Sunteți pe pagina 1din 226

242 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 10
Ischemia acuta periferica
BIBLIOGRAFIE:
3. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1210001. Sursele cele mai obisnuite ale embolilor arteriali sunt:


A. plamanul, rinichiul si ficatul
B. cordul, aorta si arterele mari
C. aorta, cordul si venele mijlocii
D. aorta, cava si arterele mari
E. iliacele, aorta si femuralele
(pag. 1545)

C1410002. Care dintre urmatoarele simptome nu este printre cele care se dezvolta in decurs de o o ora
la nivelul extremitatii afectate de obstructia arteriala acuta:
A. senzatia de raceala
B. amorteli
C. parestezii
D. tulburari trofice tegumentare
E. durere severa
(pag. 1545)

C1410003. Dupa diagnosticarea ischemiei acute arteriale pacientul va primi urmatotul tratament:
A. trombolitic cu Heparina intraarterial
B. anticoagulant cu Streptokinaza intravenos pentru a preveni propagarea trombusului
C. anticoagulant cu Urokinaza intravenos pentru a preveni propagarea trombusului
D. procedee de bypass venos sunt utilizate pentru a restabili prompt fluxul sangvin
E. nici o varianta de raspuns nu este corecta
(pag. 1545)

C1410004. La nivelul membrelor inferioare, embolii se localizeaza cel mai frecvent in:
A. aorta;
B. artera femurala;
C. artera iliaca;
D. artera poplitee;
E. artera tibioperoniera.
(pag. 1545)

C1510005. Care sunt bolile cardiace care produc frecvent tromboembolism si pot determina obstructie
arteriala acuta periferica:
A. Stenoza tricuspidiana
B. Blocul atrio-ventricular complet
C. Pericardita constrictiva
D. Anevrismul ventricular
E. Reumatismul articular acut
(pag. 1545)

242 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
243 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C1510006. Pentru confirmarea diagnosticului ocluziei arteriale este utila:


A. Scintigrafia
B. Rezonanta magnetica nucleara
C. Pletismografia
D. Ecoendoscopia
E. Arteriografia
(pag. 1545)

C1510007. Una din cauzele principale ale ocluziei arteriale acute este:
A. Tromboza in situ
B. Inflamatia vasculara
C. Hiperviscozitatea
D. Proliferarea intimei
E. Deficit de antitrombina III
(pag. 1545)

C1510008. Elementul de diagnostic esential in ocluzia arteriala acuta este:


A. Edemul
B. Hiperreflexia osteotendionasa
C. Absenta pulsului distal de ocluzie
D. Hiperemia
E. Eritemul marginat
(pag. 1545)

C1510009. Un tromb venos poate determina ocluzia arteriala in cazul:


A. Stenozei mitrale
B. Anevrismului de aorta
C. Cateterismului cardiac
D. Bolii Lenegre
E. Foramenului ovale persistent
(pag. 1545)

C1510010. Alegeti afectiunea care se complica frecvent cu embolii arteriale:


A. Mielomul multiplu
B. Mezoteliomul pericardic
C. Mixomul atrial
D. Macroglobulinemia Waldenstrom
E. Mucoviscidoza
(pag. 1545)

C2310011. La nivelul emboliilor din ateroembolism apar


A. arii de cianoza, marmorare
B. arii de necroza
C. arii localizate de sensibilitate, paloare si livedo reticularis
D. arii cu tegumente purpurice
E. arii intens pruriginoase
(pag. 1546)

C2310012. Ocluzia arteriala acuta determina


A. intreruperea fluxului catre un membru
B. ocluzia sistemului venos cav
C. interuperea brusca a sistemului venos cav superior

243 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
244 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. interuperea brusca a fluxului sanghin catre o extremitate


E. ocluzia partiala a arterelor membrelor
(pag. 1545)

C2310013. La nivelul membrelor inferioare embolii se localizeaza cel mai frecvent in


A. artera iliaca
B. artera aorta
C. artera poplitee
D. artera femurala
E. artera tibioperoniera
(pag. 1545)

C2310014. In cazul ischemiei severe si persistente apare


A. absenta pulsului
B. raceala tegumentelor
C. marmorarea tegumentelor
D. paralizia
E. parestezii
(pag. 1545)

C2310015. Diagnosticul ocluziei arteriale acute este de obicei realizat


A. arteriografic
B. prin examen Doppler
C. cu ajutorul pletismografiei
D. prin duplex scan
E. pe baza tabloului clinic
(pag. 1545)

C2310016. Streptokinaza este administrata intraarterialsub forma unui bolus de


A. 25.000-250.000 UI
B. 250.000-300.000 UI
C. 1.000.000-1.500.000 UI
D. 10.000-25.000 UI
E. 10.000-15.000 UI
(pag. 1545)

C2310017. Streptokinaza este administrata sub forma unui bolus de 25.000-250.000 UI urmat de o
perfuzie continuade
A. 25.000-35.000 UI/h
B. 20.000-25.000 UI/h
C. 15.000-20.000 UI.h
D. 5.000-15.000 UI/h
E. 1.000-5.000 UI/h
(pag. 1545)

C2510018. Care sunt bolile cardiace care produc frecvent tromboembolism si pot determina obstructie
arteriala acuta periferica:
A. Stenoza tricuspidiana
B. Blocul atrio-ventricular complet
C. Pericardita constrictiva
D. Anevrismul ventricular
E. Reumatismul articular acut

244 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
245 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1545)

C2510019. Una din cauzele principale ale ocluziei arteriale acute este:
A. Tromboza in situ
B. Inflamatia vasculara
C. Hipervîscozitatea
D. Proliferarea intimei
E. Deficit de antitrombina III
(pag. 1545)

C2510020. Alegeti afectiunea care se complica frecvent cu embolii arteriale:


A. Mielomul multiplu
B. Mezoteliomul pericardic
C. Mixomul atrial
D. Macroglobulinemia Waldenstrom
E. Mucoviscidoza
(pag. 1545)

C2510021. Elementul de diagnostic esential în ocluzia arteriala acuta este:


A. Edemul
B. Hiperreflexia osteotendionasa
C. Absenta pulsului distal de ocluzie
D. Hiperemia
E. Eritemul marginat
(pag. 1545)

C2510022. Biopsia cutanată sau musculară în caz de ateroembolism arată:


A. Cristale Charcot Leyden
B. Cristale de acid uric
C. Corpi Creola
D. Cristale de colesterol
E. Corpi Mallory
(pag. 1546)

C2510023. Localizarea predilectă al embolilor arteriali este reprezentată de:


A. Plăcile de aterom
B. Valvele protetice
C. Mixomul atrial
D. bifurcatiile arteriale
E. Anevrismul ventricular
(pag. .........)

C2510024. Obstructia arteriala acuta prin embolie paradoxală poate apare în:
A. defectul septal ventricular
B. mixom atrial
C. infarct de ventricul drept
D. endocardita marantică
E. trombangeita obliterantă
(pag. 1545)

C2510025. Un tromb venos poate determina ocluzia arteriala în cazul:


A. Stenozei mitrale

245 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
246 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Anevrismului de aorta
C. Cateterismului cardiac
D. Bolii Lenegre
E. Foramenului ovale persistent
(pag. 1545)

C2510026. Pentru confirmarea diagnosticului ocluziei arteriale este utila:


A. Scintigrafia
B. Rezonanta magnetica nucleara
C. Pletismografia
D. Ecoendoscopia
E. Arteriografia
(pag. 1545)

C2610027. Cea mai frecventa cauza embolica in ischemia acuta este:


A. tromembolia cu sursa cardiaca
B. embolia grasoasa
C. embolia cu fragmente tumorale
D. embolia arteriala
E. embolia gazoasa
(pag. 2206)

C2610028. Tulburarile de sensibilitate in ischemia acuta apar:


A. concomitent cu debututl durerii
B. tardiv
C. nu apar
D. la cateva minute dupa debutul dureros
E. la cateva ore dupa debutul durerii
(pag. 2205)

C2610029. Diagnosticul diferential al ischemiei acute se face cu:


A. Phlegmatia coerulea dolens
B. Mialgii virale
C. Dermatita buloasa
D. Parapareza spastica Little
E. Degeratura
(pag. 2207)

C2610030. Cea mai mare toleranta la ischemie o are:


A. Tesutul nervos
B. Tesutul muscular
C. Tesutul osos
D. Tesutul celular subcutanat si pielea
E. Tesutul adipos
(pag. 2205)

C2610031. Prognosticul in ischemia acuta este bun daca:


A. Tratamentul chirurgical se efectueza in primele 6 ore
B. Pacientul este tanar
C. Pacientul este transportat la spital in primele 8 ore
D. Se administreaza anticogulante
E. Tulburarile troficeale tegumentelor constau doar in flictene cu continut sero-citrin

246 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
247 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 2208)

C2610032. Semnele clinice relevante pentru IC includ următoarele, cu excepţia:


A. Galopul protodiastolic (zgomot IV)
B. Pulsul alternant
C. Pulsul paradoxal
D. Distensia venelor jugulare
E. Reflux hepato – jugular
(pag. 1423)

C2610033. Criteriile minore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive nu includ:
A. Edeme periferice
B. Dispnee de efort
C. Hepatomegalie
D. Presiune venoasa crescuta de 16 cm H2O
E. Reflux hepatojugular
(pag. 1424)

C2610034. În insuficienţa cardiacă, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin:


A. Reducerea postsarcinii
B. Creşterea presarcinii
C. Reducerea presarcinii
D. Creşterea postsarcinii
E. Scăderea volumului telediastolic
(pag. 1417)

C2610035. Tratamentul vasodilatator al IC cu inhibitori ai enzimei de conversie este recomandat în


următoarele situaţii:
A. Clasele funcţionale III şi IV NYHA
B. În insuficienţa cardiacă pe fond de stenoze valvulare
C. Ca ultimă elecţie
D. Toate clasele funcţionale NYHA
E. Numai în insuficienţa cardiacă de tip sistolic
(pag. 1425)

C2610036. Tabloul clinic al I.C. dr. Include următoarele semne şi simptome, cu excepţia:
A. Hepatomegale
B. Distensia venoasă periferică
C. Edeme periferice
D. Dispneea paroxistică nocturnă
E. Ascita
(pag. 1422)

C2610037. Mecanismele implicate în patogeneza dispeei din IC includ următoarele cu excepţia:


A. Hipertensiune pulmonară veno – capilară
B. Edemul interstiţial pulmonar
C. Creşterea complianţei pulmonare
D. Creşterea travaliului muşchilor respiratori
E. Activarea receptorilor pulmonari
(pag. 1423)

C2710038. Care din urmatoarele semne si simptome este specific fazei “leziuni ireversibile” in cazul
sindromul de ischemie acuta periferica:

247 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
248 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Racirea tegumentelor care progreseaza proximal


B. Fixarea piciorului in equin
C. Absenta pulsului distal
D. Edemul sever in special la nivel distal
E. Diminuarea reflexelor osteotendinoase la nivelul membrului ischemic asociat cu dureri atroce
(pag. vol.II pag. 2205)

C2910039. Definitia obstructiei arteriale acute este


A. o boala inflamatorie arteriala cu localizare inferior de obstacol
B. o boala hiperplazica a arterelor mici si mari
C. o intrerupere brusca a fluxului sanguin catre extremitati
D. o dilatare anevrismala
E. o ischemie episodica a degetelor
(pag. 1545)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1210040. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul trombolitic din boala ocluziva arteriala sunt
adevarate:
A. poate fi indicat cind starea generala a pacientului contraindica interventia chirurgicala
B. streptokinaza este administrata intraarterial in bolus de 10.000- 20.000 UI
C. este necesara urmarirea complicatiilor trombotice
D. eficacitatea este certa pentru activatorul tisular al plasminogenului recombinant (tPA)
E. urokinaza se administreaza intr-un bolus de 150.000 – 250.000 UI urmat de 240.000 UI/h timp de 2 h
(pag. 1545)

C1210041. Tromboza arteriala se caracterizeaza prin:


A. apare rar in vasele aterosclerotice
B. traumatizarea unei artere poate fi urmata de tromboza
C. cauza frecventa de tromboza este sindromul de compresie toracica
D. poliglobulia si bolile de hipercoagulabilitate sunt asociate cu tromboza arteriala
E. ocluzia arteriala poate complica punctiile si plasarile de catetere
(pag. 1545)

C1210042. Simptomele si semnele ocluziei arteriale acute au urmatoarele caracteristici:


A. nu depind de localizarea , durata si severitatea obstructiei
B. se dezvolta in decurs de 2 ore durere severa, parestezii si amorteala
C. semnele si simptomele sunt mai putin impresionante in prezenta unei circulatii colaterale adecvate
D. arteriografia este utila pentru confirmarea diagnosticului
E. absenta pulsului distal de ocluzie, paloarea si rigiditatea musculara fac parte din semnele clinice
(pag. 1545)

C1410043. Simptomatologia asociata ocluziei arteriale acute este corelata cu:


A. localizarea obstructiei;
B. punctul de plecare al embolului;
C. durata obsructiei;
D. natura obstructiei;
E. severitatea obstructiei.
(pag. 1545)

C1410044. Tromboza arteriala acuta in situ apare cel mai frecvent:

248 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
249 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. in grefele de bypass venos;


B. in vasele aterosclerotice la nivelul unei stenoze;
C. in vasele aterosclerotice la nivelul unui anevrism;
D. in urma traumatizarii unei artere;
E. in urma sindromului de compresiune toracica cu orificiu de evacuare.
(pag. 1545)

C1410045. Cauzele principale ale ischemiei arteriale acute sunt:


A. anevrismul dezvoltat rapid;
B. embolia;
C. arterita;
D. ateromatoza;
E. tromboza in situ.
(pag. 1545)

C1410046. Cele mai obisnuite surse ale embolilor arteriali sunt:


A. cordul;
B. venele trombozate;
C. aorta;
D. arterele mari;
E. defectul septal.
(pag. 1545)

C1510047. Tratamentul trombolitic in ocluzia arteriala acuta periferica se face cu:


A. Activator tisular al plasmonogenului recombinat
B. Heparine cu greutate moleculara mica
C. Streptokinaza
D. Globulina antihemofilica
E. Antitrombina III
(pag. 1545)

C1510048. Severitatea ischemiei in ocluzia arteriala acuta depinde de:


A. Varsta pacientului
B. Localizarea si extinderea ocluziei
C. Nivelul hematocritului
D. Prezenta si dezvoltarea colateralelor
E. Nivelul seric al proteinelor C si S
(pag. 1545)

C1510049. Tromboza arteriala acuta in situ apare in:


A. Endocardita infectioasa
B. Vasele aterosclerotice
C. Cardiomiopatie
D. Grefele de by-pass arterial
E. Posttraumatic
(pag. 1545)

C1510050. In ocluzia arteriala acuta, modalitatile de administrare a tratamentului trombolitic includ:


A. Bolus intraarterial
B. Perfuzie intravenoasa
C. Minidoze intramusculare
D. Perfuzie continua arteriala

249 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
250 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Administrare pe cateter venos central


(pag. 1545)

C2310051. Severitatea ischemiei si viabilitatea extremitatii depind de


A. marimea cheagului
B. localizarea si extinderea ocluziei
C. leziunile asociate
D. timpul scurs de la atacul ischemic
E. prezenta si dezvoltarea ulterioara a vaselor sanguine colaterale
(pag. 1545)

C2310052. Bolile cardiace care determina tromboembolism include


A. cardiomiopatia dilatativa
B. fibrilatia atriala paroxistica
C. infarctul miocardic acut
D. anevrismul ventricular
E. insuficienta cardiaca
(pag. 1545)

C2310053. tromboza arteriala acuta in situ apare cel mai frecvent


A. in vasele aterosclerotice la nivelul unei stenoze
B. migrarea unui embol cardiac
C. la nivelul unui anevrism
D. desprinderea unei placi de aterom
E. in grefele de by pass arterial
(pag. 1545)

C2310054. Mai rar cauzele de tromboza arteriala acuta cuprind


A. traumatizarea unei artere
B. prinderea arterei poplitee de catre insertia anormala a capului medial al muschiului gastrocnemian
C. sindromul Raynaud
D. sindromul de compresie toracica a arterei subclavii
E. migrarea unei placi de aterom
(pag. 1545)

C2310055. Clinic la nivelul extremitatii afectate se dezvolta in timp de o ora:


A. durere severa
B. parestezii
C. edem
D. amorteala
E. senzatia de raceala
(pag. 1545)

C2310056. Semnele fizice in ischemia acuta include


A. absenta pulsurilor distal de ocluzie
B. cianoza sau paloare
C. hiperestezie cutanata
D. scaderea temperaturii cutanate
E. rigiditate musculara
(pag. 1545)

C2310057. In cazul ocluziei acute a grefelor pacientul acuza

250 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
251 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. scadere brusca a distantei de mers


B. durere vie in segmentul de membru operat
C. pulsatii dureroase sub nivelul by pass-ului
D. senzatia de raceala a tegumentelor
E. durere moderata si parestezii
(pag. 1545)

C2310058. Dupa realizarea diagnosticului de ischemie acuta si tratament anticoagulant se practica din
punct de vedere chirurgical
A. punctia si aspiratia cheagului
B. angioplastie de artera
C. trombendarterectomia
D. tromboembolectomia chirurgicala
E. procedee de by pass
(pag. 1545)

C2310059. Tratamentul trombolitic intraarterial este eficient atunci cind ocluzia arteriala acuta este
produsa
A. in caz de embolie masiva
B. de un trombus la nivelul unui vas aterosclerotic
C. cind placa de aterom este de mici dimensiuni
D. la nivelul unei grefe de by pass arterial
E. cind ischemia este situata pe vase mici
(pag. 1545)

C2310060. In ateroembolism depozitele care migreaza sint formate din


A. fibrina
B. plachete
C. hematii aglutinate
D. resturi de colesterol
E. cristale de urati
(pag. 1546)

C2310061. Ischemia determinata de ateroemboli poate fi prevenita prin


A. antiagregante plachetare
B. rezectie si by pass de vas aterosclerotic
C. rezectie si by pass de anevrism
D. tratament cu anticoagulante orale
E. heparine cu molecula mica
(pag. 1546)

C2510062. Tromboza arteriala acuta in situ apare în:


A. Endocardita infectioasa
B. Vasele aterosclerotice
C. Cardiomiopatie
D. Grefele de by-pass arterial
E. Posttraumatic
(pag. 1545)

C2510063. Dupa realizarea diagnosticului de ocluzie arteriala acuta conduita terapeutica include:
A. Administrarea de solutii alcalinizante
B. Administrarea de heparina

251 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
252 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Administrarea de clorura de potasiu


D. Administrarea de urokinaza
E. Administrarea de antiagregante plachetare
(pag. 1545)

C2510064. În ocluzia arteriala acuta, modalitatile de administrare a tratamentului trombolitic includ:


A. Bolus intraarterial
B. Perfuzie intravenoasa
C. Minidoze intramusculare
D. Perfuzie continua arteriala
E. Administrare pe cateter venos central
(pag. 1545)

C2510065. Severitatea ischemiei în ocluzia arteriala acuta depinde de:


A. Vârsta pacientului
B. Localizarea si extinderea ocluziei
C. Nivelul hematocritului
D. Prezenta si dezvoltarea colateralelor
E. Nivelul seric al proteinelor C si S
(pag. 1545)

C2510066. Ocluzia arteriala acuta se poate produce iatrogen dupa:


A. Administrare de fier intravenos
B. Intubatie oro-traheala
C. Punctie arteriala
D. Cardioversie
E. Cateterism arterial
(pag. 1545, 1396)

C2510067. În urma ocluziei arteriale acute pot apare urmatoarele semne:


A. Paralizie
B. Rigiditate musculara
C. Hiperestezie
D. Reflexe osteotendinoase absente
E. Parestezii
(pag. 1545)

C2510068. Principalele cauze ale ocluziei arteriale acute sunt:


A. hiperviscozitatea sanguină
B. Embolia
C. absenţa colateralelor
D. tomboza in situ
E. dislipidemia
(pag. 1545)

C2510069. Nu determină ocluzie arterială acută:


A. Mucoviscidoza
B. Poliglobulia
C. Endocardita infecţioasă
D. Sindromul Goodpasture
E. Fibrilaţia atrială
(pag. 1545)

252 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
253 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2510070. Bolile cardiace care produc embolii periferice arteriale sunt:


A. Dextrocardia
B. anevrismul ventricular
C. mixomul atrial
D. pericardita constrictivă
E. valvele cardiace protetice
(pag. 1545)

C2510071. Tromboza arterială in situ apare în următoarele condiţii:


A. Hemofile
B. catetere arteriale
C. stenoze aterosclerotice
D. deficit de alfa-1 antitripsină
E. colangita sclerozantă
(pag. 1545)

C2510072. Tratamentul trombolitic se realizează cu:


A. Heparină
B. Warfarină
C. Streptokinază
D. Hialuronidază
E. Activator tisular al plasminogenului
(pag. 1545)

C2510073. Diagnosticul ocluziei arteriale acute se realizează:


A. Clinic
B. Prin arteriografie
C. Prin pletismografie
D. Prin scintigramă de perfuzie
E. Prin oscilometrie
(pag. 1545)

C2510074. Tromboza arteriala in situ nu poate apare in:


A. tratamentul trombolitic intraarterial
B. mixomul atrial
C. inserţia anormală a capului median al gastrocnemianului
D. grefele de by-pass arterial
E. foramenul ovale persistent
(pag. 1545)

C2510075. Prevenirea emboliei periferice recurente se realizează prin:


A. Heparină
B. Tratamentul chirurgical al mixomului atrial
C. Streptokinază
D. Warfarină
E. Hipocolesterolemiante
(pag. 1546)

C2510076. Care dintre urmatoarele situaţii se pot asocia cu o embolie arteriala:


A. tromboembolismul pulmonar
B. infarctul mezenteric

253 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
254 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. cardiomiopatiile
D. anevrismul ventricular
E. guta
(pag. 1545)

C2510077. Tratamentul trombolitic în ocluzia arteriala acuta periferica se face cu:


A. Activator tisular al plasmonogenului recombinat
B. Heparine cu greutate moleculara mica
C. Streptokinaza
D. Globulina antihemofilica
E. Antitrombina III
(pag. 1545)

C2510078. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la ateroembolism sunt adevarate:


A. Reprezinta un subgrup al ocluziei arteriale acute
B. Este frecvent în boala lupica
C. Se asociaza cu sindrom antifosfolipidic
D. Pulsurile distale sunt de obicei palpabile
E. De obicei nu este util tratamentul trombolitic
(pag. 1546)

C2510079. La nivelul membrelor inferioare embolii se localizeaza de obicei:


A. În artera pedioasa
B. În artera femurala
C. În artera poplitee
D. În artera tibioperoniera
E. În artera tibiala posterioara
(pag. 1545)

C2610080. Elemente clinice de diagnostic in favoarea etiologiei emboligene sunt:


A. Debut brusc la un tanar cu insuficienta cardiaca emboligena
B. Pacient cu anevrism de aorta
C. Debut lent,progresiv
D. Pacient cu semne de arteriopatie cronica
E. Pacient cu boala neoplazica concomitenta
(pag. 2206)

C2610081. Elemente de diagnostic valoroase pentru tromboza arteriala sunt:


A. Debut lent, progresiv, la bolnavi de peste 50 de ani
B. Absenta unui focar emboligen
C. Pacient cu anevrism de aorta
D. Pacient cu semne de arteriopatie cronica
E. Pacient cu embolii simultane
(pag. 2207)

C2610082. Obiectivele tratamentului medicamentos in ischemia acuta periferica sunt:


A. Combaterea durerii
B. Vasodilatatia colateralelor
C. Prevenirea extensiei trombozei
D. Suprimarea spasmului arterial
E. Tromboliza
(pag. 2207)

254 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
255 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2610083. Cauze etiologice ale ischemiei acute periferice sunt:


A. Embolia arteriala cu fragmente de tumora cardiaca (mixom)
B. Tromboza arteriala dupa interventii chirurgicala (trombendarterectomii sau by-pass-uri)
C. Spasm arterial produs de frig
D. Spasm arterial produs de intoxicatie cu compusi organo-fosforici
E. Tromboza venoasa superficiala
(pag. 2204)

C2610084. Durerea in ischemia acuta este:


A. Absenta
B. Mai intensa in segmentele distale
C. Neameliorata prin imobilizarea membrului
D. Partial ameliorata de medicatia antalgica
E. Mai ales nocturna
(pag. 2205)

C2610085. Trombembolia paradoxala este caracterizata de:


A. Este o forma particulara de trombembolie
B. Mobilizarea unui coagul din sistemul venos profund spre cord
C. Tranzitarea coagulului venos din atriul drept in cel stang printr-o comunicare interatriala
D. Ejectarea coagulului venos in circulatia arteriala prin aorta
E. Ajungerea unui coagul din circulatia venoasa profunda in plamani via atriul drept-ventriculul drept
(pag. 2204)

C2610086. Embolectomia se poate realiza chirurgical prin:


A. Tehnica indirecta, cu sonda Fogarty
B. Tehnica directa de descoperire a leziunii arteriale
C. Tromboliza cu urokinaza
D. By-pass
E. Trombendarterectomie
(pag. 2208)

C2610087. Sindromul de revascularizare care apare la restabilirea fluxului arterial dupa 8-10 ore se
traduce clinic prin:
A. Edem masiv
B. Sindrom de loja gambiera sau antebrat
C. Eritem localizat
D. Durere intensa si continua
E. Parestezii
(pag. 2208)

C2610088. Heparinoterapia in ischemia acuta:


A. Este contraindicata in accidentele vasculare cerebrale recente
B. Este indicata in hematoamele difuze posttraumatice
C. Se aplica postoperator 7-10 zile
D. Este inutila
E. Se administreaza sub controlul parametrilor de coagulare(timp de coagulare, INR)
(pag. 2207)

C2610089. Fac parte din sindromul celor 6 p urmatoarele:


A. Durerea
B. Absenta pulsului

255 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
256 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Parestezii
D. Claudicatie intermitenta
E. Reflexe osteotendinoase diminuate
(pag. 2205)

C2610090. Dispneea paroxistică nocturnă are drept cauze:


A. Reducerea întoarcerii venoase periferice
B. Depresia centrului respirator în cursul somnului
C. Scăderea presiunii parţiale a oxigenului arterial
D. Reducerea stimulării adrenergice a miocardului
E. Wheezing secundar bronhospasmului
(pag. 1423)

C2610091. Respiraţia Cheyne – Stokes din IC prezintă următoarele mecanisme şi manifestări:


A. Este o respiraţie periodică sau ciclică
B. Creşte sensibilitatea centrului respirator la presiunea parţială a CO2 din sângele arterial
C. A pare frecvent la pacienţii cu AS cerebrală
D. Este favorizată de alungirea timpului de circulaţie plămân – creier
E. Perioadele de hiperventilaţie şi hipocapnie sunt urmate de apnee
(pag. 1423)

C2610092. Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind:
A. Dispneea paroxistica nocturna
B. Ralurile de staya pulmonara
C. Tuse nocturna
D. Pleurezie
E. Galop (zgomot III)
(pag. 1424)

C2610093. Spironolactonele în terapia I.C:


A. Acţionează printr– un mecanism de inhibiţie competitivă a aldosteronului
B. Induc o diureză bogată în sodiu
C. Produc retenţie de potasiu
D. Acţionează numai în prezenţa concentraţiilor serice crescute aldosteron
E. Efectul maxim apare la 24 h de la administrare
(pag. 1427)

C2610094. Activarea neurohormonală în IC induce creşterea postsarcinii prin următoarele mecanisme:


A. Acţiunea simpatoadrenergică
B. Creşterea catecolaminelor circulante
C. Scăderea nivelului sanguin al hormonului antidiuretic
D. Acţiunea sistemului renină – angiotensină - aldosteron
E. Blocarea angiotensinei II
(pag. 1427)

C2610095. Digoxinul în tratamentul insuficienţei cardiace:


A. Ameliorează supravieţuirea la bolnavii în ritm sinusal şi disfuncţie VS sistolică
B. Este indicat la bolnavii cu IC şi FA
C. Eliminarea renală este scăzută de spironolactonă
D. Scade perioada refractară efectivă a nodului AV
E. Creşte activitatea vagală
(pag. 1428-1429)

256 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
257 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2610096. În tratamentul IC, dopamina:


A. Acţionează asupra receptorilor dopaminergici
B. Are efect inotrop pozitiv
C. Scade rezistenţa vasculară periferică
D. Acţionează asupra receptorilor beta1 şi beta2
E. Acţionează asupra receptrorilor alfa
(pag. 1430)

C2610097. În tratamentul aritmiilor din IC, sunt recomandate următoarele droguri:


A. Chinidina
B. Flecainida
C. Procainamida
D. Amiodarona
E. Betablocantele
(pag. 1430)

C2610098. I.C. cu debit cardiac crescut apare în următoarele condiţii:


A. Anemie
B. Fistule arterio – venoase
C. Hipertiroidism
D. Cardiomiopatii dilatative
E. Boala Paget
(pag. 1421)

C2710099. Tratamentul medico-chirurgical al ischemiei acute periferice presupune:


A. Initierea precoce a tratamentului cu heparina in scopul lizei cheagurilor embolizate indiferent de varsta
acestora
B. Tratamentul trombolitic cu streptokinaza administrata prin cateterizare selectiva, in trombozele sau
emboliile localizate pe vasele proximale in scopul prevenirii trombozei distale
C. Embolectomie sau trombectomie cu sonda Fogarty in primele 6 ore de la instalarea IAP severe
D. Trombectomie completata cu bypass sau trombendarterectomie daca cauza ischemiei arteriale periferice
este tromboza arteriala pe teren ateromatos
E. Embolectomie indirecta cu sonda Fogarty urmata de tratamentul anticoagulant mai ales daca ischemia
survine prin tromboza pe artere ateromatoase
(pag. vol. II, pag. 2207)

C2710100. Care din urmatoarele afirmatii privind sindromul ce compresiune neurovasculara al


defileului toracic superior sunt adevarate:
A. Tratamentul chirurgical consta in rezectia coastei cervicale, scalenotomie anterioara si extirparea coastei I
in toate cazurile cand exista un sindrom scalenic dovedit
B. Sindromul scalenic este consecinta hipertrofiei muschiului subclavicular si se manifesta prin disparitia
pulsului radial in cazul manevrei Adson
C. Sindromul costoclavicular pot fi cauza unei exostoze sau agenezei de clavicula si se poate manifest prin
sindrom Raynaud
D. Examenele paraclinice utile sunt electromiografia, examenul radiologoic si arteriografia
E. Sindromul de coasta cervicala este in cele mai multe cazuri unilateral si predomina formele cu sindrom
ischemic al membrului superior.
(pag. vol. II, pag. 2211)

C2910101. Care sunt cauze de obstructie arteriala acuta embolica dintre


A. mixom atrial
B. punctiile arteriale
C. embolia paradoxala

257 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
258 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. fibrilatia atriala
E. valvele cardiace protetice
(pag. 1545)

C2910102. Optiunea terapeutica in ocluzia unui vas mare proximal este


A. procedee de by pass arteriala
B. tratament cu heparina
C. tratament cu antiagregante plachetare
D. trombembolectomia chirurgicala
E. tratamentul trombolic cu streptochinaza
(pag. 1545)

C2910103. Cauze de ocluzie arteriala acuta trombotica mai frecvente sunt


A. tromboza la nivelul unei artere cu stenoze ateroscerotice
B. tromboza la nivelul unei artere cu anevrism
C. tromboza la nivelul grefei arteriale
D. tromboza subclaviei la bolnavi cu sdr.de apertura toracica
E. tromboza la nivelul unui traumatism arterial
(pag. 1545)

C2910104. Simptomele ocluziei arteriale acute depind de


A. localizarea obstructiei
B. prezenta altor boli asociate
C. durata obstructiei
D. prezenta sau absenta hipercoagulabilitatii
E. severitatea obstructiei
(pag. 1545)

258 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
259 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 11
Pancreatitele acute
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1211001. In pancreatita acuta, pentru a avea semnificatie diagnostica, raportul dintre clearance-ul
amilazei si al creatininei trebuie sa fie cuprins intre:
A. 0.5-1
B. 1.5-2.3
C. 3-4.6
D. 6-8.9
E. 15-20
(pag. 1995)

C1211002. Stadiul "C” al clasificarii tomodensitometrice Ranson si Baltazar este reprezentat de:
A. pancreas normal
B. cresterea in volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei
C. inflamarea pancreasului si a grasimii peripancreatice cu pierderea conturului
D. prezenta unei colectii peripancreatice
E. prezenta mai multor colectii lichidiene peripancreatice si la distanta de pancreas
(pag. 1998)

C1211003. Simptomul major prezent in cadrul tabloului clinic al pancreatitei acute este reprezentat de:
A. durere
B. greturi
C. febra
D. varsaturi bilioase
E. tahicardie
(pag. 1994)

C1211004. Elementul definitoriu al formei supurate a pancreatitei acute este reprezentat de


A. edemul pancreatic
B. necroza pancreatica
C. hemoragia intrapancreatica
D. sechestrul pancreatic
E. infectarea zonelor de necroza pancreatica
(pag. 1993)

C1211005. Germenii responsabili de infectia necrozelor pancreatice sunt reprezentati cel mai frecvent
de:
A. bacterii Gram-pozitive
B. bacterii Gram-negative
C. bacterii anaerobe
D. virusuri
E. fungi
(pag. 2001)

259 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
260 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C1211006. Din totalul formelor clinico-morfologice de pancreatita acuta, forma usoara (edematoasa) se
intalneste in procent de:
A. 5%
B. 20%
C. 50%
D. 80%
E. 95%
(pag. 1999)

C1411007. Scorul Ranson ia in calcul urmatorii parametrii cu exceptia:


A. Glicemia
B. Varsta
C. LDH
D. ASAT
E. ALAT
(pag. 1997)

C1411008. Complicatiile sistemice apar:


A. In 5-10%in pacreatita necrozanta
B. In 40-60% din pacientii cu necroza pancreatica infectata
C. In 30%din pacientii cu PA usoara
D. 100% la pacientii cu necroza sterila
E. In 5-10%la pacientii cu PA usoara
(pag. 1994)

C1511009. Laparotomia precoce in pancreatita acuta este indicata pentru:


A. diagnosticul pancreatitei acute;
B. tratamentul unei perforatii gastro-intestinale precoce;
C. tratarea necrozei pancreatice;
D. evacuarea abcesului pancreatic;
E. pentru drenajul chirurgical al unor colectii pancreatice.
(pag. 2005)

C1511010. Abordul retroperitoneal al necrozei pancreatice:


A. este indicat in necrozele situate la nivelul capului pancreasului;
B. nu prezinta riscul lezarii colonului;
C. ofera ca avantaj ablatia partiala a necrozei infectate;
D. permite un abord iterativ la bolnavii deja operati pe cale transperitoneala;
E. prezinta riscul contaminarii peritoneale.
(pag. 2006)

C1511011. Un pseudochist pancreatic sub 6 cm:


A. necesita antibioterapie curativa;
B. necesita interventie chirurgicala de rutina;
C. necesita imediat drenaj percutanat ghidat prin echografie sau tomografie computerizata;
D. necesita derivatie digestiva : chistojejunoanastomoza sau chistogastroanastomoza;
E. indeamna la abstentie chirurgicala.
(pag. 2005)

C1511012. Care dintre urmatoarele criterii clinice si biologice nu fac parte din scorul Ranson la
internare:
A. Varsta;

260 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
261 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Glicemia;
C. Ureea;
D. ASAT;
E. LDH.
(pag. 1997)

C1611013. Simptomul major in pancreatita acuta este:


A. febra
B. varsaturile
C. diareea
D. durerea abdominala
E. greturile
(pag. 1994)

C1611014. Scorurile prognostice Ramsau si Glasgow au valoare in pancreatita acuta in:


A. primele 24-48 ore
B. primele 48-72 ore
C. prima saptamana
D. primele 12-24 de ore
E. prima luna
(pag. 1999)

C1611015. Cel mai sensibil si mai specific semn in diagnosticul biologic al pancreatitei acute este:
A. cresterea lipazemiei
B. cresterea amilazemiei
C. cresterea raportului dintre clearance-ului amilazei si al creatininei
D. cresterea bilirubinemiei
E. cresterea amilazuriei
(pag. 1995)

C1611016. Infectia pancreatica care apare ca o complicatie a pancreatitei acute este cauza de deces
intr-o proportie de:
A. 30%
B. 80%
C. 50%
D. 15%
E. 60%
(pag. 2001)

C1611017. Cheia succesului resuscitarii in tratamentul pancreatitelor acute severe este:


A. restabilirea rapida si mentinerea volumului lichidului intravascular
B. scaderea perfuziei tisulare
C. cresterea consumului de oxigen
D. administrarea de antibiotice
E. analgezia
(pag. 2000)

C2211018. În ce procent atacurile de pancreatită acută se dovedesc fatale?


A. 10%
B. 20%
C. 30%
D. 40%

261 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
262 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. 50%
(pag. 1989)

C2211019. Complicaţiile sistemice apar la:


A. 50% dintre pacienţii cu necroză pancreatică infectată
B. 75% dintre pacienţii cu necroză pancreatică infectată
C. 80% dintre pacienţii cu necroză pancreatică infectată
D. 90% dintre pacienţii cu necroză pancreatică infectată
E. 100% dintre pacienţii cu necroză pancreatică infectată
(pag. 1994)

C2211020. În pancreatita acută raportul dintre clearance-ul amilazei şi al creatininei atinge valori de:
A. 1 – 1,5
B. 1,5 – 3,5
C. 4 – 7,2
D. 6 – 8,9
E. 10 – 12,5
(pag. 1995)

C2211021. Scorul RANSON nu ia în calcul următorii parametri:


A. vârsta
B. leucocite
C. glicemie
D. LDH
E. ALAT
(pag. 1997)

C2211022. Infecţia focarelor de necroză pancreatică se realizeaza cel mai frecvent cu:
A. germeni Gram-negativi
B. germeni Gram-pozitivi
C. fungi
D. virusuri
E. anaerobi
(pag. 2001)

C2211023. Stadiul “B” al clasificării tomodensitometrice RANSON şi BALTAZAR e reprezentat de:


A. pancreas normal
B. creşterea în volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei
C. inflamarea pancreasului şi a grăsimii peripancreatice cu pierderea conturului
D. prezenţa unei colecţii peripancreatice
E. prezenţa mai multor colecţii lichidiene peripancreatice şi la distanţă de pancreas
(pag. 1998)

C2211024. Stadiul “D” al clasificării tomodensitometrice RANSON şi BALTAZAR e reprezentat de:


A. pancreas normal
B. creşterea în volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei
C. inflamarea pancreasului şi a grăsimii peripancreatice cu pierderea conturului
D. prezenţa unei colecţii peripancreatice
E. prezenţa mai multor colecţii lichidiene peripancreatice şi la distanţă de pancreas
(pag. 1998)

C2211025. Din punct de vedere morfopatologic forma edematoasă a pancreatitei acute presupune:

262 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
263 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. abcese pancreatice
B. abcese peripancreatice
C. pancreas mărit de volum printr-un edem gelatinos
D. sechestre pancreatice
E. leziuni hemoragice şi necrotice
(pag. 1993)

C2211026. Stadiul “A” al clasificării tomodensitometrice RANSON şi BALTAZAR e reprezentat de:


A. pancreas normal
B. creşterea în volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei
C. inflamarea pancreasului şi a grăsimii peripancreatice cu pierderea conturului
D. prezenţa unei colecţii peripancreatice
E. prezenţa mai multor colecţii lichidiene peripancreatice şi la distanţă de pancreas
(pag. 1998)

C2211027. Stadiul “C” al clasificării tomodensitometrice RANSON si BALTAZAR e reprezentat de:


A. pancreas normal
B. creşterea în volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei
C. inflamarea pancreasului şi a grăsimii peripancreatice cu pierderea conturului
D. prezenţa unei colecţii peripancreatice
E. prezenţa mai multor colecţii lichidiene peripancreatice şi la distanţă de pancreas
(pag. 1998)

C2211028. Stadiul “E” al clasificării tomodensitometrice RANSON şi BALTAZAR e reprezentat de:


A. pancreas normal
B. creşterea în volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei
C. inflamarea pancreasului şi a grăsimii peripancreatice cu pierderea conturului
D. prezenţa unei colecţii peripancreatice
E. prezenţa mai multor colecţii lichidiene peripancreatice şi la distanţă de pancreas
(pag. 1998)

C2211029. Laparatomia precoce în pancreatita acută se indică pentru:


A. diagnosticul cu certitudinea unei pancreatite acute
B. evacuarea puroiului pancreatic
C. evacuarea zonelor necrozate pancreatice
D. tratamentul unei perforaţii gastro-intestinale precoce
E. drenajul chirurgical al unor colecţii pancreatice
(pag. 2005)

C2211030. Pseudochisturile pancreatice mai mici de 6 cm.:


A. necesită antibioterapie curativă
B. necesită puncţie ghidată
C. necesită chistogastrostomie
D. necesită chistojejunostomie pe ansă în Y
E. îndeamnă la abstinenţa chirurgicală
(pag. 2006)

C2311031. Precizati daca si in ce fel chirurgia biliara precoce influienteaza prognosticul pancreatitei
acute grave
A. Da,agraveaza prognosticul
B. Da, imbunatateste prognosticul
C. Nu influienteaza prognosticul

263 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
264 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Nu influienteaza prognosticul in 20% din cazuri


E. Da,imbunatateste prognosticul in 20% din cazuri
(pag. 2003)

C2511032. Care dintre urmatoarele criterii clinice si biologice nu fac parte din scorul Ranson la
internare :
A. vârsta;
B. glicemia;
C. ureea;
D. ASAT;
E. LDH.
(pag. 1997)

C2511033. Care dintre urmatoarele valori biologice la internare pledeaza pentru o etiologie biliara a
pancreatitei acute, conform scorului Ranson:
A. vârsta de 45 de ani;
B. leucocitoza 16500/mm3;
C. glicemie 180 mg/dl;
D. LDH 250 UI/dl;
E. ASAT > 9 x N.
(pag. 1997)

C2511034. Care dintre urmatoarele afirmatii despre abcesul pancreatic nu este adevarata:
A. este o colectie purulenta închistata determinata de contaminarea microbiana a focarelor de necroza
pancreatica;
B. apare cam în a doua saptamâna de la debutul pancreatitei;
C. poate apare si prin infectarea unui pseudochist pancreatic;
D. este sugerat de aparitia bulelor de gaz în masa colectiei lichidiene pe imaginea computer-tomografica;
E. este confirmat numai prin punctia aspirativa.
(pag. 1997)

C2511035. Interventia chirurgicala precoce în pancreatita acuta este indicata pentru:


A. diagnosticul pancreatitei acute;
B. tratarea necrozei pancreatice;
C. tratamentul unei perforatii gastro-intestinale precoce;
D. evacuarea abcesului pancreatic;
E. pentru drenajul chirurgical al unor colectii pancreatice.
(pag. 2005)

C2511036. Un pseudochist pancreatic sub 6 cm:


A. necesita imediat drenaj percutanat ghidat prin echografie sau tomografie computerizata;
B. necesita interventie chirurgicala de rutina;
C. necesita antibioterapie curativa;
D. necesita derivatie digestiva : chistojejunoanastomoza sau chistogastroanastomoza;
E. îndeamna la abstentie chirurgicala.
(pag. 2005)

C2511037. Abordul retroperitoneal al necrozei pancreatice:


A. este indicat în necrozele situate la nivelul capului pancreasului;
B. nu prezinta riscul lezarii colonului;
C. ofera ca avantaj ablatia partiala a necrozei infectate;
D. permite un abord iterativ la bolnavii deja operati pe cale transperitoneala;
E. prezinta riscul contaminarii peritoneale.

264 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
265 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 2006)

C2511038. Care dintre urmatoarele afirmatii despre pancreatita acuta usoara sunt adevarate:
A. disfunctia de organe si sisteme este minima;
B. histopatologic exista zone de necroza acinara;
C. tesutul adipos peripancreatic nu este afectat;
D. se asociaza cu complicatii amenintatoare de viata;
E. colectiile peripancreatice reprezinta focare de necroza infectata.
(pag. 1989)

C2511039. Care dintre urmatoarele afirmatii despre pancreatita acuta severa sunt adevarate:
A. disfunctia de organe si sisteme este minimala si complet reversibila;
B. din punct de vedere histopatologic corespunde pancreatitei acute edematoase;
C. se asociaza cu complicatii sistemice amenintatoare de viata;
D. nu evolueaza spre complicatii locale;
E. nu prezinta leziuni de necroza acinara.
(pag. 1989)

C2511040. Care dintre urmatoarele mecanisme fiziopatologice intervin in etiopatogenia pancreatitei


acute induse de litiaza biliara:
A. prezenta calculilor in vezicula biliara;
B. pasajul microcalculilor prin tractul biliar;
C. efectul toxic direct al acizilor biliari asupra pancreasului;
D. refluxul biliar in canalele pancreatice in cazul obstructiei sfincterului Oddi;
E. insuficienta oddiana tardiva cu reflux duodenopancreatic izolat.
(pag. 1990)

C2511041. In cazul pancreatitei acute necrozante cu necroza sterila riscul de complicatii sistemice este
de :
A. 5-10%;
B. 10-40%;
C. 40-60%;
D. 60-80%;
E. 80-100%.
(pag. 1994)

C2511042. Care dintre urmatoarele semne biologice sunt specifice diagnosticului de pancreatita acuta:
A. cresterea amilazei serice;
B. cresterea amilazei serice de peste 3 ori valoarea normala;
C. cresterea amilazei in urina, dupa 72 de ore;
D. cresterea lipazei serice;
E. cresterea amilazei serice cu amilazurie normala.
(pag. 1994)

C2511043. In pancreatita acuta, radiografia abdominala simpla poate evidentia urmatoarele aspecte :
A. disparitia umbrei psoasului;
B. ansa intestinala destinsa in vecinatatea lojei pancreatice;
C. aerocolie difuza;
D. ascensiunea hemidiafragmului drept;
E. imagine hidroaerica suprapusa pe aria de proiectie a ficatului.
(pag. 1995)

265 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
266 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2511044. Urmatorul aspect ecografic il intalnim in pancreatita acuta forma usoara:


A. calcificari pancreatice difuze la nivelul glandei pancreatice;
B. glanda pancreatica marita de volum cu ecogenitate diminuata;
C. reducerea dimensiunilor glandei pancreatice cu dilatarea canalului pancreatic principal;
D. cresterea ecogenicitatii parenchimului glandular;
E. aspect heterogen al grasimii peripancreatice, colectii peripancreatice
(pag. 1995)

C2511045. Care dintre urmatoarele nu reprezinta un scor de apreciere a prognosticului unei


pancreatite acute:
A. Ranson;
B. Apache II;
C. Atlanta;
D. Imrie;
E. Glasgow.
(pag. 1997)

C2511046. Care dintre urmatorii parametrii nu intra in componenta scorului Imrie de evaluare a
prognosticului unei pancreatite acute:
A. leucocitoza;
B. glicemia;
C. varsta;
D. potasiul seric;
E. ASAT-ALAT.
(pag. 1998)

C2511047. Care dintre urmatoarele corespunde stadiului C din clasificarea tomodensitometrica


Ranson-Baltazar din pancreatita acuta:
A. inflamarea pancreasului si a grasimii peripancreatice cu pierderea conturului;
B. pancreas normal;
C. cresterea in volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei;
D. prezenta unei colectii peripancreatice;
E. prezenta mai multor colectii lichidiene peripancreatice si la distanta de pancreas.
(pag. 1998)

C2511048. Care dintre urmatoarele corespunde stadiului D din clasificarea tomodensitometrica


Ranson-Baltazar din pancreatita acuta:
A. pancreas normal;
B. cresterea in volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei
C. o colectie peripancreatica;
D. inflamarea pancreasului si a grasimii peripancreatice cu pierderea conturului;
E. prezenta mai multor colectii lichidiene peripancreatice si la distanta de pancreas.
(pag. 1998)

C2511049. Care dintre urmatoarele nu reprezinta complicatie a pancreatitei acute :


A. tromboze vasculare splenice;
B. abcesul pancreatic;
C. accidentul vascular cerebral;
D. necroza cailor biliare;
E. tromboze vasculare mezenterice.
(pag. 1999)

C2511050. Care tip de germeni predomina in infectia pancreatica:

266 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
267 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. stafilococul aureu;
B. anaerobi;
C. gram negativi;
D. Clostridium;
E. pneumococul.
(pag. 2001)

C2511051. Somatostatina si Octreotidul sunt :


A. stimulatori ai secretiei gastrice;
B. inhibitori ai enzimelor pancreatice;
C. inhibitori puternici ai secretiei exocrine pancreatice;
D. inhibitori ai migrarii neutrofilelor;
E. antioxidanti.
(pag. 2002)

C2511052. Cheia succesului resuscitarii in pancreatitele acute severe este reprezentata de:
A. administrarea de antibiotice cu spectru larg;
B. administrarea de inhibitori enzimatici;
C. restabilirea volumului plasmatic si mentinerea acestuia;
D. administrarea de inhibitori ai secretiei pancreatice;
E. interventia chirurgicala de debridare a necrozelor pancreatice.
(pag. 2000)

C2611053. În care din următoarele hipertiroidii sunt consideraţi markeri specifici ai bolii anticorpii
antireceptori TSH.
A. Guşă multinodulară toxică.
B. Adenomul toxic tiroidian.
C. Boala Basedow.
D. Toate
E. Nici una
(pag. 1231)

C2611054. Care din următoarele afecţiuni reprezintă indicaţie pentru tratamentul chirurgical în
hipertiroidie:
A. Boala Basedow cu evoluţie clinică malignă.
B. Forme cu debut recent.
C. Forme care au ca unică manifestare sindromul cortico-diencefalic.
D. Bolnavii sub 20 ani.
E. Forme care evoluează pe teren biologic tarat.
(pag. 1238)

C2611055. Care din următoarele forme de hipertiroidie reprezintă contraindicaţii pentru tratamentul
chirurgical:
A. Adenomul toxic tiroidian.
B. Guşa hipertiroidizată difuză care nu raspunde la tratamentul medical.
C. Formele în care radioterapia este contraindicată.
D. Bolnavii sub 20 de ani.
E. Guşile nodulare hipertiroidizate
(pag. 1238)

C2611056. În ce grupe de vârstă apare mai frecvent adenomul toxic tiroidian:


A. 20-30 ani
B. 10-20 ani

267 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
268 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. 40-60 ani
D. 60-70 ani
E. sub 18 ani
(pag. 1236)

C2611057. Guşa multinodulară toxică are incidenţa maximă la următoarele grupă de vârstă:
A. 60-70 ani
B. 40-50 ani
C. la copii
D. 20-30 ani
E. 25-40 ani
(pag. 1235)

C2611058. În explicarea autodigestiei pancreatice transformarea tripsinogenului în tripsina activă se


face prin:
A. autoactivarea tripsinogenului
B. disturbarea reacţiilor de fuziune-fisiune
C. acţiunea enzimelor lizozomale
D. exocitoza
E. modificările transportului intracelular
(pag. 1991)

C2611059. Simptomul major în pancreatita acută este:


A. greţurile
B. diareea
C. vărsăturile
D. febra
E. durerea abdominală
(pag. 1994)

C2611060. Cel mai sensibil şi mai specific semn în diagnosticul biologic al pancreatitei acute este:
A. creşterea lipazemiei
B. creşterea amilazuriei
C. creşterea raportului dintre clearanceul amilazei şi al creatininei
D. creşterea bilirubinemiei
E. creşterea amilazuriei
(pag. 1995)

C2611061. Scorurile prognostice Ranson şi Glasgow au valoare predictivă în pancreatita acută în:
A. primele 24-48 ore
B. primele 48-72 ore
C. prima săptîmână
D. primele 12-24 ore
E. prima lună
(pag. 1999)

C2611062. Cheia succesului în tratamentul pancreatitelor acute severe este:


A. restabilirea rapidă şi menţinerea volumului lichidului intravascular
B. scăderea perfuziei tisulare
C. crelşterea consumului de oxigen
D. administrarea de antibiotice
E. analgezica

268 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
269 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 2000)

C2811063. In cadrul complicatiilor evolutive ale pancreatitei, abcesele pancreatice se manifesta, in


timp, dupa:
A. 7 zile de la debutul pancreatitei acute
B. 3 zile de la debutul pancreatitei acute
C. 3-6 saptamani de la debutul pancreatitei acute
D. 8 saptamani de la debutul pancreatitei acute
E. 24 ore de la debutul pancreatitei acute
(pag. 1999)

C2811064. Complicatia cea mai de temut a pancreatitei acute necrozante este:


A. tetania
B. infectia pancreatica, responsabila de 80% din decese
C. infarctul miocardic
D. encefalita
E. diabetul insipid
(pag. 2001)

C2811065. In tratamentul chirurgical al pancreatitei acute necrotico-hemoragice, interventia de


referinta este:
A. laparotomia mediana
B. rezectia pancreatica reglata
C. necrosectomia
D. lavajul peritoneal
E. sutura capsulei pancreatice
(pag. 2005)

C2911066. Stadiul C din clasificarea semnelor tomodensitometrice făcută de Ranson şi Baltazar


semnifică:
A. creşterea în volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei;
B. prezenta unei colecţii peripancreatice;
C. prezenta mai multor colecţii peripancreatice şi la distanţă;
D. pancreas normal;
E. inflamarea pancreasului şi a grăsimii peripancreatice cu pierderea conturului.
(pag. 1998)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1211067. Complicatiile evolutive ale pancreatitei acute necrotico-hemoragice sunt reprezentate de:
A. sechestrul pancreatic
B. infarctul splenic
C. pseudochistul pancreatic
D. abcesul pancreatic
E. cancerul pancreatic
(pag. 1999)

C1211068. Elementele caracteristice ale examenului ecografic in pancreatita acuta edematoasa sunt
reprezentate de:
A. evidentierea unei litiaze biliare
B. marirea volumului pancreasului
C. reducerea ecogenitatii parenchimului pancreatic

269 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
270 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. cresterea ecogenitatii pancreatice


E. prezenta unei colectii lichidiene intrapancreatice, neomogena
(pag. 1995)

C1211069. Formele morfopatologice ale pancreatitei acute sunt reprezentate de


A. forma edematoasa
B. forma ulcerativa
C. forma necrotico-hemoragica
D. forma emfizematoasa
E. forma supurata
(pag. 1993)

C1211070. Cele mai frecvente cauze etiologice ale pancreatite acute sunt reprezentate de:
A. consumul de alcool
B. fumatul
C. litiaza biliara
D. medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene
E. hipercolesterolemia
(pag. 1989)

C1211071. Dintre criteriile luate in calcul pentru calcularea scorului Ranson la internare in pancreatita
acuta fac parte:
A. varsta
B. glicemia
C. sideremia
D. leucocitoza
E. febra
(pag. 1997)

C1211072. Modificarile radiologice care apar in cadrul pancreatitei acute pot fi reprezentate de
A. pneumobilie
B. "ansa santinela”
C. "semnul colonului amputat”
D. aspect radiologic de ileus paralitic difuz
E. hidrotoracele stang
(pag. 1995)

C1311073. Tratamentul chirurgical al pseudochistilor pancreatici se face prin:


A. Drenaj extern
B. Chisto-gastrostomie
C. Wirsungo-jejunostomie
D. Chisto-duodenostomie
E. Chisto-jejunostomie cu ansa in"Y"
(pag. 2006)

C1311074. Tratamentul chirurgical este indicat in pancreatita acuta pentru:


A. Oprirea evolutiei bolii prin decapsulare pancreatica
B. Oprirea evolutiei bolii prin drenaj peritoneal peripancreatic
C. Indepartarea tesutului pancreatic si peripancreatic necrozat si infectat
D. Eliminarea unei eventuale litiaze biliare
E. Drenajul canalului Wirsung
(pag. 2004-2005)

270 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
271 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C1311075. Care din urmatoarele afirmatii despre simptomatologia pancreatitei acute sunt adevarate?
A. Greturile si varsaturile insotesc frecvent durerea din pancreatita acuta
B. Semnele insuficientei organice multiple reprezinta manifestari ale unei pancreatite acute severe
C. Complicatiile sistemice apar la 40-50% din pancreatitele acute usoare
D. Icterul este rareori prezent
E. Distensia abdominala poate fi prezenta la pacientii cu pancreatita acuta
(pag. 1994)

C1311076. Dupa prezentarea clinica la debutul bolii se cunosc urmatoarele forme clinice de pancreatita
acuta:
A. Forma pseudodispeptica
B. Forma pseudoanginoasa
C. Forma pseudoperitonitica
D. Forma pseudoapendiculara
E. Forma pseudoocluziva
(pag. 1994)

C1311077. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?


A. Computertomogerafia este superioara ecografiei in diagnosticarea pancreatitei acute
B. Administrarea substantei de contrast in timpul computertomografiei permite diferentierea pancreatitei
acute edematoase de cea necrotico-hemoragica
C. Computertomografia este mai accesibila decit ecografia
D. Rezultatele computertomografiei pot fi folosite si la evaluarea prognostica a pancreatitei acute
E. Computertomografia permite evidentierea complicatiilor locale ale pancreatitei acute
(pag. 1995)

C1311078. Care din urmatoarele semne clnice sunt intilnite in pancreatita acuta?
A. Echimoza in jurul ombilicului (semnul Cullen)
B. Echimoza pe flancuri (semnul Grey-Turner)
C. Palparea unei formatiuni tumorale in epigastru
D. Perceperea unor zgomote hidroarice accentuate in flancul drept
E. Echimoza sub ligamentul inghinal (semnul Fox)
(pag. 1994)

C1311079. Radiografia abdominala simpla in ortostatism poate evidentia urmatoarele:


A. O ansa intestinala destinsa in apropierea lojei pancreatice "ansa sentinela"
B. Imagine de calculi radioopaci in lojele renale
C. Imagine de ileus paralitic difuz
D. Semnul colonului amputat
E. Imagine de abdomen "opac"
(pag. 1995)

C1311080. Care sunt caracterele durerii in pancreatita acuta?


A. Debut brusc
B. Persista cel putin 1-2 zile
C. Localizata in epigastru cu iradiere in hipocondrul drept si sting si in regiunea dorso lombara
D. Caracter pulsatil
E. Cedeaza la ingestia de alimente
(pag. 1993-1994)

C1311081. Care sunt formele histopatologice ale pancreatitei acute?


A. Pancreatita acuta necrotico-hemoragica

271 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
272 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. pancreatita acuta edematoasa


C. pancreatita acuta supurata
D. pancreatita acuta flegmonoasa
E. pancreatita acuta noninflamatorie
(pag. 1989)

C1411082. Din punct de vedere morfopatologic, forma necrotico hemoragica a pancreatitei acute
prezinta:
A. Pancreas cu zone necrotice de consistenta moale si friabila
B. Abcese pancreatice si peripancreatice
C. Pancres marit de volum printr-un edem gelatinos
D. Sechestre pancreatice
E. Leziunile hemoragice si necrotice sunt mai larg reprezentate in tesutul peripancreatic
(pag. 1993)

C1411083. Abcesele pancreatice au urmatoarele caracteristici:


A. Sunt colectii lichidiene fara perete propriu
B. Se manifesta la 3-6 saptamani de la debutul PA
C. Se realizeaza prin delimitarea zonelor de necroza pancreatica si peripancreatica
D. Sunt colectii purulente inchistate
E. Se pot rupe sangera sau infecta
(pag. 1999)

C1411084. Din punct de vedere clinic bolnavii cu pancreatita acuta prezinta:


A. Durere similara cu colica biliara la cei la care PA are origine biliara
B. Durere abdominala care este simtomul major si singular
C. Durere cu debut lent si persistenta 3-4zile
D. Durere localizata de obicei in epigastru cu iradiere spre hipocondru drept si sting
E. Greturi si varsaturi care insotesc frecvent durerea abdominala
(pag. 1993)

C1411085. Cele mai frecvente cauze etiologice ale pancreatitei sunt:


A. Infectiile virale cu virusul urlian si Coxsackie
B. Administrarea unor medicamente
C. Explorari digestive invazive
D. Consumul de alcool
E. Litiaza biliara
(pag. 1989)

C1511086. Tratamentul chirurgical in pancreatita acuta:


A. vizeaza eliminarea litiazei biliare ca factor etiologic;
B. are indicatie necroza pancreatica si peripancreatica infectata;
C. consta in rezectii pancreatice reglate;
D. in necroza pancreatica operatia de referinta este necrosectomia;
E. stopeaza evolutia bolii prin efectuarea unei decapsulari pancreatice precoce.
(pag. 2004)

C1511087. Abordul retroperitoneal sub videoscopie:


A. este o realizare importanta a ultimilor ani;
B. este o tehnica sigura fara riscuri;
C. nu prezinta complicatii specifice;
D. indicatia preferentiala a acestei metode o reprezinta colectiile heterogene de necroza pancreatica cu

272 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
273 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

contaminare bacteriana;
E. expune la aparitia unor eventratii laterale reziduale.
(pag. 2006)

C1511088. Care dintre urmatoarele afirmatii despre necroza pancreatica sunt adevarate:
A. poate fi uni sau multifocala;
B. daca nu se infecteaza se poate resorbi;
C. poate antrena complicatii locale si generale grave prin eliberarea de substante vasoactive si toxice;
D. necesita obligatoriu tratament chirurgical;
E. poate da nastere la un pseudochist dupa 3 saptamani de la debut.
(pag. 2005)

C1511089. Care dintre cauzele de mai jos sunt cel mai frecvent intalnite in etiologia pancreatitei acute:
A. colangiopancreatografia retrograda endoscopica;
B. litiaza biliara;
C. hiperparatiroidia;
D. consumul de alcool;
E. traumatismele intraoperatorii.
(pag. 1989-1990)

C1511090. Care dintre urmatoarele afirmatii despre infectia pancreatica sunt adevarate:
A. este o complicatie a pancreatitei acute necrozante;
B. frecventa ei creste dupa 3 saptamani de la debut;
C. calea de infectie este reprezentata de translocatia bacteriana a germenilor din intestin;
D. se trateaza numai cu antibiotice;
E. odata dovedita prin punctii aspirative ghidate necesita tratament antibiotic si chirurgical.
(pag. 2005)

C1511091. Care dintre urmatoarele variante corespund formelor clinice de pancreatita acuta conform
clasificarii de la Atlanta 1992:
A. pancreatita acuta edematoasa;
B. pancreatita acuta usoara;
C. pancreatita acuta necrotico-hemoragica;
D. pancreatita acuta severa;
E. pancreatita acuta supurata.
(pag. 1989)

C1511092. Inaintea efectuarii explorarilor biologice si imagistice la internare, diagnosticul diferential al


pancreatitei acute trebuie sa includa:
A. infarctul miocardic;
B. ulcerul perforat;
C. diabetul zaharat;
D. ocluziile intestinale mecanice;
E. infarctul entero-mezenteric.
(pag. 1996)

C1611093. Clasificarea clinica a pancreatitelor acute cunoaste urmatoarele tipuri:


A. pancreatita acuta usoara
B. pancreatita acuta medie
C. pancreatita acuta severa
D. pancreatita acuta edematoasa
E. pancreatita acuta necrotico-hemoragica

273 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
274 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1989-vol.II)

C1611094. Radiografia abdominala simpla in pancreatita acuta poate evidentia:


A. ansa santinela
B. ileus paralitic difuz
C. semnul colonului amputat
D. distensia gastrica
E. pneumoperitoneu
(pag. 1995)

C1611095. Cele mai frecvente cauze etiologice ale pancreatitelor sunt:


A. consumul de alcool
B. iatrogena
C. traumatica
D. metabolica
E. litiaza biliara
(pag. 1989)

C1611096. Factorul vascular intervine in declansarea pancreatitelor acute:


A. postoperator
B. la alcoolici
C. posttraumatice
D. dupa transplante de organe
E. dupa circulatie extracorporeala
(pag. 1990)

C1611097. Din punct de vedere morfopatologic in pancreatita acuta avem urmatoarele forme:
A. edematoasa
B. necrotico-hemoragica
C. supurata
D. abcedata
E. chistica
(pag. 1993)

C1611098. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute se face:


A. cu alte forme de abdomen acut chirurgical
B. infarctul miocardic
C. uremia
D. embolia pulmonara
E. delirium tremens
(pag. 1996)

C1611099. Complicatiile pancreatitei acute propriu-zise sunt reprezentate de:


A. sechestru pancreatic
B. tromboze vasculare
C. pseudochistul pancreatic
D. necroza cailor biliare
E. abcesele pancreatice
(pag. 1999)

C1611100. Cheia succesului tratamentului chirurgical al necrozei pancreatice consta in:


A. detectia precoce a infectiei zonelor necrozate

274 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
275 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. colecistectomie
C. ablatia intregului material necrotic
D. drenajul caii biliare principale
E. abordul retroperitoneal al acestora
(pag. 2006)

C2211101. În declanşarea pancreatitei acute factorul vascular intervine în următoarele cazuri:


A. postoperator
B. posttraumatic
C. litiaza biliară
D. după transplant de organe
E. la alcoolici
(pag. 1990)

C2211102. În declanşarea pancreatitei acute factorul vascular nu este incriminat în următoarele cazuri:
A. postoperator
B. posttraumatic
C. litiaza biliară
D. după transplant de organe
E. la alcoolici
(pag. 1990)

C2211103. Pancreatita acută determinată de consumul excesiv de alcool apare frecvent la:
A. tineri
B. vârstnici
C. populaţia urbană
D. populaţia rurală
E. sexul masculin
(pag. 2000)

C2211104. Factorii precipitanţi cei mai frecvenţi ai apariţiei insuficienţei organice multiple (M.O.F.) pe
parcursul primei săptămâni a pancreatitei acute sunt:
A. hipoxia
B. şocul circulator
C. infecţia pancreatică
D. radicalii liberi de O2
E. abcesul pancreatic
(pag. 2000)

C2211105. Care dintre următoarele medicaţii se utilizează în tratamentul pancreatitei acute:


A. somatostatina
B. octreotid
C. PGE2
D. pentoxifilina
E. buflomedilul
(pag. 2002)

C2211106. Pancreatita acută datorată litiazei biliare apare frecvent la:


A. tineri
B. vârstnici
C. populaţia urbană
D. populaţia rurală

275 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
276 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. sexul feminin
(pag. 1989)

C2211107. Printre cauzele pancreatitei acute se numără:


A. litiaza biliară
B. consumul de alcool
C. hipertiroidismul
D. hiperparatiroidismul
E. virusul Coxsackie
(pag. 1989-1990)

C2211108. Clasificarea histopatologică a pancreatitei acute cuprinde următoarele forme:


A. pancreatita edematoasă
B. pancreatita acută uşoară
C. pancreatita necrotico-hemoragică
D. pancreatita acută severă
E. pancreatita supurată
(pag. 1989)

C2211109. Clasificarea clinică a pancreatitei acute cuprinde următoarele forme:


A. pancreatita edematoasă
B. pancreatita acută uşoară
C. pancreatita necrotico-hemoragică
D. pancreatita acută severă
E. pancreatita supurată
(pag. 1989)

C2211110. Cele mai frecvente cauze etiologice ale pancreatitei acute sunt:
A. consumul de alcool
B. litiaza biliară
C. cauzele iatrogene
D. fumatul
E. medicamente antiinflamatorii nesteroidiene
(pag. 1989)

C2211111. Formele morfopatologice ale pancreatitei acute sunt:


A. forma edematoasă
B. forma necrotico-hemoragică
C. forma ulcero-hemoragică
D. forma ulcerativă
E. forma supurată
(pag. 1993)

C2211112. Durerea din pancreatita acută are următoarele caractere:


A. debut brusc
B. atinge o intensitate maximă câteva ore mai târziu
C. persistă cel puţin 3 - 4 zile
D. localizată de obicei în epigastru, durerea iradiază spre hipocondrul stâng şi drept şi frecvent în regiunea
dorso – lombară
E. greţurile şi vărsăturile însoţesc frecvent durerea abdominală
(pag. 1993-1994)

276 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
277 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2211113. Diagnosticul biologic în pancreatita acută pune în evidenţă:


A. hiperamilazemie
B. hipoamilazemie
C. hiperamilazurie
D. hiperamilazurie
E. hipolipazemie
(pag. 1994)

C2211114. Amilaza digestivă este produsă de către:


A. glandele salivare
B. pancreas
C. pancreas
D. creier
E. masele musculare
(pag. 1994)

C2211115. Amilazele extradigestive sunt produse de către:


A. creier
B. masele musculare
C. trompele uterine
D. pancreas
E. glandele salivare
(pag. 1994)

C2211116. În pancreatita acută radiografia abdominală simplă în ortostatism poate evidenţia:


A. ansa santinelă
B. pneumotorace
C. semnul colonului amputat
D. hidrotorace
E. ileus paralitic difuz
(pag. 1995)

C2211117. Diagnosticul diferenţial al pancreatitei acute se face cu:


A. ulcerul perforat
B. diabetul zaharat
C. infarctul enteromezenteric
D. colica ureterală stângă
E. infarctul miocardic
(pag. 1996)

C2211118. Scorul RANSON ia în calcul următorii parametri:


A. vârsta
B. leucocite
C. glicemie
D. LDH
E. ALAT
(pag. 1997)

C2211119. Complicaţiile evolutive propriu-zise ale pancreatitei acute sunt:


A. sechestrul pancreatic
B. cancerul pancreatic
C. pseudochistul pancreatic

277 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
278 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. litiaza biliară
E. abcesele pancreatice
(pag. 1999)

C2211120. Într-o pancreatită acută, mai rar, pot surveni următoarele complicaţii:
A. hemoragii pancreatice
B. tromboze vasculare splenice
C. colecistita acută
D. necroza căilor biliare
E. fistule pancreatice
(pag. 1999)

C2211121. Într-o pancreatită acută scurgerile necrozante sunt mai adesea observate în:
A. spaţiul pararenal anterior şi posterior
B. bursa omentală
C. loja renală dreaptă
D. mezocolonul transvers
E. faţa posterioară a colonului ascendent şi a colonului descendent
(pag. 2004)

C2211122. Avantajele analgeziei epidurale în tratamentul pancreatitei acute sunt:


A. evită efectele secundare ale analgeziei convenţionale
B. creşte debitul sanguin intestinal şi motilitatea intestinală
C. reduce constipaţia
D. facilitează nutriţia enterală
E. este neinvazivă
(pag. 2001)

C2211123. Avantajele ecografiei în confirmarea modificărilor morfologice de la nivelul pancreasului


sunt:
A. se realizează cu uşurinţă
B. costul este mare
C. poate fi efectuată la patul bolnavului
D. este invazivă
E. nu implică riscuri pentru bolnav
(pag. 1995)

C2211124. La examenul ecografic pancreatita forma uşoară (benignă sau edematoasă) se


caracterizează prin:
A. mărirea glandei
B. parenchimul cât şi grăsimea peripancreatică devin heterogene
C. prezenţa unor mari colecţii lichidiene
D. reducerea ecogenităţii parenchimatoase
E. creşterea ecogenităţii parenchimatoase
(pag. 1995)

C2211125. La examenul ecografic pancreatita forma severă (necrozantă) se caracterizează prin:


A. mărirea glandei
B. parenchimul cât şi grăsimea peripancreatică devin heterogene
C. prezenţa unor mari colecţii lichidiene
D. reducerea ecogenităţii parenchimatoase
E. creşterea ecogenităţii parenchimatoase

278 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
279 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1995)

C2211126. În cazul unui pacient cu pancreatită acută prezentarea tipică include:


A. durere abdominală superioară
B. greaţă
C. vărsături
D. febră
E. bradicardie
(pag. 1993)

C2211127. După prezentarea clinică la debut se recunosc mai multe forme clinice de pancreatită acută
şi anume:
A. forma pseudodispeptică
B. forma pseudoocluzivă
C. forma pseudoapendiculară
D. forma pseudoperitonitică
E. forma toxică
(pag. 1994)

C2211128. La examenul clinic într-o pancreatită acută se poate constata:


A. palparea unei formaţiuni inflamatorii în epigastru
B. echimoză în jurul ombilicului (semnul CULLEN)
C. echimoză sub ligamentul inghinal (semnul FOX)
D. echimoză pe flancuri (semnul GRAY-TURNER)
E. frecvent icter
(pag. 1994)

C2211129. Din punct de vedere morfopatologic forma supurată a pancreatitei acute presupune:
A. abcese pancreatice
B. abcese peripancreatice
C. pancreas mărit de volum printr-un edem gelatinos
D. sechestre pancreatice
E. leziuni hemoragice şi necrotice
(pag. 1993)

C2211130. Din punct de vedere morfopatologic forma necrotico-hemoragică a pancreatitei acute


presupune:
A. abcese pancreatice
B. abcese peripancreatice
C. pancreas mărit de volum printr-un edem gelatinos
D. sechestre pancreatice
E. leziuni hemoragice şi necrotice
(pag. 1993)

C2211131. Sechestrul pancreatic reprezintă:


A. complicaţie evolutivă propriu-zisă a unei pancreatite acute
B. delimitarea zonelor de necroză pancreatice şi peripancreatice
C. colecţie lichidiană extra sau intrapancreatică
D. colecţie purulentă închistată
E. colecţie purulentă închistată
(pag. 1999)

C2211132. Pseudochistul pancreatic reprezintă:

279 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
280 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. complicaţie evolutivă propriu-zisă a unei pancreatite acute


B. delimitarea zonelor de necroză pancreatice şi peripancreatice
C. colecţie lichidiană extra sau intrapancreatică
D. colecţie purulentă închistată
E. survine secundar organizării unei necroze pancreatice după o pancreatită acută
(pag. 1999)

C2211133. Abcesele pancreatice reprezintă:


A. complicaţie evolutivă propriu-zisă a unei pancreatite acute
B. delimitarea zonelor de necroză pancreatice şi peripancreatice
C. colecţii lichidiene extra sau intrapancreatice
D. colecţii purulente închistate
E. clinic se manifestă la 3-6 săptămâni de la debutul pancreatitei acute
(pag. 1999)

C2211134. Abcesele pancreatice se manifestă clinic:


A. la 3-6 săptămâni de la debutul pancreatitei acute
B. printr-un sindrom general septic
C. prin durere localizată în etajul abdominal superior
D. rareori prin palparea unei tumori inflamatorii cu limite imprecise în aria pancreatică
E. prin durere localizată în etajul abdominal inferior
(pag. 1999)

C2211135. Tratamentul chirurgical în pancreatita acută:


A. poate viza eliminarea litiazei biliare ca factor etiologic
B. are obiect în momentul constituirii necrozelor pancreatice şi peripancreatice infectate
C. intervenţia chirurgicală de referinţă este necrosectomia
D. intervenţia chirurgicală de referinţă este rezecţia pancreatică reglată
E. cea mai bună cale este abordul anterior bisubcostal
(pag. 2005)

C2211136. Căile concurente în tratamentul chirurgical al pancreatitei acute sunt:


A. drenajul transcutanat ghidat prin scanner
B. abordul retroperitoneal al necrozei pancreatice
C. abordul retroperitoneal sub videoscopie
D. laparatomia precoce
E. laparatomia secundară
(pag. 2006)

C2211137. Abordul retroperitoneal sub videoscopie în tratamentul pancreatitei acute:


A. este o realizare importantă a ultimilor ani
B. are un mare grad de securitate
C. este indicat mai ales în cazul colecţiilor heterogene de necroză pancreatică cu contaminare bacteriană
D. expune la apariţia de fistule colonice
E. expune la apariţia de eventraţii laterale reziduale
(pag. 2006)

C2311138. Care sunt formele histopatologice ale pancreatitei acute?


A. Pancreatita acuta necrotico-hemoragica
B. pancreatita acuta edematoasa
C. pancreatita acuta supurata
D. pancreatita acuta flegmonoasa

280 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
281 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. pancreatita acuta noninflamatorie


(pag. 1989)

C2311139. Care sunt caracterele durerii in pancreatita acuta?


A. Debut brusc
B. Persista cel putin 1-2 zile
C. Localizata in epigastru cu iradiere in hipocondrul drept si sting si in regiunea dorso lombara
D. Caracter pulsatil
E. Cedeaza la ingestia de alimente
(pag. 1993-1994)

C2311140. Care din urmatoarele semne clnice sunt intilnite in pancreatita acuta?
A. Echimoza in jurul ombilicului (semnul Cullen)
B. Echimoza pe flancuri (semnul Grey-Turner)
C. Palparea unei formatiuni tumorale in epigastru
D. Perceperea unor zgomote hidroarice accentuate in flancul drept
E. Echimoza sub ligamentul inghinal (semnul Fox)
(pag. 1994)

C2311141. Radiografia abdominala simpla in ortostatism poate evidentia urmatoarele:


A. O ansa intestinala destinsa in apropierea lojei pancreatice "ansa sentinela"
B. Imagine de calculi radioopaci in lojele renale
C. Imagine de ileus paralitic difuz
D. Semnul colonului amputat
E. Imagine de abdomen "opac"
(pag. 1995)

C2311142. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute trebuie facut cu:


A. Ulcerul gastro-duodenal perforat
B. Colica ureterala dreapta
C. Ocluzia intestinala dreapta
D. Infarct enteromezenteric
E. Anevrism de aorta rupt
(pag. 1996)

C2311143. Care sunt complicatiile evolutive propriuzise ale pancreatitei acute?


A. Stenoza rectosigmoidiana
B. Sechestrul pancreatic
C. Pseudochistul de pancreas
D. Abcesul pancreatic
E. Fistule digestive
(pag. 1999)

C2311144. Tratamentul chirurgical este indicat in pancreatita acuta pentru:


A. Oprirea evolutiei bolii prin decapsulare pancreatica
B. Oprirea evolutiei bolii prin drenaj peritoneal peripancreatic
C. Indepartarea tesutului pancreatic si peripancreatic necrozat si infectat
D. Eliminarea unei eventuale litiaze biliare
E. Drenajul canalului Wirsung
(pag. 2004-2005)

C2311145. Pseudochisturile pancreatice trebuie tratate chirurgical daca:

281 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
282 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Au diametrul mai mare de 6 cm


B. Sunt simptomatice
C. Sunt complicate
D. Au pereti calcificati
E. Sunt multipli
(pag. 2006)

C2311146. Tratamentul chirurgical al pseudochistilor pancreatici se face prin:


A. Drenaj extern
B. Chisto-gastrostomie
C. Wirsungo-jejunostomie
D. Chisto-duodenostomie
E. Chisto-jejunostomie cu ansa in"Y"
(pag. 2006)

C2311147. Care din urmatoarele afirmatii despre simptomatologia pancreatitei acute sunt adevarate?
A. Greturile si varsaturile insotesc frecvent durerea din pancreatita acuta
B. Semnele insuficientei organice multiple reprezinta manifestari ale unei pancreatite acute severe
C. Complicatiile sistemice apar la 40-50% din pancreatitele acute usoare
D. Icterul este rareori prezent
E. Distensia abdominala poate fi prezenta la pacientii cu pancreatita acuta
(pag. 1994)

C2311148. Dupa prezentarea clinica la debutul bolii se cunosc urmatoarele forme clinice de pancreatita
acuta:
A. Forma pseudodispeptica
B. Forma pseudoanginoasa
C. Forma pseudoperitonitica
D. Forma pseudoapendiculara
E. Forma pseudoocluziva
(pag. 1994)

C2311149. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?


A. Amilazemia creste intre 2-12 ore dupa debutul pancreatitei acute
B. Hiperamilazemia nu este specifica pentru pancreatita acuta
C. In pancreatita acuta de cauza alcoolica se pot gasi valori enzimatice sub limita diagnosticului pozitiv
D. Bilirubina totala cu valori sub 3mg/dl este sugestiva pentru pancreatita de origine biliara
E. Diagnosticul de pancreatita acuta este luat in seama atunci cind durerea abdominala se asociaza cu
amilazemie de 3 ori mai mare decit normal
(pag. 1994-1995)

C2311150. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?


A. Computertomogerafia este superioara ecografiei in diagnosticarea pancreatitei acute
B. Administrarea substantei de contrast in timpul computertomografiei permite diferentierea pancreatitei
acute edematoase de cea necrotico-hemoragica
C. Computertomografia este mai accesibila decit ecografia
D. Rezultatele computertomografiei pot fi folosite si la evaluarea prognostica a pancreatitei acute
E. Computertomografia permite evidentierea complicatiilor locale ale pancreatitei acute
(pag. 1995)

C2311151. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?


A. Infectia pancreatica este raspunzatoare de 80% din decesele prin pancreatita acuta
B. Infectia zonelor pancreatice infectate are o frecventa in crestere de la prima la a treia saptamina de boala

282 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
283 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Infectarea focarelor de necroza se face prin translocare bacteriana


D. Exista o predominenta a germenilor gram pozitivi la nivelul focarelor necrotice pancreatice
E. Antibioterapia este indicata in pancreatita acuta severa fie in scop profilactic fie in scop curativ
(pag. 2001)

C2511152. Care dintre urmatoarele variante reprezinta forme clinice de pancreatita acuta dupa
clasificarea de la Atlanta (1992) :
A. pancreatita acuta usoara;
B. pancreatita acuta edematoasa;
C. pancreatita acuta severa;
D. pancreatita acuta necrotico-hemoragica;
E. pancreatita acuta supurata.
(pag. 1989)

C2511153. Care dintre anomaliile biologice din pancreatita acuta au valoare prognostica:
A. hiperamilazemia
B. hiperamilazuria;
C. hiperglicemia;
D. hipocalcemia;
E. hiperlipazemia.
(pag. 1994)

C2511154. Care dintre cauzele de mai jos sunt cel mai frecvent întâlnite în etiologia pancreatitei acute:
A. litiaza biliara;
B. consumul de alcool;
C. hiperparatiroidia;
D. anumite medicamente
E. dislipidemia
(pag. 1989-1990)

C2511155. Înaintea efectuarii explorarilor biologice si imagistice la internare, diagnosticul diferential al


pancreatitei acute trebuie sa includa:
A. infarctul miocardic;
B. embolia pulmonara;
C. ulcerul perforat;
D. ocluziile intestinale mecanice;
E. anevrismul de aorta
(pag. 1996)

C2511156. Care dintre urmatoarele afirmatii despre infectia pancreatica sunt adevarate:
A. este o complicatie a pancreatitei acute necrozante;
B. calea de infectie este reprezentata de translocatia bacteriana a germenilor din intestin;
C. frecventa ei creste dupa 3 saptamâni de la debut;
D. se trateaza numai cu antibiotice;
E. odata dovedita prin punctii aspirative ghidate necesita tratament antibiotic si chirurgical.
(pag. 2005)

C2511157. Care dintre urmatoarele afirmatii despre necroza pancreatica sunt adevarate:
A. poate fi uni sau multifocala;
B. daca nu se infecteaza se poate resorbi;
C. poate antrena complicatii locale si generale grave prin eliberarea de substante vasoactive si toxice;
D. necesita obligatoriu tratament chirurgical;

283 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
284 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. poate da nastere la un pseudochist dupa 3 saptamani de la debut.


(pag. 2005)

C2511158. Urmatoarele afirmatii privind atitudinea terapeutica în cazul pseudochistului pancreatic sunt
corecte:
A. pseudochisturile cu diametrul mai mic de 6 cm au indicatie de punctie ghidata;
B. pseudochistele pancreatice cu diametru peste 6 cm si complicatii hemoragice au indicatie de drenaj
percutan si instilare de hemostatice pe tubul de dren;
C. practicarea unei derivatii chistodigestive evita riscul producerii unei fistule pancreatice externe;
D. drenajul extern al pseudochistelor pancreatice expune mai frecvent la recidiva fata de derivatia
chistodigestiva;
E. hemoragia intrachistica necesita tratament endoscopic.
(pag. 2006)

C2511159. Abordul retroperitoneal sub videoscopie :


A. este o realizare importanta a ultimilor ani;
B. este o tehnica sigura fara riscuri;
C. nu prezinta complicatii specifice;
D. indicatia preferentiala a acestei metode o reprezinta colectiile heterogene de necroza pancreatica cu
contaminare bacteriana;
E. expune la aparitia unor eventratii laterale reziduale.
(pag. 2006)

C2511160. Tratamentul chirurgical în pancreatita acuta :


A. vizeaza eliminarea litiazei biliare ca factor etiologic;
B. are indicatie necroza pancreatica si peripancreatica infectata;
C. consta în rezectii pancreatice reglate;
D. în necroza pancreatica operatia de referinta este necrosectomia;
E. stopeaza evolutia bolii prin efectuarea unei decapsulari pancreatice precoce.
(pag. 2004)

C2511161. Care dintre variantele de mai jos reprezinta forme anatomo-patologice de pancreatita acuta:
A. pancreatita acuta usoara;
B. pancreatita acuta edematoasa;
C. pancreatita acuta medie;
D. pancreatita acuta necrotico-hemoragica;
E. pancreatita acuta severa.
(pag. 1989)

C2511162. Care dintre urmatoarele reprezinta cauze iatrogene ale pancreatitei acute:
A. consumul de alcool;
B. colangiopancreatografia retrograda endoscopica;
C. traumatismele;
D. interventiile chirurgicale;
E. punctia pancreatica.
(pag. 1990)

C2511163. Care dintre urmatoarele mecanisme fiziopatologice intervin in etiopatogenia pancreatitei


acute la alcoolici:
A. hipervascozitatea secretiei pancreatice prin precipitatele proteice;
B. pasajul de microcalculi biliari prin papila oddiana;
C. stimularea secretiei pancreatice in duct inchis;
D. efect toxic direct asupra parenchimului pancreatic;

284 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
285 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. existenta unui canal comun de excretie bilio-pancreatic.


(pag. 1990)

C2511164. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tabloul clinic al pancreatitei acute sunt adevarate:
A. durerea abdominala este localizata de regula in hipocondrul stang si iradiaza in epigastru;
B. durerea abdominala poate lipsi complet din tabloul clinic al pancreatitei acute;
C. durerea abdominala este simptomul major;
D. alaturi de durerea abdominala mai pot apare greata, varsaturile, constipatia sau diareea;
E. poate imbraca aspectul unei iritatii peritoneale difuze.
(pag. 1993-1994)

C2511165. In pancreatitele acute examenul clinic poate decela:


A. contractura musculara generalizata;
B. formatiune inflamatorie epigastrica ca o impastare difuz conturata;
C. echimoze in jurul ombilicului sau pe flancuri;
D. semne de soc hipovolemic
E. disparitia matitatii hepatice.
(pag. 1994)

C2511166. Pe cliseul de radiografie toracica, in pancreatita acuta se pot observa urmatoarele aspecte:
A. marirea hilurilor pulmonare bilateral;
B. infiltrat alveolar difuz;
C. opacitate tringhiulara cu baza la peretele toracic si varful la hil;
D. atelectazie pulmonara bazala;
E. hidrotorax stang.
(pag. 1995)

C2511167. Urmatoarele afirmatii despre rolul ecografiei in pancreatita acuta sunt adevarata:
A. se poate realiza cu usurinta la patul bolnavului;
B. are o specificitate de 60-95% si o sensibilitate de 90%;
C. are o sensibilitate de 60-95% si specificitate de 90%;
D. are un pret de cost redus;
E. poate fi repetata de ori cate ori este nevoie nefiind nociva pentru pacient.
(pag. 1995)

C2511168. Care dintre urmatoarele aspecte ecografice se pot intalni se intalnesc in pancreatita acuta
forma severa:
A. marirea de volum a glandei pancreatice cu calcificari difuze in interiorul glandei;
B. dilatatia canalului Wirsung;
C. aspect heterogen al parenchimului pancreatic, colectii lichidiene mari;
D. reducerea volumului glandei pancreatice cu prezenta de calcificari la interior;
E. aspect heterogen al grasimii peripancreatice.
(pag. 1995)

C2511169. Care dintre urmatoarele afirmatii despre rolul CT in pancreatita acuta sunt adevarate:
A. este superioara ecografiei din punct de vedere al calitatii informatiilor;
B. nu se poate practica la pacientii meteorizati deoarece continutul gazos al intestinului impiedica vizualizarea
pancreasului;
C. poate stabili diagnosticul de pancreatita acuta;
D. are contraindicatie la pacientii purtatori de pace-maker;
E. permite diagnosticul complicatiilor locale.
(pag. 1995)

285 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
286 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2511170. Care dintre urmatoarele afirmatii despre rolul tomografiei computerizate in pancreatita
acuta nu sunt adevarate:
A. permite diferentierea intre forma edematoasa si cea necrozanta prin administrarea de substanta de
contrast intravenos;
B. este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului;
C. expune pacientii la iradiere;
D. permite stabilirea etiologiei litiazice sau alcoolice;
E. datele obtinute pot fi folosite la calcularea unui scor de prognostic.
(pag. 1995)

C2511171. Despre rolul colangiopancreatografiei retrograde endoscopice in pancreatita acuta se poate


afirma ca:
A. stabileste diagnosticul etiologic de pancreatita acuta etanolica;
B. ofera date pentru stabilirea etiologiei litiazice;
C. in cazul existentei unei colangite se practica papilosfincterotomie;
D. permite extragerea unui calcul inclavat in papila;
E. permite diagnosticul diferential cu o perforatie ulceroasa gastro-duodenala.
(pag. 1995-1996)

C2511172. Care dintre urmatoarele reprezinta criterii prognostice de evaluat la internarea unui pacient
cu diagnosticul de pancreatita acuta:
A. varsta;
B. leucocitoza;
C. calcemia;
D. deficitul de baze;
E. glicemia
(pag. 1997)

C2511173. Care dintre urmatoarele valori ai parametrilor clinico biologici din scorul Ranson pledeaza
pentru etiologia etanolica a pancreatitei acute:
A. varsta de 65 de ani;
B. leucocitoza de 17.000/ mm3;
C. ASAT peste 9 ori valoarea normala;
D. valoarea LDH sub 300 UI/l;
E. glicemie de 11 mmol/l.
(pag. 1997)

C2511174. Diagnosticul de sechestru pancreatic se stabileste :


A. prin radiografie abdominala simpla care evidentiaza bule de gaz;
B. prin punctie fina aspirativa percutana;
C. prin tomografie computerizata cu substanta de contrast;
D. prin colangiopancreatografie retrograda endoscopica;
E. in a doua saptamana de boala.
(pag. 1999)

C2511175. La diagnosticul de abces pancreatic contribuie urmatoarele:


A. sindromul septic;
B. radiografia abdominala simpla care arata bule de gaz in loja pancreatica;
C. tomografia computerizata care evidentiaza bule de gaz la nivelul unei colectii pancreatice;
D. punctia fina aspirativa percutana;
E. colangiopancreatografia retrograda endoscopica.
(pag. 1999)

286 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
287 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2511176. Care dintre urmatoarele antibiotice au o buna penetratie tisulara pancreatica:


A. ampicilinele;
B. imipenemul;
C. chinolonele;
D. aminoglicozidele;
E. metronidazolul.
(pag. 2002)

C2511177. Care dintre antibioticele de mai jos au o buna penetratie tisulara si un spectru adecvat
pentru tratarea infectiilor pancreatice:
A. ureidopenicilinele;
B. cefalosporinele de generatia a III-a;
C. imipenemul;
D. ciprofloxaina;
E. metronidazolul
(pag. 2002)

C2511178. Indicatiile sfincterotomiei endoscopice in tratamentul pancreatitei acute de cauza biliara


sunt :
A. de rutina;
B. in caz de calcul impactat in ampula lui Vater;
C. litiaza veziculara,
D. dilatatii ale canalului Wirsung;
E. litiaza de cale biliara principala.
(pag. 2004)

C2511179. Abordul laparoscopic in tratamentul chirurgical al pancreatitei acute de cauza biliara :


A. este permis in formele benigne;
B. permite efectuarea colecistectomiei;
C. permite efectuarea colangiografiei transcistice;
D. are o rata de conversie de peste 10%;
E. amelioreaza prognosticul formelor grave in comparatie cu calea de abord clasic.
(pag. 2004)

C2511180. Nutritia adecvata a pacientilor cu pancreatita acuta:


A. trebuie sa aduca un aport proteic mare pentru a reduce catabolismul;
B. se poate efectua clasic pe cale parenterala;
C. se poate efectua suplimentar pe cale enterala;
D. necesita un aport crescut de carbohidrati;
E. prezenta ileusului intestinal contraindica nutritia enterala.
(pag. 2001)

C2611181. Din punct de vedere epidemiologic guşa multinodulară toxică se caracterizează prin:
A. Tireotoxicoză rar întâlnită.
B. Incidenţă maximă la copii
C. Prezintă cauza cea mai frecventă a tireotoxicozei după boala Basedow
D. Este întâlnită numai în zonele endemice
E. Prezintă variaţii geografice, fiind întâlnită atât în zone endemice cât şi în cele neendemice.
(pag. 1235)

C2611182. Care din elementele de mai jos diferenţiază adenomul toxic tiroidian de boala Basedow:
A. Absenţa exoftalmiei şi a dermopatiei.

287 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
288 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Absenţa anticorpilor antireceptor T.S.H. şi a imunoglobulinelor stimulante.


C. Evoluţia mai bruscă a tireotoxicozei comparativ cu boala Basedow
D. T.S.H. scăzut şi răspunde le stimularea cu T.R.H.
E. T.S.H. crescut si nu răspunde la stimulare cu T.R.H.
(pag. 1236)

C2611183. Efectele iodoterapiei în hipertiroidii sunt:


A. Efect guşogen.
B. Reduce sinteza şi eliberarea hormonilor tiroidieni
C. Scade concentraţia serică a LATS.
D. Scade vascularizaţia şi volumul guşii.
E. Creşte vascularizaţia şi volumul guşii.
(pag. 1237)

C2611184. Ce nu defineşte tireotoxicoza apatică:


A. Criza tireotoxică acută cu encefalopatie tireotoxică.
B. Criza tireotoxică acută fără encefalopatie tireotoxică
C. Hipotiroidie severă la vârstnici.
D. Toate formele de tireotoxicoză cu manifestări nervoase.
E. Tireotoxicoza ca variantă severă de hipertiroidie la vârstnici.
(pag. 1230)

C2611185. Care din următorii factori nu determină severitatea tireotoxicozei:


A. Greutatea pacientului.
B. Nivelul şi vechimea hiperhormoniemiei tiroidiene.
C. Sexul pacientului
D. Sensibilitatea individuală a pacientului.
E. Existenţa patologiei asociate.
(pag. 1229)

C2611186. Care din următorii factori nu sunt favorizanţi în etiopatogenia hipertiroidiilor:


A. Tipul de sistem nervos- neechilibrat labil
B. Infecţiile microbiene.
C. Patologia tiroidiană preexistentă.
D. Factori medicamentoşi.
E. Existenţa patologiei asociate.
(pag. 1229)

C2611187. Care din următorii factori sunt determinanţi în etiopatogenia hipertiroidiilor:


A. Factori medicamentoşi.
B. Traume psihice puternice.
C. Nivelul şi vechimea hiperhormonemiei tiroidiene.
D. Sensibilitatea individuală la hormonii tiroidieni.
E. Infecţiile microbiene.
(pag. 1229)

C2611188. Manifestările cutanate in hipertiroidie sunt caracterizate prin:


A. Piele subţire şi suplă.
B. Prurit.
C. Edeme ale membrelor inferioare fără insuficienţă cardiacă.
D. Pilozitate accentuată la nivelul trunchiului şi membrelor inferioare.
E. Tegumente hiperpigmentate.

288 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
289 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1230)

C2611189. În hipertiroidie manifestările cardio vasculare nu se caracterizează prin:


A. Bradicardie.
B. Tahicardie neinfluenţată de efort.
C. Tahicardie agravată de efort.
D. Puls periferic slab şi depresibil.
E. Puls periferic puternic şi amplu.
(pag. 1229)

C2611190. Care din modificările anatomopatologice ale glandei tiroide sunt prezente în Boala Basedow:
A. Foliculi mici cu hiperplazia epiteliului columnar conţinând coloid.
B. Foliculi mari cu atrofia epiteliului columnar conţinând coloid.
C. Vascularizaţie crescută la pacienţi netrataţi.
D. Guşă nodulară.
E. Guşă toxică difuză
(pag. 1232)

C2611191. Clinic pancreatitele acute sunt:


A. uşoare
B. medii
C. severe
D. edematoase
E. necroticohemoragice
(pag. 1989)

C2611192. Factorul vascular intervine în declanşarea pancreatitelor acute:


A. postoperator
B. la alcoolici
C. posttraumatic
D. după circulaţia extracorporeală
E. după transplantul de organe
(pag. 1990)

C2611193. Morfopatologic în pancreatita acută avem următoarele forme:


A. necrotico-hemiragică
B. supurată
C. chistică
D. abcedată
E. edematoasă
(pag. 1993)

C2611194. Radiografia abdominală simplă în pancreatita acută poate evidenţia:


A. ileus paralitic difuz
B. semnul edemului amputat
C. distensia gastrică
D. ansa santinelă
E. pneumoperitoneu
(pag. 1995)

C2611195. Diagnosticul diferenţial al pancreatitelor acute se face cu:


A. cu alte forme de abdomen acut chirurgical

289 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
290 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. infarctul miocardic
C. uremia
D. embolia pulmonară
E. delirium tremens
(pag. 1996)

C2611196. Complicaţiile evolutive propriu-zise ale pancreatitei acute sunt reprezentate de:
A. sechestru pancreatic
B. tromboze vasculare
C. pseudochistul pancreatic
D. necroza căilor biliare
E. abcesele pancreatice
(pag. 1999)

C2611197. Tratamentul laparoscopic în pancreatitele acute vizează:


A. formele benigne de pancreatită acută
B. realizarea colecistectomiei
C. explorarea căii biliare
D. drenajul biliar extern
E. îndepărtarea necrozelor pancreatice
(pag. 2004)

C2611198. Scopurile terapiei chirurgicale în pancreatitele acute pot fi atinse prin:


A. laparotomie precoce
B. laparotomie secundară
C. căi concurente
D. sfincterotomia endoscopică
E. colecistectomie
(pag. 2005)

C2611199. Cheia succesului tratamentului chirurgical al necrozei pancreatice constă în:


A. detecţia precoce a infecţiei zonelor necrozate
B. colecistectomie
C. ablaţia întregului material necrotic
D. drenajul căii biliare principale
E. abordul retroperitoneal al acesteia
(pag. 2005)

C2611200. Tratamentul abceselor pancreatice cuprinde următoarele:


A. tratamentul chirurgical ca indicaţie absolută
B. antibioterapie cu spectru larg
C. laparostomie
D. derivaţie internă
E. hemostază
(pag. 2006)

C2711201. Cauzele cele mai frecvente ale pancreatitei acute sunt:


A. parazitozele
B. litiaza
C. idiopatice
D. consumul de alcool
E. pancreatitele cronice

290 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
291 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. pag 1989-1990)

C2711202. Simptomele in pancreatita acuta sunt:


A. durere intensa
B. greturi
C. varsaturi
D. ileus
E. pneumoperitoneu
(pag. pag 1993)

C2711203. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute se face cu:


A. ulcerul perforat
B. ocluziile intestinale
C. infarctul enteromezenteric
D. chistul hidatic hepatic necomplicat
E. anevrismul aortic rupt
(pag. pag 1996)

C2811204. Cele mai frecvente cauze ale pancreatitei acute sunt:


A. consumul de alcool, frecvent la tineri
B. litiaza biliara, frecvent la varstnici
C. obezitatea
D. tabagismul
E. traumatismele
(pag. 1989)

C2811205. Formele morfopatologice ale pancreatitei acute, sunt reprezentate de:


A. forma gangrenoasa
B. forma edematoasa
C. forma necrotico-hemoragica
D. forma hemoragica
E. forma supurata
(pag. 1993)

C2811206. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute se face cu:


A. ulcerul perforat
B. ocluziile intestinale
C. infarctul enteromezenteric
D. anevrismul aortic rupt
E. endocardita acuta
(pag. 1996)

C2811207. Tabloul clinic tipic din pancreatita acuta cuprinde:


A. durerea intensa supraombilical
B. cefaleea
C. greata
D. varsaturile
E. febra joasa
(pag. 1993)

C2811208. Complicatiile evolutive ale pancreatitei acute sunt:


A. sechestrul pancreatic

291 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
292 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. pseudochistul pancreatic
C. abcesele pancreatice
D. lipotimia de ortostatism
E. infarctul miocardic
(pag. 1999)

C2811209. Factorii precipitanticei mai frecventi implicati in aparitia insuficientei organice multiple (
MOF ), in prima saptamana de evolutie a pancreatitei acute sunt:
A. hipoxia
B. alimentatia orala
C. dislipidemia
D. socul circulator
E. hiperglicemia
(pag. 2000)

C2811210. Pseudochisturile pancreatice cu diametrul mai mic de 6 cm si asimptomatice:


A. se opereaza
B. se dreneaza percutan
C. au sansa unei regresii spontane
D. sunt supuse terapiei sclerozante
E. indeamna la abstinenta chirurgicala
(pag. 2006)

C2911211. Care din următoarele afirmatii referitoare la semnele de insuficienţă organică din
pancreatita acută sunt adevărate?
A. reprezintă manifestări ale unei pancreatite acute severe;
B. apar la 5-10% din pacientii cu pancreatită acută uşoară;
C. apar la 50 - 70% din pacientii cu pancreatită necrozantă sterilă;
D. apar la 80-90% din pacientii cu necroză pancreatică infectată;
E. apar la debutul pancreatitei acute.
(pag. 1994)

C2911212. În pancreatita acută biliară următoarele elemente ale scorului Ranson la internare sunt
corecte:
A. vârsta > 60 de ani;
B. leucocite > 16.000/mm3
C. glicemia > 10 mmol/e
D. LDH > 1,7x N
E. ASAT > 9 x N
(pag. 1997)

C2911213. Următoarele elemente ale scorului Ranson la internare în pancreatita acută alcoolică sunt
corecte:
A. Vârsta > 50 ani
B. Leucocite > 18.000/mm3
C. Glicemie > 12 mmol/l
D. LDS > 1,5 x N
E. ASAT > 6 x N
(pag. 1997)

C2911214. Care din următoarele afirmatii referitoare la pseudochistul pancreatic sunt adevărate?
A. este o colectie lichidiană extra sau intrapancreatică delimitată de un perete propriu;
B. survine secundar organizării unei necroze pancreatice;

292 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
293 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. unele pseudochiste pot să dispară după 4 - 6 săptămâni de evolutie;


D. eco-tomografia poate evidentia numai chisturile mai mari de 1,5 cm;
E. tomodensitometria asigură un diagnostic mai corect.
(pag. 1999)

293 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
294 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 12
Cancerul pancreasului exocrin
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1212001. In majoritatea statisticilor facute pentru cancerul pancreasului exocrin, la momentul


stabilirii indicatiei operatorii proportia cazurilor cu tumori rezecabile se situeaza intre:
A. 0 – 10%
B. 10 – 20%
C. 20 – 30%
D. 30 – 40%
E. 40 – 50%
(pag. 2034)

C1212002. Metastazele extraabdominale ale cancerului pancreasului exocrin apar cel mai des in:
A. sistemul osos
B. sistemul nervos central
C. plamani
D. san
E. orbita
(pag. 2033)

C1212003. Markerul tumoral specific cel mai utilizat in diagnosticul cancerul de pancreas exocrin,
valoarea sa predictiva apropiindu-se in unele statistici de cea a ultrasonografiei, este:
A. alfa-fetoproteina
B. antigenul carcinoembrionar
C. CA 19-9
D. CA 125
E. galactozyltransferaza II
(pag. 2030)

C1212004. La un bolnav operat pentru o tumora de cap de pancreas tumora de aproximativ 2 cm nu


depaseste conturul pancreasului. Fara metastaze hepatice sau peritoneale.Histopatologic
adenocarcinom ductal cu grad 2 de diferentiere. 3 din 12 ganglioni cu metastaze de adenocarcinom.
Precizati stadiul conform clasificarii UICC?
A. stadiul I
B. stadiul II
C. stadiul III
D. stadiul IV
E. tumora nu poate fi incadrata in clasificarea UICC
(pag. 2033)

C1212005. Cancerul pancreasului exocrin poate fi intalnit la orice varsta. Frecventa sa este maxima in
deceniile de viata
A. 3 si 4
B. 4 si 5
C. 5 si 6
D. 6 si 7

294 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
295 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. 7 si 8
(pag. 2027)

C1212006. Cancerul de cap de pancreas produce prin invazie sau compresie obstructia segmentului
terminal al caii biliare principale. Icterul apare atunci cand presiunea in caile biliare depaseste pragul
critic de:
A. 10 cm apa
B. 20 cm apa
C. 30 cm apa
D. 40 cm apa
E. 50 cm apa.
(pag. 2028)

C1412007. Triada clasica caracteristica cancerului de cap pancreas este:


A. Hepatomegalie, icter, durere de tip pancreatic
B. Durere epigastrica surda, icter, meteorism abdominal
C. Durere epigastrica, varsatura, inapetenta
D. Varsatura, icter, scadere ponderala
E. Durere pancreatica, scadere ponderala, icter
(pag. 2028)

C1412008. Despre cancerul pancreasului exocrin se poate afirma ca:


A. Regimul alimentar sarac in proteine este factor favorizant
B. Are o frecventa de doua ori mai mare la barbati fata de femei
C. Cafeaua si alcoolul sunt considerati factori de risc specifici
D. Antecedentele heredo – familiale pozitive nu influenteaza incidenta
E. Diabetul zaharat juvenil nu ii influenteaza incidenta
(pag. 2026-2027)

C1412009. Stadiul II in cancerul pancreasului (UICC – 1987) se caracterizeaza prin


A. T1 N0 M0
B. T3 N0 M1
C. T1 – T2 N1 M0
D. T3 N0 M0
E. T2 N0 M0
(pag. 2033)

C1412010. Icterul prezent in cancerul de cap de pancreas are urmatoarele caracteristici cu exceptia:
A. Este nedureros
B. Da tegumentelor o nuanta verdinica
C. Este insotit de febra
D. Este insotit de prurit intens rezistent la tratament
E. Este insotit de scaune decolorate
(pag. 2028)

C1412011. Tumorile papilare intraductale mucosecretante pancreatice au urmatoarel caracteristici:


A. Filiatia tumora benigna – displazie – cancer, este clara.
B. Nu au extensie directa
C. Grad mai crescut de agresivitate fata de adenocarcinoamele ductale
D. Clinic fara elemente sugestive pentru diagnostic
E. Dau metastaze mai ales osoase
(pag. 2033)

295 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
296 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C1412012. Este specifica cancerului de corp si coada pancreatica:


A. Durere epigastrica surda,” in bara”
B. Evolutie mai scurta decat cancerul capului pancreatic
C. Insuficienta hepato renala
D. Durere intensa rezistenta la antalgice
E. Durerea ce apare in stadiile precoce
(pag. 2029)

C1512013. In cancerul pancreasului exocrin laparoscopia:


A. nu este indicata;
B. nu ofera informatii diagnostice;
C. poate evidentia prezenta metastazelor peritoneale si hepatice de dimensiuni mici, care scapa explorarilor
imagistice preoperatorii;
D. nu are valoare absoluta in stabilirea inoperabilitatii, fiind totdeauna necesara efectuarea laparotomiei
exploratorii;
E. nu permite efectuarea unor interventii chirurgicale paleative nici chiar in centre cu mare experienta in
chirurgia laparoscopica;
(pag. 2032)

C1512014. In localizarea corporeocaudala a cancerului de pancreas exocrin este indicata:


A. totdeauna pancreatectomie totala;
B. totdeauna pancreatectomie subtotala;
C. spleno-pancreatectomia corporeo-caudala;
D. numai radioterapie;
E. numai hormonoterapie.
(pag. 2036)

C1512015. In cancerul pancreasului exocrin, cu localizare cefalica este indicata:


A. duodenopancreatectomia cefalica;
B. pancreatectomia subtotala;
C. intotdeauna pancreatectomia totala;
D. chimioterapia singura, cu viza curativa;
E. asocierea radio-chimioterapie care poate obtine singura vindecarea.
(pag. 2036)

C1512016. Obiectivul terapeutic ideal in cancerul pancreasului exocrin, oncologic si functional:


A. poate fi realizat la majoritatea pacientilor;
B. se obtine numai prin utilizarea tratamentului oncologic;
C. se realizeaza mai frecvent prin asocierea chimioterapie – radioterapie;
D. poate fi realizat integral numai chirurgical, prin exereza larga a segmentului pancreatic purtator al tumorii si
a statiilor ganglionare locoregionale;
E. este reprezentat de realizarea unei derivatii biliare.
(pag. 2034)

C1512017. Din punct de vedere anatomo-patologic, tumorile maligne ale pancreasului exocrin sunt:
A. cel mai frecvent metastatice;
B. cel mai frecvent primare, cu originea in celulele ductale, avand ca element specific prezenta mucinei;
C. cel mai frecvent sunt tumori chistice;
D. cele mai rare tumori maligne localizate periampular;
E. cea mai frecventa localizare pancreatica este la nivelul corpului.
(pag. 2032)

C1612018. Caracteristic pentru cancerele de pancreas cu originea in celulele ductale este:

296 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
297 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. prezenta granulelor de zimogen


B. prezenta mucinei
C. prezenta histaminei
D. prezenta incluziilor citoplasmatice
E. prezenta lizozimului
(pag. 2032)

C1612019. Intre cauzele de deces prin cancer pancreasul ocupa la barbati locul:
A. III
B. IV
C. V
D. II
E. VI
(pag. 2026)

C1612020. Stadiului III conform clasificarii TNM in cancerul pancreasului exocrin ii corespunde:
A. T1-2 N0 M0
B. T1-3 N1 M0
C. T3 N0 M0
D. T1-3 N1 M1
E. T1-3 N1 M1
(pag. 2033)

C1612021. Interventiile chirurgicale laparoscopice in tratamentul cancerului de pancreas cu intentie de


radicalitate sunt:
A. duodenopancreatectomie cefalica
B. drenaj biliar extern
C. colecisto-gastroanastomoza
D. colecisto-jejuno-anastomoza
E. gastro-enteroanastomoza
(pag. 2032)

C1612022. Examenul radiologic gastro-duodenal evidentiaza in cazul cancerului pancreasului exocrin:


A. largirea cadrului duodenal
B. impingerea caudala a colonului transvers
C. deplasarea caudala a rinichiului stang
D. deplasarea caudala a unghiului splenic a colonului
E. imagine lacunara in ultima portiune a duodenului
(pag. 2031)

C2212023. În perioada latentă, cancerul pancreasului exocrin este sugerat de:


A. astenie fizică marcată
B. tumoră pancreatică palpabilă
C. semnul lui Trousseau
D. diaree grasoasă
E. nu există elemente diagnostice sugestive
(pag. 2029-2030)

C2212024. Semnul lui Wirchow Troisier, ca manifestare clinică a cancerului pancreatic, este
reprezentat de:
A. metastază ombilicală
B. bombarea fundului de sac Douglas

297 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
298 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. tromboflebite superficiale migratorii


D. vezicula biliară destinsă, palpabilă
E. adenopatie supraclaviculară
(pag. 2028-2029)

C2212025. Semnul lui Trousseau, ca manifestare clinică de ordin general în cancerul pancreasului
exocrin, este reprezentat de:
A. vezicula biliară destinsă palpabilă
B. metastază ombilicală
C. tromboflebite superficiale migratorii
D. tromboflebite profunde migratorii
E. adenopatie supraclaviculară
(pag. 2027-2028)

C2212026. Metabolismul şi circuitul hepatocitar al pigmenţilor biliari sunt deviate spre retenţia
sanguină când presiunea în căile biliare depăşeşte pragul critic de:
A. 10 cm apă
B. 20 cm apă
C. 30 cm apă
D. 50 cm apă
E. 60 cm apă
(pag. 2028)

C2212027. Din cadrul markerilor tumorali specifici care să permită diagnosticul precoce al cancerului
de pancreas exocrin, cel mai utilizat, având şi cea mai ridicată valoare predictivă este:
A. CA – A 19
B. CA 19 – 9
C. CA – A 9
D. HLA – 9
E. HLA - 19
(pag. 2030)

C2212028. Ultrasonografia endoportală intraoperatorie în diagnosticul paraclinic al cancerului


pancreasului exocrin se face cu acces prin:
A. vena mezenterică superioară
B. vena mezenterică inferioară
C. trunchiul celiac
D. vena portă
E. vena splenică
(pag. 2030-2031)

C2212029. Elementul histologic specific în cancerul pancreasului exocrin primar cu originea în celulele
ductale este prezenţa:
A. granulelor de zimogen
B. mucinei
C. chistelor
D. tumorilor solide
E. tumorilor papilare
(pag. 2032-2033)

C2212030. Elementul histologic specific în cancerul pancreasului exocrin cu originea în celulele


acinare este prezenţa:
A. mucinei

298 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
299 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. granulelor de zimogen
C. tumorilor solide
D. chistelor
E. tumorilor papilare
(pag. 2032-2033)

C2212031. În cancerul pancreasului exocrin primar, proporţia majoritară o ocupă tumorile maligne cu
originea în:
A. celulele ductale
B. celulele acinare
C. ţesutul conjunctiv
D. focare metaplazice
E. structuri chistice
(pag. 2032-2033)

C2212032. În cancerul pancreasului exocrin primar, în ordinea frecvenţei, după tumorile cu originea în
celulele ductale se situează cele cu originea în:
A. celulele cu conţinut de mucină
B. celulele acinare
C. focare metaplazice, având origine histologică neclară
D. ţesutul conjunctiv
E. ţesut pancreatic aberant
(pag. 2032-2033)

C2212033. Două treimi din cancerul pancreasului exocrin sunt situate la nivelul:
A. capului glandei
B. corpului
C. cozii
D. corpului şi cozii
E. întregii glande
(pag. 2032-2033)

C2212034. Pentru stenoza determinată de invazia duodenului în cancerul pancreasului exocrin se pot
realiza:
A. coledoco-duodenoanastomoză
B. colecisto-gastroanastomoză
C. coledoco-jejunoanastomoză
D. gastroenteroanastomoză
E. colecistostomie
(pag. 2037)

C2212035. Chimioterapia, ca metodă adjuvantă în tratament cancerului pancreasului exocrin se poate


administra şi prin injectare intratumorală de:
A. 5 – fluoro-uracil
B. adriamicină
C. mitomicină
D. streptozocină
E. gemcitabine
(pag. 2038)

C2212036. Operaţia standard pentru cancerul de cap de pancreas este:


A. pancreatectomia totală
B. pancreatectomia lărgită

299 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
300 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. duodenopancreatectomia cefalică
D. splenopancreatectomia
E. duodenopancreatectomia radicală extinsă
(pag. 2036)

C2312037. Dintre explorarile imagistice, care este utilizata ca prima intentie in algoritmul de diagnostic
al tumorilor pancreatice maligne?
A. Ultrasonografia;
B. Scintigrafia pancreatica;
C. Tomografia computerizata;
D. Rezonanta magnetica nucleara;
E. Arteriografia selectiva.
(pag. 2030)

C2312038. Care marker tumoral este utilizat pentru valoarea sa predictiva in cancerul pancreasului
exocrin?
A. Alfa-fetoproteina;
B. Antigenul carcinoembrionar:
C. CA 19-9;
D. PSA;
E. CA 15-3.
(pag. 2030)

C2312039. Cea mai frecventa forma histologica a cancerului pancreasului exocrin primitiv isi are
originea in:
A. Celulele ductale;
B. Celulele acinare;
C. Focare metaplazice;
D. Tesutul conjunctiv;
E. Pancreas aberant localizat in peretele stomacului.
(pag. 2032)

C2312040. Stadiul III dupa clasificarea UICC pentru cancerul pancreasului exocrin se refera la:
A. T1N0M0;
B. T2N0M0;
C. T3N0M0;
D. T1-T3N1M0
E. T1-T3N0-N1M1
(pag. 2033)

C2312041. Stadiul IV in clasificarea UICC referitoare la cancerul pancreasului exocrin se refera la:
A. T1-T2N0M0;
B. T3N0M0;
C. T2N1M0;
D. T3N1M0;
E. T1-T3N0-N1M1
(pag. 2033)

C2312042. Supravietuirea la 5 ani dupa rezectiile pancreatice pentru cancerul pancreasului exocrin
este de:
A. 4%;
B. 8%;
C. 12%;

300 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
301 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. 14%;
E. 20%.
(pag. 2034)

C2512043. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la epidemiologia cancerului pancreasului


exocrin este adevărată:
A. este mai frecvent întâlnit la tineri
B. sexul feminin este cel mai frecvent afectat
C. este de două ori mai frecvent la bărbaţi, incidenţa devine maximă în deceniile 7 şi 8 şi este mai frecvent
întâlnit în mediul urban
D. diabetul zaharat nu reprezintă un factor de risc
E. nitrosaminele nu sunt implicate în etiopatogeneză
(pag. 2026-2027)

C2512044. Care dintre afirmaţiile de mai jos, referitoare la perioada latentă clinic a cancerului de
pancreas exocrin este adevărată:
A. diagnosticul este stabilit cu uşurinţă, pe baza semnelor clinice caracteristice
B. diagnosticul este stabilit cu uşurinţă prin explorări uzuale
C. tumora este de dimensiuni importante şi determină manifestări clinice caracteristice
D. lipsesc atât semnele generale de impregnare neoplazică, cât şi semnele de localizare a tumorii
E. icterul cu caracter obstructiv este un semn caracteristic
(pag. 2027)

C2512045. În cancerul de cap de pancreas, în perioada de stare, triada clinică caracteristică este
constituită de:
A. durere epigastrică de tip pancreatic, neameliorată de analgetice uzuale, scăderea severă în greutate şi
icterul de tip obstructiv afebril, indolor, precedat sau însoţit de prurit
B. durere epigastrică, vărsături bilioase, hepatomegalie de colostază
C. icter obstructiv, veziculă biliară palpabilă, astenie fizică marcată
D. durere cu iradiere în bară, vărsături bilio-alimentare, febră
E. hepatomegalie nodulară, ascită, uneori hemoragie digestivă superioară
(pag. 2028)

C2512046. În cancerul pancreasului exocrin laparoscopia:


A. nu este indicată
B. nu oferă informaţii diagnostice
C. poate evidenţia prezenţa metastazelor peritoneale şi hepatice de dimensiuni mici, care scapă explorărilor
imagistice preoperatorii
D. nu are valoare absolută în stabilirea inoperabilităţii, fiind totdeauna necesară efectuarea laparotomiei
exploratorii
E. nu permite efectuarea unor intervenţii chirurgicale nici chiar în centre cu mare experienţă în chirurgia
laparoscopică
(pag. 2032)

C2512047. Din punct de vedere histologic, tumorile maligne ale pancreasului exocrin sunt:
A. cel mai frecvent metastatice
B. cel mai frecvent primare, cu originea în celulele ductale, având ca element specific prezenţa mucinei
C. cel mai frecvent sunt tumori chistice
D. cele mai rare tumori maligne localizate periampular
E. cea mai frecventă localizare pancreatică este la nivelul corpului
(pag. 2032)

C2512048. Obiectivul terapeutic ideal în tratamentul cancerului pancreasului exocrin, oncologic


(dispariţia tumorii şi absenţa recidivelor şi a metastazelor la 5 ani) şi funcţional (rezolvarea unor

301 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
302 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

complicaţii determinate de evoluţia tumorii):


A. poate fi realizat la majoritatea pacienţilor
B. se obţine numai prin utilizarea tratamentului oncologic
C. se realizează mai frecvent prin asocierea chimioterapie – radioterapie
D. poate fi realizat integral numai chirurgical, prin exereza largă a segmentului pancreatic purtător al tumorii şi
a staţiilor ganglionare locoregionale
E. paliaţia constituie într-un număr redus de cazuri singurul obiectiv realizabil
(pag. 2034)

C2512049. În cancerul pancreasului exocrin, cu localizare cefalică este indicată:


A. duodenopancreatectomia cefalică
B. pancreatectomia subtotală
C. întotdeauna pancreatectomia totală
D. chimioterapia singură, cu viză curativă
E. asocierea radio-chimioterapie poate obţine singură vindecarea
(pag. 2036)

C2512050. În localizarea corporeocaudală a cancerului de pancreas exocrin este indicată:


A. totdeauna pancreatectomie totală
B. totdeauna pancreatectomie subtotală
C. spleno-pancreatectomia corporeo-caudală
D. numai radioterapie
E. numai hormonoterapie
(pag. 2036)

C2512051. Între cauzele de deces prin cancer, la bărbaţi, cancerul de pancreas ocupă locul:
A. al doilea după cancerul de plămân
B. al treilea după cancerul de plămân şi prostată
C. al patrulea după cancerul de plămân, colon şi prostată
D. al cincilea după cancerul de plămân, colon, prostată
E. primul loc
(pag. 2026)

C2512052. Între cauzele de deces prin cancer, la femei, pancreasul ocupă locul:
A. al doilea după cancerul de sân
B. al treilea după cancerul de sân şi plămân
C. al patrulea după cancerul de sân, plămân şi colon
D. al cincilea după cancerul de sân, plămân, colon şi organele genitale
E. primul loc
(pag. 2026.)

C2512053. Deşi cancerul de pancreas exocrin se poate întâlni la orice vârstă, frecvenţa maximă este în
deceniile:
A. 3 şi 4
B. 4 şi 5
C. 5 şi 6
D. 6 şi 7
E. 7 şi 8
(pag. 2027)

C2512054. Durerea din cancerul pancreasului exocrin, prezintă unele caracteristici apreciate clasic ca
fiind specifice:
A. intensificare în ortostatism

302 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
303 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. ameliorare în decubit dorsal


C. ameliorare parţială şi trecătoare sub efectul aspirinei
D. aspect colicativ
E. intensificare în decubit ventral şi în poziţia de "cocoş de puşcă"
(pag. 2029)

C2512055. În cancerul de cap de pancreas, icterul apare atunci când presiunea în căile biliare
depăşeşte pragul critic de:
A. 10 cm apă
B. 20 cm apă
C. 30 cm apă
D. 40 cm apă
E. 45 cm apă
(pag. 2028)

C2512056. Pentru clarificarea suspiciunii dignosticului de cancer pancreatic, în mod obişnuit se începe
cu:
A. colangiopancreatografie endoscopică retrogradă
B. ultrasonografia completată sau înlocuită de tomografia computerizată
C. citologie aspirativă
D. rezonanţă magnetică nucleară
E. arteriografie selectivă
(pag. 2029)

C2512057. În cancerul pancreasului exocrin, metastazele extraabdominale apar cel mai frecvent în:
A. creier
B. ganglionii supracalviculari stângi
C. plămâni
D. coloana vertebrală
E. orbită
(pag. 2033)

C2512058. Din punct de vedere histologic,cel mai frecvent,cancerul pancreasului are originea la nivelul
:
A. ţesutului conjunctiv
B. celulelor acinare
C. celulelor ductale
D. focarelor metaplazice
E. celulelor G
(pag. 2032)

C2512059. În cancerul pancreasului exocrin, cateterele pentru chimioterapia adjuvanta sau paliativa
locoregionala sunt plasate în:
A. artera pancreatico-duodenală superioară
B. artera pancreatico-duodenală inferioară
C. artera pilorică
D. artera gastroduodenală şi splenică
E. artera mezenterică superioară
(pag. 2038)

C2512060. În cancerul pancreasului (UICC 1987), stadiul III se caracterizează prin:


A. T2 N0 M0
B. T3 N0 M0

303 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
304 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. T1-T3 N0 M0
D. T1-T3 N1 M0
E. T4 N1 M0
(pag. 2033)

C2512061. Markerul tumoral cel mai utilizat în diagnosticul cancerului de pancreas cu valoare sa
apropiata de cea a ultrasonografiei este:
A. CA 125
B. CA 19-9
C. alfa fetoproteina
D. antigenul carcinoembrionar
E. galectin - 3
(pag. 2030)

C2612062. Între cauzele de deces prin cancer pancreasul ocupă la bărbaţi locul:
A. III
B. IV
C. V
D. II
E. VI
(pag. 2026)

C2612063. Intervenţiile chirurgicale laparoscopice cu intenţie de radicalitate în cancerul de pancreas


sunt:
A. duodenopancreatectomia cefalică
B. drenajul biliar extern
C. colecisto-gastrooanastomoza
D. colecistojejunoanastomoza
E. gastroenteroanastomoza
(pag. 2031)

C2612064. Caracteristic pentru cancerele de pancreas cu originea în celulele ductale este:


A. prezenţa granulelor de zimogen
B. prezenţa mucinei
C. prezenţa histaminei
D. prezenţa incluziilor citoplasmatice
E. prezenţa lizozimului
(pag. 2032)

C2612065. Stadiul III conform clasificării TNM în cancerul de pancreas este:


A. T 1-2NoMo
B. T1-3NoMo
C. T3NoMo
D. T1-3N1Mo
E. T1-3N1M1
(pag. 2033)

C2612066. Examenul radiologic gastroduodenal evidenţiază în cancerul pancreasului exocrin:


A. lărgirea cadrului duidenal
B. împingerea caudală a colonului transvers
C. deplasarea caudală a rinichiului stâng
D. deplasarea caudală a unghiului splenic al colonului

304 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
305 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. imagine lacunară în ultima porţiune a duodenului


(pag. 2031)

C2612067. Care din următoarele afecţiuni cardiace NU reprezintă cauze structurale de stop cardiac şi
moarte subită cardiacă:
A. Boli valvulare cardiace
B. Cardiomiopatia dilatativă
C. Hipopotasemia
D. Infarctul miocardic vindecat
E. Infarctul miocardic acut
(pag. 246)

C2612068. Care din următorii factori de risc ereditari NU sunt specifici pentru moartea subită cardiacă:
A. Hiperlipoproteinemii genetice
B. Sindromul intervalului QT prelungit congenital
C. Unele sindroame miopatice
D. Unele sindroame displazice
E. Hipertensiunea arterială
(pag. 246)

C2612069. Următorii factori funcţionali NU sunt asociaţi morţii subite cardiace:


A. Miocardita
B. Ischemia tranzitorie
C. Insuficienţa cardiacă cronică
D. Şocul
E. Acidoza
(pag. 246)

C2612070. Cel mai obişnuit mecanism al stopului cardiac este:


A. Fibrilaţia ventriculară
B. Bradiaritmii severe persistente
C. Asistolia
D. Disociaţia electromecanică
E. Tahicardia ventriculară susţinută
(pag. 247)

C2612071. Care din următoarele afecţiuni NU se prezintă clinic sub forma stopului cardiac:
A. Embolism pulmonar acut masiv
B. Anevrism de aortă rupt
C. Anafilaxia intensă
D. Extrasistolia ventriculară
E. Ruptura de cord după IMA
(pag. 247)

C2612072. Indicaţi factorul de risc cel mai puţin important pentru moartea subită cardiacă:
A. Hiperuricemia
B. Obezitatea
C. Anomaliile ECG nespecifice
D. Hipertrofia ventriculară stîngă
E. Hipercolesterolemia
(pag. 248)

305 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
306 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2612073. Care din categoriile de pacienţi enumerate au rată de supravieţuire de peste 10 %, după
stopul cardiac intraspitalicesc:
A. Cu cancer
B. Cu insuficienţă renală
C. Cu ulcer gastroduodenal
D. Cu boli acute ale SNC
E. Cu infecţii necontrolate
(pag. 250)

C2812074. In cancerul pancreasului exocrin, factorii de risc exogeni intalniti in industria chimica, cei
mai cunoscuti sunt:
A. benzodiazepinele
B. nitrozaminele si derivatii lor
C. acidul piruvic
D. acidul lactic
E. macrolidele
(pag. 2027)

C2812075. Cancerul de cap pancreatic produce:


A. hipertonie vagala
B. bradicardie
C. obstructie progresiva si ireversibila a caii biliare
D. infarct miocardic
E. cefalee
(pag. 2028)

C2812076. Triada clinica caracteristica intalnita in cancerul de cap de pancreas consta din:
A. durere epigastrica neameliorata de analgetice, scadere severa in greutate si icter de tip obstructiv
B. cefalee, lipotimie, dureri abdominale
C. lipotimie de ortostatism, icter, epigastralgii
D. dureri abdominale, febra, icter
E. coma, febra, icter
(pag. 2028)

C2912077. Semnul Joseph din cancerul pancreasului exocrin semnifică:


A. metastaze hepatice decelabile clinic;
B. sindromul ascitic neoplazic;
C. splenomegalia datorată hipertensiunii portale prin invazie de venă splenică;
D. metastaze peritoneale decelabile clinic;
E. metastază ombilicală.
(pag. 2029)

C2912078. În stadializarea TNM a cancerului pancreasului exocrin, T2 reprezintă:


A. tumoră până la 3 cm diametru;
B. tumoră între 2 - 5 cm diametru;
C. tumoră ce nu depăşeşte capsula pancreasului;
D. tumoră cu extensie la organe imediat învecinate (duoden, coledoc);
E. tumoră cu extensie la stomac, colon, splină, vase mari.
(pag. 2033)

C2912079. Markerul tumoral cel mai utilizat în diagnosticul cancerului de pancreas exocrin este:
A. alfa-fetoproteina;

306 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
307 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. galactoziltransferaza II;
C. CA 19-9;
D. CA 18-9;
E. CA 19-8.
(pag. 2030)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1212080. Icterul obstructiv ce apare in neoplasmul de cap de pancreas are urmatoarele caracteristici
A. debuteaza brusc
B. produce nuanta verdinica a tegumentelor
C. este insotit de febra de tip angiocolitic
D. este insotit de colici biliare repetate
E. este insitit de prurit intens.
(pag. 2028)

C1212081. Dintre tumorile pancreasului exocrin, tumorile papilare intraductale mucosecretante sunt o
varianta histologica care prezinta unele caractere specifice, ca
A. sunt mult mai agresive decat adenocarcinoamele ductale
B. clinic, se pot manifesta prin episoade de pancreatita acuta recurenta
C. endoscopic, se caracterizeaza prin cresterea in volum a papilei
D. endoscopia vizualizeaza dilatarea orificiului papilar
E. prin papila se evacueaza cantitati variabile de mucus
(pag. 2032-2033)

C1212082. In cancerul de cap de pancreas, la examenul fizic se evidentiaza semnul lui Courvoisier –
Terrier (vezicula biliara destinsa de presiunea crescuta in arborele biliar). Acest semn poate lipsi
A. la cei cu colecistopatie litiazica cu evolutie indelungata, la care vezicula biliara este scleroatrofica
B. la cei colecistectomizati
C. la obezii cu ficat rasturnat in sus si posterior, sub rebordul costal
D. la bolnavii casectici, cu ficat ptozat
E. este prezent intotdeauna, cu exceptia bolnavilor colecistectomizati
(pag. 2028)

C1212083. Tulburarile digestive comune din perioada de stare a cancerului pancreasului exocrin
constau in
A. durere profunda epigastrica, surda, cu iradiere catre hipocondrul stang si dorsal;
B. durerea abdominala cedeaza usor la medicatia analgetica obisnuita
C. anorexie
D. diaree grasoasa
E. constipatie alternand cu diaree
(pag. 2028)

C1212084. In perioada de stare a cancerului pancreasului exocrin, manifestarile clinice de ordin


general sunt mult mai severe decat in perioada de debut. Dintre aceste manifestari fac parte:
A. scaderea capacitatii de efort intelectual;
B. semnul Trousseau
C. astenia fizica marcata
D. scadere moderata in greutate
E. tulburari psihotice, in special sindroame depresive.
(pag. 2028)

307 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
308 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C1212085. Efectul dietei hiperlipidice in aparitia cancerului pancreasului exocrin poate fi explicat prin
stimularea excesiva a productiei de colecistokinina si pancreozimina, cu rol favorizant pentru
proliferarea celulelor pancreatice. Proliferarea celulara pancreatica este stimulata atat de
colecistokinina, precum si de:
A. bombesina
B. histamina
C. secretina
D. glucocorticoizi
E. neurotensina
(pag. 2027)

C1212086. Factori de risc semnificativi pentru aparitia cancerului pancreasului exocrin sunt considerati
A. regimul alimentar incarcat excesiv cu lipide si proteine
B. consumul de alcool
C. fumatul
D. diabetul zaharat, in special cel cu debut juvenil
E. consumul excesiv de cafea
(pag. 2027)

C1212087. Cancerul pancreasului exocrin este intalnit mai des in mediul urban fata de cel rural, iar pe
plan global apare de doua ori mai frecvent in tarile dezvoltate decat in cele in curs de dezvoltare.
Aceste date sunt explicate prin
A. speranta de viata mai indelungata
B. consumului redus de alimente celulozice
C. expunerea diferentiata la anumiti factori de risc
D. frecventei crescute a bolilor inflamatorii intestinale
E. gradul diferit de depistare
(pag. 2027)

C1312088. Triada clinica caracteristica pentru cancerul de cap de pancreas este constituita de:
A. Durere epigastrica, surda, profunda, permanenta, neameliorata de analgeticele uzuale
B. Scadere severa in greutate
C. Icter intermitent precedat de febra, frison
D. Anemie
E. Icter de tip obstructiv, progresiv, afebril, indolor, precedat/insotit de prurit
(pag. 2028)

C1312089. In perioada de debut clinic a cancerului pancreatic exocrin se pot intalni:


A. Astenie fizica
B. Astenie psihica si stari depresive
C. Tendinta la scaderea in greutate
D. Uneori, tromboflebite superficiale migratorii
E. Varice membrele inferioare
(pag. 2027)

C1312090. In cancerul de cap de pancreas, semnul Courvoisier-Terrier poate lipsi la:


A. Toti bolnavii
B. La bolnavii colecistectomizati
C. La cei cu colecistopatie litiazica cu evolutie indelungata, la care vezicula biliara este scleroatrofica
D. La bolnavii cu gastrectomie in antecedente
E. La bolnavii obezi, cu ficatul rasturnat in sus si posterior, situatie in care colecistul destins nu este accesibil
palparii
(pag. 2028)

308 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
309 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C1312091. In cancerul pancreasului exocrin, dozarea markerilor tumorali specifici poate fi utila in:
A. Diagnosticul precoce
B. Controlul eficientei exerezelor cu intentie de radicalitate
C. Surprinderea preclinica a unor recidive
D. Surprinderea preclinica a unor metastaze
E. Controlul eficientei exerezelor cu intentie paleativa
(pag. 2030)

C1312092. In cancerul corpului si cozii pancreasului, durerea are urmatoarele caracteristici:


A. Durere epigastrica intensa, profunda, iradiata dorsal
B. Ameliorare partiala si trecatoare sub efectul aspirinei
C. Ameliorare in ortostatism, procubit, decubit ventral si in pozitie "cocos de pusca"
D. Ameliorare in decubit dorsal
E. Durere rezistenta la aspirina
(pag. 2029)

C1312093. In cancerul pancreasului exocrin, chimioterapia:


A. Este folosita ca tratament adjuvant sau paleativ
B. Are efecte mai intense folosind calea de administrare regionala
C. Izolata are efecte semnificative asupra bolii
D. Asocierea hemofiltrarii extracorporeale permite cresterea dozei totale fara efecte toxice
E. Efectul iradierii este sporit prin asocierea chimioterapiei, putand uneori reconverti cazuri apreciate, initial,
ca inoperabile
(pag. 2038)

C1312094. Cateterul pentru chimioterapie locala in cancerul pancreatic se plaseaza in:


A. Artera splenica
B. Artera mezenterica inferioara
C. Artera gastro-epiplooica
D. Artera gastro-duodenala
E. Artera gastrica stanga
(pag. 2038)

C1312095. Factorii de risc semnificativ ai cancerului pancreasului exocrin sunt:


A. Fumatul
B. Alcoolul si cafeaua
C. Diabetul zaharat, in special cel cu debut juvenil
D. Pancreatita acuta si cronica
E. Antecedentele eredofamiliale incarcate oncologic, in special pe linie pancreatica
(pag. 2027)

C1312096. In perioada de stare a cancerului pancreasului exocrin pot apare:


A. Astenie fizica marcata
B. Scadere in greutate pana la casexie
C. Dureri colicative intestinale, sugestive pentru insuficienta secretorie a pancreasului exocrin
D. Anorexie, uneori repulsie sau intoleranta pentru alimente
E. Durere profunda epigastrica, surda, cu iradiere catre hipocondrul stang si dorsal, rezistenta la medicatia
analgetica obisnuita
(pag. 2028)

C1312097. In cancerul pancreasului exocrin, interventiile paleative:


A. Sunt impuse de evolutia avansata a tumorii sau de terenul deteriorat al bolnavului

309 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
310 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Rezolva complicatiile de tip obstructiv secundare dezvoltarii tumorii


C. Pot fi efectuate prin chirurgie clasica, dar si pe cale laparoscopica
D. Pot fi realizate prin endoscopie, dar nu si prin imagistica (radiologie) interventionala
E. Asigura supravietuiri similare cu interventiile radicale
(pag. 2037)

C1412098. Administrarea substantelor de contrast iodate pentru explorarea radiologica a cailor biliare
se poate face pe cale
A. Endoscopica (CPER)
B. Intramusculara
C. Transhepatica percutana
D. Per os
E. Intraoperatorie
(pag. 2031)

C1412099. Pentru stabilirea diagnosticului de cancer pancreatic, sunt utile urmatoarele explorari
endoscopice
A. Tubajul duodenal
B. Laparatomia de diagnostic
C. CPER
D. Bariu pasaj
E. Ultrasonografia pancreatica endoluminala
(pag. 2031-2032)

C1412100. In etapele avansate ale evolutiei cancerului pancreatic intalnim:


A. Semnul Wirchow-Torisier
B. Constipatia
C. Hemoragii digestive superioare
D. Insuficienta hepato – renala
E. Semnul Joseph
(pag. 2029)

C1412101. Tulburarile digestive din perioada de stare a cancerului pancreatic sunt:


A. Anorexie
B. Senzatie de digestie dificila
C. Constipatie
D. Diaree grasoasa
E. Semnul Trousseau
(pag. 2028)

C1412102. Pancreatectomia totala pentru cancer consta in excizia:


A. Pancreasului in bloc
B. Duodenului
C. Splinei
D. Micului epiploon
E. Colecistului
(pag. 2035-2036)

C1412103. Chimioterapia pentru cancer pancreatic exocrin:


A. Este mai eficienta in administrarea intraarteriala regionala
B. Este in studiu experimental
C. Se poate folosi cu succes ca terapie unica

310 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
311 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Nu se administreaza pe cale generala


E. Poate fi combinata cu radioterapia in cazurile depasite chirurgical
(pag. 2038)

C1512104. Pentru tratamentul paliativ al retentiei biliare determinata de un cancer de pancreas exocrin
se indica:
A. drenaj biliar extern;
B. drenaj biliar intern;
C. derivatiile interne utilizand colecistul sunt totdeauna posibile si de preferat cand contam pe o supravietuire
indelungata;
D. drenajul biliar intern prin endoscopie interventionala;
E. gastro-entero-anastomoza.
(pag. 2036 - 2037)

C1512105. Factorii de risc, semnificativi din punct de vedere statistic, implicati in etiologia cancerului
pancreasului exocrin sunt:
A. fumatul;
B. alcoolul si cafeaua;
C. diabetul zaharat, in special cel cu debut juvenil;
D. regimul alimentar incarcat excesiv cu lipide si proteine;
E. pancreatita acuta si pancreatita cronica.
(pag. 2027)

C1512106. In cancerul pancreasului exocrin interventia chirurgicala cu viza radicala:


A. este totdeauna posibila;
B. este facila;
C. depinde de extensia locala a tumorii (invazia peretelui anterior al venei porte sau al venei mezenterice
superioare pe o distanta mai mare de 1,5 cm contraindica rezectia);
D. este contraindicata in prezenta metastazelor peritoneale si hepatice multiple;
E. invazia ganglionilor mezenterici, ai hilului hepatic si celiaci contraindica interventia radicala in mod obisnuit.
(pag. 2035)

C1512107. Endoscopia digestiva superioara, in cancerul pancreasului exocrin face posibila:


A. ultrasonografia pancreatica endoluminala;
B. detectarea metastazelor hepatice;
C. detectarea metastazelor peritoneale;
D. recoltarea de material pentru examen anatomopatologic;
E. evaluarea oportunitatii si stabilirea, dupa necesitati, a unui drenaj biliar intern transtumoral cu endoproteza
(stent).
(pag. 2031)

C1512108. Explorarile radiologice ale cailor biliare, in cancerul pancreasului exocrin permit:
A. diagnosticul invaziei pediculului mezenterico-portal;
B. evidentierea gradului, intinderii si aspectului obstructiei segmentului terminal al CBP;
C. rasunetul asupra cailor biliare in amonte de obstacol;
D. pancreatocolangiografia endoscopica retrograda ofera informatii asupra sistemului canalar pancreatic,
daca se reuseste opacifierea canalului Wirsung;
E. instituirea unui drenaj biliar extern sau intern cu endoproteza prin procedee de radiologie si/sau
endoscopie interventionala.
(pag. 2031)

C1512109. Dozarea markerilor tumorali in cancerul pancreasului exocrin poate fi utila pentru:
A. diagnosticul precoce al bolii;

311 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
312 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. controlul eficientei interventiilor de exereza cu intentie de radicalitate;


C. surprinderea preclinica a unor recidive sau metastaze;
D. detectarea invaziei duodenale;
E. detectarea obstructiei biliare.
(pag. 2030)

C1512110. Icterul in cancerul de cap de pancreas, in perioada de stare:


A. prezinta caracterele tipice ale icterului mecanic, cu nuanta verdinica a tegumentelor, urini hipercrome si
scaune decolorate;
B. este nedureros (fara colici) si afebril;
C. este insotit si de multe ori precedat de prurit intens, progresiv, rezistent la tratamentul simptomatic;
D. se datoreaza compresiunii duodenale de catre tumora pancreatica;
E. precedat de colica biliara violenta si sindrom febril.
(pag. 2028)

C1512111. Caile de diseminare in cancerul pancreasului exocrin sunt:


A. extensia progresiva, din aproape in aproape, primele structuri invadate fiind de regula stomacul si colonul
transvers;
B. extensia progresiva, din aproape in aproape, primele structuri invadate fiind de regula segmentul terminal
al caii biliare principale si duodenul;
C. diseminarea limfatica;
D. diseminarea peritoneala prin migrarea celulelor de pe suprafata tumorii in cavitatea peritoneala;
E. diseminare venoasa, cu metastazare primordiala in plaman.
(pag. 2033)

C1512112. Chimioterapia in tratamentul cancerului pancreasului exocrin:


A. este singura modalitate terapeutica ce are viza curativa;
B. poate fi adjuvanta incadrata intr-un protocol terapeutic complex care include si operatia cu intentie de
radicalitate;
C. poate fi paleativa, incadrata intr-un protocol terapeutic paleativ care nu include interventia chirurgicala in
scop curativ;
D. este total ineficienta si contraindicata;
E. sporeste efectul iradierii.
(pag. 2038)

C1612113. Utilizarea hormonoterapiei in tratamentul cancerului pancreasului exocrin se bazeaza pe


urmatoarele argumente:
A. frecventa bolii mai mare la barbati
B. prezenta receptorilor pentru estrogeni si androgeni in tumora
C. stimularea proliferarii celulelor pancreatice de catre hormonii gastro-intestinali
D. inhibarea proliferarii celulelor pancreatice de catre somatostatina
E. stimularea proliferarii celulelor pancreatice dupa antrectomie
(pag. 2038)

C1612114. Cheia operabilitatii in cancerul pancreasului exocrin este reprezentata de:


A. absenta invadarii peretelui anterior al venei mezenterice
B. absenta invadarii peretelui anterior al venei porte
C. absenta adenopatiei neoplazice
D. metastazele hepatice unice
E. volumul aparent al tumorii
(pag. 2035)

C1612115. Interventiile cu intentie de radicalitate au urmatoarele etape principale:

312 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
313 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. timpul de exereza
B. timpul de reconstuctie
C. timpul de operabilitate
D. timpul paleativ
E. timpul explorator
(pag. 2034)

C1612116. Semnul Curvoisier-Terrier poate lipsi in cancerul de cap de pancreas in urmatoarele cazuri:
A. la obezii cu ficat rasturnat in sus si posterior
B. la bolnavii cu vezica biliara sclero-atrofica
C. la bolnavii cu colecistopatie litiazica cu evolutie indeluntgata
D. la bolnavii cu colecistopatie nelitiazica
E. la bolnavii cu colecistectomie
(pag. 2028)

C1612117. Caile de invazie in cancerul pancreasului exocrin sunt:


A. din aproape in aproape
B. perineurala
C. limfatica
D. venoasa
E. arteriala
(pag. 2033)

C1612118. Factorii de risc in etiologia cancerului pancreasului exocrin sunt:


A. regimul alimentar bogat in lipide si proteine
B. fumatul
C. diabetul zaharat juvenil
D. modificarea metabolismului hormonilor digestivi
E. alcoolul si cafeaua
(pag. 2027)

C1612119. Icterul obstructiv in cancerul de cap de pancreas este:


A. dureros
B. indolor
C. afebril
D. precedat de prurit
E. fara prurit
(pag. 2028)

C1612120. Clasificarea macroscopica a pancreasului exocrin cuprinde urmatoarele stadii:


A. rezecabil
B. localizat
C. nemetastazat
D. nerezecabil local
E. metastazat
(pag. 2033)

C2212121. Manifestările clinice în cancerul pancreasului exocrin, diferenţiate după topografia tumorii,
sunt determinate de:
A. sindrom dispeptic nesistematizat
B. tromboflebite superficiale migratorii
C. emaciere, caşexie

313 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
314 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. invazia unor structuri vecine


E. compresia unor structuri vecine
(pag. 2028)

C2212122. În cancerul pancreasului exocrin, rolul decisiv în diagnostic revine:


A. colecistopancreatografia endoscopică retrogradă
B. ultrasonografia
C. tomografia computerizată
D. examenului clinic
E. citologie aspirativă
(pag. 2029)

C2212123. În cancerul pancreasului exocrin, perioada de debut clinic se caracterizează prin:


A. lipsa manifestărilor clinice
B. astenie fizică marcată
C. durere profundă epigastrică
D. semnul lui Trousseau
E. sindrom dispeptic nesistematizat
(pag. 2027-2028)

C2212124. În cancerul pancreasului exocrin, perioada de stare se caracterizează prin:


A. astenie fizică marcată
B. semnul lui Trousseau
C. sindrom dispeptic nesistematizat
D. sindroame paraneoplazice
E. insuficienţă hepato-renală
(pag. 2027-2028)

C2212125. În cancerul pancreasului exocrin, etapa avansată se adaugă indiferent de localizare,


manifestări clinice comune ca:
A. sindrom dispeptic nesistematizat
B. tumoră pancreatică palpabilă
C. hemoragie digestivă superioară
D. splenomegalie
E. discretă jenă epigastrică
(pag. 2028-2029)

C2212126. În perioada de stare, cancerul de cap de pancreas aduce în discuţie diagnosticul diferenţial
al:
A. icterelor mecanice
B. tumorile periampulare
C. sindromului ascitic
D. adenopatiei supraclaviculare
E. insuficienţei hepato-renale
(pag. 2029-2030)

C2212127. În perioada de stare, cancerul corpului şi cozii pancreasului aduce în discuţie diagnosticul
diferenţial al:
A. durerilor pancreatice
B. afecţiunilor caşectizante
C. adenopatiei supraclaviculare
D. insuficienţei hepato-renale
E. tumorii pancreatice palpabile

314 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
315 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 2029-2030)

C2212128. Uneori, durerea determinată de cancerul pancreatic mai prezintă şi alte caracteristici,
apreciate clasic ca specifice:
A. ameliorare în ortostatism
B. ameliorare în decubit dorsal
C. ameliorare parţială sub efectul aspirinei
D. intensificare în decubit dorsal
E. intensificare în ortostatism
(pag. 2028-2029)

C2212129. Invazia sau compresia duodenului de către tumora cefalopancreatică adaugă tabloului
clinic următoarele manifestări:
A. dilataţie gastrică
B. vărsături de stază care conţin bilă
C. vărsături de stază care nu conţin bilă
D. splenomegalie
E. sindromul de stenoză digestivă joasă
(pag. 2028)

C2212130. Icterul prin obstrucţie neoplazică a căilor biliare extrahepatice prezintă următoarele
caracteristici:
A. urini hipercrome
B. urini hipocrome
C. scaune decolorate
D. scaune negricioase, lucioase
E. icter rubin
(pag. 2028)

C2212131. Icterul prin obstrucţie neoplazică, în caz de cancer al pancreasului exocrin, se


caracterizează prin:
A. febră
B. colici coledociene
C. prurit intens
D. nedureros
E. afebril
(pag. 2028)

C2212132. În cancerul corpului şi cozii pancreasului, deosebit de intense şi prin aceasta oarecum
specifice sunt:
A. durerea epigastrică profundă
B. durerea iradiată dorsal
C. durerea ameliorată în decubit dorsal
D. durerea ameliorată în ortostatism
E. tumoră pancreatică palpabilă
(pag. 2029)

C2212133. Triada clinică caracteristică pentru cancerul de cap de pancreas este constituită din:
A. icter febril şi indolor
B. icter afebril şi cu colici coledociene
C. icter afebril şi indolor
D. durere epigastrică profundă
E. scăderea severă în greutate

315 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
316 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 2028)

C2212134. Ca şi factori de risc în apariţia cancerului pancreasului exocrin se menţionează existenţa la


antecesori a:
A. anemiei pernicioase
B. sindromul lui Gardner
C. glucagonomului
D. pancreatitei acute
E. pancreatitei cronice
(pag. 2026-2027)

C2212135. În apariţia cancerului pancreasului exocrin se consideră factori de risc exogeni specifici
următorii:
A. alcoolul
B. cafeaua
C. produse ale industriei chimice
D. produse ale industriei alimentare
E. nitrosaminele
(pag. 2026-2027)

C2212136. În apariţia cancerului pancreasului exocrin, proliferarea celulară pancreatică este stimulată
de:
A. bombesină
B. neurotensină
C. glucocorticoizi
D. glucagon
E. pancreozimină
(pag. 2026-2027)

C2212137. În cazul cancerului pancreasului exocrin, explorările radiologice ale organelor învecinate
pancreasului pot evidenţia:
A. împingerea proximală a antrului gastric
B. împingerea cranială a antrului gastric
C. împingerea anterioară a corpului gastric
D. împingerea posterioară a corpului gastric
E. lărgirea cadrului duodenal
(pag. 2030-2031)

C2212138. În cazul cancerului pancreasului exocrin, endoscopia digestivă superioară face posibilă:
A. ultrasonografia pancreatică endoluminală
B. montarea unui stent
C. colangiopancreatografia retrogradă endoscopică
D. laparoscopia
E. drenajul biliar intern transtumoral
(pag. 2031-2032)

C2212139. Recoltarea de material anatomopatologic pe cale endoscopică la pacienţii cu cancer al


pancreasului exocrin se face prin:
A. recoltarea conţinutului gastric pentru citologie
B. periajul tumorii periampulare
C. recoltarea conţinului duodenal pentru citologie
D. puncţie bioptică a tumorii cefalo-pancreatice
E. laparotomie

316 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
317 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 2031-2032)

C2212140. Explorarea radiologică a căilor biliare în cancerul pancreasului exocrin cuprinde:


A. colangiografia intravenoasă
B. splenoportografia
C. colangiografia percutană transjugulară şi transhepatică
D. angiografia
E. colangiografia percutană transhepatică
(pag. 2030-2031)

C2212141. În diagnosticul paraclinic al cancerului pancreasului exocrin, markeri tumorali dozabili, cu


specificitate şi sensibilitate semnificative sunt:
A. alfa – fetoproteină
B. CA – A 19
C. CA 19 – 9
D. galactozyltransferaza I
E. galactozyltransferaza II
(pag. 2030)

C2212142. În diagnosticul paraclinic al cancerului pancreasului exocrin, explorări de laborator utile


sunt cele care studiază modificări a:
A. valorilor sanguine ale enzimelor pancreatice
B. sindromului biochimic al insuficienţei hepato-renale
C. sindromului anemic
D. scăderea toleranţei la glucide
E. sindromului de retenţie biliară
(pag. 2030)

C2212143. În cursul endoscopiei digestive superioare la pacienţii cu cancer al pancreasului exocrin,


montarea de stent poate avea ca scop:
A. ca paliaţie a retenţiei biliare
B. diminuarea retenţiei biliare
C. ca pregătire pentru operaţie cu scop de radicalitate
D. recoltare de material pentru examen anatomo-patologic
E. descărcarea secreţiei pancreatice
(pag. 2030-2032)

C2212144. După clasificarea elaborată de UICC în 1987, stadiului III de cancer al pancreasului exocrin
aparţin următoarele:
A. T2 N0 M0
B. T1 N1 M0
C. T3 N0 M0
D. T2 N1 M0
E. T3 N1 M0
(pag. 2032-2033)

C2212145. În tratamentul cancerului pancreasului exocrin, intervenţii chirurgicale laparoscopice cu


intenţie paliativă sunt:
A. colecisto-gastroanastomoză
B. colecisto-jejunoanastomoză
C. gastro-enteroanastomoză
D. duodeno-pancreatectomie cefalică
E. splenopancreatectomie corporeo-caudală

317 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
318 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 2031-2032)

C2212146. În tratamentul cancerului pancreasului exocrin, intervenţii chirurgicale laparoscopice cu


intenţie de radicalitate sunt:
A. gastroenteroanastomoza
B. splenopancreatectomie corporeo-caudală
C. colecisto-jejunoanastomoză
D. duodeno-pancreatectomie cefalică
E. colecisto-gastroanastomoză
(pag. 2031-2032)

C2212147. În cancerul pancreasului exocrin, căile de diseminare ale acestuia sunt:


A. invazia venoasă
B. migrarea în cavitatea peritoneală
C. diseminarea arterială
D. invazia perineurală
E. diseminarea limfatică
(pag. 2032-2033)

C2212148. Dintre tumorile pancreasului exocrin, tumorile papilare intraductale mucosecretante au


următoarele caracteristici:
A. grad mai ridicat de agresivitate faţă de adenocarcinoamele ductale
B. grad mai scăzut de agresivitate faţă de adenocarcinoamele ductale
C. dilatare caudară a ductului principal
D. stenozare canalară a ductului principal
E. episoade de pancreatită acută recurentă
(pag. 2032-2033)

C2212149. Explorarea laparoscopică ca metodă de diagnostic în cancerul pancreasului exocrin


permite:
A. explorarea bursei omentale
B. explorarea teritoriului venos portal
C. ultrasonografia
D. colangiografia
E. diagnosticul precoce al afecţiunii
(pag. 2031-2032)

C2212150. Intervenţii paliative de drenaj extern în tratamentul cancerului de pancreas exocrin se


menţionează:
A. colecisto-gastroanastomoză
B. colecistostomie
C. endoproteză montată endoscopic
D. wirsungo-jejunoanastomoză
E. cateter în căile biliare intrahepatice dilatate
(pag. 2037)

C2212151. Ca intervenţie paliativă de drenaj intern în tratamentul cancerului pancreasului exocrin se


menţionează:
A. coledoco-jejunoanastomoză
B. colecisto-gastroanastomoză
C. colecistostomie
D. splanhnicectomie
E. coledoco-duodenoanastomoză

318 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
319 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 2037)

C2212152. În cadrul intervenţiilor paliative de drenaj intern în tratamentul cancerului pancreasului


exocrin, utilizarea colecistului pentru derivaţie este condiţionată de:
A. permeabilitatea coledocului
B. dimensiunea tumorii pancreatice
C. permeabilitatea cisticului
D. distanţă suficientă între joncţiunea acestuia cu coledocul şi tumora pancreatică
E. gradul de invazie al tumorii pancreatice
(pag. 2037)

C2212153. Pentru durerea dorsală determinată de invazia plexurilor nervoase retropancreatice în


cancerul pancreasului exocrin poate fi tentată:
A. infiltraţii analgetice ale nervilor intercostali
B. splanhnicectomia
C. simpatectomie periarterială
D. infiltraţii analgetice al splanhnicilor
E. alcolizarea splanhnicilor
(pag. 2037)

C2212154. Chimioterapia, ca metodă de tratament paliativ în cancerul pancreatic presupune plasarea


unui cateter în:
A. artera mezenterică superioară
B. artera mezenterică inferioară
C. artera gastro-duodenală
D. artera pancreato-duodenală
E. artera splenică
(pag. 2038)

C2212155. Formele de utilizare ale radioterapiei în tratamentul cancerului pancreasului exocrin sunt:
A. teleradioterapia
B. brahiterapia
C. iradierea externă
D. iradierea internă
E. hipertermia intraoperatorie
(pag. 2038)

C2212156. În tratamentul adjuvant al cancerului pancreasului exocrin se poate utiliza teleradioterapia


cu:
A. izotopi plasaţi în contact cu tumora
B. izotopi plasaţi interstiţial în tumoră
C. sursă de cobalt
D. accelerator de particule
E. fascicul de neutroni
(pag. 2038)

C2312157. Ce afirmatii referitoare la cancerul pancreasului exocrin sunt false?


A. Frecventa afectiunii este mai mare de doua ori la femei decat la barbati;
B. Intre cauzele de deces prin cancer, pancreasul ocupa locul al 4-lea la barbati, dupa plaman, colon si
prostata;
C. Intre cauzele de deces prin cancer, pancreasul ocupa locul 3 la femei, dupa san si organele genitale
interne;
D. Frecventa cancerului pancreasului exocrin creste net, progresiv dupa 40 de ani si devine maxima in
deceniile 7 si 8;

319 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
320 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Cancerul pancreasului exocrin este intalnit mai des in mediul rural fata de cel urban.
(pag. 2027)

C2312158. Factorii de risc semnificativi pentru tumorile pancreatice maligne sunt:


A. Pancreatita acuta si pancreatita cronica;
B. Fumatul;
C. Regimul alimentar permanent cu produse de panificatie cu grad inalt de rafinare a fainii;
D. Alcoolul si cafeaua;
E. Bolnavii cu derivatii pancreatice si biliare, rezectii ileo-colice si colectomii.
(pag. 2027)

C2312159. In perioada de debut clinic al cancerului pancreasului exocrin se pot intalni:


A. Semne generale de impregnare neoplazica:
B. Semnul Trousseau;
C. Astenie fizica, psihica si stari depresive;
D. Inapetenta;
E. Sindrom dispeptic nesistematizat, cu senzatie de digestie dificila si modificari de tranzit.
(pag. 2027)

C2312160. In perioada de stare a cancerului pancreasului exocrin se intalnesc:


A. Semne generale de impregnare neoplazica;
B. Sindroame paraneoplazice cutanate si hematologice;
C. Durere profunda epigastrica, surda, cu iradiere catre hipocondrul stang, rezistenta la analgetice;
D. Febra;
E. Aparare musculara in epigastru.
(pag. 2028)

C2312161. Ce semne caracterizeaza icterul mecanic prin cancer de cap de pancreas?


A. Este insotit de prurit intens, progresiv, rezistent la tratamentul simptomatic;
B. Se insoteste de semnul Courvoisier-Terrier;
C. Se insoteste de colica biliara;
D. Icterul este apiretic;
E. Scaunele sunt decolorate, iar urinile hipercrome.
(pag. 2028)

C2312162. Triada clinica ce caracterizeaza cancerul de cap de pancreas este constituita de:
A. Durere epigastrica de tip pancreatic, surda, profunda, permanenta, neameliorata de analgeticele uzuale;;
B. Icter intermitent, precedat de febra si frison;
C. Durere in hipocondrul drept;
D. Pierdere in greutate;
E. Icter mecanic progresiv, apiretic.
(pag. 2028)

C2312163. Ce semne se intalnesc in perioada de stare si in perioadele avansate ale cancerului corpului
si cozii pancreasului?
A. Durere intensa, profunda, iradiata dorsal, care se poate ameliora trecator la aspirina sau in pozitia de
"cocos de pusca";
B. Semnul Courvoisier-Terrier;
C. Splenomegalie;
D. Adenopatie supraclaviculara stanga;
E. Semnul Cullen.
(pag. 2029)

320 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
321 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2312164. Ce beneficii aduce endoscopia digestiva superioara in diagnosticul si tratamentul tumorilor


maligne pancreatice?
A. Permite ultrasonografia pancreatica endolumenala care furnizeaza date despre tumorile capului
pancreasului, cu posibilitati de biopsie;
B. Permite excizia unei tumori periampulare;
C. Permite montarea unei endoproteze in canalul Wirsung;
D. Permite periajul tumorilor periampulare pentru examenul citologic;
E. Permite stadializarea tumorii si evaluarea operabilitatii.
(pag. 2031)

C2312165. Laparoscopia ofera urmatoarele posibilitati de diagnostic si tratament in cancerul


pancreasului exocrin:
A. Ultrasonografia laparoscopica a pancreasului si ficatului;
B. Recoltarea de material tumoral pentru studiul citologic sau histologic de la nivelul tumorii sau metastazelor;
C. Drenaj biliar intern in tumorile cefalopancreatice inoperabile;
D. Decelarea metastazelor extraabdominale ale cancerului pancreasului exocrin;
E. Splenopancreatectomie caudala pentru tumorile cozii pancreasului.
(pag. 2032)

C2312166. Interventiile chirurgicale cu intentie de radicalitate practicate pentru cancerul cozii


pancreasului sunt:
A. Duodenopancreatectomia cefalica cu pastrarea pilorului;
B. Duodenopancreatectomia cefalica;
C. Splenopancreatectomia caudala;
D. Duodenopancreatectomia totala;
E. Derivatie biliara interna asociata cu gastroenteroanastomoza.
(pag. 2032)

C2312167. Obiectivele tratamentului chirurgical radical in cancerul pancreasului cefalic sunt:


A. Ridicarea tumorii si prevenirea recidivelor;
B. Rezolvarea retentiei biliare;
C. Rezolvarea retentiei pancreatice;
D. Ridicarea statiilor limfatice loco-regionale;
E. Tratamentul durerii cauzata de invazia plexului celiac.
(pag. 2034)

C2312168. Care din urmatoarele interventii au caracter paleativ si sunt impuse de evolutia avansata a
unei tumori maligne pancreatice cefalice?
A. Colecistectomie urmata de o derivatie bilio-digestiva;
B. Drenaj biliar extern transparietohepatic;
C. Endoproteza transtumorala plasata prin endoscopie interventionala;
D. Colecisto-gastroanastomoza efectuata laparoscopic;
E. Duodenopancreatectomie cefalica.
(pag. 2037)

C2312169. Ce afirmatii referitoare la chimioterapia utilizata in tratamentul cancerului pancreatic sunt


false:
A. Chimioterapia poate fi adjuvanta intr-un protocol terapeutic complex care include si operatia cu intentie de
radicalitate;
B. Chimioterapia poate fi paleativa, incadrata intr-un protocol complex care nu include o interventie radicala;
C. Efectele chimioterapiei pot fi intensificate cand se foloseste calea de administrare intraarteriala regionala;
D. Chimioterapia amelioreaza semnificativ rata supravietuirii la distanta;
E. Gemzarul nu se foloseste in terapia cancerului pancreasului exocrin.

321 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
322 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 2038)

C2312170. Ce afirmatii referitoare la radioterapia folosita in tratamentul cancerului pancreasului


exocrin sunt adevarate:
A. Este utilizata ca tratament adjuvant asociat unei interventii cu scop curativ;
B. Poate folosi teleradioterapia sau iradierea externa cu sursa de Cobalt, cu accelerator de particule sau cu
fascicul de neutroni sau de ioni grei;
C. Efectul iradierii nu este sporit prin asocierea chimioterapiei;
D. Se poate folosi brahiterapia sau iradierea interna cu izotopi plasati in contact direct cu tumora;
E. Hipertermia intraoperatorie poate sensibiliza tesutul tumoral la iradiere.
(pag. 2038)

C2512171. Factorii de risc, semnificativi din punct de vedere statistic, implicaţi în etiologia cancerului
pancreasului exocrin sunt:
A. fumatul
B. alcoolul şi cafeaua
C. diabetul zaharat, în special cel cu debut juvenil
D. regimul alimentar bogat in lipide şi proteine
E. pancreatita acută şi pancreatita cronică
(pag. 2027)

C2512172. În perioada de debut a cancerului de pancreas exocrin:


A. există modificări semnificative la examenul fizic al bolnavului
B. diagnosticul de cancer de pancreas exocrin este adus în discuţie în cadrul diagnosticului diferenţial la unor
neoplasme cu localizare în etajul abdominal superior
C. simptomatologia este specifică, uşurând algoritmul diagnostic
D. diagnosticul corect şi indicaţia operatorie adecvată se stabilesc rareori în perioada de debut clinic
E. diagnosticul corect şi indicaţia operatorie adecvată se stabilesc fără dificultate
(pag. 2027)

C2512173. În perioada de stare a cancerului de pancreas exocrin:


A. şansele unui tratament chirurgical cu intenţie de radicalitate încununat de succes sunt reduse
B. manifestările de ordin general sunt mai reduse ca în perioada de debut
C. uneori bolnavii prezintă diaree grăsoasă şi alte elemente dispeptice sugestive pentru insuficienţa
secretorie a pancreasului exocrin
D. sunt prezente scăderea dramatică în greutate (emaciere, caşexie), astenia fizică şi psihică marcată,
sindroame depresive
E. în tabloul clinic pot fi prezente sindroame paraneoplazice hematologice, cutanate, tromboflebite
superficiale migratorii (semnul Trousseau)
(pag. 2027-2028)

C2512174. În cancerul de cap de pancreas, în perioada de stare:


A. icterul prezintă caracterele tipice ale icterului mecanic, cu nuanţă verdinică a tegumentelor, urini
hipercrome şi scaune decolorate
B. icterul este nedureros (fără colici) şi afebril
C. icterul este însoţit şi de multe ori precedat de prurit intens, progresiv, rezistent la tratamentul simptomatic
D. se datorează compresiunii duodenale de către tumora pancreatică
E. este precedat de colică biliară violentă şi sindrom febril
(pag. 2028)

C2512175. În cancerul pancreasului exocrin explorările de laborator:


A. oferă informaţii specifice pentru diagnosticul bolii
B. oferă informaţii indirecte, care reflectă răsunetul evoluţiei tumorii asupra stării biologice a pacientului
C. pot confirma existenţa şi pot defini amploarea sindroamelor biologice: anemic, de retenţie biliară, scăderea

322 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
323 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

toleranţei la glucide sau chiar sindrom hiperglicemic, sindromul insuficienţei pancreatice exocrine (probe
de digestie)
D. valorile sangvine ale enzimelor pancreatice oferă informaţii specifice semnificative
E. markerii tumorali specifici permit diagnosticul precoce al cancerului pancreatic
(pag. 2030)

C2512176. Dozarea markerilor tumorali în cancerul pancreasului exocrin poate fi utilă pentru:
A. diagnosticul precoce al bolii
B. controlul eficienţei intervenţiilor de exereză cu intenţie de radicalitate: markerul prezent preoperator
dispare în perioada postoperatorie dacă nu există ţesut tumoral restant
C. surprinderea preclinică a unor recidive sau metastaze: markerul care dispăruse după intervenţia
chirurgicală reapare înaintea semnelor clinice de recidivă sau metastază
D. markerul cel mai utilizat este antigenul carcinoembrionar
E. markerul cel mai utilizat este antigenul CA 19-9, valoarea sa predictivă apropiindu-se în unele statistici de
cea a ultrasonografiei
(pag. 2030)

C2512177. Explorările radiologice ale căilor biliare, în cancerul pancreasului exocrin permit:
A. diagnosticul invaziei pediculului mezenterico-portal
B. evidenţierea gradului, întinderii şi aspectului obstrucţiei segmentului terminal al CBP
C. răsunetul asupra căilor biliare în amonte de obstacol
D. pancreato-colangiografia endoscopică retrogradă oferă informaţii asupra sistemului canalar pancreatic,
dacă se reuşeşte opacifierea canalului Wirsung
E. instituirea unui drenaj biliar extern sau intern cu endoproteză prin procedee de radiologie şi/sau
endoscopie intervenţională
(pag. 2031)

C2512178. Endoscopia digestivă superioară, în cancerul pancreasului exocrin, face posibilă:


A. ultrasonografia pancreatică endoluminală
B. decelarea metastazelor hepatice
C. decelarea metastazelor peritoneale
D. recoltarea de material pentru examen anatomopatologic prin studiul citologic al conţinutului duodenal,
periajul tumorii periampulare sau puncţie bioptică transluminală a tumorii cefalopancreatice
E. evaluarea oportunităţii şi stabilirea, după necesităţi, a unui drenaj biliar intern transtumoral cu endoproteză
(stent)
(pag. 2031)

C2512179. Căile de diseminare ale cancerului pancreasului exocrin sunt:


A. extensia progresivă, din aproape în aproape, primele structuri invadate fiind de regulă stomacul şi colonul
transvers
B. extensia progresivă, din aproape în aproape, primele structuri invadate fiind de regulă segmentul terminal
al căii biliare principale şi duodenul
C. diseminarea limfatică
D. diseminarea peritoneală prin migrarea celulelor de pe suprafaţa tumorii în cavitatea peritoneală
E. diseminare venoasă, cu metastazare primordială în plămân
(pag. 2033)

C2512180. În cancerul pancreasului exocrin intervenţia chirurgicală cu viză radicală:


A. este totdeauna posibilă
B. este facilă
C. depinde de extensia locală a tumorii (invazia peretelui anterior al venei porte sau al venei mezenterice
superioare pe o distanţă mai mare de 1,5 cm contraindică rezecţia)
D. este contraindicată în prezenţa metastazelor peritoneale şi hepatice multiple
E. invazia ganglionilor mezenterici, ai hilului hepatic şi celiaci contraindică in mod obisnuit intervenţia radicală

323 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
324 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 2035)

C2512181. Pentru tratamentul paliativ al retenţiei biliare determinată de un cancer de pancreas exocrin
se indică:
A. drenaj biliar extern (la pacienţi a căror degradare biologică marcată nu permite realizarea unui drenaj biliar
intern chirurgical)
B. drenaj biliar intern, prin anastomozarea unui segment al căilor biliare extrahepatice (colecist sau cale
biliară principală) cu un segment învecinat al tubului digestiv
C. derivaţiile interne utilizând colecistul sunt totdeauna posibile şi de preferat atunci când expectativa de viata
este îndelungată
D. drenajul biliar intern prin endoscopie intervenţională (se monteaza o endoproteză transtumorală) sau prin
imagistică intervenţională (se monteaza endoproteză sau se stabileste un drenaj biliar extern transcutaneo-
hepatic)
E. cancerul pancreasului exocrin nu determină niciodată în evoluţie retenţie biliară
(pag. 2036-2037)

C2512182. Chimioterapia în tratamentul cancerului pancreasului exocrin:


A. este singura modalitate terapeutică cu viză curativă
B. poate fi adjuvantă, încadrată într-un protocol terapeutic complex, care include şi operaţia cu intenţie de
radicalitate
C. poate fi paliativă, încadrată într-un protocol terapeutic paliativ, care nu include intervenţia chirurgicală în
scop curativ
D. este total ineficientă şi contraindicată
E. efectul iradierii este sporit prin asocierea chimioterapiei, putând uneori fi reconvertite la rezecabilitate
cazuri apreciate iniţial ca inoperabile
(pag. 2038)

C2512183. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la epidemiologia cancerului pancreasului


exocrin este adevărată:
A. ocupă primul loc între cauzele de deces prin cancer la bărbaţi
B. ocupă locul al patrulea între cauzele de deces prin cancer la bărbaţi
C. nu constituie o cauză importantă de deces la nici unul din sexe
D. la femei ocupă locul al cincilea între cauzele de deces prin cancer
E. este localizarea cea mai frecventă a bolii neoplazice
(pag. 2026)

C2512184. Proliferarea celulară pancreatică este stimulată de:


A. colecistokinina endogenă
B. colecistokinina exogenă
C. glucocorticoizi
D. chimotripsină
E. pepsinogen
(pag. 2027)

C2512185. Frecvenţa mai mare a cancerului pancreatic, explicată prin modificarea metabolismului
hormonilor digestivi se constată după:
A. derivaţii pancreatice
B. derivaţii biliare
C. rezecţii ileocolice
D. colectomii
E. lobectomii subtotale tiroidiene
(pag. 2027)

C2512186. Care din următoarele afirmaţii referitoare la cancerul pancreatic în faze avansate de evoluţie
sunt adevărate:

324 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
325 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. pot fi prezente hemoragii digestive superioare prin invazia stomacului sau duodenului
B. pot fi prezente hemoragii digestive superioare prin hipertensiune portală
C. lipsesc totdeauna manifestările paraneoplazice
D. şansele curative rămân crescute dacă se asociază chimio şi radioterapia
E. pot fi prezente metastaze hepatice sau peritoneale decelabile clinic
(pag. 2029)

C2512187. Care din elementele următoare (tumoră-adenopatie-metastaze) sunt prezente în cancerul de


pancreas în stadiul I, în clasificarea UICC din 1987:
A. tumoră limitată la pancreas
B. tumoră cu extensie la coledoc, în localizarea cefalică a tumorii
C. adenopatii peripancreatice neinvadate clinic
D. metastaze la distanţă prezente
E. tumoră cu invazia segmentului I al ficatului
(pag. 2033)

C2512188. Cancerul de pancreas exocrin în stadiul III, în clasificarea UICC din 1987, cuprinde
următoarele elemente:
A. tumoră cu invazia organelor imediat învecinate, cu adenopatie regională invadată
B. tumoră limitată la pancreas fără invazie ganglionară regională
C. tumoră limitată la pancreas, cu metastaze la distanţă prezente
D. indiferent de mărimea tumorii dacă există invazie ganglionară regională şi sunt absente metastazele la
distanţă
E. tumoră cu invazia organelor imediat învecinate, cu adenopatie regională invadată şi metastaze la distanţă
prezente
(pag. 2033)

C2512189. Care dintre următoarele afirmaţii legate de perioada latentă a cancerului pancreatic sunt
false:
A. diagnosticul poate fi stabilit doar întâmplător, prin investigaţii imagistice de fineţe, motivate de o altă
afecţiune
B. tumora este de dimensiuni mici
C. sunt prezente semnele generale de impregnare neoplazică
D. lipsesc semnele de localizare a tumorii
E. bolnavii prezintă un sindrom dispeptic nesistematizat şi o uşoară jenă epigastrică
(pag. 2027)

C2512190. Icterul obstructiv din cancerul de cap de pancreas are următoarele caractere:
A. este însoţit de colici biliare repetate
B. debutează brusc
C. produce nuanţa verdinică a tegumentelor
D. este nedureros şi afebril
E. este însoţit şi de multe ori precedat de prurit intens, progresiv, rezistent la tratamentul simptomatic
(pag. 2028)

C2512191. Semunul Courvoisier - Terrier, care se evidenţiază la examenul fizic în cancerul de cap de
pancreas, poate lipsi:
A. la bolnavii cu colecistopatie litiazică cu evoluţie îndelungată
B. la bolnavii obezi cu ficatul răsturnat în sus şi posterior, sub rebordul costal
C. la bolnavii colecistectomizaţi
D. este prezent întotdeauna cu excepţia bolnavilor colecistectomizaţi
E. la bolnavii caşectici cu hepatomegalie de colestază
(pag. 2028)

325 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
326 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2512192. În perioada de stare a cancerului pancreasului exocrin, tulburările digestive comune


constau în:
A. anorexie
B. alternanţă constipaţie - diaree
C. uneori diaree grăsoasă şi alte elemente dispeptice sugestive pentru insuficienţa secretorie a pancreasului
exocrin
D. vărsături bilioase
E. durere profundă epigastrică, surdă, cu iradiere către hipocondrul stâng şi dorsal
(pag. 2028)

C2512193. Care dintre manifestările de ordin general sunt prezente în perioada de stare a cancerului
pancreasului exocrin:
A. uşoară sădere ponderală
B. tromboflebite superficiale migratorii
C. astenie psihică marcată
D. scăderea capacităţii de efort intelectual
E. astenie fizică marcată
(pag. 2028)

C2512194. Care dintre următoarele afirmaţii, legate de durerea din cancerul corpului şi cozii
pancreasului sunt adevărate:
A. durere epigastrică intensă, profundă, iradiată dorsal, rezistentă la analgeticele obişnuite
B. durerea apare în etape relativ avansate ale evoluţiei
C. durerea este explicată mai ales prin invazia plexurilor nervoase retropancreatice
D. durerea este explicată mai ales prin distensia canalelor pancreatice
E. durerea este surdă, profundă, localizată supraombilical, "în bară", corespunzător ariei de proiecţie a
pancreasului
(pag. 2029)

C2512195. În etapele avansate ale cancerului pancreatic se întâlnesc:


A. insuficienţă hepatorenală
B. constipaţie
C. metastaze cerebrale decelabile clinic
D. hemoragii digestive superioare
E. adenopatie supraclaviculară (semnul Wircow-Troisier)
(pag. 2029)

C2512196. În cancerul pancreasului exocrin, endoscopia digestivă superioară face posibilă recoltarea
de material pentru examen anatomo-patologic prin:
A. excizia bioptică a tumorii cefalo-pancreatice
B. recoltarea pentru citologie a secreţiei pancreatice prin cateterizarea ductelor pancreatice
C. periajul tumorii periampulare in vederea examenului citologic
D. puncţie bioptică endoluminală a tumorii cefalo-pancreatice, traversând peretele duodenal
E. recoltarea conţinutului duodenal pentru citologie
(pag. 2031)

C2512197. Examenul radiologic gastroduodenal de faţă şi profil, eventual şi duodenografia hipotonă


efectuate în cancerul pancreasului exocrin, pot evidenţia:
A. deplasarea caudală a rinichiului stâng
B. împingerea posterioară a corpului gastric
C. împingerea caudală a colonului transvers
D. împingerea cranială a antrului gastric
E. lărgirea cadrului duodenal

326 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
327 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 2031)

C2512198. În cadrul tumorilor pancreasului exocrin, tumorile papilare intraductale mucosecretante au


unele caractere care le diferenţiază de restul tumorilor pancreatice:
A. nu este evidentă filiaţia tumoră benignă-displazie-tumoare malignă
B. au grad mai crescut de agresivitate faţă de adenocarcinoamele ductale
C. clinic, prezenţa lor poate fi sugerată de episoade de pancreatită acută recurentă
D. endoscopic, nu se pun în evidenţă modificări
E. pancreatografia sub presiune prin cateter cu balonet evidenţiază dilatare canalară a ductului principal sau
segmentar, formaţiuni protruzive în lumenul canalar
(pag. 2032-2033)

C2512199. Criteriile pentru evaluarea operabilităţii tumorilor pancreatice includ:


A. volumul tumorii
B. metastazarea osoasă
C. invazia locală a marilor vase viscerale
D. metastazarea hepatică
E. diseminarea peritoneală tumorală
(pag. 2035)

C2512200. În cadrul cancerului pancreasului exocrin, administrarea substanţei de contrast organo-


iodate pentru explorarea radiologică a căilor biliare se poate face pe cale:
A. intramusculară
B. percutană transhepatică
C. endoscopică retrogradă
D. intraoperatorie
E. per os
(pag. 2030-2031)

C2512201. Intervenţia operatorie cu caracter de radicalitate este contraindicată în următoarele situaţii:


A. evoluţie local avansată cu invazia masivă a vaselor mari
B. evoluţie avansată prin diseminare limfatică cu adenopatii regionale şi/sau la distanţă
C. metastaze hepatice unice
D. tumoră strict localizată la nivelul pancreasului
E. tumora care are relaţii de continuitate cu ţesuturile peripancreatice
(pag. 2034)

C2512202. Pentru durerea dorsală din cancerul pancreatic invadant in plexurile nervoase
retropancreatice se poate tenta :
A. splahnicectomie
B. alcoolizarea splahnicilor
C. infiltraţii analgetice ale splahnicilor şi nervilor intercostali
D. extirparea plexului solar
E. pancreatectomie totală
(pag. 2037)

C2512203. Pancreatectomia totală constă în exereza în bloc a:


A. pancreasului împreună cu duodenul
B. micului epiploon
C. colecistului
D. lobului stâng hepatic
E. splinei
(pag. 2035-2036)

327 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
328 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2612204. Factorii de risc în etiologia pancreasului exocrin sunt:


A. fumatul
B. diabetul zaharat juvenil
C. alcoolul
D. modificarea metabolismului hormonilor digestivi
E. regimul alimentar bogat în lipide şi proteine
(pag. 2027)

C2612205. Semnul Curvoisier-Terrier poate lipsi în cancerul de cap de pancreas în următoarele cazuri:
A. la bolnavii cu vezica biliară scleroatrofică
B. la bolnavii cu colecistopatie îndelungată
C. la obezi cu ficat răsturnat în sus şi posterior
D. la bolnavii cu colecistopatie nelitiazică
E. la bolnavii cu colecistectomie
(pag. 2028)

C2612206. Triada caracteristică pentru cancerul de cap de pancreas este constituită din:
A. durere epigastrică
B. greţuri
C. icterul de tip distructiv
D. scăderea ponderală severă
E. vărsături incoercibile
(pag. 2028)

C2612207. Icterul obstructiv în cancerul de cap de pancreas este:


A. indolor
B. dureros
C. afebril
D. precedat de prurit
E. fără prurit
(pag. 2028)

C2612208. Caracterele specifice durerii în cancerul corpului şi cozii pancreasului sunt:


A. ameliorarea parţială şi trecătoare la aspirină
B. ameliorarea în ortostatism
C. intensificarea în decubit dorsal
D. intensificarea în decubit ventral
E. ameliorare în poziţia cocoş de puşcă
(pag. 2029)

C2612209. Căile de invazie în cancerul pancreasului exocrin sunt:


A. din aproape în aproape
B. perineurală
C. limfatică
D. venoasă
E. arterială
(pag. 2033)

C2612210. Intervenţiile cu intenţii de radicalitate cuprind:


A. timpul de exereză
B. timpul paleativ
C. timpul explorator

328 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
329 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. timpul de reconstrucţie
E. timpul de operabilitate
(pag. 2034)

C2612211. Cheia operabilităţii în cancerul pancreasului exocrin este reprezentată de:


A. absenţa invadării peretelui anterior al venei mezenterice
B. absenţa invadării peretelui anterior al venei porte
C. absenţa adenopatiei neoplazice
D. metastazele hepatice unice
E. volumul aparent al tumorii
(pag. 2035)

C2612212. Intervenţiile paleative în cancerul de pancreas constau în:


A. colecistogastroanastomoză
B. colecistojejunoanastomoză
C. duodenopancreatectomie cefalică
D. pancreatectomie totală
E. colecistostomie
(pag. 2037)

C2612213. Clasificarea macroscopică a pancreasului exocrin cuprinde următoarele stadii:


A. rezecabil
B. localizat
C. nemetastazat
D. nerezecabil local
E. metastazat
(pag. 2033)

C2612214. În legătură cu moartea subită se poate afirma:


A. Are o incidenţă de aprox. 50% din totalul deceselor determinate de boli cardiace
B. Are o incidenţă de aproximativ 10% din totalul deceselor determinate de boli cardiace
C. Este definită ca perioada de timp de 2 ore de la debutul evenimentului terminal şi deces
D. Este definită ca moarte naturală datorată cauzelor cardiace
E. Biologic victima nu poate rămâne în viaţă fără intervenţii rapide
(pag. 245)

C2612215. În stopul cardiac apare:


A. Oprirea brutală a funcţiei de pompă a inimii
B. Deseori reversibilitate spontană
C. Reversibilitate prin intervenţie promptă
D. Oprirea lentă a funcţiei de pompă a inimii
E. Rareori reversibilitate spontană
(pag. 245)

C2612216. Despre moartea subită cardiacă se poate afirma:


A. Boala aterosclerotică coronariană este cea mai frecventă anomalie structurală asociată
B. Până la 80% din totalul morţilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecinţelor aterosclerozei
coronariene
C. Cardiomiopatiile sunt implicate în 10-15% din cazurile de moarte subită cardiacă
D. Moartea subită cardiacă atinge punctul culminant în copilărie şi adolescenţă
E. Incidenţa începe să scadă la adulţii tineri
(pag. 246)

329 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
330 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2612217. Următorii sunt factori funcţionali asociaţi morţii subite cardiace:


A. Intoxicaţia cu cocaină
B. Intoxicaţia cu digitală
C. Hipoxemia
D. Acidoza
E. Sindromul WPW
(pag. 246)

C2612218. Care din următoarele reprezintă cauze structurale ale morţii subite cardiace:
A. Sindromul QT prelungit congenital
B. Miocardita
C. CMH obstructivă
D. CMH neobstructivă
E. Insuficienţa cardiacă cronică
(pag. 246)

C2612219. Factorii de risc cei mai importanţi ai morţii subite cardiace sunt:
A. Vîrsta
B. TA crescută
C. HVS
D. Caşexia
E. Fumatul
(pag. 248)

C2612220. În stopul cardia secundar bradiaritmiilor sau asistoliei:


A. Nu este necesar şocul extern
B. Este necesar şocul extern
C. Adrenalina se administrează intravenos
D. Pacientul nu necesită intubare
E. Atropina se administrează intravenos.
(pag. 250)

C2612221. Îngrijirea pacientului care face colaps cuprinde:


A. Intervenţia iniţială şi suportul vital de bază
B. Suportul vital avansat
C. Îngrijirea postresuscitare
D. Anticoagulare pe termen lung
E. Îngrijire pe termen lung
(pag. 249)

C2812222. In evolutia clinica a cancerului pancreasului exocrin, sunt descrise:


A. etapa avansata
B. perioada asimptomatica sau latenta
C. perioada de debut clinic
D. perioada de stare
E. perioada de agitatie psihosomatica
(pag. 2027)

C2812223. Explorarile radiologice vasculare necesare diagnosticarii cancerului pancreasului exocrin


constau din:
A. RMN
B. splenoportografie

330 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
331 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. CT
D. cateterism arterial selectiv
E. scintigrafia
(pag. 2031)

C2812224. Examenul radiologic baritat gastoduodenal de fata si profil, in cancerul pancreasului


evidentiaza:
A. impingerea anterioara a corpului gastric
B. impingerea craniala a antrului gastric
C. semne de invazie directa a peretelui gastric
D. largirea cadrului duodenal
E. stenoza cardiala
(pag. 2031)

C2812225. In diagnosticul cancerului de pancreas exocrin, endoscopia digestiva superioara permite:


A. evacuarea continutului gastric
B. explorarea stomacului si a duodenului
C. realizarea ultrasonografiei pancreatice endoluminale
D. efectuarea colangiopancreatografiei retrograde
E. recoltarea de material pentru examenul anatomo-patologic
(pag. 2031)

C2812226. In diagnosticul cancerului de pancreas exocrin, pe cale laparoscopica se poate realiza:


A. explorarea vizuala a pancreasului, bursei omentale, ficatului, peritoneului, splinei, teritoriului portal
B. ultrasonografie laparoscopica
C. colangiografie laparoscopica
D. recoltare de material pentru examenul anatomo-patologic
E. lavajul canalului Wirsung
(pag. 2032)

C2812227. Tumorile maligne ale pancreasului exocrin, sunt clasificate in functie de origine si frecventa
in:
A. primare
B. metastatice
C. tertiare
D. de contiguitate
E. postradice
(pag. 2032)

C2812228. Interventiile chirurgicale cu intentie de radicalitate in cancerul pancreasului exocrin sunt:


A. duodenopancreatectomia totala
B. colecistoduodenostomia
C. coledocoduodenostomia
D. splenopancreatectomia corporeocaudala
E. duodenopancreatectomia cefalica
(pag. 2036)

C2912229. Care din următoarele afirmatii referitoare la epidemiologia şi factorii de risc în cancerul
pancreasului exocrin sunt adevărate?
A. are o frecventă de 3 ori mai mare la bărbaţi decât la femei;
B. între cauzele de deces prin cancer pancresul ocupă locul al patrulea la femei, după cancerul de sân, colon
şi organe genitale interne;
C. frecventa maximă este în deceniiile 6 şi 7;

331 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
332 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. este mai des întâlnit în mediul urban fată de cel rural;


E. fumatul este un factor de risc semnificativ.
(pag. 2026 - 2027)

C2912230. Tumorile maligne primare ale pancreasului exocrin pot avea originea în:
A. celulele ductale;
B. celulele acinare;
C. tesutul conjunctiv;
D. focare metaplazice;
E. tesutul adipos periglandular.
(pag. 2032)

332 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
333 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 13
Ulcerul gastric
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1213001. Care dintre afirmatiile referitoare la etiopatogenia ulcerului gastric sunt gresite
A. Anaclorhidria nu insoteste niciodata ulcerul benign
B. Anaclorhidria insoteste uneori ulcerul benign
C. Debitul acid total este mai putin important in aparitia ulcerului gastric
D. In ulcerul gastric se ia in discutie o diminuare a factorilor de aparare ai mucoasei gastrice
E. Importanta infectiei cu Helicobacter pylori in patogeneza ulcerului gastric este mai mica in decat in cea a
ulcerului duodenal
(pag. 1443)

C1213002. Incidenta maxima a ulcerului gastric este situata in deceniul al


A. saselea de viata
B. patrulea de viata
C. cincelea de viata
D. saptelea de viata
E. treilea de viata
(pag. 1442)

C1213003. Ulcerul gastric apare rar inaintea varstei de


A. 40 de ani
B. 50 de ani
C. 60 de ani
D. 65 de ani
E. 55 de ani
(pag. 1442)

C1213004. Simptomul principal al ulcerului gastric necomplicat este:


A. Durerea
B. Varsaturile
C. Greata
D. Pirozisul
E. Eructatiile
(pag. 1445)

C1213005. Care factori exogeni nu sunt implicati in aparitia ulcerului gastric:


A. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene
B. Chimioterapia intraarteriala
C. Fumatul
D. Alimentele grase
E. Alcoolul
(pag. 1444)

C1313006. Ulcerul gastric are incidenta maxima situata in:

333 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
334 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. deceniul al patrulea de viata


B. < 20 ani
C. deceniul al saselea de viata
D. 40-50 ani
E. peste 75 ani
(pag. 1442)

C1313007. Helicobacter pylori la nivelul mucoasei antrale in ulcerul gastric este prezent in:
A. 20-30% din cazuri
B. 100% din cazuri
C. 10% din cazuri
D. 70-90% din cazuri
E. 40-50% din cazuri
(pag. 1444)

C1313008. Tipul I de ulcer gastric dupa clasificarea Johnson se intilneste la:


A. 23% din pacientii cu ulcer gastric si se asociaza de obicei cu grupul sangvin O
B. 50-60% din pacientii cu ulcer gastric si se asociaza cu grupul sangvin A
C. 23-25% din pacientii cu ulcer gastric si se asociaza cu grupul A
D. 50-60% din pacientii cu ulcer gastric si se asociaza cu grupul B
E. 23-25% din pacientii cu ulcer gastric si se asociaza cu grupul B
(pag. 1445)

C1313009. Interventia de electie in ulcerul gastric tip I Johnson este reprezentata de


A. bulbantrectomie+ vagotomie
B. rezectie cuneiforma gastrica
C. hemigastrectomie + vagotomie
D. rezectie gastrica distala care sa cuprinda si leziunea gastroduodeno-anastomoza
E. rezectie Schoemaker
(pag. 1452)

C1313010. Ulcerul gastric se poate asocia cu ulcerul duodenal in:


A. 40-50% din cazuri
B. 30% din cazuri
C. 75% din cazuri
D. 10-20% din cazuri
E. 25% din cazuri
(pag. 1443)

C1313011. Cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastric este reprezentata de:
A. perforatia
B. penetratia
C. stenoza
D. malignizarea
E. hemoragia
(pag. 1448)

C1413012. Explorarea radiologica cu bariu precizeaza diagnosticul de ulcer gastric in:


A. 30% din cazuri
B. 50% din cazuri
C. 80% din cazuri
D. 90% din cazuri

334 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
335 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. 85% din cazuri


(pag. 1446)

C1413013. Nisa Haudek este:


A. nisa triunghiulara cu doua nivele: bariu, lichid de secretie
B. nisa cu trei nivele: bariu, lichid de secretie, aer
C. nisa giganta peste 5 cm
D. nisa pediculata
E. nisa de talie medie
(pag. 1446)

C1413014. Localizarea cea mai frecventa a ulcerului gastric este:


A. fata anterioara a stomacului
B. fata posterioara a stomacului
C. mica curbura gastrica, in vecinatatea incizurii
D. marea curbura gastrica
E. regiunea pilorica
(pag. 1444)

C1413015. Ulcerul gastric tip Johnson II cuprinde:


A. ulcerul situat pe mica curbura, spre zona fundica
B. ulcerul situat inalt pe mica curbura, langa jonctiunea gastro-esofagiana
C. ulcerul situat la nivelul corpului gastric pe mica curbura, asociat cu ulcerul piloric sau duodenal, chiar
stenozant
D. ulcerul cu localizare antrala
E. ulcerul situat oriunde pe mucoasa gastrica, fiind rezultatul ingestiei cronice de antiinflamatoare
nesteroidiene
(pag. 1445)

C1413016. Ulcerul de stress poate apare in urmatoarele situatii, cu exceptia:


A. politraumatisme
B. arsuri ce afecteaza peste 35% din suprafata corporala
C. insuficienta respiratorie
D. hipertensiunea arteriala severa
E. leziuni cerebrale
(pag. 1450)

C1413017. Interventia chirurgicala de electie in ulcerul gastric tip IV este:


A. vagotomie tronculara cu antrectomie
B. vagotomie supraselectiva
C. vagotomie proximala
D. rezectie gastrica "in sa"
E. operatia Pean-Bilrot II
(pag. 1452)

C1413018. Tratamentul chirurgical cel mai frecvent utilizat in ulcerul gastric tip III este:
A. vagotomie tronculara asociata cu antrectomie
B. rezectie gastrica proximala asociata cu gastroduodenoanastomoza
C. rezectie gastrica distala asociata cu gastroduodenoanastomoza
D. rezectie gastrica proximala asociata cu gastrojejunoanastomoza
E. vagotomie supraselectiva
(pag. 1452)

335 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
336 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C1513019. Simptomul principal al ulcerului gastric necomplicat il reprezinta:


A. durerea sub forma de crampa, torsiune, arsura sau cu caracter lancinant, localizata cel mai frecvent in
epigastru, precipitata sau exacerbata de ingestia de alimente;
B. varsatura acida;
C. pirozisul postprandial;
D. scaderea ponderala;
E. melena.
(pag. 1445)

C1513020. Semnul radiologic direct de ulcer gastric benign, la examenul radiologic baritat este:
A. nisa mare, cu pereti rigizi, incastrata in conturul gastric;
B. retractia sau scurtarea micii curburi;
C. incizura spastica a marii curburi;
D. nisa in afara conturului gastric, cu pliurile din vecinatate suple, convergente spre leziune;
E. lacuna.
(pag. 1446)

C1513021. Tipul III de ulcer gastric, in clasificarea Johnson include:


A. ulcerul situat pe curbura mica spre zona fundica;
B. ulcerul situat pe curbura mare;
C. ulcerul gastric cu localizare antrala, prepilorica si care se comporta simptomatic si secretor ca un ulcer
duodenal;
D. ulcerul gastric cu localizare pe curbura mica, asociat frecvent cu ulcer piloric sau duodenal;
E. ulcerul gastric ce apare oriunde pe mucoasa gastrica ca rezultat al ingestiei de AINS.
(pag. 1445)

C1513022. Din punct de vedere anatomopatologic, localizarea cea mai frecventa a ulcerului gastric
este:
A. fata posterioara;
B. marea curbura;
C. curbura mica, subcardial;
D. fornixul;
E. curbura mica gastrica, in vecinatatea incizurii gastrice.
(pag. 1444)

C1513023. Din punct de vedere etiopatogenic ulcerul gastric este rezultatul:


A. hiperaciditatii excesive;
B. dereglarii echilibrului fiziologic intre factorii de agresiune si cei de aparare ai mucoasei gastrice, in care rol
primordial in ulcerogeneza au factorii de agresiune;
C. dereglarii echilibrului fiziologic intre factorii de agresiune si cei de aparare ai mucoasei gastrice, in care rol
primordial in ulcerogeneza au factorii de aparare;
D. anaciditatii, care se asociaza frecvent cu ulcerul gastric benign;
E. nivelul seric scazut al gastrinei.
(pag. 1442-1443)

C1513024. Care dintre urmatoarele elemente de epidemiologie a ulcerului gastric sunt adevarate:
A. in general este mai frecvent ca ulcerul duodenal;
B. are incidenta maxima la tineri;
C. predominenta neta la femei;
D. este mai frecvent de 2 pana la 5 ori la populatia cu conditii de viata precare, tarati biologic;
E. incidenta maxima este cu 10 ani mai devreme decat in cazul ulcerului duodenal.
(pag. 1442)

336 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
337 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C1613025. Urmatoarele semne radiologice la examenul baritat sunt directe, cu exceptia:


A. nisa pediculata
B. nisa giganta
C. nisa in cocarda
D. scurtarea micii curburi
E. nisa Haudeck
(pag. 1446)

C1613026. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul cu Misoprostol sunt adevarate cu exceptia:


A. misoprostolul este o substanta analoaga prostaglandinei E 1
B. se administreaza doza de 200 micrograme de 4 ori pe zi
C. se administreaza doza de 100 miligrame de 3 ori pe zi
D. se poate administra in doza de 100 micrograme pe zi
E. vindeca leziunea in proportie de 75-95% din cazuri
(pag. 1451)

C1613027. Hemoragia in ulcerul gastric este:


A. o complicatie majora
B. mai putin frecventa decat in ulcerul duodenal
C. e urmata de mortalitate mai mica
D. e intotdeauna macroscopica
E. se exteriorizeaza intotdeauna prin hematemeza
(pag. 1447-1448)

C1613028. Urmatorii factori exogeni sunt implicati in aparitia ulcerului gastric cu exceptia:
A. fumatul
B. ingestia de alcool
C. infectia cu Helicobacter pylori
D. antiinflamatoriile nesteroide
E. citostatice
(pag. 1444)

C2313029. Rata de recidiva in tratamentul chirurgical al ulcerului gastric de tip I este in jur de:
A. 90%
B. 7%
C. 3%
D. 1%
E. 10%
(pag. 1451-1452)

C2313030. Incidenta maxima a ulcerului gastric se situeaza:


A. in deceniul sase de viata
B. intre 30-40 ani
C. peste 70 ani
D. deceniul cinci de viata
E. 15-20 ani
(pag. 1442)

C2313031. Referitor la infectia cu Helicobacter pylori, colonizarea acestui germen in mucoasa regiunii
antrale la pacientii cu ulcer gastric se intilneste in proportie de:
A. 50-70%
B. 30-70%

337 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
338 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. 70-90%
D. 50-90%
E. >90%
(pag. 1443-1444)

C2313032. Tipul I de ulcer gastric se intilneste la:


A. 50-60% din pacientii cu ulcer gastric
B. 60-90% din pacientii cu ulcer gastric
C. <90% din pacientii cu ulcer gastric
D. 50-70% din pacientii cu ulcer gastric
E. <50% din pacientii cu ulcer gastric
(pag. 1445)

C2313033. Explorarea cu bariu precizeaza diagnosticul in:


A. 100% din cazuri
B. 80% din cazuri
C. 80-90% din cazuri
D. 50% din cazuri
E. 40-70% din cazuri
(pag. 1446)

C2513034. Etiopatogenic ulcerul gastric este rezultatul:


A. Anaclorhidriei
B. Hipersecreţiei pancreatice
C. Dereglării echilibrului fiziologic între factorii de agresiune şi cei de apărare a mucoasei gastrice
D. Hiperparatiroidismului
E. Hipersecreţiei de prostaglandine endogene
(pag. 1442)

C2513035. Asocierea ulcerului gastric cu ulcerul duodenal poate fi prezentă în:


A. 10 - 20% din bolnavii care au ulcer gastric
B. 5% din bolnavii care au ulcer gastric
C. 50 - 60% din bolnavii care au ulcer gastric
D. 1 - 4% din bolnavii care au ulcer gastric
E. 35 - 45% din bolnavii care au ulcer gastric
(pag. 1443)

C2513036. Care dintre următoarele elemente de epidemiologie a ulcerului gastric sunt adevărate:
A. În general este mai frecvent ca ulcerul duodenal.
B. Este mai frecvent de 2 până la 5 ori la populaţia cu condiţii de viaţă precare, taraţi biologic.
C. Predominenţă netă la femei.
D. Incidenţa maximă este cu 10 ani mai devreme decât în cazul ulcerului duodenal.
E. Are incidenţă maximă la tineri.
(pag. 1442)

C2513037. Alterarea motilităţii gastrice este un factor care contribuie la formarea ulcerului gastric.
Care sunt consecinţele unei evacuări deficitare a stomacului:
A. Stimularea secreţiei de gastrină.
B. Scăderea secreţiei de gastrină.
C. Scăderea secreţiei acide.
D. Creşterea evacuării refluxului duodenal.
E. Diminuarea evacuării refluxului duodenal.

338 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
339 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1443)

C2513038. În etiopatogenia ulcerului gastric apariţia leziunilor de gastrită cronică are ca element
determinant:
A. hiperaciditatea
B. regurgitarea conţinutului duodenal în stomac
C. anaciditatea
D. hipergastrinemia
E. continenţa pilorului
(pag. 1443)

C2513039. Care din următoarele enunţuri referitoare la etiopatogenia ulcerului gastric este adevărată:
A. alterarea motilităţii gastrice nu contribuie la formarea ulcerului gastric
B. refluxul duodeno-gastric este elementul determinant în apariţia ulcerului gastric
C. refluxul duodeno-gastric este elementul determinant în apariţia leziunilor de gastrită cronică
D. ulcerul gastric nu se asociază cu leziuni de gastrită cronică şi nici cu leziuni de gastrită atrofică
E. importanţa Helicobacter pylori în patogenia ulcerului gastric este mai mare decât în cea a ulcerului
duodenal
(pag. 1443-1444)

C2513040. Care este cea mai frecventă localizare a ulcerului gastric:


A. faţa posterioară
B. mica curbură, în vecinătatea incizurii
C. faţa posterioară
D. faţa anterioară
E. regiunea prepilorică şi marea curbură
(pag. 1444-1445)

C2513041. Unde este localizat ulcerul gastric tip IV Kauffman şi Conter:


A. prepiloric
B. corpul gastric
C. zona fundică
D. înalt, pe mica curbură, lângă joncţiunea gastroesofagiană
E. pe faţa anterioară
(pag. 1445)

C2513042. Care este simptomul principal al ulcerului gastric:


A. vărsătura
B. pirozisul
C. scăderea ponderală
D. greaţa
E. durerea
(pag. 1445)

C2513043. Hipoaciditatea histaminorezistentă în ulcerul gastric pledează pentru:


A. Ulcerul de tip II Johnson
B. Ulcerul de tip I Johnson
C. Caracterul malign al leziunii
D. Ulcerul de tip III Johnson
E. Ulcerul joncţiunii esogastrice
(pag. 1447)

C2513044. Ulcerul Curling este ulcerul de stress care apare în:

339 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
340 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. politraumatisme
B. insuficienţa respiratorie
C. insuficienţa renală oligurică
D. arsuri grave care afectează peste 35% din suprafaţa corporală
E. insuficienţa hepatică
(pag. 1450)

C2513045. Ulcerul Cushing este ulcerul de stress care apare în:


A. hipotensiunea gravă şi prelungită
B. leziuni cerebrale
C. intervenţii chirurgicale cu durată mare
D. stări septice
E. transfuzii masive
(pag. 1450)

C2513046. În ulcerul gastric tip III Johnson penetrant sau stenozant, operaţia cel mai frecvent folosită
este:
A. gastrectomia totală
B. vagotomia + piloroplastie
C. rezecţia gastrică distală
D. vagotomia + antrectomia
E. ulceroexcizia
(pag. 1452)

C2513047. Care este intervenţia chirurgicală de elecţie în ulcerul gastric tip II Johnson:
A. rezecţia gastrică 2/3
B. vagotomia + piloroplastie
C. vagotomia + antrectomia
D. rezecţia gastrică subtotală
E. gastrectomia totală
(pag. 1452)

C2513048. Care este intervenţia de elecţie în ulcerul gastric tip I Johnson:


A. vagotomia + rezecţie gastrică limitată
B. vagotomia + gastroenteroanastomoză
C. rezecţia gastrică distală care să ridice leziunea
D. vagotomia + piloroplastie
E. gastrectomie subtotală sau totală
(pag. 1452)

C2613049. Incidenţa maximă de apariţie a ulcerului gastric se situează în:


A. deceniul al V-lea de viaţă
B. decenul al VI-lea de viaţă
C. deceniul al VII-lea de viaţă
D. deceniul al IV-lea de viaţă
E. deceniul al VIII-lea de viaţă
(pag. 1442)

C2613050. Cea mai frecventă complicaţie evolutivă a ulcerului gastric este:


A. penetraţia
B. perforaţia
C. stenoza

340 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
341 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. malignizarea
E. hemoragia
(pag. 1448)

C2613051. Cea mai frecventă metodă de tratamentchirurgical al ulcerului gastric de tip III este
A. rezecţia gastrică 2/3
B. rezecţia de tip Schoemaker
C. antrectomia
D. antrectomia asociată cu vagotomia tronculară
E. gastro-jejunoanastomoza
(pag. 1452)

C2613052. Endoscopia digestivă gastrică permite stabilirea diagnosticului de ulcer gastric în:
A. 70% din cazuri
B. 80% din cazuri
C. 90% din cazuri
D. 97% din cazuri
E. 100% din cazuri
(pag. 1447)

C2613053. Debitul acid secretor la majoritatea pacienţilor cu ulcer gastric este:


A. foarte scăzut
B. scăzut
C. în limite normale
D. crescut
E. foarte crescut
(pag. 1447)

C2713054. Tipul I de ulcer gastric:


A. are frecventa redusa
B. se localizeaza prepiloric
C. prezinta hiperaciditate
D. se asociaza cu grupul sangvin A
E. se asociaza cu ulcerul duodenal
(pag. vol. I pag. 1445)

C2813055. Anatomo-patologic, ulcerul gastric este definit ca:


A. ulceratie pe mica curbura gastrica
B. ulceratie la nivelul cardiei
C. lipsa de substanta in peretele gastric cu afectarea progresiva dinspre mucoasa spre seroasa
D. perforatie la nivelul antrului gastric
E. eroziunea mucoasei
(pag. 1444)

C2813056. In ulcerul gastric, simptomul principal este reprezentat de:


A. pirozis
B. flatulenta
C. durerea
D. claudicatia
E. cefaleea
(pag. 1445)

341 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
342 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2813057. In diagnosticul ulcerului gastric prin examen radiologic baritat, semnul direct este:
A. scurtarea micii curburi
B. stenoza pilorica
C. convergentapliurilor mucoasei spre ulcer
D. incisura spastica a marii curburi
E. nisa Haudeck
(pag. 1446)

C2813058. Diagnosticul diferential al ulcerului gastric se face in principal cu:


A. leiomiomul gastric
B. cancerul gastric
C. polipul gastric
D. gastrita de reflux
E. hernia hiatala
(pag. 1447)

C2813059. Tratamentul chirurgical al ulcerului gastric tip II Johnson consta din:


A. antrectomie asociata cu vagotomie tronculara, urmata de gastroduodenoanastomoza
B. piloroplastie
C. piloroplastie cu vagotomie tronculara
D. gastrotomie
E. gastropexie
(pag. 1452)

C2913060. Următoarele afirmatii referitoare la hemoragia din ulcerul gastric sunt adevărate:
A. este o complicatie acută şi majoră a ulcerului gastric;
B. apare în 30 - 35% din cazurile de ulcer gastric;
C. ulcerul gastric sângerează mai rar decât ulcerul duodenal;
D. de obicei se opreşte spontan;
E. apare mai frecvent ca o complicatie a ulcerului de tip I şi II.
(pag. 1447-1448)

C2913061. Efectele secundare ale Carbenoxdone-ului folosit în tratamentul medicamentos al ulcerului


gastric sunt:
A. hiperkaliemie;
B. hiponatriemie;
C. acidoză metabolică;
D. scăderea valorilor tensiunii arteriale;
E. nici un răspuns nu e corect.
(pag. 1451)

342 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
343 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1213062. Care dintre afirmatiile referitoare la tratamentul chirurgical al ulcerului gastric sunt corecte:
A. La tipul I interventia de electie este rezectia gastrica distala urmata de gastroduodeno-anastomoza Pean-
Bilrot I sau Bilrot II
B. La tipul II interventia de electie este vagotomia tronculara cu antrectomie cu gastroduodeno- sau
gastrojejuno-anastomoza
C. La tipul III interventia de electie este vagotomia tronculara cu antrectomie
D. La tipul II interventia de electie este gastroentero-anastomoza
E. Tipul V se vindeca de obicei dupa administrarea unui tratament medical intensiv
(pag. 1452)

C1213063. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric sunt corecte
A. In general este mai rar intalnit decat ulcerul duodenal
B. In general este mai des intalnit decat ulcerul duodenal
C. Este mai frecvent la populatia cu conditii de viata precara
D. Este mai rar la populatia cu conditii de viata precara
E. Apare cu o usoara predominanta la barbati
(pag. 1442)

C1213064. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric sunt gresite
A. In general este mai rar intalnit decat ulcerul duodenal
B. In general este mai des intalnit decat ulcerul duodenal
C. Este mai frecvent la populatia cu conditii de viata precara
D. Este mai rar la populatia cu conditii de viata precara
E. Apare cu o usoara predominanta la barbati
(pag. 1442)

C1213065. Care dintre afirmatiile referitoare la etiopatogenia ulcerului gastric sunt corecte
A. Anaclorhidria nu insoteste niciodata ulcerul benign
B. Anaclorhidria insoteste uneori ulcerul benign
C. Debitul acid total este mai putin important in aparitia ulcerului gastric
D. In ulcerul gastric se ia in discutie o diminuare a factorilor de aparare ai mucoasei gastrice
E. Importanta infectiei cu Helicobacter pylori in patogeneza ulcerului gastric este mai mica in decat in cea a
ulcerului duodenal
(pag. 1443)

C1213066. Complicatiile cronice ale ulcerului gastric sunt


A. Penetratia
B. Stenoza
C. Malignizarea
D. Hemoragia
E. Perforatia
(pag. 1447)

C1213067. Care dintre afirmatiile referitoare la clasificarea Johnson sunt corecte


A. Tipul I cuprinde ulcerele situate pe mica curbura inalt, spre zona fundica
B. Tipul II cuprinde ulcerul gastric de la nivelul corpului pe mica curbura asociate cu ulcer duodenal sau
piloric stenozant
C. Tipul III cuprinde ulcerul gastric antral, prepiloric
D. Tipul I cuprinde ulcerele gastrice multiple
E. Tipul III cuprinde ulcerele aparute in urma ingestiei cronice de aspirina

343 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
344 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1445)

C1213068. Ulcerul gastric cronic are urmatoarele elemente definitorii:


A. Este o leziune de 2-5 cm
B. Este insotit de o inflamatie cronica periulceroasa
C. Se prezinta de obicei ca leziune unica
D. Se prezinta de obicei ca leziune dubla
E. Se vindeca fara cicatrice
(pag. 1444)

C1213069. Ulcerul gastric acut profund are urmatoarele elemente definitorii


A. Este o leziune de aproximativ 1 cm
B. Patrunde progresiv prin toate straturile peretelui gastric
C. Se complica rareori cu perforatie
D. Se vindeca fara cicatrice
E. Se complica rareori cu hemoragie
(pag. 1444)

C1213070. Eroziunea gastrica are urmatoarele elemente definitorii


A. Este o pierdere de substanta de dimensiuni mici
B. Este superficiala
C. Nu depaseste muscularis mucosae
D. Este de cele mai multe ori caracteristica gastritei hemoragice
E. Se vindeca cu o mica cicatrice
(pag. 1444)

C1213071. Factorii exogeni care pot participa la aparitia ulcerului gastric sunt
A. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene
B. Chimioterapia intraarteriala
C. Fumatul
D. Alimentele grase
E. Alcoolul
(pag. 1444)

C1313072. Tratamentul medical al ulcerului gastric cuprinde:


A. antiacide
B. AINS
C. antagonisti de receptori H2
D. sucralfat si compusi coloidali de bismut
E. anticoagulante
(pag. 1451)

C1313073. Care din urmatoarele semne radiologice pledeaza pentru caracterul benign al nisei gastrice:
A. nisa iesita din conturul gastric
B. nisa cu pliuri de vecinatate suple
C. retractia micii curburi
D. convergenta pliurilor mucoase
E. anarhia pliurilor mucoasei
(pag. 1446)

C1313074. Ulcerul gastric se complica prin stenoza in leziunile:


A. de tip I Johnson

344 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
345 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. tip V Johnson
C. tip II Johnson
D. tip III Johnson
E. tip IV Johnson
(pag. 1448)

C1313075. Ulcerul gastric gigant penetreaza de regula in:


A. ficat
B. colon transvers
C. pancreas
D. splina
E. colecist
(pag. 1452)

C1313076. In functie de sediul leziunii ulceroase, durerea in ulcerul gastric poate fi localizata:
A. in epigastru
B. retrosternal
C. hipogastru
D. retroxifoidian
E. hipocondrul drept
(pag. 1445)

C1313077. Efectele adverse ale administrarii de carbenoxolone, substanta utilizata in tratamentul


ulcerului gastric sunt:
A. cresterea valorilor tensiunii arteriale
B. hiperkaliemie
C. hipokaliemie
D. edeme
E. acidoza
(pag. 1551)

C1313078. Diagnosticul paraclinic al ulcerului gastric consta in:


A. examen radiologic baritat
B. computer tomografie
C. RMN
D. endoscopie gastrica cu biopsie
E. ecografie
(pag. 1446,1447)

C1313079. Factori exogeni care pot paricipa la aparitia ulcerului gstric sunt:
A. AINS
B. fumatul
C. misoprostolul
D. consumul de alcool
E. anticolinergicele
(pag. 1444)

C1413080. Hemoragia, complicatie acuta a ulcerului gastric:


A. este mai frecventa in ulcerul gastric tip II si III
B. este mai frecventa in ulcerul gastric tip I si V
C. este mai frecventa decat hemoragia ce complica ulcerul duodenal
D. are mortalitate mai mare decat hemoragia din ulcerul duodenal

345 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
346 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. are mai multe sanse sa se opreasca spontan comparativ cu hemoragia din ulcerul duodenal
(pag. 1448)

C1413081. Interventia chirurgicala de electie in ulcerul gastric tip Johnson I este:


A. rezectie gastrica proximala urmata de gastroduodenoanastomoza
B. rezectie gastrica distala urmata de gastroduodenoanastomoza
C. rezectie gastrica distala urmata de gastrojejunoanastomoza
D. rezectie gastrica proximala urmata de gastrojejunoanastomoza
E. vagotomie tronculara
(pag. 1452)

C1413082. Urmatoarele afirmatii privind ulcerul gastric sunt adevarate:


A. se asociaza frecvent cu gastrita cronica
B. se asociaza frecvent cu gastrita atrofica
C. apare frecvent inaintea varstei de 40 de ani
D. se asociaza frecvent cu gastrita cu Helicobacter pylori
E. prezinta leziuni mai profunde decat ulcerul duodenal
(pag. 1442, 1443)

C1413083. Care din urmatoarele afirmatii privind perforatia din ulcerul gastric sunt adevarate ?
A. este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastric
B. cel mai des perforeaza ulcerul gastric de pe marea curbura
C. cel mai des perforeaza ulcerul gastric din regiunea antero-superioara a micii curburi
D. apare mai ales la pacientii tineri
E. cu cat dimensiunea perforatiei este mai mare cu atat tabloul clinic si evolutia peritonitei sunt mai severe
(pag. 1448)

C1413084. Mecanismele prin care fumatul intervine in ulcerogeneza sunt reprezentate de:
A. scade sinteza de prostaglandine
B. creste secretia acida
C. diminua fluxul sangvin local
D. creste fluxul sangvin local
E. creste refluxul duodeno-gastric
(pag. 1444)

C1413085. Urmatoarele afirmatii privind ulcerele gastrice gigante sunt adevarate:


A. au dimensiuni mai mari de 3 cm
B. sunt situate cel mai frecvent pe marea curbura
C. sunt maligne in proportie de 6-30%
D. sunt situate cel mai frecvent pe mica curbura
E. se trateaza chirurgical prin rezectie gastrica cu ridicarea leziunii si vagotomie tronculara
(pag. 1452)

C1513086. In tratamentul medicamentos al ulcerului gastric sunt utilizate:


A. antagonisti de receptori H2;
B. omeprazolul
C. aspirina si antiinflamatoarele non-steroidiene;
D. prednisonul;
E. misoprostol.
(pag. 1450-1451)

C1513087. Indicatiile tratamentului chirurgical al ulcerului gastric sunt:

346 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
347 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. formele complicate;
B. formele care nu raspund la tratamentul medicamentos;
C. formele care recidiveaza dupa tratamentul medicamentos;
D. ulcerul gastric in care dupa 6 saptamani de tratament medicamentos leziunea nu dispare sau nu isi reduce
dimensiunile cu peste 60%;
E. in ulcerul gastric tratamentul chirurgical nu este indicat.
(pag. 1451)

C1513088. In ulcerul gastric:


A. hemoragia este mai frecventa decat in ulcerul duodenal;
B. hemoragia are sanse mai mici sa se opreasca spontan decat in ulcerul duodenal;
C. hemoragia, de regula, este in cantitate mica si repetata, niciodata macroscopica;
D. mortalitatea este mai mare in cazul hemoragiei fata de cea din ulcerul duodenal;
E. ulcerul gastric nu se complica prin sangerare.
(pag. 1447-1448)

C1513089. In ulcerul gastric perforatia:


A. este cea mai frecventa complicatie;
B. este cea mai rara complicatie;
C. apare cu precadere la varstnici;
D. este cel mai frecvent intalnita in ulcerul gastric din regiunea anterosuperioara a micii curburi si pe versantul
anterior al acesteia;
E. este cel mai frecvent intalnita in ulcerul gastric al marii curburi.
(pag. 1448)

C1513090. Complicatiile acute ale ulcerului gastric sunt:


A. penetratia,
B. perforatia,
C. hemoragia,
D. stenoza,
E. malignizarea.
(pag. 1447)

C1513091. Mecanismele prin care fumatul intervine in ulcerogeneza sunt:


A. actiune directa a nicotinei asupra epiteliului gastric cu necroza acestuia;
B. creste secretia acida si refluxul duodenal in stomac;
C. scade sinteza de prostaglandine;
D. favorizeaza disfunctia sfincterului piloric;
E. diminueaza fluxul sangvin local;
(pag. 1444)

C1513092. Obiectivele tratamentului chirurgical in ulcerul gastric sunt:


A. vagotomia selectiva;
B. ablatia leziunii;
C. intreruperea lantului patogenic;
D. vagotomia tronculara;
E. refacerea circuitului digestiv cat mai aproape de fiziologia normala.
(pag. 1451)

C1513093. In ulcerul gastric de stress:


A. manifestarea cea mai frecventa este hemoragia digestiva superioara;
B. manifestarea cea mai frecventa este penetratia;

347 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
348 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. diagnosticul paraclinic se stabileste prin endoscopie;


D. explorarea radiologica cu bariu este de electie;
E. explorarea radiologica cu bariu nu are valoare in acest caz, deoarece leziunea de stress este superficiala.
(pag. 1449-1450)

C1513094. In ulcerul gastric explorarea endoscopica gastrica:


A. nu este necesara, diagnosticul de ulcer gastric fiind stabilit radiologic;
B. permite vizualizarea leziunii in mod direct;
C. permite studiul citologic al leziunii prin prelevare de celule prin periaj, sau biopsie;
D. exclude leziunea maligna;
E. este contraindicata in prezenta ulcerului gastric suspect.
(pag. 1446-1447)

C1613095. Urmatoarele afirmatii referitoare la complicatiile ulcerului gastric sunt corecte:


A. hemoragia apare frecvent la ulcerele de tip II si III
B. hemoragia apare rar la ulcerele de tip IV dar este cataclismica
C. perforatia se produce in regiunea marii curburi pe versantul anterior
D. penetratia este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastric
E. stenoza ulceroasa apare frecvent in tipul I si IV de ulcer
(pag. 1448)

C1613096. Tratamentul chirurgical al ulcerului gastric de tip I cuprinde:


A. rezectia gastrica cu anastomoza gastro-duodenala Pean-Billrot I
B. rezectia gastrica cu anastomoza gastro-jejunala Billrot II
C. vagotomie tronculara cu antrectomie
D. rezectie gastrica in "sa" tip Schoemaker cu anastomoza gastro-jejunala
E. vagotomie tronculara cu piloroplastie
(pag. 1452)

C1613097. Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul de stress sunt adevarate cu exceptia:


A. ulceratiile apar pe mucoasa gastrica aparent sanatoasa
B. ulcerul Cushing apare in leziuni cerebrale
C. ulcerul Cushing apare in arsuri extinse
D. ulcerul Curling apare in arsuri extinse
E. ulcerul Curling apare in traumatisme cerebrale
(pag. 1450)

C1613098. Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric sunt adevarate:


A. durerea cauzata de ulcer este sub forma de torsiune sau arsura
B. nu exista ulcere gastrice asimptomatice
C. durerea nu apare niciodata retrosternal sau retroxifoidian
D. durerea este calmata de ingestia de alimente
E. recidiva leziunii apare la aproximativ 40% din cazuri
(pag. 1445)

C1613099. Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric prepiloric sunt adevarate:


A. durerile apar postprandial tardiv si pot prezenta ritmicitatea clasica
B. evolutia ulcerului este frecvent complicata de sangerare, perforatie, stenoza
C. leziunile sunt de dimensiuni mari
D. imaginea radiologica este de pseudoneoplazie
E. diagnosticul de certitudine este endoscopic
(pag. 1449)

348 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
349 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C1613100. Urmatoarele afirmatii referitoare la stenoza mediogastrica sunt adevarate:


A. apare prin retractia fibroasa cicatriceala in perioada de vindecare
B. apare prin atragerea progresiva de catre ulcer a fetelor si a marii curburi
C. durerea apare sub forma de crampe sau senzatie de plenitudine
D. pliurile mucoasei la examenul baritat sunt divergente
E. varsatura apare precoce cu continut gastric uneori sanghinolent
(pag. 1448)

C1613101. Indicatiile tratamentului chirurgical in ulcerul gastric sunt:


A. hemoragia
B. raspunsul neadecvat la tratamentul medicamentos
C. penetratia
D. scaderea diametrului ulcerului cu mai mult de 60%
E. recidiva ulceroasa
(pag. 1451)

C1613102. Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul cronic sunt adevarate cu exceptia:


A. leziunile depasesc musculatura mucoasei
B. leziunea a fost descrisa de Dieulafoy
C. penetreaza in organele invecinate
D. diametrul ulceros este intotdeauna peste 6 cm
E. vindecarea se face prin constituirea unor cixcatrici vizibile prin seroasa gastrica
(pag. 1444)

C2313103. Complcatiile acute ale ulcerului gastric sunt:


A. penetratia
B. perforatia
C. malignizarea
D. stenoza
E. hemoragia
(pag. 1447)

C2313104. Complicatiile acute ale ulcerului gastric sunt:


A. perforatia
B. malignizarea
C. penetratia
D. stenoza
E. hemoragia
(pag. 1447)

C2313105. Complicatiile cronice ale ulcerului gastric sunt:


A. perforatia
B. penetratia
C. hemoragia
D. stenoza
E. malignizarea
(pag. 1447)

C2313106. Citostaticele incriminate in aparitia de leziuni ulceroase sunt:


A. 5-Fluorouracil
B. Cisplatin

349 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
350 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Vincristina
D. Adriamicina
E. Mitomicina
(pag. 1444)

C2313107. tratamentul medicamentos al ulcerului gastric se face cu:


A. antiacide
B. antagonisti de receptori H2
C. compusi coloidali
D. AINS
E. omeprazol
(pag. 1450-1451)

C2313108. Carbenoxolone, un produs de hidroliza al acidului glicirizic are urmatoarele efecte adverse:
A. retentia de sodiu
B. scaderea valorilor tensionale
C. edeme
D. hipokaliemie
E. acidoza
(pag. 1451)

C2313109. Factorii exogeni implicati in patogenia ulcerului gastric sunt:


A. AINS
B. fumatul
C. chimioterapice
D. omeprazol
E. ingestia de alcool
(pag. 1444)

C2313110. Dupa gradul de penetratie in mucoasa gastrica, leziunile ulcerului de stress se clasifica in:
A. erozinea
B. exulceratia
C. hemoragia cataclismica
D. gastrita eroziva
E. malignizarea
(pag. 1450)

C2313111. Semnul direct de nisa de profil poate sa apara sub mai multe forme:
A. nisa Haudek tipica cu cele 3 nivele- bariu, lichid de secretie, aer
B. nisa pediculata
C. nisa giganta cu diametrul sub 5 cm
D. nisa de talie medie, cu sau fara halou clar in jur
E. nisa mica triunghiulara sub forma unui spicul
(pag. 1446)

C2313112. Durerea simptomul principal al bolii, este resimtita sub forma de:
A. crampa
B. torsiune
C. arsura
D. durere surda
E. caracter lancinant
(pag. 1445)

350 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
351 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2313113. Ulcerul acut cuprinde:


A. eroziunea gastrica
B. stenoza mediogastrica
C. ulcerul cronic
D. ulcerul de stress
E. ulcerul acut profund
(pag. 1444)

C2313114. Tipul II Johnson de ulcer gastric include:


A. ulcer gastric la nivelul corpului pe marea curbura
B. se asociaza cu ulcer piloric sau duodenal, chiar stenozant
C. nivelul secretor poate fi scazut
D. evacuarea transpilorica este intarziata
E. este considerat secundar, din punct de veere patogenic, ulcerului duodenal
(pag. 1445)

C2313115. Durerea din ulcerul subcardial:


A. apare postprandial
B. are sediul in epigastru
C. este insotita de regurgitatii foarte precoce
D. este insotita de varsaturi
E. este insotita de disfagie intermitenta pentru alimente solide
(pag. 1449)

C2313116. Tratamentul medical al ulcerului gastric nu se face cu:


A. Cisplatin
B. Omeprazol
C. anticolinergice
D. Mitomocina
E. Misoprostol
(pag. 1444,1451)

C2313117. Factorii de risc si situatiile clinice patologice care predispun la aparitia ulcerului de stress
sunt:
A. politraumatismele
B. insuficienta respiratorie
C. insuficienta renala oligurica
D. sindromul vestibular
E. boala Parkinson
(pag. 1450)

C2513118. Care sunt factorii de apărare ai mucoasei gastrice:


A. Pepsinogenul.
B. Acidul clorhidric.
C. Mucusul gastric.
D. Secreţia scăzută de prostaglandine endogene.
E. Integritatea epiteliului mucoasei gastrice.
(pag. 1443)

C2513119. Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate în etiopatogenia ulcerului gastric:
A. Ulcerul gastric este rezultatul dereglării echilibrului fiziologic între factorii de apărare şi cei de agresiune ai
mucoasei gastrice.

351 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
352 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Ulcerul gastric se formează totdeauna în mucoasa secretantă de acid.


C. Ulcerul gastric apare în mai mare măsură ca o consecinţă a diminuării mecanismelor de protecţie a
mucoasei gastrice.
D. Anaclorhidria însoţeşte totdeauna ulcerul gastric benign.
E. Concentraţia de pepsină în lumenul gastric este crescută la pacienţii cu ulcer gastric.
(pag. 1442-1443)

C2513120. Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate în etiopatogenia ulcerului gastric:
A. Nivelul seric crescut al gastrinei este mai frecvent întâlnit la bolnavii cu ulcer gastric faţă de cei cu ulcer
duodenal, dacă există hiposecreţie gastrică.
B. Secreţia gastrică nu este cauza principală a producerii ulcerului gastric.
C. Pepsina are efect de digestie efectivă a mucusului gastric.
D. Pepsina are ca efect retrodifuziunea ionilor de hidrogen.
E. Nivelul seric scăzut al gastrinei este mai frecvent întâlnit la bolnavii cu ulcer gastric faţă de cei cu ulcer
duodenal, dacă există hiposecreţie gastrică.
(pag. 1443)

C2513121. Care din următoarele enunţuri sunt adevărate în etiopatogenia ulcerului gastric:
A. Secreţia de mucus gastric este independentă de prostaglandinele endogene.
B. Factorii de apărare ai mucoasei gastrice au importanţă primordială în ulcerogeneză la nivelul stomacului.
C. Vascularizaţia mucoasei gastrice nu influenţează calitatea epiteliului gastric.
D. Vascularizaţia este un factor local care influenţează calitatea epiteliului gastric.
E. Factorii de apărare ai mucoasei gastrice sunt reprezentanţi de mucusul gastric şi epiteliul mucoasei
gastrice.
(pag. 1443)

C2513122. Diminuarea motilităţii gastrice poate fi consecinţa:


A. unei hipotonii vagale
B. unei disfuncţii a sfincterului piloric
C. gastrinemiei crescute
D. ischemiei în circulaţia mezenterică la vârstnicii cu ateromatoză
E. unei hipertonii vagale
(pag. 1443)

C2513123. Care este modalitatea de acţiune a sărurilor biliare şi sucului pancreatic în etiopatogenia
ulcerului gastric:
A. stimulează secreţia de gastrină
B. creşte secreţia acidă gastrică
C. lezează mucoasa gastrică
D. împiedică retrodifuziunea ionilor de hidrogen
E. alterează funcţia de barieră a stratului de mucus
(pag. 1443)

C2513124. Care sunt argumentele care nu susţin teoria refluxului biliar determinant în etiopatogenia
ulcerului gastric:
A. sărurile biliare alterează funcţia de barieră a stratului de mucus
B. sucul pancreatic lezează mucoasa gastrică
C. vindecarea leziunii sub acţiunea medicaţiei specifice
D. după antrectomie, deşi refluxul biliar este practic totdeauna prezent, ulcerul gastric este rar
E. hipoaciditatea însoţeşte mai frecvent ulcerul gastric decât ulcerul duodenal
(pag. 1443)

C2513125. Care sunt factorii exogeni care participă în etiopatogenia ulcerului gastric:

352 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
353 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. medicamente anticolinergice
B. medicamente antiinflamatorii nesteroidiene
C. fumatul
D. alcoolul
E. administrarea de citostatice în artera hepatică
(pag. 1444)

C2513126. Mecanismele prin care fumatul intervine în ulcerogeneză sunt:


A. scade sinteza de prostaglandine
B. scade secreţia acidă
C. scade refluxul duodenal în stomac
D. diminuează fluxul sanguin local
E. favorizează disfuncţia sfincterului piloric
(pag. 1444)

C2513127. Care din următoarele enunţuri referitoare la eroziunea gastrică sunt adevărate:
A. interesează mucoasa şi submucoasa gastrică
B. totdeauna leziunea este unică, situată subcardial
C. este de cele mai multe ori caracteristică gastritei hemoragice
D. interesează mucoasa fără să depăşească muscularis mucosae
E. a fost descrisă de Dieulafoy sub denumirea de exulceratio simplex
(pag. 1444)

C2513128. Bifaţi enunţurile corecte care se referă la ulcerul acut profund:


A. se complică frecvent cu penetraţia în organele vecine
B. se vindecă fără cicatrici vizibile
C. pătrunde progresiv în toate straturile peretelui gastric
D. interesează exclusiv mucoasa gastrică
E. se poate complica cu hemoragie sau perforaţie relativ frecvent
(pag. 1444)

C2513129. Care din următoarele enunţuri ce se referă la ulcerul gastric cronic sunt adevărate:
A. pierderea de substanţă nu depăşeşte muscularis mucosae
B. ulcerul gastric cronic este caracteristic gastritei hemoragice
C. vindecarea se face fără constituirea de cicatrici vizibile pe seroasă
D. ulcerul gastric cronic calos poate penetra organele vecine
E. pierderea de substanţă este înconjurată de un infiltrat inflamator cronic
(pag. 1444)

C2513130. Care sunt enunţurile care explică localizarea de elecţie a ulcerului gastric pe mica curbură:
A. refluxul duodeno-gastric
B. staza antrală
C. hipergastrinemia
D. mucoasa antrală poate urca înalt pe mica curbură
E. hipoirigaţie regională
(pag. 1445)

C2513131. Ulcerul gastric tip I (după clasificarea formulată de Johnson) are următoarele elemente
definitorii:
A. secreţia acidă este mare
B. este însoţit de reflux duodenal
C. se asociază cu ulcerul piloric sau duodenal

353 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
354 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. este situat prepiloric


E. este situat pe mica curbură înalt, spre zona fundică
(pag. 1445)

C2513132. Care din următoarele enunţuri sunt definitorii pentru ulcerul gastric tip I (după clasificarea
formulată de Johnson):
A. se întâlneşte la 5% din pacienţii cu ulcer gastric
B. gastrita şi refluxul duodenal sunt absente
C. se asociază frecvent cu grupul sanguin A
D. se asociază cu hiperaciditatea gastrică
E. secreţia acidă este redusă faţă de valorile normale
(pag. 1445)

C2513133. Care din următoarele enunţuri definesc ulcerul gastric tip II Johnson:
A. se asociază cu grupul sanguin A
B. se însoţeşte de un nivel secretor scăzut
C. se asociază cu ulcerul piloric sau duodenal
D. este situat la nivelul corpului, pe mica curbură
E. este situat prepiloric
(pag. 1445)

C2513134. Care din următoarele enunţuri definesc ulcerul gastric tip II Johnson:
A. este situat pe zona fundică a stomacului
B. apare la 23-25% din pacienţii cu ulcer gastric
C. evacuarea transpilorică este întârziată
D. evacuarea transpilorică este rapidă
E. se asociază cu grupul sanguin 0(I)
(pag. 1445)

C2513135. Ulcerul gastric tip III Johnson se defineşte prin:


A. localizare fundică
B. se comportă din punct de vedere simptomatic şi secretor similar cu ulcerul duodenal
C. este caracterizat tipic de hiposecreţia acidă
D. are localizare antrală prepilorică
E. este rezultatul ingestiei cronice de aspirină
(pag. 1445)

C2513136. Ulcerul gastric tip III Johnson se defineşte prin:


A. este situat pe fundul stomacului
B. este situat pe corpul gastric
C. este caracterizat tipic de hipersecreţia acidă
D. este situat pe joncţiunea gastro-esofagiană
E. este asociat cu grupul sanguin 0(I)
(pag. 1445)

C2513137. Care sunt elementele definitorii ale ulcerului gastric tip IV - Kauffman şi Conter:
A. se comportă simptomatic şi secretor similar cu ulcerul duodenal
B. evoluează către stenoză antrală prepilorică
C. apare oriunde pe mucoasa gastrică
D. este rezultatul ingestiei cronice de aspirină
E. este rezultatul ingestiei cronice de AINS
(pag. 1445)

354 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
355 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2513138. Care sunt semnele radiologice indirecte de ulcer gastric:


A. nişa
B. incizura spastică a marii curburi în ulcerul gastric localizat pe mica curbură
C. nişa Haudeck
D. convergenţa pliurilor mucoasei gastrice către ulcer
E. retracţia sau scurtarea micii curburi
(pag. 1446)

C2513139. Care sunt elementele radiologice definitorii ale ulcerului gastric benign:
A. nişa încastrată în conturul gastric
B. pliurile din vecinătatea nişei sunt suple şi converg spre leziune
C. nişa în lacună
D. amputaţia pliurilor mucoasei gastrice la distanţă de nişă
E. nişa ieşită din conturul gastric
(pag. 1446)

C2513140. Care din următoarele enunţuri referitoare la explorarea endoscopică în ulcerul gastric sunt
adevărate:
A. Endoscopia stabileşte diagnosticul în 50% dim cazuri
B. Exclude leziunea malignă prin asocierea biopsiei
C. Nu este necesară în stabilirea diagnosticului complet în ulcerul gastric
D. Este contraindicată în ulcerul gastric acut hemoragic
E. Permite studiul citologic al leziunii
(pag. 1447)

C2513141. Care sunt caracterele radiologice ale cancerului gastric ulcerat:


A. Nişa iese din conturul gastric
B. Nişa în lacună (formaţiune cu ulceraţie centrală)
C. Pliurile de mucoasă gastrică întrerupte în zona ulcerului
D. Pliurile de mucoasă gastrică converg spre nişă
E. Pereţii gastrici din vecinătatea leziunii sunt suplii
(pag. 1447)

C2513142. Care sunt complicaţiile acute ale ulcerului gastric ?


A. Penetraţia
B. Stenoza
C. Malignizarea
D. Perforaţia
E. Hemoragia
(pag. 1447)

C2513143. Care sunt complicaţiile cronice ale ulcerului gastric ?


A. Hemoragia
B. Perforaţia
C. Penetraţia
D. Stenoza
E. Malignizarea
(pag. 1447)

C2513144. Care din următoarele enunţuri privind perforaţia ulcerului gastric sunt adevărate:
A. Perforează cel mai frecvent ulcerele gastrice ale peretelui posterior
B. Perforaţia apare cu precădere la pacienţii tineri

355 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
356 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Este cea mai frecventă complicaţie a ulcerului gastric


D. Este cea mai rară complicaţie a ulcerului gastric
E. Perforează cel mai des ulcerul gastric situat în regiunea anterosuperioară a micii curburi şi pe versantul
anterior al acesteia.
(pag. 1448)

C2513145. Care din următoarele enunţuri referitoare la ulcerul gastric hemoragic sunt adevărate:
A. hemoragia apare mai frecvent ca o complicaţie a ulcerului gastric de tip I
B. hemoragia apare mai frecvent ca o complicaţie a ulcerului gastric de tip II şi III
C. ulceruil gastric sângerează mai puţin frecvent decât ulcerul duodenal
D. bolnavii cu ulcer gastric tip IV pot face hemoragii cataclismice
E. mortalitatea prin ulcer gastric hemoragic este mai mică decât cea prin ulcer duodenal hemoragic
(pag. 1448)

C2513146. Care sunt elementele ce definesc hemoragia din ulcerul gastric:


A. hemoragia din ulcerul gastric este totdeauna microscopică
B. ulcerul gastric sângerează mai frecvent decât ulcerul duodenal
C. hemoragia prin ulcer gastric are şanse mai mici să se oprească spontan comparativ cu cea din ulcerul
duodenal
D. hemoragia din ulcerul gastric este totdeauna macroscopică
E. hemoragiile cele mai grave sunt complicaţii ale ulcerului gastric de tip V
(pag. 1448)

C2513147. Care sunt semnele radiologice ale stenozei mediogastrice benigne:


A. bilocularea stomacului, cele două cavităţi fiind unite printr-un canal anfractuos, cu pliuri de mucoasă
paralele
B. canalul intermediar este lung, rigid, neregulat
C. umplerea celor două cavităţi este paradoxală
D. canalul intermediar este mărginit de spiculi, semitonuri, imagini lacunare
E. distensia pungii superioare favorizează volvulusul gastric mezenterico-axial
(pag. 1448)

C2513148. Care sunt elementele definitorii ale ulcerului gastric subcardial:


A. sunt ulcere gastrice tip II Johnson
B. sunt ulcere gastrice tip I Johnson
C. sunt ulcere gastrice tip III Johnson
D. sunt ulcere situate deasupra unui plan orizontal ce trece la 3 cm sub cardia
E. clinic conturează un "sindrom pseudoesofagian"
(pag. 1449)

C2513149. Bifaţi elementele definitorii ale ulcerului gastric prepiloric:


A. evacuare gastrică precipitată prin absenţa spasmului piloric
B. radiologic se constată o poziţie centrală a pilorului
C. imaginea radiologică este "pseudoneoplazică"
D. frecvent se complică cu penetraţia şi malignizarea
E. nişa este greu sau deloc vizualizabilă
(pag. 1449)

C2513150. Bifaţi enunţurile caracteristice ulcerului de stress:


A. manifestarea cea mai frecventă este perforaţia
B. leziunile sunt totdeauna acute
C. leziunile sunt mai frecvent unice
D. leziunile sunt mai frecvent multiple

356 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
357 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. leziunile apar mai frecvent pe stomac decât pe duoden


(pag. 1450)

C2513151. Care sunt indicaţiile tratamentului chirurgical în ulcerul gastric:


A. ulcerul gastric care după 6 săptămâni de tratament nu dispare, dar îşi reduce dimensiunile cu mai mult de
70%
B. ulcerul gastric acut necomplicat, sau complicat cu HDS care răspunde la tratamentul medical
C. formele complicate
D. formele care nu răspund la tratamentul medical
E. formele care recidivează
(pag. 1451)

C2513152. Care sunt obiectivele tratamentului chirurgical în ulcerul gastric:


A. refacerea cât mai fiziologică a circuitului digestiv
B. asigurarea unui drenaj eficient al bontului gastric
C. întreruperea lanţului patogenic
D. refacerea tranzitului digestiv printr-o anastomoză gastrojejunală în Y
E. ridicarea leziunii
(pag. 1451)

C2513153. Când este indicată gastrectomia totală în ulcerul gastric de stress hemoragic:
A. în leziunea unică situată subcardial
B. gastropatie hemoragică difuză
C. când sâgerarea se reia după o primă operaţie care a încercat realizarea hemostazei
D. când există leziuni multiple situate pe antru
E. în ulcerul gastric de stress cu sângerare cataclismică, în care leziunea este unică
(pag. 1453)

C2513154. Care sunt indicaţiile chirurgicale în ulcerul gastric de stress complicat cu hemoragie:
A. eşecul tratamentului conservator
B. reluarea sângerării
C. sângerarea s-a oprit sub tratament medical, dar operaţia este indicată pentru profilaxia reluării sângerării
D. când explorarea endoscopică nu se poate efectua
E. sângerare cataclismică
(pag. 1453)

C2613155. In evoluţia ulcerului gastric pot surveni următoarele complicaţii cronice:


A. hemoragia
B. stenoza
C. penetraţia
D. perforaţia
E. malignizarea
(pag. 1447)

C2613156. Durerea din ulcerul gastric are următoarele caracteristici:


A. este simptomul principal
B. localizare epigastrică
C. este calmată de alimente
D. este calmată după evacuarea gastrică
E. are caracter colicativ
(pag. 1445)

357 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
358 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2613157. Următoarele afirmaţii referitoare la localizarea ulcerului gastric sunt adevărate:


A. cea mai frecventă localizare este marea curbură
B. cea mai frecventă localizare este mica curbură
C. în aproximativ 5% sunt pe faţa anterioară
D. 56/ din cazuri sunt la nivelul corpului gastric
E. 15% sunt localizate pe antrul gastric
(pag. 1445)

C2613158. Următoarele afirmaţii referitoare la ulcerul gastric tip III după Johnson sunt adevărate: cu
excepţia
A. se situează pe corpul gastric
B. localizare prepilorică
C. situat în zona fundică gastrică
D. este întâlnit în 2/3 din cazuri
E. secreţia acidă este normală
(pag. 1445)

C2613159. H.D.S. La pacienţii cu ulcer gastric are următoarele caracteristici:


A. apare frecvent ca o complicaţie a ulcerului gastric tip II, III
B. apare frecvent ca o complicaţie a ulcerului gastric a ulcerului gastric tip I
C. este întotdeauna macroscopic
D. dacă apare la ulcerul gastric tip IV este de obicei cataclismică
E. apare în 35-40% din cazuri
(pag. 1447-1448)

C2613160. Următoarele caracteristici au ulcerele gastrice tip V (după Kauffman şi Carter)


A. sunt pe mica curbură
B. situare la joncţiunea gastro-esofagiană
C. apare oriunde pe mucoasa gastrică
D. situate prepiloric
E. apar după ingestia de AINS
(pag. 1445)

C2613161. Următoarele afirmaţii referitoare la eroziunea gastrică sunt adevărate:


A. depăşeşte mucoasa
B. nu depăşeşte muscularis mucosae
C. a fost descris de Dieulafoy
D. prin vindecare nu lasă cicatrici
E. este frecvent însoţită de hemoragie
(pag. 1444)

C2613162. Următoarele afirmaţii cu privire la ulcerul gastric subcardial sunt adevărate:


A. reprezintă ulcerul gastric tip I Johnson
B. clinic se manifestă ca sindrom pseudoesofagian
C. leziunea este frecvent unică, gigantă
D. corespunde tipului II Johnson
E. se datorează unei dispoziţii particulare a mucoasei antrale, prelungită pe mica curbură
(pag. 1449)

C2613163. Tratamentul chirurgical al ulcerului gastric tip IV cuprinde:


A. rezecţia gastrică 2/3în scară
B. rezecţia gastrică tip Schoemaker

358 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
359 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. vagotomie
D. vagotomie cu antrectomie
E. rezecţie gastrică subtotală
(pag. 1452)

C2613164. Ulcerul Cushing este cauzat de, cu excepţia:


A. arsuri extinse mai mari de 35% suprafaţă corporeală
B. leziuni cerebrale
C. politraumatisme
D. stări septice
E. suprasolicitare fizică
(pag. 1450)

C2713165. Diagnosticul endoscopic al ulcerului gastric:


A. este inutil daca exista explorare baritata anterioara
B. are acuratete de 50-60%
C. serveste excluderii neoplasmului gastric
D. preleveaza 3-4 fragmente pentru examen histopatologic
E. asigura examen citologic prin periaj
(pag. vol. I pag. 1446-1467)

C2713166. Complicatiile ulcerului gastric sunt:


A. penetratia
B. stenoza
C. hernia hiatala
D. hemoragia
E. anemia Biermer
(pag. vol I pag. 1447-1448)

C2813167. Clasificarea Johnson a ulcerului gastric dupa localizare si status secretor cuprinde:
A. tipul I
B. tipul II
C. tipul III
D. tipul IV
E. tipul V
(pag. 1445)

C2813168. Complicatiile evolutive acute ale ulcerului gastric sunt:


A. stenoza
B. perforatia
C. malignizarea
D. penetratia
E. hemoragia
(pag. 1447)

C2813169. Tratamentul medical al ulcerului gastric cuprinde:


A. antiacide
B. antagonisti de receptori H2
C. omeprazol
D. anticolinergice
E. PG I2
(pag. 1450,1451)

359 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
360 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2813170. Obiectivele tratamentului chirurgical al ulcerului gastric sunt:


A. ameliorarea confortului de supravietuire
B. ablatia leziunii
C. intreruperea lantului patogenic
D. refacerea cat mai aproape de fiziologia normala a circuitului digestiv
E. rezectia subtotala a stomacului
(pag. 1451)

C2813171. Tratamentul chirurgical al ulcerului gastric tip I Johnson consta din:


A. rezectie gastrica distala care cuprinde leziunea cu gastro-duodenoanastomoza Pean-Bilroth I sau Bilroth II
( mai putin frecventa )
B. excizia ulcerului asociata cu vagotomie supraselectiva sau proximala
C. rezectia gastrica subtotala
D. gastro-enteroanastomoza
E. gastropexia
(pag. 1452)

C2913172. Care din următoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric este adevărată?
A. ulcerul gastric apare rar înaintea vârstei de 40 ani;
B. incidenta maximă este în deceniul al cincilea de viaţă;
C. în general este mai putin frecvent decât ulcerul duodenal;
D. repartitia bolii pe sexe consemnează o predominanţă netă la bărbaţi;
E. predominanta bolii de 2 - 5 ori la populaţia cu condiţii de viaţă precară.
(pag. 1442 vol.I)

C2913173. Clasificarea Johnson a ulcerelor gastrice adăugită de Kauffman şi Conter cuprinde:


A. Tipul I - ulcere situate pe mica curbură, înalt, spre zona fundică a stomacului;
B. Tipul II - ulcerul gastric la nivelul corpului pe mica curbură care se asociază cu ulcer piloric sau duodenal;
C. Tipul III - ulcer gastric cu localizare antrală, prepilorică şi se comportă simptomatic şi secretor similar cu
ulcerul duodenal;
D. Tipul IV - apare înalt pe marea curbură lângă jonctiunea gastro-esofagiană;
E. Tipul V - apare pe mucoasa gastrică antrală datorită ingestiei cronice de aspirină şi antiinflamatoare
nesteroidiene.
(pag. 1445)

C2913174. Semnele radiologice indirecte de ulcer gastric sunt:


A. retractia sau scurtarea micii curburi;
B. modificarea unghiului gastric prin apropierea pilorului de cardie;
C. în dreptul leziunii localizate pe mica curbură apare incizura spastică a marii curburi datorită spasmului
persistent al fibrelor longitudinale ale musculaturii gastrice;
D. convergenta pliurilor mucoasei gastrice către ulcer;
E. nişa nu iese din conturul gastric, pliurile de vecinătate sunt suple.
(pag. 1446)

360 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
361 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 14
Ulcerul duodenal
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1214001. Cea mai eficienta interventie chirurgicala in tratamentul ulcerului duodenal este:
A. vagotomie selectiva + bulbantrectomie
B. vagotomie tronculara + bulbantrectomie
C. vagotomie supraselectiva + bulbantrectomie
D. vagotomie tronculara + rezectie gastrica 2/3
E. rezectie gastrica 2/3
(pag. 1507)

C1214002. Care din urmatoarele situatii nu reprezinta indicatie de tratament chirurgical in caz de ulcer
duodenal complicat cu hemoragie
A. repetarea hemoragiei
B. hemoragie continua
C. hemoragie cataclismica
D. hemoragie oprita
E. episoade hemoragice in antecedente
(pag. 1510)

C1214003. Ulcerul duodenal postbulbar


A. reprezinta localizarea cea mai frecventa a ulcerului duodenal
B. are evolutie rapida
C. determina rar complicatii
D. este localizat exclusiv in regiunea supravateriana a segmentului D2
E. poate determina icter, angiocolita sau fistule bilio-digestive
(pag. 1503)

C1214004. Factorii de mediu incriminati in ulcerogeneza sunt urmatorii, cu exceptia


A. infectia cu Helicobacter pylori
B. fumatul
C. prostaglandinele
D. ingestia de antiinflamatorii nesteroidiene
E. stresul
(pag. 1499)

C1214005. Care din urmatoarele interventii nu este o operatie de drenaj gastric


A. piloroplastia Heineke – Mikulicz
B. pilorectomia anterioara
C. seromiotomia anterioara
D. gastro-jejunostomia
E. gastro-duodenostomia
(pag. 1507)

C1214006. Sindromul Zollinger-Ellison se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia

361 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
362 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. ulcere multiple la nivelul tractului gastro-intestinal superior


B. tumora pancreatica noninsulinosecretanta
C. tablou clinic alcatuit din dureri intense, varsaturi abundente, diaree severa
D. explorarile imagistice identifica tumora in majoritatea cazurilor
E. dozarea gastrinemiei reprezinta elementul specific pentru diagnostic
(pag. 1504)

C1314007. Valoarea normala a gastrinemiei este de:


A. maximum 50-60 pg/ml
B. 100-150 pg/ml
C. 800pg/ml
D. 5-15 pg/ml
E. 5-40 pg/ml
(pag. 1504)

C1314008. Incidenta sindromului Zollinger-Ellison este de:


A. 10% din bolnavii cu ulcer
B. 25% din bolnavii cu ulcer
C. aproximativ 1% din bolnavii cu ulcer
D. 30-40% din bolnavii cu ulcer
E. 5% din bolnavii cu ulcer
(pag. 1504)

C1314009. Caracteristica principala a ulcerului duodenal postbulbar este reprezentata de:


A. tendinta spre malignizare
B. tendinta de penetrare spre organele si structurile anatomice invecinate
C. perforatie in cavitatea peritoneala
D. exereza chirurgicala este intotdeauna facila
E. nu necesita vagotomie tronculara
(pag. 1508)

C1314010. La pacientii cu UD netratat incidenta complicarii prin stenoza este de aproximativ:


A. 15%
B. 50%
C. 30%
D. 10%
E. sub 5%
(pag. 1512)

C1314011. Pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori in ulcerul duodenal, doza de


METRONIDAZOL administrata este de:
A. 500 mg de 2ori/zi , 2 saptamini
B. 250 mg de 2ori/zi , 3 saptamini
C. 250 mg/zi , 4 saptamini
D. 500 mg de 2ori/zi , 4 saptamini
E. 250 mg de 3ori/zi , 2 saptamini
(pag. 1506)

C1314012. Urmatoarele afirmatii referitoare la vagotomia supraselectiva sunt false cu exceptia


A. nu necesita asocierea unei operatii de drenaj gastric
B. presupune rezectia subdiafragmatica a nervilor vagi
C. necesita asocierea unei operatii de drenaj gastric

362 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
363 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. nu sunt prezervate ramurile vagale celiace si hepatice


E. prezerva fibrele vagale pentru regiunea secretorie gastrica
(pag. 1507)

C1414013. Antiacidele in tratamentul ulcerului duodenal:


A. sunt cele mai eficiente
B. nu sunt recomandate ca tratament unic sau initial
C. nu au efect in suprimarea durerii
D. au efect de lunga durata
E. actioneaza prin inhibarea secretiei de histamina
(pag. 1505)

C1414014. Secretia acida gastrica stimulata de histamina este inhibata de urmatoarele substante, cu
exceptia:
A. Nizatidina
B. Famotidina
C. Pirenzepina
D. Ranitidina
E. Cimetidina
(pag. 1505)

C1414015. Vagotomia tronculara in tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal:


A. se realizeaza prin sectiunea supradiafragmatica a ambelor trunchiuri vagale
B. se realizeaza prin sectiunea supradiafragmatica doar a unuia din trunchiurile vagale
C. se realizeaza prin sectiunea subdiafragmatica a ambelor trunchiuri vagale
D. se realizeaza prin sectiunea subdiafragmatica doar a unuia din trunchiurile vagale
E. efectul vagotomiei este hiperaciditatea
(pag. 1506)

C1414016. Ulcerul duodenal apare cu un maxim de frecventa:


A. sub 20 de ani
B. intre 30-50 de ani
C. intre 20-30 de ani
D. intre 50-70 de ani
E. peste 70 de ani
(pag. 1498)

C1514017. Tratamentul conservator in ulcerul duodenal perforat se poate aplica:


A. in toate cazurile;
B. numai in cazurile prezentate dupa 12 ore de la debut;
C. in cazurile care se prezinta precoce, cu simptomatologie atenuata si la care examenul clinic nu gaseste
semne de abdomen acut;
D. cand tabloul clinic este sever;
E. in perforatiile ulcerului duodenal asociate cu hemoragie digestiva superioara grava.
(pag. 1511)

C1514018. Cea mai eficienta varianta de tratament chirurgical al ulcerului duodenal este considerata:
A. rezectia gastrica 2/3;
B. vagotomia cu gastroenteroanastomoza;
C. vagotomia tronculara asociata cu bulbantrectomie sau hemigastrectomie;
D. gastrectomia totala;
E. gastroenteroanastomoza.

363 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
364 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1507)

C1514019. Durerea transfixianta, iradiata in spate, aparuta in evolutia unui ulcer duodenal, cu suferinta
mai veche, semnifica:
A. perforatia in peritoneu liber;
B. malignizarea;
C. penetrarea ulcerului in pancreas;
D. iminenta de perforatie;
E. iminenta instalarii stenozei pilorice.
(pag. 1501)

C1514020. Elementul specific pentru diagnosticul sindromului Zolinger-Ellison este:


A. dozarea gastrinemiei, care demonstreaza cresterea semnificativa a nivelului plasmatic;
B. dozarea gastrinemiei, care demonstreaza scaderea semnificativa a nivelului plasmatic;
C. ecografia care arata o tumora pancreatica;
D. prezenta endoscopica a unui ulcer dublu;
E. prezenta varsaturilor abundente.
(pag. 1504)

C1514021. Tipul de operatie indicat in ulcerul duodenal perforat la pacienti tineri, la care perforatia este
supla sau reprezinta primul simptom al bolii, este:
A. sutura simpla cu epiploonoplastie;
B. rezectia gastrica;
C. vagotomia cu hemigastrectomie;
D. drenajul dirijat al perforatiei;
E. gastroenteroanastomoza.
(pag. 1512)

C1514022. Imaginea caracteristica radiologic unei perforatii a ulcerului duodenal in peritoneu liber este:
A. imaginea aerica sub forma de semiluna subdiafragmatica (pneumoperitoneu);
B. stomacul in "chiuveta“;
C. nivelele hidroaerice centroabdominale;
D. imagine de ansa opaca;
E. nisa Haudeck.
(pag. 1511)

C1614023. Intretinerea tratamentului cu antagonisti ai receptorilor H2 se face cu:


A. cimetidina in doza de 400 mg la 12 ore
B. ranitidina in doza unica de 150 mg seara
C. famotidina in doza unica de 40 mg seara
D. nizatidina in doza unica de 300 mg/zi
E. controloc, 40 mg/zi
(pag. 1505)

C1614024. Vagotomia supraselectiva realizeaza:


A. sectionarea trunchiului vagal anterior
B. sectionarea ambelor trunchiuri vagale
C. sectionarea ramurilor vagale celiace
D. denervarea regiunii secretoare a stomacului
E. sectionarea ramurilor hepatice vagale
(pag. 1507)

C2314025. Cea mai eficienta interventie chirurgicala in tratamentul ulcerului duodenal este:

364 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
365 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. vagotomie selectiva + bulbantrectomie


B. vagotomie tronculara + bulbantrectomie
C. vagotomie supraselectiva + bulbantrectomie
D. vagotomie tronculara + rezectie gastrica 2/3
E. rezectie gastrica 2/3
(pag. 1507)

C2314026. Ulcerul doudenal postbulbar


A. reprezinta localizarea cea mai frecventa a ulcerului duedenal
B. are evolutie rapida
C. determina rar complicatii
D. este localizat exclusiv in regiunea supravateriana a segmentului D2
E. poate detrmina icter, angiocolita sau fistule bilio-digestiva
(pag. 1503)

C2314027. Factorii de mediu incriminati in ulcerogeneza sunt urmatorii, cu exceptia


A. infectia cu Helicobacter pylori
B. fumatul
C. prostaglandinele
D. ingestia de antiinflamatorii nesteroidiene
E. stresul
(pag. 1499)

C2314028. Care din urmatoarele interventii nu este o operatie de drenaj gastric


A. piloroplastia Heineke-Miculicz
B. pilorectomia anterioara
C. seromiotomia anterioara
D. gastro-jejunostomia
E. gastro-duodenostomia
(pag. 1507)

C2314029. Valoarea normala a gastrinemiei este de


A. maximum 50-60 pg/ml
B. 100-150 pg/ml
C. 800 pg/ml
D. 5-15 pg/ml
E. 5-40 pg/ml
(pag. 1504)

C2314030. Incidenta sindromului Zollinger-Ellison este de:


A. 10% din bolnavii cu ulcer
B. 25% din bolnavii cu ulcer
C. aproximativ 1% din bolnavii cu ulcer
D. 30-40% din bolnavii cu ulcer
E. 5% din bolnavii cu ulcer
(pag. 1504)

C2314031. Caracteristica principala a ulcerului duodenal postbulbar este reprezentata de:


A. tendinta spre malignizare
B. tendinta de penetrare spre organele si structurile anatomice invecinate
C. perforatie in cavitatea peritoneala
D. exereza chirurgicala este intotdeauna facila

365 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
366 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. nu necesita vagotomie tronculara


(pag. 1508)

C2514032. Ulcerul duodenal cronic este:


A. inflamaţia acută a peretelui duodenal
B. inflamaţia cronică a peretelui duodenal
C. o leziune a mucoasei duodenale caracterizată prin pierdere circumscrisă de substanţă, care interesează
de obicei peretele duodenal în adâncime, depăşind muscularis mucosae
D. o eroziune superficială posttraumatică a mucoasei duodenale
E. o eroziune profundă posttraumatică a peretelui duodenal
(pag. 1498)

C2514033. Ulcerul duodenal apare ca urmare a:


A. perturbării echilibrului între factorii de agresiune (secreţia de acid clorhidric şi pepsină) şi factorii de
apărare ai mucoasei duodenale, rol primordial având secreţia acidă gastrică
B. perturbării echilibrului între factorii de agresiune (secreţia de acid clorhidric şi pepsină) şi factorii de
apărare ai mucoasei duodenale, rol primordial având diminuarea factorilor de apărare
C. ingestiei de sodă caustică
D. infecţiei cu bacili Boas-Oppler
E. traumatismului abdominal repetat
(pag. 1498)

C2514034. În ulcerul duodenal rolul primordial în ulcerogeneză revine:


A. secreţiei acide gastrice
B. infecţiei cu Helicobacter pylori
C. scăderii factorilor de apărare a mucoasei
D. stress-ului
E. fumatului
(pag. 1498)

C2514035. Aspectul macroscopic al leziunii în ulcerul duodenal cronic, vizibil la endoscopie, constă în:
A. zonă de ulceraţie rotundă sau ovalară, cu margini net delimitate şi fundul craterului acoperit de exudat
aderent
B. prezenţa unei eroziuni liniare superficiale
C. prezenţa unei ulceraţii cu margini proeminente, infiltrate, cu nodozităţi localizată mai frecvent în zona
antrală
D. prezenţa unei formaţiuni conopidiforme, cu ulceraţie centrală
E. prezenţa unei cicatrici stelate pe suprafaţa mucoasei duodenale
(pag. 1501)

C2514036. Manifestarea clinică majoră şi dominantă în ulcerul duodenal este:


A. hematemeza
B. durerea epigastrică sau periombilical drept cu caracter de crampă, torsiune, arsură, cu mare şi mică
periodicitate
C. vărsătura bilioasă
D. pirozisul
E. scăderea ponderală
(pag. 1501)

C2514037. Examenul obiectiv în ulcerul duodenal necomplicat relevă:


A. accentuarea durerii la palpare în epigastru
B. apărare musculară epigastrică
C. prezenţa pneumoperitoneului prin dispariţia matităţii hepatice

366 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
367 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. contractură musculară epigastrică


E. prezenţa ascitei
(pag. 1502)

C2514038. Ulcerul duodenal la copii şi adolescenţi prezintă următoarele trăsături:


A. este o boală frecvent întâlnită
B. manifestările clinice sunt patognomonice
C. predomină vărsăturile, durerile abdominale difuze şi refuzul alimentaţiei
D. impune tratament chirurgical în urgenţă amânată
E. ulcerul duodenal nu se întâlneşte niciodată la copii fiind o boală a vârstei adulte
(pag. 1503)

C2514039. Elementul specific pentru diagnosticul sindromului Zollinger-Ellison este:


A. dozarea gastrinemiei care demonstrează creşterea semnificativă a nivelului plasmatic
B. dozarea gastrinemiei care demonstrează scăderea semnificativă a nivelului plasmatic
C. ecografia care arată o tumoare pancreatică
D. prezenţa endoscopică a unui ulcer dublu
E. prezenţa vărsăturilor abundente
(pag. 1504)

C2514040. Durerea transfixiantă, iradiată în spate, apărută în evoluţia unui ulcer duodenal, cu suferinţă
mai veche, semnifică:
A. perforaţia în peritoneu liber
B. malignizarea
C. penetrarea ulcerului în pancreas
D. iminenţa de perforaţie
E. iminenţa instalării stenozei pilorice
(pag. 1501)

C2514041. Tipul de operaţie indicat în ulcerul duodenal perforat la pacienţi tineri, la care perforaţia este
suplă sau reprezintă primul simptom al bolii, este:
A. sutura simplă cu epiploonoplastie
B. rezecţia gastrică
C. vagotomia cu hemigastrectomie
D. drenajul dirijat al perforaţiei
E. gastroenteroanastomoza
(pag. 1512)

C2514042. Imaginea caracteristică radiologic unei perforaţii a ulcerului duodenal în peritoneu liber este:
A. imagine aerică sub formă de semilună subdiafragmatică (pneumoperitoneu)
B. stomacul "în chiuvetă"
C. nivelele hidroaerice centroabdominale
D. imagine de ansă opacă
E. nişa Haudeck
(pag. 1511)

C2514043. Tratamentul conservator în ulcerul duodenal perforat se poate aplica:


A. în toate cazurile
B. numai în cazurile prezentate după 12 ore de la debut
C. în cazurile în care se prezintă precoce, cu simptomatologie atenuată şi la care examenul clinic nu găseşte
semne de abdomen acut
D. când tabloul clinic este sever
E. în perforaţiile asociate cu stenoză pilorică

367 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
368 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1511)

C2514044. În tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal postbulbar este indicată:


A. rezecţia gastrică 2/3 cu gastro-duodenanastomoză
B. vagotomie cu hemigastrectomie şi anastomoză gastroduodenală
C. rezecţie gastrică 2/3 de excludere a ulcerului cu vagotomie tronculară şi restabilirea tranzitului prin
gastrojejunoanastomoză
D. duodenopancreatectomia cu prezervare de pilor
E. gastroduodenectomie cu ridicarea leziunii ulceroase şi anastomoză gastroduodenală
(pag. 1508)

C2514045. În ulcerele duodenale gigante localizate pe faţa posterioară a bulbului duodenal, penetrante
în pancreas sunt indicate:
A. hemigastrectomie cu vagotomie tronculară şi păstrarea duodenului în tranzit, sutura făcându-se la nivelul
peretelui duodenal posterior chiar în marginea inferioară a craterului ulceros
B. ridicarea leziunii ulceroase prin disecţie în pancreas
C. rezecţie gastrică 2/3 cu anastomoză gastrojejunală şi sutura bontului duodenal
D. vagotomie şi gastroenteroanastomoză
E. vagotomie cu ulceroexcizie şi piloroplastie
(pag. 1508)

C2514046. Cea mai eficientă variantă de tratament chirurgical al ulcerului duodenal este considerată:
A. rezecţia gastrică 2/3
B. vagotomia cu gastroenteroanastomoză
C. vagotomia tronculară asociată cu bulbantrectomie sau hemigastrectomie
D. gastrectomia totală
E. gastroenteroanastomoza
(pag. 1507)

C2514047. La bolnavii vârstnici, cu tare asociate, în tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal


perforat este indicată:
A. gastrectomia subtotală
B. gastrectomia totală
C. sutura perforaţiei cu epiploonoplastie
D. rezecţia gastrică de excludere
E. vagotomia supraselectivă cu hemigastrectomie
(pag. 1512)

C2614048. Ulcerul duodenal are maximul de incident între:


A. 20-30 ani
B. 30-35 ani
C. 50-60 ani
D. 60-70 ani
E. peste 70 ani
(pag. 1498)

C2614049. Următoarele afirmaţii referitoare la antagoniştii receptorilor H2 sunt adevărate cu excepţia:


A. Cimetidina se administrează în doză de 400 mg la 12 ore
B. Cimetidina se administrează în doză unică de 800 mg seara
C. Ranitidina este de 6-8 ori mai puternică decât cimetidina
D. Doza de întreţinere pentru famotidină este de 40 mg
E. Nixatidina se administrează ca doză de întreţinere seara la culcare câte 150 mg

368 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
369 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1505)

C2614050. Vagotomia supraselectivă interesează:


A. vagul drept
B. vagul stâng
C. ambele trunchiuri vagale
D. fibrele care merg la regiunea antro+pilorică
E. fibrele care inerveayă regiunea secretorie gastrică
(pag. 1507)

C2614051. Riscul de perforaţie a ulcerului duodenal este de:


A. 10%
B. 20%
C. 25%
D. 30%
E. 50%
(pag. 1510)

C2614052. Diagnosticul paraclinic al sindromului Zollinger-Ellisson cuprinde următoarele, mai puţin:


A. dozarea secreţiei acide
B. debitul acid bazal mai mare de 15 mEq/oră
C. cantitatea secreţiei gastrice nocturne mai mare de 1500 ml/12 ore
D. gastrinemia mai mare de 200 pg/ml
E. arteriografia selectivă + CT identifică tumoare secretantă în 60% din cazuri
(pag. 1504)

C2714053. Ulcerul duodenal perforat se trateaza:


A. intotdeauna chirurgical
B. celioscopic in primele 24 de ore
C. intotdeauna cu viza patogenetica
D. antibiotic conform antibiogramei
E. nici un raspuns de mai sus
(pag. vol. I pag. 1511-1512)

C2814054. Caracteristica principala a ulcerului duodenal postbulbar este:


A. tendinta la stenozare
B. tendinta la sangerare
C. tendinta la deformarea regiunii
D. degenerare maligna
E. tendinta la penetrare in organele vecine
(pag. 1508)

369 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
370 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1214055. Helicobacter pylori


A. este o bacterie gram-pozitiva
B. determina gastrita cronica
C. produce eliberare de amoniac
D. pentru eradicarea bacteriei se foloseste asocierea: compusi de bismut +Metronidazol + Amoxicilina
E. ataca numai celulele duodenale epiteliale secretante de mucus
(pag. 1500,1506)

C1214056. Semnele indirecte de ulcer duodenal la tranzitul baritat pot fi


A. aspectul de “trefla” al bulbului duodenal
B. nisa ulceroasa
C. deformarea si rigiditatea segmentara
D. hipomotilitatea
E. convergenta pliurilor de mucoasa ingrosata
(pag. 1502)

C1214057. Tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal postbulbar consta in:


A. rezectie gastrica 2/3 de excludere + vagotomie selectiva + gastro-jejuno-anastomoza T-L
B. rezectie gastrica 2/3 de excludere + vagotomie tronculara + gastro-jejuno-anastomoza T-L
C. vagotomie tronculara + GEA
D. rezectie gastrica 2/3 de excludere + vagotomie tronculara + gastro-duodeno-anastomoza T-T
E. rezectie gastrica 2/3 de excludere + vagotomie tronculara + gastro- si duodeno-jejuno-anastomoza T-L pe
ansa in Y sau omega
(pag. 1508)

C1214058. In faza organo-functionala a stenozei pilorice, tabloul clinic cuprinde


A. varsaturi abundente si rare
B. dureri persistente
C. clapotaj gastric intermitent
D. unde peristaltice vizibile
E. plenitudine epigastrica progresiva
(pag. 1513)

C1214059. In legatura cu ulcerul duodenal perforat, urmatoarele afirmatii sunt false


A. tratamentul chirurgical are caracter de urgenta
B. perforatia complica cel mai frecvent ulcerele de pe peretele posterior al duodenului
C. perforatia complica cel mai frecvent ulcerele postbulbare juxtapapilare
D. tratarea prin sutura cu epiploonoplastie nu necesita tratament medicamentos post operator
E. rezectia gastrica 2/3 este interventia chirurgicala preferata
(pag. 1512)

C1214060. In ulcerul duodenal, obiectivele tratamentului chirurgical sunt


A. prevenirea complicatiilor
B. reducerea aciditatii gastrice
C. reducerea recidivelor
D. asigurarea unui drenaj gastric cat mai fiziologic
E. ridicarea leziunii ulceroase atunci cand este posibil
(pag. 1506)

370 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
371 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C1214061. Recunoasteti mecanismul de actiune al medicamentelor antiulceroase


A. Famotidina blocheaza receptorii muscarinici pentru acetilcolina
B. Pantoprazolul este un inhibitor al pompei de protoni
C. Pirenzepina formeaza o pelicula protectoare la suprafata mucoasei
D. Misoprostolul este un analog de prostaglandina
E. Sucralfatul este un antagonist al receptorilor histaminici H2
(pag. 1506)

C1314062. Factori exogeni incriminati in aparitia ulcerului duodenal sunt:


A. consumul de alcool
B. infectiile cronice
C. fumatul
D. bolile hepatice cronice
E. compusi de bismut coloidal
(pag. 1500)

C1314063. In evolutia ulcerului duodenal pot aparea urmatoarele complicatii:


A. perforatie
B. stenoza
C. malignizare
D. rezistenta la tratament medicamentos
E. hemoragie
(pag. 1509-1514)

C1314064. Diagnosticul diferential al ulcerului duodenal se poate face cu:


A. ulcerul gastric
B. luesul gastric
C. hernia diafragmatica
D. colica saturnina
E. hemangiomul hepatic
(pag. 1502-1503)

C1314065. Tratamentul medical al ulcerului duodenal presupune administrarea de:


A. inhibitori ai pompei de protoni
B. medicatia colinergica
C. sucralfat
D. anticoagulante
E. analogi de prostaglandine
(pag. 1505-1506)

C1314066. Semnele clinice ale hemoragiei digestive superioare prin ulcer duodenal sunt:
A. paloare
B. bradicardie
C. sete
D. hipotensiune
E. agitatie
(pag. 1509)

C1314067. Sindromul Zollinger-Ellison se caracterizeaza prin:


A. ulcere multiple la nivelul tractului gastro-intestinal superior
B. hipersecretia clorhidropeptica
C. tumora pancreatica insulinosecretanta la nivelul celulelor non-beta

371 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
372 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. gastrinemie < 50-60 pg/ml


E. DAB>15mEq/ora
(pag. 1504)

C1314068. Simptomatologia clinica intilnita in sindromul Zollinger-Ellison este:


A. durere
B. varsaturi
C. diaree
D. steatoree
E. constipatie
(pag. 1504)

C1314069. Factori principali incriminati in patogenia ulcerului duodenal sunt:


A. ingestia de AINS
B. cresterea capacitatii secretorii acide
C. scaderea producerii de bicarbonat in duoden
D. scaderea secretiei bazale
E. infectia cu Helicobacter pylori
(pag. 1499)

C1314070. Vagotomia tronculara presupune:


A. pastrarea ramurilor destinate ficatului
B. sectionarea subdiafragmatica a ambelor trunchiuri vagale
C. sectionarea subdiafragmatica a vagului sting
D. asocierea unei operatii de drenaj a stomacului
E. pastrarea ramurilor vagale destinate portiunii secretorii gastrice
(pag. 1506,1507)

C1414071. Referitor la sindromul Zollinger-Ellison sunt corecte urmatoarele afirmatii:


A. incidenta este aproximata la 10% din cazurile de ulcer
B. are incidenta maxima intre 10-30 de ani
C. elementul specific pentru diagnostic il constituie dozarea gastrinemiei
D. vagotomia supraselectiva reprezinta tratamentul de electie
E. stimularea secretiei gastrice cu histamina nu da raspunsul obisnuit
(pag. 1504)

C1414072. Despre ulcerul duodenal postbulbar se pot face urmatoarele afirmatii:


A. la examenul radiologic apare tipic nisa Haudek
B. la examenul radiologic apare tipic imaginea de perla pe fir
C. se poate localiza subvaterian
D. are evolutie indelungata, cu perioade variabile asimptomatice
E. penetreaza de regula in ficat
(pag. 1503)

C1414073. In hemoragia aparuta in evolutia unui ulcer duodenal endoscopia este folosita in
urmatoarele situatii:
A. bolnavi cu instabilitate hemodinamica
B. bolnavi ce necesita transfuzii repetate
C. ulcer situat pe fata posterioara a bulbului duodenal
D. bolnavi cu tare asociate
E. bolnavi cu varsta sub 60 de ani
(pag. 1510)

372 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
373 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C1414074. Urmatoarele caracterizeaza simptomatologia sindromului Zollinger-Ellison:


A. diaree in o treime din cazuri
B. varsaturi abundente, fecaloide, datorita interesarii jejunului
C. constipatie
D. durere de intensitate redusa, rezistenta la tratamentul medicamentos
E. accentuarea nocturna a durerii
(pag. 1504)

C1414075. Dintre metodele de diagnostic paraclinic al ulcerului duodenal endoscopia este preferata
pentru ca:
A. este sigura
B. permite diagnosticul infectiei cu Helicobacter pylori
C. are un cost scazut
D. elimina posibilitatea iradierii bolnavului
E. permite biopsia
(pag. 1502)

C1414076. Factorii patogenici implicati in ulcerogeneza duodenala sunt urmatorii, cu exceptia:


A. infectia cu Helicobacter pylori
B. golirea normala a stomacului
C. cresterea capacitatii secretorii acide
D. cresterea debitului acid stimulat de gastrina
E. scaderea secretiei bazale
(pag. 1499)

C1414077. Referitor la anatomia patologica a ulcerului duodenal se pot face urmatoarele afirmatii, cu
exceptia:
A. ulcerul acut profund nu depaseste muscularis mucosae
B. mucoasa care inconjoara craterul ulceros este rareori eritematoasa
C. apare cel mai frecvent la nivelul fetei anterioare a bulbului duodenal
D. ulcerul duodenal este totdeauna multiplu
E. localizarea postbulbara la nivelul genunchiului duodenal superior este rara
(pag. 1501)

C1414078. Diagnosticul diferential al ulcerulu duodenal se face cu:


A. ulcerul gastric
B. limfomul gastric
C. infarctul miocardic anterior
D. necroza de chist ovarian
E. diverticulul duodenal
(pag. 1502)

C1514079. Ulcerul duodenal rezistent la tratament este considerat:


A. ulcerul care nu se vindeca sub tratament medical corect condus, timp de 3 luni;
B. ulcerul care nu se vindeca sub tratament medical corect condus, timp de 4 saptamani;
C. recidiva ulcerului in perioada de 1 an de la vindecarea initiala, in ciuda mentinerii unei terapii de intretinere;
D. ulcerul cu perioade acute evolutive prelungite, cu remisiuni scurte sau absente;
E. ulcerul peptic postoperator.
(pag. 1514)

C1514080. Obiectivele tratamentului chirurgical in ulcerul duodenal sunt:


A. ridicarea leziunii totdeauna datorita riscului de malignizare;

373 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
374 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. ridicarea leziunii postbulbare;


C. ridicarea leziunii, cand este posibil;
D. reducerea aciditatii gastrice;
E. asigurarea unui drenaj gastric cat mai apropiat de fiziologia normala.
(pag. 1506)

C1514081. Efectele favorabile ale vagotomiei in tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal sunt:
A. reduce stimularea colinergica a celulelor parietale gastrice;
B. reduce sensibilitatea celulelor parietale gastrice la actiunea gastrinei si histaminei;
C. induce modificari favorabile ale motilitatii;
D. scade secretia exocrina pancreatica;
E. hipersecretia gastrica
(pag. 1506-1508)

C1514082. Ulcerul duodenal postbulbar este situat:


A. pe marginea superioara a bulbului duodenal;
B. pe portiunea fixa a D1, la dreapta arterei gastroduodenale;
C. pe genunchiul superior al duodenului;
D. in regiunea supravateriana a segmentului D2;
E. exceptional se poate localiza si subvaterian.
(pag. 1503)

C1514083. Ulcerul duodenal postbulbar determina frecvent in evolutie complicatii, cum sunt:
A. hemoragia;
B. stenoza;
C. penetrarea in pancreas;
D. malignizarea;
E. fistula gastro-colica.
(pag. 1503)

C1514084. In ulcerul duodenal rezistent la tratament:


A. interventia chirurgicala reprezinta singura solutie;
B. tratamentul chirurgical are indicatie absoluta;
C. interventia chirurgicala nu constituie o urgenta;
D. singura solutie este interventia chirurgicala in urgenta imediata;
E. ineficienta in timp a tratamentului medical este considerata ca o complicatie a ulcerului duodenal.
(pag. 1514)

C1514085. Examenul radiologic baritat in stenoza pilorica poate evidentia:


A. imaginea radiologica caracteristica de stomac in "chiuveta“;
B. pneumoperitoneul;
C. o cantitate mare de staza gastrica, prin care bariul cade asemenea fulgilor de zapada;
D. persistenta reziduului baritat timp de mai multe zile;
E. reflux duodeno-gastric.
(pag. 1513)

C1514086. Indicatiile tratamentului chirurgical in hemoragia digestiva superioara determinata de un


ulcerul duodenal sunt:
A. in toate cazurile;
B. hemoragia cataclismica, cu tendinta la soc hipovolemic;
C. hemoragiile care se repeta, necesitand transfuzii masive;
D. hemoragia continua sau reapare dupa tratament endoscopic;

374 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
375 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. cazurile care au mai prezentat hemoragie in antecedente.


(pag. 1510)

C1614087. Hemoragia in ulcerul duodenal:


A. este a doua cauza de hemoragie digestiva ca frecventa
B. vasele cel mai frecvent interesate in perforatie sunt artera gastro-duodenala si artera pilorica
C. reprezinta uneori prima manifestare intr-un ulcer duodenal
D. endoscopia digestiva stabileste diagnosticul intr-un procent de 60% din cazuri
E. incidenta ei este modificata de medicatia antiulceroasa
(pag. 1509)

C1614088. Refacerea continuitatii digestive dupa rezectia pentru ulcer duodenal se face prin:
A. anastomoza gastro-duodenala Pean-Billrot I
B. anastomoza gastro-duodenala termino-laterala Reichel-Polya
C. anastomoza gastro-jejunala Hoffmeister
D. anastomoza gastro-jejunala Billrot II
E. anastomoza gastro-jejunala latero-laterala Hoffmeister-Finsterer
(pag. 1505-1506)

C1614089. Infectia cu Helicobacter pylori se asociaza cu.


A. ulcerul gastric
B. gastrita hipertrofica
C. gastrita atrofica
D. boala Menetrier
E. ulcerul duodenal
(pag. 1500)

C1614090. Sindromul Zollinger-Ellison:


A. reprezinta asa-numitul "ulcer endocrin"
B. se asociaza cu hiposecretie clorhidro-peptica
C. se asociaza cu tumori pancreatice insulinosecretante
D. se asociaza cu tumori pancreatice non-insulinosecretante
E. diagnosticul sau se bazeaza pe dozarea secretiei gastrice acide
(pag. 1504)

C1614091. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia


A. ulcerul duodenal gigant este situat pe peretele posterior al bulbului sau postbulbar
B. ulcerul postbulbar nu penetreaza niciodata in pancreas
C. ulcerul duodenal postbulbar se situeaza cel mai frecvent subvaterian
D. asocierea ulcerului gastric cu ulcerul duodenal este rara
E. la examenul baritat nisa giganta poate fi confundata cu bulbul duodenal in cazul ulcerului duodenal gigant
(pag. 1503)

C1614092. Helicobacter pylori:


A. este o bacterie Gram negativa
B. este o bacterie Gram pozitiva
C. produce un proces de gastrita cronica
D. este evidentiata la peste 90% din bolnavii cu ulcer duodenal
E. stimuleaza producerea de interleukina-1 in mucoasa
(pag. 1500)

C1614093. Rezistenta ulcerului duodenal la tratamentul medicamentos:

375 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
376 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. este apreciata in caz de recidiva


B. daca dupa 2 luni nu se obtine vindecarea mucoasei duodenale
C. impune interventia chirurgicala
D. se tenteaza tratament medicamentos
E. reprezinta o indicatie chirurgicala absoluta
(pag. 1514)

C2314094. Factorii patogenigi implicati in ulcerogeneza duodenal sunt urmatorii cu exceptia


A. infectia cu Helicobacter pylori
B. golirea normala a stomacului
C. cresterea capacitatii secretorii acide
D. cresterae debitului acid stimulat de gastrina
E. scaderae secretiei bazale
(pag. 1499)

C2314095. Diagnosticul diferential al ulcerului duodenal se face cu:


A. ulcerul gastric
B. limfomul gastric
C. infarctul miocardic anterior
D. necroza de chist ovarian
E. diverticulul duodenal
(pag. 1502)

C2314096. efectele favorabile ale vagotomiei in tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal sunt:
A. reducerea stimularea colinergica a celulelor parietale gastrice
B. reduce sensibilitatea celulelor parietale gastrice la actiunea gastrinei si histaminei
C. induce modificari favorabile ale motilitatii
D. scade secretia exocrinapancreatica
E. hipersecretia gastrica
(pag. 1506-1508)

C2314097. Ulcerul duodenal postbulbar este situat:


A. pe marginea superioara a bulbului duodenal
B. pe portiunea fixa a D1, la dreapta arterei gastroduodenale
C. pe genunchiul superior al duodenului
D. in regiunea supravateriana a segmentului D2
E. exceptional se poate localiza si subvaterian
(pag. 1503)

C2314098. Helicobacter pylori


A. este o bacterie gram-pozitiva
B. determina gastrita cronica
C. produce eliberarea de amoniac
D. pentru eradicarea bacteriei se foloseste asocierea: compusi bismut+metronidazol+amoxicilina
E. ataca numai celulele duodenale epiteliale secretante de mucus
(pag. 1500,1506)

C2314099. In faza organo-functionala a stenozei pilorice tabloul clinic cuprinde


A. varsaturi abundente si rare
B. dureri persistente
C. clapotaj gastric intermitent
D. unde peristaltice vizibile

376 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
377 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. plenitudine epigastrica progresiva


(pag. 1513)

C2314100. Factori exogeni incriminati in aparitia ulcerului duodenal sunt:


A. consumul de alcool
B. infectiile cronice
C. fumatul
D. bolile hepatice cronice
E. compusi de bismut coloidal
(pag. 1500)

C2314101. In evolutia ulcerului duodenal pot aparea urmatoarele complicatii:


A. perforatie
B. stenoza
C. malignizare
D. rezistenta la tratament medicamentos
E. hemoragie
(pag. 1509-1514)

C2314102. Diagnosticul diferential al ulcerului duodenal se poate face cu:


A. ulcerul gastric
B. luesul gastric
C. hernia diafragmatica
D. colica saturnina
E. hemangiomul hepatic
(pag. 1502-1503)

C2314103. Tratamentul medicamentos al ulcerului duodenal presupune administrarea de:


A. inhibitori ai pompei de protoni
B. medicatia colinergica
C. sucralfat
D. anticoagulante
E. analogi de prostaglandine
(pag. 1505-1506)

C2314104. Semnele clinice ale hemoragiei digestive superioare prin ulcer duodenal sunt:
A. paloare
B. bradicardie
C. sete
D. hipotensiune
E. agitatie
(pag. 1509)

C2314105. Simptomatologia clinica intilnita in sindromul Zollinger-Ellison este:


A. durere
B. varsaturi
C. diaree
D. steatoree
E. constipatie
(pag. 1504)

C2314106. Dintre metodele de diagnostic paraclinic al ulcerului duodenal endoscopia este preferata

377 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
378 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

pentru ca:
A. este sigura
B. permite diagnosticul infectiei cu Helicobacter pylori
C. are un cost scazut
D. elimina posibilitatea iradierii bolnavului
E. permite biopsia
(pag. 1502)

C2514107. Factorii patogenici principali incriminaţi în ulcerogeneză, în ulcerul duodenal sunt:


A. hipersecreţia acidă gastrică
B. diminuarea rezistenţei mucoasei
C. tumora pancreatică insulinosecretantă
D. factorii de mediu (fumat, stress, antiinflamatoare non-steroidiene)
E. refluxul biliar duodeno-gastric
(pag. 1499)

C2514108. Implicarea factorului genetic în ulcerul duodenal este sugerată de:


A. prezenţa a numeroase cazuri de boală în familie
B. relaţia între ulcerul duodenal şi grupul sanguin 0(I)
C. frecvenţa crescută a antigenului HLA-B27
D. frecvenţa crescută a antigenului HLA-B5
E. factori histologici condiţionaţi genetic (masa crescută de celule parietale şi fragilitatea mucoasei digestive)
(pag. 1500)

C2514109. Din punct de vedere epidemiologic ulcerul duodenal este mai frecvent:
A. la bărbaţi
B. la femei
C. la copii
D. la bătrâni
E. la vârsta adultă cu maxim de frecvenţă între 30 şi 50 de ani
(pag. 1498)

C2514110. Hipersecreţia acidă gastrică la bolnavii cu ulcer duodenal se datorează:


A. unei mase crescute de celule parietale gastrice
B. unei mase crescute de celule fundice gastrice
C. sensibilităţii crescute a celulelor parietale gastrice la acţiunea gastrinei şi la stimularea vagală
D. hipersecreţiei de enterogastronă
E. hipersecreţiei de prostaglandine E2
(pag. 1499)

C2514111. Factorii patogenici principali incriminaţi în ulcerogeneză pot fi sistematizaţi astfel:


A. secreţia gastrică acidă
B. factori de apărare a mucoasei
C. factori de mediu
D. ingestia de substanţe caustice
E. factori genetici
(pag. 1499)

C2514112. Factorii locali care favorizează ulcerogeneza, în ulcerul duodenal sunt:


A. starea epiteliului mucoasei duodenale
B. infecţia cu Helicobacter pylori
C. calitatea şi cantitatea mucusului protector

378 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
379 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. starea microcirculaţiei din mucoasă şi submucoasă


E. nici unul din factorii prezentaţi anterior
(pag. 1499)

C2514113. În etiopatogenia ulcerului duodenal secreţia de prostaglandine are ca efect:


A. scăderea secreţiei gastrice acide
B. creşterea secreţiei gastrice acide
C. accelerarea vindecării ulceraţiei
D. efect citoprotector direct
E. creşte secreţia de bicarbonat a mucoasei
(pag. 1500)

C2514114. Infecţia cu Helicobacter pylori se asociază cu:


A. gastrita atrofică
B. ulcerul gastric
C. cancerul gastric
D. ulcerul duodenal
E. cancerul pancreatic
(pag. 1500)

C2514115. Argumentele pentru luarea în considerare a Helicobacter pylori ca factor de patogeneză a


ulcerului duodenal sunt:
A. Helicobacter pylori este responsabil de apariţia unui proces de gastrită cronică, dovedită prin studii
bacteriologice şi histologice
B. eradicarea infecţiei prin terapie antimicrobiană determină vindecarea leziunii ulceroase
C. pacienţii trataţi cu compuşi de bismut - cu efect cunoscut de eradicare a infecţiei cu Helicobacter pylori -
prezintă un procent mai scăzut de recidivă a bolii
D. Helicobacter pylori nu intervine în patogenia ulcerului duodenal
E. constatarea invaziei directe a peretelui duodenal prin imunofluorescenţă
(pag. 1500)

C2514116. Factorii de mediu incriminaţi în apariţia ulcerului duodenal sunt:


A. fumatul
B. consumul de antiinflamatoare non-steroidiene
C. stress-ul
D. alimentaţia inadecvată
E. grupul sanguin 0(I)
(pag. 1500)

C2514117. În apariţia ulcerului duodenal fumatul acţionează prin:


A. scăderea producţiei de prostaglandine
B. creşterea producţiei de prostaglandine
C. stimularea producerii de acid clorhidric gastric
D. alterarea fluxului sanguin în mucoasa gastrică
E. apariţia refluxului biliar
(pag. 1500)

C2514118. Caracterele semiologice ale durerii în ulcerul duodenal necomplicat sunt:


A. localizare în hipocondrul drept cu iradiere în umăr
B. localizare epigastrică sau paraombilical drept, pe o suprafaţă relativ restrânsă
C. caracter variabil, de crampă, torsiune, arsură
D. prezintă mare periodicitate sezonieră (primăvara şi toamna)
E. se însoţeşte de contractură musculară epigastrică

379 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
380 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1501)

C2514119. În ulcerul duodenal vărsăturile prezintă următoarele caractere semiologice:


A. nu apar în mod obişnuit în ulcerul necomplicat
B. sunt constant prezente şi constituie un semn esenţial în diagnostic
C. la bolnavii cu hiperaciditate crescută calmează durerea
D. apar brusc, în jet, neprecedate de greaţă şi sunt însoţite de cefalee şi fotofobie
E. dacă sunt abundente, cu aspect de stază, semnifică instalarea stenozei ulceroase
(pag. 1501)

C2514120. Semnele radiologice indirecte de ulcer duodenal sunt:


A. nişa cu aspect de pată opacă înconjurată de halou transparent
B. convergenţa pliurilor de mucoasă
C. deformare şi rigiditate segmentară duodenală
D. hipermotilitate
E. aspect de treflă sau de ciocan al bulbului duodenal
(pag. 1502)

C2514121. În ulcerul duodenal examinarea endoscopică are următoarele trăsături:


A. în prezent este metoda standard pentru diagnosticul bolii ulceroase
B. permite biopsia leziunii
C. permite diagnosticul infecţiei cu Helicobacter pylori prin studiul bacteriologic al fragmentelor de mucoasă
prelevate
D. are specificitate mai mică decât tranzitul baritat gastroduodenal
E. examenul endoscopic nu este indicat în ulcerul duodenal
(pag. 1502)

C2514122. În ulcerul duodenal infecţia cu Helicobacter pylori poate fi identificată prin:


A. coloraţia Giemsa a fragmentelor de biopsie de mucoasă
B. cultura bacteriologică din fragmentele de biopsie de mucoasă
C. decelarea anticorpilor specifici de tip IgG şi IgA în serul bolnavilor
D. coloraţia cu soluţie Lugol a mucoasei duodenale şi examinare endoscopică ulterioară
E. nu există la ora actuală posibilitatea decelării infecţiei cu Helicobacter pylori în ulcerul duodenal
(pag. 1502)

C2514123. Sindromul Zollinger-Ellison este caracterizat de asocierea:


A. ulcere multiple la nivelul tractului digestiv superior
B. adenom paratiroidian
C. hipersecreţie clorhidropeptică
D. tumoare pancreatică a celulelor non-beta, gastrinosecretoare
E. tumoare pancreatică secretantă de insulină
(pag. 1504)

C2514124. În sindromul Zollinger-Ellison durerea prezintă următoarele trăsături semiotice:


A. este intensă
B. prezintă frecvent iradiere posterioară
C. respectă mica şi marea periodicitate
D. prezintă adeseori accentuare nocturnă
E. răspunde la antiacidele uzuale
(pag. 1504)

C2514125. În sindromul Zollinger-Ellison vărsăturile prezintă următoarele caractere semiologice:

380 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
381 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. sunt rare
B. sunt abundente
C. sunt în cantitate redusă
D. se datorează cantităţii foarte mari de secreţie acidă
E. în sindromul Zollinger-Ellison nu sunt prezente vărsăturile
(pag. 1504)

C2514126. În tratamentul medical al ulcerului duodenal se utilizează următoarele categorii de


substanţe antisecretorii gastrice:
A. antagonişti ai receptorilor H2
B. sucralfatul
C. anticolinergice
D. inhibitori ai pompei de protoni
E. mixturi de hidroxid de aluminiu
(pag. 1505)

C2514127. Ulcerul duodenal postbulbar determină frecvent în evoluţie complicaţii, cum sunt:
A. hemoragia
B. stenoza
C. penetrarea în pancreas
D. malignizarea
E. perforaţia în peritoneu liber
(pag. 1503)

C2514128. Ulcerul duodenal postbulbar este situat:


A. pe marginea superioară a bulbului duodenal
B. pe porţiunea fixă a D1, la dreapta arterei gastroduodenale
C. pe genunchiul superior al duodenului
D. în regiunea supravateriană a segmentului D2
E. excepţional se poate localiza şi subvaterian
(pag. 1503)

C2514129. Ulcerul duodenal rezistent la tratament este considerat:


A. ulcerul care nu se vindecă sub tratament medical corect condus timp de 3 luni
B. ulcerul care nu se vindecă sub tratament medical corect condus timp de 4 săptămâni
C. recidiva ulcerului în perioada de 1 an de la vindecarea iniţială, în ciuda menţinerii unei terapii de întreţinere
D. ulcerul cu perioade acute evolutive prelungite, cu remisiuni scurte sau absente
E. ulcerul peptic postoperator
(pag. 1514)

C2514130. Ulcerul duodenal rezistent la tratament are următoarele trăsături:


A. intervenţia chirurgicală reprezintă singura soluţie terapeutică
B. tratamentul chirurgical are indicaţie absolută
C. intervenţia chirurgicală nu constituie o urgenţă
D. singura soluţie este intervenţia chirurgicală în urgenţă imediată
E. ineficienţa în timp a tratamentului medical este considerată ca o complicaţie a ulcerului duodenal
(pag. 1514)

C2514131. Examenul radiologic baritat în stenoza pilorică poate evidenţia:


A. imaginea radiologică caracteristică de stomac "în chiuvetă"
B. pneumoperitoneul
C. o cantitate mare de stază gastrică, prin care bariul cade asemenea fulgilor de zăpadă

381 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
382 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. persistenţa reziduului baritat timp de mai multe zile


E. trecerea bariului în peritoneu
(pag. 1513)

C2514132. În tratamentul chirurgical al ulcerelor endocrine multiple pot fi indicate:


A. ablaţia gastrinomului când localizarea lui preoperatorie a fost posibilă
B. gastrectomia totală, când localizarea preoperatorie a gastrinomului nu a fost posibilă
C. rezecţia gastrică 2/3
D. vagotomia tronculară
E. antrectomia
(pag. 1509)

C2514133. Indicaţiile tratamentului chirurgical în hemoragia digestivă superioară determinată de un


ulcer duodenal sunt:
A. în toate cazurile
B. hemoragia cataclismică, cu tendinţă la şoc hipovolemic
C. hemoragiile care se repetă, necesitând transfuzii masive
D. hemoragia continuă sau reapare după tratament endoscopic
E. cazurile care au mai prezentat hemoragie în antecedente
(pag. 1510)

C2514134. Efectele favorabile ale vagotomiei în tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal sunt:
A. reduce stimularea colinergică a celulelor parietale gastrice
B. reduce sensibilitatea celulelor parietale gastrice la acţiunea gastrinei şi histaminei
C. induce modificări favorabile ale motilităţii
D. scade secreţia exocrină pancreatică
E. creşte secreţia biliară
(pag. 1506-1508)

C2514135. În tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal vagotomia tronculară:


A. se realizează prin secţiunea subdiafragmatic a trunchiurilor vagale
B. determină hipoaciditate
C. determină hiperaciditate
D. determină tulburări motorii gastropilorice cu evacuare precipitată a stomacului
E. nu are efecte motorii, motiv pentru care nu este necesar să fie urmată de piloroplastie
(pag. 1506-1507)

C2514136. Obiectivele tratamentului chirurgical în ulcerul duodenal sunt:


A. ridicarea leziunii totdeauna datorită riscului de malignizare
B. ridicarea doar a leziunilor postbulbare
C. ridicarea leziunii, când este posibil
D. reducerea acidităţii gastrice
E. asigurarea unui drenaj gastric cât mai apropiat de fiziologia normală
(pag. 1506)

C2514137. În hemoragia digestivă determinată de un ulcer duodenal sursa sângerării poate fi:
A. erodarea unor vase din submucoasă
B. erodarea unui vas situat în fundul craterului, cel mai frecvent fiind interesate artera pilorică şi artera
gastroduodenală
C. mugurii de ţesut de neoformaţie de la baza ulcerului
D. erodarea unui vas situat în fundul craterului, cel mai frecvent fiind interesată artera coronară
E. mucoasa congestivă periulceroasă

382 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
383 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1509)

C2514138. Tratamentul medical al ulcerului duodenal hemoragic constă în:


A. sondă de aspiraţie gastrică
B. spălături repetate cu ser rece alcalinizat pe sonda de aspiraţie
C. reechilibrare hidroelectrolitică
D. transfuzie de sânge dacă hematocritul scade sub 35%
E. antisecretorii injectabile
(pag. 1510)

C2514139. Examenul clinic al abdomenului în ulcerul duodenal perforat în primele ore de la debut arată:
A. prezenţa contracturii abdominale la palpare
B. abdomenul este imobil cu respiraţia
C. prezenţa matităţii hepatice
D. clapotaj epigastric
E. accentuarea zgomotelor intestinale
(pag. 1511)

C2514140. Tratamentul conservator în ulcerul duodenal perforat constă în:


A. drenajul stomacului printr-o sondă de aspiraţie naso-gastrică
B. antibioterapie cu spectru larg
C. reechilibrare hidroelectrolitică
D. suprimarea sondei de aspiraţie şi reluarea alimentaţiei după 4-5 zile dacă tabloul clinic se remite
E. sutura endoscopică a perforaţiei
(pag. 1511-1512)

C2514141. Simptomatologia stenozei pilorice decompensate include:


A. durerea epigastrică intensă, cu caracter de crampă
B. durerea abdominală moderată ca intensitate, persistentă însoţită de senzaţie de plenitudine epigastrică
C. lipsa vărsăturilor, stomacul neputând să-şi evacueze conţinutul
D. vărsături rare, abundente, cu alimente ingerate în zilele precedente
E. clapotaj epigastric
(pag. 1513)

C2514142. Tratamentul stenozei pilorice decompensate constă în:


A. intervenţie chirurgicală de maximă urgenţă
B. reechilibrare preoperatorie susţinută hidroelectrolitică şi metabolică
C. corectarea azotemiei şi alcalozei metabolice
D. transfuzii de sânge pentru corectarea anemiei
E. dilataţie endoscopică a zonei de stenoză, care scurtează perioada de pregătire preoperatorie
(pag. 1513-1514)

C2614143. Gastrinoamele au următoarele caracteristici:


A. 2/3 sunt maligne
B. pot fi extradigeastive
C. cele pancreatice sunt localizate preponderent la nivel caudal
D. evoluţia celor maligne este lentă
E. dimensiunile lor sunt de obicei mici
(pag. 1504)

C2614144. Următorii factori patogenici sunt incriminaţi în apariţia ulcerului duodenal:


A. creşterea capacităţii secretorii acide

383 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
384 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. golirea anormală a stomacului


C. creşterea secreţiei de Ph în mucoasa gastrică
D. infecţia cu Helicobacter Pylori
E. stresul
(pag. 1499)

C2614145. H.D.S. Din ulcerul duodenal este dată de:


A. erodarea arterei pilorice
B. erodarea arterei gastro-duodenale
C. sângerare din mucoasa congestionată prelezional
D. ţesutul de neoformaţie de la baza ulcerului
E. varice ale fornixului gastric
(pag. 1509)

C2614146. Ulcerul postbulbar prezintă următoarele caracteristici:


A. are tendinţa de penetrare
B. nu pot fi vindecate totdeauna prin intervenţie chirurgicală
C. tratamentul lor include o rezecţie gastrică 2/3 de excludere cu vagotomie
D. cele suturate sub ampula Vater au tendinţă la stenoză
E. respectă mereu coledocul
(pag. 1508)

C2614147. Semnele generale în perforaţia ulcerului duodenal cuprind:


A. paloare
B. tahicardie
C. respiraţie superficială
D. semne de deshidratare
E. inapetenţă
(pag. 1511)

C2614148. Tratamentul ulcerului duodenal perforat include:


A. tratament conservator după metoda Taylor
B. sutura perforaţiei celioscopic dacă aceasta este sub 6 ore
C. sutura simplpă + epiploonoplastie
D. vagotomie cu antrectomie
E. nici una
(pag. 1512)

C2614149. În faza de asistolie gastrică examinările paraclinice pot arăta:


A. hipoproteinemie
B. hipercalemie
C. hipopotasemie
D. alcaloză hipocloremică
E. acidoză
(pag. 1513)

C2614150. Stenoza organică din ulcerul duodenal are următoarele faze:


A. stenoză organo-funcţională
B. stenoză compensată
C. asistolia gastrică
D. stenoză decompensată
E. diastolia gastrică

384 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
385 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1513)

C2614151. Tratamentul antimicrobian în eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori cuprinde:


A. compuşi de bismut
B. metronidazol
C. amoxicilina
D. tetraciclina
E. misoprostol
(pag. 1506)

C2614152. Următoarele tipuri de piloroplastii sunt utilizate în practică pentru terapia ulcerului
duodenal:
A. piloroplastia Heinecke-Mikulicz
B. piloroplastia Judd
C. piloroplastia Finney
D. gastro-jejunostomia
E. pilorectomia anterioară Burlui
(pag. 1507)

C2714153. Tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal cuprinde:


A. vagotomia
B. bulbantrectomia
C. rezectia gastrica de excludere
D. d. rezectia gastrica polara superioara
E. e. gastrostomia
(pag. vol. I pag. 1506-1508)

C2714154. Sindromul Zollinger- Ellison se caracterizeaza prin:


A. gastrinom cu localizari multiple
B. secretie clorhidropeptica uneori normala
C. diaree fara steatoree
D. durere fara periodicitate
E. frecventa de 5-10% in cadrul bolii ulceroase
(pag. vol. I pag. 1504)

C2814155. Obiectivele majore ale tratamentului medical in ulcerul duodenal sunt:


A. profilaxia stenozei pilorice
B. scaderea refluxului duodenogastric
C. ameliorarea durerii
D. profilaxia remanierilor fibroase
E. accelerarea vindecarii leziunii
(pag. 1504)

C2814156. Tratamentul antimicrobian pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori, in ulcerul


duodenal se face cu:
A. bismut citrat asociat cu metronidazol si cu amoxicilina
B. bismut citrat asociat cu metronidazol si cu tetraciclina
C. nitropector asociat cu ranitidina si cu nifedipin
D. ranitidina asociata cu omeprazol
E. omeprazol asociat cu un blocat de canale de calciu
(pag. 1506)

C2814157. Complicatiile ulcerului duodenal sunt reprezentate de:

385 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
386 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. hemoragie
B. perforatie
C. stenoza
D. malignizarea
E. rezistenta la tratamentul medicamentos
(pag. 1509)

C2814158. Diagnosticul diferential a hemoragiei digestive superioare din ulcerul duodenal se face cu:
A. ruptura de varice esofagiene
B. ulcerul gastric
C. ulcerul esofagian
D. polipii colici
E. boala Krohn
(pag. 1509)

C2814159. Abdomenul acut care apare dupa perforatia ulcerului duodenal, se caracterizeaza prin:
A. durere abdominala intensa, contractura musculara generalizata
B. febra
C. tahicardie
D. deshidratare
E. icter
(pag. 1511)

C2814160. Diagnosticul diferential al perforatiei din ulcerul duodenal se face cu:


A. pancreatita acuta
B. colecistita acuta
C. infarctul entero-mezenteric
D. ocluzia intestinala
E. hernia hiatala
(pag. 1511)

C2814161. Stenoza duodenala din ulcerul duodenal, poate avea sediul:


A. piloric
B. prepiloric
C. bulbar
D. postbulbar
E. antral
(pag. 1512)

C2814162. In tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal postbulbar, majoritatea autorilor pledeaza


pentru:
A. rezectie gastrica 2/3 de ‘ excludere ’ a ulcerului asociata cu vagotomie tronculara si
gasrojejunoanastomoza T-L
B. antrectomie asociata cu vagotomie tronculara
C. piloroplastie asociata cu vagotomie selectiva
D. antrectomie asociata cu vagotomie selectiva
E. gastropexie
(pag. 1508)

C2814163. Hemoragia digestiva superioara impotanta din cadrul ulcerului duodenal se manifesta prin:
A. palpitatii
B. icter

386 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
387 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. melena
D. rectoragie
E. hematemeza
(pag. 1507)

C2914164. Semnele radiologice indirecte de ulcer duodenal sunt:


A. convergenta pliurilor de mucoasă îngroşată;
B. hipomotilitatea;
C. aspectul de "ciocan";
D. rigiditatea uneia din curburi;
E. aspectul de "treflă".
(pag. 1502)

C2914165. Care din următoarele afirmatii referitoare la Helicobacter pylori sunt adevărate?
A. este un bacil gram-pozitiv;
B. scurt (0,3 - 0,6 milimicron lungime);
C. este spiralat;
D. se evidentiază pe biopsia din submucoasa gastrică prin coloraţie giemsa;
E. este mai putin evident prin coloraţie cu hematoxilină.
(pag. 1502)

C2914166. Care din următoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal gigant sunt adevărate?
A. este localizat pe peretele antero-superior al bulbului duodenal;
B. poate atinge dimensiunea de 3 - 6 cm;
C. penetrează adânc în pancreas;
D. clinic prezintă dureri colicative foarte intense;
E. aspectul endoscopic este de crater gigant.
(pag. 1503)

C2914167. Care din următoarele afirmatii referitoare la antagoniştii receptorilor H2 sunt adevărate?
A. la nivelul celulelor parietale gastrice histamina ocupă un receptor de membrană şi inhibă adenil-ciclaza;
B. Ranitidina are o actiune de 4 - 6 ori mai intensă decât Cimetidina;
C. Famotidina este de 6 - 8 ori mai activă decât Ranitidina în inhibarea secretiei acide;
D. Famotidina se administrează în doză unică seara, de 40 mg;
E. sub actiunea tratamentului cu antagonişti de receptori H2, ulcerul dispare după 8 săptămâni la 85 - 90%
din pacienţi.
(pag. 1505)

C2914168. Sindromul Zollinger - Ellison se caracterizează prin:


A. asocierea ulcerelor multiple la nivelul tractului gastro-intestinal superior;
B. are caracter evolutiv acut şi recidivant;
C. hipersecretie clorhidropeptică;
D. prezenta unei tumori pancreatice insulinosecretante;
E. valoarea gastrinemiei depăşeşte de obicei 1000 pg/ml
(pag. 1504)

387 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
388 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 15
Cancerul gastric
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1215001. In clasificarea lui Borman, forma proliferativa de cancer gastric se prezinta ca


A. Un crater neregulat, profound, cu sfaceluri, friabil
B. O zona cu pliuri ingrosate, rigide, cu ulceratii pe suprafata
C. Niste excrescente de culoare normala, cu suprafata neteda si regulata
D. O zona ulcerata cu margini ridicate si infiltrate
E. Niste excrescente de diverse dimensiuni, de culoare albicioasa sau rosu aprins
(pag. 1463)

C1215002. Dintre afectiunile gastrice predispozante la cancer gastric


A. Ulcerul gastric are un potential de malignizare de 50-70%
B. Displazia mucoasei gastrice actioneaza in producerea cancerului gastric prin secretia de sulfomucina
C. Polipii adenomatosi au un risc de malignizare de 38%
D. Metaplazia intestinala incompleta nu se asociaza cu cancerul gastric
E. Leziunile precanceroase reprezinta 5-10% din factorii ce concureaza la aparitia cancerului gastric
(pag. 1461)

C1215003. In cancerul gastric:


A. T3 se refera la tumora ce invadeaza musculara proprie sau subseroasa, fara invazia organelor din jur
B. N1 se refera la metastaze in 1-11 ganglioni regionali
C. G3 se refera la tumorile slab diferentiate
D. R1 reprezinta prezenta de tesut tumoral restant macroscopic
E. Stadiul II in clasificarea japoneza se refera la tumori ce cuprind seroasa, cu invazia ganglionilor regionali
(pag. 1465)

C1215004. In cazul cancerului gastric incipient, afirmatiile sunt adevarate, cu exceptia


A. Macroscopic se prezinta la endoscopie sub 3 tipuri
B. Tipurile de leziuni se pot asocia la acelasi bolnav ca leziuni multifocale
C. In Europa frecventa cancerului gastric incipient este de 40%
D. Exista o relatie stransa intre profunzimea invaziei, aspectul microscopic si supravietuire
E. Tipul II este impartit in 3 subgrupe, ridicat, plat si denivelat
(pag. 1463)

C1315005. Cancerul gastric are originea in:


A. musculara gastrica
B. tesutul conjunctiv din submucoasa
C. epiteliul mucoasei sau glandelor gastrice
D. celule nervoase ale plexului Auerbach
E. endoteliul vaselor din submucoasa
(pag. 1460)

C1315006. Cea mai frecventa localizare a cancerului gastric este reprezentata de:
A. zona antrala

388 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
389 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. mica curbura
C. marea curbura
D. zona cardio-tuberozitara
E. fata posterioara a corpului gastric
(pag. 1463)

C1315007. Grupa de populatie cea mai afectata de cancer gastric este:


A. intre 15-30 ani
B. intre 50-70 ani
C. intre 30-50 ani
D. peste 85 ani
E. intre 70-85 ani
(pag. 1460)

C1315008. Cel mai performant examen pentru diagnosticul de cancer gastric este reprezentat de:
A. endoscopia digestiva superioara cu biopsie
B. explorarea radiologica in dublu contrast
C. ecografia abdominala
D. computer tomografia
E. examenul clinic
(pag. 1469)

C1315009. In cancerul gastric incipient:


A. simptomatologia este specifica
B. cele mai frecvente simptome sunt reprezentate de hemoragia digestiva si diareea
C. diagnosticul poate fi stabilit prin endoscopie digestiva superioara
D. disfagia este prezenta adesea
E. programele de screening nu aduc informatii utile
(pag. 1466, 1467)

C1315010. In cancerul gastric infiltrativ si in linita plastica, tratamentul de baza este:


A. tratamentul simptomatic
B. radioterapia
C. gastrectomie totala cu rezectia ultimilor 2 cm de esofag, a primilor 2 cm de duoden si a splinei
D. fitoterapia
E. gastrostomia
(pag. 1473, 1474)

C1315011. Cancerul gastric incipient (" early cancer") este definit de invazia limitata la:
A. subseroasa
B. membrana bazala
C. mucoasa si submucoasa
D. peritoneul visceral
E. musculara proprie
(pag. 1463)

C1415012. Cancerul gastric incipient a fost descoperit cu ajutorul:


A. Determinarilor genetice;
B. Ecografiei intraoperatorii;
C. Endoscopiei cu biopsie;
D. Rezonantei magnetice nucleare;
E. Radiografiei cu substanta de contrast.

389 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
390 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1468)

C1415013. Tumora Krukenberg in cancerul gastric, reprezinta interesarea si a:


A. Splinei;
B. Ovarelor;
C. Cecului;
D. Colecistului;
E. Regiunii eso-gastrice.
(pag. 1467)

C1415014. In clasificarea TNM a cancerului gastric se recomanda ridicarea a minimum:


A. 3 limfonoduli;
B. 40 limfonoduli;
C. 5 limfonoduli;
D. 10 limfonoduli;
E. 15 limfonoduli.
(pag. 1473)

C1415015. Afectiunea gastrica ce pare sa duca cel mai frecvent la cancer gastric este:
A. Ulcerul gastric antral;
B. Polipii adenomatosi;
C. Gastrita atrofica;
D. Metaplazia intestinala gastrica;
E. Gastrita hipertrofica.
(pag. 1461)

C1415016. In diagnosticul cancerului gastric, ultima metoda abordata o reprezinta:


A. Laparoscopia;
B. Markerii tumorali;
C. Laparotomia diagnostica;
D. Rezonanta magnetica nucleara;
E. Tomodensitometria.
(pag. 1469)

C1415017. In linita plastica, numita si schirul gastric, zona anatomica invadata precoce este:
A. Zona antropilorica;
B. Fetele stomacului;
C. Orificiile;
D. Mica curbura;
E. Marea curbura.
(pag. 1470)

C1415018. Localizarea cea mai frecventa a cancerului gastric:


A. Zona antrala;
B. Zona cardiotuberozitara
C. Zona pilorica;
D. Marea curbura;
E. Mica curbura
(pag. 1463)

C1515019. In cancerul gastric, tromboflebitele migratorii descrise de Trousseau sunt localizate in


special:
A. la nivelul venelor superficiale ale antebratului;

390 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
391 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. la nivelul venelor superficiale ale gambei;


C. la nivelul venelor profunde ale coapsei;
D. la nivelul venelor profunde ale gambei;
E. la nivelul venelor superficiale ale bratului.
(pag. 1467)

C1515020. Din punct de vedere histopatologic linita plastica poate fi definita drept:
A. carcinom adenoscuamos, in care se gasesc celule glandulare si epidermoide;
B. carcinom epidermoid;
C. adenocarcinom cu celule cu " inel cu pecete " ce infiltreaza toate planurile peretelui gastric;
D. carcinomul cu celule mici;
E. Early Cancer.
(pag. 1464)

C1515021. Care este semnificatia stadiului T2 al unei tumori maligne gastrice?


A. tumora care invadeaza seroasa;
B. tumora care invadeaza viscerele adiacente;
C. tumora limitata la mucoasa;
D. tumora care invadeaza cel mult submucoasa;
E. tumora care invadeaza musculara proprie sau subseroasa, fara invazia organelor din jur.
(pag. 1465)

C1515022. Care este cea mai frecventa localizare a cancerului gastric?


A. fornixul gastric;
B. peretele posterior gastric;
C. marea curbura gastrica;
D. regiunea antropilorica;
E. mica curbura gastrica.
(pag. 1470)

C1515023. In formele incipiente de cancer gastric, echografia abdominala transparietala:


A. evidentiaza existenta unei leziuni tumorale;
B. evidentiaza prezenta metastazelor hepatice;
C. nu are valoare;
D. poate evidentia prezenta adenopatiei latero-aortice;
E. evidentiaza prezenta metastazelor ovariene.
(pag. 1469)

C1515024. Care este semnificatia gradului histopatologic G3 pentru tumorile gastrice maligne?
A. tumori moderat diferentiate;
B. tumori in care gradul de diferentiere nu poate fi precizat;
C. tumori nediferentiate;
D. tumori bine diferentiate;
E. tumori slab diferentiate.
(pag. 1465)

C1615025. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:


A. linita plastica este un adenocarcinom cu celule tubulare
B. extensia cancerului gastric se face predominant pe cale limfatica
C. stadiul T3 reprezinta tumora ce depaseste seroasa dar fara invazia organelor vecine
D. extensia pe cale venoasa se face in primul rand in ficat
E. stadiul N3 reprezinta metastaze in peste 15 ganglioni regionali

391 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
392 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1464-1465)

C2215026. Sarcomul Kaposi:


A. boală cu manifestare predominant digestivă, mai ales gastric
B. leziunile sunt multiple, localizate submucos
C. este o tumoră de origine ectodermică
D. tratamentul chirurgical este ineficient
E. necesită radio- şi chimioterapie
(pag. 1479)

C2215027. Clasificarea macroscopică Borman:


A. deosebeşte 4 forme de cancer gastric
B. descrie forma ulcerativ infiltrată sub forma unui crater cu margini ridicate şi infiltrate, cu mici nodozităţi
C. descrie în forma proliferativă excrescenţe de diverse dimensiuni, de culoare albicioasă, cenuşie
D. descrie în forma proliferativă excrescenţe cu suprafaţă netedă
E. descrie forma infiltrativă sub forma unui crater neregulat cu sfaceluri, friabil
(pag. 1463)

C2215028. În clasificarea Sauren:


A. forma intestinală se dezvoltă pe mucoasa gastrică cu metaplazie intestinală
B. forma difuză atinge o proporţie de 6%
C. forma mixtă are doar celularitate de adenocarcinom tubular sau paplifer
D. forma intestinală atinge o proporţie de 75%
E. forma difuză are celularitate mixtă, mucosecretantă şi adenocarcinomatoasă
(pag. 1464)

C2215029. Ganglionii limfatici ai staţiei I cuprind:


A. ganglionii subpilorici
B. ganglionii de-a lungul arterei gastrice stângi
C. ganglionii trunchiului celiac
D. ganglionii de-a lungul arterei mezenterice superioare
E. ganglionii din regiunea hepato-duodenală
(pag. 1466)

C2215030. Gastrita atrofică:


A. cea mai frecventă afecţiune ce conduce la cancer gastric după displazie
B. se întâlneşte mai frecvent în decada 40-50 ani
C. tipul A se asociază cu anemia Biermer, dezvoltată mai ales antral
D. tipul B este sub influenţa factorilor de mediu
E. tipul B este şi o explicaţie a apariţiei cancerului de bont
(pag. 1461)

C2215031. Stadiul T2 semnifică:


A. tumora invadează musculara proprie sau seroasa, cu invazia organelor din jur
B. tumora invadează musculara proprie sau seroasa, fără invazia organelor din jur
C. tumora invadează musculara proprie sau submucoasa, cu invazia organelor din jur
D. tumora invadează musculara proprie sau submucoasa, fără invazia organelor din jur
E. tumora invadează musculara proprie sau submucoasa, fără invazia lamina propria
(pag. 1465)

C2215032. Grupul 11 ganglionar cuprinde:


A. ganglioni de-a lungul arterei gastrice stângi

392 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
393 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. ganglioni sateliţi ai arterei hepatice comune


C. ai trunchiului celiac
D. de-a lungul arterei splenice
E. de-a lungul arterei colice medii
(pag. 1466)

C2215033. Explorările de laborator utile în diagnosticul cancerului gastric includ:


A. VSH crescută, semn patognomonic
B. anemia microcitară, hipercromă feriprivă
C. testul "hemocult” exclude alte cauze de sângerare digestivă
D. citologia din sediment poate evidenţia prezenţa hipo- sau anacidităţii
E. markerii tumorali au specificitate mare prin dozarea anticorpilor monoclonali
(pag. 1467, 1469)

C2215034. Tomodensitometria:
A. nu are valoare decât în formule avansate, evidenţiind masa tumorală gastrică
B. evidenţiază extensia vasculară, limfatică şi peritoneală
C. oferă relaţii mai de fineţe decât RMN
D. cancerul apare ca o zonă hipoecogenă, ce se delimitează de straturile normoecogene
E. se poate realiza prin fibrogastroscop, explorând şi zonele limitrofe tumorii
(pag. 1469)

C2215035. Biologia cancerului gastric:


A. a evidenţiat anomalii cromozomiale importante pentru localizările antrale şi corporeale ale neoplasmelor
B. a demonstrat că în cancerul gastric apar mutaţii ale genei Ki-ras
C. a demonstrat că gena p53 este prezentă în 70% din displazii si cancerului
D. a evidenţiat că factorii de creştere receptori EGF, TGF prin anomalii sunt implicaţi în cancerele gastrice
difuze
E. a demonstrat că gena APC este implicată în operaţia cancerului gastric prin mutaţii sau deleţii
(pag. 1461)

C2215036. Ulcerul gastric:


A. pare să aibă un potenţial de malignizare între 8-24%
B. în special în localizarea prepilorică are potenţial de malignizare
C. prezintă un risc de cancerizare de 15 ori în următorii 2 ani de la diagnosticul ulcerului
D. obligă la urmărirea clinică când nu există răspuns la tratament, la tineri
E. are potenţial de malignizare prin regenerarea mucoasei din craterul ulceros
(pag. 1461)

C2315037. Originea cancerului gastric este reprezentata de:


A. endoteliul vaselor din mucoasa gastrica
B. celulele musculare netede din musculara mucoasei
C. peritoneul visceral gastric
D. epiteliul mucoasei sau glandelor gastrice
E. celulele producatoare de gastrina din mucoasa gastrica
(pag. 1463)

C2315038. Incidenta cancerului gastric este:


A. uniforma pe intreg globul
B. in crestere permanenta
C. maxima in grupa de virsta 20-30 ani
D. mai ridicata la categoriile sociale favorizate

393 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
394 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. foarte variabila de la o tara la alta


(pag. 1460)

C2315039. Infectia cu Helicobacter Pylori


A. reduce riscul de cancer gastric
B. nu este asociata cu ulcerul duodenal
C. creste riscul de cancer gastric
D. reprezinta factorul determinant al sindromului Zollinger Ellison
E. a fost exclusa, pe baza studiilor serologice, dintre factorii asociati cu cancerul gastric.
(pag. 1462)

C2315040. Regimul alimentar


A. nu reprezinta un factor incriminat in etiologia cancerului gastric
B. bogat in legume si fructe are rol protector impotriva aparitiei cancerului gastric
C. sarac in alimente conservate prin frig, dar bogat in alimente afumate, protejeaza impotriva aparitiei
cancerului gastric
D. nu poate influenta regresiunea leziunilor de tipul metaplaziei intestinale incomplete
E. bogat in sare nu a fost incriminat in procesul de carcinogeneza gastrica
(pag. 1462)

C2315041. In ordinea descrescatoare a frecventei, localizarile tumorilor maligne ale stomacului sunt:
A. antrala, mica si marea curbura, zona cardio-tuberozitara
B. antrala, zona cardio-tuberozitara, mica curbura, marea curbura
C. fata anterioara gastrica, zona cardio-tuberozitara, mica curbura, marea curbura
D. zona cardio-tuberozitara, antrala, corp gastric, fata posterioara
E. mica si marea curbura, zona cardio-tuberozitara, antrala
(pag. 1463)

C2315042. Cancerul gastric incipient "early cancer"


A. este foarte intalnit in Europa
B. este foarte rar intalnit in Japonia
C. include tumorile limitate la mucoasa si submucoasa
D. include tumorile limitate la mucoasa
E. include tumorile limitate la musculara si subseroasa
(pag. 1463)

C2315043. In clasificarea UICC a cancerului gastric, T3 semnifica:


A. tumora ce depaseste seroasa, dar fara invazia organelor adiacente
B. tumora ce invadeaza musculara proprie
C. tumora ce invadeaza subseroasa
D. tumora ce invadeaza viscerele adiacente
E. tumora ce invadeaza submucoasa si musculara
(pag. 1465)

C2315044. In cancerul gastric operat, existenta de tesut tumoral restant macroscopic se noteaza:
A. R0
B. R1
C. R2
D. Rx
E. nici una de mai sus
(pag. 1466)

394 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
395 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2315045. In linita plastica se recomanda ca tratament chirurgical:


A. rezectie gastrica subtotala de minim 4 cm deasupra tumorii impreuna cu 2 cm de duoden in cancerele de
tip intestinal;
B. gastrectomia totala cu rezectia ultimilor 2 cm de esofag, a primilor 2 cm de duoden si a splinei;
C. gastrectomie totala extinsa la spina si coada pancreasului;
D. gastrostomie;
E. hemigastrectomie cu anastomoza gastro-duodenala Billroth I.
(pag. 1473)

C2315046. Stadiul I A de clasificare a carcinoamelor gastrice se refera la:


A. TisN0M0;
B. T1N0M0;
C. T1N1M0;
D. T1N2M0;
E. T2N1M0.
(pag. 1465)

C2315047. Stadiul III B de clasificare a carcinoamelor gastrice se refera la:


A. T4N0M0;
B. T3N0M0;
C. T2N2M0;
D. T2N1M0;
E. T1N1M0.
(pag. 1465)

C2515048. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la displazia mucoasei gastrice, ca leziune
precanceroasă este falsă?
A. Se însoţeşte de creşterea numărului de celule nediferenţiate.
B. Se însoţeşte de creşterea frecvenţei mitozelor.
C. Se însoţeşte de creşterea secreţiei de mucus.
D. Se asociază adesea cu metaplazia intestinală, crescând riscul de malignizare.
E. Se consideră că, odată descoperită, displazia coexistă cu o leziune canceroasă.
(pag. 1462)

C2515049. Care este topografia gastrică, la nivelul căreia, în ultimii 15-20 ani se constată o creştere a
frecvenţei cancerului?
A. Antrul gastric.
B. Marea curbură gastrică.
C. Zona cardio-tuberozitară.
D. Peretele anterior gastric.
E. Mica curbură gastrică.
(pag. 1463)

C2515050. Care este semnificaţia stadiului T3 al unei tumori maligne gastrice?


A. Tumora care invadează numai mucoasa.
B. Tumora care invadează inclusiv seroasa.
C. Tumora care invadează cel mult musculara proprie.
D. Tumora care invadează cel mult submucoasa.
E. Tumora care invadează viscerele de vecinătate.
(pag. 1465)

C2515051. Care sunt germenii microaerofili evidenţiaţi la examenul bacteriologic al sedimentului din
sucul gastric în cancerul gastric?

395 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
396 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Stafilococul.
B. Bacilul piocianic.
C. Helicobacter pylori.
D. Bacilul Boas-Oppler.
E. Streptococul.
(pag. 1467)

C2515052. Care dintre următoarele manifestări clinice nu se consideră a fi sindrom paraneoplazic în


cadrul cancerului gastric?
A. Diabetul zaharat.
B. Flebită migratorie.
C. Glomerulonefrită.
D. Melanodermită difuză.
E. Poliartrita.
(pag. 1467)

C2615053. Supravieţuire relativă la 5 ani la pacienţii cu cancer gastric, în Europa este de:
A. 9-22%
B. 25-30%
C. 40-45%
D. 60%-70%
E. 80%
(pag. 1460)

C2615054. După clasificarea japoneză, carcinomul gastric în stadiul III cuprinde:


A. tumori ce nu invadează seroasa
B. tumori ce ajung la seroasă, cu invazia ganglionilor
C. tumori cu metastaze
D. tumori limitate la subseroasă
E. tumori penetrante în organele vecine
(pag. 1466)

C2615055. Ţesutul tumoral restant apreciat ca R1 după tratamentul chirurgical al cancerului gastric
reprezintă:
A. prezenţa de ţesut tumoral microscopic
B. prezenţa de ţesut tumoral macroscopic
C. nu se poate aprecia ţesutul tumoral restant
D. prezenţa ţesutului tumoral la distanţă
E. absenţa ţesutului tumoral
(pag. 1466)

C2615056. Tipul I de cancer gastric superficial în clasificarea endoscopică este:


A. plat cu mucoasă decolorată
B. denivelat cu ulcerare superficială
C. protruziv
D. ridicat (proeminent)
E. ulcerat (excavat)
(pag. 1463)

C2615057. Grupul ganglionar limfatic gastric 9 cuprinde:


A. ganglioni paraesofagieni stg.
B. subpilorici

396 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
397 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. para- aorto-cavi
D. trunchi celiac
E. retroduodenopancreatici
(pag. 1466)

C2715058. Extensia cancerului gastric nu se produce:


A. prin contiguitate
B. pe cale sangvina
C. pe cale nervoasa
D. pe cale limfatica
E. pe cale peritoneala
(pag. vol. I pag. 1464-1465)

C2815059. Grupa de populatie cea mai afectata de cancerul gastric este:


A. 30-40
B. 40-50
C. 50-70
D. 70-90
E. 30-50 de ani
(pag. 1460)

C2815060. Linita plastica reprezinta forma tipica de cancer gastric:


A. ulcerat
B. infiltrant
C. proliferativ
D. tuberozitar
E. carcinoid
(pag. 1464)

C2815061. O formatiunetumorala gastrica ce invadeaza musculara proprie, cu metastaze in 3 ganglioni


regionali, fara metastaze la distanta se incadreaza in stadiul:
A. T1N1M0
B. T2N2M0
C. T2N1M0
D. T1N0M0
E. T2N1M1
(pag. 1465)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1215062. Simptomele cancerului gastric se caracterizeaza prin:


A. Anorexie in 50-80% din cazuri
B. Dureri epigastrice in etajul abdominal superior, difuze initial iar apoi localizate
C. Tulburari de tranzit sub forma constipatiei sau diareei cu steatoree
D. Disfagie insotita de regurgitatii filante, ce apare in 25-40% din cazuri
E. Hematemeza si melena in cancerele ulcerate, fiind mici cantitativ
(pag. 1466)

C1215063. In cancerul gastric


A. Examenul radiologic pune in evidenta in formele vegetante lacuna, cu semiton la periferie, nemobilizabila
B. Tomodensitometria este examinarea cea mai performanta pentru diagnostic

397 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
398 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Ecoendoscopia apreciaza profunzimea si intinderea cancerelor infiltrative


D. Determinarea CA 19-9 arata valori crescute in cancerele gastrointestinale in proportie de 40-50%, avand
sensibilitate mai mare decat ACE
E. Laparoscopia nu se poate utiliza pentru aprecierea operabilitatii, avand o sensibilitate de diagnostic de 49%
(pag. 1467,1469)

C1215064. In cancerul gastric


A. Rolul factorilor de mediu in aparitia si evolutia bolii este nesemnificativ
B. Mortalitatea este in scadere
C. Prognosticul este sumbru
D. Supravietuirea la 5 ani in Europa este de 9-22%
E. Cresterea supravietuirii nu este influentata de diagnosticul precoce
(pag. 1460)

C1215065. Gastrita atrofica


A. Este cea mai frecventa afectiune gastrica ce conduce la cancer
B. Evolueaza cu hipo sau anaclorhidrie in 85% din cazuri
C. Tipul B se dezvolta mai ales pe corpul si fundul stomacului
D. Se intalneste la 95% din varstnici
E. Tipul A explica aparitia cancerului de bont dupa rezectii gastrice
(pag. 1461)

C1215066. Extensia cancerului gastric se face


A. Prin contiguitate, in suprafata si profunzime
B. Limfatic, precoce, in 50% din cazuri
C. In proportie de 8% in ganglionii supraclaviculari
D. Pe cale sanguina in proportie de 3,3% in plaman
E. Pe cale peritoneala, producand tumori ovariene sau carcinomatoza peritoneala
(pag. 1464,1465)

C1215067. In cazul cancerului gastric


A. Incidenta sa este in crestere
B. Zona de afectare mare cuprinde tari din Africa
C. Ocupa locul 6 in cadrul cancerelor tubului digestiv
D. Grupa de populatie cea mai afectata este intre 50-70 ani
E. Rasa alba este mai afectata
(pag. 1460)

C1215068. Cancerul gastric este:


A. In aproape 90% din cazuri reprezentat de adenocarcinom
B. Cu localizarea cea mai frecventa pe mica curbura
C. Localizat la nivel cardiotuberozitar in proportie de 12-15%
D. Caracterizat prin cresterea frecventei localizarii in zona marii curburi in ultimii 15-20 ani
E. Un cancer dezvoltat pe seama epiteliului glandular al mucoasei gastrice
(pag. 1463)

C1315069. Clasificarea histopatologica OMS a adenocarcinomului gastric cuprinde urmatoarele forme:


A. epidermoid
B. papilar
C. tubular
D. mucinos (coloid)
E. cu celule in "inel de pecete"

398 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
399 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1464)

C1315070. Unele afectiuni gastrice care predispun la aparitia cancerului gastric sunt:
A. gastrita atrofica
B. volvulusul gastric
C. polipii gastrici cu diametrul peste 2 cm
D. metaplazia intestinala
E. hernia hiatala prin rostogolire
(pag. 1461-1462)

C1315071. In cadrul stadializarii UICC - TNM in vigoare, invazia ganglionara este clasificata astfel:
A. N1 - metastaze in 1-6 ganglioni regionali
B. N2 - mestastaze in 5-12 ganglioni regionali
C. N3 - metastaze in peste 15 ganglioni regionali
D. N2 - metastaze in 7-15 ganglioni regionali
E. N3- metastaze in peste 12 ganglioni regionali
(pag. 1465)

C1315072. Existenta de tesut tumoral restant dupa interventia chirurgicala se noteaza:


A. R 0- nu exista tesut tumoral macroscopic
B. R 2 - tesut tumoral restant la peste 2 cm distanta de anastomoza
C. R 1- tesut tumoral restant la peste 1 cm distanta de anastomoza
D. R 2- tesut tumoral restant macroscopic
E. R 1 - tesut tumoral restant microscopic
(pag. 1475)

C1315073. Explorarea radiologica in cancerul gastric:


A. are o valoare diagnostica importanta
B. poate evidentia formele incipiente
C. se poate realiza in dublu contrast
D. necesita obligatoriu administrarea de substante de constrast hidrosolubile iodate
E. prezinta in formele vegetante o imagine de "lacuna" cu semiton
(pag. 1467, 1468)

C1315074. Supravietuirea in cancerul gastric depinde de:


A. invazia ganglionara
B. tipul de rezectie gastrica
C. diametrul tumorii
D. zona geografica
E. tipul constitutional
(pag. 1475)

C1315075. Laparoscopia diagnostica in cancerul gastric:


A. este utila mai ales in cancerele incipiente
B. permite evitarea unei laparotomii
C. are o sensibilitate diagnostica de 94%
D. este utila mai ales in cancerele avansate
E. nu poate evidentia prezenta metastazelor peritoneale
(pag. 1469-1473)

C1415076. Indicatiile tratamentului paliativ in cancerul gastric:


A. Durerile de tip ulceros care nu cedeaza la antispastice sau antisecretorii;

399 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
400 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Compresiuni asupra organelor vecine sau invazia acestora;


C. Varsta intre 41-50 ani;
D. Debutul insidios;
E. Scaderea ponderala severa.
(pag. 1473)

C1415077. In cancerul gastric, se considera interventie paliativa:


A. In prezenta metastazelor;
B. Dupa trecerea a mai mult de 3 luni de la diagnostic;
C. Cand raman resturi tumorale;
D. Cand nu se asociaza chimioterapia;
E. Nici una de mai sus.
(pag. 1473)

C1415078. In cancerul gastric incipient, tipul II este:


A. Impartit in trei subgrupe;
B. Tipul ulcerat;
C. Tipul superficial;
D. Cea mai curabila forma;
E. Cu ulcerare profunda.
(pag. 1463)

C1415079. Chirurgia cu viza radicala, in cancerul gastric este realizabila:


A. In absenta metastazelor;
B. Cand seroasa stomacului nu este depasita;
C. Cand pilorul este permeabil;
D. In orice conditii;
E. Nici una de mai sus.
(pag. 1471)

C1515080. Infectia cu Helyobacter pylori a fost evidentiata in urmatoarele afectiuni:


A. polipii gastrici;
B. ulcerul duodenal;
C. boala Menetrier;
D. sindromul Zollinger-Ellison;
E. gastrita atrofica.
(pag. 1462)

C1515081. Explorarea endoscopica in cancerul gastric este indicata:


A. pentru depistarea in masa;
B. numai dupa efectuarea tranzitului baritat eso-gastroduodenal;
C. pentru monitorizarea persoanelor cu risc;
D. pentru depistarea individuala;
E. ca metoda terapeutica.
(pag. 1468)

C1515082. Care din urmatoarele grupe ganglionare limfatice ale stomacului sunt incluse in statia a II-a?
A. grupul situat in jurul trunchiului celiac;
B. grupul situat in hilul splinei;
C. grupul retroduodenopancreatic;
D. grupul subpiloric;
E. ganglioni sateliti ai arterei hepatice comune.

400 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
401 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1466)

C1515083. In cancerul gastric, sindromul hemoragic se poate manifesta prin:


A. hematurie;
B. hematemeza;
C. hemoragii oculte;
D. rectoragii;
E. melene.
(pag. 1467)

C1515084. Care din urmatoarele afectiuni gastrice sunt considerate boli precanceroase?
A. volvulusul gastric;
B. ulcerul gastric;
C. gastrita atrofica;
D. polipii gastrici;
E. metaplazia intestinala gastrica.
(pag. 1461)

C1515085. Care din urmatoarele forme simptomatice se intalnesc in cancerul gastric:


A. forma pseudotumorala;
B. forma anemica;
C. forma casectica;
D. forma ocluziva;
E. forma dispeptica.
(pag. 1472)

C1515086. Care dintre urmatoarele complicatii evolutive se descriu in cancerul gastric:


A. sangerari;
B. stenoze pilorice;
C. dilatatia acuta gastrica;
D. perforatii;
E. flebite ale membrelor pelvine.
(pag. 1472)

C1515087. Chirurgia cu viza radicala, in cancerul gastric este realizabila:


A. cand seroasa stomacului nu este depasita;
B. in absenta metastazelor;
C. cand marginile restante sunt indemne de celule tumorale;
D. cand nu exista invazie ganglionara;
E. cand este invadat grupul ganglionar para-aortic.
(pag. 1472)

C1515088. Examenul echoendoscopic in cancerul gastric de obicei evidentiaza:


A. prezenta metastazelor in ganglionii latero-aortici;
B. prezenta metastazelor hepatice;
C. profunzimea la care ajunge tumora;
D. extensia tumorii la organele vecine;
E. existenta adenopatiei de vecinatate.
(pag. 1469)

C1615089. In ceea ce priveste radioterapia in cancerul gastric, urmatoarele afirmatii sunt adecvate:
A. radioterapia postoperatorie este eficace, cancerul gastric fiind radiosensibil

401 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
402 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. dozele folosite sunt de 40-50 Gy in regiunea celiaca


C. dozele folosite sunt de 40-50 Gy in regiunea epigastrica
D. radioterapia preoperatorie se foloseste in scop curativ
E. rezultate mai bune se obtin prin utilizarea acceleratoarelor liniare
(pag. 1474)

C1615090. In clasificarea OMS, carcinoamele sunt:


A. mucinoase
B. cu celule "in inel cu pecete"
C. cu celule mari
D. tubulare
E. mezonefroide
(pag. 1464)

C1615091. Statia II ganglionara cuprinde urmatoarele grupe ganglionare:


A. de-a lungul arterei gastrice stangi
B. subpilorici
C. de la originea arterei mezenterice superioare
D. din hilul splinei
E. ai trunchiului celiac
(pag. 1466)

C1615092. Simptomatologia cancerului gastric in perioada de stare este dominata de urmatoarele


simptome:
A. dureri epigastrice
B. varsaturi
C. senzatia de satietate precoce
D. anorexie
E. astenie
(pag. 1466)

C1615093. Chirurgia cu viza radicala in cancerul gastric este realizabila:


A. in absenta metastazelor
B. daca seroasa stomacului este depasita
C. daca exista invazie ganglionara
D. in prezenta metastazelor
E. daca marginile restante sunt indemne de celule tumorale
(pag. 1472)

C2215094. Limfadenectomia:
A. se realizează în raport de teritoriile de drenaj limfatic şi staţiile ganglionare
B. ameliorează calitatea vieţii postoperator, nu şi supravieţuirea
C. se recomandă ridicarea a minimum 15 noduli limfatici (D1)
D. limfadenectomia D2 comportă ridicarea a minimum 25 noduli, situaţi la peste 3 cm de marginea tumorii
E. limfadenectomia D3 comportă ridicarea a minimum 35 noduli situaţi la peste 3 cm de marginea tumorii
(pag. 1473)

C2215095. Indicaţiile tratamentului paliativ sunt:


A. în absenţa metastazelor, dacă marginile restante sunt libere de neoplazie
B. durere rezistentă la tratament
C. hemoragii oculte sau evidente
D. tromboflebite migratorii trenante

402 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
403 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. icter obstructiv prin invazie neoplazică


(pag. 1473)

C2215096. Tipurile de intervenţii chirurgicale paliative cuprind:


A. rezecţii gastrice 2/3 în cancerele antrale
B. rezecţii polare superioare în cancerele cardio-tuberozitare
C. uneori gastrectomii totale
D. derivaţii interne (gastro-enteroanastomoze, derivaţii bilio-digestive, gastro-colice)
E. stomii (gastrostomii, enterostomii, colostomii)
(pag. 1473, 1474)

C2215097. Asociaţiile de chimioterapie utilizate în tratamentul cancerului gastric sunt:


A. 5FU + adriamicină + mitomicin C
B. 5FU + adriamicină + cisplatin
C. cetopsid + adriamicină + metotrexat
D. SFU + acid folinic + etoposid
E. epirubicin + cisplatin + 5FU
(pag. 1774)

C2215098. Chimioterapie intraperitoneală cu hipertermie utilizează:


A. mitomicina C
B. Etoposide
C. doxorubicin
D. cisplatin
E. adriamicina
(pag. 1474)

C2215099. Următoarele afirmaţii privitoare la radioterapia peroperatorie sunt adevărate:


A. constă în iradierea directă a patului tumoral
B. este mai eficace după îndepărtarea tumorii
C. se utilizează doza de 40-50 Gy
D. permite o mai bună rezecţie
E. a crescut supravieţuirea la 5 ani faţă de iradierea externă
(pag. 1474)

C2215100. Sarcoamele gastrice se clasifică (după origine) în:


A. limfoame maligne primitive (non-Hodgkiniene) sau secundare (limfoide şi reticulare)
B. leiomiosarcoamele
C. fibrosarcoame
D. osteosarcoame
E. liposarcoame
(pag. 1475)

C2215101. Se consideră limform gastric malign primitiv dacă bolnavul:


A. prezintă adenopatie superficială
B. nu are imagine lărgită a mediastinului ca urmare a adenopatiei
C. prezintă limfocitoză
D. prezintă splenomegalie
E. nu prezintă hepatomegalie
(pag. 1475)

C2215102. Macroscopic, limfoamele îmbracă mai multe forme:

403 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
404 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. infiltrativă
B. vegetantă
C. nodulară
D. polipoidă
E. schims
(pag. 1476)

C2215103. Microscopic, limfomul malign gastric îmbracă mai multe forme:


A. bine diferenţiate, cu limfocite imature ce nu au caracter de malignitate
B. slab diferenţiate, cu limfocite mature
C. cu celule mixte, în formele nodulare
D. histiocitare
E. nediferenţiate
(pag. 1476)

C2215104. Diagnosticul diferenţial al limfomului gastric se face cu:


A. gastrite mimetice
B. pseudolimfomul
C. limfomul non-Hodgkin gastric
D. limita plastică
E. ulcere gastrice nodulare
(pag. 1476)

C2215105. Histopatologic, s-au descris:


A. limfomul imunoclastic
B. limfomul malign cu eozinofilie
C. limfomul laterocitic
D. limfomul limfoblastic
E. plasmocitomul secundar gastric
(pag. 1477)

C2215106. Tratamentul limfomului gastric cuprinde:


A. rezecţii gastrice
B. eridare ganglionară loco-regională
C. nu se recomandă rezecţii viscerale în cazul invaziilor, deoarece cresc mortalitatea
D. radioterapie în cazul reticulosarcoamelor
E. chimioterapie cu localizări sistemice
(pag. 1477, 1478)

C2215107. Leimioblastomul:
A. se aseamănă leimionului, fiind localizat în 75% din cazuri în zona corporeo-fundică
B. se confundă uneori cu adenocarcinomul
C. metastazează precoce
D. simptomul predominant este scăderea ponderală
E. poate produce ocluzii înalte
(pag. 1478)

C2215108. Hemangiopericitomul:
A. are origine în ţesutul gastric de susţinere, în afara membranei bazale
B. este format din celule fusiforme, cu nuclei excentrici şi citoplasmă eozinofilă, cu vacuole
C. se poate localiza retroperitoneal
D. tratamentul este chirurgical

404 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
405 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. nu recidivează local, dar metastazează frecvent


(pag. 1479)

C2215109. În clasificarea Marson şi Dawson:


A. forma vegetantă se întâlneşte mai frecvent în zona A
B. forma ulcerată se caracterizează printr-o ulceraţie de dimensiuni variabile, cu margini proeminente şi bază
indurată
C. forma infiltrantă se caracterizează prin îngroparea pliurilor mucoasei
D. forma vegetantă apare sub forma unor muguri cărnoşi de diverse mărimi, cu întindere variabilă
E. forma infiltrantă poate cuprinde o zonă sau tot stomacul
(pag. 1463)

C2215110. Cancerul incipient:


A. atinge în Japonia o proporţie de 45% din cancerele gastrice datorită screeningului
B. în Europa are o frecvenţă de 5-15%
C. prezintă o relaţie strânsă între profunzimea invaziei, aspectul microscopic şi supravieţuire
D. tipul "denivelat” cu ulcerare superficială a mucoasei se înscrie în categoria Iib
E. în 10% din cazuri leziunile se pot asocia la acelaşi bolnav – leziuni multifocale
(pag. 1463)

C2215111. În cazul carcinoamelor gastrice:


A. limita plastică debutează de obicei la nivelul orificiilor (pilor, cardie)
B. limfomul gastric apare în proporţie de 5-7%
C. carcinoidul stomacului atinge o proporţie de 2% faţă de alte localizări
D. limita plastică se poate uneori limita la antru sau formix şi corp
E. aspectul macroscopic în limfomul gastric este de ulceraţie profundă, flux delimitat
(pag. 1464)

C2215112. Din clasificarea OMS a adenocarcinoamelor fac parte cele:


A. tipice
B. papilare
C. tubulare
D. cu celule "în inel cu pecete”
E. metatipice
(pag. 1464)

C2215113. Extensia cancerului gastric:


A. se face prin contiguitate doar în suprafaţă
B. pe cale limfatică este tardivă
C. pe cale limfatică atinge o proporţie de 60%
D. pe cale venoasă se face în principal în ficat (49 oo/o)
E. pe cale peritoneală duce la apariţia de tumori ovariene sau carcinomatoză peritoneală
(pag. 1464, 1465)

C2215114. Stadiul II al carcinoamelor gastrice cuprinde:


A. T2N2M0
B. T3N0M0
C. T1N1M0
D. T2N1M0
E. T3N1M0
(pag. 1465)

405 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
406 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2215115. În cancerul gastric


A. debutul este insidios
B. tulburările dispeptice apar în proporţie de 65%
C. anorexia este bruscă şi neselectivă
D. durerile epigastrice, difuze iniţial se întâlnesc în 50-80% din cazuri
E. hematemeza şi melena sunt în general masive
(pag. 1466)

C2215116. Examenul obiectiv în cancerul gastric:


A. oferă precoce date precise
B. ce detectează împăstare epigastrică şi periombilicală semnifică invazie parietală pe cale limfatică
C. determină prezenţa ganglionilor Virchrow Troisier în 15% din cazuri
D. poate detecta ascită în cazul carcinomatozei peritoneale sau a tumorilor Kruckenberg
E. decelează tromboflebite migratorii, în special la venele profunde ale gambei
(pag. 1467)

C2215117. În cazul explorărilor paraclinice în cancerul gastric:


A. endoscopia cu biopsia este examenul cel mai performant pentru diagnosticul cancerului gastric
B. ecoendoscopia oferă date importante în tumorile vegetante
C. antigenul CA 19-9 are valori crescute în cancerele gastrointestinale 70%
D. laproscopia este utilă pentru aprecierea operabilităţii, cu sensibilitate diagnostică de 94%
E. ecografia abdominală oferă relaţii bune asupra infiltrării ţesuturilor vecine, a extensiei vasculare limfatice şi
peritoneale
(pag. 1468-1469)

C2215118. Următoarele afirmaţii despre incidenţa cancerului gastric sunt false:


A. incidenţa cancerului gastric este în scădere
B. incidenţa cancerului gastric este în creştere
C. în ultimii 30-40 ani ocupă locul III în lume
D. în ultimii 30-40 ani ocupă locul II în lume
E. în 1985 reprezenta cea mai comună cauză de mortalitate
(pag. 1460)

C2215119. Localizări neoplazice mai frecvente decât cea gastrică sunt:


A. sân
B. plămân
C. pancreas
D. ficat
E. ovar
(pag. 1460)

C2215120. Următoarele afirmaţii privitoare la cancerul gastric sunt corecte:


A. grupa de populaţie cea mai afectată este între 50-70 ani
B. este relativ frecvent sub 30 ani
C. mai frecvent în mediul rural
D. rasa galbenă este cea mai afectată
E. prognosticul cancerului gastric este sumbru, în concordanţă cu mortalitatea
(pag. 1460)

C2215121. Oncogenele şi genele supresoare implicate în biologia cancerului gastric sunt:


A. gena p54 supresoare
B. oncogenele N-ras

406 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
407 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. DCC (deleted in colo-rectal cancer)


D. TNF
E. FGT
(pag. 1461)

C2215122. Gena p53:


A. prezintă alterări frecvente în cancerele umane
B. este prezentă în 60% în displazii şi metaplazia intestinală
C. este mai crescută în cancerul mucoid
D. nu este prezentă în invaziile ganglionare
E. este crescută în cancerul superficial
(pag. 1461)

C2215123. Factorii dietetici implicaţi în apariţia cancerului gastric sunt:


A. alimentele congelate au rol protector
B. legumele şi fructele au rol protector prin conţinutul în hidrocarburi policiclice
C. tutunul este un factor esenţial în carcinogeneză
D. consumul de alcool bogat în zinc au un rol protector
E. rolul nitrozaminelor nu este încă bine precizat
(pag. 1462)

C2215124. Clasificarea Borman a cancerului gastric cuprinde formule macroscopice:


A. proliferativă
B. ulcerativă
C. ulcerativă proliferată
D. infiltrativă
E. protusivă
(pag. 1463)

C2215125. Aspectul exterior al stomacului canceros este:


A. în raport cu extensia tumorii, indiferent de sediu
B. în formele ulcerative stomacul este dilatat
C. în formele stenozante pereţii apar edemaţiaţi
D. în formele infiltrative ce ating seroasa apar pete sidefii, netede, dure
E. în cancerele invadante, stomacul aderă la seroasa peritoneală proprie
(pag. 1463)

C2215126. Cancerul superficial gastric poate avea următoarele aspecte endoscopice:


A. infiltrativ
B. protusiv
C. limită
D. plat
E. ridicat
(pag. 1463)

C2215127. Clasificarea OMS a cancerului gastric cuprinde:


A. adenocarcinoame tubulare
B. adenocarcinoame epidermoide
C. adenocarcinoame coloide
D. adenocarcinoame cu celule mici
E. adenocarcinoame cu celule "în inel cu pecete”
(pag. 1464)

407 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
408 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2215128. Următoarele afirmaţii privitoare la cancerul gastric sunt false:


A. cancerele tubulare au diseminare sanguină şi metastazare hepatică
B. cancerele tubulare sunt sărace în mucus în 80% din cazuri
C. cancerele diferenţiate cu mucus redus dau metastazare osoasă
D. limita plastică este un adenocarcinom cu celule mici, independente
E. cancerul superficial are un tip histopatologic particular
(pag. 1464)

C2215129. Extensia cancerului gastric:


A. calea limfatică este de elecţie
B. extensia în profunzime se face până la seroasă şi de aici la organele vecine
C. extensia pe cale peritoneală este urmare a inversiei seroase
D. extensia sanguină se realizează arterial, în principal în ficat
E. extensia pe cale sanguină nu se realizează spre pulmon şi vene
(pag. 1465)

C2215130. Stadiul IIIA cuprinde:


A. T2N1M0
B. T2N2M0
C. T1N2M0
D. T3N1M0
E. T3N2M0
(pag. 1465)

C2215131. Clasificarea japoneză împarte carcinoamele gastrice în 4 stadii, respectiv:


A. stadiul II – tumori ce nu invadează seroasa, cu invadare ganglionară locală şi metastaze
B. stadiul III – tumori ce cuprind seroasa, cu invazia ganglionilor regionali
C. stadiul III – tumori ce cuprind seroasa cu metastazare ganglionară la distanţă
D. stadiul IV – tumori cu invadare ganglionară la distanţă şi metastazare
E. stadiul IV – tumori cu invadare ganglionară la distanţă, fără metastazare
(pag. 1466)

C2215132. Semnele generale ale neoplasmului gastric cuprind, în perioada de stare:


A. scăderea ponderală
B. tulburări de tranzit
C. astenie
D. melenă
E. paloare tegumentară
(pag. 1466)

C2215133. Examenul obiectiv în cancerul gastric oferă:


A. tumora epigastrică este semnul cel mai valoros, deoarece apare relativ precoce
B. stări febrile, cu evoluţie "în fierăstrău”
C. ascită, în faze tardive
D. tromboflebite migratorii
E. palparea ganglionului supraclavicular drept (Virchow-Troisier)
(pag. 1467)

C2215134. Sindroamele întâlnite în cancerul gastric sunt:


A. sindromul diaree-constipaţie
B. sindromul anemie-adinamie

408 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
409 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. sindromul dispeptic
D. sindromul ulceros
E. sindromul hemoragic
(pag. 1467)

C2215135. Sindroamele paraneoplazice ăn cancerul gastric cuprind:


A. nevrite, poliartrite
B. flebite migratorii
C. diabet zaharat
D. glomerulonefrite paraneoplazice
E. hipocoagulabilitate
(pag. 1467)

C2215136. Examenul radiologic cu bariu prezintă următoarele aspecte:


A. în formule ulcerate aspectul de "lacună”
B. în formule vegetante aspectul de "nişă”
C. aspectul de "nişă” poate fi diferenţiat de "nişa” ulceroasă
D. formule ulcerative pot retracta stomacul şi orificiile acestuia, realizând limite
E. poate evidenţia zone rigide ale mucoasei şi mici ulceraţii superficiale
(pag. 1467, 1468)

C2215137. Următoarele afirmaţii privind endoscopia gastrică sunt false:


A. datorită costurilor nu poate fi utilizată ca screening
B. poate fi o metodă terapeutică
C. examenul histopatologic al fragmentelor bioptice are o sensibilitate de 76%
D. cercetarea Helicobacter pilory este obligatorie
E. în tumorile mici, sub 3 cm diametru, se va încerca electrorezecţia lor
(pag. 1468, 1469)

C2215138. Markerii tumorali utili în explorarea cancerului gastric cuprind:


A. antigenul carcino-embrionar
B. α fetoproteina
C. antigenul carbo-hidrat 19-9
D. antigenul polipeptidic tisular
E. proteina p53
(pag. 1469)

C2215139. În perioada de stare, diagnosticul diferenţial al cancerului gastric se face cu:


A. ptoza gastrică
B. tumori hepatice
C. ciroza hepatică
D. tumori de colon descendent
E. fitobezoar
(pag. 1470)

C2215140. Următoarele afirmaţii privind cancerul cardio-tuberozitar sunt adevărate:


A. cea mai frecventă localizare
B. examenul radiologic arată întârzierea evacuării gastrice
C. fibrogastroscopia este utilă în diagnostic
D. evoluează cu disfagie, regurgitaţii, vărsături precoce
E. poate fi cauză de hemetemeză
(pag. 1470)

409 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
410 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2215141. Schirusul gastric:


A. invadează precoce orificiul piloric
B. invadează prcoce orificiul cardial
C. îngustează lumenul gastric
D. evoluează cu saţietate precoce şi vărsături
E. se palpează tardiv tumora gastrică voluminoasă
(pag. 1470)

C2215142. Formule simptomatice:


A. forma anemică
B. forma dispeptică
C. forma gastrologică
D. forma subfebrilă
E. forma astenică
(pag. 1472)

C2215143. Complicaţiile evolutive cuprind:


A. sângerări reprezentate de hematemeză şi hematochesii
B. stenoze cardiale cu vărsături tardive
C. perforaţii în organele învecinate
D. flebite ale membrelor superioare şi inferioare
E. metastaze la distanţă
(pag. 1472)

C2215144. Chirurgia cu viză radicală este realizabilă în următoarele condiţii:


A. absenţa metastazelor sau metastaze hepatice ce nu depăşesc seroasa
B. dacă marginile restante sunt libere
C. nu există invazie ganglionară
D. seroasa gastrică nu este depăşită
E. seroasa gastrică este depăşită, dar nu sunt invadate organele învecinate
(pag. 1472)

C2215145. În cancerul gastric:


A. incidenţa sa este în creştere în ultimii 30-40 ani
B. ocupă locul 6 între cancere ca şi frecvenţă
C. incidenţa în România se situează între 20-30 o/oooo locuitori
D. boala este mai frecventă la bărbaţi 4-5/1
E. rasa albă este mai afectată
(pag. 1460)

C2215146. În cancerul gastric:


A. prognosticul este în concordanţă cu mortalitatea
B. mortalitatea este în creştere
C. supravieţuirea la 5 ani în Europa este de 9-22%
D. a crescut în ultimii ani rata diagnosticului precoce
E. tratamentul postoperator cu radiaţii şi citostatice aduc ameliorări importante (în durata de supravieţuire)
(pag. 1460)

C2215147. În etiopatogenia cancerului gastric:


A. factorul genetic este incriminat în aproximativ 6% din cazuri
B. grupa sanguină AII este mai frecvent afectată de boală

410 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
411 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. la grupul sanguin 0I există o mai mare susceptibilitate la carcinogenele ingerate


D. condiţiile socio-economice nu prezintă importanţă
E. bolile gastrice predispozante şi regimul alimentar sunt pe primul plan
(pag. 1461)

C2215148. Gastrita atrofică:


A. se întâlneşte în 95% din cazuri la vârstnici
B. evoluează în 80% din cazuri cu hipo sau anaclorhidrie
C. de tip A se dezvoltă mai ales pe antru
D. de tip B are o incidenţă mai mare în apariţia cancerului
E. de tip A reprezintă o explicaţie a apariţiei cancerului gastric de bont
(pag. 1461)

C2215149. În cadrul afecţiunilor gastrice predispozante:


A. polipii gastrici cu diametrul sub 2 cm sunt mai frecvent predispuşi la malignizare
B. polipii adenomatoşi au un risc de malignizare de 38%
C. metaplazia intestinală gastrică de tip II se asociază adesea cu cancerul gastric
D. metaplazia intestinală gastrică incompletă de tip II acţionează în special prin secreţia de sulfomicină în
apariţia cancerului gastric
E. displazia mucoasei gastrice coexistă deja cu o leziune canceroasă în momentul descoperirii ei
(pag. 1461, 1462)

C2215150. În apariţia cancerului gastric:


A. pe o mucoasă atrofică creşte riscul apariţiei cancerului de 3-6 ori
B. creşte riscul de cancer gastric de 9,2 ori în 15 ani
C. regimul alimentar este un factor secundar în etiologia cancerului gastric
D. legumele şi fructele au rol protector bine precizat prin conţinutul bogat în vitamina C şi betacaroten
E. tutunul şi alcoolul cresc riscul de cancer gastric de 1,5-2 ori la consum moderat
(pag. 1462)

C2215151. Tumorile maligne gastrice:


A. sunt în proporţie de 94% adenocarcinom
B. sunt localizate în regiunea antrală în proporţie de 12-15%
C. cu localizarea pe marea curbură, ating un procent de 20%
D. cu localizare cardiotuberozitară sunt cele mai frecvente
E. cu localizare cardiotuberozitară cresc ca frecvenţă în ultimii 15-20 ani
(pag. 1463)

C2215152. Limitele rezecţiei gastrice:


A. în tumorile antropilorice rezecţiile se realizează la minimum 4 cm de la marginea tumorii în cancerele
intestinale şi de minimum 8 cm în cele nediferenţiate
B. în tumorile antro-pilorice se rezecă şi ultimii 2 cm din esofag
C. în cancerele superficiale se recomandă rezecţii limitate
D. în cancerele ce ocupă 2/3 din stomac se recomandă gastrectomia subtotală cu splenectomie
E. în limitele plastice se recomandă gastrectomie totală cu rezecţia ultimilor 2 cm din esofag şi primilor 2 cm
duodenali
(pag. 1473)

C2315153. Printre afectiunile gastrice predispozante pentru cancer gastric se numara:


A. gastrita atrofica
B. hernia hiatala
C. ulcerul gastric
D. metaplazia intestinala

411 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
412 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. polipii gastrici cu diametrul mai mare de 2 cm


(pag. 1461-1462)

C2315154. Clasificarea Bormann a tumorilor maligne gastrice cuprinde urmatoarele forme


macroscopice:
A. proliferativa
B. ulcerativa
C. ulcerat-infiltrativa
D. infiltrativa
E. nodulara
(pag. 1463)

C2315155. Clasificarea OMS a adenocarcinoamelor gastrice cuprinde formele:


A. papilare
B. cu celule in "bob de ovaz"
C. tubulare
D. mucinoase (coloidale)
E. cu celule in "inel cu pecete"
(pag. 1464)

C2315156. Clasificarea Lauren a adenocarcinoamelor gastrice cupinde formele:


A. difuze
B. globuloase
C. mixte
D. tubulare
E. intestinale
(pag. 1464)

C2315157. Extensia cancerului gastric se poate face pe urmatoarele cai:


A. limfatica
B. pleurala
C. sanguina
D. peritoneala
E. contiguitate
(pag. 1464-1465)

C2315158. Prognosticul cancerului gastric ramine grav datorita:


A. simptomatologiei insidioase;
B. depistarii in faze tardive;
C. incidentei in crestere a bolii;
D. slabei eficacitati a metodelor terapeutice adjuvante;
E. aplicarii pe scara larga a screening-ului populatiei cu risc.
(pag. 1472)

C2315159. Chirurgia cu viza radicala in cancerul gastric este realizabila:


A. in absenta metastazelor;
B. in caz de rezectie R2;
C. daca marginile restante sunt indemne de celule tumorale;
D. cind seroasa stomacului nu este depasita;
E. daca nu exista invazie ganglionara.
(pag. 1472)

412 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
413 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2315160. Supravietuirea in cancerul gastric depinde de:


A. antibioprofilaxia preoperatorie;
B. zona geografica;
C. diametrul tumorii;
D. radioterapia peroperatorie;
E. chimioterapia sistemica.
(pag. 1475)

C2315161. Stadiul II al carcinoamelor gastrice se refera la:


A. T1N0M0;
B. T1N1M0;
C. T1N2M0;
D. T3N0M0;
E. T2N1M0.
(pag. 1465)

C2515162. Care dintre următoarele tipuri histopatologice de cancer gastric sunt cuprinse în
clasificarea lui Lauren?
A. Formele papilare.
B. Formele"în inel cu pecete".
C. Formele difuze.
D. Formele intestinale.
E. Formele mixte.
(pag. 1464)

C2515163. Care dintre tipurile de leziuni precanceroase gastrice poate regresa ca urmare a consumului
de legume şi fructe bogate în vitamina C şi beta-caroten?
A. Ulcerul gastric.
B. Displazia gastrică.
C. Polipii gastrici.
D. Gastrita atrofică.
E. Metaplazia intestinală incompletă.
(pag. 1462)

C2515164. Care dintre următoarele profesii pare să predispună la creşterea riscului de cancer gastric?
A. Pictorii.
B. Tipografii.
C. Cei care lucrează în industria cauciucului.
D. Cei care lucrează în industria textilă.
E. Cei care lucrează în agricultură.
(pag. 1462)

C2515165. Care dintre următoarele grupe ganglionare limfatice ale stomacului sunt incluse în staţia a
treia?
A. Grupul paraesofagian stâng.
B. Grupul subpiloric.
C. Grupul din hilul splinei.
D. Grupul din ligamentul hepatoduodenal.
E. Grupul situat la originea arterei mezenterice superioare.
(pag. 1466)

C2515166. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la durerile apărute în cancerul gastric este
falsă?

413 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
414 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Durerile apar postprandial precoce.


B. Durerile se localizează mai frecvent în hipocondrul drept.
C. Durerile se calmează după vărsături.
D. Durerile se accentuează la palpare.
E. Durerile sunt rebele la tratament.
(pag. 1466)

C2515167. Care dintre următoarele manifestări clinice caracterizează sindromul anemie-astenie din
cadrul cancerului gastric?
A. Astenia.
B. Anemia.
C. Scăderea ponderală.
D. Displazia.
E. Apetitul capricios.
(pag. 1467)

C2515168. Care dintre următorii parametrii caracterizează nişa gastrică malignă?


A. Are dimensiuni ample.
B. Este dezvoltată în afara peretelui gastric.
C. Este dezvoltată în interiorul peretelui gastric.
D. Pliurile mucoasei gastrice converg spre nişă.
E. Peretele din imediata vecinătate este suplu.
(pag. 1468)

C2515169. Care dintre următoarele informaţii referitoare la cancerul gastric pot fi evidenţiate cu
ajutorul tomodensimetriei?
A. Tipul histologic de tumoră.
B. Infiltrarea ţesuturilor vecine.
C. Permite descoperirea formelor de cancer incipient (early cancer).
D. Extensia vasculară, limfatică şi peritoneală a tumorii.
E. Prezenţa metastazelor hepatice.
(pag. 1469)

C2515170. Care dintre următoarele informaţii pot fi obţinute în cancerul gastric cu ajutorul rezonanţei
magnetice nucleare?
A. Evidenţiază masele tumorale.
B. Evidenţiază topografia lezională a leziunilor gastrice superficiale.
C. Evidenţiază invazia de vecinătate şi ganglionară.
D. Apreciază profunzimea şi întinderea leziunilor infiltrative.
E. Evidenţiază prezenţa metastazelor hepatice.
(pag. 1469)

C2515171. Cu care dintre afecţiunile enumerate mai jos se face diagnosticul diferenţial al unui cancer
gastric aflat în faza de debut?
A. Ulcerul gastric.
B. Cancerul de cap de pancreas.
C. Gastritele.
D. Mielomul multiplu.
E. Ptoza gastrică.
(pag. 1470)

C2515172. Care dintre următoarele semne clinice pot fi întâlnite în cancerul antropiloric?
A. Dureri epigastrice şi în hipocondrul drept.

414 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
415 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Vărsături tardive.
C. Tumoră sau împăstare epigastrică.
D. Disfagie.
E. Rectoragii.
(pag. 1470)

C2515173. Care dintre următoarele afirmaţii sunt caracteristice linitei plastice gastrice?
A. Invazia precoce a orificiilor.
B. Infiltrarea pereţilor.
C. Prezenţa peristalticii.
D. Îngustarea lumenului gastric.
E. Ştergerea pliurilor mucoasei gastrice.
(pag. 1470)

C2515174. Care dintre următorii factori permit efectuarea unei intervenţii cu viză radicală oncologică în
cancerul gastric?
A. Prezenţa ascitei.
B. Absenţa metastazelor.
C. Marginile restante indemne de celule tumorale.
D. Invazia până în staţia a treia ganglionară.
E. Seroasa stomacului nu este depăşită.
(pag. 1472)

C2515175. Tipurile de intervenţie chirurgicală paleativă în cancerul gastric depind de:


A. Prezenţa sau absenţa durerii epigastrice.
B. Prezenţa sau absenţa manifestărilor dispeptice.
C. Localizarea tumorii.
D. Invazia în profunzime a tumorii.
E. Starea generală a bolnavului.
(pag. 1473)

C2515176. Care dintre următorii factori caracterizează forma febrilă a cancerului gastric?
A. Este mai frecventă la tineri.
B. Traduce invazia pancreasului.
C. Se instalează precoce o anemie de tip feripriv.
D. Stările subfebrile sunt consecinţa necrozei tumorale şi resorbţiei de pirogeni.
E. Prezintă metastaze precoce.
(pag. 1472)

C2615177. Cancerul gastric poate prezenta următoarele forme simptomatice:


A. forma dispeptică
B. forma caşectică
C. forma febrilă
D. forma anemică
E. nici una
(pag. 1472)

C2615178. Complicaţiile evolutive ale cancerului gastric sunt:


A. H.D.S.
B. stenoza gastrică
C. perforaţia
D. metastaze la distanţă

415 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
416 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. nici una
(pag. 1472)

C2615179. Intervenţia chirurgicală este considerată paliativă dacă:


A. rămân resturi tumorale
B. există hemoragia ocultă
C. există metastaze
D. există stenoză gastrică strânsă
E. există hemoragie evidentă macroscopic
(pag. 1473)

C2615180. Chirurgia cu viză radicală este realizabilă în cancerul gastric când:


A. metastazele sunt absente
B. nu există invazie ganglionară
C. marginile de rezecţie sunt indemne de invazia tumorii
D. seroasa stomacului nu e depăşită
E. diametrul ulceraţiei maligne este mai mic de 3 cm
(pag. 1472)

C2615181. Cancerul antro-piloric are următoarele caracteristici:


A. are o mare latenţă clinică
B. este prezent în 60% din cancerele gastrice
C. invadează precoce pilorul şi cardia
D. tumora este palpabilă tardiv
E. evoluţia clinică cu clapotaj
(pag. 1470)

C2615182. Următoarele afirmaţii la ACE (antigenul carcino-embrionar) sunt adevărate:


A. este o glicoproteină
B. poate fi dozat prin tehnici de imunradiometrie
C. este util în diagnosticarea preoperatorie
D. este util în urmărirea postoperatorie
E. oferă informaţii pentru un cancer incipient
(pag. 1469)

C2615183. Linita plastică (schirul gastric= are următoarele caracteristici


A. invadează precoce orificiile
B. îngustează lumenul gastric
C. tranzitul baritat arată rigiditatea pereţilor gastrici
D. afectează doar curburile gastrice
E. apare frecvent la tineri
(pag. 1470)

C2615184. Endoscopic cancerul gastric se poate prezenta sub forma:


A. polipi adenomatoţi
B. ulceraţii ale mucoasei cu margini estompate şi sângerânde
C. noduli submucoşi cu baza largă şi ulceraţii la vârf
D. infiltraţii ale mucoasei
E. perforaţii
(pag. 1469)

C2615185. Manifestările clinice din cancerul gastric pot evolua ca:

416 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
417 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. sindrom ulceros
B. sindrom astenie-anemie
C. sindrom subfebril sau febril
D. sindrom paraneoplazic
E. nici unul
(pag. 1467)

C2615186. După clarificarea cancerului gastric în raport cu gradul de diferenţiere celulară şi cantitatea
de mucus secretat acestea pot fi:
A. tubulare sărace în mucus
B. tubulare bogate în mucus
C. diferenţiate bogate în mucus
D. diferenţiate sărace în mucus
E. nediferenţiate
(pag. 1464)

C2715187. Diagnosticul pozitiv al cancerului gastric se bazeaza pe urmatorii markeri tumorali:


A. antigenul carcinoembrionar
B. alfa-fetoproteina
C. antigenul polipeptidic tisular
D. fosfataza acida
E. antigenul carbohidrat 19-9
(pag. vol I pag 1469)

C2715188. Cancerul gastric se caracterizeaza paraclinic prin:


A. VSH normal
B. Anemie normocitara
C. Hipoaciditate gastrica
D. Hemoragii oculte in scaun
E. Prezenta germenilor anaerobi in sucul gastric
(pag. vol. I pag. 1467)

C2815189. Urmatorii factori pot fi incriminati in etiopatogenia cancerului gastric:


A. factorii genetici
B. afectiuni gastrice predispozante
C. hiperaciditatea gastrica
D. infectia cu Helicobacter pilory
E. refluxul duodeno-gastric
(pag. 1462)

C2815190. Clasificarea formelor macroscopice ale cancerului gastric – Bormann deosebeste formele:
A. carcinoida
B. ulcerativa
C. proliferativa
D. infiltrativa
E. tuberozitara
(pag. 1463)

C2815191. Extensia cancerului gastric se face prin:


A. contiguitate
B. difuziune
C. limfatica

417 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
418 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. sangvina
E. peritoneala
(pag. 1465)

C2815192. Urmatoarele grupe ganglionare fac parte din statia I limfatica gastrica dupa clasificarea
japoneza:
A. ai trunchiului celiac
B. paraesofagieni stangi
C. subpilorici
D. retroduodenopancreatici
E. din hilul splinei
(pag. 1466)

C2815193. Urmatoarele grupe ganglionare fac parte din statia II limfatica gastrica dupa clasificarea
japoneza:
A. ai trunchiului celiac
B. paraesofagieni stangi
C. subpilorici
D. retroduodenopancreatici
E. din hilul splinei
(pag. 1466)

C2815194. Chirurgia cu viza radicala, in cancerul gastric este realizabila in urmatoarele conditii:
A. absenta metastazelor
B. seroasa stomacului nu este depasita
C. nu exista invazie ganglionara
D. tumora nu depaseste 50mm
E. daca marginile restante sunt invadate
(pag. 1472)

C2815195. Urmatoarele afirmatii referitoare la radioterapie in cancerul gastric sunt adevarate:


A. preoperator are rezultate mai bune decat postoperator
B. cancerul gastric este radiorezistent
C. are dezavantajul iradierii organelor vecine urmata de complicatii
D. se folosesc doze 40-50 de Gy
E. cancerul gastric este radiosensibil
(pag. 1474)

C2815196. Supravietuirea in cancerul gastric depinde de urmatorii factori:


A. diametrul tumorii
B. invazia ganglionara
C. tipul constitutional
D. zona geografica
E. sex
(pag. 1475)

418 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
419 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 16
Hipertensiunea portala
BIBLIOGRAFIE:
3. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1216001. Care dintre urmatoarele metode permite masurarea directa a presiunii venoase portale?
A. Esofagoscopia
B. Cateterizarea percutana transhepatica
C. Canularea transjugulara a venelor hepatice
D. Angiografia hepatica
E. Angiografia mezenterica
(pag. 1885)

C1216002. Care dintre urmatoarele manifestari aparute la pacientii cu hipertensiune portala este
deobicei intilnita numai in ciroza?
A. Varicele esofagiene
B. Hemoragia din varicele esofagiene
C. Ascita
D. Splenomegalia
E. Colaterale periombilicale ale peretelui abdominal
(pag. 1885)

C1216003. Care este valoare minima a presiunii sanguine in vena porta, la care este considerata
prezenta hipertensiunea portala?
A. 10 cm solutie salina
B. 15 cm solutie salina
C. 20 cm solutie salina
D. 25 cm solutie salina
E. 30 cm solutie salina
(pag. 1885)

C1216004. Care dintre urmatoarele interventii relizeaza decompresia doar a varicelor gastro-esofagiene
A. Anastomozele porto-cave latero-laterale
B. Anastomozele porto-cave termino-laterale
C. Anastomoza porto-renala proximala
D. Anastomoza porto-renala distala
E. Suntul portosistemic transjugular intrahepatic (SPTI)
(pag. 1887)

C1216005. Care dintre urmatorii agenti terapeutici sunt utili in tratamentul gastropatiei portale
hipertensive?
A. Antagonistii de receptori H-2
B. Omeprazolul
C. Anticolinergicele
D. Prostaglandinele
E. Propanololul
(pag. 1887)

419 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
420 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C1216006. Care este doza eficienta de octreotid in controlul hemoragiilor variceale?


A. 10-5 microg/h
B. 15-20 microg/h
C. 20-25 microg/h
D. 25-50 microg/h
E. 60-100 microg/h
(pag. 1886)

C1316007. In tratamentul medical al singerarilor prin varice esofagiene rupte se foloseste vasopresina
in perfuzie intravenoasa in doza de:
A. 0,1-0,6 unitati pe minut
B. 0,2-0,5 unitati pe minut
C. 0,1-0,4 unitati pe minut
D. 10 unitati pe minut
E. 5 unitati pe minut.
(pag. 1886)

C1316008. Sunturile portosistemice selective sunt reprezentate de:


A. anastomoze portocave termino-laterale
B. anastomoze porto-cave termino-terminale
C. anastomoze porto-cave latero-laterale
D. anastomoze spleno-renale proximale
E. anastomoze spleno-renale distale
(pag. 1887)

C1316009. Shuntul porto-cav efectuat in urgenta se insoteste de o mortalitate postoperatorie precoce


de:
A. 40%
B. 20%
C. 80%
D. peste 30%
E. 50%
(pag. 1887)

C1316010. In tratamentul medical al singerarilor prin varice esofagiene rupte se foloseste octreotidul in
urmatoarea doza:
A. 25-50 micrograme/ora.
B. 70 micrograme/ora.
C. 100 micrograme/ora.
D. 10-20 micrograme/ora.
E. 250 micrograme/ora.
(pag. 1886)

C1416011. Care dintre urmatoarele stari mentale reprezinta stadiul II clinic al encefalopatiei hepatice:
A. letargie, stare de confuzie moderata
B. euforie sau depresie, usoara stare de confuzie
C. exprimare verbala neclara , tulburari ale somnului
D. stare de confuzie marcata, exprimare verbala incoeranta
E. coma
(pag. 1892)

C1416012. Foetorul hepaticus din encefalopatia portala este datorat probabil:


A. fenolilor

420 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
421 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. amoniacului
C. mercaptanilor
D. acizilor grasi cu lant scurt
E. eterilor
(pag. 1891)

C1416013. Substanta care este cel mai des incriminata in patogeneza encefalopatiei portale este
reprezentata de catre:
A. fenoli
B. acizi grasi
C. mercaptani
D. acidul gama-aminobutiric
E. nici una din cele de mai sus
(pag. 1891)

C1416014. Semnul neurologic care se intalneste mai rar in encefalopatia portala este:
A. rigiditatea
B. asterixisul
C. raspunsul extensor plantar
D. hiperreflexia
E. convulsiile
(pag. 1891)

C1416015. Abordarea terapeutica a pacientilor cu encefalopatie cronica ar trebui sa includa:


A. restrangerea de proteine in alimentatie frecvent pana la nivele de 160 de grame pe zi
B. doze crescute de lactuloza
C. doze scazute de neomicina
D. doze scazute de amoniac
E. administrarea proteinelor animale preferential celor vegetale
(pag. 1892)

C1516016. Hipertensiunea portala prin obstructie la nivel sinusoidal apare predominant in urmatoarele
entitati patologice:
A. tromboza de vena porta
B. sindromul Budd-Chiari
C. ciroza hepatica
D. schistosomiaza
E. boala venoocluziva hepatica
(pag. 1885)

C1516017. In hipertensiunea portala manifestarile clinice sunt determinate de dezvoltarea


comunicantelor colaterale porto-sistemice. Ce element anatomic faciliteaza dezvoltarea acestor
colaterale:
A. structura particulara a peretului venos portal
B. absenta valvelor din sistemul venos portal
C. prezenta valvelor in sistemul venos portal
D. structura asemanatoare a peretelui venos portal si a peretelui venos din sistemul cav
E. existenta la acesti bolnavi a unor anastomoze porto-cave preformate
(pag. 1885)

C1516018. Tratamentul cu propranolol in hipertensiunea portala (in special pentru prevenirea


sangerarii de la nivelul varicelor esogastrice) se face cu ajustarea dozelor pana la reducerea valorii
pulsului de repaos, in cazul in care nu exista contraindicatii, cu pana la:

421 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
422 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. 50%
B. 25%
C. 10%
D. 100%
E. 75%
(pag. 1886)

C1516019. Hipertensiunea portala este definita prin cresterea presiunii in sistemul port peste:
A. 5 cm solutie salina
B. 30 cm solutie salina
C. 15 cm solutie salina
D. 10 cm solutie salina
E. 20 cm solutie salina
(pag. 1885)

C1516020. Deoarece rezistenta vasculara din sinusoidele hepatice este minima, presiunea normala in
vena porta este de:
A. 1 - 5 cm solutie salina
B. 20 - 30 cm solutie salina
C. peste 30 cm solutie salina
D. 30 - 40 cm solutie salina
E. 10 - 15 cm solutie salina
(pag. 1885)

C2316021. Presiunea normala in vena porta este:


A. 6-8 cm solutie salina
B. 8 cm solutie salina
C. 10-15 cm solutie salina
D. 20 cm solutie salina
E. 30 cm solutie salina
(pag. 1885)

C2316022. Hipertensiunea portala este definita ca:


A. Valori peste 30 cm solutie salina
B. Valori peste 10 cm solutie salina
C. Valori peste 100 cm solutie salina
D. Valori de 5-10 cm solutie salina
E. valori de 40-60 cm solutie salina
(pag. 1885)

C2316023. Ciroza este cea mai frecventa cauza de hipertensiune portala in:
A. SUA
B. Japonia
C. China
D. Germania
E. Marea Britanie
(pag. 1885)

C2316024. Dozele corecte de vasopresina folosite pentru obtinerea hemostazei in hemoragia digestiva
din hipertensiunea portala sunt:
A. 0,1-0,2 unitati pe minut
B. 0,1-0,5 unitati pe minut

422 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
423 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. 0,1-0,4 unitati pe minut


D. 10 unitati pe minut
E. 150 unitati pe minut
(pag. 1886)

C2316025. Scleroterapia endoscopica in scopul controlului singerarilor acute poate controla


hemoragia intr-un procent de:
A. 100% cazuri
B. 50-70% cazuri
C. 25% cazuri
D. 90% cazuri
E. 80% cazuri.
(pag. 1887)

C2516026. Hipertensiunea portală se caracterizează prin valori (în cm soluţie salină) de:
A. peste 5
B. peste 20
C. sub 30
D. 10-15
E. peste 30
(pag. 1885)

C2516027. Presiunea normală (în cm soluţie salină) în vena portă este de:
A. 10-15
B. 1-5
C. 25-30
D. 40-45
E. 60-90
(pag. 1885)

C2516028. O cauză rară de hiperetnsiune portală este:


A. ciroza hepatică
B. splenomegalia
C. tromboza atrială dreaptă
D. stările de hipercoagulabilitate
E. fibroza portală non-cirotică
(pag. 1885)

C2516029. Aspectul de "cap de meduză" la nivelul peretelui abdominal se datorează:


A. hipertensiunii portale
B. hipertensiunii sistemice
C. insuficienţei cardiace
D. hipersplenismului
E. pancreatitei acute
(pag. 1885)

C2516030. Cea mai fidelă tehnică actuală pentru evidenţierea varicelor eso-gastrice este:
A. esofagoscopia cu fibroscop optic
B. radioscopia baritată eso-gastrică
C. scintigrafia
D. arteriografia selectivă
E. flebografia cu substanţă de contrast

423 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
424 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1885)

C2516031. Doza de propranolol în hipertensiunea portală se ajustează astfel încât:


A. frecvenţa pulsului la efort maximal să scadă cu 25%
B. păstrarea unui puls de 100/min
C. scăderea TA sistolice cu 2 diviziuni
D. reducerea pulsului de repaus cu 25%
E. se dublează doza în caz de ascită şi encefalopatie
(pag. 1886)

C2716032. Tabloul clinic al hipertensiunii portale nu cuprinde:


A. ascita
B. icterul obstructive
C. splenomegalia
D. varicele esofagiene
E. tulburari neuropsihice
(pag. vol. II pag. 1875)

C2916033. Presiunea nurmala in vena porta este:


A. 5 cm solutie salina
B. 10-15 cm solutie salina
C. 30 cm solutie salina
D. 25 cm solutie salina
E. 5-10 cm solutie salina
(pag. 1885)

C2916034. Hipertensiunea portala este definita la valoarea presiunii sanguine in vena porta de:
A. 5 cm solutie salina
B. 10 cm solutie salina
C. 20 cm solutie salina
D. peste 30 cm solutie salina
E. peste 40 cm solutie salina
(pag. 1885)

C2916035. Care este boala ce determina hipertensiunea portala la nivel sinusoidal ?


A. Schistosomiaza.
B. Boala venoocluziva.
C. Ciroza hepatica.
D. Sindromuld Budd-Chiari.
E. Tromboza venei cave inferioare.
(pag. 1885)

424 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
425 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1216036. La pacientii cu singerare variceala si coagulopatii, este importanta:


A. Administrarea de vasopresina
B. Administrarea de octreotid
C. Administrarea de nadolol
D. Administrarea de factori ai coagularii
E. Administrarea de plasma proaspata refrigerata
(pag. 1886)

C1216037. Care sunt caracteristicile clinice ale hemoragiei variceale din hipertensiunea portala?
A. Frecvent exista un factor precipitant
B. Frecvent nu exista un factor precipitant
C. Se prezinta cu hematemeza nedureroasa
D. Hematemeza este masiva
E. Melena poate lipsi
(pag. 1886)

C1216038. Care dintre urmatoarele afirmatii despre tratamentul cu agenti blocanti beta-adrenergici, in
hipertensiunea portala, sunt adevarate?
A. Pot reduce incidenta singerarilor la pacientii cu varice mari care nu au singerat niciodata
B. Pot prelungi supravietuirea
C. Nu influenteaza supravietuirea
D. Propanololul este util in doze care reduc cu 10% frecventa cardiaca de repaus
E. Propanololul este util in doze care reduc cu 25% frecventa cardiaca de repaus
(pag. 1887)

C1216039. Asocierea caror dintre urmatoarele elemente clinice sugereaza tromboza de vena splenica?
A. Absenta cirozei
B. Prezenta cirozei
C. Splenomegalia
D. Absenta splenomegaliei
E. Hemoragia de la nivelul varicelor esofagiene
(pag. 1887)

C1216040. Care sunt complicatiile terapiei cu vasopresina in hemoragiile variceale?


A. Ischemia cardiaca
B. Ischemia tractului digestiv
C. Pneumonia de aspiratie
D. Insuficienta renala acuta
E. Hipopotasemia
(pag. 1886)

C1216041. Prin ce mecanisme reduce blocajul beta-adrenergic presiunea portala?


A. Vasodilatatie arteriala splanhnica
B. Vasoconstritie venoasa splanhnica
C. Vasodilatatie a sistemului port
D. Reducerea debitului cardiac
E. Vasoconstrictie generalizata
(pag. 1886)

425 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
426 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C1316042. Referitor la singerarile varicelor esofagiene in cadrul hipertensiunii portale urmatoarele


afirmatii sunt corecte:
A. au loc adesea fara existenta unor factori precipitanti evidenti, se prezinta ca o hematemeza nedureroasa,
dar masiva, cu sau fara melena.
B. semnele asociate merg de la tahicardie posturala usoara pina la soc profund
C. pacientii cu varice esofagiene prin hipertensiune portala nu pot singera prin ulcer peptic sau gastrita.
D. fibroscopia optica este cea mai buna metoda de evaluare a a hemoragiilor gastrointestinale superioare la
pacientii cu hipertensiune portala.
E. se prezinta ca o hematemeza nedureroasa, dar masiva, cu sau fara melena.
(pag. 1886)

C1316043. Manifestarile clinice majore ale hipertensiunii portale includ:


A. hemoragiile din varicele esofagiene rupte
B. edemul pulmonar acut
C. splenomegalia cu hipersplenism
D. ascita
E. encefalopatia acuta si cronica
(pag. 1885)

C1316044. In etiopatogenia hipertensiunii portale, in cadrul barajelor presinusoidale cauze care


realizeaza obstacolul portal sunt reprezentate de:
A. tromboza de vena porta
B. un proces septic abdominal.
C. o compresiune prin tumora locoregionala.
D. schistosomiaza
E. sindromul Budd-Chiari.
(pag. 1885)

C1316045. Urmatoarele afirmatii referitor la explorarea hipertensiunii portale sunt adevarate:


A. existenta varicelor este cel mai bine documentata de esofagoscopia cu fibroscop optic
B. presiunea venoasa portala poate fi masurata in mod direct prin cateterizare percutana transhepatica
C. presiunea venoasa portala poate fi masurata in mod indirect prin canulare transjugulara a venelor hepatice
D. presiunea din vena hepatica determinata prin canulare transjugulara este crescuta in hipertensiunea
portala sinusoidala si postsinusoidala.
E. presiunea din vena hepatica determinata prin canulare transjugulara este crescuta in hipertensiunea
portala presinusoidala
(pag. 1885)

C1316046. Sunturile porto-sistemice neselective includ:


A. anastomoze portocave termino-laterale
B. anastomoze portocave termino-terminale
C. anastomoze portocave latero-laterale
D. anastomoze spleno-renale proximale
E. anastomoze spleno-renale distale
(pag. 1887)

C1316047. Interventia endoscopica de control al singerarilor acute din varice esofagiene impune:
A. varicele se injecteaza cu un agent sclerozant prin intermediul unui cateter terminat cu un ac trecut prin
endoscop.
B. injectarea agentului sclerozant pe cale generala.
C. administrarea in sistemul port a unui agent sclerozant care se va concentra la nivel esofagian.
D. administrarea in submucoasa gastrica a unui agent sclerozant.
E. ligaturarea endoscopica ( cu benzi de cauciuc) a varicelor esofagiene.

426 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
427 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1887)

C1316048. In hipertensiunea portala rezistenta crescuta poate apare:


A. la nivel presinusoidal
B. la nivel postsinusoidal
C. la nivel sinusoidal
D. la nivelul ramificatiilor arteriale hepatice.
E. prin spasm al aparatului sfincterian.
(pag. 1885)

C1416049. Foetorul hepaticus reprezinta un miros specific de mucegai al:


A. respiratiei
B. materiilor fecale
C. transpiratiei
D. salivei
E. urinei
(pag. 1891)

C1416050. In encefalopatia hepatica avem un aspect caracteristic al electroencefalogramei:


A. cu unde simetrice
B. cu unde de voltaj scazut
C. cu unde lente( 2-5 / secunda)
D. aspect nespecific al encefalogramei
E. cu unde asimetrice
(pag. 1891)

C1416051. Edemul cerebral este prezent frecvent in encefalopatia portala si contribuie la:
A. decompensarea cirozei hepatice
B. tabloul clinic
C. precipitarea encefalopatiei hepatice
D. mortalitatea globala
E. dezechilibre hidroelectrolitice
(pag. 1891)

C1416052. Encefalopatia portala se poate prezenta sub urmatoarele forme evolutive:


A. acuta ireversibila
B. acuta progresiva
C. acuta reversibila
D. cronica reversibila
E. cronica progresiva
(pag. 1890)

C1416053. Encefalopatia hepatica este un sindrom neuro-psihiatric complex caracterizat prin:


A. modificari ale starii de constienta
B. semne neurologice fluctuante
C. modificari electroencefalografice necaracteristice
D. asterixis sau " flapping tremor"
E. modificari ale tonusului neuro-psihic
(pag. 1890)

C1516054. Blocajul beta-adrenergic cu propranolol sau nadolol folosit in hipertensiunea portala se


caracterizeaza prin:
A. efect vasoconstrictor asupra patului arterial splahnic

427 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
428 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. efect vasodilatator asupra sistemului venos portal


C. reducerea debitului cardiac
D. eficienta in prevenirea primei sangerari de la nivelul varicelor esogastrice
E. eficienta in prevenirea episoadelor ulterioare de sangerare de la nivelul varicelor esogastrice dupa o
sangerare initiala
(pag. 1886)

C1516055. Hipertensiunea portala determinata prin obstacol presinusoidal apare in urmatoarele entitati
patologice:
A. tromboza de vena porta
B. sindromul Budd-Chiari
C. ciroza hepatica
D. schistosomiaza
E. boala venoocluziva hepatica
(pag. 1885)

C1516056. Sediile majore ale fluxului sanguin colateral din hipertensiunea portala sunt:
A. venele din jurul rectului (hemoroizi)
B. jonctiunea cardioesofagiana (varice esogastrice)
C. spatiul retroperitoneal si ligamentul falciform al ficatului (colaterale periombilicale si ale peretului abdominal)
D. venele membrelor superioare si gatului (jugulare turgescente)
E. venele membrelor inferioare (varice hidrostatice ale membrelor inferioare)
(pag. 1885)

C1516057. Manifestarile clinice majore ale hipertensiunii portale includ:


A. splenomegalia cu hipersplenism
B. ascita
C. encefalopatia hepatica acuta si cronica
D. hemoragiile din varicele gastroesofagiene
E. ficatul dureros
(pag. 1885)

C1516058. Tromboza de vena porta neasociata cirozei se caracterizeaza prin:


A. producerea unei hipertensiuni portale postsinusoidale
B. asocierea cu diferite stari de hipercoagulabilitate incluzand policitemia vera si trombocitemia esentiala
C. asocierea frecventa cu ascita refractara
D. sangerari masive din varicele gastroesofagiene
E. realizarea unei hipertensiuni portale sinusoidale
(pag. 1885)

C1516059. Desi este arareori necesar, presiunea venoasa portala poate fi masurata in mod direct, prin
cateterizare percutana transhepatica sau indirect, prin canularea transjugulara a venelor hepatice.
Presiunea din vena hepatica determinata prin canulare transjugulara este crescuta in:
A. hipertensiunea portala presinusoidala
B. ciroza hepatica
C. toate formele de hipertensiune portala sinusoidala
D. sindromul Budd-Chiari
E. toate formele de hipertensiune portala postsinusoidala
(pag. 1885)

C1516060. Hipertensiunea portala prin obstructie postsinusoidala poate apare in:


A. ciroza hepatica
B. tromboza de vena porta

428 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
429 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. schistosomiaza
D. sindromul Budd-Chiari
E. boala venoocluziva hepatica
(pag. 1885)

C1516061. Mentionati care dintre urmatoarele afectiuni se pot asocia frecvent cu aparitia unei
hipertensiuni portale prin tromboza de vena porta:
A. policitemia vera
B. deficitul de proteina C, proteina S sau antitrombina III
C. glomerulonefrita acuta difuza poststreptococica
D. hemofilia A
E. trombocitemia esentiala
(pag. 1885)

C1516062. Care din urmatoarele metode terapeutice pot fi utile in tratamentul hipertensiunii portale:
A. realizarea chirurgicala a unui sunt portosistemic
B. shuntul tranjugular intrahepatic portosistemic (SPTI)
C. tratamentul cu beta-blocante (propranolol sau nadolol)
D. tratamentul cu corticoizi
E. tratamentul cu diuretice de ansa
(pag. 1886)

C2316063. In hipertensiunea portala rezistenta crescuta poate apare:


A. la nivel subhepatic
B. la nivel presinuisoidal
C. la nivel sinusoidal
D. la nivel postsinusoidal
E. la nivelul venei splenice in hilul splinei
(pag. 1885)

C2316064. Care din urmatoarele afirmatii legate de etiopatogenia hipertensiunii portale prin baraj
postsinusoidal sunt adevarate?
A. obstructia postsinusoidala poate apare in afara ficatului
B. hipertensiunea portala poate apare prin obstructia venei cave inferioare
C. Hipertensiunea portala se poate produce si datorita unui flux sanguin crescut.
D. cel mai frecvent este datorata obstructiei intrahepatice prin mecanism venoocluziv in care venulele
hepatice reprezinta sediul principal al leziunii
E. este asociata sindromului Budd-Chiari
(pag. 1885)

C2316065. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hipertensiunea portala prin tromboza a venei
porte sunt adevarate?
A. Tromboza venei porte se poate dezvolta in diferite stari de hipercoagulabilitate incluzind policitemia
vera,trombocitemia esentiala,deficitul de proteina C
B. Tromboza venei porte se poate dezvolta in diferite stari de hipercoagulabilitate incluzind deficitul de
proteina S sau antitrombina III
C. Tromboza venei porte este foarte frecventa in cadrul neoplaziilor
D. Tromboza de vena porta poate fi idiopatica
E. Tromboza de vene porta poate produce hematemeze masive din varicele gastroesofagiene dar ascita este
de obicei intilnita numai in ciroze
(pag. 1885)

C2316066. In etiopatogenia hipertensiunii portale, in cadrul barajelor presinusoidale cauze care produc
obstacolul pertal sunt reprezentate de:

429 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
430 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Un proces inflamator locoregional


B. tromboza venei porte
C. sindromul Budd-Chiari
D. schistosomiaza
E. cancerul de de cap de pancreas
(pag. 1885)

C2316067. Manifestarile clinice importante ale hipertensiunii portale sunt reprezentate de:
A. Ascita
B. icter sclero-tegumentar
C. hemoragii prin varice esofagiene rupte
D. edemele gambiere severe
E. tulburari de vedere prin edem sever al papilei optice
(pag. 1885)

C2316068. Sediile majore ale fluxului sanguin colateral in hipertensiunea portala sunt:
A. venele din jurul rectului (hemoroizi)
B. jonctiunea cardio-esofagiana
C. spatiul pelvi-subperitoneal
D. ligamentul falciform al ficatului
E. spatiul retroperitoneal
(pag. 1885)

C2316069. Care din urmatoarele afirmatii legate de diagnosticul hipertensiunii portale sunt adevarate?
A. La pacientii cu afectare hepatica cunoscuta, dezvoltarea hipertensiunii porale devine evidenta prin aparitia
splenomegaliei, asciteim encefalopatiei si/sau a varicelor esofagiene
B. Existenta varicelor este cel mai bine documentata de splenoportografie cu substanta de contrast
C. Presiunea venoasa portala poate fi masurata prin cateterizare percutana transhepatica
D. Presiunea din vena hepatica determinata prin canulare transjugulara este crescuta in hipertensiunea
portala sinusoidala
E. Presiunea din vena hepatica determinata prin canulare transjugulara este crescuta in hipertensiunea
portala postsinusoidala
(pag. 1885)

C2316070. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul hipertensiunii portale sunt
adevarate?
A. In marea majoritate a cazurilor tratamentul hipertensiunii portale este orientat catre complicatiile acesteia.
B. Procedeele de decompresie chirurgicala sunt o acizitie recenta in tratamentul hipertensiunii portale.
C. In prezent decompresia in hipretensiunea portala este realizata si pe cale percutana.
D. Efectul pozitiv al beta-blocantelor asupra hipertensiunii portale este bazat pe efectul vasodilatator asupra
patului arterial splanhnic cit si prin cresterea debitului cardiac.
E. Hipertensiunea portala din ciroza, corect tratata este in marea majoritate a cazurilor reversibila.
(pag. 1886)

C2316071. Tratamentul medical al hemoragiei digestive din varicele esofagiene rupte presupune:
A. Asociere intre tamponada Blakemore si administrare de propranolol.
B. Asociere intre scleroterapie si administare de prazosin.
C. Asociere intre tamponada Blakemore si administare de prazosin.
D. Asociere intre tamponada Blakemore sau scleroterapie si administarea de octreotid.
E. Asociere intre tamponada Blakemore sau scleroterapie si administarea de vasopresina.
(pag. 1886)

C2316072. Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul medical al hemoragiei digestive prin

430 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
431 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

varice esofagiene rupte sunt false?


A. Controlul singerarii se poate obtine in pina la 80% din cazuri dupa administarea de vasopresina cu o rata
de 0,1-0,4 unitati pe minut.
B. Singerarea se poate reinstala in peste jumatate din cazuri dupa ce vasopresina este redusa gradat si
oprita.
C. Terapia cu vasopresina se poate insoti de unele efecte secundare precum ischemia cardiaca si gastro-
intestinala,insuficienta renala si hiponatremie.
D. Tratamentul concomitent cu venodilatatoare precum nitroglicerina in perfuzie venoasa sau isosorbid
dinitratul sublingual sunt absolut contraindicate la cirotici.
E. Tratamentul concomitent cu venodilatatoare precum nitroglicerina in perfuzie venoasa sau isosorbid
dinitratul sublingual pot creste eficienta vasopresinei,dar cresc efectele secundare si deci complicatiile.
(pag. 1886)

C2316073. Agenti terapeutici care pot scade presiunea in hipertensiunea portala si care sunt
considerati alternative la tratamentul cu vasopresina sunt:
A. Somatostatina administrata initial in bolus 250 micrograme urmata de o perfuzie constanta de 250
micrograme/ora.
B. Somatostatina administrata initial in bolus300 micrograme urmata de o perfuzie constanta de 250-500
micrograme/ora.
C. Octreotid in doze de 25-50 micrograme /ora
D. Octreotid in doze de 50-100 micrograme/ora
E. Somatostatina in doze de 100 micrograme/ora alternativ cu octreotid 250 micrograme/ora.
(pag. 1886)

C2316074. Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul endoscopic al hemoragiilor prin varice
esofagiene rupte este adevarata?
A. Acolo unde este disponibila, interventia endoscopica ar trebui efectuata ca tratament de prima linie in
scopul controlului hemoragiei.
B. Scleroterapia repetata se poate efectua pina la obtinerea obliterarii tuturor varicelor pentru a preveni
singerarile recurente.
C. Uneori scleroterapia poate fi urmata de ulceratii mucoase care pot determina hemoragii sau stenozari
secundare.
D. Scleroterapia nu trebuie efectuata decit o singura data si nu poate fi repetata la acelasi bolnav pentru a nu
perfora esofagul.
E. In prezent se poate realiza ligatura endoscopica a varicelor singerinde cu benzi de cauciuc, cu mai putine
complicatii datorate procedeului in sine.
(pag. 1887)

C2316075. Tratamentul chirurgical al hipertensiunii portale si singerarilor de la nivelul varicelor


esogastrice implica si folosirea sunturilor porto-sistemice neselective, reprezentate de:
A. anastomoze portocave termino-laterale
B. anastomoze portocave latero-laterale
C. anastomoze spleno-renala distala
D. anastomoza porto-cava termino-terminala
E. anastomoza spleno-renala proximala
(pag. 1887)

C2316076. Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul chirurgical al hipertensiunii portale
sunt adevarate?
A. Sunturile portosistemice neselective efectuate in urgenta pot controla hemoragiile acute dar cu o
mortalitate postoperatorie precoce ce depaseste 30%.
B. Sunturile neselective sunt mai frecvent complicate cu encefalopatie decit sunturile selective.
C. Sunturile de urgenta portosistemice trebuie sa fie folosite ca o ultima alternativa terapeutica.
D. Sunturile de urgenta portosistemice trebuie sa fie folosite ca prima metoda terapeutica de control al
hemoragiei severe..
E. Sunturile create chirurgical reduc in mod eficient riscul hemoragiei recurente, dar mortalitatea globala a

431 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
432 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

pacientilor care sufera astfel de interventii este comparabila cu cea a pacientilor neoperati.
(pag. 1887)

C2316077. Hemoragiile din cadrul gastropatiei portale hipertensive au urmatoarele caracteristici clinice
si terapeutice:
A. Sunt secundare unei gastropatii congestive datorate hipertensiunii venoase.
B. Endoscopic se identifica o mucoasa friabila si umpluta cu singe.
C. Este tipica o singerare insidioasa de la nivelul mucoasei.
D. Hemoragia este brusca si severa.
E. Antagonistii de receptori H-2 sau alti agenti utili in tratamentul afectiunilor peptice nu sunt utili in acest caz.
(pag. 1887)

C2516078. Menţionaţi caracteristicile sistemului venos port:


A. este de joasă presiune
B. este lipsit de valve
C. rezistenţa în sinusoidele hepatice este minimă
D. prezintă numeroase valve parietale
E. este de înaltă presiune
(pag. 1885)

C2516079. Rezistenţa în sistemul port poate apare:


A. presinusoidal
B. în hilul splenic
C. sinusoidal
D. la nivelul arterei hepatice
E. postsinusoidal
(pag. 1885)

C2516080. Obstrucţia postsinusoidală cu hipertensiune portală apare în:


A. tromboza de venă portă
B. sindromul Budd-Chiari
C. boala venoocluzivă
D. schistosomiază
E. tromboza venei splenice
(pag. 1885)

C2516081. Cele mai frecvente cauze de hipertensiune portală sunt:


A. tromboza venelor suprahepatice
B. ciroza hepatică
C. obstrucţia venei porte
D. boala venoocluzivă hepatică
E. tromboza de venă cavă inferioară
(pag. 1885)

C2516082. Obstrucţia venei porte poate apare în:


A. ciroza hepatică
B. infecţii
C. traumatisme abdominale
D. pancreatită
E. tromboza venei mezenterice superioare
(pag. 1885)

432 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
433 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2516083. Tromboza venei porte este favorizată de:


A. trombocitemia esenţială
B. deficitul de antitrombină III
C. boli mieloproliferative
D. tratamentul cu heparină
E. ateroscleroză
(pag. 1885)

C2516084. Hipertensiunea portală se manifestă prin:


A. splenomegalie
B. ascită
C. encefalopatie hepatică
D. hemoragii variceale gastro-esofagiene
E. creşterea valorilor tensiunii arteriale sistemice peste 160 mm Hg
(pag. 1885)

C2516085. Comunicantele colaterale porto-sistemice în hipertensiunea portală se realizează la nivelul:


A. venelor hemoroidale
B. joncţiunii cardio-esofagiene
C. ligamentului falciform
D. spaţiului retroperitoneal
E. ligamentului rotund
(pag. 1885)

C2516086. Tratamentul hiperetsniunii portale include:


A. şuntul porto-sistemic chirurgical
B. administrarea de propranolol
C. şuntul porto-sistemic transjugular intrahepatic
D. transplantul hepatic
E. administrarea de neomicină
(pag. 1886)

C2516087. Propranololul în hipertensiunea portală este eficient prin:


A. reducerea debitului cardiac
B. creşterea catecolaminelor
C. vasodilataţia patului arterial splanhnic
D. blocaj colinergic
E. acţiune vasodilatatoare asupra sistemului venos portal
(pag. 1886)

C2516088. Hipertensiunea portală din ciroza hepatică are următoarele trăsături:


A. evoluează ireversibil
B. este frecventă
C. dezvoltă deseori colaterale porto-sistemice
D. răspunde la tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie
E. poate fi ameliorată prin transplant hepatic
(pag. 1886)

C2716089. Tratamentul medicamentos al hemoragiei variceale din hipertensiunea poratala utilizeaza:


A. somatostatina
B. propanololul
C. adrenalina

433 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
434 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. vasopresina
E. silimarina
(pag. vol. II pag. 1879)

C2716090. Tratamentul chirurgical de urgenta in hemoragia variceala din hipertensiunea portala


include:
A. ligatura varicelor
B. anastomozele portocave
C. transplantul hepatic
D. splenectomia
E. deconexiunile azygoportale
(pag. vol. II pag.1878)

C2916091. Tratamentul chirurgical al hipertensiunii portale si sangerarilor de la nivelul varicelor


esogastrice implica realizarea unui sunt porto-sistemic.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
adevarate ?
A. Sunturile neselective includ anastomoze portocave termino-terminale.
B. Sunturile neselective includ anastomoze spleno-renale distale.
C. Sunturile selective includ anastomoze spleno-renale distale.
D. Sunturile neselective includ anastomoze spleno-renale proximale.
E. Sunturile selective includ anastomoze portocave latero-laterale.
(pag. 1887)

C2916092. Cre dintre urmatoarele sunturi efectuate in tratamentul chirurgical al hipertensiunii portale
sunt mai probabil complicate cu encefalopatie ?
A. Anastomozele portocave termino-terminale.
B. Sunturile selective.
C. Anastomozele portocave latero-laterale.
D. Anastomozele splenorenale distale.
E. Anastomozele splenorenale proximale.
(pag. 1887)

434 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
435 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 17
Icterul mecanic
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1217001. Icterul mecanic se defineste ca fiind caracterizat de cresteri ale valorilor bilirubinei
A. Peste 1.5mg/100ml
B. Peste 2 mg/100ml
C. Peste 2.5mg/100ml
D. Peste 3 mg/100ml
E. Peste 3.5mg/100ml
(pag. 2044)

C1217002. Coledocoscopia:
A. Nu vizualizeaza direct lumenul CBP
B. Nu poate explora CBP
C. Nu este o metoda costisitoare, pote fi repetata de nenumarate ori, la nevoie
D. Nu permite rezolvarea obstructiei, are risc infectios ridicat
E. Nu poate aprecia anomaliile de dinamica oddiana
(pag. 2050)

C1217003. Testul Kohler semnifica


A. Normalizarea timpului Quick la administrarea de vit. K pledeaza pentru icter prehepatic
B. Scaderea timpului Quick la administrarea de vit. K pledeaza pentru icter hepatic
C. Normalizarea timpului Quick la administrarea vit. K pledeaza ptr. icter hepatic
D. Scaderea timpului Quick la administrarea vit. K pledeaza pentru icter obstructiv
E. Normalizarea timpului Quick la administrarea vit. K pledeaza pentru icter obstructiv
(pag. 2049)

C1217004. Probele biologice relevante pentru icterul mecanic cuprind:


A. cresterea bilirubinei indirecte, raportul intre ea si cea totala depaseste 0.4
B. urobilinogenul creste paralel cu valorile bilirubinei totale
C. bucil-amino-peptidaza scade precoce
D. fosfataza alcalina serica creste
E. markerii tumorali utili ptr. orientarea diagnosticului sunt: anticorpi anti mitocondriali, antigeni Cassoni
(pag. 2048)

C1217005. Daca exista un drenaj biliar extern temporar, colangiografia de control se realizeaza dupa
A. 4-7 zile
B. 7-10 zile
C. 10-14 zile
D. 14-18 zile
E. 18-21 zile
(pag. 2053)

C1317006. Care este elementul central al explorarii intraoperatorii la un bolnav cu icter mecanic:
A. ficatul

435 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
436 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. splina
C. duodenul
D. coledocul
E. colonul drept
(pag. 2049)

C1317007. Triada Charcot caracteristica angiocolitei este reprezentata de:


A. febra, frison, melena
B. febra, hematemeza, icter
C. febra, frison, icter
D. frison, prurit, durere
E. prurit, vezica biliara palpabila, durere
(pag. 2051)

C1317008. Icterele sunt clasificate dupa Ducci (1946) in:


A. ictere de retentie si regurgitatie
B. ictere hemolitice,degenerative hepatice si litiazice
C. ictere prehepatice,hepatice si postepatice
D. ictere litiazice,neoplazice si parazitare
E. ictere hemolitice si obstructive
(pag. 2045)

C1317009. La bolnavii cu icter mecanic, sindromul icteric este reprezentat de:


A. aparitia coloratiei galbene a sclerelor si a tegumentelor, urina hipercroma si scaune decolorate
B. aparitia coloratiei galbene a sclerelor si a tegumentelor, urini hipercrome, scaune melenice
C. prurit palmo-plantar, febra, frison
D. tegumente palide, urini hipercrome, scaune verzui
E. aparitia coloratiei galbene a tegumentelor si a mucoaselor, durere, febra
(pag. 2047)

C1317010. In ce boala este caracteristic semnul Courvoisier-Terrier:


A. cancer de pancreas corporeo-caudal
B. colecistita calculoasa sclero-atrofica
C. cancerul de cap de pancreas
D. hepatom
E. colecistita acuta
(pag. 2048)

C1317011. Icterul este sindromul manifestat prin colorarea in galben a


tegumentelor,mucoaselor,plasmei si umorilor,determinata de:
A. cresterea bilirubinei intre 1,8 si 2 mg/100 ml.in singe
B. cresterea bilirubinei peste 2,5mg/100 ml.in singe
C. cresterea fosfatazei alcaline si a transaminazelor
D. scaderea bilirubinei sub 1mg/100 ml.in singe
E. cresterea colesterolului,fosfatazelor alcaline si transaminazelor
(pag. 2044)

C1417012. Un drenaj biliar extern care e tutore pentru o stenoza se mentine:


A. 14-28 zile
B. 1-3 luni
C. 3-6 luni
D. 6-12 luni

436 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
437 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. 7-14 zile
(pag. 2053)

C1417013. Un coledoc arterializat presupune:


A. coledocotomie transversala urmata de sutura simpla
B. rezectie segmentara de cale biliara principala
C. coledocotomie longitudinala urmata de coledocojejunoanastomoza pe ansa exclusa in omega
D. coledocotomie urmata de coledocoduodenoanastomoza
E. coledoc peste 8 mm
(pag. 2052)

C1417014. Despre pruritul din icterul mecanic sint adevarate urmatoarele,cu exceptia:
A. predominant nocturn
B. precede icterul in formele neoplazice
C. e absent in icterele din ciroza
D. initial e palmoplantar
E. e proportional cu durata obstructiei
(pag. 2047)

C1517015. In cadrul unui sindrom icteric, prezenta splenomegaliei semnifica cel mai frecvent:
A. icter mecanic prin obstructia cailor biliare intrahepatice;
B. icter hemolitic;
C. icter mecanic congenital;
D. icter mecanic prin obstructia extrinseca a caii biliare principale;
E. nu are nici o semnificatie.
(pag. 2048)

C1517016. Triada Villard-Charcot:


A. este alcatuita din: durere, icter, scadere ponderala;
B. caracterizeaza neoplasmul de pancreas;
C. este alcatuita din: febra, frison, icter;
D. caracterizeaza ampulomul vaterian;
E. in realitate este o tetrada: durere, febra, icter, scadere ponderala.
(pag. 2047)

C1517017. Icterul mecanic neoplazic se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice:


A. durere, febra, icter remisiv;
B. icter cu fenomene alergice si febra;
C. icter moderat cu debut brusc;
D. icter precedat de prurit, nedureros, lent progresiv, afebril;
E. episod de colica hepatica urmat de instalarea icterului.
(pag. 2050)

C1517018. Obiectivul ideal in tratamentul chirurgical al icterelor mecanice este reprezentat de:
A. suprimarea obstacolului;
B. efectuarea coledoco-duodeno-anastomozei;
C. efectuarea unei colecistostomii;
D. evaluarea gradului obstructiei;
E. aplicarea de principiu a unui drenaj tip Kehr.
(pag. 2052)

C1517019. Semnul Courvoisier-Terrier:

437 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
438 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. este intalnit in litiaza caii biliare principale;


B. exclude neoplasmul cefalopancreatic;
C. se caracterizeaza prin colecist mult destins, palpabil bine delimitat renitent, asociat cu icter, in cancerul de
cap de pancreas;
D. se caracterizeaza prin splenomegalie asociata cu icter;
E. este intalnit in icterele hemolitice.
(pag. 2048)

C1517020. Derivatiile biliodigestive sunt utilizate in icterul mecanic in urmatoarele situatii:


A. numai in icterele litiazice;
B. reprezinta unica metoda chirurgicala in icterele neoplazice;
C. daca exista siguranta indepartarii complete a obstacolului;
D. cand situatia locala sau generala nu permite ridicarea obstacolului;
E. se utilizeaza numai la bolnavii tineri.
(pag. 2052)

C1617021. Colangiografia intraoperatorie nu se poate realiza prin:


A. punctie veziculara
B. punctie transhepatica
C. punctie duodenala
D. punctia directa a caii biliare principale
E. cateterizarea cisticului sau a papilei
(pag. 2049)

C1617022. In ceea ce priveste etiologia icterului mecanic, care din urmatoarele afirmatii este
adevarata?
A. nu exista cauze congenitale
B. hemobilia poate aparea ca urmare a traumatismelor sau poate fi spontana, in rupturile anevrismale
C. cea mai frecventa cauza este obstacolul parazitar
D. ulcerele duodenale nu pot determina icter mecanic
E. litiaza colecistului nu se poate complica cu icter mecanic
(pag. 2046)

C1617023. In ceea ce priveste etiologia icterelor mecanice:


A. litiaza coledociana nu poate cauza icter mecanic
B. hemobilia poate fi consecinta traumatismelor sau poate fi spontana, in rupturile de anevrisme
C. cea mai frecventa cauza este obstructia parazitara
D. ulcerele duodenale nu pot determina icter mecanic
E. nu exista cauze congenitale
(pag. 2046)

C1617024. Din punct de vedere biochimic, icterul mecanic este caracterizat prin:
A. cresterea bilirubinei, cresterea urobilinogenului, scaderea colesterolului
B. cresterea bilirubinei directe, cresterea colesterolului, scaderea fosfatazei alcaline
C. cresterea bilirubine directe, scaderea urobilinogenului, cresterea colesterolului, cresterea fosfatazei alcaline
D. scaderea bilirubinei directe, scaderea urobilinogenului, cresterea pigmentilor urinari
E. cresterea bilirubinei, cresterea importanta a enzimelor hepatocitare, cresterea pigmentilor urinari
(pag. 2048)

C1617025. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la simptomatologia icterului mecanic este falsa?
A. sindromul icteric cuprinde coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor, urini hipercrome, scaune
decolorate
B. sindromul hipercolalemic (retentia sarurilor biliare) e cu atat mai pronuntat cu cat obstacolul este mai

438 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
439 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

vechi, mai distal si complet


C. sindroamele imunalergice sunt mai frecvente in stenozele inflamatorii ale caii biliare
D. sindroamele paraneoplazice cuprind tromboflebite repetate, hipertensiune portla segmentar,
hipercalcemie, ginecomastie
E. febra este mai frecvent intalnita in triada Charcot din litiaza coledociana
(pag. 2046-2047)

C1617026. La examenul local al bolnavilor icterici, ficatul este:


A. marit, sensibil, renitent, cu margine rotunjita - in icterul colestatic
B. micsorat, dur, omogen - in neoplasme
C. nedureros, simetric, cu margine ascutita - in echinococoze
D. marit, dureros, cu reflux hepato-jugular - in ciroze
E. nodular, dureros, asociat cu splenomegalie - in litiaza coledociana
(pag. 2048)

C1617027. Splenomegalia care acompaniaza icterul nu poate fi prezenta in:


A. icterele hemolitice
B. formele colestatice de ciroza
C. icterele mecanice prelungite, cu ciroza biliara
D. icterele hepatocelulare
E. limfoame
(pag. 2048)

C2217028. Sindromul hipercolalemiei este dat de:


A. Colonul iritabil
B. Infecţia urinară cu colibacili
C. Retenţia sărurilor biliare
D. Insuficienţa hepatocitară
E. Constipaţia cronică rebelă
(pag. 2047)

C2217029. În cadrul diagnosticului paraclinic al icterului mecanic, care este raportul dintre fracţiunea
directă van den Bergh (conjugată) a bilirubinei şi cea totală?
A. 1
B. Depăşeşte 0,4
C. Sub 0,4
D. Între 0,1-0,2
E. 0,1
(pag. 2048)

C2217030. Care este comportamentul urobilinogenului în icterele mecanice?


A. Creşte peste 6 mg/24 ore
B. Creşte peste 10 mg/24 ore
C. Scade sub 1 mg/24 ore
D. Rămâne nemodificat
E. Creşte la 3-5 mg/24 ore
(pag. 2048)

C2217031. Testul terapeutic Kohler, în icterul mecanic, constă în:


A. Normalizarea pigmenţilor biliari după administrarea de Fitomenadion
B. Reducerea dimensiunilor coledocului după drenajul biliar endoscopic (sfincterotomie)
C. Ameliorarea valorilor transaminazelor după administrarea de hepatoprotectoare

439 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
440 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Normalizarea timpului Quick la administrarea parenterală de Fitomenadion (vitamina K)


E. Scăderea bilirubinei după administrarea de corticoizi
(pag. 2049)

C2217032. Tehnica colangiografiei intravenoase presupune injectarea de Pobilan, după cum urmează:
A. Iniţial 5 ml, apoi 50 ml
B. Bolus de 25 ml
C. Bolus de 5 ml
D. Iniţial 5 ml, ulterior alţi 10-15 ml
E. 40-60 ml în perfuzie continuă, maxim 20 picături/minut
(pag. 2049)

C2217033. Kinesimetria, ca explorare manometrică intraoperatorie a arborelui biliar în icterul mecanic,


constă în:
A. Măsurarea presiunii din căile biliare intrahepatice
B. Perfuzarea CBP cu 1,5-2 ml Papaverină/minut, cu înregistrarea presiunilor
C. Perfuzarea CBP cu 1,5-2 ml ser fiziologic/minut, cu înregistrarea presiunilor
D. Perfuzarea CBP cu 50 mg Hidrocortizon hemisuccinat, cu înregistrarea presiunilor
E. Perfuzarea CBP cu 15 ml ser fiziologic, urmată de înregistrarea presiunilor
(pag. 2050)

C2217034. Radiomanometria biliară constă în:


A. Instilarea sub control manometric a substanţei de contrast, în diluţie 1:4 în ser fiziologic, în CBP
B. Instilarea de ser fiziologic cu înregistrarea presiunilor din CBP
C. Instilarea substanţei de contrast nediluată în CBP
D. Instilarea substanţei de contrast în diluţie 1:75 cu ser fiziologic în CBP
E. Instilarea substanţei de contrast în diluţie 1:10 cu Hemisuccinat de hidrocortizon în CBP
(pag. 2050)

C2217035. Ceea ce se poate reproşa explorării intraoperatorii a CBP în icterele mecanice, cu


coledocoscopul, este:
A. Imposibilitatea depistării calculilor mici coledocieni
B. Nu poate aprecia dacă un calcul este inclavat în papilă
C. Nu poate vizualiza direct un colangiocarcinom distal
D. Nu poate aprecia anomaliile de dinamică oddiană
E. Poate duce la infectarea arborelui biliar intrahepatic
(pag. 2050)

C2217036. Printre complicaţiile infecţioase ale icterului mecanic litiazic se numără şi angiocolita. Care
dintre elementele de mai jos constituie tabloul clinic al acesteia?
A. Febră + frison + hematemeză
B. Icter + febră + melenă
C. Febră + frison + icter
D. Febră + icter + hematurie
E. Frison + febră + colurie
(pag. 2051)

C2217037. Ce procedeu radical de exereză recomandaţi la un pacient cu icter mecanic prin neoplasm
de cap de pancreas?
A. Cecostomia
B. Coledocotomia cu drenaj Kehr temporar
C. Colecistectomia ca soluţie unică
D. Duodenopancreatectomia cefalică

440 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
441 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Papilosfincterotomia
(pag. 2052)

C2217038. Ce procedeu indicaţi în ampuloamele vateriene benigne cu icter mecanic?


A. Drenajul Kehr temporar după coledocotomie
B. Colecistectomia
C. Ampulectomia
D. Papilosfincterotomia
E. Rezecţia segmentară de CBP
(pag. 2052)

C2217039. Ce este colangioplastia (în tratamentul paliativ al icterului mecanic la pacienţii taraţi)?
A. Sutura longitudinală a CBP
B. Anastomoza CBP cu duodenul
C. Anastomoza CBP cu jejunul
D. Dilatarea stenozei CBP prin pasaje repetate de sondă Fogarty sau tutorizarea zonei stenozate cu
endoproteză (stent) plasată endoscopic
E. Celiotomia
(pag. 2052)

C2217040. Derivaţiile biliare în icterul mecanic se practică în următoarele circumstanţe:


A. După colecistectomia clasică în caz de lipsă de dilatare a căilor biliare
B. Când situaţia locală sau generală nu permite ridicarea obstacolului
C. Obligatoriu ori de câte ori s-a deschis coledocul
D. Obligatoriu la valori ale bilirubinei de peste 25 mg/dl
E. În cazul în care pacientul a prezentat colurie
(pag. 2052)

C2217041. Intoxicaţia nervos-centrală în cadrul icterului mecanic neglijat se datorează:


A. Endotoxinelor eliberate de germeni în angiocolită
B. Efectelor secundare ale drogurilor anestezice utilizate la intervenţia chirurgicală
C. Depunerii pigmenţilor biliari în centrii subcorticali (nucleii bazali)
D. Alterărilor date de sărurile biliare în exces la nivelul cortexului cerebral
E. Toxinelor eliberate în cadrul insuficienţei renale din angiocolita ictero-uremigenă
(pag. 2051)

C2217042. Semnul Frossberg este întâlnit în:


A. Examenul obiectiv ala pacientul icteric – vezicula biliară palpabilă
B. Sensibilitatea dureroasă în inspir profund, la nivelul hipocondrului drept
C. La duodenografia hipotonă în ampulomul vaterian
D. La colangiopancreatografia endoscopică retrogradă în neoplasmul pancreatic
E. În litiaza complicată a CBP
(pag. 2048)

C2217043. În cancerele cefalopancreatice, semnul Courvoisier-Terrier constă în:


A. Absenţa vizualizării veziculei biliare scleroatrofice
B. Dilatarea ambelor canale (CBP + Wirsung) la examenul ecografic
C. Caracterul nedureros al icterului obstructiv
D. Veziculă biliară palpabilă, mult destinsă, bine delimitată, renitentă
E. Absenţa dilatării căilor biliare extrahepatice în cancerele biliare hilare
(pag. 2048)

441 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
442 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2317044. Colorarea in galben a tegumentelor, mucoaselor, plasmei si umorilor este determinata de:
A. cresterea bilirubinei intre 1,5 si 2mg/100ml sange
B. cresterea bilirubinei peste 2,5mg/100ml sange
C. cresterea fosfatazei alcaline si a transaminazelor
D. scaderea fosfatazei alcaline si a transaminazelor
E. cresterea colesterolului si a fosfatazelor alcaline
(pag. 2044)

C2317045. Clasificarea icterelor dupa Ducci (1946) este urmatoarea:


A. ictere de retentie si regurgitatie
B. ictere hemolitice, degenerative hepatice si litiazice
C. ictere litiazice, neoplazice si parazitare
D. ictere hemolitice si obstructive
E. ictere prehepatice, hepatice si posthepatice
(pag. 2045)

C2317046. Sindromul icteric este reprezentat de:


A. aparitia coloratiei galbene a sclerelor si tegumentelor, urina hipercroma si scaune decolorate
B. aparitia coloratiei galbene a sclerelor si tegumentelor, urini hipercrome, scaune melenice
C. prurit palmo-plantar, febra, frison
D. tegumente palide, urini hipercrome, scaune verzui
E. aparitia coloratiei galbene a tegumentelor si mucoaselor, durere, febra
(pag. 2047)

C2317047. Semnul Courvoisier-Terrier este caracteristic in:


A. pseudochist de pancreas caudal
B. colecistita calculoasa sclero-atrofica
C. cancerul de cap de pancreas
D. hepatom
E. colecistita acuta
(pag. 2048)

C2317048. Triada Charcot caracteristica angiocolitei este reprezentata de:


A. febra, frison, melena
B. febra, hematemeza, icter
C. febra, frison, icter
D. frison, prurit, durere
E. prurit, vezica biliara palpabila, durere
(pag. 2051)

C2317049. Glucuronoconjugarea ce transforma bilirubina hiposolubila intr-o molecula hidrosolubila


polara are loc in:
A. membrana hepatocitului
B. nucleul hepatocitului
C. ribozomi
D. reticolul endoplasmatic
E. mitocondrie
(pag. 2044)

C2317050. Care dintre urmatoarele tumori ce pot da icter sunt benigne:


A. colangiocarcinomul
B. limfoame hodgkiniene

442 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
443 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. adenocarcinom de pancreas cefalic


D. metastaze hepatice
E. papilomatoza cailor biliare extrahepatice
(pag. 2046-2047)

C2517051. Triada Villard - Charcot:


A. este alcatuita din: durere, icter, scadere ponderala;
B. caracterizeaza neoplasmul de pancreas;
C. este alcatuita din: durere, febra, icter;
D. caracterizeaza ampulomul vaterian;
E. in realitate este o tetrada: durere, febra, icter, scadere ponderala.
(pag. 2047)

C2517052. In cadrul unui sindrom icteric, prezenta splenomegaliei semnifica cel mai frecvent:
A. icter mecanic prin obstructia cailor biliare intrahepatice;
B. icter hemolitic;
C. icter mecanic congenital;
D. icter mecanic prin obstructie extrinseca a caii biliare principale;
E. nu are nici o semnificatie.
(pag. 2048)

C2517053. In cadrul unui icter mecanic, prezenta leucocitozei are urmatoarea semnificatie:
A. este un icter parazitar;
B. este un icter prin compresiune extrinseca;
C. este un icter litiazic;
D. icterul se asociaza cu angiocolita;
E. nu are nici o semnificatie.
(pag. 2048)

C2517054. Urmatoarele investigatii paraclinice utilizate in icterul mecanic pot reprezenta si o cale
terapeutica:
A. colangiografia orala;
B. colangiografia transparietohepatica;
C. colangiografia I-v;
D. cateterizarea endoscopica a papilei;
E. echografia.
(pag. 2048)

C2517055. Icterul mecanic neoplazic se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice:


A. durere, febra, icter remisiv;
B. icter cu fenomene alergice si febra;
C. icter moderat cu debut brusc;
D. icter precedat de prurit, nedureros, lent progresiv, afebril;
E. episod de colica hepatica urmat de instalarea icterului.
(pag. 2050)

C2517056. Derivatiile biliodigestive sunt utilizate in icterul mecanic in urmatoarele situatii:


A. numai in icterele litiazice;
B. reprezinta unica metoda chirurgicala in icterele neoplazice;
C. daca exista siguranta indepartarii complete a obstacolului;
D. cand situatia locala sau generala nu permite ridicarea obstacolului;
E. se utilizeaza numai la bolnavii tineri.

443 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
444 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 2052)

C2517057. Obiectivele tratamentului chirurgical al icterelor mecanice sunt reprezentate de:


A. suprimarea obstacolului si restabilirea fluxului bilio-digestiv;
B. efectuarea coledoco-duodeno anastomozei;
C. efectuarea unei colecistectomii;
D. evaluarea gradului obstructiei;
E. aplicarea de principiu a unui drenaj Kehr.
(pag. 2052)

C2517058. Rezectiile segmentare de cale biliara principala sunt indicate in:


A. neoplasm de cap de pancreas;
B. ampulom vaterian;
C. litiaza caii biliare principale;
D. tumori localizate ("in virola") ale caii biliare principare;
E. boala Caroli.
(pag. 2052)

C2517059. Semnul Courvoisier-Terrier:


A. este intalnit in litiaza caii biliare principale;
B. exclude neoplasmul cefalopancreatic;
C. se caracterizeaza prin colecist mult destins, palpabil in conditiile unui icter mecanic de tip malign;
D. se caracterizeaza prin splenomegalie asociata cu icter;
E. este intalnit in icterele hemolitice.
(pag. 2048)

C2517060. Cauza cea mai frecventa de icter mecanic este reprezentata de:
A. malformatiile ectaziante ale caii biliare;
B. compresiunea extrinseca inflamatorie;
C. litiaza cailor biliare;
D. papilomatoza cailor biliare;
E. traumatismele hepatice.
(pag. 2046)

C2517061. Dezavantajul major al abordului transcistic al caii biliare in scopul explorarii acesteia este:
A. nu permite explorarea ascendenta suprajonctionala;
B. este invaziva;
C. poate determina aparitia pancreatitei;
D. conduce la vicii de etanseitate in postoperator;
E. preteaza la stenoze ale CBP.
(pag. 2050)

C2517062. Elementul decisiv in diagnosticul diferential dintre icterul hemolitic si cel obstructiv este:
A. coloratia icterica a tegumentelor;
B. urinile hipercrome;
C. scaune decolorate;
D. prezenta anemiei cu splenomegalie;
E. hepatomegalia.
(pag. 2051)

C2517063. Tratamentul de rutina in icterul mecanic este:


A. tratamentul neinvaziv;

444 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
445 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. tratamentul endoscopic;
C. tratamentul chirurgical;
D. colangioplastia;
E. litoliza chimica.
(pag. 2052)

C2617064. Diagnosticul litiazei veziculare se bazeaza pe:


A. colecistocolangiografie
B. ecografia abdominala
C. radiografia abdominala
D. colangiografia intraoperatorie
E. bariu pasaj cu clisee tardive
(pag. 1917)

C2617065. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la abcesele hepatice primitive sau hidatice sunt
adevarate?
A. durerile au caracter colicativ
B. icterul este prezent intotdeauna
C. diafragmul drept este ascensionat
D. febra este de tip recurent
E. iradierea spre umarul stang este regula
(pag. 1919)

C2617066. Cel mai frecvent, erodarea peretilor colecisticului in fistulele bilo-digrestive are loc la nivel:
A. infundibular
B. fundusului
C. peritoneului parietal
D. corpului vezicular
E. cisticului
(pag. 1920)

C2617067. Care din urmatoarele afirmartii referitoare la disolutia chimica a calculilor este adevarata
A. este des folosita in practica
B. se bazeaza pe acidul dezoxiribonucleic
C. tratamentul are o durata scurta
D. rata de succes a tratamentului este redusa
E. calculii calcificati sunt usor de tratat
(pag. 1922)

C2617068. In ceea ce priveste colecistectomia clasica`


A. Este metoda de electie pentru tratamentul litiazei veziculare
B. Este rezervata contraindicatiilor si complicatiilor laparoscopiei
C. este unicul tratament al litizei coledociene
D. abordul retrograd favorizeaza migrarea calculilor in coledoc
E. durerile postoperatorii sunt minime, iar spitalizarea nu depaseste 2 zile
(pag. 1924)

C2617069. Complicatiile icterului mecanic sunt


A. angiocolita
B. colecistita acuta
C. ciroza biliara
D. intoxicatia nervos-centrala

445 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
446 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. toate cele de mai sus


(pag. 2051)

C2617070. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate


A. in icterul hemolitic apare splenomegalia, scaune si urini hipercrome
B. icter hemolitic: pigmentii biliari prezenti in urina, probe hepatice profund alterate, urobilinogen normal
C. icter hepatocelular: sideremie scazuta, probe hepatice normale, indice de protrombina crescut
D. icter hepatocelular: scaun normal, urini hipercrome, urobilinogen urinar pozitiv, teste de hepatocitoliza
pozitive
E. icter hemolitic: test Kohler negativ, UBG urinar prezent, scaune acolice
(pag. 2051)

C2617071. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la angiocolita sunt adevarate


A. se manifesta prin triada Charcot
B. evolutia fara tratament este spre remisie spontana
C. tratamentul chirurgical este amanat pana la ameliorarea starii bolnavului
D. decompresiunea biliara este contraindicata in caz de insuficienta hepatica
E. angiocolita ictero-uremigena raspunde favorabil la tratamentuil antispastic
(pag. 2051)

C2617072. Pregatirea preoperatorie la bolnavul icteric presupune


A. vitaminoterapie, mai ales K
B. evitarea tratamentului antibiotic datorita hepatotoxicitatii
C. antiacide si anabolizante
D. nitriti pentru vasodilatatie
E. beta-blocante cu actiune selectiva
(pag. 2051)

C2617073. In ceea ce priveste tratamentul chirurgical al icterului mecanic, care din urmatoarele
afirmatii sunt adevarate
A. coledocotomia este indicata in cazul in care diametrul caii biliare principale este mai mic de 10 mm
B. rezectiile segmentare de coledoc cu coledoco-duodenostomie sunt indicate in litiaza coledociana
C. derivatia biliara este preferabila in cazul neoplasmelor de cap de pancreas operabile
D. colecistogastrostomia este preferata in cazul odditelor scleroase
E. coledocotomia si coledocoduodeno sau coledocojejunostomia sunt indicate pentru obstacolele
endoluminale benigne
(pag. 2052)

C2617074. Care din urmatoarele asocieri etiologie/simptomatologie sunt corecte


A. icter litiazic:icter lent, fara febra, cu prurit
B. icter neoplazic: icter precedat de prurit, fara durere, fara febra
C. icter parazitar: febra, prurit, icter
D. icter neoplazic: durere, febra, icter
E. icter parazitar: alergie cu sau fara febra, hepatomegalie, fara dureri
(pag. 2050)

C2617075. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate


A. la nou-nascuti, litiaza secundara infectiilor congenitale este frecventa
B. la grupa de varsta 40-60 de ani, etiologia mai frecventa este atrezia biliara
C. la bolnavii peste 60 de ani, litiaza coledociana este principala etiologie
D. la bolnavii din grupa de varsta 20-40 de ani, tumorile maligne de cai biliare sunt frecvente
E. la bolnavii intre 40 si 60 de ani, icterul litiazic este mai frecvent decat cel neoplazic

446 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
447 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 2047)

C2817076. In icterul mecanic:


A. bilirubina directa creste, bilirubina indirecta creste
B. creste doar bilirubina indirecta
C. creste doar bilirubina directa
D. ambele nu se modifica
E. toate raspunsurile sunt false
(pag. 2048)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1217077. Cauze de icter mecanic dobandit sunt:


A. Litiaza restanta
B. Litiaza parahidatica
C. Stenoze oddiene functionale
D. Colestaza extrahepatica idiopatica
E. Compresiuni extrinseci inflamatorii
(pag. 2046)

C1217078. Spasmul oddian reflex la injectarea sub presiune a solutiei saline poate fi combatut cu:
A. Insulina
B. Glucagon
C. Nitriti
D. Blocante ale canalelor de calciu
E. Propantelina
(pag. 2049)

C1217079. Cauze de icter mecanic congenital sunt


A. Agenezia de cai biliare
B. Boala Caroli
C. Fascioloza hepatica
D. Anevrisme arteriale hepatice
E. Chisturi de hepatocoledoc
(pag. 2046)

C1217080. Ecografia peroperatorie:


A. A inlocuit colangiografia intraoperatorie
B. Este neinvaziva, fiabila, dar poate fi alergizanta
C. Depisteaza cu acuratete calculi, tumorile
D. Este “bruiata” de continutul gazos duodenal
E. Ofera date dinamice asupra sfincterului Oddi
(pag. 2050)

C1217081. Debutul si istoricul pot sugera etiopatogenia


A. Brutal, cu durere colicativa, febra, icter – icter neoplazic
B. Brutal, cu scadere ponderala si dispepsie – colestaza intrahepatica
C. Recurent, +/- durere si prurit, variabil – icter in ampulom vaterian
D. Recurent, +/- durere si prurit, variabil – calcul coledocian flotant
E. Progresiv, cu scadere ponderala si prurit – icter neoplazic
(pag. 2047)

447 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
448 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C1217082. Obstructia biliara poate fi in functie de sediu:


A. Prehepatica
B. Intrahepatica
C. Hepatocitara
D. Oddiana
E. Pediculara
(pag. 2046)

C1317083. Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la bolnavii cu icter mecanic sunt adevarate:
A. debutul brutal, cu dureri colicative, frisoane/febra, ulterior icter, urmat eventual de prurit poate sugera
icterul litiazic
B. icterul progresiv, cu prurit si scadere ponderala, poate sugera icterul neoplazic
C. peste 60 ani, cancerele depasesc ca frecventa litiaza
D. peste 60 ani, litiaza depaseste ca frecventa cancerele
E. icterul recurent, cu/fara dureri si prurit poate sugera ampulom vaterian sau calcul flotant coledocian
(pag. 2047)

C1317084. Colangiografia intraoperatorie poate fi practicata prin:


A. punctie veziculara
B. canularea cisticului
C. punctie directa a caii biliare principale
D. cateterizarea papilei
E. punctia wirsungului
(pag. 2049)

C1317085. Care din urmatoarele interventii reprezinta drenaje biliare interne:


A. colecisto-gastroanastomoza
B. coledoco-duodenoanastomoza
C. coledocotomia cu drenaj Kehr
D. coledoco-jejunoanastomoza
E. colecisto-jejunoanastomoza
(pag. 2052)

C1317086. Pregatirea preoperatorie a unui bolnav cu icter mecanic include:


A. administrarea de perfuzii coloido-cristaloide
B. sonda nazo-gastrica
C. administrarea de anticoagulante
D. administrarea de vitamina K
E. antibioterapia
(pag. 2051)

C1317087. Cauze congenitale ale icterelor mecanice pot fi:


A. chistul hidatic hepatic
B. hemobilia
C. atrezia de cai biliare
D. agenezia cailor biliare
E. malformatii ectaziante de cai biliare
(pag. 2046)

C1317088. Absenta bilirubinei in intestin in icterele mecanice duce la:


A. scaderea absorbtiei vitaminei B si C
B. scaderea absorbtiei vitaminei A si D

448 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
449 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. scaderea absorbtiei vitaminei E si K


D. cresterea absorbtiei vitaminei A si D
E. cresterea absorbtiei vitaminei E si K
(pag. 2046)

C1317089. Icterele mecanice dobindite pot fi cauzate de:


A. traumatisme hepatice
B. atrezia cailor biliare
C. chistul hidatic hepatic prin hidatidocolie
D. colestaza benigna recurenta (Summer-Skill si Walshe)
E. colangiocarcinoame
(pag. 2046,2047)

C1317090. In icterele mecanice, obstructia biliara poate fi localizata:


A. intrahepatic
B. coledocian
C. oddian
D. pe canalul cistic
E. pe vezica biliara
(pag. 2046)

C1317091. Probele biologice relevante pentru icterul mecanic sunt:


A. cresterea fractiunii directe a bilirubinei serice
B. cresterea fractiunii indirecte a bilirubinei serice
C. cresterea colesterolului seric
D. scaderea colesterolului seric
E. cresterea fosfatazei alcaline serice
(pag. 2048)

C1417092. Diagnosticul diferential al icterului mecanic se face cu:


A. hemocromatoza
B. ingestie de atebrina
C. melanurie
D. eliminare de bariu
E. ingestie de acetaminofen
(pag. 2051)

C1417093. Icterul mecanic determinat de paraziti se caracterizeaza prin


A. hepatomegalie asimetrica
B. e dureros
C. uneori febril
D. precedat de prurit
E. se insoteste de fenomene alergice
(pag. 2050)

C1417094. Icterul mecanic poate determina:


A. hipercolesterolemie
B. tulburari de coagulare
C. carenta de vitamina E
D. urobilinogen crescut in urina
E. fosfataza acida crescuta
(pag. 2046)

449 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
450 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C1417095. Parazitii care pot determina icter mecanic sint:


A. fasciola hepatica
B. ascaris lumbricoides
C. tenia solium
D. giardia lamblia
E. trichinela spiralis
(pag. 2046)

C1417096. In icterele mecanice sindromul icteric e mai accentuat la nivelul:


A. sclerelor
B. hipocondrului drept
C. flancurilor
D. zonelor de pareza
E. zonelor de edem
(pag. 2048)

C1417097. Terapia postoperatorie in icterul mecanic poate cuprinde:


A. antiinflamatorii
B. antiulceroase
C. laxative
D. spasmolitice
E. antiparazitare
(pag. 2053)

C1417098. In icterul mecanic sever sint utile colangiografiile realizate:


A. intravenos
B. transparietocistic
C. endoscopic retrograd
D. oral
E. transomfalohepatic
(pag. 2048)

C1517099. Examenul clinic in icterul mecanic poate constata urmatoarele aspecte:


A. coloratia galbena a tegumentelor;
B. scaune acholice ;
C. urini hipercrome;
D. splenomegalie;
E. hepatomegalie.
(pag. 2048)

C1517100. Cauzele icterului mecanic sunt:


A. agenezia cailor biliare;
B. malformatii ectaziante de cai biliare;
C. compresii extrinseci inflamatorii sau tumorale ale caii biliare principale;
D. citoliza acuta toxica;
E. hemoliza acuta.
(pag. 2046)

C1517101. Icterul este un sindrom caracterizat prin:


A. colorarea in galben a tegumentelor si mucoaselor;
B. cresterea bilirubinei peste 2,5 mg/100ml

450 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
451 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. cresterea pigmentilor biliari in sange;


D. urini normocrome;
E. bilirubina sub 1 mg/100ml.
(pag. 2044)

C1517102. La un bolnav cu icter, avand bilirubina directa 6mg% pot fi efectuate urmatoarele
investigatii:
A. ecografia;
B. colangiografia i-v;
C. colangiografia retrograda endoscopica;
D. colecistografia orala;
E. daca exista dilatatii de cai biliare intrahepatice, colangiografia transparietohepatica.
(pag. 2048)

C1517103. Urmatoarele investigatii paraclinice utilizate in icterul mecanic pot reprezenta si o cale
terapeutica:
A. colangiografia orala;
B. colangiografia transparietohepatica (cateter lasat pe loc in scopul drenajului biliar);
C. colangiografia i-v;
D. cateterizarea endoscopica a papilei;
E. ecografia.
(pag. 2048)

C1517104. In litiaza caii biliare principale, extragerea calculilor se poate face pe urmatoarele cai:
A. chirurgia clasica;
B. chirurgia laparoscopica;
C. transparietohepatic;
D. endoscopic;
E. asocierea chirurgiei laparoscopice cu endoscopia.
(pag. 2052)

C1617105. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la icterul mecanic sunt adevarate?
A. debutul brutal, cu dureri, frisoane, febra, urmate de instalarea icterului sugereaza icterul neoplazic
B. icterul recurent, variabil, cu sau fara dureri apare in ampulomul vaterian
C. la bolnavii peste 60 de ani, litiaza coledociana este cea mai frecventa cauza de icter mecanic
D. la barbati, etiologia hepatica sau pancreatica este mai frecventa decat litiaza
E. debutul progresiv, cu prurit si scadere ponderala marcata apare mai ales in hepatopatiile cronice
(pag. 2047)

C1617106. Care din urmatoarele afirmatii referoitoare la bilirubina sunt adevarate?


A. sursa principala este hemoglobina eritrocitelor senescente
B. este transportata in sange mai ales sub forma libera
C. exudatele sunt mai icterice decat transudatele
D. bilirubina conjugata poate fi absorbita in intestin
E. urobilinogenul este produsul de conjugare al bilirubinei la nivel hepatic
(pag. 2044-2045)

C1617107. Dupa Ducci, clasificarea icterelor se face in:


A. ictere prehepatice (hemolitice)
B. ictere cirotice (fibrozante)
C. ictere hepatice (hepatocelulare)
D. ictere postepatice (obstructiv-mecanice)

451 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
452 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. ictere cardiace (congestive)


(pag. 2045)

C1617108. Ce tip de colangiografii pot fi efectuate la bolnavii icterici, cu bilirubinemia mai mare de 3
mg/dl?
A. orala
B. intravenoasa
C. transparietohepatica
D. endoscopica retrograda
E. transomfalohepatica
(pag. 2048)

C1617109. Care markeri tumorali pot fi crescuti in cancerele hepatice sau pancreatice icterigene?
A. CCK -PZ
B. CA 19.9
C. CA 50
D. IgG
E. antigenul carcinoembrionar
(pag. 2048)

C1617110. Ce explorari radioizotopice pot fi utile la bolnavii icterici?


A. splenoportografia
B. colangiografia cu 152 Ca
C. colescintigrama cu HIDA sau PIPIDA cu 131I
D. hepatoscintigama cu 99Tc
E. scintigrafia cu Pobilan
(pag. 2049)

C1617111. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la angiocolita sunt adevarate ?


A. angiocolita se manifesta prin triada Charcot : febra, frison, icter
B. evolutia spontana, chiar in absenta tratamentului, este de cele mai multe ori favorabila
C. necesita tratament energic si rapid (decompresie biliara si antibiotice)
D. bolnavii cu angiocolita nu necesita interventie de urgenta, pot fi tratati la domiciliu
E. nu este posibila aparitia insuficientei hepato-renale
(pag. 2051)

C2217112. Care dintre elementele enumerate se încadrează în clasificarea icterului mecanic propusă
de DUCCI?
A. Ictere prehepatice (hemolitice)
B. Ictere hepatice (hepato-celulare)
C. Icterul congenital
D. Icterul dobândit
E. Icterele posthepatice (obstructive, mecanice)
(pag. 2045)

C2217113. Care dintre criteriile enumerate se încadrează în clasificarea icterelor după tipul disfuncţiei
icterigene din clasificarea elaborată de Sheila-Sherlock (1961)?
A. Premicrosomial
B. Acolurie
C. Colurie
D. Postmicrosomial
E. Prehepatic

452 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
453 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 2045)

C2217114. Care dintre criteriile enumerate se încadrează în clasificarea icterelor după manifestarea
clinico-biologică fundamentală elaborată de HUBBLEY?
A. Acolurie
B. Colurie
C. Premicrosomial
D. Postmicrosomial
E. Posthepatic
(pag. 2045)

C2217115. Care dintre criteriile enumerate se încadrează în clasificarea icterelor după mecanismul
patogenetic elaborat de RICH (1930) şi WATSON (1940)?
A. Premicrosomial
B. Postmicrosomial
C. Retenţie
D. Regurgitaţie
E. Hepatic
(pag. 2045)

C2217116. Sediul obstrucţiei în calea fluxului biliar în icterul mecanic, în raport cu căile biliare, poate fi:
A. Intralumenal
B. Intrahepatic
C. Parietal
D. Extraparietal
E. Jejunal
(pag. 2045)

C2217117. Care sunt vitaminele liposolubile a căror absorbţie este scăzută datorită absenţei bilei din
intestin la pacientul icteric?
A. B12
B. B6
C. A
D. D
E. K
(pag. 2046)

C2217118. Care dintre vitaminele enumerate prezintă o absorbţie scăzută datorită absenţei bilei din
intestin în icterul obstructiv?
A. K
B. D
C. C
D. E
E. B2
(pag. 2046)

C2217119. Care dintre factorii etiologici ai icterelor mecanice enumeraţi sunt congenitali?
A. Agenezia căilor biliare
B. Sclerozele de căi biliare
C. Colestaza intrahepatică idiopatică
D. Atrezia de căi biliare
E. Colestaza benignă recurentă (Summer-Skill şi Walshe)
(pag. 2046)

453 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
454 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2217120. Care dintre factorii etiologici ai icterelor mecanice enumeraţi au caracter congenital?
A. Papilomatoza căilor biliare intra-/extrahepatice
B. Cholangioame benigne intrahepatice
C. Boala Caroli
D. Diverticuli sau chisturi de canal hepato-coledoc
E. Angiocolita de reflux digestivo-biliar
(pag. 2047)

C2217121. Care dintre tumorile maligne enumerate se constituie în factori etiologici extrahepatici ai
icterului mecanic?
A. Colangiocarcinoame
B. Hepatoame maligne
C. Adenocarcinoame
D. Cancere cefalopancreatice
E. Adenociroza
(pag. 2047)

C2217122. Care dintre tumorile maligne enumerate se constituie în factori etiologici intrahepatici ai
icterului mecanic?
A. Cancere de veziculă biliară
B. Ampuloame vateriene
C. Colangiocarcinoame
D. Hepatoamele maligne
E. Limfoamele hodgkiniene
(pag. 2047)

C2217123. O categorie aparte de cauze dobândite de obstrucţie biliară sunt iatrogeniile. Care din
cauzele enumerate se încadrează în această categorie?
A. Corpii străini intracoledocieni
B. Stenozele postoperatorii ale CBP
C. Angiocolita de reflux digestivo-biliar
D. Compresiunile extrinseci inflamatorii
E. Sclerozele de căi biliare
(pag. 2047)

C2217124. Vârsta poate orienta în ce priveşte etiologia icterelor mecanice. Care sunt cauzele cele mai
frecvente de icter la grupa de vârstă 40-60 ani?
A. Litiaza biliară
B. Ciroza (forma colestatică)
C. Atreziile biliare
D. Ascarizii eratici
E. Procesele inflamatorii de vecinătate
(pag. 2047)

C2217125. Care sunt cauzele cele mai frecvente de icter obstructiv la nou-născuţi?
A. Atreziile de căi biliare
B. Malformaţiile
C. Ascarizii eratici
D. Procesele inflamatorii de vecinătate
E. Pancreatită acută
(pag. 2047)

454 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
455 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C2217126. Care sunt cauzele cele mai frecvente de icter mecanic la pacientele de sex feminin?
A. Litiaza biliară
B. Neoplasmele (pancreatic, hepatic)
C. Atreziile biliare
D. Malformaţiile
E. Oddite
(pag. 2047)

C2217127. Care sunt valorile normale ale fosfatazei serice?


A. 20-85 UI
B. 8-13 unităţi Bodanski
C. 20-85 unităţi Bodanski
D. 8-13 UI
E. Peste 100 UI
(pag. 2048)

C2217128. Care dintre afirmaţiile următoare sunt corecte în icterul mecanic?


A. Pigmenţii biliari urinari sunt prezenţi
B. Urobilinogenul scade sub 1 mg/24 ore
C. Colesterolul seric creşte peste 300 mg/dl
D. Raportul bilirubină directă/bilirubină totală scade sub 0,4
E. Fosfataza alcalină serică scade sub valorile normale
(pag. 2048)

C2217129. Spasmul oddian reflex produs la injectarea sub presiune a soluţiei hipertone în
colangiografia intraoperatorie poate fi combătut prin administrarea de:
A. Hidromorfan-scopolamină
B. Mialgin (10 mg iv)
C. Glucagon (1 mg iv)
D. Himenocromen (Cantabiline)
E. Hidrocortizon-hemisuccinat
(pag. 2049)

C2217130. Explorările manometrice biliare pot fi clasificate după Juvara în:


A. Kinesimetria controlată retrogradă
B. Kinesimetria
C. Debitmetria biliară
D. Manometria biliară
E. Manometria retrogradă fracţionată
(pag. 2049)

C2217131. Explorarea instrumentală a CBP poate utiliza sonde diverse de tipul:


A. Pezzer
B. Dormia
C. Glanzmann
D. Fogarty
E. Nelaton
(pag. 2050)

C2217132. În diagnosticul diferenţial al icterelor mecanice intră şi icterele hemolitice, care sunt
caracterizate de:
A. Anemie cu splenomegalie

455 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
456 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Bilirubină indirectă şi urobilinogen crescute


C. Absenţa caracteristică a splenomegaliei şi anemiei
D. Probe funcţionale hepatice normale
E. Pigmenţi biliari prezenţi în urină
(pag. 2051)

C2217133. În diagnosticul diferenţial al icterelor mecanice intră şi icterele hepatocelulare, care sunt
caracterizate de următoarele elemente:
A. Scaune normale şi urini hipercrome
B. Scaune acolice şi urini normocrome
C. Predomină bilirubina indirectă
D. Predomină bilirubina directă
E. Indicele de protrombină este prăbuşit, cu test Kohler negativ
(pag. 2051)

C2217134. Pregătirea preoperatorie a pacientului cu icter mecanic constă în:


A. Vitaminoterapie (mai ales vitamina K)
B. Terapia asociată (insulinoterapie, antiaritmice, tonicardiace, bronhodilatatoare etc.) pentru corectarea
tarelor
C. Sunt contraindicate anabolizantele
D. Sunt contraindicate antibioticele (pericol de şoc anafilactic)
E. Antibioticoterapie (ampicilină sau amoxicilină sau cefalosporină + gentamicină sau metilmicină)
(pag. 2051)

C2217135. În tratamentul postoperator al pacientului cu icter mecanic nu sunt contraindicate


următoarele măsuri terapeutice:
A. Radio/chimio/imunoterapia ajuvantă anti-neoplazică
B. Antiparazitare (albendazol sau mebendazol)
C. Antisecretorii/antiulceroase (în ulcere şi pancreatite asociate)
D. Spasmoliticele
E. Antibioticele la care s-a stabilit că pacientul este cert alergic
(pag. 2053)

C2217136. Care dintre tipurile următoare de operaţii fac parte din categoria celor radicale (suprimă
obstacolul) în icterul mecanic?
A. Coledocotomia cu extragerea calculilor din CBP
B. Rezecţii segmentare de CBP în tumori cu acest sediu
C. Ampulectomie (în ampuloame vateriene benigne)
D. Duodenopancreatectomie cefalică (în tumori pancreatice)
E. Gastro-entero-anastomoza
(pag. 2052)

C2217137. Care sunt procedeele prin care se încheie o coledocotomie după explorarea CBP în icterul
mecanic?
A. Sutura longitudinală (coledocotomia ideală)
B. Sutura protejată cu drenaj Kehr temporar
C. Rezecţie gastrică 2/3
D. Gastro-entero-anastomoză
E. Coledoco-duodeno(jejuno)-anastomoză
(pag. 2052)

C2217138. Care sunt procedeele de forţare a obstacolului în icterele mecanice?


A. Coledocotomia cu drenaj Kehr

456 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
457 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Împingerea calculului în duoden, transcistic sau transcoledocian


C. Forajul translumenal sau transstenotic cu plasarea unui tutore (stent)
D. Duodenopancreatectomie cefalică
E. Coledocoduodenostomia
(pag. 2052)

C2217139. Care dintre procedeele enumerate mai jos au valoare de "derivaţii axiale” ale obstacolului
CBP incomplet eliminat, în icterul mecanic (în CBP puţin dilatată, extensie neoplazică)?
A. Rezecţie segmentară CBP cu anastomoză
B. Colecistostomia
C. Forajul translumenal sau transstenotic cu plasarea unui tutore (stent)
D. Recalibrarea unei stenoze pe Kehr-tutore
E. Colecistectomia anterogradă
(pag. 2052)

C2217140. Ce procedee de decomprimare biliară la taraţi, procedee cu abord minim se pot efectua în
caz de icter mecanic?
A. Drenaje biliare externe transperitoneale (puncţie transparietohepatică)
B. Drenaje biliare externe extraperitoneale (prin ligamentul rotund, după metoda Burlui)
C. Extragerea obstacolului intralumenal cu sonde Dormia sau Fogarty endoscopic retrograd.
D. Duodenopancreatectomie cefalică
E. Hepaticojejunostomia pe ansă exclusă în "Y” à la Roux
(pag. 2052)

C2217141. În ce constă laparotomia exploratorie în icterul mecanic?


A. Modalitatea de abord asupra CBP
B. Limitarea intervenţiei la observare atunci când nu se face nimic pentru că nu este nimic de făcut (icter
hepatocelular sau autorezolvat)
C. Rezolvarea intervenţiei la observare când nu se mai poate face nimic (neoplasm depăşit)
D. Abordul de elecţie pentru colecistectomie
E. Explorarea abdomenului înainte de a efectua operaţia propriu-zisă de duodenopancreatectomie cefalică
(pag. 2052)

C2217142. Care dintre elementele enumerate reprezintă complicaţii toxice ale icterului mecanic?
A. Angiocolita septică
B. Colecistita acută
C. Ciroza biliară secundară
D. Intoxicaţia nervos-centrală
E. Colangita acută ictero-uremigenă
(pag. 2051)

C2217143. Care sunt căile prin care arborele biliar poate fi abordat în vederea colangiografiei
intraoperatorii?
A. Puncţie veziculară (colecisto-colangiografie)
B. Canularea cisticului (înainte sau după colecistectomie)
C. Cateterizarea papilei (după duodenotomie sau pe cale endoscopică)
D. Puncţie duodenală
E. Prin puncţie directă a CBP
(pag. 2049)

C2217144. Ce căi de administrare a substanţei de contrast iodate în icterul mecanic pot fi utile la valori
ale bilirubinei de peste 2,5 mg/dl?
A. Colangiografiile orale

457 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
458 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Colangiografia transparietohepatică
C. Colangiografia transomfalică (Burlui)
D. Colangiografia intravenoasă în perfuzie
E. Colangiografia endoscopică retrogradă
(pag. 2048)

C2317145. Absenta bilirubinei in intestin in icterele mecanice duce la:


A. scaderea absorbtiei vitaminei B si C
B. cresterea absorbtiei vitaminei E si K
C. cresterea absorbtiei vitaminei A si D
D. scaderea absorbtiei vitaminei A si D
E. scaderea absorbtiei vitaminei E si K
(pag. 2046)

C2317146. Icterele mecanice dobandite pot fi cauzate de:


A. traumatisme hepatice
B. atrezia cailor biliare
C. chistul hidatic hepatic prin hidatidocolie
D. colestaza benigna recurenta (Summer-Skill si Walshe)
E. colangiocarcinoame
(pag. 2046,2047)

C2317147. Colangiografia intraoperatorie poate fi practicata prin:


A. punctie hepatica transcutanata
B. canularea cisticului
C. punctie directa a caii biliare principale
D. cateterizarea papilei
E. punctia wirsungului
(pag. 2049)

C2317148. Un bolnav cu icter mecanic se pregateste preoperator prin:


A. administrarea de perfuzii coloido-cristaloide
B. sonda nazo-gastrica
C. administrare de anticoagulante
D. administrare de vitamina K
E. antibioterapia
(pag. 2051)

C2317149. Care din urmatoarele interventii reprezinta drenaje biliare interne:


A. colecisto-gastroanastomoza
B. coledoco-duodenoanastomoza
C. coledocotomia cu drenaj Kehr
D. coledoco-jejunoanastomoza
E. colecistostomia
(pag. 2052)

C2317150. Sursele de bilirubina sunt reprezentate de:


A. hemoglobina eritrocitelor senescente in proportie de 20-30 %
B. hemoglobina eritrocitelor senescente in proportie de 30-50 %
C. hemoglobina eritrocitelor senescente in proportie de 80-85 %
D. turnover-ul hemului si porfirinelor
E. mioglobina

458 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
459 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 2044)

C2317151. Secretia hepatica este:


A. un proces activ
B. un proces pasiv
C. bazat pe un sistem transportor transmembranar cu capacitate limita
D. bazat pe un sistem transportor transmembranar cu capacitate nelimitata
E. etapa ce limiteaza rata metabolizarii hepatice a bilirubinei
(pag. 2044,2045)

C2317152. Icterul mecanic parazitar poate fi de tipul:


A. chistului hidatic hepatic
B. fasciolozei hepatice
C. ascaridiozei
D. colangitei sclerozante
E. cirozei biliare primitive
(pag. 2046)

C2317153. Obstructia biliara iatrogena poate fi de tipul:


A. chistului hidatic hepatic
B. colangiocarcinoamelor
C. endoprotezelor colmatate
D. stenozelor postoperatorii dupa chirurgia duodenopancreatica
E. stenozelor postoperatorii dupa chirurgia biliara laparoscopica
(pag. 2047)

C2317154. Stenozele postoperatorii de cale biliara principala pot apare dupa:


A. chirurgia biliara conventionala
B. chirurgia biliara laparoscopica
C. hepatectomii segmentare
D. hemicolectomii drepte
E. chirurgia duodeno-pancreatica
(pag. 2047)

C2317155. Ficatul colestatic este:


A. marit si sensibil
B. renitent
C. cu margine rotunjita
D. dur si nodular
E. dur si nedureros
(pag. 2048)

C2317156. Probe biologice relevante pentru icterul obstructiv sunt:


A. bilirubina serica, fractiunea directa crescuta
B. bilirubina serica, fractiunea indirecta crescuta
C. urobilinogenul scazut sau absent
D. colesterolul seric crescut
E. colesterolul seric scazut
(pag. 2048)

C2317157. Urini hipercrome pot apare in:


A. hemoglobinurie

459 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
460 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. anemie
C. melanurie
D. administrare de nitrofurantoin
E. administrare de glubifer
(pag. 2051)

C2517158. Icterul este un sindrom caracterizat prin:


A. colorarea in galben a tegumentelor si mucoaselor;
B. cresterea bilirubinei peste 2,5 mg/100 ml;
C. cresterea pigmentilor biliari in sange;
D. cresterea bilirubinei peste 5 mg/100 ml;
E. cresterea bilirubinei peste 0,5 mg/100 ml.
(pag. 2044)

C2517159. Mecanismul patogenic al icterelor mecanice poate fi reprezentat de:


A. obstructia cailor biliare intrahepatice;
B. compresiunea extrinseca a caii biliare principale;
C. degenerescenta hepatocitara;
D. malformatii ectaziante de cai biliare;
E. interventia unor factori toxici sau infectiosi.
(pag. 2045)

C2517160. In cadrul simptomatologiei icterului mecanic litiazic tipic intilnim:


A. dureri colicative;
B. febra, frisoane;
C. icter cu caracter oscilant;
D. icter progresiv, persistent, insostit de prurit;
E. scadere ponderala marcata.
(pag. 2047)

C2517161. Examenul clinic in icterul mecanic poate constata urmatoarele aspecte:


A. coloratia galbena a tegumentelor;
B. scaune acolice;
C. urini hipercrome;
D. splenomegalie;
E. hepatomegalie.
(pag. 2048)

C2517162. Sindromul biologic al icterului mecanic este caracterizat prin:


A. cresterea fractiunii directe a bilirubinei serice;
B. absenta pigmentilor biliari urinari;
C. colesterolul seric creste peste 300 mg/dl;
D. fosfataza alcalina scade sub valorile normale;
E. urobilinogenul scade sub 1 g/24 h.
(pag. 2048)

C2517163. La un bolnav cu icter, cu bilirubina directa 6 mg% sunt utile urmatoarele investigatii:
A. echografia;
B. colangiografia I-v;
C. colangiografia retrograda endoscopica;
D. colecistografia orala;
E. daca exista dilatatii de cai biliare intrahepatice, colangiografia transparietohepatica.

460 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
461 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 2048)

C2517164. Pentru a elimina riscul litiazei restante, in chirurgia icterului mecanic sunt utile urmatoarele
manevre:
A. efectuarea colecistectomiei;
B. incheierea interventiei prin aplicarea unui drenaj Kehr;
C. efectuarea unei colangiografii intraoperatorii;
D. utilizarea echografiei preoperatorii;
E. efectuarea unei coledocoscopii.
(pag. 2050)

C2517165. In litiaza caii biliare principale, extragerea calculilor se poate face pe urmatoarele cai:
A. chirurgia clasica;
B. chirurgia laparoscopica;
C. transparietohepatic;
D. pe cale endoscopica;
E. asocierea laparoscopiei cu endoscopia.
(pag. 2052)

C2517166. Colangiografia transparietohepatica:


A. precizeaza sediul si natura obstacolului biliar;
B. apreciaza rasunetul obstacolului biliar in amonte;
C. poate fi si o cale terapeutica (drenajul CBP);
D. poate oferi date doar sub 2,5 mg/dl bilirubinemie;
E. este inoperanta in icter.
(pag. 2048)

C2517167. Urmatoarele afirmatii despre febra ce insoteste un icter mecanic sunt adevarate:
A. poate fi expresia angiocolitei;
B. exclude litiaza caii biliare principale;
C. in cadrul angiocolitei este frecvent precedata de frison solemn;
D. poate fi expresia hipertermiei determinate de prezenta metastazelor hepatice;
E. exclude stenoza oddiana.
(pag. 2047)

C2517168. Urmatoarele afirmatii despre angiocolita ictero-uremica sunt adevarate:


A. se caracterizeaza prin insuficienta hepatorenala rapid progresiva;
B. exclude litiaza caii biliare principale;
C. necesita pregatire preoperatorie indelungata;
D. necesita tratament energic si rapid (decompresie biliara + antibioterapie forte);
E. in cazuri foarte grave se poate realiza o colecistostoma.
(pag. 2052)

C2517169. Pot reprezenta factori etiologici ai icterului mecanic:


A. malformatiile ectaziante de cai biliare;
B. litiaza veziculara necomplicata;
C. tumori maligne ale cailor biliare;
D. compresiunile extrinseci inflamatorii;
E. ulcerul gastric al micii curburi.
(pag. 2046)

C2517170. Litiaza cailor biliare poate fi:


A. migrata din colecist;

461 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
462 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. autohtona;
C. restanta (nerecunoscuta intraoperator);
D. migrata printr-o fistula biliodigestiva;
E. migrata printr-o fistula bilio-colica.
(pag. 2046)

C2517171. Sindromul icteric din cadrul icterului mecanic prezinta urmatoarele caracteristici:
A. coloratia galbena a sclerelor si tegumentelor;
B. emisia de urina hipercroma;
C. prezenta scaunelor decolorate;
D. intotdeauna este prezenta scaderea ponderala;
E. febra este caracteristica.
(pag. 2046)

C2517172. Urmatoarele probe biologice sunt relevante pentru icterul mecanic:


A. bilirubina conjugata crescuta;
B. pigmenti biliari prezenti in urina;
C. urobilinogenul crescut peste 1 mg/ 24h;
D. colesterolul seric crescut peste 300 mg/dl;
E. fosfataza alcalina serica scade sub valorile normale.
(pag. 2048)

C2517173. In icterul mecanic, bilirubina serica si fractiunile sale pot avea urmatoarele valori:
A. bilirubina indirecta intotdeauna crescuta;
B. bilirubina conjugata scade sub valorile normale;
C. raportul BD/BT > 0,4;
D. raportul BD/BT < 0,4;
E. bilirubina conjugata creste peste valorile normale.
(pag. 2048)

C2517174. In cadrul icterului mecanic, urobilinogenul poate avea urmatoarele valori:


A. scade sub 1mg/ 24h;
B. creste peste 1mg/ 24h;
C. in obstructiile complete poate disparea;
D. in obstructiile complete creste peste valoarea normala;
E. valorile sale nu se modifica in icterele mecanice.
(pag. 2048)

C2517175. Dintre metodele de explorare a cailor biliare cu substanta de contrast, sunt utile in icterul
mecanic urmatoarele:
A. colangiografiile orale;
B. colangiografiile intravenoase la valori sub 2,5 mg/dl bilirubinemie;
C. colangiografia retrograda endoscopica;
D. colangiografia transparietohepatica;
E. colangiografia transomafalohepatica.
(pag. 2048)

C2517176. Colangiografia intraoperatorie poate aborda arborele biliar pe urmatoarele cai:


A. canularea cisticului;
B. punctia directa a CBP;
C. punctia veziculara;
D. cateterizarea papilei dupa duodenotomie;

462 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
463 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. transparietohepatic.
(pag. 2049)

C2517177. Echografia preoperatorie in icterul mecanic are urmatoarele avantaje:


A. poate inlocui colangiografia intraoperatorie;
B. este o metoda neinvaziva;
C. ofera date dinamice asupra sfincterului Oddi;
D. poate evita coledocotomiile exploratorii "albe";
E. are rezultate reproductibile.
(pag. 2050)

C2517178. Explorarea instrumentala a CBP se poate realiza pe urmatoarele cai:


A. transcistica;
B. transparietohepatica;
C. transomfalica;
D. transcoledociana;
E. transpapilara.
(pag. 2050)

C2517179. Avantajele coledocoscopiei in icterul mecanic sunt:


A. vizualizeaza direct lumenul CBP;
B. costul redus;
C. monitorizeaza inlaturarea obstacolului;
D. riscul lezarii CBP este redus;
E. poate aprecia anomaliile de dinamica oddiana.
(pag. 2050)

C2517180. Caracteristicile icterului neoplazic sunt:


A. este precedat de prurit;
B. este nedureros;
C. se instaleaza rapid;
D. se instaleaza lent progresiv;
E. este afebril.
(pag. 2050)

C2517181. Caracteristicile icterului litiazic sunt:


A. este precedat sau insotit de colica;
B. este precedat sau insotit de febra;
C. este nedureros;
D. se instaleaza lent progresiv;
E. se insoteste de fenomene alergice.
(pag. 2050)

C2517182. Caracteristicile icterului parazitar sunt:


A. se insoteste de fenomene alergice;
B. se insoteste de hepatomegalie asimetrica;
C. este intotdeauna dureros;
D. este nedureros;
E. prezenta hepatomegaliei este exclusa.
(pag. 2050)

C2517183. Complicatiile infectioase ale icterului mecanic sunt reprezentate de:

463 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
464 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. angiocolita;
B. colecistita cronica;
C. fistulele bilio-digestive;
D. colecistita acuta;
E. intoxicatia nervos-centrala.
(pag. 2051)

C2517184. Urmatoarele afirmatii despre ciroza biliara sunt adevarate:


A. apare dupa episoade icterice repetate;
B. apare dupa ictere prelungite;
C. se insoteste de fibroza centrolobulara;
D. se insoteste de insuficienta hepatica;
E. apare imediat dupa debutul icterului.
(pag. 2051)

C2617185. Ecografia abdominala simpla poate evidentia


A. septuri si cuduri veziculare
B. imagini aerice in grosimea peretilor colecistului in colecistitele acute
C. formatiune ecogena cu con de umbra posterior (calcul)
D. ulcerul duodenal penetrant in caile biliare
E. malformatiile arterio-venoase din peretii colecistului
(pag. 1917)

C2617186. Colangiografia intravenoasa este contraindicata in


A. colecistita acuta
B. pancreatita acuta
C. insuficienta hepatica
D. intoleranta la compusi iodati
E. antecedentele de icter
(pag. 1917)

C2617187. Diagnosticul diferential al colicii biliare se face cu


A. periartrita scapulo-humerala
B. cardiopatia ischemica
C. insuficienta cardiaca stanga
D. dispragia intermitenta tip Ortner
E. colica renala stanga
(pag. 1918)

C2617188. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la colecistita acuta sunt adevarate
A. debuteaza printr-o colica biliara prelungita
B. apare cam la o cincime din bolnavii cu litiaza veziculara
C. tratamentul este interventia chirurgicala in urgenta imediata
D. administrarea antibioticelor este contraindicata
E. iradierea epigastrica a durerii sugereaza concomitenta unui ulcer gastric perforat
(pag. 1918)

C2617189. Complicatiile litiazei biliare cuprind


A. colecistita acuta
B. fistula biliara
C. ileusul biliar
D. agenezia biliara

464 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
465 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. malignizarea
(pag. 1920)

C2617190. Dupa Ducci, icterele se clasifica in


A. prehepatice
B. colestatice
C. hepatice
D. virale
E. posţepatice
(pag. 2045)

C2617191. Cauzele congenitale de icter sunt:


A. stenozele oddiene functionale
B. atrezia cailor biliare
C. compresiile extrinseci prin stenoza congenitala de pilor
D. chisturile de canal hepato-coledoc
E. colangioame intrahepatice
(pag. 2046)

C2617192. In icter cu valorile bilirubinemiei de peste 3 mg/ml nu se poate efectua


A. colangiografia orala
B. ERCP
C. colangiografie transomfalohepatica
D. colangiografie transparietohepatica
E. colangiografie intravenoasa
(pag. 2048)

C2617193. La bolnavul icteric, examenul obiectiv poate evidentia


A. frecvent splenomegalie
B. hepatomegalia este frecventa, ficatul fiind sensibil si cu margine rotunjita
C. colecistul palpabil in cancerele cefalo-pancreatice
D. impastare epigastrica cu iradiere in lomba stanga
E. circulatie colaterala pe flancuri
(pag. 2048)

C2617194. Dintre explorarile radioizotopice la bolnavul cu icter se recomanda


A. hepatoscintigrama cu 99 Tc
B. colangiopancreatografia cu 140 Se
C. colescintigrama cu HIDA sau PIPIDA 131
D. splenoportografia cu 91 To
E. scintigrafia portala cu Pitometadion
(pag. 2049)

C2617195. Colangiografia intraoperatorie se poate face prin


A. punctia colecistului - colecistocolangiografie
B. punctia hepatica trans sau extra peritoneala
C. punctia directa a CBP
D. incanularea cisticului
E. punctia splinei
(pag. 2049)

C2617196. Coloratia galbena a tegumentelor poate aparea in

465 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
466 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. carotenodermie
B. xantelasma
C. hemocromatoza
D. dislipidemii
E. ingestie de picrati
(pag. 2050)

C2617197. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata


A. Ciroza biliara secundara poate aparea dupa episoade icterice repetate sau dupa icter prelungit
B. In ciroza biliara secundara apare mai ales fibroza periportala
C. sindromul hipercolalemic este cu atat mai pronuntat cu cat icterul este mai vechi, distal si complet
D. sindromul imunoalergic poate aparea in icterul parazitar
E. in colangita intrahepatica pot aparea manifestari de recto-colita ulcero-hemoaragica
(pag. 2047)

C2617198. Complicatiile icterului mecanic sunt


A. angiocolita
B. colecistita acuta
C. ciroza biliara
D. intoxicatia nervos-centrala
E. hemoliza
(pag. 2051)

C2617199. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la angiocolita sunt adevarate


A. se manifesta prin triada Charcot
B. evolutia fara tratament este grava
C. tratamentul chirurgical este amanat pana la ameliorarea starii bolnavului
D. decompresiunea biliara este contraindicata in caz de insuficienta hepatica
E. angiocolita ictero-uremigena raspunde favorabil la tratamentul antispastic
(pag. 2051)

C2817200. Urmatoarele informatii referitoare la icterul mecanic sunt adevarate:


A. apare la valori ale bilirubinei mai mari de 1,5mg/100ml
B. apare la valori ale bilirubinei mai mari de 2,5mg/100ml
C. beneficiaza cu rare exceptii de tratament chirurgical
D. nu reprezinta o urgenta medico-chirurgicala
E. este icterul generat de obstructia fluxului biliar la diferite niveluri
(pag. 2044)

C2817201. Icterele se clasifica astfel:


A. hepatice
B. hemolitice
C. toxice
D. obstructive
E. pseudo-obstructive
(pag. 2045)

C2817202. In functie de nivelul la care este localizat procesul obstructiv, obstructia biliara poate fi:
A. postoddiana
B. intrahepatica
C. hilara
D. pediculara

466 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
467 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. duodenala
(pag. 2046)

C2817203. Urmatoarele afectiuni pot fi cauze congenitale de ictere mecanice:


A. agenezia cailor biliare
B. traumatisme hepatice
C. atrezia de cai biliare
D. scleroze de cai biliare
E. colestaza intrahepatica idiopatica
(pag. 2046)

C2817204. In icterul mecanic neoplazic debutul se face astfel:


A. progresiv
B. recurent
C. cu prurit
D. cu scadere ponderala
E. brutal
(pag. 2047)

C2817205. Urmatoarele tipuri de colangiografii se pot efectua pentru diagnosticul icterelor mecanice,
cu exceptia:
A. transparietohepatica
B. orala
C. intravenoasa la bilirubinemie>2.5mg/dl
D. transomfalohepatica
E. endoscopica retrograda
(pag. 2048)

C2817206. Urmatoarele afectiuni reprezinta complicatii infectioase ale icterului mecanic:


A. angiocolita
B. ciroza biliara secundara
C. colecistita acuta
D. colecistita cronica
E. pancreatita acuta
(pag. 2051)

C2817207. Urmatoarele drenaje biliare sunt externe:


A. coleciso-gastro anastomoza
B. coledoco-duodeno anastomoza
C. trans-parieto-hepatic
D. transcoledocian
E. transomfalic
(pag. 2052)

C2817208. Urmatoarele drenaje biliare sunt interne:


A. coleciso-gastro anastomoza
B. coledoco-duodeno anastomoza
C. trans-parieto-hepatic
D. transcoledocian
E. transomfalic
(pag. 2052)

467 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro