infectiei cu virusul gripal tip A


D. Tratamentul pneumoniei variceloase
E. Tratamentul pneumoniei cu citomegalovirus
(pag. 1593)

G1602100. Care din urmatorii agenti patogeni produc pneumonie la pacientii infectati cu HIV:
A. M. tuberculosis
B. Pneumocystis carinii
C. Haemophilus influenzae
D. Staphylococcus aureus
E. Virusuri
(pag. 1586)

G1602101. Care din urmatorii factori sunt implicati in raspunsul slab la terapia antimicrobiana empirica
a pneumoniilor:
A. Atelectazie, revarsate pleurale
B. Afectiuni cronice asociate
C. Varsta inaintata
D. Diagnostic microbiologic incorect
E. Complicatii infectioase (empiem)
(pag. 1589)

G1602102. Care dintre urmatoarele antibiotice se pot administra in tratamentul pneumoniilor cu


Moraxella catarrhalis.
A. Penicilina G
B. Cefalosporine
C. Eritromicina
D. Metronidazol
E. Ampicilina-sulbactam
(pag. 1591)

G1602103. Care dintre urmatoarele cauze neinfectioase produc cavitatie pulmonara.


A. Diabet zaharat
B. Insuficienta renala
C. Infarct pulmonar
D. Neoplasme pulmonare
E. Granulomatoza Wegener
(pag. 1588)

G1602104. Care dintre urmatoarele reprezinta cauze de cavitatie pulmonara:


A. Anaerobi orali
B. Staphilococcus aureus
C. Subspecii de Nocardia
D. Streptococcus pneumoniae
E. Neoplasme pulmonare
(pag. 1588)

G1602105. Care dintre urmatoarele reprezinta criterii de internare la pacientii cu pneumonie:


A. Leucopenia sub 5000/ mmc
B. Varsta peste 65 ani
C. Infectia cu Streptococcus pneumoniae
D. Imposibilitatea tratarii ambulatorii

47 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
48 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Subfebrilitate
(pag. 1591)

G1602106. Care dintre urmatoarele sunt cai de transmitere a patogenilor microbieni in plamini:
A. Aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringele
B. Ingestia de substante infectate
C. Inhalarea aerosolilor infectiosi
D. Administrare iv de produse contaminate
E. Diseminare hematogena de la un focar extrapulmonar
(pag. 1585, 1586)

G1602107. in tratamentul ambulator al pneumoniilor cu Mycoplasma pneumoniae sunt eficiente:


A. Penicilina G
B. Cefuroxim
C. Doxiciclina
D. Eritromicina
E. Ciprofloxacina
(pag. 1590)

G1602108. La un pacient spitalizat pentru pneumonie cu Haemophilus influenzae se poate initia


tratament cu:
A. Cefalosporine de generatia a III a
B. Metronidazol
C. Gentamicina
D. Ampicilina-sulbactam
E. Trimetoprim-sulfametoxazol (cotrimoxazol)
(pag. 1591)

G2302109. Dintre urmatoarele afirmatii legate sde pneumonie selectati-le pe cele corecte
A. In nocardioze apar leziuni metastatice la nivel cutanat si cerebral
B. Manifestarile majore in pneumonia care apare la cei cu agranulocitoza sunt agitatia,febra,tahipneea
C. Pneumonia cu Legionella se complica frecvent cu mielita transversa si anemie hemolitica
D. Pneumonia cu Mycoplasma se complica cu anomalii renale,heptice si hiponatremie marcata.
E. In pneumonia cu Staphilococcus aureus hematogena apare frecvent endocardita
(pag. 1587)

G2302110. Selectati conditiile in care radiografia pulmonara poate fi normala:


A. Pneumonia streptococica
B. Pneumonia ciroticului
C. Pneumonia in agranulocitoza
D. Pneumonia hematogena cu Staphilococcus in perioada de stare
E. Pneumonia cu Pneumocistis asociata cu HIV
(pag. 1588)

G2302111. Selectati agentii patogeni ce pot determina cavitati pulmonare:


A. Streptococcus pneumonie tip III
B. Mycobacterium tuberculosis
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Chlamidia pneumoniae
E. Pneumocistis carinii
(pag. 1588)

48 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
49 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G2302112. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la examenul sputei este adevarata:
A. Reprezinta cheia in evaluare pneumonie acute bacteriene
B. Materialul expectorat este frecvent contaminat cu potentiali patogeni
C. Agentul patogen poater fi determinat in peste 85% din cazuri
D. Constituiae o metoda precisa de diagnostic in infectia cu anaerobi
E. In pneumonia cu Streptococcus pneumoniae cultura din sputa este mai specifica decat frotiul cu coloratie
Gram
(pag. 1589)

G2302113. Selectati factorii incriminat in raspunsul slab la terapia antimicrobiana empirica:


A. Agent antimicrobian neadecvat
B. Doza insuficienta
C. Pleurezie parapneumonica
D. Varsta peste 65 ani
E. Leucocitoza > 10.000 /mmc
(pag. 1589)

G2302114. Selectati propozitiile false privind punctia pleurala transtoracica:


A. Se realizeaza cu un ac subtire introdus in aria de condensare
B. Ghidajul se realizeaza ecografic
C. Ghidajul se realizeaza prin CT
D. Este preferabil ca pacientul sa fie intubat si ventilat mecanic in prealabil
E. Hemoragia pulmonara si pneumotoraxul sunt complicatiile cele frecvente
(pag. 1589)

G2302115. Indicatiile biopsiei pulmonare deschise sunt urmatoarele cu exceptia:


A. Pacienti imunocompromisi cu pneumonie progresiva
B. Probe bronhoscopice irelevante
C. Diateze hemoragice
D. Hipoxemie
E. Leziuni focale
(pag. 1590)

G2302116. Rezistenta Streptococului pneumoniae la Penicilina este conditionata de urmatorii factori:


A. Varsta inaintata a pacientului
B. Infectiile nosocomiale
C. Statusul socio-economic al bolnavului
D. Varsta tanara
E. Tratamentul anterior cu Biseptol
(pag. 1590-1591)

G2302117. Sindromul din pneumonia se caracterizeaza prin urmatorele elemente clinico-etiologice


A. Aparitia treptata a febrei
B. Sputa purulenta
C. Matitate cu topografie superpozabila anomaliilor radiologice
D. Raluri
E. Agentul pathogen cel mai frecvent intalnit este Streptococcus pneumonie
(pag. 1587)

G2302118. Sindromul pneumonic atipic poate fi dat de urmatorii agenti patogeni cu exceptia:
A. Chlamidia pneumonie
B. Coxiella burnetti

49 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
50 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Mycobacterium tuberculosis
D. Corynebacterium dipthrae
E. Entamoeba hystolitica
(pag. 1587)

G2502119. Căile de pătrundere în plămân a agenţilor patogeni microbieni implicaţi în patogenia


pneumoniilor sunt:
A. Aspirarea organismelor care colonizează orofaringele
B. Inhalarea aerosolilor infecţioşi cu diametrul mai mare de 10 micrometri
C. Diseminarea hematogenă a infecţiei de la un focar extrapulmonar
D. Diseminarea contiguă
E. Inocularea directă
(pag. 1585-1586)

G2502120. Din punct de vedere epidemiologic agenţii patogeni cel mai frecvent izolaţi la pacienţii
spitalizaţi pentru pneumonie dobândită în comunitate sunt:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Haemophilus influenzae
C. Chlamydia pneumoniae
D. Legionella pneumophila
E. Staphylococcus aureus
(pag. 1586)

G2502121. Din punct de vedere epidemiologic agenţii patogeni cel mai frecvent izolaţi la pacienţii
trataţi pentru pneumonii dobândite în spital sunt:
A. Haemophilus influenzae
B. Bacilii enterici gram-negativi
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Staphylococcus aureus
E. Legionella pneumophila
(pag. 1586)

G2502122. Epidemia de gripă poate creşte frecvenţa pneumoniilor bacteriene secundare cu:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Pseudomonas aeruginosa
C. Staphylococcus aureus
D. Haemophilus influenzae
E. Legionella pneumophila
(pag. 1586)

G2502123. În comunităţile în care infecţia cu virusul imunodeficienţei umane de tip 1 (HIV1) este
endemică, cauzele cele mai frecvente de pneumonie comunitară sunt:
A. Moraxella catarrhalis
B. Pneumocystis carini
C. M. Tuberculosis
D. Staphylococcus aureus
E. Legionella pneumophila
(pag. 1587)

G2502124. Cei mai frecvenţi agenţi infecţioşi întâlniţi în pneumoniile survenite la copiii cu vârsta sub 6
luni sunt:
A. Mycoplasma pneumoniae
B. Chlamydia trachomatis

50 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
51 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Virusul respirator sinciţial


D. Moraxella catarrhalis
E. Staphylococcus aureus
(pag. 1587)

G2502125. Cei mai frecvenţi agenţi infecţioşi întâlniţi în pneumoniile survenite la adulţii tineri sunt:
A. Mycoplasma pneumoniae
B. Staphylococcus aureus
C. Moraxella catarrhalis
D. Chlamydia psittaci
E. Chlamydia pneumoniae
(pag. 1587)

G2502126. Cei mai frecvenţi agenţi infecţioşi izolaţi în pneumoniile survenite la bătrânii cu boală
cronică pulmonară sunt:
A. Haemophilus influenzae
B. Legionella pneumophila
C. Moraxella catarrhalis
D. Staphylococcus aureus
E. Pseudomonas aeruginosa
(pag. 1587)

G2502127. Terapia cu glucocorticoizi pe termen lung favorizează apariţia pneumoniilor cu:


A. Mycobacterium tuberculosis
B. Nocardia
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Mycoplasma pneumoniae
E. Chlamydia pneumoniae
(pag. 1587)

G2502128. Neutropenia severă (<500 neutrofile/mm3) creşte riscul pentru apariţia de pneumonii
determinate de:
A. Pseudomonas aeruginosa
B. Enterobacteriacee
C. Staphylococcus aureus
D. Aspergillus
E. Mycoplasma pneumoniae
(pag. 1587)

G2502129. Pacienţii care au hipogamaglobulinemie severă (<200 mg/dl) prezintă risc crescut pentru
apariţia pneumoniilor determinate de:
A. Mycobacterium tuberculosis
B. Streptococcus pneumoniae
C. Haemophilus influenzae
D. Staphylococcus aureus
E. Aspergillus
(pag. 1587)

G2502130. Sindromul pneumonic atipic este produs de regulă de:


A. Mycoplasma pneumoniae
B. Staphylococcus aureus
C. Mycobacterium tuberculosis
D. Legionella pneumophila

51 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
52 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Pneumocistis carini
(pag. 1587)

G2502131. Procedurile invazive folosite pentru obţinerea de material bioptic pulmonar la bolnavii cu
forme grave de pneumonii cuprind:
A. Puncţia pulmonară transtoracică percutană
B. Bronhoscopia cu fibre optice
C. Biopsia ganglionară
D. Biopsia pulmonară deschisă
E. Cateterismul venos
(pag. 1589 - 1590)

G2502132. Pneumoniile determinate de următorii germeni patogeni pot determina în evoluţie necroza
ţesutului pulmonar:
A. Staphylococcus aureus
B. Mycobacterium tuberculosis
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Haemophilus influenzae
E. Anaerobii orali
(pag. 1588)

G2502133. Complicaţiile de tip cavitaţie pulmonară pot apare în evoluţia pneumoniilor determinate de:
A. Anaerobi orali
B. Pseudomonas aeruginosa
C. Staphilococcus aureus
D. Streptococcus pneumoniae tip III
E. Mycoplasma pneumoniae
(pag. 1588)

G2502134. Tratamentul cu Amantadină în pneumonii este recomandat pentru:


A. Prevenirea apariţiei infecţiei cu virusul gripal tip A la pacienţii neimunizaţi în timpul unei epidemii de gripă A
B. Terapia precoce (5 până la 7 zile) a infecţiei cu virusul gripal tip A
C. Tratamentul pneumoniei din rujeolă
D. Tratamentul pneumoniei cu citomegalovirus
E. Prevenirea infecţiei cu virusul sinciţial respirator
(pag. 1593)

G2502135. În pneumonia cu Haemophilus influenzae eficienţa cea mai ridicată o prezintă următoarele
antibiotice:
A. Eritromicina
B. Penicilina
C. Oxacilina
D. Doxiciclina
E. Amoxicilina + Clavulanat
(pag. 1591)

G2502136. Pentru profilaxia activă a pneumoniilor sunt disponibile actual următoarele vaccinuri pentru
imunizarea împotriva următorilor patogeni pulmonari:
A. Virusurile gripale A şi B
B. Haemophilus influenzae tip B
C. Virusul rujeolei
D. Streptococcus pneumoniae
E. Pneumocistis carini

52 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
53 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1594)

G2502137. Pneumonia primară virală poate fi dată de:


A. Gripă
B. Virusul sinciţial respirator
C. Pneumocistis carini
D. Virusurile rujeolei
E. Citomegalovirus
(pag. 1587)

G2602138. Care dintre urmatoarele reprezintă criterii de internare la pacienţii cu pneumonie:


A. Leucopenia sub 5000/ mmc
B. Varsta peste 65 ani
C. Infectia cu Streptococcus pneumoniae
D. Imposibilitatea tratarii ambulatorii
E. Subfebrilitate
(pag. 1589)

G2602139. Care din urmatorii factori sunt implicati în răspunsul slab la terapia antimicrobiană empirică
a pneumoniilor:
A. Afecţiuni cronice asociate
B. Atelectazie, revarsate pleurale
C. Vîrsta înaintată
D. Diagnostic microbiologic incorect
E. Complicaţii infecţioase (empiem)
(pag. 1589)

G2602140. În tratamentul ambulator al pneumoniilor cu Mycoplasma pneumoniae sunt eficiente:


A. Tetraciclina
B. Cefuroxim
C. Doxiciclina
D. Eritromicina
E. Ciprofloxacina
(pag. 1590)

G2602141. La un pacient spitalizat pentru pneumonie cu Haemophilus influenzae se poate initia


tratament cu:
A. Cefalosporine de generaţia I.-a
B. Metronidazol
C. Gentamicina
D. Ampicilină-sulbactam
E. Trimetoprim-sulfametoxazol (cotrimoxazol)
(pag. 1591)

G2602142. Care dintre urmatoarele reprezintă cauze de cavitaţie pulmonara:


A. Anaerobi orali
B. Staphilococcus aureus
C. Subspecii de Nocardia
D. Streptococcus pneumoniae
E. Neoplasme pulmonare
(pag. 1588)

G2602143. Care dintre urmatoarele sunt căi de transmitere a patogenilor microbieni în plămîni:

53 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
54 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. Aspirarea organismelor care colonizează orofaringele


B. Ingestia de substanţe infectate
C. Inhalarea aerosolilor infecţioşi
D. Diseminare hematogena de la un focar extrapulmonar
E. Administrare iv de produse contaminate
(pag. 1585-1586)

G2602144. Care din urmatorii agenti patogeni produc pneumonie la pacienţii infectaţi cu HIV:
A. M. tuberculosis
B. Pneumocystis carinii
C. Haemophilus influenzae
D. Staphylococcus aureus
E. Legionella pneumoniae
(pag. 1586)

G2602145. Care dintre urmatoarele antibiotice se pot administra în tratamentul pneumoniilor cu


Moraxella catarrhalis.
A. Penicilina G
B. Cefalosporine
C. Eritromicina
D. Metronidazol
E. Ampicilina-sulbactam
(pag. 1591)

G2602146. Care dintre urmatoarele cauze neinfecţioase produc cavitaţie pulmonar


A. Granulomatoza Wegener
B. Insuficienta renala
C. Infarct pulmonar
D. Neoplasme pulmonare
E. Diabet zaharat
(pag. 1588)

G2602147. Următoarele afirmaţii privind mecanismele de apărare ale plămânului sunt adevărate, cu
excepţia:
A. Aproximativ 95% din celulele care tapetează căile respiratorii centrale sunt ciliate, pseudostratificate
epiteliale cilindrice
B. Fiecare celulă ciliată conţine aproximativ 1000 de cili
C. Cilii se mişcă în valuri de circa 200 de ori pe minut
D. Cilii sunt acoperiţi de o peliculă groasă de aproximativ 8 m
E. Celulele ciliate se învecinează cu celulele secretoare de mucus în trahee, bronhii şi bronhiole.
(pag. 1585)

G2602148. Pneumonii apărute în mod tipic în urma inhalării de aerosoli infecţioşi sunt următoarele:
A. Febră Q
B. Nocardioza
C. Legioneloza
D. Pneumonia cu Pneumocystis carinii
E. Gripa
(pag. 1586)

G2602149. Agenţii infecţioşi responsabili de pneumonii la copii sub 6 luni, mai frecvent, sunt:
A. Mycoplasma pneumonie

54 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
55 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Moraxella catarrhalis
C. Chlamydia trachomatis
D. Citomegalovirusul
E. Virusul respirator sinciţial
(pag. 1587)

G2602150. Agenţii patogeni pulmonari asociaţi cu neutropenie severă sunt:


A. Pseudomonas aeruginosa
B. Streptococcus pneumonie
C. Mycobacterium tuberculosis
D. Staphylococcus aureus
E. Aspergillus
(pag. 1587)

G2602151. Pneumonia dată de Mycoplasma se poate complica cu:


A. Hiponatremie marcată
B. Eritem nodos
C. Răguşeală
D. Encefalită
E. Anemie hemolitică
(pag. 1587)

G2602152. Cauze frecvente de cavitaţie pulmonară sunt următoarele:


A. Pseudomonas aeruginosa
B. Streptococcus pneumonie tip II
C. Gripa
D. Nocardia asteroides
E. Hemophillus influenzae
(pag. 1588)

G2602153. Criterii de spitalizare a pacienţilor cu pneumonie sunt următoarele cu excepţia:


A. complicaţii supurative
B. cauza probabilă a pneumoniei este Streptococcus pneumoniae
C. pacient tânăr (0-4 ani)
D. leucocitoză (peste 10000 globule albe/mm3)
E. incapacitatea administrării orale a tratamentului
(pag. 1589)

G2602154. Antibioticele de elecţie în pneumonia pneumococică comunitară sunt:


A. Eritromicină
B. Ciprofloxacină
C. Penicilina G
D. Ampicilina
E. Doxaciclina
(pag. 1591)

G2602155. Pacienţii cu Legionella au indicaţie de tratament cu:


A. Ceftazidin + Clindamicin Aminoglicozid
B. Penicilină Aminoglicozid + Fluorochinolone
C. Metronidazol 500mg i.v. la 8 ore
D. Eritromicină 1g i.v. la 6 ore
E. Rifampicină

55 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
56 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1592)

G2602156. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:


A. Ribavirina (200mg/zi) este eficientă în epidemia cu gripă A
B. Amantidina i.v. e eficientă în pneumonie cu Cytomegalovirus
C. Mutanţii represaţi sunt inhibaţi doar de acid clavulanic, sulbactam şi imipenem
D. Acyclovirul i.v. e indicat în pneumonie variceloasă
E. Singurul agent beta lactamic cu acţiune împotriva mutanţilor respresaţi este imipenemul
(pag. 1593)

G2802157. Hipogamaglobulinemia severa se asociaza cu pneumonii cu:


A. Mycobacterium tuberculosis
B. Pneumocystis carinii
C. Histoplasma capsulatum
D. Streptococcus pneumoniae
E. Haemophilus influenzae
(pag. 1587)

G2802158. Raspunsul slab la terapia antimicrobiana empirica se poate datora:


A. diagnosticului microbiologic incorrect
B. agentului antimicrobian neadecvat
C. dozei gresite de agent antimicrobian
D. complicatiilor infectioase:empiem,metastaza septica,suprainfectie
E. duratei prea lungi a tratamentului
(pag. 1589)

G2802159. Cauze infectioase de cavitatie pulmonara pot fi:


A. subspecii Bacteroides
B. fusobacterii
C. granulomatoza Wegener
D. paramixovirusuri
E. Streptococcus pneumoniae tip III
(pag. 1588)

G2802160. Terapia antimicrobiana empirica folosita in tratamentul ambulator al pacientilor cu


pneumonie comunitara se faceeficient cu Amoxicilina/Clavulanat cand germenul incriminat este:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Haemophilus influenzae
C. Moraxella catarrhalis
D. Anaerobi
E. Legionella pneumophila
(pag. 1590)

G2802161. Pot produce betalactamaze codate cromozomial:


A. Mycobacterium tuberculosis
B. Serratia marcescens
C. Enterobacter cloacae
D. Morganella morganii
E. Pseudomonas aeruginosa
(pag. 1593)

56 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
57 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 3
Tuberculoza pulmonara (forme clinice, diagnostic, tratament)
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1103001. Dintre persoanele infectate cu Mycobacterium tuberculosis vor dezvolta in cele din urma
tuberculoza activa:
A. 5%
B. 10%
C. 20%
D. 40%
E. 50%
(pag. 1110)

G1103002. In tratamentul initial, zilnic, al tuberculozei la adult, doza de Izoniazida recomandata este de:
A. 5mg/Kg; maxim 300mg
B. 10mg/Kg; maxim 600mg
C. 15mg/Kg; maxim 900mg
D. 20mg/Kg; maxim 1200mg
E. Nici una din aceste doze
(pag. 1117)

G1103003. In tratamentul initial, zilnic, al tuberculozei la adult, doza de Rifampicina recomandata este
de:
A. 5mg/Kg; maxim 300mg
B. 10mg/Kg; maxim 600mg
C. 15mg/Kg; maxim 900mg
D. 20mg/Kg; maxim 1200mg
E. Nici una din aceste doze
(pag. 1117)

G1103004. M. tuberculosis este transmis cel mai frecvent de la un pacient cu tuberculoza pulmonara
pe cale:
A. Digestiva
B. Aerogena
C. Transcutanata
D. Transplacentara
E. Sexuala
(pag. 1110)

G1103005. Principalul factor de risc pentru dezvoltarea tuberculozei la indivizii infectati este:
A. Corticoterapia
B. Tabagismul
C. Coinfectia HIV
D. Neoplaziile
E. Silicoza
(pag. 1110)

57 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
58 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G1103006. Tuberculoza la copiii mici (primara) este aproape invariabil insotita de:
A. Revarsat pleural
B. Empiem tuberculos
C. Atelectazie
D. Limfadenopatie hilara/mediastinala
E. Bronsiectazii
(pag. 1112)

G1203007. Care dintre urmatoarele chimioterapice antituberculoase este (sunt) utilizate in strategiile
de chimioterapie profilactica:
A. izoniazida
B. rifampicina
C. pirazinamida
D. etambutolul
E. streptomicina
(pag. 1120)

G1203008. Diagnosticul definitiv al tuberculozei este certificat prin:


A. cultura, cu izolarea si identificarea M tuberculosis intr-o proba diagnostica, reprezentata, in majoritatea
cazurilor, de sputa
B. radiografia toracica anormala, la un pacient cu simptome respiratorii
C. intradermoreactia la PPD pozitiva
D. bronhoscopie
E. diagnostic serologic, bazat pe detectarea anticorpilor impotriva antigenelor micobacteriene
(pag. 1115-1116)

G1203009. Etiologia cea mai frecventa a tuberculozei umane este reprezentata de:
A. mycobacterium tuberculosis
B. mycobacterium bovis
C. mycobacterium africanum
D. mycobacterium leprae
E. alte mycobacterii
(pag. 1109)

G1203010. Monitorizarea raspunsului la tratamentul antituberculos beneficiaza esential de:


A. evaluarea bacteriologica prin culturi seriate
B. evaluarea radiologica prin radiografii toracice seriate
C. evaluare prin intradermoreactia la PPD, seriata
D. evaluare prin bronhoscopie cu biopsii
E. evaluare prin test serologic pentru anticorpi impotriva antigenelor micobacteriene
(pag. 1118)

G1203011. Tratamentul standard al tuberculozei pulmonare are o durata de 6 luni si consta din:
A. asocierea a 3 chimioterapice antituberculoase (izoniazida, rifampicina, pirazinamida)
B. asocierea a 5 chimioterapice antituberculoase (izoniazida, rifampicina, pirazinamida, etambutol,
streptomicina)
C. monoterapie cu izoniazida
D. asociere de izoniazida cu kanamicina
E. asociere de izoniazida cu amikacina
(pag. 1117)

G1203012. Vindecare tuberculozei depinde in mod esential de:


A. complianta pacientului la tratament

58 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
59 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. suportul social
C. suportul material
D. igiena
E. alimentatie
(pag. 1117)

G1303013. Care din urmatoarele medicamente antituberculoase are cele mai putin frecvente
interactiuni medicamentoase:
A. rifabutin
B. etambutolul
C. izoniazida
D. claritromicina
E. rifampicina
(pag. 1103)

G1303014. Cea mai frecventa rezistenta primara a M. tuberculosis in Europa este la:
A. etambutol
B. streptomicina
C. pirazinamida
D. izoniazida
E. rifampicina
(pag. 1119)

G1303015. Nu are risc dovedit pentru administarea in sarcina urmatoarele medicamente utilizate in
tratamentul tuberculozei:
A. rifampicina
B. rifabutin
C. pirazinamida
D. claritromicina
E. streptomicina
(pag. 1102)

G1303016. Nu s-a dovedit risc in sarcina pentru administrarea urmatoarelor medicamente


antituberculoase:
A. claritromicina
B. streptomicina
C. rifampicina
D. pirazinamida
E. azitromicina
(pag. 1102)

G1303017. Urmatoarele afirmatii despre pirazinamida sunt false, cu exceptia:


A. este bacteriostatic
B. nu prezinta hepatotoxicitate
C. nu determina hiperuricemie
D. determina hiperuricemie
E. este un antibiotic cu spectru larg de actiune
(pag. 1105)

G1403018. Aparitia nevritei optice in timpul tratamentului tuberculozei pulmonare impune sistarea:
A. isoniazidei
B. pirazinamidei

59 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
60 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. etambutolului
D. rifampicinei
E. streptomicinei
(pag. 1118)

G1403019. Aspectul radiologic pulmonar tipic in asocierea tuberculozã - SIDA este:


A. tabloul clasic, cel al leziunilor localizate la nivelul lobului superior, cu infiltrate si caverne
B. leziuni cavitare tipice
C. leziuni infiltrative segmentare
D. nici un aspect radiologic nu este patognomonic
E. miliara tuberculoasã
(pag. 1116)

G1403020. Doza de isoniazidã recomandatã in tratamentul tuberculozei este de:


A. 10mg/kg corp, maxim 600mg/zi, indiferent de ritmul de administrare
B. 5mg/kg corp, maxim 300mg/zi in administrare zilnicã, putind fi crescutã doza la copii
C. 20mg/kg corp, indiferent de ritmul de administrare
D. 5mg/kg corp, maxim 300mg/zi in administrare zilnicã, putind fi crescutã doza la adulţi
E. 15mg/kg corp, indiferent de ritmul de administrare
(pag. 1117)

G1403021. in diagnosticul tuberculozei urmãtoarele afirmaþii legate de examenul bacteriologic sunt


corecte, cu o exceptie:
A. sunt necesare trei probe de sputã
B. recoltarea sputei trebuie fãcutã preferabil dimineata
C. in cazul fragmentelor tisulare este obligatorie pãstrarea lor in formaldehidã panã la insãmintarea pe mediul
de culturã
D. microscopia directã furnizeazã rezultate immediate
E. rezultatele furnizate de culturile micobacteriene necesitã o perioadã mai lungã de timp (4 -8 sãptãmani)
(pag. 1115,1116)

G1403022. Proceduri diagnostice suplimentare pentru diagnosticul tuberculozei pulmonare, in anumite


situaþii, pot fi urmãtoarele, cu exceptia:
A. inducerea producþiei de sputã prin nebulizare ultrasonicã de ser hiperton
B. fibrobronhoscopia
C. lavajul bronho-alveolar
D. lavajul gastric matinal
E. rezonanta magneticã nuclearã
(pag. 1116)

G1403023. Reactia adversã cea mai frecventã din timpul tratamentului pentru tuberculozã este:
A. nevrita opticã
B. hepatita toxicã medicamentoasã
C. hiperuricemia
D. trombocitopenia
E. lezarea nervului optic
(pag. 1118)

G1403024. Regimul terapeutic recomandat in tratamentul tuberculozei in situatia unui caz nou cu frotiu
sau culturã pozivã este:
A. 2 luni HRZ urmat de 2 luni HR
B. 2 luni HRZES urmat de 4 luni HR
C. 2 luni HRZE urmat de 4 luni HR

60 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
61 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. 3 luni HRZE urmat de 3 luni HR


E. 3 luni HRZE urmat de 5 luni HR
(pag. 1118)

G1403025. Tabloul clinic in tuberculoza pulmonarã secundarã prezintã:


A. semne si simptome specifice: febrã, frisoane si junghi toracic
B. semne si simptome nespecifice: febrã, transpiraþii nocturne, anorexie, scãdere ponderalã, astenie
C. in cazuri foarte rare hemoptizie
D. tuse, dispnee si wheezing
E. stetacusticã pulmonarã relevantã pentru tuberculozã
(pag. 1112,1113)

G1503026. Cel mai important impediment in calea vindecarii bolnavilor cu tuberculoza pulmonara este
reprezentat de:
A. Chimiorezistenta dobandita
B. Lipsa de aderenta a pacientilor la regimurile terapeutice
C. Costul ridicat al medicatiei
D. Toxicitatea crescuta a medicaţiei
E. Deficiente ale personalului medical care supravegheaza administrarea medicatiei
(pag. 1117)

G1503027. Contraindicatia majora a chimioterapiei profilactice cu Izoniazida este determinata de:


A. Ulcerul duodenal cronic
B. Boala hepatica activa
C. Hiperuricemia si artralgiile
D. Nevrita optica
E. Pruritul si tulburarile gastrointestinale
(pag. 1120)

G1503028. Dozele zilnice de Izoniazida recomandate pentru tratamentul initial al tuberculozei


pulmonare la adult sunt:
A. 15 mg/Kg, maxim 1 g
B. 15-25 mg/Kg
C. 5 mg/Kg, maxim 300 mg
D. 10 mg/Kg, maxim 600 mg
E. 15-30 mg/Kg, maxim 2 g
(pag. 1117)

G1503029. Printre medicamentele de prima linie folosite in tratamentul tuberculozei pulmonare sunt
mentionate si urmatoarele cu exceptia unuia. Care este acesta:
A. Izoniazida
B. Rifampicina
C. Ciprofloxacina
D. Pirazinamida
E. Etambutolul
(pag. 1117)

G1503030. Tuberculoza pulmonara postprimara (secundara) se caracterizeaza prin:


A. Se intalneste frecvent la copii
B. Rezulta din infectia strict exogena cu agenti patogeni
C. Este localizata de obicei in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superiori
D. Leziunile se vindeca spontan, fara tratament
E. Prezenta sputei perlate

61 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
62 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1112)

G1503031. Tuberculoza pulmonara primara are urmatoarele caractere principale:


A. Se intalneste frecvent la copii
B. Rezulta din reactivarea unei infectii latente
C. Leziunea ce ia nastere dupa infectie este de obicei centrala
D. Se asociaza cu limfadenopatie periferica
E. in majoritatea cazurilor leziunea nu se vindeca spontan
(pag. 1112)

G1603032. Diagnosticul tuberculozei la pacientii infectati cu HIV in stadii avansate se stabileste pe


baza urmatoarelor elemente:
A. Absenta determinarilor extrapulmonare
B. Infiltrate difuze sau miliare
C. Absenta adenopatiei intratoracice
D. Meningita putin frecventa
E. Prezenta constanta a cavernelor extinse
(pag. 1115)

G1603033. Imunitatea din tuberculoza are urmatoarele caracteristici:


A. Imunitatea celulara confera protectie partiala fata de M. tuberculosis
B. Imunitatea umorala are un rol bine definit in protectie
C. Imunitatea celulara asigura o protectie totala fata de M. tuberculosis
D. Limfocitele B asigura productia de limfokine
E. Macrofagele si eozinofilele asigura fagocitarea bacililor tuberculosi
(pag. 1111)

G1603034. Intradermoreactia la PPD:


A. Are valoare considerabila in diagnosticul tuberculozei active
B. Nu are importanta deosebita in screening – ul infectiei cu M.tuberculosis
C. Asigura un argument suplimentar pentru diagnosticul tuberculozei in cazurile cu culturi negative
D. Reactiile fals negative sunt rare la pacientii imunodeprimati
E. Reactiile fals negative sunt rare la pacientii cu tuberculoza agresiva
(pag. 1116)

G1603035. Leziunile granulomatoase din tuberculoza - tuberculii, contin:


A. Celule stem
B. Fibre elastice
C. Macrofage activate
D. Necroza fibrinoida
E. Eozinofile
(pag. 1111)

G1603036. Medicamentele antituberculoase de linia doua sunt:


A. Gentamicina
B. Etionamida
C. Norfloxacina
D. Dapsona
E. Colistina
(pag. 1106)

G1603037. Tratamentul tuberculozei cuprinde:

62 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
63 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. Cefalosporine
B. Ciclosporina
C. Streptomicina
D. Gentamicina
E. Amfotericina
(pag. 1117)

G2303038. Despre tuberculoza pulmonara primara se pot afirma urmatoarele, cu exceptia


A. in zonele cu prevalenta scazuta se intalneste mai frecvent la copii
B. poate fi localizata in campurile pulmonare mijlocii
C. leziunea se asociaza cu limfadenopatie paratraheala
D. poate determina aparitia de empiem
E. leziunea este de obicei periferica
(pag. 1112)

G2303039. Agentii de prima linie in tratamentul tuberculozei sunt, cu exceptia


A. pirazinamida
B. streptomicina
C. etionamida
D. rifampicina
E. isoniazida
(pag. 1117)

G2303040. Aspectul radiologic in tuberculoza pulmonara poate evidentia urmatoarele, cu exceptia


A. aspect normal
B. aspect de nodul solitar
C. aspect de leziune localizata frecvent la nivelul lobului inferior
D. infiltrate alveolare difuze
E. imagine de caverna
(pag. 1115)

G2303041. La inceputul evolutiei bolii tuberculoase pot apare, cu exceptia


A. transpiratii nocturne
B. astenie
C. dispnee severa
D. alterarea starii generale
E. febra
(pag. 1112)

G2303042. In evolutia tuberculozei pulmonare pot apare urmatoarele , cu exceptia


A. durere toracica
B. hemoptizie masiva
C. sputa purulenta
D. febra cel mai frevent in platou
E. sindrom de detresa respiratorie
(pag. 1116)

G2503043. Cea mai frecventă cale de transmitere a tuberculozei pulmonare în prezent este:
A. Aspirarea agenţilor patogeni care colonizează orofaringele
B. Diseminare hematogenă
C. Inhalarea particulelor infectante
D. Laptele crud infectat

63 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
64 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Calea transcutanată
(pag. 1110)

G2503044. Global se apreciază că dintre persoanele infectate cu Mycobacterium tuberculosis vor


dezvolta boala aproximativ:
A. 50%
B. 40%
C. 20%
D. 30%
E. 10%
(pag. 1110)

G2503045. Riscul de apariţie a tuberculozei active la persoanele infectate cu bacili tuberculoşi este
crescut în caz de tratament cu:
A. Antibiotice prelungite
B. Antimicotice
C. Imunosupresoare
D. Antiaritmice
E. Antihipertensive
(pag. 1111)

G2503046. Caracterele principale ale tuberculozei pulmonare primare sunt:


A. Frecvenţa crescută la copii
B. Apariţia ca urmare a reactivării unei infecţii latente
C. Apariţia după infecţie a unor leziuni centrale
D. Asocierea cu limfadenopatii periferice
E. Lipsa de vindecare spontană în majoritatea cazurilor
(pag. 1112)

G2503047. Caracterele principale ale tuberculozei pulmonare postprimare (secundare) sunt:


A. Localizarea în segmentele apicale şi posterioare ale lobilor superiori
B. Frecvenţa crescută la copii
C. Vindecarea spontană fără tratament
D. Absenţa sputei hemoptoice
E. Originea din infecţia strict exogenă cu agenţi patogeni
(pag. 1112)

G2503048. Tuberculoza primară se caracterizează prin următoarele aspecte cu excepţia:


A. Rezultă în urma unei infecţii iniţiale cu bacili tuberculoşi
B. Se întâlneşte frecvent la copii
C. Este localizată adesea în câmpurile pulmonare mijlocii şi inferioare
D. Leziunea se vindecă numai sub tratament
E. Diseminare hematogenă frecventă
(pag. 1112)

G2503049. O persoană cu infecţie cu M. tuberculosis dovedită prin testare cutanată, care dobândeşte
şi infecţia cu HIV prezintă un risc anual de dezvoltare a tuberculozei active de:
A. 1%
B. 3 - 15%
C. 20 - 25%
D. 40%
E. 50%

64 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
65 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1115)

G2503050. Folosirea chimioterapiei profilactice cu Izoniazidă are drept contraindicaţie majoră:


A. Boala hepatică activă
B. Ulcerul duodenal cronic
C. Guta
D. Nevrita optică
E. Tulburările gastrointestinale
(pag. 1120)

G2503051. În tratamentul iniţial al tuberculozei pulmonare la adult se recomandă următoarea doză


zilnică de izoniazidă:
A. 5 mg/Kg, maxim 300 mg
B. 15 mg/Kg, maxim 1 g
C. 15 - 25 mg/Kg
D. 10 mg/Kg maxim 600 mg
E. 15 - 30 mg/Kg, maxim 2 g
(pag. 1117)

G2603052. Tratamentul TBC cuprinde:


A. Betalactamine
B. Ciclosporina
C. Streptomicina
D. Gentamicină
E. Amfotericină
(pag. 1117)

G2603053. TBC primară pulmonară este caracterizată prin:


A. Se întîlneşte frecvent la adulţi
B. Radiologic apare polimorfism lezional
C. Este localizată în câmpurile pulmonare apicale
D. Leziunea se asociază cu limfadenopatie hilară sau paratraheală
E. În majoritatea cazurilor leziunea nu se vindecă spontan
(pag. 1112)

G2603054. Intradermoreacţia la PPD este:


A. Reacţia de hipersensibilitate de tip II
B. Este cel mai larg utilizată pentru screeningul infecţiei cu M. Tuberculosis
C. Are o sensibilitate şi o specificitate crescută
D. Este o reacţie de hipersensibilitate tip III
E. Reacţiile fals negative nu sunt frecvente la pacienţii imunodeprimaţi
(pag. 1116)

G2603055. Contraindicaţiile profilaxiei cu Izoniazidă includ prezenţa:


A. Astmului bronşic
B. BPOC
C. Infarctului miocardic acut
D. Bolii hepatice active
E. Neoplasmului bronhopulmonar
(pag. 1120)

G2803056. Tuberculoza genitourinara se caracterizeaza prin:


A. reprezinta 90% din totalul cazurilor de tuberculoza extrapulmonara

65 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
66 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. sumar de urina patologic cu hematurie si cilindri hialini


C. piurie cu urocultura negativa si urina acida
D. nu raspunde la tratament
E. face parte din formele clinice de tuberculoza primara
(pag. 1113)

G2803057. Dintre reactiile adverse ale tratamentului tuberculozei, fac parte:


A. hepatita
B. hiperuricemia si artralgiile-cea mai importanta reactie medicamentoasa
C. nevrita optica produsa de rifampicina
D. tulburari psihice
E. ulcer gastric
(pag. 1118)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1103058. Care din afirmatiile urmatoare privind medicamentele de prima linie in tratamentul
tuberculozei sunt adevarate:
A. Realizeaza concentratii serice maxime la 2-4 ore si eliminarea aproape completa in 24 ore
B. Asocierea lor permite scaderea dozelor individuale cu pastrarea efectului
C. Sunt recomandate pe baza activitatii lor bactericide si de sterilizare
D. Administrarea asociata, dar intermitenta, mareste riscul chimiorezistentei
E. Se caracterizeaza printr-o rata scazuta de inducere a chimiorezistentei
(pag. 1117)

G1103059. Care din afirmatiile urmatoare privind monitorizarea raspunsului la tratament in tuberculoza
sunt adevarate:
A. Evaluarea bacteriologica este metoda preferata de monitorizare a raspunsului la tratament
B. Evaluarea radiologica este metoda preferata de monitorizare a raspunsului la tratament
C. La sfarsitul celei de-a treia luni, aproape toti pacientii trebuie sa prezinte culturi negative
D. La unii pacienti conversia (negativarea) frotiului poate urma conversiei culturilor; acest fenomen se
datoreaza probabil expectoratiei si vizualizarii microscopice a bacililor morti
E. Prezenta frotiurilor pozitive dupa 5 luni trebuie considerata un indiciu al esecului terapeutic
(pag. 1118)

G1103060. Care din afirmatiile urmatoare privind vaccinarea BCG sunt adevarate:
A. Vaccinarea BCG realizeaza profilaxia tuberculozei secundare
B. Estimarile eficacitatii in cadrul studiilor randomizate a variat intre 80% si 0%
C. Studiile au descoperit existenta unor rate mai inalte ale eficacitatii protectiei la nou nascuti si copii mici fata
de meningita tuberculoasa si tuberculoza miliara
D. Efectele secundare cele mai frecvente sunt ulceratia la locul vaccinarii si limfadenita regionala
E. Vaccinarea BCG induce reactivitate la PPD
(pag. 1120)

G1103061. Care din afirmatiile urmatore, privind tuberculoza secundara, sunt adevarate:
A. Este localizata de obicei in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superiori
B. Gradul afectarii parenchimului pulmonar variaza in limite largi, de la mici infiltrate la boala cavitara extinsa
C. Ganglionii limfatici hipertrofiati pot comprima bronhiile cauzand atelectazie segmentara sau lobara
D. Diseminarea hematogena este frecventa si poate induce cele mai severe manifestari
E. Dupa formarea cavernelor, continutul necrotic lichefiat este descarcat in caile respiratorii, determinand
leziuni satelite

66 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
67 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1112)

G1103062. Imunitatea mediata celular are un rol critic in tuberculoza. Principalii efectori sunt:
A. Limfocitele T
B. Neutrofilele
C. Macrofagele alveolare
D. Limfocitele B
E. Plasmocitele
(pag. 1111)

G1103063. In tratamentul pacientilor cu tuberculoza rezistenta la medicamentele din prima linie sunt
utilizate urmatoarele medicamente din linia a doua, cu EXCEPTIA
A. Kanamicina
B. Pirazinamida
C. Cicloserina
D. Etambutolul
E. Sparfloxacina
(pag. 1117)

G1103064. Sunt considerate medicamente de prima linie in tratamentul tuberculozei, urmatoarele, cu


EXCEPTIA:
A. Cicloserina
B. Izoniazida
C. Pirazinamida
D. Etionamida
E. Rifampicina
(pag. 1117)

G1103065. Sunt creditate cu hepatotoxicitate, punand probleme speciale la pacienti cu boala hepatica
activa, urmatoarele medicamente:
A. Streptomicina
B. Rifampicina
C. Pirazinamida
D. Izoniazida
E. Etambutolul
(pag. 1119)

G1103066. Tuberculoza este cauzata de bacterii apartinand complexului Mycobacterium tuberculosis.


Din acest complex fac parte:
A. Mycobacterium leprae
B. Mycobacterium tuberculosis hominis
C. Mycobacterium bovis
D. Mycobacterium avium
E. Mycobacterium africanum
(pag. 1109)

G1203067. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu tuberculoza pericardica
(pericardita tuberculoasa):
A. debutul este, mai adesea, subacut
B. revarsatul pericardic poate fi hemoragic
C. la examenul obiectiv se poate constata frecatura pericardica
D. pot fi prezente simptome cardiovasculare si semne de tamponada cardiaca
E. are manifestari electrocardiografice tipice

67 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
68 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1113)

G1203068. Cele mai frecvente localizari extrapulmonare ale tuberculozei sunt:


A. ganglionii limfatici
B. pleura
C. tractul urogenital
D. oasele si articulatiile
E. urechea
(pag. 1113)

G1203069. Clasificarea tuberculozei pulmonare recunoaste, in prezent, urmatoarele tipuri:


A. tuberculoza primara
B. tuberculoza postprimara (secundara)
C. tuberculoza pleurala
D. tuberculoza cailor respiratorii superioare
E. tuberculoza ganglionara
(pag. 1112)

G1203070. Factorii endogeni care favorizeaza riscul de a dezvolta tuberculoza, dupa infectare, pot fi
reprezentati de:
A. varsta
B. coinfectia cu virusul imunodeficientei umane (HIV)
C. silicoza
D. malnutritia
E. ulcerul gastric
(pag. 1110-1111)

G1203071. Factorii exogeni care influenteaza transmiterea bacilului tuberculozei pot fi reprezentati de:
A. contactul cu un caz-sursa de infectie cu Mycobacterium tuberculosis
B. intimitatea si durata contactului
C. infectiozitatea cazului-sursa
D. aglomerarile umane
E. coinfectia cu virusul hepatitic B (VHB)
(pag. 1110)

G1203072. Factorii implicati in cresterea actuala a incidentei tuberculozei pot fi reprezentati de:
A. cresterea prevalentei infectiei cu virusul imunodeficientei umane (HIV)
B. imigrarea din tari cu prevalenta inalta a tuberculozei
C. abuzul de droguri
D. status-ul socio-economic scazut
E. cresterea prevalentei infectiei cu virus hepatitic B (VHB)
(pag. 1110)

G1203073. In tuberculoza pleurala se poate (pot) constata:


A. febra
B. durere toracica cu caracter pleuritic
C. dispnee
D. revarsat pleural cu caracteristici de exsudat
E. revarsat pleural cu caracteristici de transsudat
(pag. 1113)

G1203074. Simptomele care pot sugera tuberculoza pulmonara pot fi:


A. febra

68 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
69 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. transpiratiile nocturne
C. scaderea din greutate
D. hemoptizia
E. durerea precordiala
(pag. 1112)

G1203075. Tuberculoza primara prezinta una sau mai multe dintre urmatoarele caracteristici:
A. rezulta in urma unei infectii initiale cu bacilul tuberculos
B. rezulta din reactivarea endogena a unei infectii latente
C. este localizata, de obicei, in campurile pulmonare mijlocii si inferioare
D. este localizata, de obicei, in segmentele apicale si posterioare ale lobilor pulmonari superiori
E. este mai frecventa la copil
(pag. 1112)

G1303076. Despre manifestarile tuberculozei la adult se poate afirma:


A. cel mai frecvent afecteaza segmentele anterioare ale lobilor superiori
B. frecvent sunt afectate segmentele superioare ale lobilor inferiori
C. la imunodeprimati pot aparea infiltrate in regiunile inferioare fara formare de caverne
D. frecvent sunt afectate segmentele inferioare ale lobilor superiori
E. leziunile pulmonare se pot fibroza si calcifica
(pag. 1112,1115)

G1303077. Despre tratamentul tuberculozei urmatoarele afirmatii sunt false, cu exceptia:


A. la pacientii cu culturi negative, durata tratamentului poate fi redusa la 4 luni
B. tratamentul intermitent este mai putin eficient decat cel continuu
C. in general, in prima faza a tratamentului se administreaza izoniazida, rifampicina, pirazinamida
D. rifampicina, izoniazida, pirazinamida si etambutolul se administreaza de regula pe cale orala
E. tiacetazona este un tuberculostatic de prima linie
(pag. 1117)

G1303078. Despre vaccinul BCG sunt false urmatoarele afirmatii:


A. poate prezenta ca si complicatie limfadenita regionala
B. poate prezenta ca si complicatie infectie diseminata si deces
C. nu prezinta ca si complicatie osteomielita
D. dimensiunea reactiei la testul PPD efectuat ulterior poate prezice gradul de protectie
E. raspunsul tisular local incepe la 2 - 3 zile dupa vaccinare
(pag. 1120)

G1303079. Hemoptizia poate surveni, in tuberculoza ca o consecinta a:


A. aspergilomului
B. anevrism Rasmussen
C. anevrism micotic
D. histoplasmoza
E. erodarea unui vas din peretele unei caverne
(pag. 1112)

G1303080. In legatura cu tuberculoza pulmonara se poate afirma, cu exceptia:


A. se poate intalni hipernatremie datorita secretiei inadecvate de hormon antidiuretic
B. majoritatea pacientilor prezinta modificari patologice la examenul fizic toracic
C. boala extensiva poate fi cauza de sindrom de detresa respiratorie a adultului
D. in unele cazuri la examenul fizic se poate observa hipocratism digital
E. ralurile inspiratorii pot aparea mai frecvent dupa tuse

69 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
70 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1112-1113)

G1303081. Intre medicamentele de linia a doua in tratamentul tuberculozei se includ:


A. amoxicilina+acid clavulanic
B. clofazimina
C. sparfloxacina
D. tiacetazona
E. ciclosporina
(pag. 1117)

G1303082. Intre medicamentele de linia a doua in tratamentul tuberculozei se includ, cu exceptia:


A. amitiozona
B. tiacetazona
C. amoxicilina
D. clofazimina
E. ciclosporina
(pag. 1117)

G1303083. Piridoxina se adauga obligator regimului terapeutic ce contine izoniazida la urmatoarele


categorii de pacienti:
A. femei care alapteaza
B. pacienti cu SIDA
C. vegetarieni
D. pacienti infectati HIV
E. pacienti cu insuficienta renala cronica
(pag. 1117)

G1303084. Se recomanda utilizarea cu prudenta sau evitarea utilizarii in caz de insuficienta hepatica
severa a urmatoarelor medicamente utilizate in tratamentul tuberculozei, cu exceptia:
A. claritromicina
B. pirazinamida
C. rifampicina
D. etambutolul
E. izoniazida
(pag. 1102)

G1303085. Sunt tuberculostatice de prima linie:


A. pirazinamida
B. etionamida
C. rifampicina
D. PAS
E. streptomicina
(pag. 1117)

G1403086. Agent de prima linie in tratamentul tuberculozei este:


A. kanamicina
B. rifampicina
C. etionamida
D. cicloserina
E. isoniazida
(pag. 1117)

G1403087. Diagnosticul de boalã micobacterianã netuberculoasã este susþinut de:

70 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
71 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. absenta factorilor de risc pentru tuberculozã


B. IDR la PPD negativã
C. prezenta de bronsiectazii
D. provenienţa pacientului dintr-o zonã cu incidenţã crescutã a tuberculozei
E. examenul de sputã pozitiv pentru BAAR
(pag. 1116)

G1403088. IDR la tuberculinã:


A. este utilizatã in screening-ul infecþiei cu M. tuberculosis
B. are valoare limitatã in diagnosticul tuberculozei active, datoritã sensibilitãtii si specificitãtii sale reduse
C. pot apare reactii fals negative la pacientii imunodeprimati sau la cei cu tuberculozã agresivã
D. pot apare reacţii pozitive si dupã infecţii cu micobacterii netuberculoase sau dupã vaccinarea BCG
E. testul pozitiv confirmã diagnosticul de boalã activã
(pag. 1116)

G1403089. in tuberculoza postprimarã:


A. leziunile pulmonare sunt polimorfe
B. localizãrile predilecte sunt in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superiori si in segmentele
superioare ale lobilor inferiori
C. nu se poate vorbi de remisiune spontanã
D. rãspunsul la tratament este nefavorabil in majoritatea cazurilor
E. aproximativ 1/3 din pacienþii netrataþi decedeazã prin tuberculozã pulmonarã severã in decurs de cateva
sãptãmani sau luni
(pag. 1112)

G1403090. Medicamentele de linia doua in tratamentul tuberculozei:


A. au un grad mare de intolerantã si toxicitate
B. nivel mai scãzut de eficientã
C. sunt recomandate in formele severe de boalã
D. se administreazã pe o duratã scurtã de timp
E. sunt utilizate in cazul pacientilor cu chimiorezistentã la medicamentele din linia intai
(pag. 1117,1118)

G1403091. Mediile de culturã utilizate pentru izolarea micobacteriilor in diagnosticul tuberculozei sunt:
A. mediul Sabouraud
B. mediul Middlebrook
C. mediul Lowenstein - Jensen
D. mediul gelozã - sange
E. mediul Pike
(pag. 1116)

G1403092. Referitor la monitorizarea tratamentului tuberculozei prin evaluare bacteriologicã:


A. presupune douã examene de sputã (la inceputul si sfarsitul tratamentului)
B. peste 80% dintre pacienti vor avea culturile din sputã negative la sfarsitul lunii a 2-a de tratament
C. la sfarsitul celei de-a 3-a luni de tratament aproape toti pacientii trebuie sã prezinte culturi negative
D. persistenţa culturilor pozitive la 3 luni de tratament sau peste aceastã perioadã ridicã suspiciunea de esec
terapeutic
E. conversia (negativarea) frotiului BAAR se produce inaintea conversiei culturilor
(pag. 1118)

G1403093. Regimul terapeutic de electie in majoritatea cazurilor de tuberculozã, atat la adulti cat si la
copii presupune:
A. o fazã initialã de 2 luni cu administrarea numai a isoniazidei si rifampicinei

71 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
72 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. o fazã de consolidare de 4 luni cu administrarea de isoniazidã si rifampicinã


C. fazã initialã de 2 luni cu administrarea de isoniazidã, rifampicinã, pirazinamidã +/- etambutol sau
streptomicinã
D. asocierea piridoxinei la pacienţii cu risc crescut de deficienţã a acestei vitamine
E. administrare zilnicã obligatorie pe toatã durata tratamentului
(pag. 1117)

G1403094. Se suspicioneazã un esec terapeutic:


A. cand culturile din sputa pacientului sunt pozitive la o lunã de tratament
B. cand culturile din sputa pacientului sunt pozitive la 3 luni de tratament
C. frotiul BAAR rãmine pozitiv la 5 luni de tratament
D. este necesarã testarea chimiosensibitãţii doar la medicamentele din a doua linie
E. necesitã modificarea schemei terapeutice cu cel putin douã medicamente noi (nefolosite anterior in
tratament)
(pag. 1119)

G1403095. Tuberculoza pulmonarã primarã evolueazã spre boalã manifestã clinic:


A. in special la copiii cu deficite imune, malnutrisie sau infecþie HIV
B. frecvent sub forma unui revãrsat pleural
C. in formele severe poate apare cavitatia acutã
D. prin diseminare hematogenã
E. vindecarea se obtine in putine cazuri
(pag. 1112)

G1403096. Tuberculoza pulmonarã primarã:


A. se intilneste frecvent la copii in zonele cu prevalentã inaltã a tuberculozei
B. este localizatã de obicei in campurile pulmonare mijlocii si inferioare
C. se asociazã frecvent cu limfadenopatie hilarã sau paratrahealã
D. leziunea Ghon reprezintã forma activã a bolii
E. leziunile sunt de oicei periferice
(pag. 1112)

G1503097. Afectarea nervului optic in timpul tratamentului chimioterapic al tuberculozei pulmonare ne


sugereaza implicarea anumitor antituberculoase. Care sunt acestea:
A. Streptomicina
B. Pirazinamida
C. Etambutolul
D. Izoniazida
E. Rifampicina
(pag. 1118)

G1503098. Care dintre medicamentele urmatoare folosite in tratamentul tuberculozei pulmonare fac
parte din agentii terapeutici de prima linie utilizati in aceasta afectiune:
A. Kanamicina
B. Izoniazida
C. PAS
D. Pirazinamida
E. Etionamida
(pag. 1117)

G1503099. Diagnosticul definitiv al tuberculozei pulmonare depinde de izolarea si identificarea


Mycobacterium tuberculosis intr-o proba de sputa. Probele trebuie:
A. Inoculate pe un mediu pe baza de agar sau cu ou

72 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
73 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Incubate la 20 °C in atmosfera de CO2 5%


C. Inoculate pe mediul Lowenstein-Jensen
D. Supravegheate 4-8 saptamani pe medii solide deoarece au o crestere lenta
E. Incubate la 37 °C in atmosfera de CO2 5%
(pag. 1116)

G1503100. Izolarea si identificarea Mycobacterium tuberculosis intr-o proba de sputa se face modern
prin utilizarea mediilor lichide. Aceasta presupune:
A. Detectarea radiometrica a cresterii
B. Identificarea prin teste biochimice a tulpinilor micobacteriene izolate
C. Identificarea tulpinilor izolate prin probe pentru acizii nucleici
D. Timp scazut necesar pentru izolarea si stabilirea speciei la 2-3 saptamani
E. Timp necesar pentru izolarea si stabilirea speciei de 4-6 saptamani
(pag. 1116)

G1503101. La pacientii cu boala hepatica severa este contraindicata folosirea urmatoarelor


medicamente tuberculostatice:
A. Izoniazida
B. Rifampicina
C. Etambutolul
D. Pirazinamida
E. Streptomicina
(pag. 1119)

G1503102. La pacientii cu insuficienta renala cronica chimioterapia antituberculoasa trebuie sa


respecte anumite reguli suplimentare:
A. Nu se recomanda utilizarea aminoglicozidelor
B. Etambutolul este utilizat in toate schemele terapeutice fara restrictii
C. Izoniazida, rifampicina si pirazinamida pot fi administrate in dozele uzuale in cazurile de insuficienta renala
usoara pana la moderata
D. Dozele de izoniazida si pirazinamida trebuie reduse la toţi pacienţii cu insuficienţa renala cronica in
program de hemodializa
E. Pirazinamida se administreaza in doze reduse la toti pacientii cu insuficienta renala cronica severa, cu
exceptia celor ce sunt supusi hemodializei
(pag. 1119)

G1503103. Modalitatile de administrare ale tratamentului in tuberculoza pulmonara sunt:


A. Zilnic pe toata durata curei
B. O data pe luna
C. De trei ori pe saptamana
D. De doua ori pe saptamana
E. Saptamanal
(pag. 1117)

G1503104. Monitorizarea raspunsului la tratament al tuberculozei pulmonare prin examen microscopic


al frotiului BAAR se realizeaza:
A. Daca efectuarea de culturi micobacteriene nu are valoare practica
B. La 2, 5 si 6 luni
C. Lunar
D. La un an
E. Daca TBC este chimiorezistenta
(pag. 1118)

73 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
74 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G1503105. Tuberculoza chimiorezistenta este rezultatul:


A. Monoterapiei
B. Terapiei combinate, adica in regimuri de 2-3 chimioterapice antituberculoase
C. Lipsei de complianta a pacientului care nu a luat terapia prescrisa in mod curent
D. Folosirii curelor de 6-9 luni
E. Folosirii curelor de 12-18 luni
(pag. 1119)

G1603106. Factorii de risc pentru dezvoltarea tuberculozei dupa infectare sunt:


A. Varsta adolescentei
B. Leucemiile
C. Coinfectia cu HIV
D. Infectiile streptococice
E. Insuficienta renala cronica si hemodializa
(pag. 1110, 1111)

G1603107. in tarile cu prevalenta inalta de tuberculoza programele de control al tuberculozei trebuie sa


se bazeze pe urmatoarele elemente cheie:
A. Detectarea cazurilor predominant prin detectare activa
B. Detectarea cazurilor predominant prin detectare pasiva
C. Administrarea unei cure standard de chimioterapie de scurta durata la toti pacientii cu frotiuri din sputa
pozitive
D. Administrarea supravegheata a medicamentelor
E. Depistare prin test PPD
(pag. 1121)

G1603108. Lichidul pleural in tuberculoza pleurala se caracterizeaza prin:


A. Exudatul este sarac in proteine, sub 50% din concentratia proteinelor serice
B. Contine celule mezoteliale numeroase
C. Punctia biopsie pleurala este frecvent necesara pentru diagnostic
D. Lichidul este uneori hemoragic
E. in stadiile initiale pot predomina polimorfonuclearele neutrofile
(pag. 1113)

G1603109. Meningita tuberculoasa se caracterizeaza printr-un lichid cefalorahidian - LCR cu


urmatoarele caracteristici:
A. Bacilii alcoolo-acido-rezistenti BAAR sunt vizualizati pe frotiul direct din sedimentul LCR in doar 20% din
cazuri
B. Hiperglicorahie
C. Hiperproteinorahie
D. Eozinofile in numar crescut
E. Numar mare de leucocite cu predominanta limfocitelor
(pag. 1115)

G1603110. Procedurile diagnostice suplimentare din tuberculoza sunt:


A. Inducerea productiei de sputa prin nebulizare ultrasonica de ser hiperton
B. Tomografia computerizata
C. Bronhoscopia fibroscopica
D. Probe prelevate prin lavaj gastric matinal
E. Hemocultura
(pag. 1116)

G1603111. Tuberculoza gastrointestinala prezinta:

74 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
75 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. Formatiuni abdominale palpabile la debutul bolii


B. Afectarea doar a stomacului, ileonului terminal si a rectului
C. Durere abdominala uneori similara celei asociate cu apendicita
D. Hematochezia
E. Diareea
(pag. 1114)

G1603112. Tuberculoza miliara prezinta:


A. Tuberculi coroidieni pana in 30% din cazuri
B. Hepatomegalie
C. Granuloame de culoare galbuie de 1 - 2 cm
D. Testul PPD constant pozitiv
E. Poliglobulie adaptativa
(pag. 1114)

G1603113. Tuberculoza primara se poate complica cu:


A. Tuberculoza miliara
B. Comprimare bronsica cu obstructie si atelectazie segmentara sau lobara
C. Meningita tuberculoasa
D. Bronsita cronica
E. Emfizem obstructiv prin obstructie partiala a bronsiilor de catre ganglionii hipertrofiati
(pag. 1112)

G1603114. Tuberculoza vertebrala - morbul Pott are urmatoarele caracteristici:


A. Determina polidiscopatie
B. in fazele avansate determina aparitia cifozei
C. Nu necesita confirmare bioptica
D. Rezonanta magnetica nucleara sugereaza etiologia leziunilor vertebrale
E. Poate determina un abces paravertebral
(pag. 1114)

G2303115. Despre tuberculoza postprimara se poate afirma in mod fals:


A. leziunea poate fi localizata in segmentele superioare ale lobilor inferiori
B. nu determina in general boala cavitara extensiva
C. determina leziuni satelite in interiorul plamanilor
D. poate produce pneumonia tuberculoasa
E. aproximativ 67% din pacientii netratati decedeaza
(pag. 1113)

G2303116. Modificarile de laborator frecvente in tuberculoza pulmonara sunt, cu exceptia


A. anemie severa
B. limfocitoza
C. hipernatremie
D. leucocitoza
E. secretie inadecvata de SIADH
(pag. 1113,1114)

G2303117. Despre examenul clinic in tuberculoza pulmonara nu se pot afirma urmatoarele


A. majoritatea pacientilor au modificari detectabile la examenul fizic
B. pot prezenta raluri expiratorii, mai ales dupa tuse
C. apare suflu tubar in zonele cu caverne mari
D. paloare in unele cazuri

75 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
76 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. se pot auzi raluri ronflante


(pag. 1114)

G2303118. Despre diagnosticul tuberculozei pulmonare sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia


A. se pot utiliza frotiuri de sputa colorate auramina-rodamina
B. se poate utiliza examenul microscopic al probelor colorate Kinyoun
C. coloratia cu fucsina bazica Ziehl-Neelsen este nesatisfacatoare
D. pentru detectarea cresterii micobacteriei pe cultura sunt necesare 2-3 saptamani
E. detectarea cresterii se poate face si prin utilizarea mediilor lichide
(pag. 1115)

G2303119. Tratamentul tuberculozei pulmonare include:


A. etambutol 10 mg/kg zilnic
B. lobectomia
C. rifapentin administrat o data pe saptamana
D. isoniazida 15mg/kg zilnic
E. amikacina injectabila
(pag. 1117)

G2303120. Pacientii cu afectiuni hepatice pun probleme in cazul administrarii:


A. isoniazidei
B. aminoglicozide
C. etambutol
D. pirazinamida
E. rifampicina
(pag. 1119)

G2303121. Despre tuberculoza pulmonara nu se pot afirma urmatoarele


A. intradermoreactia cu PPD este cea mai larg utilizata metoda de screening
B. in absenta unui istoric de vaccinare BCG un test cutanat negativ poate furniza un argument in plus pentru
diagnostic
C. IDR la tuberculina are sensibilitate si specificitate mare
D. testarea PPD se face cu 5 unitati injectate subcutanat
E. intradermoreactia este citita la 48-72 ore, urmarind diametrul longitudinal al reactiei
(pag. 1116)

G2303122. Despre tuberculoza pulmonara se poate afirma


A. rezistenta dobandita se dezvolta in timpul curei cu un regim adecvat
B. tratamentul tuberculostatic nu reprezinta contraindicatie pentru alaptare
C. pacientii pot fi tratati pana la 24 luni
D. tratamentul cu pirazinamida nu trebuie intrerupt daca apare artrita gutoasa
E. in cazul aparitiei tulburarilor gastro-intestinale tratamentul trebuie intrerupt
(pag. 1119)

G2303123. Despre vaccinarea BCG nu se pot afirma:


A. raspunsul tisular local incepe la 2-3 saptamani
B. nu poate cauza complicatii grave
C. nu poate determina osteomielita
D. limfadenita regionala apare la 1-10% din cei vaccinati
E. induce reactivitate la PPD
(pag. 1120)

76 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
77 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G2303124. Despre tuberculoza pulmonara se poate afirma, cu exceptia


A. silicotuberculoza necesita prelungirea tratamentului cu cel putin 3 luni
B. pacientii cu boala hepatica severa pot fi tratati cu streptomicina
C. pacientii pot fi asimptomatici in cazul cresterii de 3 ori a aminotransferazelor
D. streptomicina nu determina afectare oculara
E. vindecarea trebuie confirmata pritr-o proba de sputa
(pag. 1119)

G2303125. Urmatoarele medicamente nu determina in general afectiuni oculare:


A. pirazinamida
B. streptomicina
C. isoniazida
D. etambutol
E. rifampicina
(pag. 1117)

G2303126. Despre tuberculoza pulmonara sunt false, cu exceptia:


A. tuberculoza este clasificata de obicei in tuberculoza pulmonara si extrapulmonara
B. gradul afectarii parenchimului variaza in limite largi
C. la inceputul bolii apar semne specifice
D. imaginea radiologica tipica este de infiltrat in lobii superiori
E. prezenta frotiurilor pozitive dupa 4 luni de tratament este considerata esec terapeutic
(pag. 1112)

G2303127. Despre tuberculoza pulmonara nu se pot afirma urmatoarele:


A. evaluarea bacteriologica este metoda preferata de monitorizare a tratamentului
B. in timpul tratamentului pacientii trebuie monitorizati pentru toxicitatea medicamentoasa
C. la pacientii cu varsta inaintata transaminazele serice trebuie masurate in mod repetat
D. rifampicina nu necesita intrerupere in cazul aparitiei trombocitopeniei
E. in cazul insuficientei renale cronice, pirazinamida nu poate fi administrata in doze uzuale
(pag. 1118)

G2303128. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tuberculoza pulmonara:


A. regimul terapeutic pentru gravide cuprinde: isoniazida, pirazinamida, suplimentate cu etambutol
B. se poate practica pneumectomie ca tratament
C. artralgiile produse de pirazinamida sunt tratate cu fenilbutazona
D. intoleranta la medicamente se poate manifesta ca prurit
E. hepatita este reactia adversa cea mai de temut in timpul tratmentului
(pag. 1118)

G2303129. Medicamente incluse in tratamentul tuberculozei pulmonare sunt:


A. ciclosporina
B. clofazimina
C. amoxicilina+acid clavulanic
D. ofloxacina
E. capreomicina
(pag. 1117)

G2503130. Dintre speciile patogene aparţinând complexului Mycobacterium tuberculosis cele care pot
determina infecţie la om sunt:
A. Mycobacterium tuberculosis
B. Mycobacterium bovis

77 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
78 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Mycobacterium africanum
D. Nocardia
E. Rhodococcus
(pag. 1109)

G2503131. Factorii determinanţi ai riscului de dezvoltare a bolii după infecţia tuberculoasă sunt:
A. Vârsta - în special adolescenţa şi adultul tânăr
B. Coinfecţia cu HIV
C. Silicoza
D. Hemofilia
E. Infarctul miocardic acut
(pag. 1110 - 1111)

G2503132. În tuberculoza primară se întâlnesc frecvent ca forme de manifestare:


A. Pleurezia
B. Limfadenopatia hilară sau mediastinală
C. Peritonita TBC
D. Tuberculoza miliară
E. Meningita tuberculoasă
(pag. 1112)

G2503133. Probele de spută prelevate pentru izolarea şi identificarea Mycobacterium tuberculosis


trebuie:
A. Incubate la 37 grade C în atmosferă de CO2 5%
B. Inoculate pe un mediu pe bază de agar şi ou
C. Incubate la 26 grade C în atmosferă de CO2 5%
D. Inoculate pe mediul Löwenstein - Jensen
E. Supravegheate 4 - 8 săptămâni
(pag. 1116)

G2503134. Utilizarea mediilor lichide pentru izolarea şi identificarea M. tuberculosis presupun:


A. Identificarea tulpinilor micobacteriene izolate prin teste biochimice
B. Detectarea radiometrică a creşterii
C. Identificarea tulpinilor izolate prin probe pentru acizii nucleici
D. Timp necesar pentru izolarea şi stabilirea speciei de 4-6 săptămâni
E. Timp necesar pentru izolarea şi stabilirea speciei de 2 - 3 săptămâni
(pag. 1116)

G2503135. Medicamentele de primă linie folosite în tratamentul tuberculozei pulmonare cuprind:


A. Izoniazida
B. Rifampicina
C. Ciprofloxacina
D. Pirazinamida
E. Etambutolul
(pag. 1117)

G2503136. Agenţii terapeutici de primă linie folosiţi în tratamentul tuberculozei pulmonare cuprind:
A. Izoniazida
B. Kanamicina
C. PAS
D. Etionamida
E. Pirazinamida

78 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
79 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1117)

G2503137. Afectarea nervului optic poate apare sub tratamentul cu următoarele chimioterapice
antituberculoase:
A. Izoniazida
B. Rifampicina
C. Streptomicina
D. Pirazinamida
E. Etambutolul
(pag. 1118)

G2503138. Apariţia chimiorezistenţei în terapia tuberculozei este favorizată de:


A. Folosirea curelor scurte de 6 - 9 luni
B. Folosirea curelor lungi de 12 - 18 luni
C. Lipsa de complianţă a pacienţilor care nu au luat terapia prescrisă în mod curent
D. Monoterapie
E. Terapia combinată, adică în regimuri de 3 - 4 chimioterapice antituberculoase
(pag. 1119)

G2503139. Regulile suplimentare care trebuie respectate în prescrierea chimioterapiei antituberculoase


la pacienţii cu insuficienţă renală cronică sunt:
A. Evitarea folosirii aminoglicozidelor
B. Utilizarea în doze reduse a pirazinamidei la toţi pacienţii cu insuficienţă renală cronică severă cu excepţia
celor ce sunt supuşi hemodializei
C. Izoniazida, rifampicina şi pirazinamida se administrează în doze uzuale în cazurile de insuficienţă renală
uşoară până la moderată
D. Etambutolul se poate folosi fără restricţie în toate schemele terapeutice
E. Dozele de izoniazidă şi pirazinamidă trebuie reduse la toţi pacienţii cu insuficienţă renală cronică în
program de hemodializă
(pag. 1119)

G2503140. Chimioterapia profilactică în tuberculoza pulmonară este justificată la:


A. Contacţii apropiaţi ai cazurilor contaginoase care prezintă reacţii pozitive la testarea cutanată la PPD cu un
diametrul mai mare sau egal cu 15 mm al suprafeţei indurate
B. Sugarii şi copii care au venit în contact cu cazuri contagioase şi au test PPD negativ
C. Persoanele infectate cu HIV cu test cutanat la PPD negativ şi care au un risc crescut de dezvoltare a
tuberculozei şi sunt anergice la testarea cu alte antigene ce provoacă hipersensibilitate de tip întârziat,
cum ar fi Candida şi cele de oreion
D. Reacţii pozitive la testarea cutanată PPD cu un diametru mai mare sau egal cu 10 mm la persoanele cu
infecţie cu HIV
E. Persoane cu risc foarte scăzut de dezvoltare a tuberculozei în caz de infecţie cu diametrul de 10 mm sau
mai mic al suprafeţei de induraţie
(pag. 1120)

G2503141. În tuberculoza pulmonară se pot folosi următoarele modalităţi de administrare a


tratamentului:
A. O dată pe lună
B. Zilnic pe toată durata curei
C. De 3 ori pe săptămână
D. Săptămânal
E. De 2 ori pe săptămână
(pag. 1117)

G2503142. Reacţiile fals negative la intradermoreacţia PPD pot să apară la:


A. Pacienţii imunodeprimaţi

79 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
80 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Pacienţii cu tuberculoză agresivă


C. Pacienţii vaccinaţi BCG
D. Pacienţii infectaţi cu M. tuberculosis, dar fără boală activă
E. Pacienţi sensibilizaţi prin infecţii cu micobacterii netuberculoase
(pag. 1116)

G2503143. Reacţiile pozitive la intradermoreacţia la PPD apar la:


A. Pacienţii vaccinaţi BCG
B. Pacienţii imunodeprimaţi
C. Pacienţii infectaţi cu M. tuberculosis, dar fără boală activă
D. Pacienţi sensibilizaţi prin infecţie cu micobacterii netuberculoase
E. Pacienţii cu tuberculoză activă
(pag. 1116)

G2503144. La bolnavii hepatici următoarele chimioterapice antituberculoase trebuie folosite cu


prudenţă datorită hepatotoxicităţii:
A. Izoniazida
B. Etambutolul
C. Rifampicina
D. Pirazinamida
E. Ciprofloxacina
(pag. 1119)

G2503145. Următoarele chimioterapice antituberculoase pot fi administrate în siguranţă deplină la


gravide:
A. Izoniazida
B. Rifampicina
C. Etambutolul
D. Streptomicina
E. Vincristina
(pag. 1119)

G2503146. Eşecul tratamentului antituberculos trebuie suspectat atunci când:


A. Culturile din spută ale pacientului rămân pozitive după 2 luni de tratament
B. Frotiurile BAAR rămân pozitive după 5 luni de tratament
C. Culturile din spută ale pacientului rămân pozitive după 3 luni de tratament
D. Frotiurile BAAR rămân pozitive după 3 luni de tratament
E. Culturile din spută ale pacientului rămân pozitive după 5 luni de tratament
(pag. 1119)

G2503147. Rifampicina folosită în terapia tuberculozei pulmonare poate determina următoarele efecte
adverse:
A. Afectare hepatică
B. Trombocitopenie autoimună
C. Nevrită optică
D. Afectare renală
E. Tulburări cardiace
(pag. 1118 - 1119)

G2603148. Speciile aparţinând complexului M. Tuberculosis sunt:


A. M. tuberculosis
B. M. avium
C. M. bovis

80 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
81 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. M. scrofulaceum
E. M. Africanum
(pag. 1109)

G2603149. Bacili acido-alcoolo-rezistenţi sunt:


A. M. tuberculosis
B. Nocardia
C. Streptococcus pneumoniae
D. Haemophylus influenzae
E. Pseudomonas aeruginosa
(pag. 1109)

G2603150. Următoarele forme de tuberculoză sunt contagioase:


A. Tuberculoza osteo-articulară fără fistulă cutanată
B. Tuberculoză pulmonară cavitară
C. Tuberculoză pulmonară cu frotiu din spută negativ şi culturi pozitive
D. Tuberculom
E. Tuberculoza pericardică
(pag. 1110)

G2603151. Următoarele afirmaţii sunt corecte în tuberculoza pleurală:


A. Afectarea pleurală este frecventă în tuberculoza secundară
B. Lichidul pleural în tuberculoza pleurală poate fi hemoragic
C. Lichidul pleural este exudat, cu predominenţa celulelor mezoteliale
D. PH-ul lichidului pleural peste 7,2
E. Se poate rezolva spontan
(pag. 1113)

G2603152. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în tuberculoza post primară:


A. Rezultă în urma unei infecţii iniţiale cu bacili tuberculoşi
B. Rezultă din reactivarea endogenă a unei infecţii recurente
C. Este localizată de obicei în lobul mediu drept
D. Apare frecvent spută striată cu sânge
E. Semnele fizice sunt importante
(pag. 1112-1113)

G2603153. Meningoencefalita TBC se caracterizează printr-un lichid cefalorahidian:


A. BAAR sunt vizualizaţi pe frotiul direct efectuat din sedimentul LCR în 80% din cazuri
B. Hiperglicorahie
C. Hiperproteinorahie
D. Eozinofile în număr crescut
E. Elemente celulare cîteva sute/mm3 iniţial predominant PMN ulterior înlocuite cu limfocite
(pag. 1115)

G2603154. Agenţi de prima linie în tratamentul tuberculozei:


A. Izoniazidă
B. Penicilină
C. Cicloserină
D. Rifampicină
E. Etambutol
(pag. 1117)

81 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
82 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G2603155. Metode de diagnostic pozitiv în tuberculoză pulmonară:


A. Examen microscopic al BAAR
B. BCG
C. Proceduri radiologice
D. Intradermoreacţia Cassoni
E. Cultura micobacteriană
(pag. 1115-1116)

G2603156. Manifestări clinice în tuberculoza pulmonară:


A. Febră
B. Dispnee
C. Transpiraţii nocturne
D. Artralgii
E. Hemoptizie
(pag. 1112-1113)

G2603157. Celule esenţiale implicate în imunitatea celulară în TBC:


A. Euzinofile
B. Pneumocite
C. Limfocite T
D. Limfocite B
E. Celule mezoteliale
(pag. 1111)

G2803158. Tuberculoza primara pulmonara se caracterizeaza prin:


A. vindecare spontana in majoritatea cazurilor
B. poate evolua spre tuberculoza miliara la imunodeprimati
C. este tuberculoza de tip adult
D. imaginea radiologica sechelara este de mic nodul calcificat
E. afectarea pleurala este frecventa in tuberculoza primara.
(pag. 1112)

G2803159. Toracocenteza in tuberculoza pleurala evidentiaza:


A. caracter de transudat
B. este tipica prezenta mononuclearelor in stadii avansate
C. lichid de culoare galbuie sau hemoragic
D. frecvente celule mezoteliale
E. caracter de exudat.
(pag. 1113)

G2803160. Diagnosticul in meningita TBC necesita:


A. punctie lombara-facultativ
B. culturi din LCR
C. CT,RMN
D. punctie lombara- obligatoriu
E. biopsie in caz de tuberculom
(pag. 1115)

G2803161. Diagnosticul radiologic in tuberculoza pulmonara se bazeaza pe:


A. infiltrat la nivelul lobului superior pulmonar
B. caverna la nivelul lobului superior pulmonar
C. topografia apicala are caracter exclusiv

82 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
83 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. poate fi intalnit orice aspect radiologic


E. un film normal nu exclude diagnosticul
(pag. 1116)

G2803162. Intradermoreactia la PPD se caracterizeaza prin:


A. are cea mai mare valoare in diagnosticul tuberculozei active
B. sensibilitate si specificitate reduse
C. nu exista reactii fals negative
D. reactiile fals negative sunt frecvente la pacientii imunodeprimati
E. reactia pozitiva inseamna obligatoriu tuberculoza activa
(pag. 1116)

G2803163. Dintre agentii de prima linie in tratamentul tuberculozei fac parte:


A. kanamicina
B. izoniazida
C. amikacina
D. rifampicina
E. etambutolul
(pag. 1117)

G2803164. Medicamentele de linia a doua in tratamentul tuberculozei au urmatoarele caracteristici:


A. un grad ridicat de intoleranta si toxicitate
B. includ si antibiotice chinolonice
C. include si amoxicilina/ acid clavulanic
D. un nivel ridicat al eficientei
E. include streptomicina
(pag. 1117)

G2803165. Monitorizarea raspunsului la tratamentul tuberculozei se bazeaza pe:


A. evaluarea radiologica este metoda preferata
B. in regimurile de 6 luni, 20% din pacienti vor avea culturi din sputa negative
C. prezenta frotiurilor pozitive dupa 5 luni inseamna esec terapeutic
D. evaluarea bacteriologica nu este recomandata
E. urmarirea toxicitatii medicamentoase
(pag. 1118)

83 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
84 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 4
Astmul bronsic
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1104001. Corpii Creola din lumenul bronsic provin din:


A. epiteliul cailor aeriene
B. distructie limfocitara
C. proteine granulare ale polimorfonuclearelor neutrofile
D. membrane macrofagice
E. hipersecretie de mucus
(pag. 1567)

G1204002. Cromoglicatul de sodiu este utilizat in tratamentul astmului bronsic datorita efectului
(efectelor):
A. de inhibare a degranularii mastocitelor
B. bronhodilatator
C. antiinfectios
D. expectorant
E. mucolitic
(pag. 1572)

G1204003. Diagnosticul de astm bronsic se stabileste prin unul sau mai multe dintre urmatoarele teste:
A. demonstrarea obstructiei reversibile a cailor aeriene
B. demonstrarea existentei reactiilor cutanate pozitive la diversi alergeni
C. demonstrarea eozinofiliei in sange
D. demonstrarea eozinofiliei in sputa
E. Demonstrarea cresterii IgE serice
(pag. 1570)

G1204004. Dintre catecolaminele utilizate in tratamentul astmului bronsic, cel mai puternic efect
bronhodilatator il are (au):
A. izoproterenolul
B. epinefrina
C. izoetarina
D. rimiterolul
E. hexoprenalina
(pag. 1571)

G1204005. In astmul bronsic cu crize rare, tratamentul de electie este reprezentat de:
A. administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie
B. adminitrarea cronica de simpaticomimetice inhalatorii
C. administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatorie
D. administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenti stabilizatori ai mastocitelor
E. administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale orala
(pag. 1573)

84 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
85 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G1204006. La un pacient cu astm bronsic, hiperinflatia marcata a toracelui, folosirea muschilor


respiratori accesori si prezenta pulsului paradoxal semnifica:
A. obstructia severa a cailor respiratorii
B. un tablou obisnuit intalnit in criza de astm bronsic
C. pneumonia
D. embolia pulmonara
E. asocierea infectiei
(pag. 1570)

G1204007. Calea preferata de administrare a medicamentelor stimulatoare a receptorilor beta-


adrenergici, utilizate in tratamentul astmului bronsic, este:
A. inhalatorie
B. intravenoasa
C. intramusculara
D. subcutanata
E. orala
(pag. 1571)

G1404008. Insuficienta ventilatorie franca se intalneste la pacientii cu astm bronsic in proportie de:
A. <10%
B. intre 10% si 15%
C. >15%
D. intre 15% si 25%
E. >25%
(pag. 1569)

G1404009. Mecanismele imunologice par a fi legate cauzal de dezvoltarea astmului in proportie de:
A. <25%
B. intre 25% si 35%
C. >35%
D. intre 35% si 45%
E. >45%
(pag. 1568)

G1404010. Obstructia reversibila a cailor aeriene, ca diagnostic pentru astmul bronsic, este definita
conventional ca o crestere a VEMS-ului, dupa 2 pufuri dintr-un agonist beta-adrenergic. Cu cate
procente creste VEMS-ul:
A. <5%
B. intre 5% si 10%
C. >10%
D. intre 10% si 15%
E. >15%
(pag. 1570)

G1504011. Bromura de ipratropiu produce bronhodilatatie la bolnavii cu astm bronsic prin:


A. Efect anticolinergic
B. Stimularea receptorilor beta-adrenergici
C. Diminuarea inflamatiei mucoasei bronsice
D. Inhibiţia fosfodiesterazei
E. Inhibarea degranularii mastocitelor
(pag. 1571-1572)

G1504012. Cel mai eficace tratament al episoadelor acute de astm se realizeaza folosind:

85 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
86 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. Agentii stabilizatori ai mastocitelor


B. Corticoterapia inhalatorie
C. Medicatia anticolinergica
D. Corticoterapia orala
E. Beta-2-agonistii sub forma de aerosoli
(pag. 1572)

G1504013. Cromolynul de sodiu actioneaza prin:


A. Reducerea inflamatiei cailor aeriene
B. Efect anticolinergic
C. Stimularea receptorilor beta-adrenergici
D. Inhibiţia degranularii mastocitelor
E. Inhibitia fosfodiesterazei
(pag. 1572)

G1504014. Diagnosticul de astm necesita obligatoriu demonstrarea:


A. Eozinofiliei din sputa si sange
B. IgE serice crescute
C. Hiperinflatiei pulmonare la radiografia toracica
D. Obstrucţiei reversibile a cailor aeriene
E. Reactiilor cutanate pozitive la diversi alergeni
(pag. 1570)

G1504015. Diagnosticul diferential dintre bronsita cronica si astmul bronsic necesita, in primul rand sa
evidentieze:
A. Absenta expectoratiei mucopurulente
B. Lipsa perioadelor pur asimptomatice
C. Dispneea permanenta
D. Eozinofilia din sange
E. Hiperinflatia pulmonara la examenul radiologic
(pag. 1570)

G1504016. Urmatoarele medicamente folosite in astmul bronsic sunt foarte selective pentru tractul
respirator si sunt lipsite practic de efecte adverse cardiace notabile la doze uzuale cu exceptia:
A. Metaproterenolului
B. Terbutalinei
C. Fenoterolului
D. Albuterolului
E. Saligeninele
(pag. 1571)

G1604017. Anticolinergicele utilizate in tratamentul astmului bronsic au ca dezavantaj:


A. actiunea lenta-in 60-90 de minute
B. aparitia tahicardiei excesive,mai mult de 120 batai/minut
C. existenta numai ca preparate injectabile
D. hepatotoxicitatea
E. contraindicatiile administrarii in afectiuni renale asociate
(pag. 1571)

G1604018. Diagnosticul diferential dintre astmul bronsic si insuficienta ventriculara stanga acuta are la
baza prezenta:
A. stridorului
B. efortului muschilor respiratori accesori

86 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
87 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. ralurile umede la baze


D. expectoratia perlata,aderenta
E. degetele hipocratice
(pag. 1570)

G1604019. La examenul clinic la un pacient astmatic in criza gasim:


A. wheezing
B. hipersudoratie
C. hipersecretie apoasa nasoconjunctivala
D. jugulare turgescente
E. bradiaritmie
(pag. 1570)

G1604020. La pacientul astmatic in criza trebuie evitata administrarea de:


A. diuretice
B. sedative
C. betaadrenergice
D. antibiotice
E. antipiretice
(pag. 1557)

G1604021. Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt:
A. Inhibitorii enzimei de conversie
B. Blocantii de calciu
C. Antiinflamatoarele nesteroidice
D. Antibioticele betalactamice
E. Antiinflamatoare steroidice
(pag. 1568)

G1604022. Reversibilitatea obstructiei cailor aeriene in astm este definita conventional ca o crestere cu
cate procente dupa administrarea de betamimetic:
A. 5%
B. 10%
C. 15%
D. 20%
E. 25%
(pag. 1570)

G2504023. Pentru susţinerea diagnosticului de astm bronşic este obligatoriu să se demonstreze:


A. Obstrucţia reversibilă a căilor aeriene
B. Eozinofilia din spută şi sânge
C. IgE serică crescută
D. Hiperinflaţia pulmonară la radiografia toracică
E. Pozitivitatea reacţiilor cutanate la diverşi alergeni
(pag. 1570)

G2504024. Pentru a susţine diagnosticul diferenţial dintre bronşita cronică şi astmul bronşic trebuie să
se evidenţieze în primul rând:
A. Lipsa perioadelor pur asimptomatice
B. Dispneea permanentă
C. Eozinofilia din sânge
D. Absenţa expectoraţiei mucopurulente

87 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
88 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Hiperinflaţia pulmonară la examenul radiologic


(pag. 1570)

G2504025. Utilizarea bromurii de ipratropiu în astmul bronşic este justificată de producerea


bronhodilataţiei prin:
A. Stimularea receptorilor beta - adrenergici
B. Diminuarea inflamaşiei mucoasei bronşice
C. Inhibiţia fosfodiesterazei
D. Inhibarea degranulării mastocitelor
E. Efect anticolinergic
(pag. 1571 - 1572)

G2504026. Cu excepţia unuia singur următoarele medicamente folosite în terapia astmului bronşic
sunt foarte selective pentru tractul respirator şi sunt lipsite practic de efecte cardiace adverse:
A. Terbutalina
B. Fenoterolul
C. Saligeninele
D. Albuterolul
E. Metaproterenolul
(pag. 1571)

G2504027. Mecanismul de acţiune al cromolynului de sodiu este:


A. Inhibiţia degranulării mastocitelor
B. Reducerea inflamaţiei căilor aeriene
C. Efect anticolinergic
D. Stimularea receptorilor beta - adrenergici
E. Inhibiţia fosfodiesterazei
(pag. 1572)

G2504028. Tratamentul cel mai eficient al episoadelor acute de astm se realizează prin folosirea:
A. Beta - 2 - agoniştilor sub formă de aerosoli
B. Agenţilor stabilizatori ai mastocitelor
C. Corticoterapiei inhalatorii
D. Medicaţiei anticolinergice
E. Corticoterapiei orale
(pag. 1572)

G2504029. Următoarele medicamente sunt recomandate pentru terapia de durată a astmului bronşic cu
excepţia:
A. Metotrexatului
B. Beta - 2 - agoniştilor
C. Corticoterapiei inhalatorii
D. Agenţii stabilizatori ai mastocitelor
E. Corticoterapiei orale
(pag. 1572 - 1573)

G2504030. Următorii stimuli interacţionează cu reactivitatea căilor aeriene şi produc episoade acute de
astm bronşic cu excepţia:
A. Alergenilor
B. Stimulilor farmacologici
C. Infecţiilor respiratorii
D. Fumatului
E. Efortului fizic

88 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
89 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1567 - 1569)

G2504031. Menţionaţi care din următorii stimuli nu produc episoade acute de astm bronşic prin
interacţiunea cu reactivitatea căilor aeriene:
A. Oxidul de carbon
B. Efortul fizic intens
C. Ozonul
D. Infecţiile virale
E. Stresul emoţional
(pag. 1568 - 1569)

G2504032. Demonstrarea reversibilităţii obstrucţiei căilor aeriene în astmul bronşic presupune:


A. O creştere cu 15 procente sau mai mult a VEMS după 2 puff-uri dintr-un agonist beta - adrenergic
B. Dispariţia dispneei după tratament
C. Dispariţia tusei după tratament
D. O creştere cu 5 procente sau mai puţin a VEMS după 2 puff-uri dintr-un agonist beta - adrenergic
E. O creştere cu 10 procente sau mai puţin a VEMS după 2 puff-uri dintr-un agonist beta - adrenergic
(pag. 1570)

G2604033. Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt:
A. Inhibitorii enzimei de conversie
B. Antiinflamatoarele nesteroidice
C. Blocanţii de calciu
D. Antibioticele betalactamice
E. Antiinflamatoare steroidice
(pag. 1568)

G2604034. La examenul clinic la un pacient astmatic în criza,in mod caracteristic constatam


A. wheezing
B. hipersudoraţie
C. hipersecreţie apoasa nasoconjunctivala
D. jugulare turgescente
E. bradiaritmie
(pag. 1570)

G2604035. Reversibilitatea obstrucţiei cailor aeriene în astm este definita convenţional ca o creştere
procentuala dupa administrarea de betamimetic cu:
A. 5%
B. 10%
C. 15%
D. 20%
E. 25%
(pag. 1570)

G2604036. Diagnosticul diferential dintre astmul bronsic si insuficienta ventriculara stanga acuta are la
baza prezenţa:
A. stridorului
B. efortului muşchilor respiratori accesori
C. ralurile umede la baze
D. expectoraţia perlata,aderenta
E. degetele hipocratice
(pag. 1570)

89 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
90 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G2604037. Anticolinergicele utilizate în tratamentul astmului bronşic au ca dezavantaj:


A. hepatotoxicitatea
B. apariţia tahicardiei excesive,mai mult de 120 batai/minut
C. existenţa numai ca preparate injectabile
D. D acţiunea lenta-în 60-90 de minute
E. contraindicaţiile administrarii în afecţiuni renale asociate
(pag. 1571)

G2604038. La pacientul astmatic în criza trebuie evitata administrarea de:


A. diuretice
B. sedative
C. betaadrenergice
D. antibiotice
E. antipiretice
(pag. 1572)

G2604039. Terapia medicamentoasă a astmului este reprezentată de:


A. Mineralocorticoizi
B. Agenţi stabilizatori ai neutrofilelor
C. Anticolinergici
D. Antagonişti beta adrenergici
E. Alfa blocante
(pag. 1571)

G2804040. In timpul unei crize de astm prezinta alterari:


A. exclusiv capacitatea vitala
B. rezistenta la flux si volumul rezidual
C. exclusiv FEV1 (VEMS)
D. FEV1, volumul rezidual si rezistenta la flux
E. Toti parametrii spirometrici
(pag. 1569)

G2804041. Diagnosticul de astm bronsic se stabileste prin demonstrarea:


A. hipersensibilitatii la alergeni
B. scaderii FRV1
C. scaderii capacitatii vitale
D. cresterii volumului rezidual
E. obstructiei reversibile a cailor aeriene
(pag. 1570)

G2804042. Cel mai eficient tratament al episoadelor acute de astm este administrarea de:
A. beta2 agonisti
B. corticoizi
C. metilxantina
D. antibiotice
E. antialergice
(pag. 1572)

90 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
91 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1104043. Astmul bronsic indus de effort este caracterizat prin:


A. lipsa modificarii reactivitatatii cailor aeriene
B. aparitia unor contractii pasagere ale musculaturii netede
C. hiperemie termic indusa la nivelul mucoasei bronsice
D. congestia microvascularizatiei mucoasei bronsice
E. lipsa producerii unor sechele in timp indelungat
(pag. 1569)

G1104044. Functionalitatea ventilatorie a pacientului astmatic este caracterizat prin:


A. VEMS (FEV) scazut
B. hipoxie
C. hipercapnie
D. alcaloza respiratorie
E. volum rezidual crescut
(pag. 1569)

G1104045. In astm se elibereaza urmatorii mediatori cu rol in reactia inflamatorie:


A. leucotriene C, D, E
B. factorul de activare plachetar
C. fosfolipaza A2
D. serotonina
E. bradichinina
(pag. 1567)

G1104046. In astmul bronsic idiosincrazic pot apare:


A. teste cutanate pozitive
B. nivel seric al Ig E in limite normale
C. paroxisme de wheesing ca manifestare initiala
D. accese de dispnee persistenta tardive
E. rinita
(pag. 1567)

G1104047. Infectiile pulmonare care induc exacerbarea acuta a astmului bronsic, sunt mai frecvent
determinate de:
A. Haemophilus influenzae
B. Chlamydia pneumoniae
C. Rhinovirusuri
D. Virusul sincitial respirator
E. Mycoplasma pneumoniae
(pag. 1569)

G1104048. Intre simptomele caracteristice crizei de astm, se numara:


A. dispnee paroxistica respiratorie
B. junghi toracic
C. wheezing
D. puls paradoxal
E. hemoptizie
(pag. 1570)

91 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
92 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G1104049. La pacientul cu astm bronsic eliberarea IL-4 si IL-5 are ca actiune:


A. activarea macrofagelor
B. stimularea secretiei de imunoglobuline
C. proliferarea eozinofilelor
D. stimularea cooperarii celulare
E. activarea apoptozei
(pag. 1567)

G1104050. Lichidul de lavaj bronho-alveolar, la pacientul cu astm bronsic contine:


A. celule epiteliale
B. mastocite
C. celule mezoteliale
D. polimorfonucleare neutrofile
E. polimorfonucleare eozinofile
(pag. 1567)

G1104051. Morfopatologic in astmul bronsic se poate evidentia:


A. hipertrofia musculaturii netede bronsice
B. atrofia vaselor mucoasei si submucoasei bronsice
C. edem al mucoasei bronsice
D. infiltrate limfocitare in peretele bronsic
E. ingrosarea marcata a membranei bazale a mucoasei bronsice
(pag. 1569)

G1104052. Poluantii atmosferici implicati in astm pot fi:


A. monoxidul de carbon
B. dioxidul de azot
C. ozon
D. benzen
E. dioxid de sulf
(pag. 1568)

G1104053. Reactia inflamatorie precoce din astm determina local:


A. bronhoconstrictie
B. hipersecretie de mucus
C. proliferare celulara epiteliala
D. congestie vasculara
E. edem local
(pag. 1567)

G1104054. sindromul respirator declansat de aspirina se caracterizeaza prin:


A. rinita vasomotorie pasagera
B. rinosinuzita hiperplazica
C. episoade acute de obstructie a cailor respiratorii
D. xeroftalmie
E. congestie oculara
(pag. 1568)

G1104055. Tratamentul in accesul acut de astm cuprinde:


A. terbutalina
B. salbutamol
C. salmeterol

92 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
93 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. aminofilina
E. glucocorticoizi
(pag. 1571)

G1104056. Urmatoarele medicamente pot fi asociate cu inducerea unor episoade acute de astm:
A. indometacin
B. naproxen
C. captopril
D. atenolol
E. amlodipina
(pag. 1568)

G1204057. Astmul profesional poate apare dupa expunerea la una sau mai multe dintre urmatoarele
noxe:
A. pulberi de lemn sau vegetale
B. agenti farmaceutici
C. chimicale industriale si mase plastice
D. enzime biologice
E. effort
(pag. 1568)

G1204058. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu rezorcinolii (terbutalina,
fenoterol) si saligeninele (albuterol-salbutamol) utilizati in terapia astmului bronsic:
A. sunt selective pentru tractul respirator
B. sunt lipsite de efecte cardiace notabile, cu exceptia dozelor mari
C. sunt active pe toate caile de administrare
D. au efect prelungit (4-6 ore)
E. nu se adeministreaza la copil
(pag. 1571)

G1204059. Cele mai eficace mijloace de tratament in astmul bronsic sunt reprezentate de:
A. eliminarea agentilor cauzali din mediul unui astmatic alergic
B. medicamente care inhiba contractia musculaturii netede bronsice
C. medicamente care diminueaza si/sau previn inflamatia
D. antibiotice
E. expectorante
(pag. 1570-1571)

G1204060. Clasificarea etiologica a astmului bronsic recunoaste, in prezent, urmatoarele forme:


A. astm alergic
B. astm idiosincrazic
C. astm profesional
D. astm infectios
E. astm de effort
(pag. 1566)

G1204061. Diagnosticul diferential al astmului bronsic presupune excluderea urmatoarelor entitati:


A. insuficienta ventriculara stanga acuta
B. obstructia cailor aeriene superioare prin tumori
C. Edemul laringian
D. embolia pulmonara recurenta
E. pneumonia

93 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
94 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1570)

G1204062. Glucocorticoizii sunt indicati in terapia astmului bronsic in urmatoarele situatii:


A. la orice pacient la care boala nu este controlata prin bronhodilatatoare inhalatorii
B. in criza de astm usoara
C. in criza de astm severa
D. in astmul bronsic cu crize frecvente
E. in criza de astm bronsic care evolueaza concomitent cu pneumonie
(pag. 1572)

G1204063. In astmul alergic se pot constata unul sau mai multe dintre urmatoarele aspecte clinice sau
de laborator:
A. antecedente personale sau familiale de boli alergice
B. leucocitoza
C. eozinofilia
D. cresterea IgE in ser
E. Teste de provocare pozitive la inhalarea unui antigen specific
(pag. 1566-1567)

G1204064. Stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene si care pot induce episoade
acute de astm, pot fi reprezentati de:
A. alergeni
B. infectii
C. factori profesionali
D. medicamente - aspirina
E. medicamente - digoxin
(pag. 1567-1569)

G1304065. Agentii stabilizatori ai mastocitelor (cromolynul de sodiu si nedocromilul de sodiu) se


folosesc in tratamentul astmului bronsic pentru ca:
A. influenteaza tonusul cailor aeriene
B. inhiba degranularea mastocitelor
C. impiedica eliberarea mediatorilor chimici ai inflamatiei
D. imbunataţesc funcţia pulmonara
E. reduc reactivitatea cailor aeriene distale la astmatici
(pag. 1572)

G1304066. Astmul alergic se asociaza cu:


A. istoric personal sau familial de boli alergice (rinite, urticarie, eczema)
B. reactie cutanata de tip papula eritematoasa pozitiva la injectarea intradermica de extracte din antigenele
aerogene
C. niveluri crescute de IgE in ser
D. teste de provocare pozitiva prin inhalarea unui antigen specific
E. niveluri scazute de IgE in ser
(pag. 1566)

G1304067. Cei mai folositi rezorcinoli in tratamentul astmului bronsic, cu actiune selectiva pentru
tractul respirator sunt:
A. metaproterenolul
B. terbutalina
C. fenoterolul
D. metilxantinele
E. lidocaina

94 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
95 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1571)

G1304068. Episoade recurente de bronhospasm, care trebuie diferentiate de astmul bronsic, se pot
intalni in:
A. tumori carcinoide
B. embolii pulmonare recurente
C. bronsite cronice
D. tromboflebita profunda
E. tahicardie paroxistica
(pag. 1570)

G1304069. Forma nesezoniera de astm bronsic poate fi consecinta alergiei la:


A. pene
B. fanerele animalelor
C. praf cu paraziti
D. fungi si alte antigene din mediul inconjurator
E. oxigen
(pag. 1568)

G1304070. Glucocorticoizii se folosesc in tratamentul astmului bronsic pentru efectul lor:


A. bronhodilatator
B. de a reduce inflamatia cailor aeriene
C. benefic in suferintele acute, cand obstructia severa a cailor aeriene nu cedeaza la alte tratamente
D. bronhoconstrictor
E. antitusiv
(pag. 1571)

G1304071. Mecanismele obstructiei cailor aeriene din astmul bronsic profesional sunt:
A. formarea de IgE specifice determinate de agentii agresori
B. eliberarea directa de substante vasoconstrictoare
C. stimulare directa sau reflexa a cailor respiratorii la persoanele cu astm latent sau boala franca
D. formarea de IgA specifice la acţiunea agentului agresor
E. eliberarea de substante vasodilatatoare la contactul cu substantele incriminate
(pag. 1568)

G1304072. Medicamentele asociate frecvent cu inducerea unor episoade acute de astm bronsic sunt:
A. aspirina
B. coloranti (tartrazina)
C. antagonisti ß adrenergici
D. agenţi de sulfitare
E. norfloxacin
(pag. 1568)

G1304073. Pacientii cu astm bronsic pot dezvolta crize de astm severe in prezenta urmatorilor poluanti
atmosferici:
A. ozonul
B. dioxidul de azot
C. dioxidul de sulf
D. oxigenul
E. apa
(pag. 1568)

G1304074. Pacientii cu astm idiosincrazic se recunosc dupa:

95 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
96 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. lipsa unui teren alergic in antecedentele personale si heredocolaterale


B. teste cutanate negative
C. niveluri normale de IgE in ser
D. bradicardie
E. modificari ale TA
(pag. 1567)

G1304075. Pacientii cu simptome remanente sau continue de astm bronsic si functie pulmonara
instabila sunt tratati cu:
A. steroizi orali in doza unica zilnica
B. teofilina retard
C. parasimpatolitice
D. ß2 agonisti inhalatori cu durata lunga de acţiune
E. antibiotice
(pag. 1573)

G1304076. Severitatea obstructiei in astmul bronsic este data de:


A. wheezing
B. bradicardie
C. disparitia murmurului vezicular
D. prezenţa murmurului vezicular
E. puls paradoxal
(pag. 1570)

G1304077. Simptomele astmului constau in:


A. dispnee
B. tuse
C. wheezing
D. tahicardie
E. TA crescuta
(pag. 1570)

G1304078. Simptomele persistente de astm bronsic pot fi tratate cu:


A. ß 2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune
B. teofilina retard
C. parasimpatolitice
D. diuretice
E. propranolol
(pag. 1573)

G1304079. Terminarea unui episod de astm bronsic este frecvent marcata de:
A. tuse cu expectoratie groasa, filanta
B. spirale Curshman (sputa ia forma cailor aeriene distale)
C. la examenul microscopic - eozinofile si cristale Charcot-Leyden
D. scadere TA
E. bradicardie
(pag. 1570)

G1404080. Astmul bronsic alergic se asociaza adesea cu:


A. urticaria
B. reactii cutanate de tip sclerodermie
C. niveluri crescute de IgA in ser

96 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
97 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Eczema
E. istoric familial de boli alergice
(pag. 1566)

G1404081. Astmul idiosincrazic se caracterizeaza prin:


A. antecedente heredocolaterale alergice prezente
B. antecedente personale alergice absente
C. testele cutanate sunt negative
D. nivelurile de IgE sunt crescute
E. nivelurile de IgE sunt normale
(pag. 1567)

G1404082. Care din urmatoarele afirmatii privind prevalenta astmului bronsic sunt adevarate:
A. aproape jumatate din cazuri apar peste varsta de 10 ani
B. o treime din cazuri apar pana la varsta de 40 de ani
C. la copii, raportul intre sexe este 2:1, feminin/masculin
D. raportul pe sexe se egalizeaza pana la varsta de 30 de ani
E. apare la toate varstele dar predominant la varstele tinere
(pag. 1566)

G1404083. Care dintre urmatoarele afirmatii privind anticolinergicele in tratamentul astmului bronsic
sunt false:
A. au actiune lenta
B. au potenta foarte mare
C. sunt necesare 60 pana la 90 de minute pana la atingerea bronhodilatatiei maxime
D. bromura de ipratropiu este contraindicata la pacienţii cu afecţiuni cardiace
E. bromura de ipratropiu este un compus cuaternar de amoniu neabsorbabil
(pag. 1571)

G1404084. in lichidul de lavaj bronhoalveolar se gasesc un numar crescut de:


A. leucotriene F
B. eritrocite
C. limfocite
D. neutrofile
E. celule epiteliale
(pag. 1567)

G1404085. Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm
bronsic sunt:
A. tartrazina
B. agonistii beta-adrenergici
C. agentii de hidroxilare
D. agenţii de sulfitare
E. paracetamolul
(pag. 1568)

G1504086. Astmul alergic se asociaza adesea cu:


A. Un istoric personal si/sau familial de rinite, urticarie si eczema
B. Reactii cutanate de tip papula eritematoasa pozitiva la injectare intradermica de extracte din antigenele
aerogene
C. Niveluri crescute de IgE in ser
D. Teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific
E. Rinoree purulenta

97 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
98 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1566, 1567)

G1504087. Cei mai frecventi agenti infectiosi implicati in exacerbarea acuta a astmului la copiii mici
sunt:
A. Virusul sincitial respirator
B. Virusul gripal
C. Virusul paragripal
D. Rhinovirusurile
E. Adenovirusurile
(pag. 1569)

G1504088. Efortul fizic provoaca crize de bronhoconstrictie la astmatici in urmatoarele circumstante:


A. Efortul fizic mai intens (de exemplu alergarea)
B. Temperatura aerului inhalat scazuta
C. Temperatura si umiditatea aerului inhalat crescuta
D. Efortul fizic usor
E. Umiditatea aerului crescuta
(pag. 1569)

G1504089. in tratamentul de durata al astmului bronsic sunt recomandati:


A. Beta-2-agonistii
B. Corticoterapia inhalatorie
C. Agentii stabilizatori ai mastocitelor
D. Corticoterapia orala
E. Metotrexatul
(pag. 1572, 1573)

G1504090. Medicamentele cel mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm bronsic
sunt:
A. Aspirina
B. Antagonistii beta-adrenergici
C. Colorantii, precum tartrazina
D. Agenţii de sulfitare
E. Antibioticele betalactamine
(pag. 1568)

G1504091. Mentionati care din medicamentele urmatoare sunt evitate categoric in astmul bronsic:
A. Opiaceele
B. Sedativele si tranchilizantele
C. Metotrexatul
D. Sarurile de aur
E. Blocantele beta-adrenergice
(pag. 1572)

G1504092. Mentionati care din stimulii urmatori produc episoade acute de astm bronsic prin
interactiunea cu reactivitatea cailor aeriene:
A. Efortul fizic intens
B. Ozonul
C. Oxidul de carbon
D. Infecţiile virale
E. Stresul emotional
(pag. 1568-1569)

98 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
99 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G1504093. Parametrii clinici care atrag atentia asupra riscului de agravare a epidoadelor acute de astm
bronsic sunt:
A. Prezenta pulsului paradoxal
B. Folosirea muschilor respiratori accesori
C. Hiperinflatia marcata a toracelui
D. Prezenţa de raluri subcrepitante pe ambele arii pulmonare
E. Prezenta de raluri sibilante pe ambele arii pulmonare
(pag. 1572)

G1504094. Printre stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene si produc episoade acute
de astm bronsic se numara:
A. Alergenii
B. Stimulii farmacologici
C. Infectiile respiratorii
D. Fumatul
E. Efortul fizic
(pag. 1567-1569)

G1604095. Astmul se caracterizeaza prin:


A. crize episodice
B. exacerbari acute intercalate cu perioade asimptomatice
C. dispnee exclusiv nocturna
D. durata atacurilor de dispnee este de cateva secunde
E. pot exista episoade de evolutie cu dispnee continua timp de cateva zile
(pag. 1566)

G1604096. Care din urmatoarele elemente fac parte din definitia astmului
A. se manifesta prin ingustarea localizata a unei bronsii
B. este o afectiune caracterizata prin reactivitate crescuta a arborelui traheo-bronsic
C. bronhospasmul cedeaza intodeauna spontan si rapid
D. bronhospasmul se manifesta prin accese de dispnee, tuse si wheezing
E. crizele sunt declansate prin expunere la o multitudine de stimuli
(pag. 1566)

G1604097. Care sunt caracteristicile etiologice ale astmului bronsic:


A. este o boala heterogena
B. astmul alergic se asociaza cu istoric personal / familial de boli alergice
C. apare mai frecvent la pacientii mari fumatori
D. astmul idiosincrazic implica evidentierea de nivele serice crescute de IgE
E. poate aparea in urma unor infecsii respiratorii, cu aparitia wheezing si dispnee
(pag. 1567)

G1604098. Diagnosticul diferential al astmului bronsic trebuie sa includa:


A. TBC pulmonar miliar
B. Septicemie cu Gram negativi
C. tumori / edem laringian
D. neoplasm / stenoza bronsica
E. tumori carcinoide
(pag. 1570)

G1604099. in situatiile de urgenta in astmul bronsic se administreaza:


A. corticosteroizi inhalatori doze mari

99 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
100 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. beta 2 agonsti aerosoli


C. aminofilina inhalator
D. aminofilina injectabil
E. glucocorticoizi injectabili
(pag. 1572, 1573)

G1604100. Mecanismul inflamator din astm implica participarea esentiala a urmatoarelor celule:
A. eritrocite
B. eozinofile
C. mastocite
D. macrofage
E. limfocite
(pag. 1567)

G1604101. Principalii mediatori inflamatori implicati in patogenia astmului bronsic sunt:


A. tromboxanul A2
B. bradikinina
C. prostaciclina I2
D. leucotrienele C,D,E
E. prostaglandine E,F,G
(pag. 1567)

G1604102. Tratamentul antiinflamator al astmului bronsic include:


A. Glucocorticoizi
B. cromolynul de sodiu
C. nedocromilul de sodiu
D. epinefrina
E. salbutamolul
(pag. 1571, 1572)

G1604103. Tratamentul bronhodilatator al musculaturii netede in astmul bronsic include:


A. oxigenoterapia
B. izoproterenolul
C. metaproterenolul
D. antileukotrienele
E. albuterolul
(pag. 1571)

G2304104. Severitatea obstructiei in astmul bronsic este data de:


A. wheezing
B. bradicardie
C. disparitia murmurului vezicular
D. prezenta murmurului vezicular
E. puls paradoxal
(pag. 1570)

G2304105. Simptomele persistente de astm bronsic pot fi tratate cu:


A. ß 2 agonisti inhalator cu durata lunga de actiune
B. teofilina retard
C. parasimpatolitice
D. diuretice
E. propranolol

100 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
101 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1573)

G2304106. Pacientii cu simptome remanente sau continui de astm bronsic si functie pulmonara
instabila sunt tratati cu:
A. steroizi orali in doza unica zilnica
B. teofilina retard
C. parasimpatolitice
D. beta 2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune
E. antibiotice
(pag. 1573)

G2304107. Astmul alergic se asociaza cu:


A. istoric personal sau familial de boli alergice (rinite, urticarii, eczeme)
B. reactie cutanata de tip papula eritematoasa pozitiva la injectarea intradermica de extracte din antigenele
aerogene
C. niveluri crescute de IgE in ser
D. teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific
E. niveluri scazute de IgE in ser
(pag. 1566)

G2304108. Pacientii cu astm idiosincrazic se recunosc dupa:


A. lipsa unui teren alergic in antecedente personale si heredocolaterale
B. teste cutanate negative
C. niveluri normale de IgE in ser
D. bradicardie
E. modificari ale TA
(pag. 1567)

G2304109. Forma nesezoniera de astm bronsic poate fi consecinta alergiei la:


A. pene
B. fanerele animalelor
C. praf cu paraziti
D. fungi si alti antigeni din mediul inconjurator
E. oxigen
(pag. 1568)

G2304110. Mecanismele obstructiei cailor aeriene din astmul profesional sunt:


A. formarea de IgE specifici determinata de agentul agresor
B. eliberarea directa de substante vasoconstrictoare
C. stimularea directa sau reflexa a cailor respiratorii la persoanele cu astm lent sau cu boala franca
D. formarea de IgA specifici la actiunea agentului agresor
E. eliberarea de substante vasodilatatoare la contactul cu substanta incriminata
(pag. 1568)

G2304111. Simptomele astmului bronsic constau in:


A. dispnee
B. tuse
C. wheezing
D. tahicardie
E. TA crescuta
(pag. 1570)

G2304112. Terminarea unui episod de astm bronsic este frecvent marcata de:

101 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
102 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. tuse cu expectoratie groasa, filanta


B. spirale Curshmann (sputa ia forma cailor aeriene distale)
C. la examinarea microscopica - eozinofile si cristale Charcot - Leyden
D. scaderea TA
E. bradicardie
(pag. 1570)

G2304113. Episoade recurente de bronhospasm, care trebuie diferentiate de astmul bronsic, se pot
intalni in:
A. tumori carcinoide
B. embolii pulmonare recurente
C. bronsite cronice
D. tromboflebita profunda
E. tahicardie paroxistica
(pag. 1570)

G2304114. Cei mai folositi rezorcinoli in tratamentul astmului bronsic,cu actiune selectiva pe tractul
respirator sunt:
A. metaproterenolul
B. terbutalina
C. fenoterolul
D. metilxantinele
E. lidocaina
(pag. 1571)

G2304115. Glucocorticoizii se folosesc in tratamentul astmului bronsic pentru efectul lor:


A. bronhodilatator
B. de a reduce inflamatia cailor aeriene
C. benefic in suferintele acute, cand obstructia severa a cailor aeriene nu cedeaza la alte tratamente
D. bronhoconstrictor
E. antitusiv
(pag. 1571)

G2304116. Agentii stabilizatori ai mastocitelor (cromoglicatul de sodiu si nedocromilul de sodiu) se pot


folosi in tratamentul astmului bronsic pentru ca:
A. influenteaza tonusul cailor aeriene
B. inhiba degranularea mastocitelor
C. impiedica eliberarea mediatorilor chimici ai anafilaxiei
D. imbunatatesc functia pulmonara
E. reduc reactivitataea cailor aeriene distale la astmatici
(pag. 1572)

G2304117. Simptomatologie asemanatoare cu a astmului bronsic poate fii intalnita in:


A. insuficienta ventriculara stanga acuta
B. afectiune endobronsica
C. embolie pulmonara recurenta
D. pacienti cu eozinofilie
E. litiaza biliara
(pag. 1570)

G2304118. Reducerea diametrului cailor aeriene reprezinta trasatura fiziopatologica de baza in astmul
bronsic si se realizeaza prin:
A. contractia musculaturii netede

102 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
103 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. congestie vasculara
C. edem al peretelui bronsic
D. secretie vascoasa, trenanta
E. relaxarea musculaturii netede
(pag. 1570)

G2304119. Sputa bolnavilor cu astm bronsic microscopic prezinta:


A. cristale Charcot - Leyden
B. eozinofile
C. spirale Curschmann
D. limfocite
E. rozete lupice
(pag. 1570)

G2304120. Atacul de astm bronsic se manifesta clinic la debut prin:


A. senzatie de constrictie toracica
B. tuse neproductiva
C. wheezing
D. tahipnee, tahicardie
E. varsaturi
(pag. 1570)

G2304121. In criza de astm bronsic trebuie evitate categoric datorita riscului de deprimare a ventilatiei
alveolare:
A. opiaceele
B. sedativele
C. tranchilizantele
D. corticoizii
E. metilxantinele
(pag. 1572)

G2304122. Medicamentele asociate frecvent cu inducerea unor episoade acute de astm bronsic sunt:
A. aspirina
B. colorantii (tartrazina)
C. antagonistii ß adrenergici
D. agentii de sulfatare
E. norfloxacin
(pag. 1568)

G2304123. Pacientii cu astm bronsic pot dezvolta crize de astm severe in prezenta urmatorilor poluanti
atmosferici:
A. ozonul
B. dioxidul de azot
C. dioxidul de sulf
D. oxigen
E. apa
(pag. 1568)

G2504124. Diagnosticul diferenţial al insuficienţei ventriculare stângi faţă de astmul bronşic este
sprijinit de evidenţierea:
A. Ralurilor sibilante pe ambele arii pulmonare
B. Ralurilor umede la baze
C. Ritmului de galop

103 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
104 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Sputei cu striuri de sânge


E. Asteniei fizice şi psihice
(pag. 1570)

G2504125. Sindromul respirator tipic declanşat de aspirină:


A. Începe prin rinită vasomotorie cronică
B. Determină în timp o rinosinuzită hiperplazică cu polipi nazali
C. Este specific numai copiilor
D. Determină astm
E. Asociază congestii nazale şi oculare
(pag. 1568)

G2504126. Absorbţia sistemică crescută care acompaniază dozele mari de steroizi inhalatori folosiţi în
terapia astmului bronşic poate determina:
A. Candidoză orală şi disfonie
B. Cataractă
C. Încetinirea creşterii la copii
D. Purpură
E. Alopecie
(pag. 1572)

G2504127. Astmul alergic se caracterizează prin asocierea cu:


A. Un istoric personal şi/sau familial de boli alergice
B. Reacţii cutanate de tip papulă eritematoasă pozitive la injectarea intradermică de extracte din antigenele
aerogene
C. Niveluri de IgE normale
D. Teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific
E. Niveluri de IgG crescute în ser
(pag. 1566 - 1567)

G2504128. Astmul idiosincrazic se caracterizează prin:


A. Lipsa antecedentelor heredocolaterale sau personale pentru teren alergic
B. Teste cutanate negative la injectarea intradermică de extracte din antigenele aerogene
C. Niveluri crescute de IgE în ser
D. Teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific
E. Niveluri de IgG crescute în ser
(pag. 1567)

G2504129. Atât la subiecţii astmatici cât şi la cei normali reactivitatea bronşică creşte după:
A. Infecţiile virale ale tractului respirator
B. Expunerea la poluanţi atmosferici oxidanţi precum ozonul şi dioxidul de azot
C. Tratamentul cu inhibitori calciu
D. Folosirea preparatelor antialergice
E. Folosirea teofilinei intravenos
(pag. 1567)

G2504130. Medicamentele cel mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm sunt:
A. Aspirina
B. Coloranţi precum tartrazina
C. Antagonişti beta adrenergici
D. Agenţii de sulfitare
E. Romerganul

104 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
105 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1568)

G2504131. Reactivitatea încrucişată între aspirină şi alte inflamatoare nonsteroidiene este importantă
pentru recunoaşterea riscului de inducere a unor episoade de astm. Există un grad mare de
reactivitate încrucişată între aspirină şi:
A. Indometacin
B. Fenoprofen
C. Ibuprofen
D. Acetaminofen
E. Salicilatul sodic
(pag. 1568)

G2504132. Mecanismele obstrucţiei căilor aeriene în astmul profesional sunt:


A. Formarea de IgE specifice
B. Eliberarea directă de substanţe vasoconstrictoare
C. Stimularea directă sau reflexă a căilor respiratorii la persoanele cu astm latent sau boală francă
D. Formarea de IgG specifice
E. Inhibarea eliberării de endotelină
(pag. 1568 - 1569)

G2504133. Exacerbarea acută a astmului bronşic la copii mici este realizată cel mai frecvent de
următorii agenţi infecţioşi:
A. Virusurile gripale
B. Virusurile paragripale
C. Adenovirusurile
D. Virusul sinciţial respirator
E. Rhinovirusurile
(pag. 1569)

G2504134. Exacerbarea acută a astmului bronşic la copii mari şi la adulţi este realizată cel mai frecvent
de următorii agenţi infecţioşi patogeni:
A. Virusul gripal
B. Virusul paragripal
C. Adenovirusurile
D. Rhinovirusurile
E. Virusul sinciţial respirator
(pag. 1569)

G2504135. Crizele de bronhoconstricţie la astmatici pot fi declanşate de efortul fizic în următoarele


circumstanţe:
A. Efort fizic intens (exemplu alergarea)
B. Temperatura aerului inhalat scăzută
C. Temperatura şi umiditatea aerului inhalat crescută
D. Efortul fizic uşor
E. Umiditatea aerului crescută
(pag. 1569)

G2504136. Medicamentele contraindicate categoric în astmul bronşic sunt:


A. Metotrexatul
B. Sărurile de aur
C. Opiaceele
D. Sedativele şi tranchilizantele
E. Blocantele beta - adrenergice

105 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
106 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1572)

G2504137. Riscul de agravare al episoadelor acute de astm bronşic este evidenţiat de următorii
parametrii clinici sugestivi:
A. Prezenţa de raluri subcrepitante pe ambele arii pulmonare
B. Prezenţa de raluri sibilante pe ambele arii pulmonare
C. Prezenţa pulsului paradoxal
D. Folosirea muşchilor respiratori accesori
E. Hiperinflaţia marcată a toracelui
(pag. 1572)

G2504138. Principalele dezavantaje ale compuşilor cuaternari de amoniu neabsorbabili (metilnitratul


de atropină şi bromura de ipratropiu) folosiţi în terapia astmului bronşic sunt:
A. Acţiunea lentă
B. Acţiunea rapidă
C. Potenţa relativ modestă
D. Acţiunea inotrop negativă
E. Acţiunea proaritmică
(pag. 1571)

G2504139. Clearance-ul teofilinei, utilă în terapia astmului bronşic, scade odată cu utilizarea
concomitentă a următoarelor medicamente:
A. Eritromicina
B. Chinolonele
C. Cimetidina
D. Propranololul
E. Fenobarbitalul
(pag. 1571)

G2504140. Clearance-ul teofilinei, utilă în terapia astmului bronşic, creşte odată cu utilizarea
concomitentă a următoarelor medicamente:
A. Fenobarbital
B. Fenitoina
C. Eritromicina
D. Chinolone
E. Cimetidina
(pag. 1571)

G2504141. Specifice pentru diagnosticul clinic pozitiv al astmului bronşic sunt:


A. Dispneea
B. Wheezing-ul
C. Tusea cu expectoraţie groasă filantă
D. Tusea cu expectoraţie mucopurulentă
E. Durerile toracice
(pag. 1570)

G2504142. Examenul microscopic al sputei la bolnavii cu astm bronşic prezintă următoarele aspecte
specifice pentru diagnosticul pozitiv:
A. Frecvente polimorfonucleare
B. Frecvente eozinofile
C. Cristale Charcot - Leyden
D. Frecventă floră microbiană Gram pozitivă
E. Frecventă floră microbiană Gram negativă

106 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
107 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1570)

G2504143. Diagnosticul diferenţial al bronşitei cronice faţă de astmul bronşic presupune evidenţierea:
A. Lipsei perioadelor pur asimptomatice
B. Episoadelor de dispnee şi wheezing
C. Tusei cronice cu expectoraţie
D. Durerii toracice la efort
E. Degetelor hipocratice
(pag. 1570)

G2604144. Care din următoarele elemente fiziopatologice fac parte din definiţia astmului bronsic:
A. se manifestă prin îngustarea localizată a unei bronşii
B. este o afecţiune caracterizată prin reactivitate crescută a arborelui traheo-bronşic
C. bronhospasmul cedează întodeauna spontan şi rapid
D. bronhospasmul se manifestă prin accese de dispnee, tuse şi wheezing
E. crizele sunt declanşate prin expunere la o multitudine de stimuli
(pag. 1566)

G2604145. Astmul bronsic se caracterizează prin:


A. crize episodice
B. exacerbări acute intercalate cu perioade asimptomatice
C. dispnee exclusiv nocturnă
D. durata atacurilor de dispnee este de cateva secunde
E. pot exista episoade de evoluţie cu dispnee continuă timp de cateva yile
(pag. 1566)

G2604146. Care sunt caracteristicile etiologice ale astmului bronşic:


A. este o boală heterogenă
B. astmul alergic se asociază cu istoric personal/familial de boli alergice
C. apare mai frecvent la pacienţii mari fumători
D. astmul idiosincrazic implică evidenţierea de nivele serice crescute de IgE
E. poate apărea în urma unor infecşii respiratorii,cu apariţia wheezing şi dispnee
(pag. 1567)

G2604147. Mecanismul inflamator din astm implică participarea esenţială a următoarelor celule:
A. eritrocite
B. eozinofile
C. mastocite
D. macrofage
E. limfocite
(pag. 1567)

G2604148. Principalii mediatori inflamatori implicaţi în patogenia astmului bronşic sunt:


A. tromboxanul A2
B. bradikinina
C. prostaciclina I2
D. leucotrienele C,D,E
E. prostaglandine E,F,G
(pag. 1567)

G2604149. Diagnosticul diferenţial al astmului bronşic trebuie să includă:


A. TBC pulmonar miliar

107 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
108 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Septicemie cu Gram negativi


C. tumori/edem laringian
D. neoplasm/stenoză bronşică
E. tumori carcinoide
(pag. 1570)

G2604150. Tratamentul antiinflamator în astmul bronşic constă din administrarea de:


A. Glucocorticoizi
B. cromolynul de sodiu
C. nedocromilul de sodiu
D. epinefrina
E. salbutamolul
(pag. 1571-72)

G2604151. Tratamentul bronhodilatator al musculaturii netede în astmul bronşic include:


A. oxigenoterapia
B. izoproterenolul
C. metaproterenolul
D. antileukotrienele
E. albuterolul
(pag. 1571)

G2604152. În situaţiile de urgenţă în astmul bronşic se administrează:


A. corticosteroizi inhalatori doze mari
B. beta 2 agonşti aerosoli
C. aminofilină inhalator
D. aminofilină injectabil
E. glucocorticoizi injectabili
(pag. 1572-73)

G2604153. Substanţele cel mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm sunt:
A. Agenţi de sulftitrare
B. Tartrazina
C. Amiodarona
D. Salicilatul sodic
E. Agoniştii beta-adrenergici
(pag. 1568)

G2604154. Cei mai mulţi astmatici au:


A. Hipercapnie
B. Alcaloză respiratorie
C. Acidoză respiratorie
D. Hipocapnie
E. Acidoză metabolică
(pag. 1569)

G2604155. Semne care indică severitatea obstrucţiei în astmă sunt următoarele, cu excepţia:
A. Sibilante şi ronflante bazal bilateral
B. Pulsul paradoxal
C. Tusea dispenizantă
D. Dispariţia murmurului vezicular
E. Senzaţia de constricţie toracică internă

108 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
109 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1570)

G2604156. Următoarele medicamente folosite în astmă sunt stimulante adrenergice:


A. Bromura de ipratropiu
B. Saligeninele
C. Rezorcinolii
D. Metilxantinele
E. Izoproterenol
(pag. 1571)

G2604157. Efectele adverse cele mai frecvente ale teofilinei sunt:


A. Hipersalivaţia
B. Anorexia
C. Cefaleea
D. Tremorul
E. Somnolenţa
(pag. 1751)

G2604158. Următoarele afirmaţii privitor la glucocorticoizi nu sunt adevărate:


A. Streoizii sistemici se folosesc, depreferinţă, în suferinţele acute
B. Doar glucocorticoizii injectabili sunt şi bronhodilatatori
C. Doza uzuală de început în SUA este de 40-60mg metilprednisolon la fiecare 12 ore
D. Dexametazona se foloseşte în continuarea terapiei cu corticosteroizi
E. Glucosteroizii inhalatori produc efect benefic după 2 până la 4 săptămâni
(pag. 1572)

G2604159. Dintre efectele adverse ale GS inhalatori se numără:


A. Cataracta
B. Stimularea creşterii la copii
C. Purpura
D. Stimularea glandelor suprarenale
E. Disfonie
(pag. 1572)

G2604160. Următoarele afirmaţii privind agenţii stabilizatori ai mastocitelor nu sunt adevărate:


A. Efectul major al acestora este creşterea concentraţiei de AMPc prin inhibiţia fosfodiesterazei
B. Inhibă degranularea bazofilelor
C. Sunt de elecţie folosiţi în astmul infecţios
D. Blochează doar reacţia tardivă la antigen
E. Necesită o probă terapeutică
(pag. 1572)

G2604161. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitor la prognosticul şi evoluţia clinică în astm:
A. Rata mortalităţii este de 50000 decese pe an la 10 milioane pacienţi cu risc
B. Evoluţia clinică sugerează un pronostic bun la aproximativ 60% din pacienţi
C. Numărul copiilor care mai au astmă la 7 sau 10 ani variază între 26%-78%
D. Astmul ca şi BPOC progresează
E. Remisiuni spontane pot apărea la 40% din cei la care boala apare la vârsta adultă
(pag. 1573)

G2804162. In astmul alergic, expunerea la antigene poate produce:


A. Un raspuns imediat, dezvoltat in cateva minute

109 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
110 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Un raspuns imediat, urmat la 6-10 ore de un al doilea val = reactia intarziata


C. O reactie intarziata la 6-10 ore
D. Un raspuns imediat, la aproximativ o ora
E. Un raspuns intarziat la aproximativ 2 zile
(pag. 1568)

G2804163. Se numeste "astm idiosincrazic"astmul la persoane cu


A. antecedente alergice
B. teste cutanate negative
C. teste cutanate pozitive
D. Ig E normale
E. Ig E crescute
(pag. 1567)

G2804164. Stimulantele adrenergice folosite in terapia astmului bronsic sunt:


A. catecolaminele
B. rezorcinolii
C. saligeninele
D. metilxantinele
E. atropina
(pag. 1571)

G2804165. Folosirea anticolinergicelor in tratamentul astmului bronsic este limitatade:


A. efectele adverse sistemice
B. actiunea lenta
C. potenta relativ modesta
D. efectul bradicardizant
E. contraindicatia asocierii cu simpaticomimetice
(pag. 1571)

G2804166. In astmul bronsic glucocorticoizii se folosesc:


A. pentru a produce bronhodilatatie
B. pentru efectul lor antiinflamator
C. cand obstructia se agraveaza sub terapie intensiva cu bronhodillatatoare
D. numai inhalator
E. numai parenteral
(pag. 1571)

G2804167. Cromolynul si nedocromilul de sodiu au efect:


A. bronhodilatator
B. de inhibare a degranularii mastocitare
C. curativ
D. profilactic
E. de reducere a reactivitatii cailor aeriene distale
(pag. 1572)

110 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
111 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 5
Pleureziile
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1105001. Analiza biochimica a revarsatului din chilotorax arata in general un nivel al trigliceridelor:
A. <100mg/dl
B. <80mg/dl
C. >110mg.dl
D. <50mg/dl
E. Nici una din aceste valori
(pag. 1626)

G1105002. Cand la punctia toracica se obtine un lichid hemoragic, determinarea hematocritului in


lichidul pleural permite afirmarea existentei hemotoraxului daca valoarea sa este:
A. 20%
B. 30%
C. >50% fata de cel din sangele periferic
D. <50%fata de cel din sangele periferic
E. Oricare din aceste valori
(pag. 1626)

G1105003. Cea mai frecventa cauza de revarsat pleural la pacienti cu SIDA este:
A. Pleurezia parapneumonica
B. Tuberculoza
C. Sarcomul Kaposi
D. Limfoamele
E. Criptococcoza
(pag. 1626)

G1105004. Diagnosticul revarsatului pleural malign se face de cele mai multe ori prin:
A. Evidentierea caracterului de exudat al revarsatului
B. Citologia lichidului pleural
C. Biopsia pleurala
D. Toracoscopie
E. Toracotomie exploratorie
(pag. 1625)

G1105005. Mecanismul predominant in revarsatul pleural cu caracter de transudat din ciroza hepatica
cu ascita este:
A. Lichidul din interstitiul pulmonar strabate pleura viscerala
B. Blocarea limfaticelor pleurei parietale
C. Hipoproteinemia
D. Miscarea lichidului peritoneal prin mici orificii transdiafragmatice
E. Ruperea canalului toracic
(pag. 1624)

111 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
112 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G1205006. Agentii sclerozanti utilizati pentru tratamentul intrapleural al pleureziilor sunt:


A. doxiciclina
B. gentamicina
C. amoxiciclina
D. eritromicina
E. ser fiziologic
(pag. 1625)

G1205007. Cresterea revarsatului pleural din trombembolismul pulmonar sub tratament anticoagulant
sugereaza urmatoarele complicatii:
A. emfizemul pulmonar
B. hemotorax
C. insuficienta cardiaca dreapta
D. atelectazie pulmonara
E. insuficienta cardiaca stinga
(pag. 1625)

G1205008. In mezotelioamele pleurale examenul radiografic toracic evidentiaza:


A. ingrosarea generalizata a pericardului
B. hemitorace marit
C. absenta revarsatului pleural
D. hemitorace micsorat
E. largirea mediastinului
(pag. 1625)

G1205009. Lichidul exsudat indeplineste una dintre conditiile de mai jos:


A. proteine lichid pleural / proteine ser > 0,5
B. LDH lichid pleural / LDH ser > 6
C. LDH din lichidul pleural mai mica de 2/3 din valoarea maxima din ser
D. raportul LDH lichid pleural / LDH ser < 5
E. raportul LDH lichid pleural / LDH ser >5
(pag. 1624)

G1205010. Revarsatele pleurale maligne metastatice sunt:


A. prima cauza de exsudat
B. a doua cauza de exsudat
C. cauza rara de exsudat
D. a doua cauza de transsudat
E. prima cauza de transsudat
(pag. 11625)

G1205011. Toracocenteza diagnostica in cazul revarsatelor pleurale din insuficienta cardiaca este
necesara cand:
A. revarsatele pleurale sunt bilaterale
B. revarsatele pleurale sunt in cantitati comparabile
C. pacientul este afebril
D. pacientul acuza durere toracica pleuritica
E. pacientul prezinta emfizem pulmonar
(pag. 1624)

G1305012. Cea mai frecventa cauza de revarsat pleural la pacientii cu SIDA este:
A. Criptococcoza

112 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
113 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Sarcomul Kaposi
C. Limfoamele
D. Tuberculoza
E. Pneumocystis carinii
(pag. 1626)

G1305013. Este falsa urmatoarea afirmatie despre pleurezii:


A. Ruptura de esofag se insoteste de amilaze crescute in lichidul pleural
B. In pleurezia lupica sunt prezenti anticorpi antinucleari in lichidul pleural
C. Sidromul Meigs presupune tumora benigna de uter cu ascita si revarsat pleural
D. Pleureziile induse de administrarea de medicamente prezinta in general eozinofile crescute in lichid
E. Atitudinea pentru stabilirea diagnosticului in cazul revarsatelor pleurale secundare infectiilor virale nu este
una agresiva
(pag. 1625-1626)

G1305014. Nu este o cauza principala de exudat pleural:


A. Infectiile virale
B. Pneumonia bacteriana
C. Mixedemul
D. Embolismul pulmonar
E. Neoplaziile
(pag. 1624)

G1305015. Referitor la chilotorax sunt adevarate, cu EXCEPTIA:


A. Poate sa apara in urma rupturii ductului toracic
B. Poate insoti tumori mediastinale
C. Biochimia lichidului pleural arata colesterol > 1000 mg/dl
D. Poate fi diagnosticat prin limfangiografie
E. Cea mai frecventa cauza este traumatica
(pag. 1626)

G1305016. Urmatoarele afectiuni si conditii gastro-intestinale dau in general revarsate pleurale de tip
exsudat, cu EXCEPTIA
A. Scleroterapia endoscopica a varicelor esofagiene
B. Post transplant ficat
C. Abcese intraabdominale
D. Ciroza hepatica
E. Hernia diafragmatica
(pag. 1626)

G1405017. Cauza cea mai frecventa de pleurezie la pacientii cu SIDA este:


A. pleurezia tuberculoasa
B. pleurezia parapneumonica
C. Pneumocystis carinii
D. Sindromul Kaposi
E. limfoamele
(pag. 1626)

G1405018. Diagnosticul de certitudine in pleurezia tuberculoasa se pune pe baza:


A. tabloului clinic
B. prezentei limfocitelor in lichidul pleural
C. LDH -ului din lichidul pleural si a raportului LDH pleural/LDH seric

113 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
114 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. raportului proteine pleurale/proteine serice > 0,5


E. biopsiei pleurale, cu identificarea granulomului pleural
(pag. 1625 - 1626)

G1405019. In etiologia mezoteliomului malign, cel mai frecvent se incrimineaza:


A. fumatul
B. poluarea atmosferica
C. expunerea la siliciu
D. expunerea la azbest
E. factori genetici
(pag. 1625)

G1405020. In pneumonia bacteriana cu anaerobi si exsudat pleural, tabloul clinic asociaza


urmatoarele, cu exceptia:
A. debutul este subacut
B. istoric de factori care predispun la bronhoaspiratie
C. febra inalta
D. anemie
E. scadere ponderala
(pag. 1624)

G1405021. Lichidul pleural transsudat indeplineste urmatoarele conditii:


A. proteine lichid pleural/proteine ser > 0,5
B. LDH lichid pleural/ LDH ser > 0,6
C. LDH lichid pleural > 2/3 din valoarea maxima din ser
D. apare in pneumonii, neoplasme, tbc
E. nici una din acestea
(pag. 1624)

G1405022. Mecanismul cel mai frecvent implicat in etiopatogenia pleureziei tuberculoase este:
A. alterarea drenajului lichidului pleural de catre limfatice
B. scaderea presiunii oncotice in capilarul pulmonar prin hipoproteinemie
C. hipersensibilizare la proteinele tuberculoase din spatiul pleural
D. deversare de continut cazeos din focarul pulmonar
E. alterarea structurii peretelui capilarelor pulmonare
(pag. 1625)

G1405023. Urmatoarele metode pot fi utile in terapia revarsatului pleural din ciroza hepatica:
A. tratament medical
B. tratamentul chirurgical al comunicarii dintre cele doua cavitati
C. toracostomia cu drenaj si instilarea unui agent sclerozant
D. insertia unui sunt peritoneo-venos
E. toate cele de mai sus
(pag. 1624)

G1505024. Care este cel mai frecvent simptom al revarsatelor pleurale din embolia pulmonara:
A. tusea
B. hemoptizia
C. junghiul toracic
D. dispneea
E. febra
(pag. 1625)

114 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
115 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G1505025. Care este procentul minim de la care raportarea hematocritului din lichidul pleural fata de
hematocritul din sangele periferic pune diagnosticul de hemotorax:
A. 10%
B. 20%
C. 30%
D. 50%
E. 80%
(pag. 1626)

G1505026. Empiemul reprezinta un revarsat pleural:


A. de tip transudat
B. bogat in limfa
C. intens purulent
D. predominent cu limfocite
E. predominent cu eozinofile
(pag. 1624)

G1505027. Lichidul din spatiul pleural este drenat de:


A. capilarele pleurei parietale
B. capilarele pleurei viscerale
C. limfaticele pleurei parietale
D. venele intercostale
E. venele peritoneale
(pag. 1624)

G1505028. Revarsatele pleurale de tip transudat din insuficienta cardiaca se trateaza cel mai bine cu:
A. antibiotice
B. chimioterapice
C. diuretice
D. anticoagulante
E. corticoterapie
(pag. 1624)

G1505029. Revarsatul pleural de tip exsudat din tuberculoza contine predominant urmatorul tip de
celula:
A. polimorfonucleare
B. hematii
C. limfocite
D. celule mezoteliale
E. celule maligne
(pag. 1625-26)

G1605030. Aparitia mezotelioamelor maligne este mai strans legata de expunerea la:
A. Pudra de talc
B. Polen
C. Vapori toxici
D. Pulberi de siliciu
E. Pulberi de azbest
(pag. 1625)

G1605031. Pacientii cu revarsate pleurale aparute in contextul unor pneumonii bacteriene aerogene
prezinta cel mai frecvent:

115 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
116 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. Scadere ponderala
B. Anemie moderata
C. Durere toracica
D. Leucopenie
E. Subfebrilitati
(pag. 1624)

G1605032. Principala cauza de un exsudat pleural in SUA este reprezentata de:


A. Insuficienta ventriculara stanga
B. Pneumonia bacteriana
C. Neoplazii
D. Infectiile virale
E. Traumatisme toracice
(pag. 1624)

G1605033. Unul din elementele de mai jos mai jos nu caracterizeaza exsudatul:
A. Proteine lichid pleural/proteine serice ? 0,5
B. LDH lichid pleural/LDH ser ? 0,6
C. LDH lichid pleural/LDH ser ? 0,6
D. LDH din lichidul pleural ? 2/3 din valoarea maxima din ser
E. Apare in contextul unor pneumonii bacteriene
(pag. 1624)

G1605034. Urmatoarele elemente constituie indicatii pentru practicarea toracostomiei pe tub, cu


exceptia unei:
A. Prezenta puroiului vascos in spatiul pleural
B. Frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleural
C. Glucoza mai mica de 50 mg/dl in lichidul pleural
D. Lama de lichid care separa plamanul de peretele toracic mai mica de 10 mm
E. pH-ul lichidului pleural mai mic de 7.00 si mai mic cu 0,15 unitati decat cel arterial
(pag. 1625)

G2305035. Diagnosticul de pleurezie lupica se sustine pe cresterea in lichidul pleural a:


A. nivelului anticorpilor antinucleari (ANA)
B. ASLO
C. nivelului amilazelor
D. fibrinogenului
E. proteinei C reactive
(pag. 1626)

G2305036. Diagnosticul de hemotorax se apreciaza prin determinarea hematocritului in lichidul pleural


hemoragic care trebuie sa fie:
A. > 50% fata de cel din sangele periferic
B. > 30% fata de cel din sangele periferic
C. < 50% fata de cel din sangele periferic
D. egal cu cel din sangele periferic
E. < 30% fata de cel din sangele periferic
(pag. 1626)

G2505037. Revărsatele pleurale maligne secundare afecţiunilor metastatice sunt, în ordinea frecvenţei:
A. cea mai frecventă cauză de exudat
B. cea mai rară cauză de exudat

116 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
117 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. a doua cauză de exudat


D. a treia cauză de exudat
E. la fel de frecventă ca şi pleurezia tuberculoasă
(pag. 1625)

G2505038. Pleurodezia apare:


A. în urma toracocentezei diagnostice
B. prin invadarea pleurei de către un cancer pulmonar
C. în urma toracotomiei
D. prin instilarea talcului sau a unui agent similar în cavitatea pleurală
E. în urma mediastinoscopiei
(pag. 1625)

G2505039. Simptomul cel mai frecvent întâlnit în revărsatele pleurale secundare trombembolismului
pulmonar este:
A. tusea iritativă
B. durerea toracică
C. febra
D. dispneea
E. hemoptizia
(pag. 1625)

G2505040. Revărsatele pleurale din tuberculoză se datorează în principal:


A. prezenţei bacilului Koch în limfaticele pleurale
B. prezenţei bacilului Koch în parenchimul pulmonar
C. obstrucţiei venoase la nivelul venei azygos
D. reacţiei de sensibilizare la proteinele tuberculoase din spaţiul pleural
E. prezenţei bacilului Koch în sânge
(pag. 1625)

G2505041. Tratamentul adecvat al pleuritei tuberculoase se face cu:


A. 300 mg/zi izoniazidă plus 600 mg/zi rifampicină timp de 6 luni
B. 300 mg/zi izoniazidă plus 600 mg/zi rifampicină timp de 12 luni
C. 300 mg/zi izoniazidă plus 600 mg/zi rifampicină plus 1400 mg/zi etambutol timp de 6 luni
D. 300 mg/zi izoniazidă plus 600 mg/zi rifampicină plus 1400 mg/zi etambutol timp de 12 luni
E. 300 mg/zi izoniazidă plus 600 mg/zi rifampicină plus 1400 mg/zi etambutol plus 2500 mg/zi pirazinamidă
timp de 6 luni
(pag. 1626)

G2505042. Cea mai frecventă cauză de revărsat pleural la pacienţii cu SIDA este:
A. pleurezia parapneumonică
B. tuberculoza
C. criptococoza
D. sarcomul Kaposi
E. limfomul
(pag. 1626)

G2505043. În mod normal, lichidul intră în spaţiul pleural din:


A. spaţiile interstiţiale
B. capilarele pleurei parietale
C. limfaticele pleurei parietale
D. capilarele pleurei viscerale

117 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
118 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. cavitatea peritoneală
(pag. 1624)

G2505044. Principalele cauze de exudate pleurale sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:


A. pneumoniei bacteriene
B. infecţiilor virale
C. neoplaziilor
D. cirozei hepatice
E. colagenozelor
(pag. 1624)

G2505045. Cea mai frecventă cauză a revărsatelor pleurale este:


A. pneumonia bacteriană
B. infecţiile virale
C. neoplaziile
D. insuficienţa ventriculară stângă
E. ciroza hepatică
(pag. 1634)

G2505046. Cea mai frecventă cauză de exudat pleural este:


A. pleurezia parapneumonică
B. pleurezia tuberculoasă
C. trombembolismul pulmonar
D. mezoteliomul pleural
E. neoplasmul pulmonar
(pag. 1624)

G2505047. Prezenţa lichidului pleural liber, concomitent cu o pneumonie bacteriană, poate fi pusă în
evidenţă printr-o radiografie pulmonară de incidenţă:
A. antero-posterioară
B. laterală
C. decubit dorsal
D. decubit lateral de partea pneumoniei
E. decubit lateral de partea opusă pneumoniei
(pag. 1625)

G2605048. Principala cauza de transsudat pleural in SUA este reprezentata de:


A. Pneumonia bacteriană
B. Neoplazii
C. Infectiile virale
D. Traumatisme toracice
E. Insuficienţa ventriculara stanga
(pag. 1624)

G2605049. Unul din elementele de mai jos mai jos nu este caracteristic exsudatului:
A. Proteine lichid pleural/proteine serice > 0,5
B. LDH lichid pleural/LDH ser > 0,6
C. LDH lichid pleural/LDH ser < 0,6
D. LDH din lichidul pleural > 2/3 din valoarea maxima din ser
E. Apare in contextul unor pneumonii bacteriene
(pag. 1624)

118 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
119 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G2605050. Pacientii cu revarsate pleurale aparute in contextul unor pneumonii bacteriene aerogene
prezinta cel mai frecvent:
A. Scadere ponderala
B. Anemie moderata
C. Leucopenie
D. Durere toracica
E. Subfebrilitati
(pag. 1624)

G2605051. Urmatoarele elemente constituie indicatii pentru practicarea toracostomiei pe tub, cu


exceptia:
A. Frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleural
B. Glucoza mai mica de 50 mg/dl in lichidul pleural
C. Lama de lichid care separa plamanul de peretele toracic mai mica de 10 mm
D. pH-ul lichidului pleural mai mic de 7.00 si mai mic cu 0,15 unitati decat cel arterial
E. Prezenta puroiului vascos in spatiul pleural
(pag. 1625)

G2605052. Una din urmatoarele neoplazii determina foarte frecvent revarsate pleurale:
A. Neoplasmul de colon
B. Neoplasmul de col uterin
C. Neoplasmul pulmonar
D. Neoplasmul gastric
E. Neoplasmul pancreatic
(pag. 1625)

G2605053. Aparitia mezotelioamelor maligne este mai strans legata de expunerea la:
A. Pulberi de azbest
B. Polen
C. Vapori toxici
D. Pulberi de siliciu
E. Pudra de talc
(pag. 1625)

G2605054. Care din elementele de mai jos caracterizeaza transsudatul:


A. proteinele din lichidul pleural/proteinele serice< 0,5
B. LDH lichid pleural/LDH ser> 0,6
C. LDH lichid pleural/LDH ser> 0,5
D. LDH lichid pleural> 2/3 din valoarea maxima din ser
E. apare frecvent in contextul pneumoniilor bacteriene
(pag. 1624)

G2605055. Toracocenteza diagnostica in cadrul unei insuficiente cardiace este necesara cand:
A. revarsatele nu sunt bilaterale
B. pacientul este febril
C. pacientul acuza durere toracica pleuritica
D. pentru a verifica daca pacientul are intr-adevar transsudat
E. toate cele de mai sus
(pag. 1624)

G2605056. Revarsatul parapneumonic are caracteristica:


A. se asociaza cel mai frecvent cu insuficienta cardiaca

119 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
120 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. nu se asociaza cu pneumonia bacteriana


C. constituie cea mai frecventa cauza de revarsate pleurale in SUA
D. nu apare niciodata in contextul unui abces pulmonar
E. toracostomia cu drenaj este obligatorie
(pag. 1624)

G2605057. Revarsatul pleural aparut in pmneumoniile bacteriene aerogene se prezinta cu:


A. febra
B. durere toracica
C. tuse productiva
D. leucocitoza
E. toate cele de mai sus
(pag. 1624)

G2605058. Revarsatul pleural din pneumoniile cu germeni anaerobi nu prezinta:


A. anemie moderata
B. scadere ponderala
C. leucocitoza frusta
D. durere toracica
E. istoric de factori care predispun la aspiratie
(pag. 1625)

G2605059. Care din urmatoarele elemente constituie indicatie pentru practicarea toracostomiei pe tub?:
A. prezenta puroiului vascos in spatiul pleural
B. glucoza mai mica de 50 mg/dl in lichidul pleural
C. frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleural
D. pH-ul lichidul pleural mai mic de 7,00 si mai mic cu 0,15 unitati decat cel arterial
E. toate cele de mai sus
(pag. 1625)

G2605060. Revarsatele secundare afectiunilor maligne se caracterizeza prin:


A. reprezinta prima cauza de exsudat
B. cel mai des sunt cauzate de cancerul pulmonar, mamar si limfoame
C. nu produc niciodata dispnee
D. citologia lichidului pleural nu ajuta la elucidarea dignosticului
E. cel mai frecvent sunt reprezentate de transsudat
(pag. 1625)

G2605061. Mezotelioamele se caracterizeaza prin:


A. sunt legate de expunerea la pulberi de azbest
B. radiografia toracica prezinta revarsat pleural, ingrosarea pleurei, hemitorace micsorat
C. pacientii prezinta durere toracica, dispnee
D. necesita toracoscopie, biopsie pleurala
E. toate cele de mai sus
(pag. 1625)

G2605062. Pleurezia tuberculoasa nu se caracterizeaza prin:


A. lichidul este de tip exsudat
B. limfocitele mici predomina in lichidul pleural
C. este foarte frecventa in SUA
D. se datoreaza reactiei de sensibilizare la proteinele tuberculoase din lichidul pleural
E. pacientii prezinta febra, scadere ponderala, durere toracica pleuritica

120 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
121 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1625)

G2605063. In cazul trombembolismului pulmonar nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. lichidul pleural poate fi transsudat sau exsudat
B. dispneea apare foarte rar
C. dispneea este cel mai frecvent simptom
D. tratamentul anticoagulant este esential
E. scintigrafia si/sau arteriografia pulmonara sugereaza diagnosticul
(pag. 1626)

G2805064. Cauza cea mai frecventa de revarsate pleurale este:


A. insuficienta ventriculara stanga
B. ciroza hepatica
C. tuberculoza
D. pneumonia
E. tumora pulmonara
(pag. 1624)

G2805065. Revarsatele pleurale din tuberculoza se datoreaza in principal:


A. invaziei pleurale cu bacili Koch
B. reactiei de sensibilizare la proteinele tuberculoase
C. suprainfectiei cu germeni banali
D. ocluziei limfaticelor pleurale
E. compresiei prin adenopatii
(pag. 1625)

G2805066. Tratamentul de electie in chilotorax este:


A. toracocenteza
B. toracostomia cu drenaj permanent
C. toracoplastia
D. abraziunea pleurala
E. suntul pleuroperitoneal
(pag. 1626)

G2805067. Pacientul are hemotorax daca:


A. hematocritul lichidului pleural este mai mare de 50% fata de cel din sangele periferic
B. lichidul obtinut la punctia toracica este hemoragic
C. lichidul pleural contine hematii
D. lichidul pleural contine microcheaguri de sange
E. are revarsat pleural si embolie pulmonara
(pag. 1626)

121 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
122 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1105068. Caracterul de exudat al unui revarsat pleural e definit de urmatorii parametri, cu EXCEPTIA:
A. LDH lichid pleural <200U/dl
B. Proteine lichid pleural/proteine ser >0,5
C. LDH lichid pleural/LDH ser >0,6
D. LDH din lichidul pleural >2/3 din valoarea maxima din ser
E. Glucoza pleurala <50mg/dl
(pag. 1624)

G1105069. Care din urmatoarele afirmatii privind chilotoraxul sunt adevarate:


A. Apare prin intreruperea ductului toracic si acumularea limfei in spatiul pleural
B. Cauzele cele mai frecvente sunt traumatismele si tumorile mediastinului
C. Toracocenteza evidentiaza o mare cantitate de lichid cu aspect adesea laptos
D. Epansamentul are tendinta la rezolutie spontana
E. Tratamentul de electie este toracotomia cu drenaj prelungit
(pag. 1626)

G1105070. Care din urmatoarele afirmatii privind formarea si acumularea lichidului pleural, sunt
adevarate:
A. Lichidul intra in spatiul pleural din capilarele pleurei parietale
B. Lichidul poate intra in spatiul pleural si din interstitiul pulmonar prin intermediul pleurei viscerale
C. Lichidul poate intra din cavitatea peritoneala prin orificii diafragmatice
D. Lichidul este drenat de limfaticele situate in pleura viscerala
E. Limfaticele pot sa absoarba o cantitate de lichid de 20 ori mai mare decat cea care se formeaza in mod
obisnuit
(pag. 1624)

G1105071. Cauza cea mai frecventa a revarsatelor pleurale cu caracter de transudat este insuficienta
ventriculara stanga. In care din urmatoarele situatii este necesara toracocenteza diagnostica:
A. Revarsatele nu sunt bilaterale
B. Revarsatele nu sunt in cantitati comparabile
C. Revarsatul diminua sub tratament diuretic
D. Pacientul este febril
E. Pacientul acuza durere toracica pleuritica
(pag. 1624)

G1105072. In revarsatele parapneumonice, oricare din urmatoarele constituie o indicatie pentru


practicarea toracotomiei pe tub, cu EXCEPTIA:
A. Prezenta puroiului vascos in spatiul pleural
B. Izolarea agentului etiologic al pneumoniei in sputa
C. Glucoza <50mg/dl in lichidul pleural
D. Durerea severa cu caracter pleuretic
E. Ph-ul lichidului pleural <7,00 si mai mic cu 0,15 unitati decat cel arterial
(pag. 1625)

G1105073. Pleurezia tuberculoasa prezinta urmatoarele caractere, cu EXCEPTIA:


A. Exudat
B. Predominenta limfocitelor
C. LDH<200 U/dl
D. Prezenta granulomului pleural la biopsia pe ac
E. Adenozindezaminaza nedetectabila

122 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
123 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1626)

G1105074. Revarsatele pleurale maligne secundare sunt in proportie de 75% determinate de 3 tipuri de
tumori. Aceste sunt:
A. Limfoamele
B. Cancerul pulmonar
C. Melanomul
D. Cancerul mamar
E. Seminomul
(pag. 1625)

G1105075. Revarsatul pleural are caracter de exudat in urmatoarele afectiuni, cu EXCEPTIA


A. Neoplazii
B. Mixedem
C. Tuberculoza
D. Sindrom nefrotic
E. Pneumonii bacteriene
(pag. 1626)

G1105076. Revarsatul pleural are caracter de transudat in urmatoarele afectiuni, cu EXCEPTIA:


A. Ciroza
B. Insuficienta cardiaca congestiva
C. Mezoteliom
D. Tuberculoza
E. Sindrom nefrotic
(pag. 1626)

G1105077. Sindromul Meigs asociaza urmatoarele elemente, cu EXCEPTIA:


A. Febra
B. Tumora ovariana benigna
C. Tumora ovariana maligna
D. Ascita
E. Revarsat pleural cu caracter de exudat
(pag. 1626)

G1205078. Indicatiile pentru toracostomia pe tub sunt:


A. Prezenta puroiului vascos in spatiul pleural
B. Frotiuri Gram negative pentru microorganismele din lichidul pleural
C. Glucoza in lichidul pleural < 50 mg / dl
D. ph- ul lichidului pleural < 7 si mai mic cu 0,15 unitati decat cel arterial
E. Glucoza in lichidul pleural > 50 mg / dl
(pag. 1624)

G1205079. Cand calitatea vietii pacientilor cu revarsate pleurale de natura maligna este alterata prin
dispnee, ea poate fi ameliorata prin:
A. Toracostomia prin tub de dren cu instilarea de agent sclerozant
B. Toracoscopia cu abraziunea pleurei sau cu insuflare de talc
C. Montarea unui shunt pleuro-peritoneal
D. Montarea unui shunt peritoneo-venos
E. Chimioterapie
(pag. 1625)

G1205080. Cele trei tumori care determina 75 % din revarsatele pleurale maligne sunt:

123 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
124 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. Limfoamele
B. Cancerul pulmonar
C. Cancerul ovarian
D. Cancerul mamar
E. Melanomul
(pag. 1625)

G1205081. Pleurezia parapneumonica din infectiile cu anaerobi evolueaza cu:


A. Tablou clinic de boala subacuta
B. Leucopenie
C. Anemie moderata
D. Istoric de factori care predispun la aspiratie
E. Crestere ponderala
(pag. 1624)

G1205082. Tratamentul pleureziilor inchistate, incomplet drenate prin tub, mai cuprinde:
A. Administrarea intrapleurala de streptokinaza (250.000 unitati)
B. Administrarea intrapleurala de urokinaza (100.000 unitati)
C. Toracotomia cu decorticare
D. Oxigenoterapie
E. Toracoscopia cu desfacerea aderentelor
(pag. 1625)

G1205083. Principalele cauze de exsudat sunt:


A. infectiile virale
B. ciroza hepatica
C. pneumoniile bacteriene
D. neoplaziile
E. insuficienta ventriculara stanga
(pag. 1624)

G1205084. Principalele cauze de transsudat sunt:


A. insuficienta ventriculara stanga
B. ciroza hepatica
C. embolismul pulmonar
D. neoplaziile
E. pneumotoraxul
(pag. 1624)

G1205085. Revarsatul pleural provine din:


A. pleura parietala
B. spatiile interstitiale pulmonare
C. cavitatea peritoneala
D. peretele toracic
E. pericard
(pag. 1623)

G1205086. Tratamentul hidrotoraxului de origine hepatica necontrolat medicamentos presupune:


A. tratamentul medical
B. toracostomia cu drenaj, cu injectarea unui agent sclerozant
C. insertia unui shunt peritoneo-venos
D. insertia unui shunt peritoneo-vezical

124 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
125 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. paracenteza
(pag. 1624)

G1305087. Constituie indicatii de toracostomie pe tub:


A. pH pleural mai mic de 7.00
B. Lichid purulent in spatiul pleural
C. pH arterial mai mic cu 0.15 decat cel pleural
D. glicopleurie > 60 mg/dl
E. LDH pleural < 100 UI/l
(pag. 1625)

G1305088. Exclud calitatea de transudat a unui revarsat pleural urmatoarele analize de laborator:
A. LDH lichid pleural / LDH seric <0,6
B. LDH pleural mai mic de 2/3 din valoarea maxima din ser
C. LDH lichid pleural / LDH seric>0,6
D. LDH pleural mai mare de 2/3 din valoarea maxima din ser
E. Proteine lichid pleural / proteine ser <0.5
(pag. 1624)

G1305089. Principalele cauze de exsudat includ:


A. Embolismul pulmonar
B. Ciroza hepatica
C. Insuficienta ventriculara stanga
D. Pneumonia bacteriana
E. Sindromul nefrotic
(pag. 1624)

G1305090. Principalele cauze de exudat includ:


A. Mixedem
B. Ciroza
C. Infectii virale
D. Sindrom nefrotic
E. Neoplazii
(pag. 1624)

G1305091. Principalele cauze de transudat includ:


A. Embolismul pulmonar
B. Neoplasm bronhopulmonar
C. Pneumonia bacteriana
D. Insuficienta ventriculara stanga
E. Pancreatita acuta
(pag. 1624)

G1305092. Se intalnesc, in general, valori ale glicopleuriei < 60 mg/dl in urmatoarele afectiuni:
A. Ciroza
B. Infectii bacteriene
C. Poliartrita reumatoida
D. Mezoteliom
E. Sindrom nefrotic
(pag. 1624)

G1305093. Se intalnesc, in general, valori crescute ale amilazelor in lichidul pleural in urmatoarele

125 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
126 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

afectiuni, cu EXCEPTIA:
A. Poliartrita reumatoida
B. Neoplazii
C. Ruptura de esofag
D. Pancreatita acuta
E. Sindrom Churg-Strauss
(pag. 1624)

G1305094. Urmatoarele afirmatii despre pleurezii la pacientii cu SIDA sunt adevarate:


A. Revarsatele pleurale apar frecvent la aceasta categorie de pacienti
B. Cea mai frecventa cauza de pleurezie este sarcomul Kaposi
C. Cea mai frecventa cauza este parapneumonica
D. Pleurezia apare des la pacientii cu Pneumocystis carinii
E. Pleurezia apare rar la pacientii cu Pneumocystis carinii
(pag. 1626)

G1305095. Urmatoarele afirmatii despre pleurezii sunt adevarate:


A. Lichidul provine din capilarele pleurei viscerale
B. Lichidul poate proveni din spatiul interstitial pulmonar
C. Lichidul poate proveni din cavitatea peritoneala
D. Lichidul se poate drena prin limfaticele pleurei viscerale
E. Lichidul se poate drena prin limfaticele pleurei parietale
(pag. 1624)

G1405096. Cele mai frecvente tumori care dau revarsat pleural sint:
A. cancerul pulmonar
B. cancerul de colon
C. cancerul mamar
D. limfoamele
E. hamartomul
(pag. 1625)

G1405097. Chilotoraxul are urmatoarele caracteristici:


A. cantitate mica de lichid
B. lichid laptos, cu trigliceride crescute
C. cauza cea mai frecventa este traumatismul
D. tratamentul de electie este suntul pleuro-peritoneal
E. toracostomia cu drenaj prelungit are rezultate bune pe termen lung
(pag. 1626)

G1405098. In pleurezia maligna, pentru a impiedica refacerea lichidului pleural, se pot aplica
urmatoarele procedee:
A. toracoscopia cu abraziunea pleurei sau insuflare de talc
B. tratament cu diuretice
C. toracostomia pe tub, cu instilare de agent sclerozant
D. efectuarea unui sunt pleuro - peritoneal
E. efectuarea unui sunt pleuro - pericardic
(pag. 1625)

G1405099. In revarsatul pleural din insuficienta cardiaca, toracenteza diagnostica este recomandata in
urmatoarele situatii:
A. pacient febril

126 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
127 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. durere pleuritica
C. revarsatul pleural este unilateral sau asimetric
D. revarsatul pleural este bilateral
E. cand nu se remite sub tratament diuretic
(pag. 1624)

G1405100. Indicatiile toracostomiei pe tub de dren in revarsatele pleurale parapneumonice sint:


A. puroi viscos in spatiul pleural
B. identificarea germenilor Gram pozitivi in lichidul pleural
C. pH -ul lichidului pleural mai mic de 7,00
D. glucoza mai mica de 50 mg/dl in lichidul pleural
E. nici una din cele de mai sus
(pag. 1625)

G1405101. Pentru diagnosticul revarsatelor pleurale din neoplazii sint utile:


A. frotiuri Gram din lichidul pleural
B. citologie din lichidul pleural
C. biopsie pleurala
D. pleurodeza
E. toracoscopia
(pag. 1625)

G1405102. Pentru hemotorax sint valabile urmatoarele afirmatii:


A. este secundar unor traumatisme, rupturi de vase sanguine, tumori
B. apare cel mai frecvent in embolia pulmonara
C. hematocritul din lichidul pleural este mai mare de 50% fata de cel din singele periferic
D. tratamentul de electie consta in administrarea de anticoagulante
E. toracotomia se indica daca debitul singerarii depaseste 200 ml/ora
(pag. 1626)

G1405103. Revarsatul pleural de origine hepatica:


A. este mai frecvent localizat pe dreapta
B. apare la majoritatea bolnavilor cu ciroza hepatica si ascita
C. este exsudat
D. este in cantitate mica
E. se produce prin transfer direct al lichidului peritoneal in cavitatea pleurala
(pag. 1624)

G1405104. Revarsatul pleural parapneumonic se asociaza cu:


A. bronhopneumopatia cronica obstructiva
B. bronsiectazia
C. pneumoconioza
D. pneumonia bacteriana
E. abcesul pulmonar
(pag. 1624)

G1405105. Revarsatul pleural secundar tromboembolismului pulmonar se caracterizeaza prin:


A. este intotdeauna transsudat
B. poate fi exsudat sau transsudat
C. pentru diagnostic necesita scintigrafie pulmonara si/sau arteriografie pulmonara
D. nu este influentat de tratamentul anticoagulant
E. este in cantitate mare si se reface dupa toracenteza

127 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
128 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1625)

G1405106. Revarsatul pleural tuberculos are urmatoarele caracteristici:


A. este exsudat
B. predomina polimorfonuclearele
C. pacientul poate prezenta dispnee, scadere ponderala
D. nu se insoteste de durere toracica
E. de obicei este afebril
(pag. 1625)

G1405107. Tabloul clinic in pneumonia bacteriana cu germeni aerobi si revarsat pleural cuprinde:
A. durere toracica
B. febra
C. tuse seaca
D. leucocitoza
E. leucopenie
(pag. 1624)

G1405108. Un nivel ridicat de amilaze in lichidul pleural sugereaza ca etiologie:


A. afectarea pancreasului
B. ciroza hepatica
C. hernia diafragmatica
D. Sindromul Meigs
E. perforatia esofagului
(pag. 1626)

G1505109. Care din conditiile urmatoare pot pune diagnosticul de exsudat in cazul unui revarsat
pleural:
A. proteine lichid pleural/proteine ser > 0,5
B. proteine lichid pleural/proteine ser < 0,5
C. LDH lichid pleural/LDH ser > 0,6
D. LDH lichid pleural/LDH ser < 0,6
E. LDH din lichidul pleural mai mare de 2/3 din valoarea maxima din ser
(pag. 1624)

G1505110. Care din urmatoarele afectiuni pot reprezenta cauze de chilotorax:


A. traumatismele toracice
B. tuberculoza
C. tumorile mediastinului
D. mezoteliomul
E. pneumonia bacteriana
(pag. 1626)

G1505111. Care din urmatoarele afectiuni sunt cauze de revarsat pleural de tip transudat:
A. insuficienta cardiaca congestiva
B. ciroza
C. sindromul nefrotic
D. tuberculoza
E. lupusul eritematos sistemic
(pag. 1626)

G1505112. Care dintre urmatoarele situatii constituie indicatii pentru practicarea toracostomiei si
drenajului pleural pe tub:

128 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
129 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. prezenta puroiului vascos in spatiul pleural


B. frotiuri Gram pozitive pentru microorganismele din lichidul pleural
C. glucoza mai mica de 50mg/dl in lichidul pleural
D. pH-ul lichidului pleural mai mic de 7,00 si mai mic cu 0,15 unitaţi decat cel arterial
E. limfocite in lichidul pleural in procent de peste 80%
(pag. 1625)

G1505113. La pacientii cu chilotorax nu se practica de regula toracotomie cu drenaj prelungit deoarece


ar putea duce la:
A. malnutritie
B. anemie feripriva
C. deficienta imuna
D. hipertrigliceridemie
E. atelectazie
(pag. 1626)

G1505114. Revarsatul pleural exsudativ parapneumonic este asociat cu urmatoarele afectiuni:


A. bronsita cronica
B. bronsiectazia
C. astmul bronsic
D. pneumonia bacteriana
E. abcesul pulmonar
(pag. 1624)

G1505115. Tratamentul revarsatelor pleurale de natura maligna la care toracocenteza terapeutica


amelioreaza dispneea se poate face prin mai multe metode:
A. toracostomia pe tub de dren cu instilarea unui agent sclerozant, precum talc 5g sau doxiciclina 500mg
B. radioterapie locala
C. injectarea pe tub de dren a unui agent fibrinolitic de tipul streptokinaza 250.000 unitati
D. toracoscopia cu abraziunea pleurei
E. montarea unui sunt pleuroperitoneal
(pag. 1625)

G1505116. Un abces intraabdominal poate fi luat in consideratie drept cauza a unui revarsat pleural de
tip exsudat daca prezinta unele din urmatoarele trasaturi:
A. pacientul este febril
B. tuseste si expectoreaza mucopurulent
C. lichidul pleural contine predominant polimorfonucleare
D. pacientul nu are o patologie pulmonara a parenchimului
E. lichidul pleural prezinta trigliceride peste 110mg/dl
(pag. 1626)

G1505117. Unele din urmatoarele situatii pot fi cauze de revarsat pleural tip exsudat:
A. mezoteliomul
B. mixedemul
C. abcesele intraabdominale
D. sindromul Meigs
E. scleroterapia endoscopica a varicelor esofagiene
(pag. 1626)

G1605118. Cateva din elementele de mai jos sunt specifice pentru hemotorax:
A. Hematocritul din lichidul pleural > 50% fata de cel din sangele periferic
B. Hematocritul din lichidul pleural < 50% fata de cel din sangele periferic

129 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
130 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Cauzele cele mai frecvente sunt traumatismele toracice si neoplaziile


D. Tratamentul specific este antibioterapia ascociata
E. Tratamentul specific este toracostomia, cu amplasarea unui tub toracic
(pag. 1626)

G1605119. Cauzele cele mai frecvente ale pneumotoraxului traumatic sunt:


A. Fumatul
B. Toracocentezle
C. BPOC
D. Biopsiile transtoracice
E. Montarea cateterelor centrale intravenoase
(pag. 1627)

G1605120. Diagnosticul pneumotoraxului in tensiune se pune pe baza:


A. Hemitoracele marit
B. Evacuarea unui lichid pleural laptos prin toracocenteza
C. Evacuarea unei cantitati mari de aer dupa punctie toracica
D. impingerea mediastinului catre partea opusa
E. Absenta murmurului vezicular pe partea afectata
(pag. 1627)

G1605121. In cazul chilotoraxului, care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
A. Cea mai frecventa cauza este tuberculoza
B. insoteste cateodata tumorile mediastinale
C. Toracocenteza arata un lichid serocitrin
D. Toracocenteza deceleaza un lichid laptos
E. Daca etiologia este un traumatism, indicatia de electie este limfangiografia
(pag. 1626)

G1605122. in cazul mezoteliomului forme avansate, tratamentul se rezuma la:


A. Chirurgia radicala
B. Radioterapia
C. Opiacee pentru durerea toracica
D. Chimioterapia
E. Oxigen pentru dispnee
(pag. 1925)

G1605123. in cazul revarsatelor pleurale secundare trombembolismului pulmonar, sunt adevarate


urmatoarele afirmatii:
A. Lichidul pleural poate fi exsudat sau transsudat
B. Dispneea este cel mai frecvent simptom
C. Dispneea apare foarte rar
D. Diagnosticul este sugerat de scintigrafia pulmonara si/sau arteriografia pulmonara
E. Tratamentul anticoagulant este total contraindicat
(pag. 1625)

G1605124. In cazul unui pacient la care nu s-a decelat o patologie pulmonara a parenchimului iar in
lichidul pleural s-a pus in evidenta un nivel crescut de amilaze, ne orientam in primul rand catre:
A. Pleurezie lupica
B. Pleurezie in cadrul unei pancreatite
C. Pleurezie in cadrul unui abces intraabdominal
D. Pleurezie in cadrul unei rupturi de esofag

130 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
131 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Pleurezie in cadrul azbestozei


(pag. 1626)

G1605125. Pneumotoraxul spontan primar se caracterizeaza prin:


A. Se caracterizeaza printr-un debut brusc
B. Recurentele apar foarte rar
C. Tratamentul initial este aspiratia simpla
D. Tratamentul de electie este implantarea unui sunt pleuroperitoneal
E. Pentru prevenirea recurentelor se practica toracotomia cu abraziune pleurala
(pag. 1926)

G1605126. Urmatoarele elemente sunt caracteristice pentru pleurita tuberculoasa:


A. Scaderea ponderala
B. Lichidul pleural este de tip transsudat
C. Lichidul pleural este de tip exsudat
D. In lichidul pleural predomina limfocitele mici
E. in lichidul pleural se deceleaza un nivel crescut de trigliceride
(pag. 1625)

G2305127. In care din urmatoarele situatii pot apare revarsate pleurale:


A. scleroterapie endoscopica a varicelor
B. transplant de plaman sau hepatic
C. injectii subcutanate
D. by pass-urile arterelor coronare
E. catetere venoase centrale
(pag. 1626)

G2305128. Amilazele crescute in lichidul pleural pot sugera:


A. afectarea pancreasului
B. pneumonie bacteriana
C. ruptura esofagului
D. pneumotorax
E. neoplazii
(pag. 1626)

G2305129. Principalele cauze de transsudat sunt:


A. insuficienta ventriculara stanga
B. embolismul pulmonar
C. ciroza hepatica
D. tuberculoza pulmonara
E. mezoteliomul
(pag. 1624)

G2305130. Principalele cauze de exsudat sunt:


A. pneumonia bacteriana
B. neoplaziile
C. infectiile virale
D. embolismul pulmonar
E. insuficienta cardiaca globala
(pag. 1624)

G2305131. Pentru a considera lichidul pleural exsudat acesta trebuie sa indeplineasca cel putin una

131 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
132 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

din conditiile de mai jos:


A. raportul proteine lichid pleural/proteine ser > 0,5
B. LDH lichid pleural/LDH ser > 0,6
C. LDH din lichidul pleural > de 2/3 din valoarea maxima din ser
D. LDH lichid pleural/LDH ser < 0,6
E. raport proteine lichid pleural/proteine ser < 0,5
(pag. 1624)

G2305132. Referitor la hidrotoraxul de origine hepatica urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. apare la 5% din pacienti cu ciroza hepatica si ascita
B. mecanismul consta in miscare directa a lichidului peritoneal catre spatiul pleural prin orificii mici din
diafragm
C. este mai frecvent localizat pe partea dreapta
D. produce dispnee severa cand este in cantitate mare
E. apare la toti bolnavii cu ciroza hepatica
(pag. 1624)

G2305133. Urmatoarele afirmatii privind revarsatul pleural din insuficienta cardiaca sunt adevarate:
A. cauza cea mai frecventa este insuficienta ventriculara stanga
B. revarsatul apare deoarece cantitatea mare de lichid din spatiul interstitial pulmonar strabate in parte pleura
viscerala
C. capacitatea limfaticelor pleurei parietale de a drena lichidul este depasita
D. tratamentul cel mai bun este cu diuretice
E. tratamentul cel mai bun este cu tuberculostatice
(pag. 1624)

G2305134. Revarsatul parapneumonic se asociaza cel mai frecvent cu:


A. pneumonia bacteriana
B. abcesul pulmonar
C. bronsiectazia
D. bronsita cronica
E. emfizem pulmonar
(pag. 1624)

G2305135. Bolnavii cu revarsat pleural asociat unei pneumonii bacteriene aerogene prezinta clinic:
A. durere toracica
B. tuse productiva
C. leucocitoza
D. tablou de boala febrila acuta
E. scadere ponderala
(pag. 1624)

G2305136. Bolnavii cu revarsat pleural asociat unei infectii anaerobe prezinta clinic:
A. tablou de boala subacuta
B. scadere ponderala
C. leucocitoza frusta
D. anemie moderata
E. febra
(pag. 1624)

G2305137. Intr-un revarsat pleural urmatoarele caracteristici constituie indicatii pentru practicarea
toracostomiei pe tub:
A. prezenta puroiului vascos in spatiul pleural

132 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
133 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. frotiuri Gram pozitive pentru microorganismele din lichidul pleural


C. glucoza mai mica de 50 mg/dl in lichidul pleural
D. pH-ul lichidului pleural mai mic de 7 si mai mic cu 0,15 unitati decat cel arterial
E. glucoza mai mare de 50 mg/dl in lichidul pleural
(pag. 1625)

G2305138. Daca lichidul pleural este inchistat se poate practica:


A. injectare de 250.000 u streptokinaza in cavitatea pleurala
B. injectare de 100.000 u urokinaza pentru dizolvarea membranelor de fibrina
C. toracoscopie cu desfacerea aderentelor
D. toracotomie cu decorticare
E. injectare de streptomicina
(pag. 1625)

G2305139. Revarsatele pleurale maligne sunt determinate in 75% din cazuri de:
A. cancerul pulmonar
B. cancerul mamar
C. limfoame
D. infarctul pulmonar
E. cancerul hepatic
(pag. 1625)

G2305140. Cand dispneea determinata de revarsatul pleural malign altereaza calitatea vietii bolnavului
se pot practica urmatoarele:
A. toracostomie pe tub de dren cu instilare de agent sclerozant precum talc 5 g sau doxiciclina 500 mg
B. toracoscopie cu abraziunea pleurei sau cu insuflare de talc
C. montarea unui şunt pleuroperitoneal
D. toracocenteza
E. nu se intervine
(pag. 1625)

G2305141. Diagnosticul radiologic al mezotelioamelor maligne se bazeaza pe:


A. prezenta revarsatului pleural
B. ingrosarea generalizata a pleurei
C. hemitorace micsorat
D. absenta revarsatului pleural
E. bombarea hemitoracelui afectat
(pag. 1625)

G2305142. Diagnosticul chilotoraxului se face pe urmatoarele elemente:


A. dispnee
B. lichid in cantitate mare pe radiografia toracica
C. la toracenteza lichid laptos, cu trigliceride > 110 mg/dl
D. traumatism in antecedente
E. lichid serocitrin la toracenteza
(pag. 1626)

G2305143. Cauzele care pot produce hemotorax sunt:


A. traumatismul toracic
B. tumorile pulmonare
C. ruptura vaselor sanguine
D. punctie pleurala

133 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
134 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. fibrilatie auriculara
(pag. 1626)

G2305144. Pleurita tuberculoasa se recunoaste dupa:


A. febra, scadere ponderala
B. lichid de tip transsudat, in care predomina polimorfonucleare
C. dispnee si/sau durere toracica pleuritica
D. lichid de tip exsudat, in care predomina limfocite mici
E. prezenta granulomului pleural la biopsia pe ac
(pag. 1626)

G2505145. Cele trei tumori care determină aproximativ 75% din revărsatele pleurale maligne
maetastatice sunt:
A. cancerul pulmonar
B. cancerul hepatic
C. cancerul mamar
D. limfoamele
E. cancerul de colon
(pag. 1625)

G2505146. Caracteristicile clinico-biologice ale revărsatelor pleurale metastatice sunt:


A. durerea pleurală este pe primul plan al tabloului clinic
B. dispneea este direct proporţională cu nivelul de lichid existent în pleură
C. dispneea este disproporţională faţă de cantitatea de lichid
D. revărsatul este un exudat
E. titrul glucozei din lichid este scăzut proporţional cu mărimea tumorii de la nivelul spaţiului pleural
(pag. 1625)

G2505147. Următoarele afirmaţii cu privire la caracteristicile revărsatelor pleurale secundare


afecţiunilor maligne sunt adevărate:
A. revărsatul este exudat
B. titrul glucozei este superior valorilor glicemiei
C. titrul glucozei poate fi scăzut
D. citologia este întotdeauna pozitivă
E. toracoscopia este indicată în cazul în care pacientul este cunoscut cu un neoplasm
(pag. 1625)

G2505148. Metodele terapeutice care pot ameliora dispneea din cadrul revărsatelor pleurale
metastatice sunt:
A. toracocenteze terapeutice repetitive
B. montarea unui şunt pleuro-venos
C. toracostomia pe tub de dren, cu instilarea unui agent sclerozant
D. montarea unui şunt pleuro-peritoneal
E. toracoscopia cu abraziunea pleurei sau cu insuflare de talc
(pag. 1625)

G2505149. Care din următoarele afirmaţii referitoare la mezotelioamele pleurale sunt false:
A. au originea în celulele mezoteliale care tapetează pleura
B. sunt legate de expunerea la arsenic
C. se manifestă prin durere toracică şi dispnee
D. durerea toracică se tratează cu antialgice
E. dispneea se tratează cu oxigen sau/şi opiacee

134 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
135 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1625)

G2505150. Semnele radiologice caracteristice mezotelioamelor pleurale sunt:


A. revărsatul pleural
B. îngroşarea generalizată a pleurei
C. deplasarea de partea opusă a mediastinului
D. atelectaziile bazale
E. hemitoracele micşorat de partea afectată
(pag. 1625)

G2505151. Pentru precizarea diagnosticului de mezoteliom pleural sunt utile:


A. radiografia toracică
B. bronhoscopia
C. toracoscopia
D. biopsia pleurală
E. computertomografia
(pag. 1625)

G2505152. Mijloacele terapeutice aplicate în tratamentul mezotelioamelor pleurale sunt:


A. oxigenoterapia
B. kineziterapia
C. opiaceele
D. chimioterapia locală şi sistemică
E. decorticarea pulmonară
(pag. 1625)

G2505153. Dacă într-un trombembolism pulmonar sub tratament anticoagulant volumul revărsatului
pleural creşte, pacientul ar putea avea:
A. pleurezie cu eozinofile
B. embolie recurentă
C. hemotorace
D. infecţie pleurală
E. mezoteliom
(pag. 1625)

G2505154. Tabloul clinic al pleuritei tuberculoase include:


A. febra înaltă
B. scăderea ponderală
C. dispneea
D. durerea toracică pleuretică
E. hemoptizie
(pag. 1625)

G2505155. Într-o pleurită tuberculoasă următoarele afirmaţii privind lichidul pleural sunt adevărate:
A. lichidul este de tip exudat
B. rapotul LDH lichid pleural/LDH sânge este mai mic de 0,6
C. raportul proteine lichid pleural/proteine sînge mai mare de 0,5
D. predomină leucocitele
E. predomină limfocitele mici
(pag. 1625)

G2505156. În chilotorace, care din următoarele afirmaţii referitoare la revărsatul pleural sunt FALSE:
A. cea mai frecventă cauză este reprezentată de tumorile mediastinale

135 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
136 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. lichidul este lăptos


C. analiza biochimică arată un nivel crescut de peste 110 mg/dl colesterol
D. tratamentul de elecţie este implantarea şuntului pleuro-peritoneal
E. de regulă se practică toracotomia cu drenaj prelungit
(pag. 1626)

G2505157. Cele mai frecvente cauze de hemotorace sunt:


A. traumatismele
B. tumorile
C. ruptura vaselor sangvine
D. sindromul post-infarct miocardic
E. tratamentul anticoagulant
(pag. 1626)

G2505158. Revărsatul pleural apare atunci când:


A. creşte cantitatea de lichid provenit din pleura parietală
B. creşte cantitatea de lichid provenit din spaţiile interstiţiale pulmonare
C. scade drenajul lichidului de către limfaticele pleurei parietale
D. creşte cantitatea de lichid provenit din cavitatea peritoneală
E. creşte drenajul limfatic de către limfaticele pleurei parietale
(pag. 1624)

G2505159. Principalele cauze ale unui lichid pleural de tip transsudat sunt:
A. insuficienţa ventriculară stângă
B. mixedemul
C. ciroza
D. neoplaziile
E. embolismul pulmonar
(pag. 1624)

G2505160. Caracteristicile biochimice ale exudatului pleural sunt următoarele:


A. raportul proteine lichid pleural / proteine serice < 0,5
B. raportul LDH lichid pleural / LDH seric > 0,6
C. LDH lichidului pleural este mai mare de 2/3 din valoarea LDH seric
D. nivelul glucozei din lichidul pleural este mai mare de 60 mg%
E. raportul proteine lichid pleural / proteine serice > 0,5
(pag. 1624)

G2505161. Mecanismele producerii revărsatului pleural din insuficienţa ventriculară stângă sunt:
A. creşterea cantităţii de lichid provenit din pleura parietală
B. creşterea cantităţii de lichid provenit din spaţiile interstiţiale pulmonare
C. creşterea cantităţii de lichid provenit din cavitatea peritoneală
D. scăderea capacităţii limfaticelor pleurei parietale de a drena lichidul pleural
E. depăşirea capacităţii limfaticelor pleurei parietale de a drena lichidul pleural
(pag. 1624)

G2505162. Toracocenteza diagnostică este necesară în insuficienţa ventriculară stângă dacă:


A. revărsatul este unilateral
B. revărsatul este bilateral
C. cantităţile de lichid din cavităţile pleurale nu sunt comparabile
D. pacientul este afebril
E. pacientul are durere pleuretică

136 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
137 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1624)

G2505163. Următoarele afirmaţii despre lichidul pleural acumulat în insuficienţa ventriculară stângă
sunt adevărate:
A. este numai unilateral
B. nu se însoţeşte de durere pleuretică
C. se tratează cu diuretice
D. tratamentul diuretic poate modifica caracteristicile biochimice ale lichidului pleural
E. dacă revărsatul persistă în ciuda tratamentului diuretic, se recomandă toracocenteza diagnostică
(pag. 1624)

G2505164. Revărsatul pleural la pacienţii cu ciroză hepatică şi ascită:


A. apare la majoritatea pacienţilor
B. se produce prin mişcarea directă a lichidului peritoneal către spaţiul pleural
C. este localizat, mai frecvent, în pleura dreaptă
D. este controlat întotdeauna de tratamentul medical
E. presupune asocierea hipoalbuminemiei
(pag. 1624)

G2505165. Dacă tratamentul medical nu reuşeşte să controleze ascita şi lichidul pleural la pacienţii cu
ciroză hepatică, vom lua în considerare:
A. inserţia unui şunt peritoneo-venos
B. dializa peritoneală
C. toracotomia cu realizarea unei comunicări între cavitatea pleurală şi cea peritoneală
D. drenajul cavităţii pleurale prin toracostomie
E. injectarea în cavitatea pleurală a unui agent sclerozant
(pag. 1624)

G2505166. Revărsatul pleural parapneumonic se asociază cu:


A. pneumonia bacteriană
B. pneumonia virală
C. bronşiectazia
D. bronşitele cronice
E. abcesul pulmonar
(pag. 1624)

G2505167. Pneumonia bacteriană aerogenă asociată cu revărsat pleural se caracterizează prin:


A. febră mare
B. dispnee
C. durere toracică
D. tuse iritativă
E. leucocitoză
(pag. 1624)

G2505168. Pneumonia bacteriană cu germeni anaerobi care asociază revărsat pleural se manifestă
prin:
A. febră mare
B. scădere ponderală
C. anemie moderată
D. leucocitoză importantă
E. istoric de factori care predispun al aspiraţie
(pag. 1624)

137 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
138 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G2505169. Următoarele situaţii reprezintă indicaţii pentru practicarea toracostomiei pe tub la un


pacient cu pleurezie parapneumonică:
A. prezenţa puroiului vâscos în spaţiul pleural
B. nivelul glucozei în lichidul pleural peste 50 mg/dl
C. pH-ul lichidului pleural mai mic de 7
D. pH-ul lichidului pleural mai mare cu 0,15 unităţi decât cel arterial
E. frotiuri Gram pozitive pentru microorganismele din lichidul pleural
(pag. 1625)

G2505170. În cazul pleureziei parapneumonice închistate se poate apela la:


A. drenajul pe un singur tub de dren
B. injectarea intrapleurală a 250.000 unităţi streptokinază sau 100.000 unităţi urokinază
C. toracostomie cu desfacerea aderenţelor
D. injectarea intrapleurală a agenţilor sclerozanţi
E. toracotomie cu decorticare
(pag. 1625)

G2505171. Care din următoarele medicamente pot produce revărsate pleurale:


A. nitrofurantoin
B. dantrolen
C. metisergid
D. bromazepam
E. amiodarona
(pag. 1626)

G2605172. In cazul revarsatelor pleurale secundare trombembolismului pulmonar, sunt false


urmatoarele afirmatii:
A. Lichidul pleural poate fi exsudat sau transsudat
B. Dispneea este cel mai frecvent simptom
C. Dispneea apare foarte rar
D. Diagnosticul este sugerat de scintigrafia pulmonara si/sau arteriografia pulmonara
E. Tratamentul anticoagulant este total contraindicat
(pag. 1625)

G2605173. Urmatoarele elemente sunt caracteristice pentru pleurita tuberculoasa:


A. Scaderea ponderala
B. Lichidul pleural este de tip transsudat
C. Lichidul pleural este de tip exsudat
D. In lichidul pleural predomina limfocitele mici
E. In lichidul pleural se deceleaza un nivel crescut de trigliceride
(pag. 1625)

G2605174. In cazul chilotoraxului, care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate:
A. Cea mai frecventa cauza este tuberculoza
B. Insoteste cateodata tumorile mediastinale
C. Toracocenteza arata un lichid serocitrin
D. Toracocenteza deceleaza un lichid laptos
E. Daca etiologia este un traumatism, indicatia de electie este limfangiografia
(pag. 1626)

G2605175. Cateva din elementele de mai jos sunt specifice pentru hemotorax:
A. Hematocritul din lichidul pleural 50% fata de cel din sangele periferic

138 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
139 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Hematocritul din lichidul pleural 50% fata de cel din sangele periferic
C. Cauzele cele mai frecvente sunt traumatismele toracice si neoplaziile
D. Tratamentul specific este antibioterapia ascociata
E. Tratamentul specific este toracostomia, cu amplasarea unui tub ţoracic
(pag. 1626)

G2605176. In cazul unui pacient la care nu s-a decelat o patologie pulmonara a parenchimului iar in
lichidul pleural s-a pus in evidenta un nivel crescut de amilaze, ne orientam in primul rand catre:
A. Pleurezie lupica
B. Pleurezie in cadrul unei pancreatite
C. Pleurezie in cadrul unui abces intraabdominal
D. Pleurezie in cadrul unei rupturi de esofag
E. Pleurezie in cadrul azbestozei
(pag. 1626)

G2605177. Pneumotoraxul spontan primar se caracterizeaza prin:


A. Apare in special la fumatori
B. Recurentele apar foarte rar
C. Tratamentul initial este aspiratia simpla
D. Tratamentul de electie este implantarea unui sunt pleuroperitoneal
E. Pentru prevenirea recurentelor se practica toracotomia cu abraziune pleurala
(pag. 1626)

G2605178. In cazul mezoteliomului, tratamentul cel mai eficient este:


A. Chirurgia radicala
B. Radioterapia
C. Opiacee pentru durerea toracica
D. Chimioterapia
E. Oxigen si opiacee pentru dispnee
(pag. 1625)

G2605179. Cauzele cele mai frecvente ale pneumotoraxului traumatic sunt:


A. Fumatul
B. BPOC
C. Biopsiile transtoracice
D. Montarea cateterelor centrale intravenoase
E. Toracocentezle
(pag. 1627)

G2605180. Diagnosticul pneumotoraxului in tensiune se pune pe baza:


A. Evacuarea unui lichid pleural laptos prin toracocenteza
B. Evacuarea unei cantitati mari de aer dupa punctie toracica
C. Impingerea mediastinului catre partea opusa
D. Absenta murmurului vezicular pe partea afectata
E. Hemitoracele marit
(pag. 1627)

G2805181. Lichidul pleural poate proveni din:


A. capilarele pleurei parietale
B. tesutul subcutanat
C. spatiile interstitiale pulmonare
D. cavitatea peritoneala

139 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
140 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. apeductul lui Sylvius


(pag. 1624)

G2805182. Exsudat pleural apare in:


A. insuficienta ventriculara stanga
B. ciroza hepatica
C. embolia pulmonara
D. pneumonia bacteriana
E. infectii virale
(pag. 1624)

G2805183. Lichidul exsudat indeplineste urmatoarele conditii:


A. proteine lichid pleural/proteine ser>0.5
B. proteine ser/proteinelichid pleural>0.5
C. LDH lichid pleural/LDHser>0.6
D. LDH lichid pleural mai mare de 2/3din valoarea maxima din ser
E. LDH lichid pleural mai mica de 2/3 din valoarea minima din ser
(pag. 1624)

G2805184. Indicatii de toracostomie pe tub sunt:


A. prezenta puroiului vascos in sptiul pleural
B. pleurita tuberculoasa
C. frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleural
D. glucoza mai mica de 50mg/dl in lichidul pleural
E. pH-ul lichidului pleural mai mic de 7,00 si mai mic cu 0,15 unitati decat cel arterial
(pag. 1625)

G2805185. Daca sub tratament anticoagulant volumul lichidului pleural din trombembolismul pulmonar
creste,pacientul are probabil:
A. embolie recurenta
B. hemotorax
C. infectie pleurala
D. diabet zaharat
E. hemodilutie
(pag. 1625)

G2805186. Transsudate pleurale se intalnesc in:


A. obstructia de vena cava superioara
B. obstructia de vena cava inferioara
C. dializa peritoneala
D. boli vasculare de colagen
E. radioterapie
(pag. 1626)

140 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
141 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 6
Insuficienta respiratorie
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1106001. Care dintre urmatorele afectiuni este restrictiv-parenchimatoasa:


A. bronsiectazie
B. sarcoidoza
C. obezitate
D. spondilita anchilopoietica
E. miastenia gravis
(pag. 1559)

G1106002. In timpul oxigenoterapiei, relatia ventilatie-perfuzie se modifica prin:


A. deschiderea sunturilor arteriovenoase
B. foramen ovale patent
C. disparitia vasoconstrictiei arteriale pulmonare
D. decompensarea cardiaca
E. emfizem subcutanat
(pag. 1608)

G1106003. In tratamentul insuficientei respiratorii acute, crestera la inceput de FlO2 se recomanda sa


fie:
A. 0,40
B. 0,35
C. 0,28
D. 0,26
E. 0,24
(pag. 1608)

G1106004. Principalele mecanisme ale hipoxemiei sunt, cu o exceptie:


A. Scaderea PO2 inspirat
B. hipoventilatia
C. Suntul
D. Bronsita acuta
E. Dereglarea raportului V/Q
(pag. 1562)

G1106005. Unul dintre urmatorii parametri este semn de insuficienta respiratorie acuta la un pacient cu
obstructie cronica a cailor respiratorii:
A. PaO2 = 70 mmHg
B. PaCO2 = 50 mmHg
C. Scaderea PaO2 cu 10-15 mmHg
D. Cresterea PaCO2 cu 5-10 mmHg
E. nici unul
(pag. 1608)

141 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
142 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G1106006. Urmatoarele eventualitati pot precipita insuficienta respiratorie acuta la BPOC in afara de:
A. Pneumonia
B. emfizem pulmonar
C. Trombembolism pulmonar
D. IVS
E. Pneumotorax
(pag. 1608)

G1206007. Cea mai frecventa aritmie cardiaca ce poate complica tratamentul insuficientei respiratorii
acute din BPCO este:
A. extrasistolia ventriculara
B. tahicardia supraventriculara multifocala
C. tahicardia ventriculara
D. fibrilatia atriala
E. blocul atrioventricular gr. II
(pag. 1609)

G1206008. Hipoventilatia alveolara din afectiunile restrictive ale peretelui toracic poate fi controlata
eficient prin:
A. traheostomie simpla
B. antibioterapie
C. exercitii de respiratie
D. efort fizic controlat
E. ventilatie nocturna cu presiune intermitent pozitiva pe masca nazala sau traheostoma
(pag. 1630)

G1206009. In hipoventilatia alveolara, alterarea gazelor din singele arterial se amplifica:


A. in conditii de polipnee
B. in timpul diminetii
C. prin administrare de oxigen
D. in timpul somnului
E. postprandial
(pag. 1628-9)

G1206010. Intre mijloacele terapeutice controversate in cazul pacientilor cu insuficienta respiratorie


acuta pe fond de boala respiratorie cronica obstructiva se numara:
A. agonisti beta2-adrenergici
B. anticolinergice pe cale inhalatorie
C. antibiotice (in prezenta infectiei dovedite)
D. teofilina
E. oxigen
(pag. 1609)

G1206011. Sindromul obezitate-hipoventilatie se caracterizeaza printr-un tablou de insuficienta


respiratorie in care se constata:
A. cresterea compliantei peretelui toracic
B. scaderea compliantei peretelui toracic
C. cresterea capacitatii functionale reziduale
D. scaderea diferentei PO2 alveolo-arteriale
E. hiperventilatia bazelor pulmonare
(pag. 1631)

G1306012. Complicatiile aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii din cadrul BPOC

142 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
143 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

includ, cu exceptia:
A. tahicardia supraventriculara multifocala
B. hemoragia gastrointestinala
C. embolia pulmonara
D. pneumonie pneumococica
E. insuficienta ventriculara stanga
(pag. 1609)

G1306013. Despre tratamentul SDRA este falsa urmatoarea afirmatie:


A. glucocorticoizii pot aduce beneficii in etapa tardiva a SDRA
B. glucocorticoizii au efect benefic in stadiile initiale ale SDRA din menigococcemia copiilor
C. glucocorticozii au efect benefic in stadiile precoce ale SDRA din pneumonia cu Pneumocystis carinii
D. glucocorticoizii au efect benefic in stadiile precoce ale SDRA
E. solutiile cristaloide sunt preferabile celor coloidale in vederea repletiei volemice
(pag. 1638)

G1306014. Factori precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacienti cu BPOC sunt, cu exceptia:
A. pneumotorax
B. insuficienta ventriculara dreapta
C. pneumonie
D. tromboembolismul
E. poluarea atmosferica intensa
(pag. 1608)

G1306015. Perturbari ale ventilatiei prin afectari ale sistemului respirator neuromuscular cuprind
urmatoarele, cu exceptia:
A. hiperventilatie voluntara scazuta
B. complianta pulmonara scazuta
C. reducerea raspunsurilor EMG ale diafragmului la stimularea transcutanata a nervului frenic
D. debite scazute
E. desaturarea marcata in oxigen intimpul somnului cu miscari rapide oculare
(pag. 1629)

G1306016. Sindromul Pickwick nu presupune:


A. policitemie
B. somnolenta diurna
C. hipertensiune pulmonara
D. insuficienta cardiaca stanga
E. hipoxemie
(pag. 1631)

G1306017. Una din urmatoarele clase de medicamente si manevre nu si-a demonstrat eficienta in
tratamentul insuficientei respiratorii din BPOC:
A. agonisti ß2 adrenergici
B. sonde de aspiratie la nivelul traheei
C. teofilina + agonisti ß2 adrenergici
D. mucolitice
E. anticolinergice
(pag. 1609)

G1406018. In formele hipoxemice de insuficienta respiratorie aportul de O2 se face cu:


A. 10-20l/min O2 in concentratie de 100%

143 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
144 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. 5-10l/min O2 in concentratie de 100%


C. 5-10l/min O2 in concentratie de 98%
D. 10-20l/min O2 in concentraţie de 98%
E. 2l/min O2 in concentratie de 100%
(pag. 1638)

G1406019. Insuficienta respiratorie acuta este indicata de:


A. scaderea cu cel mult 10-15mmHg a PAO2
B. scaderea cu cel putin 10-15mmHg a PAO2
C. scaderea cu 5mmHg a PAO2
D. cresterea cu 5mmHg a PAO2
E. nici un raspuns nu e corect
(pag. 1608)

G1406020. La un pacient cu detresa respiratorie acuta secundara unei pneumonite virale severe
aspectul radiografie e similar cu cel din:
A. tuberculoza cavitara
B. bronhopneumonie
C. edemul pulmonar prin insuficienta cardiaca stanga
D. cardiomiopatii dilatative
E. cancerul pulmonar
(pag. 1637)

G1406021. Precizati cel mai precoce semn clinic ce apare in sindromul de detresa respiratorie acuta:
A. bradipnee
B. cresterea frecventei respiratorii urmata la scurt timp de dispnee
C. cianoza
D. pierderea constientei
E. encefalopatie hipoxica
(pag. 1637)

G1506022. Aparitia insuficientei respiratorii acute la bolnavii cu bronsita cronica, emfizem si obstructie
de cai aeriene este indicata de:
A. Scaderea acuta a PaO2 cu cel putin 10-15 mmHg
B. Cresterea pH-ului sanguin peste 7,30
C. Hipercapnia cu pH-ul normal daca nu exista concomitent acidoza metabolica
D. PaO2 mai mica de 70 mmHg
E. PaO2 mai mica de 60 mmHg
(pag. 1608)

G1506023. in alcaloza metabolica severa din insuficienta respiratorie acuta care complica bronsita
cronica si emfizemul pulmonar se poate folosi ca stimulent respirator pe perioada inlocuirii saline
(NaCl):
A. Acetazolamida
B. Betasercul
C. Piracetamul
D. Clorura de potasiu
E. Glucoza hipertona
(pag. 1609)

G1506024. Oxigenoterapia in insuficienta respiratorie acuta la bolnavii cu bronsita cronica, emfizem si


obstructie de cai aeriene urmareste:
A. Mentinerea PaO2 la valori de 60-70 mmHg

144 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
145 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Mentinerea PaO2 la valori de cel putin 45-50 mmHg


C. Scaderea vascozitatii sanguine
D. Fluidificarea secreţiilor bronsice
E. Inhibarea tusei
(pag. 1608)

G1506025. Pentru diagnosticul riscului de tromboembolism pulmonar la bolnavii cu insuficienta


respiratorie acuta asociata bronsitei si emfizemului poate fi de ajutor:
A. Efectuarea scintigramei cardiace de perfuzie
B. Efectuarea radiografiei pulmonare
C. Evaluarea neinvaziva a membrelor inferioare
D. Dozarea pH-ului sanguin
E. Determinarea gazelor sanguine
(pag. 1609)

G1506026. Probabilitatea aparitiei episoadelor de insuficienta respiratorie acuta la bolnavii cu Boala


obstructiva cronica (BPCO) cu "predominanta emfizem" creste cand:
A. VEMS scade sub 50% din normal
B. VEMS scade sub 25% din normal
C. Apare dispneea de efort
D. Expectoraţia devine abundenta
E. Pacientul prezinta perioade de agitatie
(pag. 1610)

G1506027. Profilaxia cu doze mici de heparina trebuie folosita in insuficienta respiratorie acuta la
pacientii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar pentru prevenirea:
A. Insuficientei de ventricul stang
B. Emboliei pulmonare
C. Hipercapniei
D. Scaderii pH-ului sanguin
E. Aritmiilor cardiace
(pag. 1609)

G1606028. Apneea de somn este considerat importanta daca are durata de cel putin:
A. 1 secunda
B. 2 secunde
C. 3 secunde
D. 5 secunde
E. 10 secunde
(pag. 1632)

G1606029. Care dintre urmatorii parametrii nu sunt urmariti de catre polisomnografie in suspiciunea de
apnee de somn obstructiva:
A. variabilele electrografice(EEG,electrooculograma,electromiograma)
B. enzime de citoliza:CPK,LDH,transaminaze
C. variabile ventilatorii
D. saturatia arteriala in O2
E. frecventa cardiaca
(pag. 1634)

G1606030. Ce situatii clinice nu pot induce apneea de somn prin mecanisme centrale:
A. hipochinezia muschilor respiratori
B. interventiile chirurgicale la nivelul toracelui

145 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
146 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. inceputul somnului
D. afectare SNC
E. hipocapnia indusa de hiperventilatie
(pag. 1634)

G1606031. Glucocorticoizii s-au dovedit eficienti in tratamentul SDRA in cazul:


A. pneumonie pneumococice
B. pneumoniei cu Pneumocystis carinii
C. septicemie cu Gram negativi
D. infectiei cu virusul sincitial respirator
E. infectiei cu virusuri gripale
(pag. 1638)

G1606032. In tratamentul apneei de somn obstructive usoare/moderata se folosesc:


A. traheostomie
B. analeptice respiratorii
C. alcool
D. sedative
E. evitarea decubitului dorsal
(pag. 1634)

G1606033. Ventilatia mecanic prelungit in cadrul terapiei sindromului de detresa respiratorie acut
predispune la:
A. pneumotorax
B. pneumoconioza
C. pneumonie nozocomiala
D. pleurezie tip exudativ
E. piotorace
(pag. 1638)

G2306034. In sindromul de detresa respiartorie acuta suntul aparut se datoreaza urmatoarelor, cu


exceptia:
A. alterarea surfactantului
B. colaps alveolar
C. atelectazii
D. oboseala muschilor respiratori
E. atenuarea vasoconstrictiei hipoxice
(pag. 1637)

G2306035. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica care din urmatoarele presupune o


deficienta a chemoreceptorilor
A. administrare cronica de medicamente
B. neuropatie periferica
C. spondilita ankilopoetica
D. hipoxie prelungita
E. sindrom primar alveolar de hipoventilatie
(pag. 1628)

G2306036. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica, presupune afectarea neuronilor respiratori


din trunchiul cerebral
A. alcaloza metabolica
B. neuropatia periferica
C. boala neuronului motor

146 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
147 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. sindrom primar alveolar de hipoventilatie


E. miastenia gravis
(pag. 1628)

G2306037. Hipoventilatia alveolara cronica are urmatoarele consecinte fiziologice si clinice, cu exceptia
A. cresterea concentratiei de bicarbonat
B. vasodilatatia cerebrala
C. poliglobulia
D. scaderea concentratiei de Cl
E. vasodilatatia pulmonara
(pag. 1629)

G2306038. Care din urmatoarele nu se intalneste in sindroamele de hipoventilatie din afectiunile neuro-
musculare
A. reducerea presiunilor transdiafragmatice
B. ortopneea
C. hiperpneea in timpul somnului REM
D. miscarea paradoxala a diafragmului
E. miscarea paradoxala a abdomenului in decubit
(pag. 1630)

G2506039. Următorul semn biologic poate atrage atenţia asupra apariţiei insuficienţei respiratorii acute
la un bolnav cu bronşită cronică sau emfizem pulmonar:
A. PaO2 mai mică de 70 mmHg
B. PaO2 mai mică de 80 mmHg
C. Hipercapnia cu pH-ul normal dacă nu există concomitent acidoză metabolică
D. Creşterea pH-ului sanguin peste 7,30
E. Scăderea acută a PaO2 cu cel puţin 10 - 15 mmHg
(pag. 1608)

G2506040. Folosirea oxigenoterapiei ca metodă terapeutică la bolnavii cu insuficienţă respiratorie


acută survenită pe fondul bronşitei cronice, emfizemului sau distrucţiei de căi aeriene este motivată de:
A. Menţinerea PaO2 la valori de cel puţin 45 - 50 mmHg
B. Menţinerea PaO2 la valori de peste 70 mmHg
C. Fluidificarea secreţiilor bronşice
D. Scăderea vâscozităţii sanguine
E. Inhibarea tusei
(pag. 1608)

G2506041. Dozele mici de heparină se folosesc profilactic la pacienţii cu insuficienţă respiratorie acută
pe fond de bronşită cronică şi emfizem pulmonar pentru prevenirea:
A. Emboliei pulmonare
B. Decompensării cardiace stângi
C. Hipercapniei
D. Aritmiilor cardiace
E. Decompensării cardiace drepte
(pag. 1609)

G2506042. Riscul de tromboembolism pulmonar la bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută pe fond


de bronşită cronică sau emfizem pulmonar poate fi apreciat prin:
A. Evaluarea neinvazivă a membrelor inferioare
B. Efectuarea radiografiei pulmonare
C. Dozarea pH-ului sangvin

147 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
148 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Determinarea gazelor sangvine


E. Efectuarea probelor funcţionale ventilatorii
(pag. 1609)

G2506043. Stimulentul respirator care se poate folosi pe perioada înlocuirii saline (NaCl) în alcaloza
metabolică severă din insuficienţa respiratorie acută pe fond de bronşită cronică şi emfizem pulmonar
este:
A. Betasercul
B. Piracetamul
C. Clorura de potasiu
D. Glucoza hipertonă
E. Acetazolamida
(pag. 1609)

G2506044. La bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută survenită pe fond de boală obstructivă cronică
cu predominanţă emfizem riscul de apariţie a episoadelor de insuficienţă respiratorie acută creşte
când:
A. VEMS scade sub 25% din normal
B. VEMS scade sub 75% din normal
C. Apare dispneea de efort
D. Expectoraţia devine mucopurulentă
E. Apare dispneea de repaus
(pag. 1610)

G2506045. În insuficienţa respiratorie acută din bronşita cronică şi emfizem creşterea acută a PaCO2
se poate exprima prin valoarea pH-ului sanguin dacă:
A. Nu există concomitent acidoză metabolică
B. Nu există concomitent alcaloză metabolică
C. Valoarea PaO2 este normală
D. Valoarea PaO2 este scăzută
E. Nu există semne de decompensare cardiacă stângă
(pag. 1608)

G2506046. Insuficienţa respiratorie acută din bronşita cronică şi emfizem se defineşte practic prin:
A. Orice grad de hipercapnie care asociază un pH mai mic de 7,30
B. Orice grad de hipercapnie care asociază un pH mai mare de 7,40
C. Creşterea pH-ului sanguin peste 7,30
D. Creşterea pH-ului sanguin peste 7,40
E. PaO2 constant sub 70 mmHg
(pag. 1608)

G2606047. Ventilaţia mecanic prelungit în cadrul terapiei sindromului de detresa respiratorie acut
predispune la:
A. pneumotorax
B. pneumoconioza
C. pneumonie nozocomiala
D. pleurezie tip exudativ
E. piotorace
(pag. 1638)

G2606048. Glucocorticoizii s-au dovedit eficienţi în tratamentul SDRA în cazul:


A. pneumonie pneumococice
B. pneumoniei cu Pneumocystis carinii

148 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
149 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. septicemie cu Gram negativi


D. infecţiei cu virusul sincitial respirator
E. infectiei cu virusuri gripale
(pag. 1638)

G2606049. Apneea de somn este considerat importantă dacă are durata de cel puţin:
A. 1 secunda
B. 2 secunde
C. 3 secunde
D. 5 secunde
E. 10 secunde
(pag. 1632)

G2606050. In tratamentul apneei de somn obstructive usoare/moderata se folosesc:


A. traheostomie
B. analeptice respiratorii
C. alcool
D. sedative
E. evitarea decubitului dorsal
(pag. 1634)

G2606051. Care dintre urmatorii parametrii nu sunt urmariti de catre polisomnografie în suspiciunea de
apnee de somn obstructiva:
A. variabilele electrografice(EEG,electrooculograma,electromiograma)
B. enzime de citoliza:CPK,LDH,transaminaze
C. variabile ventilatorii
D. saturaţia arteriala în O2
E. frecvenţa cardiaca
(pag. 1634)

G2606052. Ce situaţii clinice nu pot induce apneea de somn prin mecanisme centrale:
A. hipochinezia muşchilor respiratori
B. intervenţiile chirurgicale la nivelul toracelui
C. începutul somnului
D. afectare SNC
E. hipocapnia indusă de hiperventilaţie
(pag. 1634)

G2806053. Hipoventilatia alveolara apare cand paco2 creste peste:


A. 43mmHg
B. 50mmHg
C. 80mmHg
D. 90mmHg
E. 95mmHg
(pag. 1628)

G2906054. In sindromul de detresa respiratorie acuta, semnul cel mai precoce este de obicei
reprezentat de:
A. cianoza perioronazala
B. agitatie psihomotorie
C. cresterea frecventei respiratorii
D. bradipnee

149 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
150 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. tahicardie
(pag. 1637)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1106055. Complicatiile ce pot apare in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute sunt:
A. Embolia pulmonara
B. Aritmii cardiace
C. Bronsita acuta
D. IVS
E. HDS
(pag. 1609)

G1106056. Faza acuta exudativa a sindromului de detresa respiratorie acuta se caracterizeaza prin
modificarea urmatoarelor celule:
A. epiteliale
B. endoteliale
C. fibroblaste
D. cuboidale tip II
E. limfocite
(pag. 1637)

G1106057. Glucocorticoizii sunt benefici la cei cu SDRA din:


A. traumatism
B. aspiratie
C. meningococemia copilului
D. hipertransfuzie
E. pneumonia cu Pneumocystis carinii
(pag. 1638)

G1106058. Hipoxemia poate fi urmarea unor sunturi arterio-venoase printr-o anomalie cum ar fi:
A. Rendu-Osler
B. Ciroza hepatica
C. Coarctatie de aorta
D. Canal arterial
E. Atrezie de artera pulmonara
(pag. 1563)

G1106059. Prognosticul prost in SDRA se coeleaza cu aparitia unora dintre urmatoarele:


A. fibroza pulmonara
B. hipertensiune pulmonara reversibila
C. insuficienta multipla de organ
D. PaO2=60 mmHg
E. Niciuna dintre ele
(pag. 1638)

G1106060. Sindromul de hiperventilatie poate fi indus de:


A. IECA
B. salicilati
C. derivati metilxantinici
D. agonisti ß-adrenergici

150 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
151 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. progesteron
(pag. 1631)

G1106061. Ventilatia mecanica prelungita in SDRA predispune la:


A. pneumonie nosocomiala
B. fistula bronhopulmonara
C. anemie microangiopatica
D. CID
E. nici una dintre ele
(pag. 1638)

G1206062. Capacitatea de difuziune (DPCO) scade in urmatoarele afectiuni:


A. boli ale interstitiului pulmonar
B. insuficienta cardiaca congestiva
C. sindrom Goodpasture
D. emfizem pulmonar
E. boli vasculare pulmonare
(pag. 1563)

G1206063. Diagnosticul insuficientei respiratorii acute la pacientii cu obstructie cronica a cailor


respiratorii se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:
A. prezenta cianozei
B. scaderea PaO2, indiferent de nivelul acesteia
C. scaderea PaCO2
D. scaderea PaO2 cu cel putin 10-15 mmHg
E. hipercapnie asociata cu pH mai mic de 7,30
(pag. 1608)

G1206064. Disfunctia ventilatorie de tip obstructiv se caracterizeza prin:


A. CPT normala sau crescuta
B. cresterea volumului rezidual
C. scaderea raportului VR/CPT
D. cresterea raportului VR/CPT
E. scaderea capacitatii vitale
(pag. 1558)

G1206065. Elementul patognomonic al hipoventilatiei alveolare consta in cresterea PCO2 alveolar si a


PCO2 arteriala. Intre consecintele acestor modificari se numara:
A. acidoza respiratorie
B. scaderea bicarbonatului plasmatic
C. cresterea bicarbonatului plasmatic
D. vasodilatatie pulmonara
E. vasoconstrictie pulmonara cu eventuala hipertensiune arteriala pulmonara
(pag. 1628)

G1206066. Hipoxemia care poate aparea in bolile insotite de insuficienta respiratorie produce:
A. scaderea rezistentelor vasculare pulmonare
B. vasodilatatie arteriala pulmonara
C. vasoconstrictie arteriala pulmonara
D. cresterea rezistentelor vasculare pulmonare
E. hipertensiune arteriala pulmonara
(pag. 1560)

151 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
152 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G1206067. In cursul terapiei insuficientei respiratorii acute la pacientii cu BPCO, oxigenoterapia poate
conduce la cresterea PaCO2 prin:
A. disparitia stimulului hipoxic al ventilatiei
B. cresterea frecventei ventilatorii
C. alterarea schimburilor gazoase la nivel alveolar
D. modificarea relatiei ventilatie-perfuzie
E. cresterea ventilatiei ineficiente
(pag. 1608)

G1206068. In tratamentul insuficientei respiratorii prin hipoventilatie alveolara, administrarea de


oxigen produce:
A. ameliorarea hipoxemiei
B. corectarea policitemiei
C. corectarea retentiei CO2
D. ameliorarea simptomelor neurologice legate de hipercapnie
E. scaderea hipertensiunii pulmonare
(pag. 1630)

G1206069. Insuficienta respiratorie din afectiunile respiratorii neuro-musculare se caracterizeaza prin:


A. hipoventilatie alveolara cronica, in absenta afectarii diafragmului
B. hipoventilatie alveolara cronica, de obicei in prezenta afectarii severe a activitatii diafragmului
C. ortopnee si miscare paradoxala a diafragmului in cazul hipotoniei bilaterale a diafragmului
D. exacerbarea raspunsului EMG ale diafragmului la stimularea transcutanata a nervului frenic
E. reducerea raspunsului EMG ale diafragmului la stimularea transcutanata a nervului frenic
(pag. 1630)

G1206070. Intre factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacientii cu boli obstructive
pulmonare cronice se numara:
A. insuficienta cardiaca
B. exacerbarea infectiei bronsice
C. administrarea de sedative sau narcotice
D. administrarea de bronhodilatatoare
E. episoade de poluare intensa a atmosferei
(pag. 1608)

G1206071. Pacientii cu insuficienta respiratorie prin hipoventilatie alveolara secundara afectarii


sistemului de control al respiratiei:
A. pot hiperventila voluntar
B. nu pot genera volume si debite normale la spirometria de rutina
C. prezinta rezistente si complianta respiratorie alterate
D. prezinta diferenta PO2 alveolo-arteriala normala
E. au o diferenta PO2 alveolo-arteriala mare
(pag. 1629)

G1306072. Complicatiile SDRA si tratamentului sau includ:


A. coagulare intravasculara diseminata
B. pneumonie nosocomiala
C. fistula bronhovasculara
D. barotrauma
E. fibroza pulmonara
(pag. 1638)

G1306073. Despre sindromul obezitate - hipoventilatie se poate afirma:

152 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
153 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. capacitatea functionala reziduala este crescuta in decubit


B. respiratia se desfasoara la un volum pulmonar crescut
C. surplusul de greutate determina o scadere a compliantei peretelui toracic
D. se intalneste inchiderea cailor respiratorii din bazele plamanilor
E. majoritatea prezinta hipercapnie cronica
(pag. 1631)

G1306074. Factori de prognostic negativ in SDRA nu sunt:


A. varsta de 56 ani
B. sepsis sever
C. tulburari severe ale schimburilor gazoase
D. hipoventilatia alveolara
E. varsta de 61 ani
(pag. 1637 , 1638)

G1306075. Hipoventilatia alveolara primara se caracterizeaza prin urmatoarele,cu exceptia:


A. Stimularea electrofrenica a diafragmului poate aduce beneficii excelente pe termen lung
B. Defectul primar este la nivelul motoneuronilor din trunchiul cerebral
C. Majoritatea cazurilor sint la femei cu virsta intre 20 si 50 de ani
D. Dispneea este un simptom frecvent
E. Cresterea bicarbonatului in plasma poate fi un element de diagnostic
(pag. 1630)

G1306076. Masurile terapeutice in sindromul obezitate - hipoventilatie nu cuprind urmatoarele, cu


exceptia:
A. intrerupere fumat
B. scadere in greutate
C. administrarea de estrogeni
D. agonisti ai glutamatului
E. administrarea de progesteron
(pag. 1631)

G1306077. Prevenirea hemoragiei gastrointestinale la pacientii cu insuficienta respiratorie acuta si


BPOC cuprinde:
A. sucralfat
B. glucagon
C. atropina
D. antiacide
E. blocanti H1
(pag. 1609)

G1306078. Referitor la clinica SDRA se pot afirma, cu exceptia:


A. semnul cel mai precoce este dispneea
B. pacientul poate fi initial asimptomatic
C. mecanismul hipoxiei in stadiile initiale este suntul dreapta stanga
D. initial diferenta alveoloarteriala in oxigen este marita
E. semnul cel mai precoce este bradipneea
(pag. 1637)

G1306079. Trasaturile caracteristice ala hipotoniei bilaterale a diafragmului, in sindroamele de


hipoventilatie sunt:
A. miscare paradoxala a abdomenului in pozitie de decubit
B. ascensionarea unui hemidiafragm la radiografia toracica

153 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
154 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. miscarea paradoxala a abdomenului in ortostatism


D. miscare paradoxala a diafragmului la examenul fluoroscopic
E. ortopneea
(pag. 1630)

G1306080. Urmatoarele afirmatii despre sindromul de detresa respiratorie sunt adevarate cu exceptia:
A. se intalneste scaderea rezistentei la flux in caile aeriene
B. presupune presiune crescuta in atriul stang
C. colapsul alveolar este exacerbat de lezarea pneumocitelor de tip 2
D. traumatismele nontoracice pot determina SDRA
E. hipoxemia rezultata provoaca o crestere a volumului curent
(pag. 1636 , 1637)

G1406081. Din punct de vedere morfopatologic in faza fibroasa a SDRA:


A. spatiile aeriene se largesc pentru a forma chisti si modificari in fagure de miere
B. bronhiile periferice se dilata
C. apare proliferare intimala fibrocelulara
D. se produce necroza extensiva a pneumocitelor de tip I
E. are loc denudarea membranei bazale
(pag. 1637)

G1406082. Glucocorticoizii nu au nici un beneficiu in stadiile precoce ale SDRA cu exceptia celor din:
A. meningita adultului
B. meningococemia copiilor
C. pneumonia stafilicocica
D. pneumonia cu Pneumocystic Carinii
E. pneumonia cu legionella
(pag. 1638)

G1406083. Mentionati principalele caracteristici ale fazei exudative din SDRA:


A. acopera primele 3 zile
B. apare la 3-4 saptamani de la leziunea pulmonara
C. caracteristica e formarea de membrane hialine in ductele alveolare si spatiile aeriene
D. exudatul alveolar sufera un proces de reorganizare
E. apare proliferarea intimala fibrocelulara
(pag. 1637)

G1406084. Oprirea ventilatiei mecanice la un pacient cu insuficienta respiratorie acuta se face in


urmatoarele conditii:
A. raportul dintre frecventa respiratiilor si volumul curent < 105
B. CV >10ml/kgcorp
C. presiunea maximala inspiratorie orala >20cm H2O
D. CV <10ml/kgcorp
E. volumul curent spontan <5ml/kgcorp
(pag. 1609)

G1406085. Precizati cele trei faze distincte ce caracterizeaza modificarile patologice din sindromul de
detresa respiratorie acuta:
A. faza secretorie
B. faza exudativa
C. faza fibroasa
D. faza proliferativa

154 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
155 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. faza vasculara
(pag. 1637)

G1406086. Printre factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute se numara:


A. Insuficienta ventriculara stanga
B. Trombembolismul pulmonar
C. Pneumonia
D. Pneumotorax
E. Insuficienta ventriculara dreapta
(pag. 1608)

G1506087. Aritmiile cardiace aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute la pacientii
cu bronsita sau emfizem pot fi determinate de:
A. Scaderea rapida a oxigenarii
B. Cresterea pH-ului sanguin prin hiperventilatie
C. Scaderea pH-ului sanguin
D. Nivelul teofilinei sanguine mai mare de 20 mg/l
E. Excesul de beta-agonisti neselectivi
(pag. 1609)

G1506088. Factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacientii cu bronsita, emfizem si


obstructie de cai aeriene sunt:
A. Cresterea obstructiei cailor respiratorii cu inflamarea acestora
B. Aparatia pneumotoraxului spontan secundar
C. Episoadele de poluare intensa a atmosferei
D. Folosirea nejustificata a sedativelor sau narcoticelor
E. Folosirea nejustificata a corticoterapiei orale
(pag. 1608)

G1506089. Imposibilitatea mentinerii schimbului gazos dupa intreruperea ventilatiei mecanice in


insuficienta respiratorie acuta din BPOC poate fi determinata de:
A. Administrarea de sedative si tranchilizante
B. Agravarea obstructiei prin cresterea secretiilor bronsice
C. Alcaloza metabolica
D. Administrarea de bronhodilatatoare
E. Aspirarea secretiilor bronsice
(pag. 1609)

G1506090. in cursul terapiei insuficientei respiratorii acute survenita la pacientii cu bronsita cronica,
emfizem si obstructie de cai aeriene pot apare urmatoarele complicatii:
A. Aritmii cardiace
B. Embolie pulmonara
C. Insuficienta ventriculara stanga
D. Hemoragie gastrointestinala
E. Infarct enteromezenteric
(pag. 1609)

G1506091. in insuficienta respiratorie acuta la pacientii cu bronsita, emfizem si obstructie de cai


aeriene se indica intubatia endotraheala si ventilatia mecanica in caz de:
A. Hipoxemie severa fara hipercapnie
B. Hipercapnie cu obnubilare evidenta
C. Lipsa de raspuns la tratamentul conservator
D. Scaderea pH-ului sub 7,30

155 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
156 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Aparitia aritmiilor cardiace


(pag. 1608)

G1506092. in intubatia endotraheala cu ventilatie mecanica din insuficienta respiratorie acuta la


pacientii cu bronsita, emfizem si obstructie de cai aeriene scaderea pana la valori apropiate sau mai
mici decat cele normale ale PaCO2 poate duce la:
A. Acidoza metabolica
B. Alcaloza metabolica semnificativa
C. Convulsii generalizate
D. Tahiaritmii severe
E. Vasodilatatie cerebrala
(pag. 1608, 1609)

G1506093. Insuficienta respiratorie acuta aparuta la pacientii cu bronsita sau emfizem poate fi
precipitata de:
A. Tromboembolismul pulmonar
B. Aparitia insuficientei ventriculare stangi
C. Folosirea de antialgice neopiacee
D. Apariţia unui pneumotorax
E. Folosirea de antihipertensive
(pag. 1608)

G1506094. La pacientii cu insuficienta respiratorie acuta secundara bronsitei cronice, emfizemului si


obstructiei de cai aeriene, minimul de investigatii recomandat cuprinde:
A. Radiografia toracica
B. Electrocardiograma
C. Examinarea sputei
D. Scintigrama pulmonara de perfuzie
E. Masuratorile gazelor sanguine
(pag. 1608)

G1506095. Urmatoarele stimulente respiratorii sunt utilizate in insuficienta respiratorie acuta din
bronsita cronica si emfizemul pulmonar fiind lipsite de efecte secundare:
A. Medroxyprogesteronul
B. Almitrina
C. Betasercul
D. Sermionul
E. Piracetamul
(pag. 1609-1610)

G1606096. Caracteristicile clinice ale detresei respiratorii acute sunt reprezentate de:
A. bradicardie
B. bradipnee
C. dispnee
D. cianoza
E. aluri fine in inspir
(pag. 1637)

G1606097. Care din urmatoarele situatii poate duce la detresa respiratorie acuta:
A. aspiratie
B. infectii difuze, septicemii
C. risc de inec
D. inhalare de toxine

156 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
157 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. insuficienta cardiaca congestiva


(pag. 1636)

G1606098. Dintre afectiunile care pot produce hipoventilatie cronica prin actiune la nivelul cailor
respiratorii si al plamanilor fac parte:
A. disfunctia corpului carotidian
B. poliomielita bulbara
C. miastenia gravis
D. stenoza laringiana
E. fibroza chistica pulmonara
(pag. 1628)

G1606099. Dintre afectiunile respiratorii neuro-musculare care pot produce hipoventilatie alveolara
cronica fac parte:
A. alcaloza metabolica
B. traumatism cervical inalt
C. poliomielita
D. boala neuronului motor
E. obezitate
(pag. 1628)

G1606100. Hiperventilatia alveolara se caracterizeaza prin:


A. PaCO2<37-43 mmHg
B. PaO2 crescuta
C. hipoxemia creste ventilatia prin stimularea chemoreceptorilor periferici
D. creste ventilatia prin stimularea receptorilor vagali aferenti din plamani si caile respiratorii
E. acidoza metabolica creste sensibilitatea chemoreceptorilor periferici la hipoxemie
(pag. 1631)

G1606101. Hiperventilatia poate sa apara in urmatoarele circumstante:


A. miastenia gravis
B. sarcina
C. criza hipertensiva
D. insuficienta cardiaca congestiva
E. acidoza(diabetica,renala,lactica)
(pag. 1631)

G1606102. Hipoventilatia alveolara este caracterizata prin:


A. cresterea PaO2
B. cresterea PACO2
C. scaderea HCO3-
D. cresterea Cl-
E. cresterea PaCO2
(pag. 1628)

G1606103. Hipoventilatia alveolara primara este caracterizata prin:


A. hipercapnie cronica
B. hipoxemie
C. absenta unei afectari neuromusculare/mecanice evidente
D. majoritatea pacientilor sunt femei tinere
E. beneficii obtinute prin stimularea electrofrenica a diafragmului
(pag. 1630)

157 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
158 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G1606104. Tratamentul hipoventilatiei cronice poate cuprinde:


A. oxigenoterapie
B. fenobarbiturice
C. benzodiazepinice
D. miorelaxante
E. ventilatie asistata mecanic
(pag. 1630)

G2306105. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta sunt adevarate:


A. in fazele initiale pacientul poate fi asimptomatic
B. rezistenta vasculara pulmonara este in general scazuta
C. o caracteristica fiziopatologica o reprezinta cresterea permeabilitatii vasculare pentru proteine
D. poate apare o reducere a sintezei de surfactant ca urmare a lezarii pneumocitelor tip I
E. rezistenta cailor aeriene poate fi crescuta
(pag. 1636,1637)

G2306106. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta sunt adevarate


A. apare proliferare intimala fibrocelulara la nivelul arterelor mari, venelor si limfaticelor pulmonare
B. pacientii cu sepsis au un risc de 13% de a dezvolta SDRA
C. pacientii cu sepsis au un risc de 53% de a dezvolta SDRA
D. in general, travaliul respirator se mareste
E. exista unii factori de crestere implicati in patogeneza
(pag. 1636,1637)

G2306107. In sindromul de detresa respiratorie acuta precoce netratat, se intalnesc urmatoarele date
gazometrice, cu exceptia:
A. PCO2 scazut
B. PCO2 crescut
C. PO2 scazut
D. PO2 crescut
E. PO2 normal
(pag. 1637)

G2306108. Despre clinica sindromului de detresa respiratorie sunt false cu exceptia


A. initial pacientul poate fi asimptomatic
B. initial ascultatia se limiteaza la rare raluri expiratorii
C. semnul cel mai precoce este dispneea
D. ascultatia poate sa includa si suflu tubar
E. cand radiografia toracica arata infiltrate extinse este necesara ventilatia mecanica
(pag. 1637)

G2306109. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta nu sunt false:


A. initial PCO2 este scazuta
B. efectul vasoconstrictor pulmonar al NO poate fi util in terapeutica
C. valoarea ridicata a PO2 din sangele venos mixt exclude hipoxia tisulara severa
D. solutiile coloidale sunt de preferat cristaloidelor pentru repletia volemica
E. varsta de 70 ani este un element de prognostic negativ
(pag. 1636-1638)

G2306110. Nu sugereaza un prognostic prost in sindromul de detresa respiratorie urmatoarele:


A. SDRA prin supradozare medicamentoasa
B. fibroza pulmonara

158 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
159 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. sepsisul
D. functia pulmonara anterioara buna
E. SDRA prin aspiratie
(pag. 1638)

G2306111. Despre terapia SDRA sunt false urmatoarele


A. debitul ventilator trebuie sa produca un pH peste 7,30
B. pentru repletia volemica se prefera solutiile cristaloide
C. pentru repletia volemica se prefera solutiile coloide
D. pentru evitarea barotraumei se folosesc volume curente relativ mici
E. se urmareste marirea volumului sangvin atat timp cat PCP nu depaseste 12 mmHg
(pag. 1638)

G2306112. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica care din urmatoarele nu presupune


afectarea sistemului neuromuscular respirator:
A. hipoxie prelungita
B. poliomielita
C. administrare cronica de medicamente
D. neuropatie periferica
E. disfunctie a corpului carotidian
(pag. 1628)

G2306113. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica, despre pacientii cu afectare a sistemului


neuro-muscular respirator se poate afirma:
A. PImax si PEmax sunt normale
B. PImax si PEmax sunt scazute
C. au raspuns alterat la stimulii chimici
D. au raspuns normal la stimulii chimici
E. diferenta PO2 alveolo-arteriala este crescuta
(pag. 1629)

G2306114. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica apar urmatoarele tulburari:


A. alcaloza metabolica
B. cresterea concentratiei de Cl
C. hipocapnie
D. hipoxemie
E. hipercapnie
(pag. 1628)

G2306115. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica sunt false afirmatiile:


A. hipercapnia nocturna determina vasodilatatie cerebrala
B. la pacientii cu afectare neuro-musculara se indica stimulare electro-frenica
C. encefalita determina afectarea sistemului neuro-muscular respirator
D. hipoxemia si hipercapnia determina in general vasodilatatie pulmonara
E. diureticele si steroizii determina in general acidoza metabolica
(pag. 1628-1630)

G2306116. Despre sindromul obezitate-hipoventilatie sunt adevarate, cu exceptia:


A. majoritatea pacientilor dezvolta insuficienta cardiaca dreapta
B. varfurile pulmonare sunt ventilate mai bine
C. la majoritatea pacientilor eferentele centrale sunt crescute
D. majoritatea pacientilor prezinta conducerea centrala respiratorie crescuta ereditar

159 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
160 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. bazele pulmonare sunt ventilate mai bine


(pag. 1631)

G2306117. In cadrul afectiunilor respiratorii neuro-musculare sunt false urmatoarele afirmatii, cu


exceptia
A. in boala neuronului motor interesarea respiratorie este precoce
B. in timpul somnului REM respiratia depinde exclusiv de diafragm
C. la stimularea transcutanata a frenicului apare cresterea raspunsurilor EMG ale diafragmului
D. stimularea electrofrenica este contraindicata
E. interesarea respiratorie apare tardiv in cazul miopatiei cu deficienta de maltaza a adultului
(pag. 1630)

G2306118. In cadrul hipoventilatiei alveolare primare nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. afectiunea se caracterizeaza prin acidoza respiratorie cronica
B. dispneea este un simptom major
C. cel mai adesea este prezenta oboseala muschilor respiratori
D. raspunsul ventilator la stimuli chimici este normal
E. unii pacienti raspund la administrarea de stimulente ale respiratiei
(pag. 1630)

G2306119. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta se poate afirma, cu exceptia:


A. mentinerea prelungita a unui trasport sistemic supranormal de oxigen imbunatateste supravietuirea
B. PEEP porneste in general de la o presiune de 5 cm apa
C. ventilatia mecanica este indicata la o PaO2 sub 60 mmHg
D. complicatiile terapiei SDRA nu includ pneumonia nozocomiala
E. glucocorticoizii sunt eficienti in majoritatea cazurilor in etapa precoce a SDRA
(pag. 1638)

G2506120. Factorii precipitanţi ai insuficienţei respiratorii acute la bolnavii cu bronşită cronică şi


emfizem pulmonar pot fi:
A. Pneumonia
B. Tromboembolismul pulmonar
C. Insuficienţa ventriculară stângă
D. Tratamentul bronhodilatator
E. Pneumotoraxul
(pag. 1608)

G2506121. Minimul de investigaţii recomandat bolnavilor cu insuficienţă respiratorie acută survenită la


bolnavii cu bronşită cronică şi emfizem pulmonar cuprinde:
A. Măsurătorile gazelor sangvine
B. Radiografia toracică
C. Electrocardiograma
D. Examinarea sputei
E. Scintigrafia pulmonară
(pag. 1608)

G2506122. Indicaţia intubaţiei endotraheale şi instituirea ventilaţiei mecanice la bolnavii cu insuficienţă


respiratorie acută pe fond de bronşită cronică şi emfizem pulmonar este:
A. Hipoxemia uşoară sau medie fără hipercapnie
B. Scăderea pH-ului sub 7,30 fără hipercapnie
C. Apariţia aritmiilor cardiace
D. Hipercapnie cu obnubilare evidentă
E. Lipsa de răspuns la tratamentul conservator

160 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
161 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1608)

G2506123. Scăderea PaCO2 până la valori apropiate sau mai mici decât cele normale prin ventilaţia
mecanică folosită la bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută pe fond de bronşită cronică sau
emfizem pulmonar poate determina:
A. Alcaloză metabolică semnificativă
B. Convulsii generalizate
C. Tahiaritmii severe
D. Acidoză metabolică
E. Vasodilataţie cerebrală
(pag. 1608 - 1609)

G2506124. Complicaţiile survenite în timpul terapiei insuficienţei respiratorii acute la bolnavii cu


bronşită cronică şi emfizem sunt:
A. Colecistita acută
B. Aritmiile cardiace
C. Emboliile pulmonare
D. Insuficienţa ventriculară stângă
E. Hemoragia gastrointestinală
(pag. 1609)

G2506125. Mecanismele aritmiilor cardiace care apar în timpul tratamentului insuficienţei respiratorii
acute la pacienţii cu bronşită cronică sau emfizem sunt:
A. Scăderea pH-ului sangvin
B. Scăderea rapidă a oxigenării
C. Creşterea pH-ului sangvin prin hiperventilaţie
D. Nivelul teofilinei sangvine mai mare de 20 mg/l
E. Excesul de beta - agonişti neselectivi
(pag. 1609)

G2506126. Stimulentele respiratorii utilizate în insuficienţa respiratorie acută pe fond de bronşită


cronică şi emfizem sunt:
A. Betasercul
B. Sermionul
C. Piracetamul
D. Medroxyprogesteronul
E. Almitrina
(pag. 1609 - 1610)

G2506127. Imposibilitatea menţinerii schimbului gazos după întreruperea ventilaţiei mecanice la


bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută pe fond de bronşită cronică şi emfizem pulmonar poate fi
dată de:
A. Administrarea de bronhodilatatoare
B. Administrarea de doze mici de heparină
C. Administrarea de sedative sau tranchilizante
D. Agravarea obstrucţiei prin creşterea secreţiilor bronşice
E. Alcaloza metabolică
(pag. 1609)

G2506128. Printre factorii precipitanţi ai insuficienţei respiratorii acute la bolnavii cu bronşită cronică
şi emfizem pot fi:
A. Perioadele de poluare intensă a atmosferei
B. Folosirea de sedative sau narcotice
C. Suprainfecţiile arborelui traheobronşic

161 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
162 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Folosirea de bronhodilatatoare
E. Utilizarea stimulentelor respiratorii
(pag. 1608)

G2506129. Creşterea PaCO2 la bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută pe fond de bronşită cronică
şi emfizem pulmonar poate determina:
A. Vasodilataţie cerebrală
B. Edem papilar
C. Creşterea presiunii intracraniene
D. Scăderea presiunii intracraniene
E. Stupor şi chiar comă
(pag. 1608)

G2506130. Hipofosfatemia care se întâlneşte în insuficienţa respiratorie acută pe fond de bronşită


cronică şi emfizem pulmonar se poate trata prin:
A. Administrare parenterală de fosfaţi
B. Administrare enterală de lapte smântânit
C. Administrare de aminofilină
D. Administrare de beta-2-agonişti
E. Administrare de stimulente respiratorii
(pag. 1609)

G2506131. Fatigabilitatea musculară în special a diafragmei întâlnită în insuficienţa respiratorie acută


pe fond de bronşită cronică sau emfizem poate fi remisă prin:
A. Administrarea de amniofilină
B. Administrarea de beta-2-agonişti precum fenoterolul
C. Administrarea de doze mici de heparină
D. Oxigenoterapie
E. Ventilaţie mecanică
(pag. 1609)

G2606132. Dintre afecţiunile care pot produce hipoventilaţie cronica prin acţiune la nivelul cailor
respiratorii şi al plamanilor fac parte:
A. disfuncţia corpului carotidian
B. poliomielita bulbara
C. miastenia gravis
D. stenoza laringiana
E. fibroza chistica pulmonară
(pag. 1628)

G2606133. Hipoventilaţia alveolara este caracterizata prin:


A. creşterea PaO2
B. cresterea PACO2
C. scaderea HCO3-
D. creşterea Cl-
E. creşterea PaCO2
(pag. 1628)

G2606134. Tratamentul hipoventilaţiei cronice poate cuprinde:


A. oxigenoterapie
B. fenobarbiturice
C. benzodiazepinice
D. miorelaxante

162 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
163 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. ventilaţie asistata mecanic


(pag. 1630)

G2606135. Hipoventilaţia alveolara primara este caracterizata prin:


A. hipercapnie cronica
B. hipoxemie
C. absenţa unei afectari neuromusculare/mecanice evidente
D. majoritatea pacientilor sunt femei tinere
E. beneficii obţinute prin stimularea electrofrenica a diafragmului
(pag. 1630)

G2606136. Dintre afecţiunile respiratorii neuro-musculare care pot produce hipoventilaţie alveolara
cronica fac parte:
A. alcaloza metabolica
B. traumatism cervical inalt
C. poliomielita
D. boala neuronului motor
E. obezitate
(pag. 1628)

G2606137. Hiperventilaţia alveolara se caracterizeaza prin:


A. PaCO2<37-43 mmHg
B. PaO2 crescuta
C. hipoxemia creşte ventilaţia prin stimularea chemoreceptorilor periferici
D. creşte ventilaţia prin stimularea receptorilor vagali aferenţi din plamani şi caile respiratorii
E. acidoza metabolica creşte sensibilitatea chemoreceptorilor periferici la hipoxemie
(pag. 1631)

G2606138. Hiperventilaţia poate sa apara în urmatoarele circumstanţe:


A. miastenia gravis
B. sarcina
C. criza hipertensiva
D. insuficienta cardiaca congestiva
E. acidoza(diabetica,renala,lactica)
(pag. 1631)

G2606139. Care din urmatoarele situatii poate duce la detresa respiratorie acuta:
A. aspiraţie
B. infecţii difuze, septicemii
C. risc de înec
D. inhalare de toxine
E. insuficienţa cardiaca congestiva
(pag. 1636)

G2606140. Caracteristicile clinice ale detresei respiratorii acute sunt reprezentate de:
A. bradicardie
B. bradipnee
C. dispnee
D. cianoza
E. raluri fine în inspir
(pag. 1637)

163 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
164 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G2606141. Hipoventilaţia alveolară cronică poate avea ca şi cauze respiratorii:


A. Pneumonia pneumococică
B. Stenoza laringeală/traheală
C. Apneea obstructivă de somn
D. Fibroza chistică
E. BPOC
(pag. 1628)

G2606142. Din punct de vedere fiziopatologic în hipoventilaţia alveolară, datorită creşterii PAO2 apar
ca fenomene secundare:
A. creşterea cloremiei
B. creşterea bicarbonatului seric
C. insomnie
D. desaturarea Hb,creşterea eritropoiezei
E. vasoconstricţie pulmonară
(pag. 1629)

G2606143. În definiţia hipoventilaţiei alveolare primare sunt incluse următoarele noţiuni:


A. hipercapnie cronică
B. hipoxemie
C. absenţa unie afectări primare neuromusculare
D. prezenţa unei afectări ventilatorii mecanice decelabile
E. cauza este necunoscută
(pag. 1630)

G2606144. Sindromul de obezitate-hipoventilaţie are ca şi caracteristici:


A. surplusul de greutate duce la scăderea complianţei peretelui toracic
B. capacitatea funcţională reziduală este crescută
C. o parte a căilor respiratorii,mai ales la baze, în respiraţiile curente
D. apare o hipoventilaţie la baza pulmonilor
E. creşte diferenţa (A-a)Po2
(pag. 1631)

G2606145. Dintre cauzele hiperventilaţiei alveolare pot fi enumerate:


A. ingestie de medicamente:salicilaţi,metilxantine,progesteron
B. febra
C. durerea
D. insuficienţa cardiacă congestivă
E. hipotensiunea
(pag. 1631)

G2606146. În tratamentul hipoventilaţiei alveolare inhalarea de CO2 poate fi benefică în:


A. acidoza
B. alcaloză cu vasoconstricţie cerebrală semnificativă
C. alcaloza cu parestezii
D. alcaloza cu tetanie
E. anxietate
(pag. 1632)

G2606147. În diagnosticul apneei de somn sunt utilizate


A. anamneza cu somnolenţă diurnă,sforăit
B. electrooculograma

164 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
165 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. EEG în stare de veghe


D. electromiograma submentală
E. oximetria
(pag. 1634)

G2606148. În leziunile pulmonare acute apar următoarele componente fiziopatologice:


A. pedispoziţia genetică
B. iniţierea:evenimentul declanşator iniţiază cascada celulară inflamatorie
C. amplificarea cu recrutarea celulelor efectoare
D. leziunea produsă de neutrofile,macrofage,monocite,limfocite şi produsii lor proinflamatori
E. manifestări de SDRA
(pag. 1636)

G2606149. Caracteristicile clinice ale SDRA sunt reprezentate de:


A. afecţiunea respiratorie cronică preexistentă
B. bradipnee
C. dispnee moderată
D. cianoză
E. raluri subcrepitante/crepitante predominant de inspir
(pag. 1637)

G2606150. Complicaţiile tratamentului SDRA pot fi:


A. barotraumă
B. deshidratare
C. pneumonie nosocomială
D. fistulă bronhopulmonară
E. coagulare intravasculară diseminată
(pag. 1638)

G2806151. Mecanismele hipoxemiei sunt:


A. cresterea pCO2 inspirat
B. scaderea pO2 inspirat
C. hipoventilatia
D. suntul
E. dereglarea raportului ventilatie-perfuzie
(pag. 1562)

G2806152. Valorile indicate de puls-oximetru nu sunt exacte cand:


A. exista methemoglobinemie semnificativa
B. SaO2 este sub 90%
C. SaO2 este peste 90%
D. exista vasoconstrictie puternica
E. exista carboxihemoglobinemie semnificativa
(pag. 1561)

G2806153. Mecanisme ale hipercapniei pot fi:


A. anemia
B. productia crescuta deCO2
C. scaderea travaliului respirator
D. cresterea rezistentei cailor respiratorii
E. ineficienta schimbului respirator
(pag. 1563)

165 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
166 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G2806154. In sangele venos amestecat,recoltat din artera pulmonara


A. pO2 are valoarea normala 40 mm Hg
B. pO2 are valoarea normala peste 90 mm Hg
C. variatii foarte mici ale pO2 pot reflecta variatii mari ale saturatiei cu O2
D. variatii mari ale pO2 pot reflecta variatii mici ale saturatiei cuO2
E. masurarea saturatiei O2 permite calcularea debitului cardiac
(pag. 1561)

G2806155. Disfunctia ventilatorie restrictiva se caracterizeaza prin:


A. VR crescut
B. CV scazuta
C. CPT scazuta
D. VEMS scazut
E. PEM crescuta
(pag. 1558)

G2806156. Tratamentul hipoxemiei se face:


A. cu cea mai mica fractie de oxigen inspirat
B. pentru a atinge paO2 de 60%
C. pentru a atinge paO2 de 95%
D. pentru a atinge paO2 de 80%
E. pentru a atinge paO2 de 100%
(pag. 1637)

G2806157. Hipoventilatia alveolara duce la:


A. alcaloza respiratorie
B. acidoza respiratorie
C. hipoxemie
D. vasodilatatie cerebrala si cefalee
E. afectarea calitatii somnului
(pag. 1629)

G2806158. Combinatia dintre hipoxemia cronica si hipercapnie poate produce:


A. alcaloza respiratorie
B. vasoconstrictie pulmonara
C. hipertensiune pulmonara
D. hipertrofie ventriculara dreapta
E. insuficienta cardiaca congestiva
(pag. 1628)

G2906159. Minimul de investigatii la toti pacientii cu insuficienta respiratorie cuprinde:


A. examinarea sputei
B. CT toracic
C. radiografie toracica
D. electrocardiograma
E. masurarea gazelor sanguine
(pag. 1608)

G2906160. Factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute sunt:


A. pneumonia
B. pneumotoraxul

166 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
167 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. scaderea volumului secretiilor


D. poluarea atmosferica intensa
E. insuficienta ventriculara dreapta
(pag. 1608)

G2906161. Ventilatia neinvaziva este recomandata in absenta:


A. disfagiei
B. anxietatii
C. instabilitatii hemodinamice
D. suferintei abdominale cronice
E. hipoxiei severe
(pag. 1608)

G2906162. Care dintre urmatoarele pot fi complicatii survenite in cursul tratamentului insuficientei
respiratorii acute?
A. embolia pulmonara
B. infarctul miocardic
C. aritmiile cardiace
D. hemoragia gastrointestinala
E. alcaloza metabolica hipokalemica
(pag. 1609)

167 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
168 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 7
Angina pectorala stabila si instabila
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1207001. Angioplastia coronariana transluminala percutana (PTCA) este indicata in urmatoarele


situatii cu exceptia:
A. angina pectorala stabila sau instabila cu testul de efort pozitiv
B. a pacientii asimptomatici cu test de efort negativ
C. dilatarea stenozelor arterelor coronare native si ale grefelor de bypass la pacientii care prezinta angina
recurenta dupa chirurgie coronariana
D. la pacientii cu ocluzie totala recenta a unei artere coronare si angina severa
E. la pacientii cu boala trivasculara asociata cu alterarea functiei ventricolului stang
(pag. 1514)

G1207002. Arteriografia coronariana este indicata in urmatoarele situatii, cu exceptia uneia:


A. la pacientii cu angina pectorala stabila sau instabila care sunt luati in considerare pentru revascularizare
B. la pacientii cu disfunctie diastolica de VS izolata
C. la pacientii cu simptome severe care prezinta dificultati de diagnostic
D. la pacientii cu angina pectorala la care testele neinvazive evidentiaza semne de ischemie severa
E. la pacientii care prezinta risc crescut dupa infarct miocardic datorita recurentelor de angina, insuficientei
cardiace
(pag. 1510)

G1207003. Planul de tratament al anginei pectorale stabile cuprinde urmatoarele obiective cu exceptia:
A. informarea si linistirea pacientului
B. identificarea si tratarea conditiilor agravante, adaptarea
C. tratamentul factorilor de risc
D. terapia medicamentoasa cu nitrati, blocante ale receptorilor beta-adrenergici, blocante ale canalelor de
calciu
E. tratamentul anticoagulant
(pag. 1511,1512,1513)

G1207004. Urmatoarele tratamente medicamentoase sunt eficiente in angina pectorala cu exceptia


A. tratament anticoagulant
B. tratament antiagregant
C. tratament cu blocanti ai receptorilor de Angiotensina II
D. tratament cu beta –blocante si antagonistii canalelor de calciu
E. tratament cu nitrati
(pag. 1516)

G1207005. Examinarile de laborator utile in diagnosticul de cardiopatie ischemica sunt urmatoarele, cu


exceptia:
A. glicemie
B. HDL, LDL colesterol, trigliceride, lipide totale, lipidograma
C. uree, creatinina, acid uric
D. hematocrit
E. proteine totale, proteinograma

168 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
169 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1509)

G1207006. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:


A. pacientul tipic cu angina este un barbat in varsta de 50-60 ani sau o femeie in varsta de 65-75 ani
B. episoadele de angina sunt tipic determinate de eforturi fizice, mersul rapid, activitate sexuala, emotii, pot
aparea si in repaus sau noaptea
C. pragul de efort care determina aparitia anginei pectorale variaza de la o persoana la alta, cu starea
emotionala a ei si cu momentul din zi
D. pacientul acuza durere retrosternala cu caracter constrictiv crescendo-descrescendo, cu durata de 1-5
minute care iradiaza spre umarul stang, in special pe fata ulnara a antebratului si a mainii
E. ischemia este precipitata de scaderea necesarului de oxigen al miocardului
(pag. 1508)

G1407007. Cand angina pectorala este insotita de semne electrocardiografice obiective de ischemie
miocardica tranzitorie:
A. Se recomanda tratamentul anticoagulant obligatoriu.
B. Este asociata intotdeauna cu disfunctie ventriculara stanga.
C. Prognosticul este extrem de rezervat.
D. Pacientul necesita internarea intr-un serviciu de terapie intensiva.
E. Este asociata aproape intotdeauna cu stenoze critice ale uneia sau mai multor artere coronare epicardice
mari.
(pag. 1516)

G1407008. in angina varianta Prinzmetal apare pe electrocardiograma:


A. Supradenivelare de segment ST intr-o singura derivatie.
B. Supradenivelare de segment ST in mai multe derivatii.
C. Subdenivelare de segment ST in precordiale.
D. Unda Q.
E. Interval PR scurtat.
(pag. 1516)

G1407009. Tratamentul atacului de angina varianta consta din:


A. Multiple doze de nitroglicerina sublingual si nifedipina cu actiune scurta.
B. Administrarea de oxigen pe masca.
C. Alfa si betablocare.
D. Digitalizare.
E. Angioplastie coronariana percutana.
(pag. 1516)

G1507010. Angina Prinzmetal se caracterizeaza electrocardiografic prin:


A. aparitia undei Q
B. complex QRS largit peste 0,13 secunde
C. subdenivelarea segmentului ST
D. supradenivelarea segmentului ST
E. aparitia undei u
(pag. 1509,1516)

G1507011. Care clasa de medicamente este utilizata in terapia initiala a anginei Prinzmetal:
A. antagonistii canalelor de calciu
B. blocantele beta-adrenergice
C. inhibitorii enzimei de conversie
D. aminele simpatomimetice
E. diureticele de ansa

169 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
170 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1514,1516-17)

G1507012. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta o contraindicatie absoluta de angioplastie


coronariana transluminala percutana la pacientii cu cardiopatie ischemica:
A. stenoza trunchiului arterei coronare stangi
B. stenoza arterei coronare circumflexe stangi
C. stenoza arterei coronare descendente anterioare stangi
D. stenozele grefelor de by-pass la pacienţii care prezinta angina recurenta
E. diabetul zaharat
(pag. 1514)

G1507013. Care este cea mai obisnuita reactie adversa la administrarea nitroglicerinei:
A. palpitatiile
B. cefaleea
C. durerea retrosternala
D. varsaturile
E. constipatia
(pag. 1513)

G1507014. Care este doza de atenolol care se administreaza in tratamentul anginei pectorale stabile:
A. 1-2mg/zi
B. 5-10mg/zi
C. 50-150mg/zi
D. 0,5-1g/zi
E. 1-3g/zi
(pag. 1512)

G1507015. Care este durata durerii in angina pectorala stabila:


A. 5-10 secunde
B. 10-30 secunde
C. 1-5 minute
D. 15-30 minute
E. 4-6 ore
(pag. 1508)

G1607016. Angina varianta (Prinzmetal) raspunde bine in special la:


A. Betablocante
B. Calciublocante
C. Inhibitori ECA
D. Diuretice
E. Anticoagulante
(pag. 1513)

G1607017. Care din urmatorii antagonisti de Ca NU apartin generatiei II:


A. Nicardipina
B. Amlodipina
C. Nifedipina
D. Felodipina
E. Isradipina
(pag. 1513)

G1607018. Doza uzuala a ntroglicerinei administrata sublingual in angina pectorala este:


A. 80 – 120 mg

170 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
171 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. 0,3 – 0,6 mg
C. 0,4 – 1, 2 mg
D. 20 - 30 mg
E. 60 – 240 mg
(pag. 1512)

G1607019. Principalele efecte adverse ale nifedipinei NU include:


A. intirzierea conducerii AV
B. Hipotensiune
C. Congestia fetei
D. Edeme
E. Agravarea anginei
(pag. 1512)

G1607020. Referitor la efectele betablocantelor urmatoarele afirmatii sunt false:


A. Scad necesarul de oxigen al miocardului
B. Scad frecventa cardiaca
C. Scad contractilitatea miocardica
D. Au efect vasodilatator periferic
E. Efectele secundare include oboseala, impotenta, claudicatie intermitenta, bradicardie
(pag. 1513)

G1607021. Verapamilul NU trebuie asociat in mod obisnuit cu:


A. Nitrati
B. Betablocante
C. Diuretice
D. Inhibitori ECA
E. Antiagregante
(pag. 1513)

G2207022. Examinarile de laborator utile in diagnosticul de cardiopatie ischemica sunt urmatoarele, cu


exceptia:
A. glicemie
B. HDL, LDL colesterol trigliceride lipide totale, lipidograma
C. Uree, creatinina, acid uric
D. Hematocrit
E. Proteine totale, proteinograma
(pag. 1509)

G2207023. In angina pectorala, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:


A. tulburarile de conducere intraventriculare nu sunt specifice
B. evidentierea calcifierii lor arterelor coronare pot sustine diagnosticul de boala coronariana
C. ECG cu 12 derivatii in repaus poate fi normal la pacientii coronarieni
D. Modificarile segmentului ST si a undei T persista dupa cedarea crizei de angina
E. In angina Prinzmetal, segmentul ST este mult supradenivelat
(pag. 1509)

G2207024. Arteriografia coronariana este indicata in urmatoarele situatii, cu exceptia uneia:


A. la pacientii cu angina pectorala stabila sau instabila care sunt luati in considerare pentru revascularizare
B. la pacientii cu disfunctie diastolica de VS izolata
C. la pacientii cu simptome severe care prezinta dificultati de diagnostic
D. la pacientii cu angina pectorala la care testele neinvazive evidentiaza semne de ischemie severa

171 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
172 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. la pacientii care prezinta risc crescut dupa infarct miocardic, datorita recurentelor de angina, insuficientei
cardiace
(pag. 1510)

G2207025. Planul de tratament al anginei pectorale stabile cuprinde urmatoarele obiective, cu exceptia:
A. Informarea si linistirea pacientului
B. identificarea si tratarea conditiilor agravante, adaptarea activitatii pacientului
C. tratamentul factorilor de risc
D. terapia medicamentoasa cu nitrati, blocante ale receptorilor -adrenergici, blocante ale canalelor de calciu
E. tratamentul anticoagulant
(pag. 1511, 1512, 1513)

G2207026. La pacientii cu angina pectorala, nitratii produc:


A. venoconstrictie sistemica
B. cresc tensiunea peretelui miocardic
C. cresc necesarul de oxigen
D. dilata arterele coronare epicardice
E. scad fluxul sanguin prin vasele colaterale
(pag. 1512)

G2207027. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:


A. pacientul tipic cu angina este un barbat in varsta de 50-60 ani sau o femeie in varsta de 65-75 ani
B. episoadele de angina sunt tipic determinate de eforturi fizice, mersul rapid, activitate sexuala, emotii, pot
aparea si in repaus sau noaptea
C. pragul de efort care determina aparitia anginei pectorale variaza de la o persoana la alta, cu starea
emotionala a ei si cu momentul din zi
D. pacientul acuza durere retrosternala cu caracter constrictiv crescendo-descrescendo, cu durata de 1-5
minute care iradiaza spre umarul stang, in special pe fata ulnara a antebratului si a mainii
E. ischemia este precipitata de scaderea necesarului de oxigen al miocardului
(pag. 1508)

G2207028. Efectele adverse ale blocantelor receptorilor beta-adrenergici, sunt:


A. tuse
B. extremitati calde
C. tahicardie
D. insuficienta ventriculara stanga
E. hiperglicemie
(pag. 1513)

G2207029. Antagonistii canalelor de calciu actioneaza prin:


A. cresterea presiunii arteriale
B. cresterea contractilitatii miocardice
C. cresterea necesarului de oxigen al miocardului
D. vasodilatatie coronariana
E. cresterea glicemiei
(pag. 1513)

G2207030. Angioplastia coronariana transluminala percutana (PTCA) este indicata in urmatoarele


situatii, cu exceptia:
A. angina pectorala stabila sau instabila cu testul de efort pozitiv
B. la pacientii asimptomatici cu testul de efort negativ
C. dilatarea stenozelor arterelor coronare native si ale grefelor de bypass la pacientii care prezinta angina
recurenta dupa chirurgie coronariana

172 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
173 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. la pacientii cu ocluzie totala recenta a unei artere coronare si angina severa


E. la pacientii cu boala trivasculara asociata cu alterarea functiei ventriculului stang
(pag. 1514)

G2207031. Eficacitatea bypassului coronarian cu grefon consta in:


A. Angina este abolita la toti pacientii cu bypass coronarian
B. Scade mortalitatea la pacientii cu stenoza trunehiului coronarei stangi
C. Mortalitatea este 0, la pacientii cu boala coronariana trivasculara
D. ocluzia grefoanelor venoase
E. scaderea reactiei de ejectie
(pag. 1515)

G2207032. Urmatoarele afirmatii sunt reale:


A. Angina pectorala instabila poate fi primara
B. Angina pectorala instabila nu poate fi precipitata de anemie
C. In angina pectorala instabila nu putem avea zgomotul III cardiac.
D. Spasmul segmentar nu are nici un rol in angina pectorala instabila
E. Dupa infarct miocardic nu poate aparea angina pectorala
(pag. 1516)

G2207033. Urmatoarele tratamente medicamentoase sunt eficiente in angina pectorala instabila, cu


exceptia:
A. tratament anticoagulant
B. tratament antiagregant
C. tratamentul cu blocanti ai receptorilor de Angiotensina II
D. tratament cu beta-blocante si antagonisti ai canalelor de calciu
E. tratament cu nitrati
(pag. 1516)

G2207034. Dezavantajele bypassului coronarian cu grefon:


A. procedeu insuficient la pacientii cu disfunctie ventriculara stanga
B. rezultate slabe la pacientii coronarieni diabetici
C. cost mare
D. procedeu limitat la subseturile anatomice specifice
E. mortalitate crescuta
(pag. 1516)

G2507035. Testul de efort poate fi fals negativ la:


A. Bărbaţii asimptomatici sub 40 ani
B. Bolnavii care primesc droguri cardioactive
C. Boală obstructivă limitată la artera coronară circumflexă
D. Femei în premenopauză fără factori de risc pentru ateroscleroză prematură
E. Hipertrofie miocardică
(pag. 1509)

G2507036. Care este doza de atenolol care se administrează în tratamentul anginei pectorale stabile:
A. 1-3 g/zi
B. 0,5- 1,5 g/zi
C. 50-150 mg/zi
D. 50- 150 mg de două ori /zi
E. 1-3 mg/zi
(pag. 1512)

173 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
174 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G2507037. Care este doza de metoprolol care se administrează în tratamentul anginei pectorale stabile:
A. 1-2 g/zi
B. 0,5-1,5 g/zi
C. 50-150 mg/zi
D. 25-200 mg de două ori /zi
E. 25-200 mg/zi
(pag. 1512)

G2507038. Care este doza de verapamil care se administrează în tratamentul anginei pectorale stabile:
A. 1-2 g/zi
B. 0,1-0,2 g/zi
C. 180-240 mg/zi
D. 180-240 mg de două ori /zi
E. 25-200 mg/zi
(pag. 1512)

G2507039. Care este doza de diltiazem care se administrează în tratamentul anginei pectorale stabile:
A. 1-2 g/zi
B. 0,1-0,2 g/zi
C. 60-120 mg/zi
D. 60-120 mg de două ori /zi
E. 25-200 mg/zi
(pag. 1512)

G2607040. Urmatoarele grupe de pacienti pot fi considerate a avea angina pectorala instabila cu
exceptia:
A. Angina cu debut recent sub 2 luni
B. Angina de efort
C. Angina agravata
D. Angina de repaus
E. Angina nocturna
(pag. 1515)

G2607041. Verapamilul NU trebuie asociat in mod obisnuit cu:


A. Nitrati
B. Diuretice
C. Inhibitori ECA
D. Betablocante
E. Antibiotice
(pag. 1513)

G2607042. Urmatoarele reprezinta contraindicatii relative pentru PTCA cu exceptia:


A. Virsta inaintata
B. Stenoza cu trombus
C. Stenoze excentrice si neregulate
D. Placile calcificate
E. Stenoza trunchiului arterei coronare stangi
(pag. 1514)

G2607043. Principalele efecte adverse ale metoprololului NU includ:


A. Depresie
B. Tahicardie

174 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
175 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Bronhospasm
D. Constipatie
E. Impotenta
(pag. 1512)

G2607044. Doza uzuala de isosorbid dinitrat administrata in angina pectorala este:


A. 80 – 120 mg
B. 0,3 – 0,6 mg
C. 0,4 – 1, 2 mg
D. 20 - 30 mg
E. 60 – 240 mg
(pag. 1512)

G2607045. Angina varianta (Prinzmetal) raspunde bine in special la:


A. Betablocante
B. Inhibitori ECA
C. Nitrati
D. Antiagregante plachetare
E. Cablocante
(pag. 1513)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1207046. Indicatiile tratamentului cu antagonistii canalelor de calciu sunt:


A. pacientii cu angina pectorala si istoric de astm sau boala cronica obstructiva pulmonara
B. sindromul sinusului bolnav sau afectarea importanta a conducerii atrio-ventriculare
C. angina Prinzmetal
D. boala vasculara periferica simptomatica
E. in angina postinfarct miocardic cu unda Q
(pag. 1514)

G1207047. Angina pectorala instabila poate fi precipitata de:


A. hipoxemie
B. tratament beta –blocant
C. anemie
D. tahiaritmie
E. infectie
(pag. 1514)

G1207048. Angina varianta Prinzmetal se caracterizeaza prin


A. atacuri de ischemie severa recurente, prelungite, cauzate de spasmul focal episodic al unei artere
coronare epicardice
B. subdenivelare de segment ST in mai multe derivatii
C. se datoreaza spasmului tranzitor ce apare spontan sau dupa administrarea intravenoasa de ergonovina, la
arteriografia coronariana
D. durerile anginoase nu raspund la nitroglicerina
E. se asociaza cu aritmii ventriculare severe
(pag. 1514)

G1207049. Complicatiile majore ale angioplastiei coronariene transluminale percutane(PTCA) sunt


A. disectia arterei coronare stenozate

175 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
176 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. tromboza acuta cu obstructie vasculara


C. ischemia necontrolata cu insuficienta ventriculara
D. moartea
E. bradicardie sinusala
(pag. 1514)

G1207050. In angina pectorala, EKG de repaus - 12 derivatii evidentiaza:


A. anomalii de repolarizare
B. subdenivelare a segmentului ST de 0,1 mV
C. unda P bifazica, largita
D. modificari ascendente ale segmentului ST
E. tulburari ale conducerii intraventriculare
(pag. 1509)

G1207051. In boala cardiaca ischemica, angiografia radioizotopica cu Tehnetiu 99m, evidentiaza:


A. perfuzia miocardica
B. volumul ventricular
C. fractia de ejectie in repaus
D. fractia de ejectie in timpul efortului
E. calcificarea arterelor coronare
(pag. 1510)

G1207052. Incidenta testelor de efort fals pozitive este crescuta:


A. la barbatii asimptomatici sub varsta de 40 ani
B. la femei tinere
C. la pacientii digitalizati
D. la femeile in premenopauza, fara factori de risc pentru ateroscleroza prematura
E. la pacientii cu niveluri serice anormale de natriu
(pag. 1509)

G1207053. La auscultatia cordului in timpul unei crize anginoase se poate evidentia ;


A. zgomotul I de intensitate crescuta
B. zgomot III
C. zgomot IV
D. suflu diastolic apical
E. suflu sistolic apical
(pag. 1508)

G1207054. Semnele de pronostic nefavorabil la testul de efort sunt:


A. cresterea insuficienta a presiunii sanguine in timpul testului
B. scaderea presiunii sistolice cu peste 10mmHg in timpul exercitiului
C. prezenta subdenivelarii > 0,2mV a segmentului ST la un efort mic
D. modificari ascendente sau jonctionale ale segmentului ST
E. subdenivelarea segmentului ST care persista mai mult de 2 minute dupa terminarea efortului
(pag. 1510-1511)

G1307055. Antagonistii canalelor de calciu sunt indicati la pacientii cu:


A. angina si istoric de astm sau boala cronica obstructiva pulmonara
B. sindromul sinusului bolnav sau afectare importanta a conducerii atrio-ventriculare
C. edeme la membrele inferioare
D. angina Prinzmetal
E. boala vasculara periferica simptomatica

176 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
177 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1514)

G1307056. Arteriografia coronariana este indicata:


A. la pacientii cu angina pectorala stabila sau instabila care sunt luati in considerare pentru revascularizare
(PTCA sau by-pass aortocoronarian)
B. la pacientii cu simptome tipice de angina de efort, cu raspuns bun la tratament medicamentos
C. la pacientii cu simptome severe la care este necesara confirmarea sau excluderea diagnosticului de boala
coronariana
D. la pacienţii care, pe baza semnelor de ischemie severa furnizate de testele noninvazive, sunt suspectaţi a
avea risc crescut de evenimente coronariene susţinute
E. la pacientii cu stenoza aortica sau cardiomiopatie hipertrofica si angina, la care durerea ar putea fi
determinata de boala coronariana
(pag. 1510)

G1307057. Au risc crescut pentru evenimentele coronariene nefavorabile:


A. angina pectorala cu debut recent
B. angina instabila
C. angina pectorala de efort, stabila
D. angina care raspunde slab la tratamentul medical
E. angina insotita de simptome de insuficienta cardiaca congestiva
(pag. 1510)

G1307058. Clasele de medicamente utilizate in tratamentul anginei pectorale sunt:


A. blocantele receptorilor alfa-adrenergici
B. nitrati
C. blocantele receptorilor beta-adrenergici
D. antagonistii calciului
E. simpaticomimeticele
(pag. 1512-1513)

G1307059. Durerea in criza de angina pectorala este descrisa de pacient ca:


A. o greutate
B. o intepatura
C. presiune
D. strivire
E. rareori ca durere franca
(pag. 1508)

G1307060. Electrocardiograma de repaus in angina pectorala tipica:


A. include subdenivelarea segmentului ST in criza anginoasa
B. nu este niciodata normala
C. poate arata semne ale unui infarct vechi
D. arata modificari ale undei T si segmentului ST care nu sunt specifice cardiopatiei ischemice
E. arata in mod specific pentru cardiopatia ischemica tulburari de ritm ventricular (extrasistole ventriculare)
(pag. 1509)

G1307061. Examenul fizic la pacientii cu angina pectorala:


A. nu este niciodata normal
B. poate evidentia semne ale factorilor de risc asociati cu ateroscleroza coronariana: xantelasma, leziuni
cutanate diabetice
C. poate arata semne de marire a cordului si contractia anormala a inimii
D. poate evidenţia semne de anemie sau boala tiroidiana
E. in timpul unui acces anginos poate evidentia aparitia tranzitorie a unui zgomot III la nivelul cordului

177 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
178 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1509)

G1307062. Factorii de risc majori ai aterosclerozei sunt:


A. LDL plasmatic scazut
B. fumatul
C. HDL plasmatic crescut
D. diabetul zaharat
E. hipertensiunea arteriala
(pag. 1507)

G1307063. in legatura cu durerea din angina pectorala stabila sunt corecte urmatoarele afirmatii:
A. are caracter crescendo-descrescendo si dureaza 1-5 minute
B. episoadele de angina pot aparea noaptea, in timp ce pacientul este culcat
C. pragul de efort care determina aparitia anginei pectorale este fix si nu variaza cu momentul din zi sau
starea emotionala
D. poate fi precipitata de activitaţi neobisnuite, un pranz bogat sau expunerea la frig
E. poate avea localizare atipica si poate sa nu fie legata de factorii declansatori
(pag. 1508)

G1307064. in legatura cu testul de efort in angina pectorala urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. testul implica inregistrarea ECG cu 12 derivatii inainte, in timpul si dupa efortul fizic pe un covor rulant sau
utilizand o bicicleta ergonomica
B. testul se intrerupe daca apar semne de discomfort toracic
C. modificarile ECG ascendente sau jonctionale ale segmentului ST constituie un test pozitiv
D. tulburarile de ritm si conducere au valoare diagnostica
E. nu au valoare diagnostica testele negative in care frecventa cardiaca tinta nu este atinsa
(pag. 1509)

G1307065. Planul de tratament al anginei pectorale cuprinde:


A. informarea si linistirea pacientilor
B. identificarea si tratarea conditiilor agravante
C. adaptarea activitatii
D. evaluarea funcţiei ventriculare stangi
E. terapie medicamentosa
(pag. 1511)

G1307066. Referitor la angina varianta Prinzmetal urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. este o forma de angina stabila
B. apare de obicei in repaus sau trezeste pacientul din somn
C. este cauzata de spasmul focal episodic al unei artere coronare epicardice
D. se caracterizeaza prin supradenivelare de segment ST in multe derivaţii
E. tratamentul atacului acut consta in nitroglicerina sublingual si nifedipina cu actiune scurta
(pag. 1516)

G1307067. Referitor la tratamentul anginei instabile sunt valabile urmatoarele afirmatii:


A. pacientii nu necesita calmante si sedative
B. se administreaza heparina intravenos pentru 3-5 zile asociata sau urmata de aspirina oral in doza de 325
mg/zi
C. nu este necesara administrarea nitroglicerinei sublingual
D. nitroglicerina se incepe de la o doza de 10 micrograme/minut
E. se pot administra beta/blocante
(pag. 1516)

178 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
179 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G1307068. Restenozarea dupa angioplastie coronariaa transluminala percutana este mai frecventa la
pacientii cu:
A. diabet zaharat
B. hipertensiune arteriala
C. angina instabila
D. dilatare incompleta a stenozei
E. dilatare a arterei coronare descendente anterioare stangi
(pag. 1514)

G1307069. Urmatoarele afirmatii referitoare la angina instabila sunt adevarate:


A. angina instabila se poate dezvolta la scurt timp dupa infarctul miocardic
B. angina instabila poate fi precipitata de o afectiune extrinseca patului vascular coronarian care a intensificat
ischemia miocardica (anemie, febra, infectii)
C. angina instabila se asociaza cu risc scazut de deces
D. pacienţii cu durere in repaus dezvolta frecvent un zgomot III sau IV
E. in dezvoltarea anginei instabile un rol important il joaca spasmul segmentar din vecinatatea placilor de
ateroscleroza
(pag. 1515-1516)

G1407070. Angina pectorala instabila cuprinde:


A. Angina cu debut recent sub 2 luni care este severa si/sau frecventa.
B. Angina cu debut sub 2 ani cu episoade rare anginoase.
C. Angina de repaus.
D. Angina la eforturi fizice mari.
E. Angina postprandiala.
(pag. 1515)

G1407071. Angina varianta Prinzmetal:


A. Este cea mai raspandita forma de angina.
B. Se caracterizeaza prin atacuri de ischemie severe recurente, prelungite.
C. Este cauzata de spasmul focal episodic al unei artere coronare epicardice.
D. Se intalneste frecvent la persoane cu varsta peste 60 ani
E. Durerea ischemica apare in repaus.
(pag. 1516)

G1407072. Arteriografia coronariana este indicata la:


A. Pacienti cu angina pectorala cronica stabila sau instabila cu simptomatologie severa in ciuda tratamentului
medical si care sunt luati in considerare pentru revascularizatie.
B. Pacienti cu simptome minore si diagnostic cert.
C. Pacienti cu multiplii factori de risc asociati.
D. Pacienţi care sunt suspectaţi a avea risc crescut de evenimente coronariene susţinute indiferent de
prezenţa sau severitatea simptomelor.
E. Pacienti cu test de efort maximal negativ pentru boala coronariana.
(pag. 1510)

G1407073. By-pass-ul coronarian cu grefon:


A. Este un procedeu neinvaziv de tratament in cardiopatia ischemica.
B. Foloseste un segment al unei vene pentru anastomoza intre aorta si artera coronara distal de leziunea
obstructiva.
C. Scade mortalitatea la pacientii cu boala coronariana trivasculara si functie ventriculara stanga deteriorata.
D. Are o rata de mortalitate de 50%.
E. Reprezinta optiunea terapeutica de prima intentie in boala coronariana.
(pag. 1515)

179 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
180 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G1407074. Clasele de medicamente utilizate in mod obisnuit in angina pectorala sunt:


A. Nitratii.
B. Betablocantele.
C. Blocantele canalelor de calciu.
D. Antiagregantele plachetare.
E. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei.
(pag. 1512, 1513)

G1407075. Ecocardiografia de stres (efort sau dobutamina) poate vizualiza:


A. Regiuni de akinezie
B. Tulburari minore de conducere intraventriculare
C. Regiuni de diskinezie
D. Prolaps de valva mitrala
E. Depunere de amiloid in miocard
(pag. 1510)

G1407076. Efectele secundare ale medicatiei beta-blocante in boala coronariana sunt:


A. Oboseala.
B. Claudicatia intermitenta.
C. Impotenta.
D. Tahicardia.
E. Accentuarea hipoglicemiei produsa de hipoglicemiantele orale si insulina.
(pag. 1513)

G1407077. Electrocardiograma de repaus in angina pectorala de efort:


A. Evidentiaza supradenivelarea segmentului ST.
B. Este normala la aproximativ jumatate din pacienti.
C. Poate evidentia semne ale unui infarct miocardic vechi.
D. Nu se efectueaza de rutina.
E. Se efectueaza dupa coronarografie.
(pag. 1509)

G1407078. Examenul fizic la pacientii cu angina pectorala stabila:


A. Este adesea normal.
B. Evidentiaza splenomegalie
C. Evidentiaza cianoza.
D. Poate evidenţia xantelasma sau xantom.
E. Poate evidentia leziuni cutanate diabetice.
(pag. 1508)

G1407079. in angina pectorala stabila de efort:


A. Episoadele anginoase sunt tipic determinate de efort sau emotie.
B. Episoadele anginoase sunt accentuate de repaus.
C. Pragul de efort care determina aparitia anginei pectorale variaza de la persoana la persoana.
D. Durerea este localizata intru-un punct fix.
E. Durerea este exacerbata de miscarile respiratorii.
(pag. 1508)

G1407080. Indicatorii principali de prognostic la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt:


A. Starea functionala a ventriculului stang.
B. Localizarea si severitatea stenozarii arterelor coronare.
C. Severitatea sau evolutia ischemiei miocardice.

180 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
181 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Sediul durerii.
E. Asocierea patologiei digestive.
(pag. 1510)

G1407081. La instituirea tratamentului ischemiei miocardice asimptomatice se tine seama de:


A. Gradul de pozitivitate al testului de efort.
B. Varsta pacientului.
C. Profesia.
D. Starea medicala generala.
E. Prezenta undei U.
(pag. 1516)

G1407082. Nitratii in tratamentul anginei pectorale:


A. Nu sunt recomandati.
B. Se folosesc numai in administrare parenterala.
C. Reprezinta o clasa de medicamente de mare utilitate.
D. Acţioneaza prin dilatarea arterelor coronariene epicardice si cresterea fluxului sanguin prin vasele
colaterale.
E. Actioneaza prin producerea venodilatatiei sistemice.
(pag. 1512)

G1407083. Planul de tratament in cardiopatia ischemica ar trebui sa cuprinda:


A. Informarea si linistirea pacientilor.
B. Identificarea si tratarea conditiilor agravante.
C. Numai terapia medicamentoasa.
D. Adaptarea activitaţii.
E. Revascularizatia mecanica de prima intentie.
(pag. 1511)

G1407084. Testul de efort poate avea o sensibilitate mai mare prin administrarea intravenoasa de:
A. Esmolol.
B. Taliu 201
C. Digoxin.
D. Tehneţiu 99m.
E. Dobutamina.
(pag. 1516)

G1407085. Testul de efort:


A. Este cel mai larg utilizat in diagnosticul de cardiopatie ischemica.
B. Implica inregistrarea unui ECG cu 3 derivatii inainte, in timpul si dupa efortul fizic pe covor rulant sau
bicicleta ergometrica.
C. Nu se efectueaza la femei cu varsta peste 60 ani.
D. Nu necesita prezenţa medicului, ci doar a personalului mediu.
E. Poate fi efectuat la 7 zile dupa infarctul miocardic.
(pag. 1509)

G1407086. Verapamilul in cardiopatia ischemica se poate administra:


A. in doza de 10-50 mg de 2 ori pe zi.
B. in doza de 80-120 mg de 3 ori pe zi.
C. in angina varianta.
D. in asociere cu betablocante la pacienţii cu disfuncţie ventriculara stanga.
E. in asociere cu nifedipina.

181 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
182 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1513)

G1507087. Angina pectorala instabila cuprinde urmatoarele situatii:


A. angina cu debut recent (<2 luni) care este severa si frecventa (mai mult de 3 episoade pe zi)
B. angina stabila cronica la care crizele anginoase devin mai frecvente, mai prelungite sau precipitate de
eforturi mai mici decat anterior
C. angina de repaus
D. angina cu prag fix de apariţie a durerii dupa un anumit efort
E. angina varianta Prinzmetal
(pag. 1515-16)

G1507088. Angina pectorala instabila poate fi consecinta urmatoarelor aspecte morfopatologice:


A. leziuni aterosclerotice cu tromboza supraadaugata
B. spasm segmentar in vecinatatea placilor de ateroscleroza
C. ocluzia persistenta a unei artere coronare epicardice
D. striuri lipidice multiple
E. dilatarea sinusului coronar
(pag. 1516)

G1507089. Ascultatia cordului in timpul unui acces anginos poate decela:


A. zgomot III sau IV
B. clacment de deschidere al mitralei
C. suflu sistolic apical de insuficienta mitrala
D. suflu diastolic de regurgitaţie Graham-Steel
E. frecatura pericardica
(pag. 1508-09)

G1507090. Beta-blocantele scad necesarul de oxigen al miocardului prin urmatoarele mecanisme:


A. inhibarea cresterii frecventei cardiace
B. inhibarea cresterii contractilitatii miocardice produse de stimularea adrenergica
C. venodilatatia sistemica
D. dilatarea arterelor coronare epicardice
E. bronhodilatatie
(pag. 1513)

G1507091. Care dintre urmatoarele clase de medicamente sunt utilizate obisnuit in tratamentul anginei
pectorale:
A. nitratii
B. biguanidele
C. blocantele receptorilor beta-adrenergici
D. blocantele canalelor de calciu
E. aminele simpatomimetice
(pag. 1512-13)

G1507092. Care dintre urmatoarele trasaturi sunt tipice pentru durerea anginoasa din angina pectorala
stabila:
A. durere retrosternala ca o senzatie de constrictie
B. durere precordiala sub forma de intepatura
C. durata de 5-10 secunde
D. iradiere spre umarul stang, faţa ulnara a antebraţului si mainii
E. declansata de efort sau emotie
(pag. 1508)

182 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
183 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G1507093. Combaterea urmatorilor factori de risc reduce circumstantele de aparitie ale infarctului
miocardic si ale decesului la subiectii cu angina cronica:
A. hipertensiunea arteriala
B. diabetul zaharat
C. nivelul crescut al LDL-colesterolului
D. nivelul crescut al HDL-colesterolului
E. fumatul
(pag. 1511-12)

G1507094. Durerea anginoasa in absenta bolii coronariene poate aparea in urmatoarele situatii:
A. insuficienta mitrala
B. stenoza aortica
C. insuficienta aortica
D. cardiomiopatia hipertrofica
E. defectul septal interatrial
(pag. 1509)

G1507095. Un test de efort pozitiv pentru diagnosticul de cardiopatie ischemica corespunde


urmatoarelor modificari electrocardiografice:
A. subdenivelare orizontala sau descendenta a segmentului ST
B. modificari ascendente sau jonctionale ale segmentului ST
C. subdenivelare a segmentului ST cu mai mult de 0,1mV
D. apariţia de tulburari de conducere
E. aparitia de aritmii ventriculare
(pag. 1509)

G1607096. Antagonistii canalelor de calciu sunt indicati la pacientii cu:


A. Angina si istoric de astm
B. Combinatie intre angina pectorala si insuficienta cardiaca
C. Sindromul sinusului bolnav
D. Angina Prinzmetal
E. Reactii alergice cunoscute la calciublocante
(pag. 1514)

G1607097. Arteriografia coronariana este indicata la:


A. Pacienti cu AP cronica stabila sau instabila cu simptomatologie severa in ciuda tratamentului medical
B. Pacienti cu simptome severe care prezinta dificultati de diagnostic
C. in toate cazurile de hipercolesterolemie
D. Pacientii care au fost internati repetat pentru suspiciune de IMA dar la care acest diagnostic nu a fost
stabilit
E. Pacientii cu stenoza aortica sau CMH si angina
(pag. 1510)

G1607098. Candidatul ideal pentru bypass aortocoronarian:


A. Barbat, peste 75 ani, care nu are alte boli asociate
B. Barbat, sub 75 ani, care nu are alte boli asociate
C. Simptome invalidante necontrolate corespunzator de tratamentul medical
D. Intoleranta la tratamentul medical
E. Disfunctia ventriculara cu fractie de ejectie sub 40%
(pag. 1515)

G1607099. Care din urmatoarele grupe de pacienti pot fi considerate a avea angina pectorala instabila:
A. Angina cu debut recent sub 2 luni

183 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
184 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Angina de effort
C. Angina agravata
D. Angina de repaus
E. Angina nocturna
(pag. 1515)

G1607100. Care sunt cele mai importante semne de disfunctie VS la cateterismul cardiac:
A. Cresterea presiunii telediastolice a VS
B. Cresterea volumului ventricular
C. Scaderea volumului ventricular
D. Fractie de ejectie VS scazuta
E. Scaderea presiunii telediastolice a VS
(pag. 1511)

G1607101. Care sunt cele mai obisnuite reactii adverse ale nitroglicerinei:
A. Vertijul
B. Cefaleea
C. Lipotimia
D. Senzatia de pulsatie in cap
E. Parestezii
(pag. 1513)

G1607102. Indicatorii principali de prognostic la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt:


A. Starea functionala a ventriculului stang
B. Starea functionala a ventriculului drept
C. Localizarea stenozarii arterelor coronare
D. Severitatea sau evolutia ischemiei miocardice
E. Raspunsul la tratamentul medicamentos
(pag. 1510)

G1607103. Urmatoarele reprezinta contraindicatii relative pentru PTCA:


A. Stenoza trunchiului arterei coronare stingi
B. Virsta inaintata
C. Stenoze excentrice si neregulate
D. Placile calcificate
E. Stenoza cu trombus
(pag. 1514)

G1607104. Urmatoarele semne aparute in timpul testarii neinvazive indica un risc mare de evenimente
coronariene:
A. Subdenivelarea ST pentru mai mult de 15 minute dupa incetarea efortului
B. Cresterea presiunii sistolice cu peste 10 mmHg in timpul efortului
C. Dezvoltarea unei tahiaritmii ventriculare in timpul efortului
D. Subdenivelarea segmentului ST >= 0,2 mV in orice stadiu
E. Scaderea fractiei de ejectie a VS in timpul efortului pe ventriculografia radioizotopica
(pag. 1511)

G2207105. In angina pectorala, EKG de repaus – 12 derivatii evidentiaza:


A. anomalii de repolarizare
B. subdenivelare permanenta a segmentului ST de 0,1 mV
C. poate fi normala
D. modificari ascendente ale segmentului ST

184 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
185 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. tulburari ale conducerii intraventriculare.


(pag. 1508)

G2207106. Examinarile paraclinice efectuate la pacientii cu angina pectorala sunt:


A. dozare de hormoni tiroidieni
B. radiografie toracica
C. urocultura
D. fluoroscopie toracica
E. exudat faringian
(pag. 1509)

G2207107. Incidenta testelor de efort fals pozitive este crescuta:


A. la barbatii asimptomatici sub varsta de 40 ani
B. la femei tinere
C. la pacientii digitalizati
D. la femeile in premenopauza , fara factori de risc pentru ateroscleroza prematura
E. la pacientii cu niveluri serice anormale de natriu
(pag. 1509)

G2207108. Afirmatiile urmatoare sunt corecte:


A. testul de efort este utilizat in diagnosticul cardiopatiei ischemica
B. testul de efort nu este intrerupt cand apare ameteala, oboseala, senzatie de sufocare
C. testul de efort este intrerupt cand apare subdenivelare a segmentului ST
D. testul de efort urmareste sa evidentieze limitarea performantei cardiace la effort
E. modificarile ascendente ale segmentului ST sunt specifice testului pozitiv
(pag. 1509)

G2207109. Pentru diagnosticul de cardiopatie ischemica:


A. testele de efort negative, cand frecventa cardiaca tinta nu este atinsa, nu au valoare diagnostica
B. rezultate fals pozitive sau fals negative pot aparea in 50% din cazuri
C. testul de efort pozitiv la barbatii peste 50 ani sugereaza diagnosticul de cardiopatie ischemica in procent
de 98%
D. gradul subdenivelarii segmentului ST aparute in timpul testului de efort nu sunt importante
E. la testul de efort, nu sunt riscuri de aparitie a complicatiilor cardiace.
(pag. 1509)

G2207110. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:


A. in timpul testului de efort, nu poate aparea discomfort toracic
B. raspunsul normal la efort nu include o crestere progresiva a frecventei cardiace si a presiunii sanguine
C. medicul ar trebui sa fie prezent pe tot parcursul testului de effort
D. bolala obstructiva a arterei coronare circumflexe poate determina un test de efort fals negativ
E. testul de efort are o sensibilitate mai mare prin administrarea intravenoasa de taliu 201 in timpul exercitiului
(pag. 1509)

G2207111. Semnele de prognostic nefavorabil la testul de efort sunt:


A. cresterea insuficienta a presiunii sanguine in timpul testului
B. scaderea presiunii sistolice peste 10 mmHg in timpul exercitiului
C. prezenta subdenivelarii > 0,2 mV a segmentului ST, la un efort mic
D. modificari ascendente sau jonctionale ale segmentului ST
E. subdenivelarea segmentului ST care persista mai mult de 2 minute dupa terminarea efortului
(pag. 1510, 1511)

185 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
186 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G2207112. In boala cardiaca ischemica, angiografia radioizotopica cu Tehnetiu 99m, evidentiaza:


A. perfuzia miocardica
B. volumul ventricular
C. fractia de ejectie in repaus
D. fractia de ejectie in timpul efortului
E. calcificarea arterelor coronare
(pag. 1510)

G2207113. Indicatorii principali de prognostic la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt:


A. starea functionala a ventriculului stang
B. localizarea stenozarii arterelor coronare
C. severitatea stenozarii arterelor coronare
D. severitatea ischemiei miocardice
E. starea functionala a rinichilor
(pag. 1510)

G2207114. La testul de efort apar urmatoarele semne, care indica un risc mare la evenimente
coronariene:
A. aparitia ischemiei la efort fizic mic 0,1 mV, subdenivelarea segmentului ST in stadiul I a testului de effort
B. subdenivelarea segmentului ST>0,2mV in orice stadiu
C. subdenivelarea ST pentru mai mult de 2 minute, dupa incetarea efortului
D. scaderea presiunii sistolice peste 5 mmHg in timpul exercitiului
E. cresterea fractiei de ejectie a ventricului stang in timpul efortului
(pag. 1511)

G2207115. Urmatoarele afirmatii sunt reale:


A. disfunctia ventriculara stanga, la pacientii coronarieni, are un prognostic sever
B. prognosticul este influentat de suprafata miocardului irigat de vasele cu obstructie critica
C. leziunile obstructive proximale ale arterei coronare drepte au cel mai mare risc de mortalitate
D. Placile arterosclerotice segmentare din arterele epicardice trec prin 2 faze de activitate
E. Debutul tardiv a simptomelor, un test de efort negativ la pacientii coronarieni, reflecta evolutia rapid
progresiva a leziunilor coronariene.
(pag. 1511)

G2207116. La cateterismul cardiac, cele mai importante semne de disfunctie ventriculara stanga, sunt:
A. cresterea presiunii sistolice in ventriculul stang
B. cresterea presiunii telediastolice a ventriculului stang
C. scaderea volumului ventriculului stang
D. Fractia de ejectie scazuta
E. Fractia de ejectie crescuta
(pag. 1511)

G2207117. Adaptarea activitatii pacientului coronarian consta in:


A. restrangerea activitatii dupa amiaza
B. mese frecvente si abundente
C. controlul stressului fizic
D. controlul stressului psihic
E. evitarea unui program specific de exercitiu
(pag. 1511)

G2207118. Tratarea conditiilor agravante, la pacientii coronarieni, consta in:


A. tratamentul obezitatii

186 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
187 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. tratamentul hipertiroidismului
C. tratamentul ulcerului gastric
D. corectarea afectiunilor osteo-articulare
E. tratamentul polineuropatiei toxice
(pag. 1511)

G2207119. Factorii de risc aterogeni, la femeile dupa menopauza, sunt:


A. scaderea LDL colesterolului
B. cresterea HDL colesterolului
C. fumatul
D. hipertensiunea arteriala
E. diabetul zaharat
(pag. 1512)

G2207120. Reactiile adverse ale nitroglicerinei sunt:


A. cefaleea
B. senzatie de pulsatie in cap
C. tuse
D. hematurie
E. proteinurie
(pag. 1513)

G2207121. Disconfortul toracic poate fi cauzat de:


A. hipertensiunea pulmonara
B. angina pectorala stabila
C. colica renala dreapta
D. cardiomiopatie hipertrofica
E. bursita subacromiala
(pag. 66)

G2207122. In angina pectorala stabila putem avea:


A. ischemie miocardica permanenta
B. disconfort retrosternal central
C. durere in gat la mers rapid
D. durere in epigastru, determinata de stress, de suparare
E. dispnee.
(pag. 1508)

G2207123. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:


A. Episoadele de angina sunt determinate de effort
B. Angina de decubit apare in timp ce pacientul este culcat
C. Angina nocturna este produsa de o scadere a dimensiunilor cordului si a miocardului
D. Pragul de efort care determina aparitia anginei pectorale nu variaza de la persoana la persoana
E. Fiziopatologia anginei nocturne este asemanatoare cu cea a dispneei paroxistice nocturne.
(pag. 1508)

G2207124. Bolnavii cu angina pectorala pot avea:


A. prag fix de effort
B. prag variabil de la o zi la zi
C. simptome dimineata, dupa un efort minor
D. discomfort toracic determinat de un pranz bogat
E. durere surda prelungita peste 30’ in regiunea submamala stanga.

187 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
188 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1508)

G2207125. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. angina pectorala poate aparea la barbati in proportie de aproximativ 70% din totalul de pacienti
B. episoadele de angina nu sunt atenuate de repaus
C. la pacientii cu angina pectorala pot aparea variatii ale aportului de oxigen datorate modificarilor tonusului
vascular coronar
D. angina pectorala poate sa nu fie strict legata de factorii declansatori
E. angina pectorala nu este precipitata de expunerea la frig.
(pag. 1508)

G2207126. Pentru diagnosticul de angina pectorala este important:


A. anamneza amanuntita a pacientului cu suspiciunea de cardiopatie ischemica
B. antecedentele familiale de cardiopatie ischemica prematura la rudele de gradul intai barbati, peste 45 ani
C. o durere toracica ascutita de scurta durata 2-3 secunde
D. anamneza pacientului sa cuprinda diabet, hiperlipidemie, hipertensiune
E. antecedentele familiale de cardiopatie ischemica prematura la rudele, de gradul intai de sex feminin sub
55 ani.
(pag. 1508)

G2207127. La pacientii cu angina pectorala putem avea:


A. examen fizic normal
B. leziuni cutanate diabetice
C. semne de anemie
D. xantelasma
E. dureri toracice osoase.
(pag. 1508)

G2207128. Examenul fizic la pacientii cu angina pectorala poate evidentia:


A. pete nicotinice pe varfurile degetelor
B. cardiomegalie
C. raluri bronsice romflante
D. murmur vezicular cu expir prelungit
E. puls absent la arterele pedioase.
(pag. 1508)

G2207129. La auscultatia cordului in timpul unei crize anginoase se poate evidentia:


A. zgomotul I de intensitate crescuta
B. zgomotul III
C. zgomotul IV
D. suflu diastolic apical
E. suflu sistolic apical
(pag. 1508)

G2207130. Examenul fundului de ochi la pacientii cu angina pectorala:


A. poate fi normal
B. poate evidentia reflexe luminoase accentuate
C. poate aparea inelul Hayser-Fleischer
D. nu poate aparea edem papilar
E. nu pot aparea incrucisari arteriovenoase
(pag. 1508)

G2207131. In tratamentul anginei pectorale, blocantele receptorilor beta-adrenergici produc:

188 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
189 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. scaderea necesarului de oxigen al miocardului


B. cresterea frecventei cardiace
C. cresterea contractilitatii miocardice
D. ameliorarea ischemiei
E. scaderea fluxului sanguin prin arterele coronare epicardice
(pag. 1513)

G2207132. Indicatiile tratamentului cu antagonistii canalelor de calciu sunt:


A. la pacientii cu angina pectorala si istoric de astm sau boala cronica obstructiva pulmonara
B. sindromul sinusului bolnav sau afectarea importanta a conducerii atrio-ventriculare
C. angina Prinzmetal
D. boala vasculara periferica simptomatica
E. in angina postinfarct miocardic cu unda Q
(pag. 1514)

G2207133. Antagonistii canalelor de calciu sunt:


A. Nifedipina
B. Molsidomina
C. Amlodipina
D. Indapamina
E. Diltiazemul
(pag. 1513)

G2207134. Tratamentul insuficientei cardiace congestive, la pacientii cu angina pectorala se face cu:
A. digitala
B. agenti antiadrenergici centrali
C. inhibitori ai enzimelor de conversie
D. diuretice
E. nitrati
(pag. 1513)

G2207135. Complicatiile majore ale angioplastiei coronariene transluminale percutane (PTCA) sunt:
A. disectia arterei coronare stenozate
B. tromboza acuta cu obstructie vasculara
C. ischemia necontrolata cu insuficienta ventriculara
D. moarte
E. bradicardie sinusala
(pag. 1514)

G2207136. Eficacitatea angioplastiei coronariene transluminale, la pacientii coronarieni consta in:


A. cresterea diametrului luminal > 20%
B. asigurarea unui diametru de obstructie reziduala < 50%
C. ameliorarea anginei pectorale
D. restenozarea vaselor dilatate
E. aparitia dispneei
(pag. 1514)

G2207137. Indicatiile bypassului coronarian sunt:


A. barbat coronarian, simptomatic, sub 75 de ani cu stenoze severe ale catorva artere coronare epicardice
B. la pacientii coronarieni controlati prin tratament medical
C. la pacientii diabetici si boala trivasculara
D. pacientii cu boala bi sau trivasculara si fractie de ejectie a ventriculului stang < 45%

189 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
190 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. pacienti cu boala univasculara, asimptomatica fractie de ejectie >50%


(pag. 1515)

G2207138. Angina pectorala instabila poate fi precipitata de:


A. hipoxemie
B. tratament beta-blocant
C. anemie
D. tahiaritmie
E. infectie
(pag. 1514)

G2207139. Angina pectorala instabila apare la urmatoarele grupe de pacienti:


A. pacientii cu angina, cu debut recent (< 2luni), care este severa si sau frecventa 3 episoade pe zi
B. pacientii cu disconfort toracic cu durata de 1’ – 5’ determinat de efort fizic, atenuat in repaus
C. pacientii cu durere toracica ascutita, declansata de tuse, de 1-2 secunde
D. pacientii cu crize anginoase frecvente severe, prelungite, la eforturi mai mici
E. pacientii cu angina de repaus
(pag. 1515)

G2207140. Avantajele angiopastiei coronariene transluminale percutane in angina pectorala instabila,


consta in:
A. procedeu putin invaziv
B. obtinerea unei revascularizari complete
C. Eficace in ameliorarea simptomelor
D. rezultate excelente pe termen lung
E. nu exista risc de restenozare
(pag. 1516)

G2207141. Angina pectorala Prinzmetal se caracterizeaza prin:


A. atacuri de ischemie severa recurente, prelungite, cauzate de spasmul focal episodic al unei artere
coronare epicardice
B. subdenivelare de segment ST in multiple derivatii
C. se datoreaza spasmului tranzitor ce apare spontan sau dupa administrarea intravenoasa de ergonovina, la
arteriografia coronariana
D. durerile anginoase nu raspund la nitroglicerina
E. se asociaza cu aritmii ventriculare severe
(pag. 1514)

G2507142. Aspectul general al pacientului cu angină pectorală stabilă poate dezvălui:


A. Xantoame
B. Xantelasme
C. Pete nicotinice pe vârfurile degetelor datorate fumatului
D. Semne de anemie
E. Steluţe vasculare
(pag. 1508)

G2507143. Pe parcursul testului la efort este important să se măsoare:


A. Timpul până la apariţia disconfortului toracic
B. Durata totală a efortului
C. Intensitatea disconfortului toracic
D. Lucrul mecanic intern
E. Lucrul mecanic extern

190 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
191 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1509)

G2507144. Semne importante de prognostic nefavorabil la testul de efort sunt:


A. Creşterea presiunii sanguine
B. Scăderea presiunii sanguine
C. Prezenţa durerii la efort mic
D. Subdenivelarea mare a segmentului ST la efort mic
E. Subdenivelarea segmentului ST, care persistă mai mult de 5 minute după terminarea efortului.
(pag. 1510)

G2507145. Risc crescut pentru evenimente coronariene nefavorabile au:


A. Angina pectorală veche
B. Angina pectorală cu debut recent
C. Angina instabilă
D. Semne ecografice de mărire a cordului
E. Angina pectorală care răspunde slab sau deloc la tratamentul medical
(pag. 1510)

G2507146. Nitriţii acţionează prin:


A. Venodilataţie
B. Dilatarea arterelor coronare epicardice
C. Arteriodilataţie
D. Scăderea frecvenţei cardiace
E. Scăderea contractilităţii
(pag. 1512)

G2507147. Efectele secundare ale blocantelor receptorilor beta adrenergici sunt:


A. Agravarea tulburărilor de conducere
B. Claudicaţie intermit
C. Tahicardie
D. Impotenţă
E. Extremităţi reci
(pag. 1513)

G2507148. Verapamilul şi diltiazemul pot produce:


A. Tahiaritmii
B. Bradiaritmii
C. Efect inotrop negativ
D. Efect inotrop pozitiv
E. Perturbări simptomatice ale conducerii cardiace
(pag. 1513)

G2507149. Amlodipina este un antagonist de Ca


A. Bine tolerat de pacienţii cu disfuncţie ventriculară stângă
B. Nu e tolerat de pacienţii cu disfuncţie ventriculară stângă
C. Folosit în tratamentul anginei la pacienţii cu insuficienţă cardiacă
D. Nu e folosit în tratamentul anginei la pacienţii cu insuficienţă cardiacă
E. Are foarte multe efecte adverse, motiv pentru care este foarte rar folosit.
(pag. 1514)

G2507150. Agoniştii canalelor de calciu sunt indicaţi la pacienţii cu:


A. Angină Prinzmetal

191 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
192 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Sindromul sinusului bolnav


C. Lipsa istoricului de boală cronică obstructivă pulmonară
D. Reacţii adverse la betablocanţi
E. Boală vasculară periferică simptomatică
(pag. 1514)

G2507151. Următoarele grupe de pacienţi pot fi considerate a avea angină pectorală instabilă:
A. Pacienţii cu angină cu debut recent (sub 2 săpt.)
B. Pacienţii cu angină agravată
C. Pacienţii cu angină de efort
D. Pacienţii cu angină stabilă cronică la care crizele anginoase devin mai frecvente
E. Pacienţii cu angină de repus
(pag. 1515)

G2507152. Avantajele angioplastiei coronariene percutane transluminale sunt:


A. Puţin invazivă
B. Uşor de repetat
C. Posibilitatea de a obţine o revascularizare completă
D. Îmbunătăţirea supravieţuirii la anumite subc
E. Incidenţă crescută a revascularizării incomplete
(pag. 1515)

G2507153. Dezavantajele by-pass-ului coronarian cu grefon sunt:


A. Creşterea riscului de repetare a procedeului datorită închiderii grefonului
B. Restenozare
C. Rezultate slabe la diabeticii cu boală bicoronariană
D. Costul
E. Aplicabilitate largă
(pag. 1515)

G2507154. Angina variantă Prinzmetal:


A. Este frecventă la bătrâni
B. Durerea ischemică apare în repaus
C. Pe EKG apare subdenivelare de segment ST în mai multe derivaţii
D. Este cauzată de spasmul focal episodic al unei artere coronare subendocardice
E. Pe EKG apare supradenivelare de segment ST în mai multe derivaţii
(pag. 1516)

G2507155. Tratamentul anginei variante Prinzmetal cuprinde:


A. Nitroglicerină sublingual în atacul acut
B. Nifedipină cu acţiune scurtă în tratamentul cronic
C. Antagoniştii de calciu pentru atacul acut
D. Nitraţii cu acţiune prelungită pentru tratamentul cronic
E. Revascularizarea mecanică la pacienţii cu leziuni obstructive severe
(pag. 1516)

G2507156. Ascultaţia cordului în timpul unui acces anginos nu poate decela:


A. Zgomot III sau IV
B. Clacment de deschidere al mitralei
C. Suflu diastolic de regurgitaţie Graham- Steel
D. Suflu sistolic apical de insuficienţă mitrală
E. Frecătura pericardică

192 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
193 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1508-1509)

G2507157. Care clasă de medicamente nu este utilizată în terapia iniţială a anginei Prinzmetal:
A. Aminele simpatomimetice
B. Inhibitorii enzimei de conversie
C. Blocantele beta adrenergice
D. Agoniştii canalelor de calciu
E. Diureticele de ansă
(pag. 1516-1517)

G2507158. Care sunt reacţiile adverse ale diltiazemului:


A. Constipaţia
B. Edemul
C. Blocurile atrioventriculare
D. Agravarea insuficienţei cardiace
E. Bronhospasmul
(pag. 1512)

G2507159. Reacţiile adverse ale propanololului sunt:


A. Depresie
B. Constipaţie
C. Impotenţă
D. Bronhospasm
E. Toleranţă după 24 de ore
(pag. 1512)

G2507160. Reacţiile adverse ale nitroglicerinei administrate transdermic sunt:


A. Bronhospasmul
B. Congestia feţei
C. Cefaleea
D. Toleranţă după 24 de ore
E. Impotenţă
(pag. 1512)

G2507161. Contraindicaţiile administrării diltiazemului sunt:


A. Bloc de conducere AV
B. Funcţia VS deteriorată
C. Badicardie
D. Tahicardie
E. Astm
(pag. 1512)

G2507162. Contraindicaţiile administării propranololului sunt:


A. Cefalee
B. Constipaţie
C. Astm
D. Blocuri atrioventriculare
E. Insuficienţă cardiacă
(pag. 1512)

G2507163. Contraindicaţiile adminisrării nitroglicerinei transdermice sunt:


A. Constipaţie

193 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
194 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Intoleranţă la reacţiile adverse


C. Impotenţă
D. Agravarea ischemiei la întreruperea medicamentului
E. Bradicardie
(pag. 1512)

G2507164. Manevra de stress cu injectare de radiotrasor arată un defect de perfuzie când apare ca:
A. O imagine de stress anormală
B. O imagine de stress normală
C. O imagine de repaus anormală
D. O imagine de repaus normală
E. O imagine înârziată de repaus
(pag. 1510)

G2507165. Pacientul tipic cu angină este:


A. Un bărbat în vârstă de 20-30 ani
B. Un bărbat în vârstă de 50-60 ani
C. O femeie în vârstă de 65-75 ani
D. O femeie în vârstă de 50-60 ani
E. O femeie în vârstă de 40-50 ani
(pag. 1508)

G2507166. Durerea din angina pectorală stabilă este:


A. Durere ca o greutate, presiune, strivire
B. Iradiază spre umărul stâng
C. Iradiază spre gât, maxilar, epigastru, dinţi
D. Iradiază spre ambele braţe
E. Durere în punct fix
(pag. 1508)

G2607167. Care din urmatorii antagonisti de Ca apartin generatiei II:


A. Nicardipina
B. Amlodipina
C. Nifedipina
D. Felodipina
E. Isradipina
(pag. 1513)

G2607168. Referitor la efectele betablocantelor urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. Scad necesarul de oxigen al miocardului
B. Scad frecventa cardiaca
C. Scad contractilitatea miocardica
D. Au efect vasodilatator periferic
E. Efectele secundare include oboseala, impotenta, claudicatie intermitenta, bradicardie
(pag. 1513)

G2607169. Indicatorii principali de prognostic la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt:


A. Starea functionala a ventriculului stang
B. Severitatea stenozarii arterelor coronare
C. Starea functionala a ventriculului drept
D. Severitatea sau evolutia ischemiei miocardice
E. Raspunsul la tratamentul medicamentos

194 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
195 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1510)

G2607170. Care sunt cele mai importante semne de disfunctie VS la cateterismul cardiac:
A. Scaderea presiunii telediastolice a VS
B. Scaderea volumului ventricular
C. Cresterea volumului ventricular
D. Fractie de ejectie VS scazuta
E. Cresterea presiunii telediastolice a VS
(pag. 1511)

G2607171. Testul de efort este interupt in urmatoarele situatii.


A. Cind apar semne de discomfort toracic
B. Ameteala
C. Subdenivelare ST mai mare de 0,1 mV
D. Aparitia unei tahiaritmii ventriculare
E. Cresterea presiunii sanguine sistolice cu 10mm Hg
(pag. 1509)

G2607172. Avantajele angioplastiei coronariene percutane transluminale sunt:


A. Este putin invaziva
B. Se obtin rezultate bune la diabeticii cu boala bicoronariana
C. Este usor de repetat
D. Incidenta scazuta a revascularizarii incomplete
E. Necesita spitalizare scurta
(pag. 1516)

G2607173. Care din urmatoarele nu reprezinta contraindicatie absoluta pentru PTCA:


A. Stenoza trunchiului arterei coronare stingi
B. Disfunctia ventriculara stinga
C. Stenoza cu trombus
D. Stenozele excentrice
E. Virsta inaintata
(pag. 1514)

G2607174. Complicatiile majore ale PTCA sunt datorate:


A. Ischemiei necontrolate
B. Insuficientei ventriculare
C. Eliberarea CK-MB in circulatie
D. Trombozei cu obstructie vasculara
E. Complicatii ale cateterismului cardiac
(pag. 1514)

G2607175. Cresterea necesarului de oxigen al miocardului apare in:


A. Hipertiroidie
B. Anemie
C. Obezitate
D. Boala pulmonara
E. Hipertensiune
(pag. 1515)

G2807176. Ecocardiografia poate identifica:


A. prezenta infarctului ventriculului drept

195 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
196 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. gradul de obstructie a arterei infarctizate


C. infarctul miocardic non-Q
D. anevrismul ventricular
E. revarsatul pericardic
(pag. 1)

196 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
197 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 8
Infarctul miocardic acut
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1108001. Clasa Killip III de disfunctie ventriculara stinga din infarctul miocardic acut se
caracterizeaza prin:
A. absenta semnelor de congestie venoasa pulmonara
B. raluri de staza la bazele pulmonare
C. prezenta zgomotului de galop IV si a semnelor de insuficienta ntriculara dreapta
D. edem pulmonar acut
E. soc cardiogen
(pag. 1501)

G1108002. Urmatoarele afirmatii sunt adevarata legate de betablocante administrate postinfarct


miocardic acut, cu EXCEPTIA:
A. scad mortalitatea globala
B. previn reinfarctarea
C. previn moartea subita
D. betablocantele sunt indicate la majoritatea pacientilor postinfarct
E. istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie
(pag. 1500)

G1108003. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de angioplastia coronariana percutana


transluminala (PTCA) primara in infarctul miocardica acut (IMA), cu EXCEPTIA:
A. se face in loc de tromboliza medicamentoasa
B. este la fel de eficienta ca si tromboliza medicamentoasa in IMA cu hipotensiunea arteriala
C. este superioara tromboliticelor in soc cardiogen
D. este superioara tromboliticelor in IMA la virstnici
E. este o alternativa terapeutica in contraindicatii la trombolitice
(pag. 1498)

G1108004. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de infarctul miocardic acut de ventricul drept,
cu EXCEPTIA:
A. se asociaza cu infarctul anterior
B. clinic sunt semne de insuficienta cardiaca dreapta cu sau fara hipotensiune arteriala
C. segmentul ST este supradenivelat in V4R
D. disfunctia ventriculara dreapta este detectata ecografic
E. tratamentul este de expansiune volemica
(pag. 1502)

G1108005. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul medicamentos in infarctul


miocardic acut (IMA), cu EXCEPTIA:
A. La debutul IMA, aspirina 160-325 mg trebuie mestecata pentru o absorbtie bucala
B. Este bine sa se evite administrarea nitratilor in IMA de ventricul drept
C. Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati in IMA si insuficienta cardiaca
D. Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati in IMA si BRS
E. Antagonistii canalelor de calciu trebuie administrati de rutina in IMA

197 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
198 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1500)

G1108006. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de complicatiile mecanice ale infarctului
miocardic acut (IMA), cu EXCEPTIA:
A. ruptura peretelui liber miocardic apare mai frecvent in IMA intins, cu unda Q
B. defectul septal ventricular se caracterizeaza prin aparitia insuficientei cardiace severe, fara ca auscultatia
cardiaca sa se modifice
C. disociatia electromecanica este caracteristica rupturii peretelui liber miocardic
D. ecocardiografia doppler color este utila in diagnosticul diferential dintre ruptura septului intraventricular si
insuficienta mitrala severa
E. balonul de contrapulsatie intraaortic poate stabiliza temporar din p.d.v. hemodinamic pacientii cu
insuficienta mitrala acuta severa
(pag. 1503)

G1108007. Creatinfosfokinaza totala creste in urmatoarele afectiuni, cu EXCEPTIA:


A. boli musculare si traumatisme musculare
B. cardioversie electrica
C. hipotiroidism
D. pancreatita acuta
E. atacul vascular cerebral
(pag. 1494)

G1108008. Urmatoarele afirmatii sunt adevarata legate de betablocante administrate in faza acuta a
infarctului miocardic acut, cu EXCEPTIA:
A. reduc incidenta aritmiilor severe
B. reduc ischemia recurenta
C. nu reduc reinfarctarea
D. reduc mortalitatea in absenta trombolizei
E. controleaza durerea
(pag. 1500)

G1108009. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de preventia secundara in infarctul miocardic
acut, cu EXCEPTIA:
A. aspirina administrata postinfarct reduce riscul de mortalitate
B. betablocantele administrate cronic postinfarct scad rata mortalitatii
C. antagonistii canalelor de calciu sunt recomandati de rutina in tratamentul pe termen lung
D. inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati indefinit postinfarct cu insuficienta cardiaca
E. factorii de risc ai aterosclerozei trebuie modificati in sens favorabil
(pag. 1506)

G1208010. Analgezicul extrem de eficient pentru durerea asociata cu infarctul miocardic este
reprezentat de:
A. morfina
B. paduden
C. ibuprofen
D. diclofenac
E. indometacin
(pag. 1495)

G1208011. Cea mai obisnuita acuza de prezentare a bolnavilor cu infarct miocardic acut este
reprezentata de:
A. durere
B. palpitatii
C. jena precordiala

198 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
199 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. intepaturi precordiale
E. lesin
(pag. 1493)

G1208012. Tranzitor, in timpul tratamentului trombolitic (in momentul reperfuziei) se poate intalni:
A. tahicardia paroxistica ventriculara
B. ritmul idioventricular accelerat
C. flutterul ventricular
D. fibrilatia ventriculara
E. blocul atrioventricular complet
(pag. 1405)

G1208013. Cea mai frecventa modalitate de imagistica folosita la pacientii cu infarct miocardic acut
este reprezentata de:
A. ecocardiografia bidimensionala
B. ecografia unidimensionala
C. rezonanta magnetica nucleara
D. tomografia computerizata
E. ventriculografia radioizotopica
(pag. 1495)

G1208014. In infacrtul miocardic acut, creatinfosfokinaza creste in:


A. 12-14 ore
B. 16-18 ore
C. 10-12 ore
D. 4-8 ore
E. 20-24 ore
(pag. 1494)

G1208015. Un element esential in tratamentul pacientilor cu suspiciune de infarct miocardic acut il


reprezinta:
A. digoxinul
B. chinidina
C. xilina
D. diltiazemul
E. aspirina
(pag. 1495)

G1308016. Care este agentul antiplachetar standard in infarctul miocardic acut?


A. dipiridamolul
B. ticlopidina
C. aspirina
D. clopidogrelul
E. antiinflamatoriile nesteroidiene
(pag. 1499)

G1308017. Care este rata mortalitatii pacientilor cu infarct miocardic acut in clasa functionala Killip IV?
A. 10-20 %
B. 30-40 %
C. 60-75 %
D. 85-95 %
E. 100%

199 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
200 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1501)

G1308018. Dopamina antreneaza efecte cronotrop si inotrop pozitive la doza de:


A. < 2mcg/kgc/min
B. 2-10mcg/kgc/min
C. 10-20mcg/kgc/min
D. 20-30mcg/kgc/min
E. >30mcg/kgc/min
(pag. 1502)

G1308019. Indicati cel mai elocvent semn fizic in diagnosticul anevrismului apical ventricular stang
post infarct miocardic:
A. hipotensiunea arteriala
B. aparitia zgomotului III
C. suflu sistolic apexian
D. dublu impuls apical
E. suflu diastolic apexo-axilar
(pag. 1505)

G1308020. Marea majoritate a deceselor datorate fibrilatiei ventriculare in infarctul miocardic acut apar
in:
A. primele 24 ore
B. primele 3 zile
C. prima saptamana
D. in prima luna
E. in primele 3 luni
(pag. 1495)

G1408021. Cea mai frecventa si potential cea mai serioasa complicatie a trombolizei este:
A. reactii alergice la streptokinaza
B. hipotensiune arteriala
C. fibrilatie ventriculara
D. hemoragie
E. hipertensiune arteriala
(pag. 1498)

G1408022. Contraindicatiile relative ale terapiei trombolitice sunt:


A. istoric de hemoragie cerebrovasculara in urma cu 10 ani
B. diateza hemoragica cunoscuta
C. accident vascular nehemoragic in ultimul an
D. suspiciune disectie de aorta
E. hemoragii interne active
(pag. 1498)

G1408023. Despre CK totala in IMA sunt adevarate urmatoarele cu exceptia


A. creste in 4-8 ore de la debutul IMA
B. este lipsita de specificitate
C. o crestere de 2-3 ori poate urma unei injectii intramusculare
D. revine la normal dupa 48-72 ore
E. nivelurile de CK totala pot ramane crescute 7-10 zile dupa IMA
(pag. 1494)

G1408024. Despre insuficienta de pompa in IMA sunt adevarate urmatoarele cu exceptia:

200 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
201 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. reprezinta principala cauza de deces in spital


B. se coreleaza bine cu extensia necrozei ischemice
C. cele mai frecvente semne clinice sunt ritmurile de galop Z3 si Z4
D. nu se coreleaza cu mortalitatea precoce
E. se coreleaza bine cu mortalitatea tardiva
(pag. 1500)

G1408025. Dopamina
A. la doze de 2 – 10 (µg/Kg)/min are efect cronotrop negativ
B. nu este utila la pacientii cu insuficienta de pompa
C. la doze de 2 – 10 (µg/Kg)/min are efect inotrop pozitiv
D. este o amina sintetica parasimpatico-mimetica
E. la doze mici (<2 (µg/Kg)/min) are efect vasoconstrictor renal si splahnic
(pag. 1502)

G1408026. Morfina administrata in controlul durerii din IMA se caracterizeaza prin urmatoarele cu
exceptia
A. este un analgezic extrem de eficient pentru durerea asociata cu IMA
B. poate reduce constrictia arteriolara si venoasa mediata simpatic
C. scaderea debitului cardiac si a tensiunii arteriale contraindica folosirea morfinei
D. are efect vagotonic si poate cauza bradicardia
E. staza venoasa rezultata poate scadea debitul cardiac si tensiunea arteriala
(pag. 1495)

G1408027. Terapia trombolitica:


A. reduce riscul relativ de mortalitate intraspitaliceasca pana la 50% cand este administrata in primele 12 ore
de la debutul IMA
B. nu influenteaza dimensiunea infarctului
C. limiteaza disfunctia VS
D. nu reduce incidenta aritmiilor ventriculare maligne
E. se administreaza de electie la pacientii cu subdenivelare de segment ST
(pag. 1497)

G1408028. Una din urmatoarele afirmatii despre PTCA este falsa


A. poate fi aplicata si la pacientii cu contraindicatii la terapia trombolitica
B. nu e mai eficienta decat tromboliza
C. aplicabilitatea sa este serios limitata de considerente logistice
D. se asociaza cu un prognostic mai bun pe termen lung decat tromboliza
E. asigura un beneficiu special la pacientii cu soc cardiogen
(pag. 1498)

G1508029. in diagnosticul infarctului miocardic acut determinarea troponinei T-cardiac-specifica


(cTnT) si troponinei I-cardiac-specifica (cTnI) este utila din mai multe motive:
A. Se determina cu usurinta folosind reactii radioimunologice
B. Pot creste dupa infarctul miocardic la niveluri de peste 20 de ori mai mari decat valoarea de repaus
C. Nivelurile lor raman crescute maxim 24-48 de ore dupa debutul infarctului miocardic acut
D. Nu este util in diagnosticul infarctului miocardic acut la pacienţii care se prezinta la examenul medical dupa
mai mult de 24-48 de ore de la debutul simptomelor
E. Cresc dupa afectarea musculaturii scheletice secundara traumatismelor
(pag. 1494)

G1508030. Mioglobina este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic acut deoarece:
A. Este eliberata in sange doar in cateva ore de la debutul infarctului miocardic

201 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
202 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Este foarte specifica pentru diagnostic


C. Nivelurile ei pot ramane crescute timp de 7-10 zile dupa debutul infarctului miocardic
D. Este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic la pacienţii care se prezinta la examenul medical dupa
mai mult de 24-48 de ore de la debutul simptomelor
E. Are o specificitate superioara troponinei T cardiac-specifice (cTnT) si troponinei I cardiac-specifice (cTnI)
(pag. 1494)

G1508031. Ocluzia trombotica a arterei coronare din infarctul miocardic acut este declansata de:
A. Eliberarea de oxid nitric
B. Fisura, ruperea sau ulcerarea unei placi de aterom
C. Dezvoltarea unui anevrism
D. Eliberarea de prostaglandina E2
E. Eliberarea de endotelina 1
(pag. 1492)

G1508032. Reactia nespecifica la injuria miocardica din infarctul miocardic acut se manifesta prin:
A. Leucocitoza cu limfocitoza
B. Leucocitoza polimorfonucleara care apare la cateva ore de la debutul durerii si persista timp de 3-7 zile
C. Viteza de sedimentare a hematiilor creste mult atingand varful la 24-48 de ore de la debut si revine la
normal dupa 3-4 zile
D. Leucocitoza polimorfonucleara atinge foarte rar niveluri pana la 8-9.000 leucocite pe microlitru
E. Leucocitoza polimorfonucleara care apare la 24-48 de ore de la debutul infarctului si persista 10-14 zile
(pag. 1495)

G1508033. Tratamentul initial al infarctului miocardic acut in departamentul de urgenta nu presupune


utilizarea:
A. Aspirinei
B. Morfinei
C. Nitroglicerinei
D. Inhibitorilor enzimei de conversie
E. Beta-blocantilor
(pag. 1495-1496)

G1508034. Ventriculografia radioizotopica realizata cu hematii marcate cu 99mTc este utila in


diagnosticul infarctului miocardic acut deoarece:
A. Demonstreaza frecvent afectarea cineticii parietale si scaderea fractiei de ejectie ventriculare
B. Este foarte specifica pentru diagnostic
C. Poate distinge infarctele acute de cicatricile cronice
D. Apreciaza dimensiunile infarctului
E. Pune in evidenta prezenta revarsatului pericardic
(pag. 1495)

G1608035. Activarea plachetara - etapa a trombozei din patogeneza IMA este stimulata de urmatorii
agonisti, cu exceptia:
A. Epinefrina
B. Serotonina
C. Colagen
D. Bradikinina
E. ADP
(pag. 1492)

G1608036. Durerea anginoasa din IMA este absenta mai ales la bolnavii cu:
A. IMA anterior

202 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
203 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Bolnavi tineri
C. Diabet zaharat
D. IMA lateral
E. IMA de VD
(pag. 1493)

G1608037. IMA care prezinta numai modificari dinamice, tranzitorii ale segmentului ST si ale undei T,
pot fi considerate ca:
A. Infarct cu unda Q
B. Infarct trans mural
C. Infarct non trans mural
D. Infarct non – Q
E. nici una de mai sus
(pag. 1493)

G1608038. La debutul IMA, sindromul clinic de hiperactivitate parasimpatica constand din bradicarie si
? sau hipotensiune atriala are o incidenta de pana la 50% la bolnavii cu:
A. IMA anterior
B. IMA inferior
C. Clasa hemodinamica II
D. IMA asociat cu TV
E. IMA antero - septal
(pag. 1493)

G1608039. Tratamentul antitrombotic - anticoagulant cu heparina in IMA este controlat si ajustat in


functie de:
A. Timpul de protrombina
B. Timpul partial de tromboplastina activat
C. Indice de protrombina
D. Timp Quick
E. Timp de sangerare
(pag. 1499, 1500)

G1608040. Durerea anginoasa din IMA poate fi localizata sau iradiaza in urmatoarele zone, cu exceptia:
A. Epigastru
B. Brate bilateral
C. Umarul stang
D. Mandibula
E. Inferior de ombilic
(pag. 1493)

G2308041. Infarctul miocardic inferior se vizualizeaza electrocardiografic in derivatiile:


A. V1,V2, V3
B. DI,aVL, V5,V6
C. DII, DIII, aVF
D. V7, V8, V9
E. V1-V6
(pag. 1173)

G2308042. Care din urmatoarele medicamente influenteaza remodelarea ventriculara postinfarct?


A. betablocantii
B. blocantii canalelor de calciu
C. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei

203 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
204 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. diureticele
E. nitratii
(pag. 1190)

G2308043. Bradicardia sinusala in cursul infarctului muicardic acut se tratateaza prin adminitrarea de:
A. adrenalina
B. atropina
C. izoproterenol
D. dopamina
E. noradrenalina
(pag. 1189)

G2308044. Infarctul miocardic de ventricul drept se asociaza cu:


A. infarct miocardic anteroextensiv
B. infarct miocardic inferoposterior
C. infarct miocardic anteroseptal
D. infarct miocardic anterolateral
E. infarct miocardic anterior
(pag. 1193)

G2308045. Cea mai frecventa cauza a infarctului miocardic acut este:


A. embolia coronariana
B. tromboza coronariana
C. spasmul coronarian
D. anomalii congenitale ale arterelor coronariene
E. boli inflamatorii sistemice
(pag. 1182)

G2308046. Ritmul idioventricular accelerat se asociaza mai frecvent cu:


A. Infarctul miocardic anterior
B. Infarctul miocardic inferoposterior
C. Infarctul miocardic anteroseptal
D. Infarctul miocardic de ventricul drept
E. Infarctul miocardic anterolateral
(pag. 1189)

G2308047. Infarctul miocardic inferior se vizualizeaza electrocardiografic in derivatiile:


A. V1,V2, V3
B. DI,aVL, V5,V6
C. DII, DIII, aVF
D. V7, V8, V9
E. V1-V6
(pag. 1173)

G2308048. Care din urmatoarele medicamente influenteaza remodelarea ventriculara postinfarct?


A. betablocantii
B. blocantii canalelor de calciu
C. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
D. diureticele
E. nitratii
(pag. 1190)

204 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
205 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G2308049. Bradicardia sinusala in cursul infarctului muicardic acut se tratateaza prin adminitrarea de:
A. adrenalina
B. atropina
C. izoproterenol
D. dopamina
E. noradrenalina
(pag. 1189)

G2308050. Infarctul miocardic de ventricul drept se asociaza cu:


A. infarct miocardic anteroextensiv
B. infarct miocardic inferoposterior
C. infarct miocardic anteroseptal
D. infarct miocardic anterolateral
E. infarct miocardic anterior
(pag. 1193)

G2308051. Cea mai frecventa cauza a infarctului miocardic acut este:


A. embolia coronariana
B. tromboza coronariana
C. spasmul coronarian
D. anomalii congenitale ale arterelor coronariene
E. boli inflamatorii sistemice
(pag. 1182)

G2308052. Ritmul idioventricular accelerat se asociaza mai frecvent cu:


A. Infarctul miocardic anterior
B. Infarctul miocardic inferoposterior
C. Infarctul miocardic anteroseptal
D. Infarctul miocardic de ventricul drept
E. Infarctul miocardic anterolateral
(pag. 1189)

G2508053. Rata mortalităţii prin infarct miocardic acut este actual de aproximativ:
A. 10%
B. 20%
C. 30%
D. 50%
E. 80%
(pag. 1492)

G2508054. Infarctul miocardic acut este declanşat de:


A. Fisura, ruperea sau ulcerarea unei plăci de aterom
B. Dezvoltarea unui anevrism aortic
C. Eliberarea de prostaglandină E2
D. Eliberarea de endotelină 1
E. Eliberarea de angiotensină 2
(pag. 1492)

G2508055. Determinarea nivelului seric al troponinei T - cardiac specifică (c TnT) şi troponinei I -


cardiac - specifică (c TnI) este utilă în diagnosticul infarctului miocardic acut pentru că:
A. Prezintă creşteri după afectarea musculaturii scheletice secundară traumatismelor
B. Se determină cu uşurinţă folosind reacţii radioimunologice

205 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
206 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Pot creşte la niveluri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea de repaus
D. Nivelurile lor rămân crescute maxim 24 - 48 de ore după debutul infarctului miocardic acut
E. Au valoare numai în diagnosticul în primele 24 ore de la debutul infarctului
(pag. 1494)

G2508056. Determinarea nivelului seric al mioglobinei în infactul miocardic acut este utilă pentru că:
A. Are o specificitate superioară troponinei T cardiac specifică (c TnT) şi troponinei I cardiac specifică (c TnI)
B. Este eliberată în sânge doar în câteva ore de la debutul infarctului
C. Este utilă pentru diagnosticul infarctului miocardic acut după 24 - 48 ore de la debutul simptomelor
D. Nivelurile ei serice pot rămâne crescute timp de 7 - 10 zile după debutul infarctului miocardic
E. Este foarte specifică pentru diagnostic
(pag. 1494)

G2508057. În infarctul miocardic acut are loc o reacţie inflamatorie nespecifică manifestată prin:
A. Leucocitoză cu limfocitoză
B. Leucocitoză polimorfonucleară care apare la câteva ore de la debutul durerii şi persistă timp de 3 - 7 zile
C. Leucocitoză polimorfonucleară care apare la 24 - 48 de ore de la debutul infarctului şi persistă 10 - 14 zile
D. Viteza de sedimentare a hematiilor crescută mult, atingând vârful la 24 - 48 ore de la debut şi revine la
normal după 3 - 4 zile
E. Leucocitoză polimorfonucleară atingând foarte rar niveluri până la 8 - 9000 leucocite pe microlitru
(pag. 1495)

G2508058. Utilizarea ventriculografiei radioizotopice cu hematii marcate cu 99mTc este justificată de:
A. Aprecierea precisă a dimensiunilor infarctului
B. Evidenţierea cantităţilor chiar reduse de revărsat pericardic
C. Posibilitatea diferenţierii infarctelor acute de infarctele cicatriciale
D. Înalta specificitate pentru diagnostic
E. Evidenţierea frecventă a afectării cineticii parietale şi a scăderii fracţiei de ejecţie ventriculare
(pag. 1495)

G2508059. În departamentul de urgenţă nu se folosesc în tratamentul iniţial al infarctului miocardic


acut:
A. Inhibitorii de calciu
B. Aspirina
C. Beta-blocanţii
D. Morfina
E. Nitroglicerina
(pag. 1495 - 1496)

G2508060. Izoenzima MB a creatinfosfokinazei (CK - MB) atinge un vârf în infarctul miocardic acut
după debutul ocluziei coronariene la:
A. Aproximativ 20 de ore
B. 2 - 4 ore
C. În prima oră
D. 3 - 4 zile
E. 4 - 5 zile
(pag. 1494)

G2508061. Raportul CK - MB2 : CK - MB1 este înalt specific pentru diagnosticul infarctului miocardic
acut după 4 - 6 ore de la producerea ocluziei coronariene la o valoare de:
A. < 1
B. < 1,5
C. > 1,5

206 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
207 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. > 15
E. < 0,5
(pag. 1494)

G2508062. Un raport CK - MB2 : CK - MB1 de > 1,5 este înalt specific pentru diagnosticul de infarct
miocardic după o perioadă de la producerea ocluziei coronariene de:
A. 1 oră
B. maxim 1 - 2 ore
C. 4 - 6 ore
D. 24 ore
E. 72 ore
(pag. 1494)

G2508063. Utilizarea aspirinei în tratamentul iniţial în departamentul de urgenţă a infarctului miocardic


acut se face în doze de:
A. 130 - 160 mg/zi
B. 160 - 325 mg/zi
C. 400 - 500 mg/zi
D. 50 - 100 mg/zi
E. 425 - 500 mg/zi
(pag. 1495)

G2608064. Activarea plachetară – etapă a trombozei din patogeneza IMA este stimulată de următorii
agonişti, cu excepţia:
A. Epinefrină
B. Serotonină
C. Colagen
D. Bradikinină
E. ADP
(pag. 1492)

G2608065. Durerea anginoasă din IMA poate fi localizată sau iradiază în următoarele zone, cu excepţia:
A. Epigastru
B. Braţe bilateral
C. Umărul stâng
D. Mandibulă
E. Inferior de ombilic
(pag. 1493)

G2608066. Durerea anginoasă din IMA este absentă mai ales la bolnavii cu:
A. IMA anterior
B. Bolnavi tineri
C. Diabet zaharat
D. IMA lateral
E. IMA de VD
(pag. 1493)

G2608067. La debutul IMA, sindromul clinic de hiperactivitate parasimpatică constând din bradicarie şi
 sau hipotensiune atrială are o incidenţă de până la 50% la bolnavii cu:
A. IMA anterior
B. IMA inferior
C. Clasă hemodinamică II
D. IMA asociat cu TV

207 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
208 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. IMA antero - septal


(pag. 1493)

G2608068. IMA care prezintă numai modificări dinamice, tranzitorii ale segmentului ST şi ale undei T,
pot fi considerate ca:
A. Infarct cu undă Q
B. Infarct trans mural
C. Infarct non trans mural
D. Infarct non – Q
E. nici una de mai sus
(pag. 1493)

G2608069. Tratamentul antitrombotic – anticoagulant cu heparină în IMA este controlat şi ajustat în


funcţie de:
A. Timpul de protrombină
B. Timpul parţial de tromboplastină activat
C. Indice de protrombină
D. Timp Quick
E. Timp de sângerare
(pag. 1499-1500)

G2808070. Placile coronare predispuse la ruptura sunt:


A. cele cu miezul bogat in lipide si capsula fibroasa subtire
B. cele calcificate intens
C. cele fibroase,sarace in lipide
D. cele vechi
E. cele care realizeaza stenoze de grad inalt
(pag. 1429)

G2908071. Placile coronariene dispuse la tromboza au urmatoarele caracteristici:


A. miez sarac in lipide
B. capsula fibroasa groasa
C. miez bogat in proteine
D. capsula fibroasa subtire
E. miez bogat in glucide
(pag. 1492)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1108072. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de manifestarile clinice din infarctul miocardic
acut:
A. durerea debuteaza cel mai frecvent dupa –amiaza
B. infarctul inferior se poate insoti semne de hiperactivitate parasimpatica
C. durerea poate lipsi la diabetici
D. distensia venelor jugulare fara raluri pulmonare ridica suspiciunea de infarct miocardic de perete anterior al
ventriculului stang
E. dispneea poate fi simptomul dominant la varstnici
(pag. 1493)

G1108073. Heparina urmata de anticoagulante orale sunt indicate in infarctul miocardica acut cand
exista:
A. istoric de embolism

208 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
209 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. fibrilatie atriala
C. insuficienta cardiaca congestiva
D. infarct inferior
E. tromb intraventricular detectat ecografic
(pag. 1499)

G1108074. Indicatiile tratamentului fibrinolitic in infarctul miocardic acut cu ST supradenivelat sunt


urmatoarele:
A. In primele 3 ore de la debutul simptomelor este optim
B. In primele 6 ore de la debutul simptomelor
C. pina la 12 ore de la debutul simptomelor daca persista durerea si supradenivelarea de segment ST in
derivatiile fara noi unde Q
D. absenta durerii si prezenta undelor Q
E. supradenivelare de segment ST tranzitorie
(pag. 1497)

G1108075. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de aritmiile din infarctul miocardic acut:
A. tratamentul tahicardiei sinusale asociata cu sindromul hiperadrenergic este cu digoxina
B. electrosocul se administreaza in fibrilatia atriala cu hipotensiune arteriala
C. ritmul idioventricular accelerat are o frecventa > 100 b/min
D. ritmul idioventricular accelerat apare tranzitor in momentul repefuziei
E. betablocantele sunt alternativa la digoxin in fibrilatia atriala fara insuficienta cardiaca
(pag. 1503)

G1108076. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de examenul ecocardiografic in infarctul


miocardic acut:
A. Diferentiaza infarctul acut de infarctul sechelar
B. Evalueaza functia ventriculului stang
C. Identifica infarctul de ventricul drept
D. Detecteaza complicatiile mecanice
E. Detecteaza tromboza intraventriculara
(pag. 1495)

G1108077. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul trombolitic in infarctul miocardic
acut (IMA):
A. obiectivul terapiei este obtinerea unui flux de grad TIMI 1
B. dintre trombolitice, streptokinaza are cel mai mare risc de hemoragie intracraniana
C. reduc riscul relativ de mortalitate
D. par sa reduca dimensiunea infarctului si disfunctia ventriculara stanga
E. sunt mai eficiente in IMA anterior decat in IMA inferior
(pag. 1497)

G1108078. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de bradiaritmii din infarctului miocardic acut
(IMA):
A. bradicardia sinusala fara deteriorare hemodinamica nu necesita tratament
B. blocul atrioventricular total permanent se asociaza cu IMA anterior intins
C. blocul atrioventricular total din IMA inferior are o mortalitate mai mare decit cel din IMA anterior
D. in IMA posteroinferior cu bloc atrioventricular complet si insuficienta cardiaca, pacing-ul electric temporar
pare a fi util
E. daca IMA de ventricul drept se asociaza cu IMA posteroinferior si bloc atrioventricular complet, raspunsul
la pacing-ul ventricular este mai putin eficient
(pag. 1504)

209 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
210 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G1108079. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de tratamentul antiaritmic in infarctul miocardic
acut:
A. betablocantele scad extrasistolele ventriculare, dar nu previn fibrilatia ventriculara
B. tratamentul profilactic cu antiaritmice este recomandat de rutina
C. lidocaina creste riscul de bradicardie si asistolie
D. torsada virfurilor este o forma de tahicardie supraventriculara
E. electrosocul se aplica de urgenta in tahicardia ventriculara sustinuta cu hipotensiune arteriala
(pag. 1504)

G1108080. Diagnosticul ECG al infarctului miocardic transmural se bazeaza pe:


A. prezenta undei Q de necroza
B. amputarea undelor R
C. modificari tranzitorii de segment ST
D. modificari persistente ale undei T
E. modificari tranzitorii ale undei T
(pag. 1493)

G1208081. Agentii antitrombotici utilizati in terapia infarctului miocardic acut sunt reprezentati de:
A. aspirina
B. blocantii receptorilor glicoproteici II b/III a
C. heparina
D. xilina
E. procainamida
(pag. 1499)

G1208082. Cauze mecanice de insuficienta cardiaca in infarctul miocardic acut sunt reprezentate de:
A. asistolie
B. disociatia electromecanica
C. ruptura de perete liber
D. defectul septal ventricular
E. insuficienta mitrala
(pag. 1503)

G1208083. Contraindicatiile clare (absolute) la agentii trombolitici in infarctul miocardic acut sunt
reprezentate de:
A. istoric de hemoragie cerebrala in orice moment
B. suspiciunea de disectie de aorta
C. hemoragiile interne active (exclusiv menstrele)
D. graviditatea
E. diateza hemoragica cunoscuta
(pag. 1498)

G1208084. Contraindicatiile relative la terapia trombolitica in infarctul miocardic acut sunt reprezentate
de:
A. resuscitarea cardiopulmonara prelungita (> 10 minute)
B. diateza hemoragica cunoscuta
C. conditia oftalmica hemoragica
D. boala ulceroasa peptica activa
E. istoric de hemoragie cerebrovasculara in orice moment
(pag. 1498)

G1208085. Controlul durerii din infarctul miocardic acut se realizeaza cu:


A. morfina

210 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
211 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. nitroglicerina
C. betablocante
D. xilina
E. chinidina
(pag. 1496)

G1208086. Durerea din infarctul miocardic acut poate simula durerea din:
A. pericardita acuta
B. embolia pulmonara
C. disectia acuta de aorta
D. costocondrita
E. sindromul cardiovascular hiperkinetic
(pag. 1493)

G1208087. In aproximativ jumatate din cazuri se identifica un factor precipitant anterior infarctului
miocardic, cum ar fi:
A. eforul fizic sustinut
B. stresul emotional
C. bolile medicale
D. bolile chirurgicale
E. somnul
(pag. 1493)

G1208088. In infarctul de ventricul drept, semnificativ din punct de vedere clinic, constatam:
A. hipertensiune arteriala
B. hipotensiune arteriala
C. distensia venelor jugulare
D. semnul Kussmaul
E. hepatomegalia
(pag. 1502)

G1208089. In infarctul miocardic acut, ca semne de disfunctie ventriculara, ce pot fi prezente sunt - in
ordine descrescatoare a incidentei:
A. zgomotul IV
B. zgomotul III
C. intensitatea diminuata a zgomotelor cardiace
D. dedublarea paradoxala a zgomotului II
E. hipertensiunea arteriala sistemica
(pag. 1493)

G1308090. Activarea plachetara consecutiva rupturii placii de aterom va initia:


A. generarea de tromboxan A2
B. activarea factorilor VII si X
C. cresterea cantitatii de trombina
D. cresterea cantitatii de fibrina
E. modificari la nivelul receptorului glicoproteic IIb/IIIa
(pag. 1492)

G1308091. Angiografia coronariana dupa tromboliza este indicata in urmatoarele situatii:


A. de rutina
B. exista semne de reperfuzie insuficienta
C. reocluzie a arterei coronare

211 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
212 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. ischemie recurenta (angina precoce)


E. persoane varstnice (peste 70 ani)
(pag. 1498)

G1308092. Disfunctia ventriculara stanga in infarctul miocardic acut se poate traduce prin urmatoarele
semne fizice:
A. prezenta zgomotului IV
B. prezenta zgomotului III
C. dedublarea paradoxala a zgomotului II
D. frecatura pericardica
E. intensitate diminuata a zgomotelor cardiace
(pag. 1493)

G1308093. Enumerati cauzele mecanice ale insuficientei cardiace in infarctul miocardic acut.
A. ruptura de perete liber
B. pericardita exudativa
C. perforarea septului interventricular
D. insuficienta mitrala prin disfunctia valvei mitrale
E. tromboembolismul pulmonar
(pag. 1503)

G1308094. Folosirea adecvata a terapiei trombolitice urmareste:


A. reducerea dimensiunii infarctului
B. restabilirea permeabilitatii arterei coronare
C. controlul durerii
D. scaderea necesarului miocardic de oxigen
E. limitarea disfunctiei ventriculare stangi
(pag. 1497)

G1308095. In absenta insuficientei cardiace, care din urmatoarele droguri pot fi folosite pentru
controlul frecventei cardiace in cursul unor aritmii supraventriculare (fibrilatie/flutter) survenite in
infarctul miocardic acut?
A. beta blocante
B. digoxin
C. verapamil
D. lidocaina
E. diltiazem
(pag. 1504)

G1308096. Indicati alternativele terapeutice in cazul unei bradicardii sinusale simptomatice in cursul
infarctului miocardic acut.
A. izoproterenol
B. atropina
C. pacing electric temporar
D. aminofilina
E. efedrina
(pag. 1504)

G1308097. Nivelul seric al izoenzimei MB a CK, poate fi influentat, in afara infarctului miocardic acut si
de:
A. conversia electrica
B. hipotiroidism
C. miocardite

212 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
213 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. chirurgia cardiaca
E. polimiozite
(pag. 1494)

G1308098. Socul cardiogen in infarctul miocardic acut este caracterizat prin:


A. index cardiac > 1,8l/min/m2
B. TA sistolica < 80 mmHg
C. index cardiac < 1,8l/min/m2
D. presiune de umplere VS > 18 mmHg
E. presiune de umplere VS < 18 mmHg
(pag. 1501)

G1308099. Tromboembolismul in infarctul miocardic acut se intalneste cel mai frecvent in asociere cu:
A. infarcte intinse (in special anterioare)
B. infarct nontransmural
C. insuficienta cardiaca
D. infarct al ventriculului drept
E. tromb in ventriculul stang
(pag. 1505)

G1408100. Amrinona:
A. din punct de vedere farmacologic se aseamana cu dobutamina
B. este un agent inotrop pozitiv cu structura catecolaminica
C. actioneaza prin inhibarea fosfodiesterazei
D. doza initiala este de 0,25 mg/Kg
E. are actiune vasoconstrictoare
(pag. 1502)

G1408101. Cauzele mecanice de insuficienta cardiaca in IMA sunt:


A. ruptura de perete liber
B. pericardita
C. insuficienta mitrala
D. DSV
E. Aritmiile supraventriculare
(pag. 1503)

G1408102. Despre imagistica cardiaca in IMA se poate spune:


A. ecocardiografia bidimensionala este cea mai frecventa modalitate imagistica in IMA
B. anomaliile de cinetica parietala sunt aproape general prezente
C. infarctul acut poate fi diferentiat ecocardiografic de o cicatrice miocardica veche
D. anomaliile de cinetica parietala se evidentiaza doar atunci cand exista supradenivelare de segment ST
E. ecocardiografia bidimensionala poate identifica prezenta infarctului de VD
(pag. 1495)

G1408103. Despre tratamentul IMA sunt adevarate urmatoarele:


A. repausul la pat este obligatoriu in primele 24 de ore
B. absenta alimentatiei orale cu exceptia lichidelor limpezi in primele 4-12 ore
C. in absenta complicatiilor pacientii pot sta in pozitie sezanda in primele 24 de ore
D. in jurul zilei 4-5 postinfarct, plimbarile nu trebuie sa depaseasca 600 de pasi pe zi
E. sedarea cu tranchilizante este contraindicata in primele 24 de ore
(pag. 1499)

213 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
214 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G1408104. Factorii asociati cu o crestere a riscului cardiovascular dupa recuperarea initiala in urma
IMA sunt:
A. tahicardie sinusala prelungita
B. hipertensiune arteriala
C. aparitia modificarilor ST in repaus fara angina
D. o electrocardiograma semnal – mediata anormala
E. aritmii ventriculare asimptomatice
(pag. 1495)

G1408105. Factorii de risc pentru dezvoltarea in spital a socului cardiogen sunt:


A. varsta inaintata
B. fractia de ejectie a VS scazuta la internare
C. insuficienta renala cronica
D. diabetul zaharat
E. infarct miocardic in antecedente
(pag. 1501)

G1408106. Inhibitorii enzimei de conversie:


A. nu influenteaza mortalitatea secundara infarctului miocardic
B. au beneficiu maxim la pacientii cu IMA in antecedente
C. scad rata recurentei infarctului
D. sunt utili si la pacientii cu IMA dar fara modificari a segmentului ST
E. determina reducerea remodelarii ventriculare dupa infarct scazand riscul insuficientei cardiace congestive
(pag. 1500)

G1408107. La pacientii cu infarct de ventricul drept


A. clinic poate aparea semnul KUSSMAUL
B. EKG arata frecvent in primele 12 ore subdenivelare ST in precordialele drepte
C. Ecocardiografia bidimensionala este utila in stabilirea gradului de disfunctie ventriculara dreapta
D. Expansiunea volemica cu mentinerea presarcinii VD este contraindicata
E. Cateterismul VD evidentiaza un model hemodinamic asemanator cu pericardita constrictiva
(pag. 1502)

G1408108. Nivelele markerilor serici cardiaci pot ramane crescute:


A. cTnI timp de 10-14 zile
B. cTnT timp de 10-14 zile
C. cTnT revine la normal dupa 48-72 ore
D. cTnI timp de 7-10 zile
E. mioglobina revine la normal in 24 de ore de la debutul infarctului
(pag. 1494)

G1408109. Socul cardiogen asociat IMA se caracterizeaza prin:


A. tensiune arteriala sistolica mai mica de 80 mmHg
B. indexul cardiac mai mare de 1,8 L/min/m2
C. presiunea de umplere a VS mai mica de 18 mmHg
D. indexul cardiac mai mic de 1,8 L/min/m2
E. o rata a mortalitatii de > 70%
(pag. 1501)

G1408110. Toti pacientii cu suspiciune de IMA cu unda Q (respectiv supradenivelare de segment ST pe


EKG) trebuie sa primeasca:
A. aspirina

214 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
215 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. betablocant
C. heparina obligatorie la pacientii tratati cu streptokinaza
D. antitrombinic
E. glucocorticoizi
(pag. 1496)

G1408111. Urmatorii agenti trombolitici au fost aprobati de administratia FOOD AND DRUG pentru
utilizarea i.v. in IMA:
A. streptokinaza
B. activatorul tisular al plasminogenului
C. urokinaza
D. complexul activator streptokinaza plasminogen anisoilar (APSAC)
E. prourokinaza
(pag. 1497)

G1508112. Beta-blocantii administrati intravenos sunt utili in controlul durerii din infarctul miocardic
acut si pot reduce mortalitatea intraspitaliceasca in special la pacientii cu risc inalt. Pentru folosirea lor
in deplina siguranta trebuie sa se asigure pacientului urmatorii parametri:
A. Un puls mai mare de 60 batai pe minut
B. O presiune sistolica mai mare de 100 mmHg
C. Un interval PR mai mic de 0,24 secunde
D. Raluri care sa nu fie mai sus situate decat la 10 cm de la diafragm
E. Un puls mai mic de 60 batai pe minut
(pag. 1496)

G1508113. Blocul AV complet care complica evolutia infarctului miocardic acut:


A. Apare in infarctul miocardic acut anterior
B. Apare in infarctul miocardic acut inferior
C. Are o mortalitate mare indiferent de localizarea infarctului miocardic acut
D. Are o mortalitatea mai mare in infarctul miocardic acut anterior
E. Este determinat intotdeauna si indiferent de localizare numai de disfunctia ischemica a sistemului de
conducere
(pag. 1504)

G1508114. Contraindicatiile majore ale folosirii agentilor trombolitici in infarctul miocardic acut includ:
A. Un istoric de hemoragie cerebrovasculara in orice moment
B. Suspiciunea de disectie de aorta
C. Boala ulceroasa peptica activa
D. Graviditatea
E. Istoric de hipertensiune severa care este in mod obisnuit controlata adecvat
(pag. 1498)

G1508115. Creatinfosfokinaza izoenzima MB (CK-MB) este utila in diagnosticul infarctului miocardic


acut deoarece:
A. Creste in 4-8 ore si in general revine la normal dupa 48-72 de ore de la debutul infarctului
B. Nu este prezenta in concentratii semnificative in tesutul extracardiac
C. Cardioversia electrica si miocarditele nu determina cresterea nivelului ei seric
D. Eliberarea ei in infarctul miocardic produce o crestere care atinge un varf la aproximativ 20 de ore dupa
debutul ocluziei coronariene
E. Raportul CK-MB2:CK-MB1<1,5 este inalt specific pentru diagnosticul de infarct miocardic, in special dupa
4-6 ore de la producerea ocluziei coronariene
(pag. 1494)

215 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
216 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G1508116. Ecocardiografia bidimensionala este utila la pacientii cu infarct miocardic acut pentru ca:
A. Depisteaza precoce anomaliile de cinetica parietala
B. Evalueaza functia ventriculului stang
C. Identifica prezenta infarctului ventriculului drept
D. Apreciaza dimensiunile infarctului
E. Diferentiaza infarctul acut de o cicatrice miocardica veche sau de ischemia acuta severa
(pag. 1495)

G1508117. in faza de tratament spitalicesc a infarctului miocardic acut pacientii beneficiaza de


utilizarea de rutina a urmatorilor agenti terapeutici cu eficienta favorabila dovedita:
A. Aspirina
B. Antagonistii de calciu
C. Beta-blocantele
D. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
E. Glucocorticoizii
(pag. 1499,1500)

G1508118. Mentionati care dintre agentii medicamentosi enumerati trebuie evitati in conditiile unui
bolnav cu infarct miocardic acut, deoarece pot altera vindecarea infarctului si pot creste riscul de
ruptura miocardica:
A. Blocantii de calciu
B. Beta-blocantele
C. Glucocorticoizii
D. Agenţii antiinflamatori nesteroizi
E. Aspirina
(pag. 1497)

G1508119. Preventia secundara a infarctului miocardic acut presupune folosirea de rutina a:


A. Aspirinei
B. Beta-blocantelor pe cale orala pentru cel putin doi ani
C. Antagonistilor de calciu pe cale orala pentru cel putin doi ani
D. Warfarinei la pacienţii cu risc crescut de embolie
E. Amrinonei
(pag. 1506)

G1508120. Tratamentul socului cardiogen, care complica infarctul miocardic acut, presupune folosirea:
A. Nitroglicerinei
B. Dopaminei
C. Dobutaminei
D. Glucocorticoizilor
E. Amrinonei
(pag. 1502)

G1608121. Cateterismul cardiac si angiocoronarografia se impun dupa tromboliza IMA la bolnavii care
prezinta:
A. Unda Q
B. Durere toracica persistenta
C. Supradenivelarea segmentului ST > 90mm
D. Recurenta supradenivelarii ST
E. Unda T negativa, asociata undei Q
(pag. 1498)

G1608122. Contraindicatiile absolute ale tratamentuli trombofibrinolitic includ:

216 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
217 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

A. Accident vascular cerebral hemoragic


B. AVC nehemoragic in ultimul an
C. Suspiciune de disectie de aorta
D. Varsta avansata
E. Istoric de hipertensiune arterala severa, controlata terapeutic
(pag. 1498)

G1608123. In cursul IMA, izoenzima MB a Creatinin fosfokinazei (CK - MB) prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. Specificitate miocardica superioara CK total
B. Atinge varful maxim la aproximativ 20 h dupa debutul anginei coronariene
C. Raportul CK-MB2/CK-MB1> 1,5 este specific pentru IMA
D. Cardioversia nu determina cresteri ale CK-MB
E. Reperfuzia coronariana determina un varf enzimatic precoce la 8-12 h
(pag. 1494, 1495)

G1608124. Procesul de vindecare, cicatrizare si remodelare al IMA poate fi influentat negativ de unele
categorii de droguri care trebuie evitate. Acestea includ:
A. Betablocantele neselective
B. Blocantii receptorilor angiotensinei II
C. Glucocorticoizii
D. Trimetazidina
E. Antiinflamatoarele nesteroidiene
(pag. 1497)

G1608125. Semnele stetacustice relevante pentru disfunctia ventriculara stanga in cursul IMA cuprind:
A. Zgomotul IV (Z 4)
B. Zgomotul III (Z 3)
C. Frecatura pericardica
D. Dedublarea paradoxala a zgomotului II
E. Suflu continuu
(pag. 1493)

G1608126. Terapia cu nitrati trebuie evitata sau temporizata la bolnavii cu IMA care prezinta:
A. Suspiciune de IMA de VD
B. TA sistolica < 100 mmHg
C. Absenta stazei pulmonare
D. Jugulare turgescente
E. TA sistolica > 200 mmHg
(pag. 1496)

G1608127. Tratamentul trombofibrinolitic in IMA este recomandat in urmatoarele conditii:


A. Simptome clinice tipice de IMA
B. Supradenivelarea segmentului ST cu > 1 mm in cel putin 2 derivatii adiacente
C. Subdenivelarea segmentului ST cu cu > 1 mm in cel putin 2 derivatii adiacente
D. Unda T negativa
E. Numai in primele 4 ore de la debut
(pag. 1497)

G1608128. Troponina T (cTnT) si troponina I (cTnI):


A. Nu sunt detectabile in singele indivizilor sanatosi
B. Pot aparea cresteri dupa injuria musculaturii scheletice

217 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
218 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Nivelul cTnI ramane crescut 3 - 5 zile dupa IMA


D. Nivelul cTnT ramane crescut 10 - 14 zile dupa IMA
E. Sunt markeri enzimatici ai necrozei miocardice superior LDH la cazurile cu IMA la 24 - 48 ore de la debut
(pag. 1494)

G1608129. CM) Mioglobina ca marker al necrozei miocardice:


A. Este eliberata in singe la citeva ore de la debutul IMA
B. Are specificitate miocardica ridicata
C. Este rapid excretata in urina
D. Nivelul sanguin ramane la normal in 24 ore de al debutul IM
E. Nu are specificitate miocardica
(pag. 1494)

G2308130. Diagnosticul diferential al durerii din infarctul miocardic acut se face cu:
A. pericardita acuta
B. embolia pulmonara
C. hernia hiatala
D. disectia de aorta
E. pancreatita acuta
(pag. 1182)

G2308131. Creatinfosfokinaza poate creste in:


A. infarctul miocardic acut
B. boli hepatice
C. miozite
D. cardioversia electrica
E. chirurgia cardiaca
(pag. 1183)

G2308132. Administrarea morfinei in infarctul miocardic acut antreneaza:


A. calmarea durerii
B. reducerea vasoconstrictiei arteriale
C. profilaxia tulburarilor de ritm
D. reducerea vasoconstrictiei venoase
E. efect antitrombotic
(pag. 1186)

G2308133. Care din urmatorii agenti trombolitici este antigenic:


A. APSAC
B. activatorul tisular al plasminogenului
C. streptokinaza
D. reteplaza
E. urokinaza
(pag. 1185)

G2308134. Care sunt contraindicatiile absolute ale utilizarii tromboliticelor?


A. hipotensiunea arteriala
B. resuscitarea cardiorespiratorie prelungita
C. accidentul vasccular carebral hemoragic in antecedente
D. varsta sub 70 ani
E. ulcer peptic activ
(pag. 1185)

218 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
219 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G2308135. Socul cardiogen se caracterizeaza prin:


A. index cardiac peste 2,2/min/m2
B. TA sistolica sub 80 mmHg
C. index cardiac sub 1,8/min/m2
D. presiune capilara pulmonara sub 18 mmHg
E. presiune capilara pulmonara peste18 mmHg
(pag. 1190)

G2308136. Ruptura cardiaca in infarctul miocardic acut se asociaza cu:


A. primoinfarctul
B. varsta tanara
C. antecedente de hipertensiune arteriala
D. infarctul nonQ
E. infarctul intins
(pag. 1192)

G2308137. Complicatiile anevrismului de ventricul stang sunt:


A. insuficienta cardiaca
B. ruptura cardiaca
C. embolii arteriale
D. aritmii ventriculare
E. bloc atrioventricular total
(pag. 1193)

G2308138. Sindromul Dressler se caracterizeaza prin:


A. febra
B. pleurita
C. angina pectorala
D. pericardita
E. tulburari de ritm
(pag. 1193)

G2308139. Factori asociati cu cresterea riscului cardiovascular post infarct miocardic sunt:
A. simptome persistente de ischemie
B. FE peste 40%
C. aritmiile ventriculare
D. varsta sub 70 ani
E. istoric de diabet zaharat
(pag. 1194)

G2308140. factorii de risc pentru de4zvoltarea socului cardiogen in infarctul miocardic acut sunt:
A. infarct intins
B. FE crescuta
C. varsta inaintata
D. istoric de angina pectorala
E. istoric de diabet zaharat
(pag. 1190)

G2308141. Betablocantele sunt contraindicate in infarctul miocardic acut in urmatoarele situatii:


A. bloc atrioventricular
B. hipertensiune arteriala

219 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
220 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. hipotensiune arteriala
D. bradicardie
E. insuficienta cardiaca congestiva severa
(pag. 1188)

G2308142. Insuficienta de pompa clasa II Killip se caracterizeaza prin:


A. absenta semnelor de congestie venoasa pulmonara/venoasa
B. prezenta semnelor de congestie venoasa pulmonara/venoasa
C. galop ventricular
D. edem pulmonar
E. TA sistolica sub 90 mmHg
(pag. 1184)

G2308143. Infarctul miocardic acut nedureros se intalneste mai frecvent la:


A. tineri
B. varstnici
C. femei
D. barbati
E. diabetici
(pag. 1182)

G2308144. Diagnosticul diferential al durerii din infarctul miocardic acut se face cu:
A. pericardita acuta
B. embolia pulmonara
C. hernia hiatala
D. disectia de aorta
E. pancreatita acuta
(pag. 1182)

G2308145. Creatinfosfokinaza poate creste in:


A. infarctul miocardic acut
B. boli hepatice
C. miozite
D. cardioversia electrica
E. chirurgia cardiaca
(pag. 1183)

G2308146. Administrarea morfinei in infarctul miocardic acut antreneaza:


A. calmarea durerii
B. reducerea vasoconstrictiei arteriale
C. profilaxia tulburarilor de ritm
D. reducerea vasoconstrictiei venoase
E. efect antitrombotic
(pag. 1186)

G2308147. Care din urmatorii agenti trombolitici este antigenic:


A. APSAC
B. activatorul tisular al plasminogenului
C. streptokinaza
D. reteplaza
E. urokinaza
(pag. 1185)

220 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
221 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

G2308148. Care sunt contraindicatiile absolute ale utilizarii tromboliticelor?


A. hipotensiunea arteriala
B. resuscitarea cardiorespiratorie prelungita
C. accidentul vasccular carebral hemoragic in antecedente
D. varsta sub 70 ani
E. ulcer peptic activ
(pag. 1185)

G2308149. Socul cardiogen se caracterizeaza prin:


A. index cardiac peste 2,2/min/m2
B. TA sistolica sub 80 mmHg
C. index cardiac sub 1,8/min/m2
D. presiune capilara pulmonara sub 18 mmHg
E. presiune capilara pulmonara peste18 mmHg
(pag. 1190)

G2308150. Ruptura cardiaca in infarctul miocardic acut se asociaza cu:


A. primoinfarctul
B. varsta tanara
C. antecedente de hipertensiune arteriala
D. infarctul nonQ
E. infarctul intins
(pag. 1192)

G2308151. Complicatiile anevrismului de ventricul stang sunt:


A. insuficienta cardiaca
B. ruptura cardiaca
C. embolii arteriale
D. aritmii ventriculare
E. bloc atrioventricular total
(pag. 1193)

G2308152. Sindromul Dressler se caracterizeaza prin:


A. febra
B. pleurita
C. angina pectorala
D. pericardita
E. tulburari de ritm
(pag. 1193)

G2308153. Factori asociati cu cresterea riscului cardiovascular post infarct miocardic sunt:
A. simptome persistente de ischemie
B. FE peste 40%
C. aritmiile ventriculare
D. varsta sub 70 ani
E. istoric de diabet zaharat
(pag. 1194)

G2308154. factorii de risc pentru de4zvoltarea socului cardiogen in infarctul miocardic acut sunt:
A. infarct intins
B. FE crescuta

221 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
222 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

C. varsta inaintata
D. istoric de angina pectorala
E. istoric de diabet zaharat
(pag. 1190)

G2308155. Betablocantele sunt contraindicate in infarctul miocardic acut in urmatoarele situatii:


A. bloc atrioventricular
B. hipertensiune arteriala
C. hipotensiune arteriala
D. bradicardie
E. insuficienta cardiaca congestiva severa
(pag. 1188)

G2308156. Insuficienta de pompa clasa II Killip se caracterizeaza prin:


A. absenta semnelor de congestie venoasa pulmonara/venoasa
B. prezenta semnelor de congestie venoasa pulmonara/venoasa
C. galop ventricular
D. edem pulmonar
E. TA sistolica sub 90 mmHg
(pag. 1184)

G2308157. Infarctul miocardic acut nedureros se intalneste mai frecvent la:


A. tineri
B. varstnici
C. femei
D. barbati
E. diabetici
(pag. 1182)

G2508158. În infarctul miocardic acut determinarea nivelului seric al creatinfosfokinazei izoenzima MB


(CK - MB) este utilă pentru că:
A. Este specifică, nefiind prezentă în concentraţii semnificative în ţesutul extracardiac
B. Creşte în 4 - 8 ore şi revine la normal după 48 - 72 de ore de la debutul infarctului
C. Cardioversia electrică şi miocarditele nu determină creşterea nivelului ei seric
D. Atinge un vârf la aproximativ 20 de ore după debutul ocluziei coronariene
E. Raportul CK - MB2 : CK - MB1 < 1,5 este înalt specific pentru diagnosticul de infarct miocardic, în special
după 4 - 6 ore de la producerea ocluziei coronariene
(pag. 1494)

G2508159. Folosirea ecocardiografiei bidimensionale la pacienţii cu infarct miocardic acut este utilă
pentru:
A. Diferenţierea infarctului miocardic acut de o cicatrice miocardică veche sau de ischemia acută severă
B. Aprecierea dimensiunilor infarctului
C. Identificarea prezenţei infarctului ventriculului drept
D. Evaluarea funcţiei ventriculului stâng
E. Depistarea precoce a anomaliilor de cinetică perietală
(pag. 1495)

G2508160. Utilizarea în deplină siguranţă a beta-blocantelor în infarctul miocardic acut presupune


respectarea următorilor parametrii clinici şi electrocardiografici:
A. Puls mai mic de 60 de bătăi pe minut
B. Puls mai mare de 60 de bătăi pe minut
C. Presiunea sistolică mai mare de 100 mmHg

222 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
223 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Intervalul RR mai mic de 0,24 secunde


E. Absenţa ralurilor de stază situate mai sus de 10 cm de la diafragm
(pag. 1496)

G2508161. Următorii agenţi medicamentoşi trebuie evitaţi în terapia infarctului miocardic acut
deoarece alterează vindecarea şi favorizează ruptura miocardică:
A. Glucocorticoizii
B. Agenţii inflamatori nesteroizi
C. Blocanţii de calciu
D. Beta - blocantele
E. Aspirina
(pag. 1497)

G2508162. Folosirea terapiei trombolitice în infarctul miocardic acut prezintă contraindicaţii clare în
următoarele situaţii clinice:
A. Istoric de hipertensiune severă, care este în mod obişnuit controlată adecvat
B. Graviditatea
C. Boala ulceroasă peptică activă
D. Un istoric de hemoragie cerebrovasculară în orice moment
E. Suspiciunea de disecţie de aortă
(pag. 1498)

G2508163. Următorii agenţi terapeutici au eficienţă dovedită în tratamentul spitalicesc al infarctului


miocardic acut:
A. Glucocorticoizii
B. Antagoniştii de calciu
C. Aspirina
D. Beta - blocantele
E. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
(pag. 1499 - 1500)

G2508164. Şocul cardiogen din infarctul miocardic acut beneficiază de terapia cu:
A. Dopamină
B. Dobutamină
C. Amrinonă
D. Nitroglicerină
E. Glucocorticoizi
(pag. 1502)

G2508165. Caracterele specifice ale blocului AV complet din infarctul miocardic acut sunt:
A. Este determinat întotdeauna şi indiferent de localizare numai de disfuncţia ischemică a sistemului de
conducere
B. Are o mortalitate mare indiferent de localizarea infarctului miocardic acut
C. Apare în infarctul miocardic acut anterior
D. Apare în infarctul miocardic acut inferior
E. Are o mortalitate mai mare în infarctul miocardic acut anterior
(pag. 1504)

G2508166. Pentru realizarea prevenţiei secundare a infarctului miocardic acut se folosesc de rutină:
A. Amrinona
B. Antagoniştii de calciu pe cale orală pe o perioadă de cel puţin 2 ani
C. Aspirina
D. Beta - blocantele pe cale orală pentru cel puţin 2 ani

223 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
224 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Warfarina la pacienţii cu risc crescut de embolie


(pag. 1506)

G2508167. În cazuri rare infarctul miocardic acut se poate datora ocluziei arterei coronare determinată
de:
A. Embolii coronariene
B. Anevrisme aortice
C. Anomalii congenitale
D. Spasm coronarian
E. Tromboembolismul pulmonar recurent
(pag. 1493)

G2508168. Următorii markeri serici cardiaci cresc în primele 4 - 8 ore de la debutul infarctului
miocardic acut:
A. Creatinfosfokinaza
B. Mioglobina
C. GPT
D. Gamaglutamiltranspeptidaza
E. Fosfataza alcalină
(pag. 1494)

G2508169. Următorii markeri serici cardiaci se menţin la niveluri crescute timp de cel puţin 7 - 10 zile
de la debutul infarctului miocardic acut:
A. Creatinfosfokinaza (CK)
B. Troponina T cardiac - specifică (c TnT)
C. Troponina I cardiac - specifică (c TnI)
D. Mioglobina
E. Fosfataza alcalină
(pag. 1494)

G2508170. Tratamentul iniţial în departamentul de urgenţă al infarctului miocardic acut presupune


utilizarea:
A. Aspirinei
B. Morfinei
C. Nitroglicerinei
D. Antiinflamatoarelor steroide
E. Beta - blocantelor
(pag. 1495 - 1496 - 1497)

G2508171. Contraindicaţiile utilizării nitroglicerinei în tratamentul iniţial în departamentul de urgenţă a


infarctului miocardic acut sunt:
A. Presiunea arterială sistolică scăzută < 100 mmHg
B. Suspiciunea de infarct de ventricul drept
C. Presiunea arterială diastolică scăzută < 80 mmHg
D. Suspiciunea de bloc AV gradul II
E. Suspiciunea de infarct posteroinferior
(pag. 1496)

G2508172. Efectele adverse ale utilizării morfinei în tratamentul iniţial în departamentul de urgenţă a
infarctului miocardic acut sunt:
A. Hipotensiunea arterială
B. Greaţa
C. Bradicardia

224 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
225 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Grade avansate de blocuri cardiace în special la bolnavii cu infarct posteroinferior


E. Tahicardia
(pag. 1495 - 1496)

G2508173. Utilizarea beta - blocantelor în departamentul de urgenţă pentru terapia iniţială a infarctului
miocardic acut este justificată de:
A. Controlul durerii
B. Reducerea mortalităţii intraspitaliceşti la pacienţii cu risc înalt
C. Efectul de scădere a TA
D. Evitarea complicaţiilor tromboembolice
E. Efectul de reducere a nivelului de tromboxan A2
(pag. 1496)

G2508174. Subgrupele de pacienţi la care PTCA (Angioplastia coronariană percutană transluminală


primară) directă poate asigura un beneficiu special faţă de terapia trombolitică în infarctul miocardic
acut includ:
A. Pacienţii cu şoc cardiogen
B. Pacienţii cu risc înalt datorită vârstei avansate > 70 de ani
C. Pacienţii tineri 25 - 40 de ani
D. Femeile
E. Pacienţii cu infarct de ventricul drept
(pag. 1498)

G2508175. Factorii de risc pentru dezvoltarea în spital a şocului cardiogen ca o complicaţie a


infarctului miocardic acut includ:
A. Vârsta înaintată
B. Fracţia de ejecţie a ventriculului stâng scăzută la internare
C. Infarct mare
D. Lipsa unui infarct miocardic în antecedente
E. Istoric de diabet zaharat
(pag. 1501)

G2508176. Ritmul idioventricular accelerat (RIVA) întâlnit ca o complicaţie a infarctului miocardic acut:
A. Este un ritm ventricular cu o frecvenţă de 60 - 100 bătăi / minut
B. Se întâlneşte la 25% din pacienţii cu infarct miocardic acut
C. Adesea se întâlneşte tranzitor în timpul tratamentului trombolitic în momentul reperfuziei
D. Întotdeauna este malign şi prevesteşte dezvoltarea tahicardiei ventriculare clasice
E. Necesită terapie de urgenţă datorită riscului major de degenerare într-o aritmie mai severă
(pag. 1504)

G2608177. In cursul IMA, izoenzima MB a Creatinin fosfokinazei (CK – MB) prezintă următoarele
caracteristici:
A. Specificitate miocardică superioară CK total
B. Atinge vârful maxim la aproximativ 20 h după debutul anginei coronariene
C. Raportul CK-MB2/CK-MB1> 1,5 este specific pentru IMA
D. Cardioversia nu determină creşteri ale CK-MB
E. Reperfuzia coronariană determină un vîrf enzimatic precoce la 8-12 h
(pag. 1494-1495)

G2608178. Troponina T (cTnT) si troponina I (cTnI):


A. Nu sunt detectabile în sîngele indivizilor sănătoşi
B. Pot apărea creşteri după injuria musculaturii scheletice
C. Nivelul cTnI rămâne crescut 3 - 5 zile după IMA

225 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
226 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Nivelul cTnT rămâne crescut 10 - 14 zile după IMA


E. Sunt markeri enzimatici ai necrozei miocardice superior LDH la cazurile cu IMA la 24 - 48 ore de la debut
(pag. 1494)

G2608179. Mioglobina ca marker al necrozei miocardice:


A. Este eliberată în sînge la cîteva ore de la debutul IMA
B. Are specificitate miocardică ridicată
C. Este rapid excretată în urină
D. Nivelul sanguin revine la normal în 24 ore de al debutul IM
E. Nu are specificitate miocardică
(pag. 1494)

G2608180. Terapia cu nitraţi trebuie evitată sau temporizată la bolnavii cu IMA care prezintă:
A. Suspiciune de IMA de VD
B. TA sistolică < 100 mmHg
C. Staza pulmonară masivă
D. Jugulare turgescente
E. TA sistolică > 200 mmHg
(pag. 1496)

G2608181. Tratamentul trombofibrinolitic în IMA este recomandat în următoarele condiţii:


A. Simptome clinice tipice de IMA
B. Supradenivelarea segmentului ST cu > 1 mm în cel puţin 2 derivaţii adiacente
C. Subdenivelarea segmentului ST cu cu > 1 mm în cel puţin 2 derivaţii adiacente
D. Unda T negativă
E. Numai în primele 4 ore de la debut
(pag. 1497)

G2608182. Contraindicaţiile absolute ale tratamentuli trombofibrinolitic includ:


A. Accident vascular cerebral hemoragic
B. AVC nehemoragic în ultimul an
C. Suspiciune de disecţie de aortă
D. Vârstă avansată
E. Istoric de hipertensiune arterală severă, controlată terapeutic
(pag. 1498)

G2608183. Cateterismul cardiac şi angiocoronarografia se impun după tromboliza IMA la bolnavii care
prezintă:
A. Undă Q
B. Durere toracică persistentă
C. Aplatizarea undei T
D. Recurenţa supradenivelării ST
E. Unda T negativă, asociată undei Q
(pag. 1498)

G2608184. Procesul de vindecare, cicatrizare şi remodelare al IMA poate fi influenţat negativ de unele
categorii de droguri care trebuie evitat Acestea includ:
A. Betablocantele neselective
B. Blocanţii receptorilor angiotensinei II
C. Glucocorticoizii
D. Trimetazidina
E. Antiinflamatoarele nesteroidiene

226 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
227 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1497)

G2808185. Angioplastia coronara percutana transluminala primara in primele ore de infarct miocardic
A. este mai putin eficienta decat tromboliza
B. se asociaza cu un prognostic mai bun decat tromboliza
C. este mai ieftina decat tromboliza
D. este de ales in socul cardiogen
E. este contraindicata peste 70 ani
(pag. 1498)

G2808186. Creatinfosfokinaza totala are drept surse potentiale extracardiace, urmatoarele:


A. cateterismul cardiac
B. cardioversia electrica
C. infarctul non-Q
D. hipotiroidismul
E. atacul vascular cerebral
(pag. 1494)

G2808187. Contraindicatiile relative la folosirea agentilor trombolitici includ:


A. accident nehemoragic in ultimul an
B. resuscitarea cardiopulmonara prelungita
C. suspiciunea de disectie de aorta
D. graviditatea
E. hemoragiile interne active
(pag. 1498)

G2808188. Angioplastia coronariana percutanata transluminala se caracterizeaza prin:


A. posibilitatea de aplicare de rutina in practica clinica
B. beneficiu special fata de terapia trombolitica la pacientii cu soc cardiogen
C. se asociaza cu un prognostic clinic mai bun pe termen scurt decat tromboliza
D. are exclusiv caracter primar
E. se poate efectua PTCA de salvare
(pag. 1498)

G2808189. Contraindicatiile utilizarii beta-blocantelor la pacientii cu infarct miocardic acut includ:


A. pacienti cu angina restanta
B. pacienti cu bloc atrioventricular
C. prezenta de complexe ventriculare ectopice
D. istoric de astm
E. hipotensiune.
(pag. 1500)

G2808190. Cauzele mecanice de insuficienta cardiaca in infarctul miocardic acut sunt:


A. aritmiile supraventriculare
B. insuficienta mitrala
C. defectul septal ventricular
D. blocul atrioventricular
E. ruptura de perete liber.
(pag. 1502)

G2808191. In preventia secundara a infarctului se vor folosi:


A. beta-blocante oral

227 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
228 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

B. antagonistii calciului
C. un agent antiplachetar
D. IEC
E. Cordarone
(pag. 1506)

G2808192. Tulburarile de ritm ventriculare din infarctul miocardic acut pot fi tratate cu:
A. tratament profilactic de rutina cu antiaritmice
B. Chinidina
C. Amiodarona
D. Lidocaina intravenos
E. Digoxin
(pag. 1506)

G2808193. Ecocardiografia poate identifica:


A. prezenta infarctului ventriculului drept
B. gradul de obstructie a arterei infarctizate
C. infarctul miocardic non-Q
D. anevrismul ventricular
E. revarsatul pericardic
(pag. 1495)

G2908194. Supravietuirea în infarctul miocardic acut:


A. este mai mare la pacientii varstnici
B. mortalitatea a scazut cu 30% in ultimele doua decade
C. mortalitatea este de aproximativ 10%
D. mortalitatea este de aproximativ 30%
E. este marcat redusa la varstnici
(pag. 1492)

G2908195. Urmatoarele afirmatii sunt FALSE:


A. stenozele coronariene dezvoltate lent precipita de obicei infarctul miocardic acut
B. scaderea brusca a fluxului sanguin sta la baza producerii infarctului miocardic acut
C. in stenozele dezvoltate lent exista o retea colaterala
D. ocluzia trombotica a coronarelor nu produce infarct miocardic acut, ci angina stabila
E. la nivelul arterelor stenozate anterior prin ateroscleroza nu se poate produce infarct miocardic acut ci doar
angina stabila
(pag. 1498)

G2908196. Care din urmatorii factori faciliteaza injuria vasculara din infarctul miocardic acut:
A. scaderea concentratiei de lipide sanguine
B. alcoolul
C. fumatul
D. hipertensiunea
E. stressul emotional
(pag. 1492)

G2908197. Infarctul miocardic acut se produce in urmatoarele conditii:


A. fisurarea unei placi aterosclerotice
B. formarea unui tromb mural la locul injuriei vasculare
C. ulcererarea unei placi aterosclerotice
D. in prezenta conditiilor locale care favorizeaza trombogeneza

228 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
229 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA I

E. niciuna de mai sus


(pag. 1492)

G2908198. Agonistii care promoveaza activarea plachetara la nivelul coronarelor in infarctul miocardic
acut sunt:
A. ATP
B. elastina
C. colagen
D. epinefrina
E. epinefrina
(pag. 1492)

G2908199. Tromboxanul A2 are urmatoarele caracteristici:


A. produce vasodilatatie
B. este produs si eliberat in urma stimularii agoniste
C. determina rezistenta potentiala la tromboliza
D. inhiba agregarea plachetara suplimentara
E. induce vasoconstrictie
(pag. 1492)

G2908200. Fibrinogenul are urmatoarele propietati:


A. este o molecula multivalenta
B. se poate lega simulttan la patru plachete dif
C. are rol in agregarea plachetara
D. lantul sau beta este implicat in legarea de receptorul IIb/IIIa
E. lantul alfa contine o secventa dode
(pag. 1492)

229 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro