Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema nr. 10
Ischemia acuta periferica
BIBLIOGRAFIE:
3. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
C1410002. Care dintre urmatoarele simptome nu este printre cele care se dezvolta in decurs de o o ora
la nivelul extremitatii afectate de obstructia arteriala acuta:
A. senzatia de raceala
B. amorteli
C. parestezii
D. tulburari trofice tegumentare
E. durere severa
(pag. 1545)
C1410003. Dupa diagnosticarea ischemiei acute arteriale pacientul va primi urmatotul tratament:
A. trombolitic cu Heparina intraarterial
B. anticoagulant cu Streptokinaza intravenos pentru a preveni propagarea trombusului
C. anticoagulant cu Urokinaza intravenos pentru a preveni propagarea trombusului
D. procedee de bypass venos sunt utilizate pentru a restabili prompt fluxul sangvin
E. nici o varianta de raspuns nu este corecta
(pag. 1545)
C1410004. La nivelul membrelor inferioare, embolii se localizeaza cel mai frecvent in:
A. aorta;
B. artera femurala;
C. artera iliaca;
D. artera poplitee;
E. artera tibioperoniera.
(pag. 1545)
C1510005. Care sunt bolile cardiace care produc frecvent tromboembolism si pot determina obstructie
arteriala acuta periferica:
A. Stenoza tricuspidiana
B. Blocul atrio-ventricular complet
C. Pericardita constrictiva
D. Anevrismul ventricular
E. Reumatismul articular acut
(pag. 1545)
242 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
243 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1510007. Una din cauzele principale ale ocluziei arteriale acute este:
A. Tromboza in situ
B. Inflamatia vasculara
C. Hiperviscozitatea
D. Proliferarea intimei
E. Deficit de antitrombina III
(pag. 1545)
243 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
244 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2310017. Streptokinaza este administrata sub forma unui bolus de 25.000-250.000 UI urmat de o
perfuzie continuade
A. 25.000-35.000 UI/h
B. 20.000-25.000 UI/h
C. 15.000-20.000 UI.h
D. 5.000-15.000 UI/h
E. 1.000-5.000 UI/h
(pag. 1545)
C2510018. Care sunt bolile cardiace care produc frecvent tromboembolism si pot determina obstructie
arteriala acuta periferica:
A. Stenoza tricuspidiana
B. Blocul atrio-ventricular complet
C. Pericardita constrictiva
D. Anevrismul ventricular
E. Reumatismul articular acut
244 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
245 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 1545)
C2510019. Una din cauzele principale ale ocluziei arteriale acute este:
A. Tromboza in situ
B. Inflamatia vasculara
C. Hipervîscozitatea
D. Proliferarea intimei
E. Deficit de antitrombina III
(pag. 1545)
C2510024. Obstructia arteriala acuta prin embolie paradoxală poate apare în:
A. defectul septal ventricular
B. mixom atrial
C. infarct de ventricul drept
D. endocardita marantică
E. trombangeita obliterantă
(pag. 1545)
245 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
246 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. Anevrismului de aorta
C. Cateterismului cardiac
D. Bolii Lenegre
E. Foramenului ovale persistent
(pag. 1545)
246 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
247 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 2208)
C2610033. Criteriile minore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive nu includ:
A. Edeme periferice
B. Dispnee de efort
C. Hepatomegalie
D. Presiune venoasa crescuta de 16 cm H2O
E. Reflux hepatojugular
(pag. 1424)
C2610036. Tabloul clinic al I.C. dr. Include următoarele semne şi simptome, cu excepţia:
A. Hepatomegale
B. Distensia venoasă periferică
C. Edeme periferice
D. Dispneea paroxistică nocturnă
E. Ascita
(pag. 1422)
C2710038. Care din urmatoarele semne si simptome este specific fazei “leziuni ireversibile” in cazul
sindromul de ischemie acuta periferica:
247 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
248 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1210040. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul trombolitic din boala ocluziva arteriala sunt
adevarate:
A. poate fi indicat cind starea generala a pacientului contraindica interventia chirurgicala
B. streptokinaza este administrata intraarterial in bolus de 10.000- 20.000 UI
C. este necesara urmarirea complicatiilor trombotice
D. eficacitatea este certa pentru activatorul tisular al plasminogenului recombinant (tPA)
E. urokinaza se administreaza intr-un bolus de 150.000 – 250.000 UI urmat de 240.000 UI/h timp de 2 h
(pag. 1545)
248 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
249 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
249 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
250 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
250 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
251 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2310058. Dupa realizarea diagnosticului de ischemie acuta si tratament anticoagulant se practica din
punct de vedere chirurgical
A. punctia si aspiratia cheagului
B. angioplastie de artera
C. trombendarterectomia
D. tromboembolectomia chirurgicala
E. procedee de by pass
(pag. 1545)
C2310059. Tratamentul trombolitic intraarterial este eficient atunci cind ocluzia arteriala acuta este
produsa
A. in caz de embolie masiva
B. de un trombus la nivelul unui vas aterosclerotic
C. cind placa de aterom este de mici dimensiuni
D. la nivelul unei grefe de by pass arterial
E. cind ischemia este situata pe vase mici
(pag. 1545)
C2510063. Dupa realizarea diagnosticului de ocluzie arteriala acuta conduita terapeutica include:
A. Administrarea de solutii alcalinizante
B. Administrarea de heparina
251 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
252 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
252 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
253 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
253 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
254 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C. cardiomiopatiile
D. anevrismul ventricular
E. guta
(pag. 1545)
254 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
255 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2610087. Sindromul de revascularizare care apare la restabilirea fluxului arterial dupa 8-10 ore se
traduce clinic prin:
A. Edem masiv
B. Sindrom de loja gambiera sau antebrat
C. Eritem localizat
D. Durere intensa si continua
E. Parestezii
(pag. 2208)
255 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
256 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C. Parestezii
D. Claudicatie intermitenta
E. Reflexe osteotendinoase diminuate
(pag. 2205)
C2610092. Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind:
A. Dispneea paroxistica nocturna
B. Ralurile de staya pulmonara
C. Tuse nocturna
D. Pleurezie
E. Galop (zgomot III)
(pag. 1424)
256 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
257 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
257 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
258 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
D. fibrilatia atriala
E. valvele cardiace protetice
(pag. 1545)
258 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
259 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 11
Pancreatitele acute
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001
C1211001. In pancreatita acuta, pentru a avea semnificatie diagnostica, raportul dintre clearance-ul
amilazei si al creatininei trebuie sa fie cuprins intre:
A. 0.5-1
B. 1.5-2.3
C. 3-4.6
D. 6-8.9
E. 15-20
(pag. 1995)
C1211002. Stadiul "C” al clasificarii tomodensitometrice Ranson si Baltazar este reprezentat de:
A. pancreas normal
B. cresterea in volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei
C. inflamarea pancreasului si a grasimii peripancreatice cu pierderea conturului
D. prezenta unei colectii peripancreatice
E. prezenta mai multor colectii lichidiene peripancreatice si la distanta de pancreas
(pag. 1998)
C1211003. Simptomul major prezent in cadrul tabloului clinic al pancreatitei acute este reprezentat de:
A. durere
B. greturi
C. febra
D. varsaturi bilioase
E. tahicardie
(pag. 1994)
C1211005. Germenii responsabili de infectia necrozelor pancreatice sunt reprezentati cel mai frecvent
de:
A. bacterii Gram-pozitive
B. bacterii Gram-negative
C. bacterii anaerobe
D. virusuri
E. fungi
(pag. 2001)
259 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
260 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1211006. Din totalul formelor clinico-morfologice de pancreatita acuta, forma usoara (edematoasa) se
intalneste in procent de:
A. 5%
B. 20%
C. 50%
D. 80%
E. 95%
(pag. 1999)
C1511012. Care dintre urmatoarele criterii clinice si biologice nu fac parte din scorul Ranson la
internare:
A. Varsta;
260 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
261 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. Glicemia;
C. Ureea;
D. ASAT;
E. LDH.
(pag. 1997)
C1611015. Cel mai sensibil si mai specific semn in diagnosticul biologic al pancreatitei acute este:
A. cresterea lipazemiei
B. cresterea amilazemiei
C. cresterea raportului dintre clearance-ului amilazei si al creatininei
D. cresterea bilirubinemiei
E. cresterea amilazuriei
(pag. 1995)
C1611016. Infectia pancreatica care apare ca o complicatie a pancreatitei acute este cauza de deces
intr-o proportie de:
A. 30%
B. 80%
C. 50%
D. 15%
E. 60%
(pag. 2001)
261 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
262 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
E. 50%
(pag. 1989)
C2211020. În pancreatita acută raportul dintre clearance-ul amilazei şi al creatininei atinge valori de:
A. 1 – 1,5
B. 1,5 – 3,5
C. 4 – 7,2
D. 6 – 8,9
E. 10 – 12,5
(pag. 1995)
C2211022. Infecţia focarelor de necroză pancreatică se realizeaza cel mai frecvent cu:
A. germeni Gram-negativi
B. germeni Gram-pozitivi
C. fungi
D. virusuri
E. anaerobi
(pag. 2001)
C2211025. Din punct de vedere morfopatologic forma edematoasă a pancreatitei acute presupune:
262 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
263 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. abcese pancreatice
B. abcese peripancreatice
C. pancreas mărit de volum printr-un edem gelatinos
D. sechestre pancreatice
E. leziuni hemoragice şi necrotice
(pag. 1993)
C2311031. Precizati daca si in ce fel chirurgia biliara precoce influienteaza prognosticul pancreatitei
acute grave
A. Da,agraveaza prognosticul
B. Da, imbunatateste prognosticul
C. Nu influienteaza prognosticul
263 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
264 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2511032. Care dintre urmatoarele criterii clinice si biologice nu fac parte din scorul Ranson la
internare :
A. vârsta;
B. glicemia;
C. ureea;
D. ASAT;
E. LDH.
(pag. 1997)
C2511033. Care dintre urmatoarele valori biologice la internare pledeaza pentru o etiologie biliara a
pancreatitei acute, conform scorului Ranson:
A. vârsta de 45 de ani;
B. leucocitoza 16500/mm3;
C. glicemie 180 mg/dl;
D. LDH 250 UI/dl;
E. ASAT > 9 x N.
(pag. 1997)
C2511034. Care dintre urmatoarele afirmatii despre abcesul pancreatic nu este adevarata:
A. este o colectie purulenta închistata determinata de contaminarea microbiana a focarelor de necroza
pancreatica;
B. apare cam în a doua saptamâna de la debutul pancreatitei;
C. poate apare si prin infectarea unui pseudochist pancreatic;
D. este sugerat de aparitia bulelor de gaz în masa colectiei lichidiene pe imaginea computer-tomografica;
E. este confirmat numai prin punctia aspirativa.
(pag. 1997)
264 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
265 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 2006)
C2511038. Care dintre urmatoarele afirmatii despre pancreatita acuta usoara sunt adevarate:
A. disfunctia de organe si sisteme este minima;
B. histopatologic exista zone de necroza acinara;
C. tesutul adipos peripancreatic nu este afectat;
D. se asociaza cu complicatii amenintatoare de viata;
E. colectiile peripancreatice reprezinta focare de necroza infectata.
(pag. 1989)
C2511039. Care dintre urmatoarele afirmatii despre pancreatita acuta severa sunt adevarate:
A. disfunctia de organe si sisteme este minimala si complet reversibila;
B. din punct de vedere histopatologic corespunde pancreatitei acute edematoase;
C. se asociaza cu complicatii sistemice amenintatoare de viata;
D. nu evolueaza spre complicatii locale;
E. nu prezinta leziuni de necroza acinara.
(pag. 1989)
C2511041. In cazul pancreatitei acute necrozante cu necroza sterila riscul de complicatii sistemice este
de :
A. 5-10%;
B. 10-40%;
C. 40-60%;
D. 60-80%;
E. 80-100%.
(pag. 1994)
C2511042. Care dintre urmatoarele semne biologice sunt specifice diagnosticului de pancreatita acuta:
A. cresterea amilazei serice;
B. cresterea amilazei serice de peste 3 ori valoarea normala;
C. cresterea amilazei in urina, dupa 72 de ore;
D. cresterea lipazei serice;
E. cresterea amilazei serice cu amilazurie normala.
(pag. 1994)
C2511043. In pancreatita acuta, radiografia abdominala simpla poate evidentia urmatoarele aspecte :
A. disparitia umbrei psoasului;
B. ansa intestinala destinsa in vecinatatea lojei pancreatice;
C. aerocolie difuza;
D. ascensiunea hemidiafragmului drept;
E. imagine hidroaerica suprapusa pe aria de proiectie a ficatului.
(pag. 1995)
265 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
266 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2511046. Care dintre urmatorii parametrii nu intra in componenta scorului Imrie de evaluare a
prognosticului unei pancreatite acute:
A. leucocitoza;
B. glicemia;
C. varsta;
D. potasiul seric;
E. ASAT-ALAT.
(pag. 1998)
266 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
267 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. stafilococul aureu;
B. anaerobi;
C. gram negativi;
D. Clostridium;
E. pneumococul.
(pag. 2001)
C2511052. Cheia succesului resuscitarii in pancreatitele acute severe este reprezentata de:
A. administrarea de antibiotice cu spectru larg;
B. administrarea de inhibitori enzimatici;
C. restabilirea volumului plasmatic si mentinerea acestuia;
D. administrarea de inhibitori ai secretiei pancreatice;
E. interventia chirurgicala de debridare a necrozelor pancreatice.
(pag. 2000)
C2611053. În care din următoarele hipertiroidii sunt consideraţi markeri specifici ai bolii anticorpii
antireceptori TSH.
A. Guşă multinodulară toxică.
B. Adenomul toxic tiroidian.
C. Boala Basedow.
D. Toate
E. Nici una
(pag. 1231)
C2611054. Care din următoarele afecţiuni reprezintă indicaţie pentru tratamentul chirurgical în
hipertiroidie:
A. Boala Basedow cu evoluţie clinică malignă.
B. Forme cu debut recent.
C. Forme care au ca unică manifestare sindromul cortico-diencefalic.
D. Bolnavii sub 20 ani.
E. Forme care evoluează pe teren biologic tarat.
(pag. 1238)
C2611055. Care din următoarele forme de hipertiroidie reprezintă contraindicaţii pentru tratamentul
chirurgical:
A. Adenomul toxic tiroidian.
B. Guşa hipertiroidizată difuză care nu raspunde la tratamentul medical.
C. Formele în care radioterapia este contraindicată.
D. Bolnavii sub 20 de ani.
E. Guşile nodulare hipertiroidizate
(pag. 1238)
267 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
268 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C. 40-60 ani
D. 60-70 ani
E. sub 18 ani
(pag. 1236)
C2611057. Guşa multinodulară toxică are incidenţa maximă la următoarele grupă de vârstă:
A. 60-70 ani
B. 40-50 ani
C. la copii
D. 20-30 ani
E. 25-40 ani
(pag. 1235)
C2611060. Cel mai sensibil şi mai specific semn în diagnosticul biologic al pancreatitei acute este:
A. creşterea lipazemiei
B. creşterea amilazuriei
C. creşterea raportului dintre clearanceul amilazei şi al creatininei
D. creşterea bilirubinemiei
E. creşterea amilazuriei
(pag. 1995)
C2611061. Scorurile prognostice Ranson şi Glasgow au valoare predictivă în pancreatita acută în:
A. primele 24-48 ore
B. primele 48-72 ore
C. prima săptîmână
D. primele 12-24 ore
E. prima lună
(pag. 1999)
268 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
269 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 2000)
C1211067. Complicatiile evolutive ale pancreatitei acute necrotico-hemoragice sunt reprezentate de:
A. sechestrul pancreatic
B. infarctul splenic
C. pseudochistul pancreatic
D. abcesul pancreatic
E. cancerul pancreatic
(pag. 1999)
C1211068. Elementele caracteristice ale examenului ecografic in pancreatita acuta edematoasa sunt
reprezentate de:
A. evidentierea unei litiaze biliare
B. marirea volumului pancreasului
C. reducerea ecogenitatii parenchimului pancreatic
269 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
270 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1211070. Cele mai frecvente cauze etiologice ale pancreatite acute sunt reprezentate de:
A. consumul de alcool
B. fumatul
C. litiaza biliara
D. medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene
E. hipercolesterolemia
(pag. 1989)
C1211071. Dintre criteriile luate in calcul pentru calcularea scorului Ranson la internare in pancreatita
acuta fac parte:
A. varsta
B. glicemia
C. sideremia
D. leucocitoza
E. febra
(pag. 1997)
C1211072. Modificarile radiologice care apar in cadrul pancreatitei acute pot fi reprezentate de
A. pneumobilie
B. "ansa santinela”
C. "semnul colonului amputat”
D. aspect radiologic de ileus paralitic difuz
E. hidrotoracele stang
(pag. 1995)
270 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
271 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1311075. Care din urmatoarele afirmatii despre simptomatologia pancreatitei acute sunt adevarate?
A. Greturile si varsaturile insotesc frecvent durerea din pancreatita acuta
B. Semnele insuficientei organice multiple reprezinta manifestari ale unei pancreatite acute severe
C. Complicatiile sistemice apar la 40-50% din pancreatitele acute usoare
D. Icterul este rareori prezent
E. Distensia abdominala poate fi prezenta la pacientii cu pancreatita acuta
(pag. 1994)
C1311076. Dupa prezentarea clinica la debutul bolii se cunosc urmatoarele forme clinice de pancreatita
acuta:
A. Forma pseudodispeptica
B. Forma pseudoanginoasa
C. Forma pseudoperitonitica
D. Forma pseudoapendiculara
E. Forma pseudoocluziva
(pag. 1994)
C1311078. Care din urmatoarele semne clnice sunt intilnite in pancreatita acuta?
A. Echimoza in jurul ombilicului (semnul Cullen)
B. Echimoza pe flancuri (semnul Grey-Turner)
C. Palparea unei formatiuni tumorale in epigastru
D. Perceperea unor zgomote hidroarice accentuate in flancul drept
E. Echimoza sub ligamentul inghinal (semnul Fox)
(pag. 1994)
271 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
272 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1411082. Din punct de vedere morfopatologic, forma necrotico hemoragica a pancreatitei acute
prezinta:
A. Pancreas cu zone necrotice de consistenta moale si friabila
B. Abcese pancreatice si peripancreatice
C. Pancres marit de volum printr-un edem gelatinos
D. Sechestre pancreatice
E. Leziunile hemoragice si necrotice sunt mai larg reprezentate in tesutul peripancreatic
(pag. 1993)
272 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
273 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
contaminare bacteriana;
E. expune la aparitia unor eventratii laterale reziduale.
(pag. 2006)
C1511088. Care dintre urmatoarele afirmatii despre necroza pancreatica sunt adevarate:
A. poate fi uni sau multifocala;
B. daca nu se infecteaza se poate resorbi;
C. poate antrena complicatii locale si generale grave prin eliberarea de substante vasoactive si toxice;
D. necesita obligatoriu tratament chirurgical;
E. poate da nastere la un pseudochist dupa 3 saptamani de la debut.
(pag. 2005)
C1511089. Care dintre cauzele de mai jos sunt cel mai frecvent intalnite in etiologia pancreatitei acute:
A. colangiopancreatografia retrograda endoscopica;
B. litiaza biliara;
C. hiperparatiroidia;
D. consumul de alcool;
E. traumatismele intraoperatorii.
(pag. 1989-1990)
C1511090. Care dintre urmatoarele afirmatii despre infectia pancreatica sunt adevarate:
A. este o complicatie a pancreatitei acute necrozante;
B. frecventa ei creste dupa 3 saptamani de la debut;
C. calea de infectie este reprezentata de translocatia bacteriana a germenilor din intestin;
D. se trateaza numai cu antibiotice;
E. odata dovedita prin punctii aspirative ghidate necesita tratament antibiotic si chirurgical.
(pag. 2005)
C1511091. Care dintre urmatoarele variante corespund formelor clinice de pancreatita acuta conform
clasificarii de la Atlanta 1992:
A. pancreatita acuta edematoasa;
B. pancreatita acuta usoara;
C. pancreatita acuta necrotico-hemoragica;
D. pancreatita acuta severa;
E. pancreatita acuta supurata.
(pag. 1989)
273 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
274 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 1989-vol.II)
C1611097. Din punct de vedere morfopatologic in pancreatita acuta avem urmatoarele forme:
A. edematoasa
B. necrotico-hemoragica
C. supurata
D. abcedata
E. chistica
(pag. 1993)
274 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
275 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. colecistectomie
C. ablatia intregului material necrotic
D. drenajul caii biliare principale
E. abordul retroperitoneal al acestora
(pag. 2006)
C2211102. În declanşarea pancreatitei acute factorul vascular nu este incriminat în următoarele cazuri:
A. postoperator
B. posttraumatic
C. litiaza biliară
D. după transplant de organe
E. la alcoolici
(pag. 1990)
C2211103. Pancreatita acută determinată de consumul excesiv de alcool apare frecvent la:
A. tineri
B. vârstnici
C. populaţia urbană
D. populaţia rurală
E. sexul masculin
(pag. 2000)
C2211104. Factorii precipitanţi cei mai frecvenţi ai apariţiei insuficienţei organice multiple (M.O.F.) pe
parcursul primei săptămâni a pancreatitei acute sunt:
A. hipoxia
B. şocul circulator
C. infecţia pancreatică
D. radicalii liberi de O2
E. abcesul pancreatic
(pag. 2000)
275 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
276 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
E. sexul feminin
(pag. 1989)
C2211110. Cele mai frecvente cauze etiologice ale pancreatitei acute sunt:
A. consumul de alcool
B. litiaza biliară
C. cauzele iatrogene
D. fumatul
E. medicamente antiinflamatorii nesteroidiene
(pag. 1989)
276 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
277 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
277 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
278 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
D. litiaza biliară
E. abcesele pancreatice
(pag. 1999)
C2211120. Într-o pancreatită acută, mai rar, pot surveni următoarele complicaţii:
A. hemoragii pancreatice
B. tromboze vasculare splenice
C. colecistita acută
D. necroza căilor biliare
E. fistule pancreatice
(pag. 1999)
C2211121. Într-o pancreatită acută scurgerile necrozante sunt mai adesea observate în:
A. spaţiul pararenal anterior şi posterior
B. bursa omentală
C. loja renală dreaptă
D. mezocolonul transvers
E. faţa posterioară a colonului ascendent şi a colonului descendent
(pag. 2004)
278 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
279 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 1995)
C2211127. După prezentarea clinică la debut se recunosc mai multe forme clinice de pancreatită acută
şi anume:
A. forma pseudodispeptică
B. forma pseudoocluzivă
C. forma pseudoapendiculară
D. forma pseudoperitonitică
E. forma toxică
(pag. 1994)
C2211129. Din punct de vedere morfopatologic forma supurată a pancreatitei acute presupune:
A. abcese pancreatice
B. abcese peripancreatice
C. pancreas mărit de volum printr-un edem gelatinos
D. sechestre pancreatice
E. leziuni hemoragice şi necrotice
(pag. 1993)
279 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
280 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
280 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
281 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2311140. Care din urmatoarele semne clnice sunt intilnite in pancreatita acuta?
A. Echimoza in jurul ombilicului (semnul Cullen)
B. Echimoza pe flancuri (semnul Grey-Turner)
C. Palparea unei formatiuni tumorale in epigastru
D. Perceperea unor zgomote hidroarice accentuate in flancul drept
E. Echimoza sub ligamentul inghinal (semnul Fox)
(pag. 1994)
281 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
282 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2311147. Care din urmatoarele afirmatii despre simptomatologia pancreatitei acute sunt adevarate?
A. Greturile si varsaturile insotesc frecvent durerea din pancreatita acuta
B. Semnele insuficientei organice multiple reprezinta manifestari ale unei pancreatite acute severe
C. Complicatiile sistemice apar la 40-50% din pancreatitele acute usoare
D. Icterul este rareori prezent
E. Distensia abdominala poate fi prezenta la pacientii cu pancreatita acuta
(pag. 1994)
C2311148. Dupa prezentarea clinica la debutul bolii se cunosc urmatoarele forme clinice de pancreatita
acuta:
A. Forma pseudodispeptica
B. Forma pseudoanginoasa
C. Forma pseudoperitonitica
D. Forma pseudoapendiculara
E. Forma pseudoocluziva
(pag. 1994)
282 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
283 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2511152. Care dintre urmatoarele variante reprezinta forme clinice de pancreatita acuta dupa
clasificarea de la Atlanta (1992) :
A. pancreatita acuta usoara;
B. pancreatita acuta edematoasa;
C. pancreatita acuta severa;
D. pancreatita acuta necrotico-hemoragica;
E. pancreatita acuta supurata.
(pag. 1989)
C2511153. Care dintre anomaliile biologice din pancreatita acuta au valoare prognostica:
A. hiperamilazemia
B. hiperamilazuria;
C. hiperglicemia;
D. hipocalcemia;
E. hiperlipazemia.
(pag. 1994)
C2511154. Care dintre cauzele de mai jos sunt cel mai frecvent întâlnite în etiologia pancreatitei acute:
A. litiaza biliara;
B. consumul de alcool;
C. hiperparatiroidia;
D. anumite medicamente
E. dislipidemia
(pag. 1989-1990)
C2511156. Care dintre urmatoarele afirmatii despre infectia pancreatica sunt adevarate:
A. este o complicatie a pancreatitei acute necrozante;
B. calea de infectie este reprezentata de translocatia bacteriana a germenilor din intestin;
C. frecventa ei creste dupa 3 saptamâni de la debut;
D. se trateaza numai cu antibiotice;
E. odata dovedita prin punctii aspirative ghidate necesita tratament antibiotic si chirurgical.
(pag. 2005)
C2511157. Care dintre urmatoarele afirmatii despre necroza pancreatica sunt adevarate:
A. poate fi uni sau multifocala;
B. daca nu se infecteaza se poate resorbi;
C. poate antrena complicatii locale si generale grave prin eliberarea de substante vasoactive si toxice;
D. necesita obligatoriu tratament chirurgical;
283 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
284 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2511158. Urmatoarele afirmatii privind atitudinea terapeutica în cazul pseudochistului pancreatic sunt
corecte:
A. pseudochisturile cu diametrul mai mic de 6 cm au indicatie de punctie ghidata;
B. pseudochistele pancreatice cu diametru peste 6 cm si complicatii hemoragice au indicatie de drenaj
percutan si instilare de hemostatice pe tubul de dren;
C. practicarea unei derivatii chistodigestive evita riscul producerii unei fistule pancreatice externe;
D. drenajul extern al pseudochistelor pancreatice expune mai frecvent la recidiva fata de derivatia
chistodigestiva;
E. hemoragia intrachistica necesita tratament endoscopic.
(pag. 2006)
C2511161. Care dintre variantele de mai jos reprezinta forme anatomo-patologice de pancreatita acuta:
A. pancreatita acuta usoara;
B. pancreatita acuta edematoasa;
C. pancreatita acuta medie;
D. pancreatita acuta necrotico-hemoragica;
E. pancreatita acuta severa.
(pag. 1989)
C2511162. Care dintre urmatoarele reprezinta cauze iatrogene ale pancreatitei acute:
A. consumul de alcool;
B. colangiopancreatografia retrograda endoscopica;
C. traumatismele;
D. interventiile chirurgicale;
E. punctia pancreatica.
(pag. 1990)
284 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
285 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2511164. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tabloul clinic al pancreatitei acute sunt adevarate:
A. durerea abdominala este localizata de regula in hipocondrul stang si iradiaza in epigastru;
B. durerea abdominala poate lipsi complet din tabloul clinic al pancreatitei acute;
C. durerea abdominala este simptomul major;
D. alaturi de durerea abdominala mai pot apare greata, varsaturile, constipatia sau diareea;
E. poate imbraca aspectul unei iritatii peritoneale difuze.
(pag. 1993-1994)
C2511166. Pe cliseul de radiografie toracica, in pancreatita acuta se pot observa urmatoarele aspecte:
A. marirea hilurilor pulmonare bilateral;
B. infiltrat alveolar difuz;
C. opacitate tringhiulara cu baza la peretele toracic si varful la hil;
D. atelectazie pulmonara bazala;
E. hidrotorax stang.
(pag. 1995)
C2511167. Urmatoarele afirmatii despre rolul ecografiei in pancreatita acuta sunt adevarata:
A. se poate realiza cu usurinta la patul bolnavului;
B. are o specificitate de 60-95% si o sensibilitate de 90%;
C. are o sensibilitate de 60-95% si specificitate de 90%;
D. are un pret de cost redus;
E. poate fi repetata de ori cate ori este nevoie nefiind nociva pentru pacient.
(pag. 1995)
C2511168. Care dintre urmatoarele aspecte ecografice se pot intalni se intalnesc in pancreatita acuta
forma severa:
A. marirea de volum a glandei pancreatice cu calcificari difuze in interiorul glandei;
B. dilatatia canalului Wirsung;
C. aspect heterogen al parenchimului pancreatic, colectii lichidiene mari;
D. reducerea volumului glandei pancreatice cu prezenta de calcificari la interior;
E. aspect heterogen al grasimii peripancreatice.
(pag. 1995)
C2511169. Care dintre urmatoarele afirmatii despre rolul CT in pancreatita acuta sunt adevarate:
A. este superioara ecografiei din punct de vedere al calitatii informatiilor;
B. nu se poate practica la pacientii meteorizati deoarece continutul gazos al intestinului impiedica vizualizarea
pancreasului;
C. poate stabili diagnosticul de pancreatita acuta;
D. are contraindicatie la pacientii purtatori de pace-maker;
E. permite diagnosticul complicatiilor locale.
(pag. 1995)
285 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
286 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2511170. Care dintre urmatoarele afirmatii despre rolul tomografiei computerizate in pancreatita
acuta nu sunt adevarate:
A. permite diferentierea intre forma edematoasa si cea necrozanta prin administrarea de substanta de
contrast intravenos;
B. este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului;
C. expune pacientii la iradiere;
D. permite stabilirea etiologiei litiazice sau alcoolice;
E. datele obtinute pot fi folosite la calcularea unui scor de prognostic.
(pag. 1995)
C2511172. Care dintre urmatoarele reprezinta criterii prognostice de evaluat la internarea unui pacient
cu diagnosticul de pancreatita acuta:
A. varsta;
B. leucocitoza;
C. calcemia;
D. deficitul de baze;
E. glicemia
(pag. 1997)
C2511173. Care dintre urmatoarele valori ai parametrilor clinico biologici din scorul Ranson pledeaza
pentru etiologia etanolica a pancreatitei acute:
A. varsta de 65 de ani;
B. leucocitoza de 17.000/ mm3;
C. ASAT peste 9 ori valoarea normala;
D. valoarea LDH sub 300 UI/l;
E. glicemie de 11 mmol/l.
(pag. 1997)
286 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
287 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2511177. Care dintre antibioticele de mai jos au o buna penetratie tisulara si un spectru adecvat
pentru tratarea infectiilor pancreatice:
A. ureidopenicilinele;
B. cefalosporinele de generatia a III-a;
C. imipenemul;
D. ciprofloxaina;
E. metronidazolul
(pag. 2002)
C2611181. Din punct de vedere epidemiologic guşa multinodulară toxică se caracterizează prin:
A. Tireotoxicoză rar întâlnită.
B. Incidenţă maximă la copii
C. Prezintă cauza cea mai frecventă a tireotoxicozei după boala Basedow
D. Este întâlnită numai în zonele endemice
E. Prezintă variaţii geografice, fiind întâlnită atât în zone endemice cât şi în cele neendemice.
(pag. 1235)
C2611182. Care din elementele de mai jos diferenţiază adenomul toxic tiroidian de boala Basedow:
A. Absenţa exoftalmiei şi a dermopatiei.
287 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
288 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
288 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
289 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 1230)
C2611190. Care din modificările anatomopatologice ale glandei tiroide sunt prezente în Boala Basedow:
A. Foliculi mici cu hiperplazia epiteliului columnar conţinând coloid.
B. Foliculi mari cu atrofia epiteliului columnar conţinând coloid.
C. Vascularizaţie crescută la pacienţi netrataţi.
D. Guşă nodulară.
E. Guşă toxică difuză
(pag. 1232)
289 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
290 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. infarctul miocardic
C. uremia
D. embolia pulmonară
E. delirium tremens
(pag. 1996)
C2611196. Complicaţiile evolutive propriu-zise ale pancreatitei acute sunt reprezentate de:
A. sechestru pancreatic
B. tromboze vasculare
C. pseudochistul pancreatic
D. necroza căilor biliare
E. abcesele pancreatice
(pag. 1999)
290 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
291 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
291 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
292 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. pseudochistul pancreatic
C. abcesele pancreatice
D. lipotimia de ortostatism
E. infarctul miocardic
(pag. 1999)
C2811209. Factorii precipitanticei mai frecventi implicati in aparitia insuficientei organice multiple (
MOF ), in prima saptamana de evolutie a pancreatitei acute sunt:
A. hipoxia
B. alimentatia orala
C. dislipidemia
D. socul circulator
E. hiperglicemia
(pag. 2000)
C2911211. Care din următoarele afirmatii referitoare la semnele de insuficienţă organică din
pancreatita acută sunt adevărate?
A. reprezintă manifestări ale unei pancreatite acute severe;
B. apar la 5-10% din pacientii cu pancreatită acută uşoară;
C. apar la 50 - 70% din pacientii cu pancreatită necrozantă sterilă;
D. apar la 80-90% din pacientii cu necroză pancreatică infectată;
E. apar la debutul pancreatitei acute.
(pag. 1994)
C2911212. În pancreatita acută biliară următoarele elemente ale scorului Ranson la internare sunt
corecte:
A. vârsta > 60 de ani;
B. leucocite > 16.000/mm3
C. glicemia > 10 mmol/e
D. LDH > 1,7x N
E. ASAT > 9 x N
(pag. 1997)
C2911213. Următoarele elemente ale scorului Ranson la internare în pancreatita acută alcoolică sunt
corecte:
A. Vârsta > 50 ani
B. Leucocite > 18.000/mm3
C. Glicemie > 12 mmol/l
D. LDS > 1,5 x N
E. ASAT > 6 x N
(pag. 1997)
C2911214. Care din următoarele afirmatii referitoare la pseudochistul pancreatic sunt adevărate?
A. este o colectie lichidiană extra sau intrapancreatică delimitată de un perete propriu;
B. survine secundar organizării unei necroze pancreatice;
292 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
293 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
293 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
294 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 12
Cancerul pancreasului exocrin
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001
C1212002. Metastazele extraabdominale ale cancerului pancreasului exocrin apar cel mai des in:
A. sistemul osos
B. sistemul nervos central
C. plamani
D. san
E. orbita
(pag. 2033)
C1212003. Markerul tumoral specific cel mai utilizat in diagnosticul cancerul de pancreas exocrin,
valoarea sa predictiva apropiindu-se in unele statistici de cea a ultrasonografiei, este:
A. alfa-fetoproteina
B. antigenul carcinoembrionar
C. CA 19-9
D. CA 125
E. galactozyltransferaza II
(pag. 2030)
C1212005. Cancerul pancreasului exocrin poate fi intalnit la orice varsta. Frecventa sa este maxima in
deceniile de viata
A. 3 si 4
B. 4 si 5
C. 5 si 6
D. 6 si 7
294 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
295 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
E. 7 si 8
(pag. 2027)
C1212006. Cancerul de cap de pancreas produce prin invazie sau compresie obstructia segmentului
terminal al caii biliare principale. Icterul apare atunci cand presiunea in caile biliare depaseste pragul
critic de:
A. 10 cm apa
B. 20 cm apa
C. 30 cm apa
D. 40 cm apa
E. 50 cm apa.
(pag. 2028)
C1412010. Icterul prezent in cancerul de cap de pancreas are urmatoarele caracteristici cu exceptia:
A. Este nedureros
B. Da tegumentelor o nuanta verdinica
C. Este insotit de febra
D. Este insotit de prurit intens rezistent la tratament
E. Este insotit de scaune decolorate
(pag. 2028)
295 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
296 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1512017. Din punct de vedere anatomo-patologic, tumorile maligne ale pancreasului exocrin sunt:
A. cel mai frecvent metastatice;
B. cel mai frecvent primare, cu originea in celulele ductale, avand ca element specific prezenta mucinei;
C. cel mai frecvent sunt tumori chistice;
D. cele mai rare tumori maligne localizate periampular;
E. cea mai frecventa localizare pancreatica este la nivelul corpului.
(pag. 2032)
296 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
297 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1612019. Intre cauzele de deces prin cancer pancreasul ocupa la barbati locul:
A. III
B. IV
C. V
D. II
E. VI
(pag. 2026)
C1612020. Stadiului III conform clasificarii TNM in cancerul pancreasului exocrin ii corespunde:
A. T1-2 N0 M0
B. T1-3 N1 M0
C. T3 N0 M0
D. T1-3 N1 M1
E. T1-3 N1 M1
(pag. 2033)
C2212024. Semnul lui Wirchow Troisier, ca manifestare clinică a cancerului pancreatic, este
reprezentat de:
A. metastază ombilicală
B. bombarea fundului de sac Douglas
297 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
298 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2212025. Semnul lui Trousseau, ca manifestare clinică de ordin general în cancerul pancreasului
exocrin, este reprezentat de:
A. vezicula biliară destinsă palpabilă
B. metastază ombilicală
C. tromboflebite superficiale migratorii
D. tromboflebite profunde migratorii
E. adenopatie supraclaviculară
(pag. 2027-2028)
C2212026. Metabolismul şi circuitul hepatocitar al pigmenţilor biliari sunt deviate spre retenţia
sanguină când presiunea în căile biliare depăşeşte pragul critic de:
A. 10 cm apă
B. 20 cm apă
C. 30 cm apă
D. 50 cm apă
E. 60 cm apă
(pag. 2028)
C2212027. Din cadrul markerilor tumorali specifici care să permită diagnosticul precoce al cancerului
de pancreas exocrin, cel mai utilizat, având şi cea mai ridicată valoare predictivă este:
A. CA – A 19
B. CA 19 – 9
C. CA – A 9
D. HLA – 9
E. HLA - 19
(pag. 2030)
C2212029. Elementul histologic specific în cancerul pancreasului exocrin primar cu originea în celulele
ductale este prezenţa:
A. granulelor de zimogen
B. mucinei
C. chistelor
D. tumorilor solide
E. tumorilor papilare
(pag. 2032-2033)
298 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
299 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. granulelor de zimogen
C. tumorilor solide
D. chistelor
E. tumorilor papilare
(pag. 2032-2033)
C2212031. În cancerul pancreasului exocrin primar, proporţia majoritară o ocupă tumorile maligne cu
originea în:
A. celulele ductale
B. celulele acinare
C. ţesutul conjunctiv
D. focare metaplazice
E. structuri chistice
(pag. 2032-2033)
C2212032. În cancerul pancreasului exocrin primar, în ordinea frecvenţei, după tumorile cu originea în
celulele ductale se situează cele cu originea în:
A. celulele cu conţinut de mucină
B. celulele acinare
C. focare metaplazice, având origine histologică neclară
D. ţesutul conjunctiv
E. ţesut pancreatic aberant
(pag. 2032-2033)
C2212033. Două treimi din cancerul pancreasului exocrin sunt situate la nivelul:
A. capului glandei
B. corpului
C. cozii
D. corpului şi cozii
E. întregii glande
(pag. 2032-2033)
C2212034. Pentru stenoza determinată de invazia duodenului în cancerul pancreasului exocrin se pot
realiza:
A. coledoco-duodenoanastomoză
B. colecisto-gastroanastomoză
C. coledoco-jejunoanastomoză
D. gastroenteroanastomoză
E. colecistostomie
(pag. 2037)
299 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
300 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C. duodenopancreatectomia cefalică
D. splenopancreatectomia
E. duodenopancreatectomia radicală extinsă
(pag. 2036)
C2312037. Dintre explorarile imagistice, care este utilizata ca prima intentie in algoritmul de diagnostic
al tumorilor pancreatice maligne?
A. Ultrasonografia;
B. Scintigrafia pancreatica;
C. Tomografia computerizata;
D. Rezonanta magnetica nucleara;
E. Arteriografia selectiva.
(pag. 2030)
C2312038. Care marker tumoral este utilizat pentru valoarea sa predictiva in cancerul pancreasului
exocrin?
A. Alfa-fetoproteina;
B. Antigenul carcinoembrionar:
C. CA 19-9;
D. PSA;
E. CA 15-3.
(pag. 2030)
C2312039. Cea mai frecventa forma histologica a cancerului pancreasului exocrin primitiv isi are
originea in:
A. Celulele ductale;
B. Celulele acinare;
C. Focare metaplazice;
D. Tesutul conjunctiv;
E. Pancreas aberant localizat in peretele stomacului.
(pag. 2032)
C2312040. Stadiul III dupa clasificarea UICC pentru cancerul pancreasului exocrin se refera la:
A. T1N0M0;
B. T2N0M0;
C. T3N0M0;
D. T1-T3N1M0
E. T1-T3N0-N1M1
(pag. 2033)
C2312041. Stadiul IV in clasificarea UICC referitoare la cancerul pancreasului exocrin se refera la:
A. T1-T2N0M0;
B. T3N0M0;
C. T2N1M0;
D. T3N1M0;
E. T1-T3N0-N1M1
(pag. 2033)
C2312042. Supravietuirea la 5 ani dupa rezectiile pancreatice pentru cancerul pancreasului exocrin
este de:
A. 4%;
B. 8%;
C. 12%;
300 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
301 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
D. 14%;
E. 20%.
(pag. 2034)
C2512044. Care dintre afirmaţiile de mai jos, referitoare la perioada latentă clinic a cancerului de
pancreas exocrin este adevărată:
A. diagnosticul este stabilit cu uşurinţă, pe baza semnelor clinice caracteristice
B. diagnosticul este stabilit cu uşurinţă prin explorări uzuale
C. tumora este de dimensiuni importante şi determină manifestări clinice caracteristice
D. lipsesc atât semnele generale de impregnare neoplazică, cât şi semnele de localizare a tumorii
E. icterul cu caracter obstructiv este un semn caracteristic
(pag. 2027)
C2512045. În cancerul de cap de pancreas, în perioada de stare, triada clinică caracteristică este
constituită de:
A. durere epigastrică de tip pancreatic, neameliorată de analgetice uzuale, scăderea severă în greutate şi
icterul de tip obstructiv afebril, indolor, precedat sau însoţit de prurit
B. durere epigastrică, vărsături bilioase, hepatomegalie de colostază
C. icter obstructiv, veziculă biliară palpabilă, astenie fizică marcată
D. durere cu iradiere în bară, vărsături bilio-alimentare, febră
E. hepatomegalie nodulară, ascită, uneori hemoragie digestivă superioară
(pag. 2028)
C2512047. Din punct de vedere histologic, tumorile maligne ale pancreasului exocrin sunt:
A. cel mai frecvent metastatice
B. cel mai frecvent primare, cu originea în celulele ductale, având ca element specific prezenţa mucinei
C. cel mai frecvent sunt tumori chistice
D. cele mai rare tumori maligne localizate periampular
E. cea mai frecventă localizare pancreatică este la nivelul corpului
(pag. 2032)
301 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
302 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2512051. Între cauzele de deces prin cancer, la bărbaţi, cancerul de pancreas ocupă locul:
A. al doilea după cancerul de plămân
B. al treilea după cancerul de plămân şi prostată
C. al patrulea după cancerul de plămân, colon şi prostată
D. al cincilea după cancerul de plămân, colon, prostată
E. primul loc
(pag. 2026)
C2512052. Între cauzele de deces prin cancer, la femei, pancreasul ocupă locul:
A. al doilea după cancerul de sân
B. al treilea după cancerul de sân şi plămân
C. al patrulea după cancerul de sân, plămân şi colon
D. al cincilea după cancerul de sân, plămân, colon şi organele genitale
E. primul loc
(pag. 2026.)
C2512053. Deşi cancerul de pancreas exocrin se poate întâlni la orice vârstă, frecvenţa maximă este în
deceniile:
A. 3 şi 4
B. 4 şi 5
C. 5 şi 6
D. 6 şi 7
E. 7 şi 8
(pag. 2027)
C2512054. Durerea din cancerul pancreasului exocrin, prezintă unele caracteristici apreciate clasic ca
fiind specifice:
A. intensificare în ortostatism
302 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
303 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2512055. În cancerul de cap de pancreas, icterul apare atunci când presiunea în căile biliare
depăşeşte pragul critic de:
A. 10 cm apă
B. 20 cm apă
C. 30 cm apă
D. 40 cm apă
E. 45 cm apă
(pag. 2028)
C2512056. Pentru clarificarea suspiciunii dignosticului de cancer pancreatic, în mod obişnuit se începe
cu:
A. colangiopancreatografie endoscopică retrogradă
B. ultrasonografia completată sau înlocuită de tomografia computerizată
C. citologie aspirativă
D. rezonanţă magnetică nucleară
E. arteriografie selectivă
(pag. 2029)
C2512057. În cancerul pancreasului exocrin, metastazele extraabdominale apar cel mai frecvent în:
A. creier
B. ganglionii supracalviculari stângi
C. plămâni
D. coloana vertebrală
E. orbită
(pag. 2033)
C2512058. Din punct de vedere histologic,cel mai frecvent,cancerul pancreasului are originea la nivelul
:
A. ţesutului conjunctiv
B. celulelor acinare
C. celulelor ductale
D. focarelor metaplazice
E. celulelor G
(pag. 2032)
C2512059. În cancerul pancreasului exocrin, cateterele pentru chimioterapia adjuvanta sau paliativa
locoregionala sunt plasate în:
A. artera pancreatico-duodenală superioară
B. artera pancreatico-duodenală inferioară
C. artera pilorică
D. artera gastroduodenală şi splenică
E. artera mezenterică superioară
(pag. 2038)
303 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
304 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C. T1-T3 N0 M0
D. T1-T3 N1 M0
E. T4 N1 M0
(pag. 2033)
C2512061. Markerul tumoral cel mai utilizat în diagnosticul cancerului de pancreas cu valoare sa
apropiata de cea a ultrasonografiei este:
A. CA 125
B. CA 19-9
C. alfa fetoproteina
D. antigenul carcinoembrionar
E. galectin - 3
(pag. 2030)
C2612062. Între cauzele de deces prin cancer pancreasul ocupă la bărbaţi locul:
A. III
B. IV
C. V
D. II
E. VI
(pag. 2026)
304 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
305 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2612067. Care din următoarele afecţiuni cardiace NU reprezintă cauze structurale de stop cardiac şi
moarte subită cardiacă:
A. Boli valvulare cardiace
B. Cardiomiopatia dilatativă
C. Hipopotasemia
D. Infarctul miocardic vindecat
E. Infarctul miocardic acut
(pag. 246)
C2612068. Care din următorii factori de risc ereditari NU sunt specifici pentru moartea subită cardiacă:
A. Hiperlipoproteinemii genetice
B. Sindromul intervalului QT prelungit congenital
C. Unele sindroame miopatice
D. Unele sindroame displazice
E. Hipertensiunea arterială
(pag. 246)
C2612071. Care din următoarele afecţiuni NU se prezintă clinic sub forma stopului cardiac:
A. Embolism pulmonar acut masiv
B. Anevrism de aortă rupt
C. Anafilaxia intensă
D. Extrasistolia ventriculară
E. Ruptura de cord după IMA
(pag. 247)
C2612072. Indicaţi factorul de risc cel mai puţin important pentru moartea subită cardiacă:
A. Hiperuricemia
B. Obezitatea
C. Anomaliile ECG nespecifice
D. Hipertrofia ventriculară stîngă
E. Hipercolesterolemia
(pag. 248)
305 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
306 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2612073. Care din categoriile de pacienţi enumerate au rată de supravieţuire de peste 10 %, după
stopul cardiac intraspitalicesc:
A. Cu cancer
B. Cu insuficienţă renală
C. Cu ulcer gastroduodenal
D. Cu boli acute ale SNC
E. Cu infecţii necontrolate
(pag. 250)
C2812074. In cancerul pancreasului exocrin, factorii de risc exogeni intalniti in industria chimica, cei
mai cunoscuti sunt:
A. benzodiazepinele
B. nitrozaminele si derivatii lor
C. acidul piruvic
D. acidul lactic
E. macrolidele
(pag. 2027)
C2812076. Triada clinica caracteristica intalnita in cancerul de cap de pancreas consta din:
A. durere epigastrica neameliorata de analgetice, scadere severa in greutate si icter de tip obstructiv
B. cefalee, lipotimie, dureri abdominale
C. lipotimie de ortostatism, icter, epigastralgii
D. dureri abdominale, febra, icter
E. coma, febra, icter
(pag. 2028)
C2912079. Markerul tumoral cel mai utilizat în diagnosticul cancerului de pancreas exocrin este:
A. alfa-fetoproteina;
306 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
307 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. galactoziltransferaza II;
C. CA 19-9;
D. CA 18-9;
E. CA 19-8.
(pag. 2030)
C1212080. Icterul obstructiv ce apare in neoplasmul de cap de pancreas are urmatoarele caracteristici
A. debuteaza brusc
B. produce nuanta verdinica a tegumentelor
C. este insotit de febra de tip angiocolitic
D. este insotit de colici biliare repetate
E. este insitit de prurit intens.
(pag. 2028)
C1212081. Dintre tumorile pancreasului exocrin, tumorile papilare intraductale mucosecretante sunt o
varianta histologica care prezinta unele caractere specifice, ca
A. sunt mult mai agresive decat adenocarcinoamele ductale
B. clinic, se pot manifesta prin episoade de pancreatita acuta recurenta
C. endoscopic, se caracterizeaza prin cresterea in volum a papilei
D. endoscopia vizualizeaza dilatarea orificiului papilar
E. prin papila se evacueaza cantitati variabile de mucus
(pag. 2032-2033)
C1212082. In cancerul de cap de pancreas, la examenul fizic se evidentiaza semnul lui Courvoisier –
Terrier (vezicula biliara destinsa de presiunea crescuta in arborele biliar). Acest semn poate lipsi
A. la cei cu colecistopatie litiazica cu evolutie indelungata, la care vezicula biliara este scleroatrofica
B. la cei colecistectomizati
C. la obezii cu ficat rasturnat in sus si posterior, sub rebordul costal
D. la bolnavii casectici, cu ficat ptozat
E. este prezent intotdeauna, cu exceptia bolnavilor colecistectomizati
(pag. 2028)
C1212083. Tulburarile digestive comune din perioada de stare a cancerului pancreasului exocrin
constau in
A. durere profunda epigastrica, surda, cu iradiere catre hipocondrul stang si dorsal;
B. durerea abdominala cedeaza usor la medicatia analgetica obisnuita
C. anorexie
D. diaree grasoasa
E. constipatie alternand cu diaree
(pag. 2028)
307 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
308 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1212085. Efectul dietei hiperlipidice in aparitia cancerului pancreasului exocrin poate fi explicat prin
stimularea excesiva a productiei de colecistokinina si pancreozimina, cu rol favorizant pentru
proliferarea celulelor pancreatice. Proliferarea celulara pancreatica este stimulata atat de
colecistokinina, precum si de:
A. bombesina
B. histamina
C. secretina
D. glucocorticoizi
E. neurotensina
(pag. 2027)
C1212086. Factori de risc semnificativi pentru aparitia cancerului pancreasului exocrin sunt considerati
A. regimul alimentar incarcat excesiv cu lipide si proteine
B. consumul de alcool
C. fumatul
D. diabetul zaharat, in special cel cu debut juvenil
E. consumul excesiv de cafea
(pag. 2027)
C1212087. Cancerul pancreasului exocrin este intalnit mai des in mediul urban fata de cel rural, iar pe
plan global apare de doua ori mai frecvent in tarile dezvoltate decat in cele in curs de dezvoltare.
Aceste date sunt explicate prin
A. speranta de viata mai indelungata
B. consumului redus de alimente celulozice
C. expunerea diferentiata la anumiti factori de risc
D. frecventei crescute a bolilor inflamatorii intestinale
E. gradul diferit de depistare
(pag. 2027)
C1312088. Triada clinica caracteristica pentru cancerul de cap de pancreas este constituita de:
A. Durere epigastrica, surda, profunda, permanenta, neameliorata de analgeticele uzuale
B. Scadere severa in greutate
C. Icter intermitent precedat de febra, frison
D. Anemie
E. Icter de tip obstructiv, progresiv, afebril, indolor, precedat/insotit de prurit
(pag. 2028)
308 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
309 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1312091. In cancerul pancreasului exocrin, dozarea markerilor tumorali specifici poate fi utila in:
A. Diagnosticul precoce
B. Controlul eficientei exerezelor cu intentie de radicalitate
C. Surprinderea preclinica a unor recidive
D. Surprinderea preclinica a unor metastaze
E. Controlul eficientei exerezelor cu intentie paleativa
(pag. 2030)
309 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
310 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1412098. Administrarea substantelor de contrast iodate pentru explorarea radiologica a cailor biliare
se poate face pe cale
A. Endoscopica (CPER)
B. Intramusculara
C. Transhepatica percutana
D. Per os
E. Intraoperatorie
(pag. 2031)
C1412099. Pentru stabilirea diagnosticului de cancer pancreatic, sunt utile urmatoarele explorari
endoscopice
A. Tubajul duodenal
B. Laparatomia de diagnostic
C. CPER
D. Bariu pasaj
E. Ultrasonografia pancreatica endoluminala
(pag. 2031-2032)
310 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
311 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1512104. Pentru tratamentul paliativ al retentiei biliare determinata de un cancer de pancreas exocrin
se indica:
A. drenaj biliar extern;
B. drenaj biliar intern;
C. derivatiile interne utilizand colecistul sunt totdeauna posibile si de preferat cand contam pe o supravietuire
indelungata;
D. drenajul biliar intern prin endoscopie interventionala;
E. gastro-entero-anastomoza.
(pag. 2036 - 2037)
C1512105. Factorii de risc, semnificativi din punct de vedere statistic, implicati in etiologia cancerului
pancreasului exocrin sunt:
A. fumatul;
B. alcoolul si cafeaua;
C. diabetul zaharat, in special cel cu debut juvenil;
D. regimul alimentar incarcat excesiv cu lipide si proteine;
E. pancreatita acuta si pancreatita cronica.
(pag. 2027)
C1512108. Explorarile radiologice ale cailor biliare, in cancerul pancreasului exocrin permit:
A. diagnosticul invaziei pediculului mezenterico-portal;
B. evidentierea gradului, intinderii si aspectului obstructiei segmentului terminal al CBP;
C. rasunetul asupra cailor biliare in amonte de obstacol;
D. pancreatocolangiografia endoscopica retrograda ofera informatii asupra sistemului canalar pancreatic,
daca se reuseste opacifierea canalului Wirsung;
E. instituirea unui drenaj biliar extern sau intern cu endoproteza prin procedee de radiologie si/sau
endoscopie interventionala.
(pag. 2031)
C1512109. Dozarea markerilor tumorali in cancerul pancreasului exocrin poate fi utila pentru:
A. diagnosticul precoce al bolii;
311 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
312 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
312 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
313 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. timpul de exereza
B. timpul de reconstuctie
C. timpul de operabilitate
D. timpul paleativ
E. timpul explorator
(pag. 2034)
C1612116. Semnul Curvoisier-Terrier poate lipsi in cancerul de cap de pancreas in urmatoarele cazuri:
A. la obezii cu ficat rasturnat in sus si posterior
B. la bolnavii cu vezica biliara sclero-atrofica
C. la bolnavii cu colecistopatie litiazica cu evolutie indeluntgata
D. la bolnavii cu colecistopatie nelitiazica
E. la bolnavii cu colecistectomie
(pag. 2028)
C2212121. Manifestările clinice în cancerul pancreasului exocrin, diferenţiate după topografia tumorii,
sunt determinate de:
A. sindrom dispeptic nesistematizat
B. tromboflebite superficiale migratorii
C. emaciere, caşexie
313 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
314 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2212126. În perioada de stare, cancerul de cap de pancreas aduce în discuţie diagnosticul diferenţial
al:
A. icterelor mecanice
B. tumorile periampulare
C. sindromului ascitic
D. adenopatiei supraclaviculare
E. insuficienţei hepato-renale
(pag. 2029-2030)
C2212127. În perioada de stare, cancerul corpului şi cozii pancreasului aduce în discuţie diagnosticul
diferenţial al:
A. durerilor pancreatice
B. afecţiunilor caşectizante
C. adenopatiei supraclaviculare
D. insuficienţei hepato-renale
E. tumorii pancreatice palpabile
314 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
315 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 2029-2030)
C2212128. Uneori, durerea determinată de cancerul pancreatic mai prezintă şi alte caracteristici,
apreciate clasic ca specifice:
A. ameliorare în ortostatism
B. ameliorare în decubit dorsal
C. ameliorare parţială sub efectul aspirinei
D. intensificare în decubit dorsal
E. intensificare în ortostatism
(pag. 2028-2029)
C2212129. Invazia sau compresia duodenului de către tumora cefalopancreatică adaugă tabloului
clinic următoarele manifestări:
A. dilataţie gastrică
B. vărsături de stază care conţin bilă
C. vărsături de stază care nu conţin bilă
D. splenomegalie
E. sindromul de stenoză digestivă joasă
(pag. 2028)
C2212130. Icterul prin obstrucţie neoplazică a căilor biliare extrahepatice prezintă următoarele
caracteristici:
A. urini hipercrome
B. urini hipocrome
C. scaune decolorate
D. scaune negricioase, lucioase
E. icter rubin
(pag. 2028)
C2212132. În cancerul corpului şi cozii pancreasului, deosebit de intense şi prin aceasta oarecum
specifice sunt:
A. durerea epigastrică profundă
B. durerea iradiată dorsal
C. durerea ameliorată în decubit dorsal
D. durerea ameliorată în ortostatism
E. tumoră pancreatică palpabilă
(pag. 2029)
C2212133. Triada clinică caracteristică pentru cancerul de cap de pancreas este constituită din:
A. icter febril şi indolor
B. icter afebril şi cu colici coledociene
C. icter afebril şi indolor
D. durere epigastrică profundă
E. scăderea severă în greutate
315 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
316 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 2028)
C2212135. În apariţia cancerului pancreasului exocrin se consideră factori de risc exogeni specifici
următorii:
A. alcoolul
B. cafeaua
C. produse ale industriei chimice
D. produse ale industriei alimentare
E. nitrosaminele
(pag. 2026-2027)
C2212136. În apariţia cancerului pancreasului exocrin, proliferarea celulară pancreatică este stimulată
de:
A. bombesină
B. neurotensină
C. glucocorticoizi
D. glucagon
E. pancreozimină
(pag. 2026-2027)
C2212137. În cazul cancerului pancreasului exocrin, explorările radiologice ale organelor învecinate
pancreasului pot evidenţia:
A. împingerea proximală a antrului gastric
B. împingerea cranială a antrului gastric
C. împingerea anterioară a corpului gastric
D. împingerea posterioară a corpului gastric
E. lărgirea cadrului duodenal
(pag. 2030-2031)
C2212138. În cazul cancerului pancreasului exocrin, endoscopia digestivă superioară face posibilă:
A. ultrasonografia pancreatică endoluminală
B. montarea unui stent
C. colangiopancreatografia retrogradă endoscopică
D. laparoscopia
E. drenajul biliar intern transtumoral
(pag. 2031-2032)
316 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
317 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 2031-2032)
C2212144. După clasificarea elaborată de UICC în 1987, stadiului III de cancer al pancreasului exocrin
aparţin următoarele:
A. T2 N0 M0
B. T1 N1 M0
C. T3 N0 M0
D. T2 N1 M0
E. T3 N1 M0
(pag. 2032-2033)
317 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
318 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 2031-2032)
318 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
319 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 2037)
C2212155. Formele de utilizare ale radioterapiei în tratamentul cancerului pancreasului exocrin sunt:
A. teleradioterapia
B. brahiterapia
C. iradierea externă
D. iradierea internă
E. hipertermia intraoperatorie
(pag. 2038)
319 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
320 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
E. Cancerul pancreasului exocrin este intalnit mai des in mediul rural fata de cel urban.
(pag. 2027)
C2312162. Triada clinica ce caracterizeaza cancerul de cap de pancreas este constituita de:
A. Durere epigastrica de tip pancreatic, surda, profunda, permanenta, neameliorata de analgeticele uzuale;;
B. Icter intermitent, precedat de febra si frison;
C. Durere in hipocondrul drept;
D. Pierdere in greutate;
E. Icter mecanic progresiv, apiretic.
(pag. 2028)
C2312163. Ce semne se intalnesc in perioada de stare si in perioadele avansate ale cancerului corpului
si cozii pancreasului?
A. Durere intensa, profunda, iradiata dorsal, care se poate ameliora trecator la aspirina sau in pozitia de
"cocos de pusca";
B. Semnul Courvoisier-Terrier;
C. Splenomegalie;
D. Adenopatie supraclaviculara stanga;
E. Semnul Cullen.
(pag. 2029)
320 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
321 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2312168. Care din urmatoarele interventii au caracter paleativ si sunt impuse de evolutia avansata a
unei tumori maligne pancreatice cefalice?
A. Colecistectomie urmata de o derivatie bilio-digestiva;
B. Drenaj biliar extern transparietohepatic;
C. Endoproteza transtumorala plasata prin endoscopie interventionala;
D. Colecisto-gastroanastomoza efectuata laparoscopic;
E. Duodenopancreatectomie cefalica.
(pag. 2037)
321 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
322 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 2038)
C2512171. Factorii de risc, semnificativi din punct de vedere statistic, implicaţi în etiologia cancerului
pancreasului exocrin sunt:
A. fumatul
B. alcoolul şi cafeaua
C. diabetul zaharat, în special cel cu debut juvenil
D. regimul alimentar bogat in lipide şi proteine
E. pancreatita acută şi pancreatita cronică
(pag. 2027)
322 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
323 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
toleranţei la glucide sau chiar sindrom hiperglicemic, sindromul insuficienţei pancreatice exocrine (probe
de digestie)
D. valorile sangvine ale enzimelor pancreatice oferă informaţii specifice semnificative
E. markerii tumorali specifici permit diagnosticul precoce al cancerului pancreatic
(pag. 2030)
C2512176. Dozarea markerilor tumorali în cancerul pancreasului exocrin poate fi utilă pentru:
A. diagnosticul precoce al bolii
B. controlul eficienţei intervenţiilor de exereză cu intenţie de radicalitate: markerul prezent preoperator
dispare în perioada postoperatorie dacă nu există ţesut tumoral restant
C. surprinderea preclinică a unor recidive sau metastaze: markerul care dispăruse după intervenţia
chirurgicală reapare înaintea semnelor clinice de recidivă sau metastază
D. markerul cel mai utilizat este antigenul carcinoembrionar
E. markerul cel mai utilizat este antigenul CA 19-9, valoarea sa predictivă apropiindu-se în unele statistici de
cea a ultrasonografiei
(pag. 2030)
C2512177. Explorările radiologice ale căilor biliare, în cancerul pancreasului exocrin permit:
A. diagnosticul invaziei pediculului mezenterico-portal
B. evidenţierea gradului, întinderii şi aspectului obstrucţiei segmentului terminal al CBP
C. răsunetul asupra căilor biliare în amonte de obstacol
D. pancreato-colangiografia endoscopică retrogradă oferă informaţii asupra sistemului canalar pancreatic,
dacă se reuşeşte opacifierea canalului Wirsung
E. instituirea unui drenaj biliar extern sau intern cu endoproteză prin procedee de radiologie şi/sau
endoscopie intervenţională
(pag. 2031)
323 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
324 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 2035)
C2512181. Pentru tratamentul paliativ al retenţiei biliare determinată de un cancer de pancreas exocrin
se indică:
A. drenaj biliar extern (la pacienţi a căror degradare biologică marcată nu permite realizarea unui drenaj biliar
intern chirurgical)
B. drenaj biliar intern, prin anastomozarea unui segment al căilor biliare extrahepatice (colecist sau cale
biliară principală) cu un segment învecinat al tubului digestiv
C. derivaţiile interne utilizând colecistul sunt totdeauna posibile şi de preferat atunci când expectativa de viata
este îndelungată
D. drenajul biliar intern prin endoscopie intervenţională (se monteaza o endoproteză transtumorală) sau prin
imagistică intervenţională (se monteaza endoproteză sau se stabileste un drenaj biliar extern transcutaneo-
hepatic)
E. cancerul pancreasului exocrin nu determină niciodată în evoluţie retenţie biliară
(pag. 2036-2037)
C2512185. Frecvenţa mai mare a cancerului pancreatic, explicată prin modificarea metabolismului
hormonilor digestivi se constată după:
A. derivaţii pancreatice
B. derivaţii biliare
C. rezecţii ileocolice
D. colectomii
E. lobectomii subtotale tiroidiene
(pag. 2027)
C2512186. Care din următoarele afirmaţii referitoare la cancerul pancreatic în faze avansate de evoluţie
sunt adevărate:
324 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
325 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. pot fi prezente hemoragii digestive superioare prin invazia stomacului sau duodenului
B. pot fi prezente hemoragii digestive superioare prin hipertensiune portală
C. lipsesc totdeauna manifestările paraneoplazice
D. şansele curative rămân crescute dacă se asociază chimio şi radioterapia
E. pot fi prezente metastaze hepatice sau peritoneale decelabile clinic
(pag. 2029)
C2512188. Cancerul de pancreas exocrin în stadiul III, în clasificarea UICC din 1987, cuprinde
următoarele elemente:
A. tumoră cu invazia organelor imediat învecinate, cu adenopatie regională invadată
B. tumoră limitată la pancreas fără invazie ganglionară regională
C. tumoră limitată la pancreas, cu metastaze la distanţă prezente
D. indiferent de mărimea tumorii dacă există invazie ganglionară regională şi sunt absente metastazele la
distanţă
E. tumoră cu invazia organelor imediat învecinate, cu adenopatie regională invadată şi metastaze la distanţă
prezente
(pag. 2033)
C2512189. Care dintre următoarele afirmaţii legate de perioada latentă a cancerului pancreatic sunt
false:
A. diagnosticul poate fi stabilit doar întâmplător, prin investigaţii imagistice de fineţe, motivate de o altă
afecţiune
B. tumora este de dimensiuni mici
C. sunt prezente semnele generale de impregnare neoplazică
D. lipsesc semnele de localizare a tumorii
E. bolnavii prezintă un sindrom dispeptic nesistematizat şi o uşoară jenă epigastrică
(pag. 2027)
C2512190. Icterul obstructiv din cancerul de cap de pancreas are următoarele caractere:
A. este însoţit de colici biliare repetate
B. debutează brusc
C. produce nuanţa verdinică a tegumentelor
D. este nedureros şi afebril
E. este însoţit şi de multe ori precedat de prurit intens, progresiv, rezistent la tratamentul simptomatic
(pag. 2028)
C2512191. Semunul Courvoisier - Terrier, care se evidenţiază la examenul fizic în cancerul de cap de
pancreas, poate lipsi:
A. la bolnavii cu colecistopatie litiazică cu evoluţie îndelungată
B. la bolnavii obezi cu ficatul răsturnat în sus şi posterior, sub rebordul costal
C. la bolnavii colecistectomizaţi
D. este prezent întotdeauna cu excepţia bolnavilor colecistectomizaţi
E. la bolnavii caşectici cu hepatomegalie de colestază
(pag. 2028)
325 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
326 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2512193. Care dintre manifestările de ordin general sunt prezente în perioada de stare a cancerului
pancreasului exocrin:
A. uşoară sădere ponderală
B. tromboflebite superficiale migratorii
C. astenie psihică marcată
D. scăderea capacităţii de efort intelectual
E. astenie fizică marcată
(pag. 2028)
C2512194. Care dintre următoarele afirmaţii, legate de durerea din cancerul corpului şi cozii
pancreasului sunt adevărate:
A. durere epigastrică intensă, profundă, iradiată dorsal, rezistentă la analgeticele obişnuite
B. durerea apare în etape relativ avansate ale evoluţiei
C. durerea este explicată mai ales prin invazia plexurilor nervoase retropancreatice
D. durerea este explicată mai ales prin distensia canalelor pancreatice
E. durerea este surdă, profundă, localizată supraombilical, "în bară", corespunzător ariei de proiecţie a
pancreasului
(pag. 2029)
C2512196. În cancerul pancreasului exocrin, endoscopia digestivă superioară face posibilă recoltarea
de material pentru examen anatomo-patologic prin:
A. excizia bioptică a tumorii cefalo-pancreatice
B. recoltarea pentru citologie a secreţiei pancreatice prin cateterizarea ductelor pancreatice
C. periajul tumorii periampulare in vederea examenului citologic
D. puncţie bioptică endoluminală a tumorii cefalo-pancreatice, traversând peretele duodenal
E. recoltarea conţinutului duodenal pentru citologie
(pag. 2031)
326 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
327 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 2031)
C2512202. Pentru durerea dorsală din cancerul pancreatic invadant in plexurile nervoase
retropancreatice se poate tenta :
A. splahnicectomie
B. alcoolizarea splahnicilor
C. infiltraţii analgetice ale splahnicilor şi nervilor intercostali
D. extirparea plexului solar
E. pancreatectomie totală
(pag. 2037)
327 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
328 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2612205. Semnul Curvoisier-Terrier poate lipsi în cancerul de cap de pancreas în următoarele cazuri:
A. la bolnavii cu vezica biliară scleroatrofică
B. la bolnavii cu colecistopatie îndelungată
C. la obezi cu ficat răsturnat în sus şi posterior
D. la bolnavii cu colecistopatie nelitiazică
E. la bolnavii cu colecistectomie
(pag. 2028)
C2612206. Triada caracteristică pentru cancerul de cap de pancreas este constituită din:
A. durere epigastrică
B. greţuri
C. icterul de tip distructiv
D. scăderea ponderală severă
E. vărsături incoercibile
(pag. 2028)
328 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
329 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
D. timpul de reconstrucţie
E. timpul de operabilitate
(pag. 2034)
329 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
330 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2612218. Care din următoarele reprezintă cauze structurale ale morţii subite cardiace:
A. Sindromul QT prelungit congenital
B. Miocardita
C. CMH obstructivă
D. CMH neobstructivă
E. Insuficienţa cardiacă cronică
(pag. 246)
C2612219. Factorii de risc cei mai importanţi ai morţii subite cardiace sunt:
A. Vîrsta
B. TA crescută
C. HVS
D. Caşexia
E. Fumatul
(pag. 248)
330 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
331 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C. CT
D. cateterism arterial selectiv
E. scintigrafia
(pag. 2031)
C2812227. Tumorile maligne ale pancreasului exocrin, sunt clasificate in functie de origine si frecventa
in:
A. primare
B. metastatice
C. tertiare
D. de contiguitate
E. postradice
(pag. 2032)
C2912229. Care din următoarele afirmatii referitoare la epidemiologia şi factorii de risc în cancerul
pancreasului exocrin sunt adevărate?
A. are o frecventă de 3 ori mai mare la bărbaţi decât la femei;
B. între cauzele de deces prin cancer pancresul ocupă locul al patrulea la femei, după cancerul de sân, colon
şi organe genitale interne;
C. frecventa maximă este în deceniiile 6 şi 7;
331 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
332 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2912230. Tumorile maligne primare ale pancreasului exocrin pot avea originea în:
A. celulele ductale;
B. celulele acinare;
C. tesutul conjunctiv;
D. focare metaplazice;
E. tesutul adipos periglandular.
(pag. 2032)
332 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
333 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 13
Ulcerul gastric
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001
C1213001. Care dintre afirmatiile referitoare la etiopatogenia ulcerului gastric sunt gresite
A. Anaclorhidria nu insoteste niciodata ulcerul benign
B. Anaclorhidria insoteste uneori ulcerul benign
C. Debitul acid total este mai putin important in aparitia ulcerului gastric
D. In ulcerul gastric se ia in discutie o diminuare a factorilor de aparare ai mucoasei gastrice
E. Importanta infectiei cu Helicobacter pylori in patogeneza ulcerului gastric este mai mica in decat in cea a
ulcerului duodenal
(pag. 1443)
333 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
334 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1313007. Helicobacter pylori la nivelul mucoasei antrale in ulcerul gastric este prezent in:
A. 20-30% din cazuri
B. 100% din cazuri
C. 10% din cazuri
D. 70-90% din cazuri
E. 40-50% din cazuri
(pag. 1444)
C1313011. Cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastric este reprezentata de:
A. perforatia
B. penetratia
C. stenoza
D. malignizarea
E. hemoragia
(pag. 1448)
334 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
335 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1413018. Tratamentul chirurgical cel mai frecvent utilizat in ulcerul gastric tip III este:
A. vagotomie tronculara asociata cu antrectomie
B. rezectie gastrica proximala asociata cu gastroduodenoanastomoza
C. rezectie gastrica distala asociata cu gastroduodenoanastomoza
D. rezectie gastrica proximala asociata cu gastrojejunoanastomoza
E. vagotomie supraselectiva
(pag. 1452)
335 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
336 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1513020. Semnul radiologic direct de ulcer gastric benign, la examenul radiologic baritat este:
A. nisa mare, cu pereti rigizi, incastrata in conturul gastric;
B. retractia sau scurtarea micii curburi;
C. incizura spastica a marii curburi;
D. nisa in afara conturului gastric, cu pliurile din vecinatate suple, convergente spre leziune;
E. lacuna.
(pag. 1446)
C1513022. Din punct de vedere anatomopatologic, localizarea cea mai frecventa a ulcerului gastric
este:
A. fata posterioara;
B. marea curbura;
C. curbura mica, subcardial;
D. fornixul;
E. curbura mica gastrica, in vecinatatea incizurii gastrice.
(pag. 1444)
C1513024. Care dintre urmatoarele elemente de epidemiologie a ulcerului gastric sunt adevarate:
A. in general este mai frecvent ca ulcerul duodenal;
B. are incidenta maxima la tineri;
C. predominenta neta la femei;
D. este mai frecvent de 2 pana la 5 ori la populatia cu conditii de viata precare, tarati biologic;
E. incidenta maxima este cu 10 ani mai devreme decat in cazul ulcerului duodenal.
(pag. 1442)
336 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
337 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1613028. Urmatorii factori exogeni sunt implicati in aparitia ulcerului gastric cu exceptia:
A. fumatul
B. ingestia de alcool
C. infectia cu Helicobacter pylori
D. antiinflamatoriile nesteroide
E. citostatice
(pag. 1444)
C2313029. Rata de recidiva in tratamentul chirurgical al ulcerului gastric de tip I este in jur de:
A. 90%
B. 7%
C. 3%
D. 1%
E. 10%
(pag. 1451-1452)
C2313031. Referitor la infectia cu Helicobacter pylori, colonizarea acestui germen in mucoasa regiunii
antrale la pacientii cu ulcer gastric se intilneste in proportie de:
A. 50-70%
B. 30-70%
337 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
338 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C. 70-90%
D. 50-90%
E. >90%
(pag. 1443-1444)
C2513036. Care dintre următoarele elemente de epidemiologie a ulcerului gastric sunt adevărate:
A. În general este mai frecvent ca ulcerul duodenal.
B. Este mai frecvent de 2 până la 5 ori la populaţia cu condiţii de viaţă precare, taraţi biologic.
C. Predominenţă netă la femei.
D. Incidenţa maximă este cu 10 ani mai devreme decât în cazul ulcerului duodenal.
E. Are incidenţă maximă la tineri.
(pag. 1442)
C2513037. Alterarea motilităţii gastrice este un factor care contribuie la formarea ulcerului gastric.
Care sunt consecinţele unei evacuări deficitare a stomacului:
A. Stimularea secreţiei de gastrină.
B. Scăderea secreţiei de gastrină.
C. Scăderea secreţiei acide.
D. Creşterea evacuării refluxului duodenal.
E. Diminuarea evacuării refluxului duodenal.
338 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
339 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 1443)
C2513038. În etiopatogenia ulcerului gastric apariţia leziunilor de gastrită cronică are ca element
determinant:
A. hiperaciditatea
B. regurgitarea conţinutului duodenal în stomac
C. anaciditatea
D. hipergastrinemia
E. continenţa pilorului
(pag. 1443)
C2513039. Care din următoarele enunţuri referitoare la etiopatogenia ulcerului gastric este adevărată:
A. alterarea motilităţii gastrice nu contribuie la formarea ulcerului gastric
B. refluxul duodeno-gastric este elementul determinant în apariţia ulcerului gastric
C. refluxul duodeno-gastric este elementul determinant în apariţia leziunilor de gastrită cronică
D. ulcerul gastric nu se asociază cu leziuni de gastrită cronică şi nici cu leziuni de gastrită atrofică
E. importanţa Helicobacter pylori în patogenia ulcerului gastric este mai mare decât în cea a ulcerului
duodenal
(pag. 1443-1444)
339 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
340 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. politraumatisme
B. insuficienţa respiratorie
C. insuficienţa renală oligurică
D. arsuri grave care afectează peste 35% din suprafaţa corporală
E. insuficienţa hepatică
(pag. 1450)
C2513046. În ulcerul gastric tip III Johnson penetrant sau stenozant, operaţia cel mai frecvent folosită
este:
A. gastrectomia totală
B. vagotomia + piloroplastie
C. rezecţia gastrică distală
D. vagotomia + antrectomia
E. ulceroexcizia
(pag. 1452)
C2513047. Care este intervenţia chirurgicală de elecţie în ulcerul gastric tip II Johnson:
A. rezecţia gastrică 2/3
B. vagotomia + piloroplastie
C. vagotomia + antrectomia
D. rezecţia gastrică subtotală
E. gastrectomia totală
(pag. 1452)
340 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
341 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
D. malignizarea
E. hemoragia
(pag. 1448)
C2613051. Cea mai frecventă metodă de tratamentchirurgical al ulcerului gastric de tip III este
A. rezecţia gastrică 2/3
B. rezecţia de tip Schoemaker
C. antrectomia
D. antrectomia asociată cu vagotomia tronculară
E. gastro-jejunoanastomoza
(pag. 1452)
C2613052. Endoscopia digestivă gastrică permite stabilirea diagnosticului de ulcer gastric în:
A. 70% din cazuri
B. 80% din cazuri
C. 90% din cazuri
D. 97% din cazuri
E. 100% din cazuri
(pag. 1447)
341 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
342 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2813057. In diagnosticul ulcerului gastric prin examen radiologic baritat, semnul direct este:
A. scurtarea micii curburi
B. stenoza pilorica
C. convergentapliurilor mucoasei spre ulcer
D. incisura spastica a marii curburi
E. nisa Haudeck
(pag. 1446)
C2913060. Următoarele afirmatii referitoare la hemoragia din ulcerul gastric sunt adevărate:
A. este o complicatie acută şi majoră a ulcerului gastric;
B. apare în 30 - 35% din cazurile de ulcer gastric;
C. ulcerul gastric sângerează mai rar decât ulcerul duodenal;
D. de obicei se opreşte spontan;
E. apare mai frecvent ca o complicatie a ulcerului de tip I şi II.
(pag. 1447-1448)
342 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
343 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1213062. Care dintre afirmatiile referitoare la tratamentul chirurgical al ulcerului gastric sunt corecte:
A. La tipul I interventia de electie este rezectia gastrica distala urmata de gastroduodeno-anastomoza Pean-
Bilrot I sau Bilrot II
B. La tipul II interventia de electie este vagotomia tronculara cu antrectomie cu gastroduodeno- sau
gastrojejuno-anastomoza
C. La tipul III interventia de electie este vagotomia tronculara cu antrectomie
D. La tipul II interventia de electie este gastroentero-anastomoza
E. Tipul V se vindeca de obicei dupa administrarea unui tratament medical intensiv
(pag. 1452)
C1213063. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric sunt corecte
A. In general este mai rar intalnit decat ulcerul duodenal
B. In general este mai des intalnit decat ulcerul duodenal
C. Este mai frecvent la populatia cu conditii de viata precara
D. Este mai rar la populatia cu conditii de viata precara
E. Apare cu o usoara predominanta la barbati
(pag. 1442)
C1213064. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric sunt gresite
A. In general este mai rar intalnit decat ulcerul duodenal
B. In general este mai des intalnit decat ulcerul duodenal
C. Este mai frecvent la populatia cu conditii de viata precara
D. Este mai rar la populatia cu conditii de viata precara
E. Apare cu o usoara predominanta la barbati
(pag. 1442)
C1213065. Care dintre afirmatiile referitoare la etiopatogenia ulcerului gastric sunt corecte
A. Anaclorhidria nu insoteste niciodata ulcerul benign
B. Anaclorhidria insoteste uneori ulcerul benign
C. Debitul acid total este mai putin important in aparitia ulcerului gastric
D. In ulcerul gastric se ia in discutie o diminuare a factorilor de aparare ai mucoasei gastrice
E. Importanta infectiei cu Helicobacter pylori in patogeneza ulcerului gastric este mai mica in decat in cea a
ulcerului duodenal
(pag. 1443)
343 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
344 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 1445)
C1213071. Factorii exogeni care pot participa la aparitia ulcerului gastric sunt
A. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene
B. Chimioterapia intraarteriala
C. Fumatul
D. Alimentele grase
E. Alcoolul
(pag. 1444)
C1313073. Care din urmatoarele semne radiologice pledeaza pentru caracterul benign al nisei gastrice:
A. nisa iesita din conturul gastric
B. nisa cu pliuri de vecinatate suple
C. retractia micii curburi
D. convergenta pliurilor mucoase
E. anarhia pliurilor mucoasei
(pag. 1446)
344 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
345 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. tip V Johnson
C. tip II Johnson
D. tip III Johnson
E. tip IV Johnson
(pag. 1448)
C1313076. In functie de sediul leziunii ulceroase, durerea in ulcerul gastric poate fi localizata:
A. in epigastru
B. retrosternal
C. hipogastru
D. retroxifoidian
E. hipocondrul drept
(pag. 1445)
C1313079. Factori exogeni care pot paricipa la aparitia ulcerului gstric sunt:
A. AINS
B. fumatul
C. misoprostolul
D. consumul de alcool
E. anticolinergicele
(pag. 1444)
345 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
346 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
E. are mai multe sanse sa se opreasca spontan comparativ cu hemoragia din ulcerul duodenal
(pag. 1448)
C1413083. Care din urmatoarele afirmatii privind perforatia din ulcerul gastric sunt adevarate ?
A. este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastric
B. cel mai des perforeaza ulcerul gastric de pe marea curbura
C. cel mai des perforeaza ulcerul gastric din regiunea antero-superioara a micii curburi
D. apare mai ales la pacientii tineri
E. cu cat dimensiunea perforatiei este mai mare cu atat tabloul clinic si evolutia peritonitei sunt mai severe
(pag. 1448)
C1413084. Mecanismele prin care fumatul intervine in ulcerogeneza sunt reprezentate de:
A. scade sinteza de prostaglandine
B. creste secretia acida
C. diminua fluxul sangvin local
D. creste fluxul sangvin local
E. creste refluxul duodeno-gastric
(pag. 1444)
346 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
347 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. formele complicate;
B. formele care nu raspund la tratamentul medicamentos;
C. formele care recidiveaza dupa tratamentul medicamentos;
D. ulcerul gastric in care dupa 6 saptamani de tratament medicamentos leziunea nu dispare sau nu isi reduce
dimensiunile cu peste 60%;
E. in ulcerul gastric tratamentul chirurgical nu este indicat.
(pag. 1451)
347 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
348 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
348 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
349 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
349 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
350 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C. Vincristina
D. Adriamicina
E. Mitomicina
(pag. 1444)
C2313108. Carbenoxolone, un produs de hidroliza al acidului glicirizic are urmatoarele efecte adverse:
A. retentia de sodiu
B. scaderea valorilor tensionale
C. edeme
D. hipokaliemie
E. acidoza
(pag. 1451)
C2313110. Dupa gradul de penetratie in mucoasa gastrica, leziunile ulcerului de stress se clasifica in:
A. erozinea
B. exulceratia
C. hemoragia cataclismica
D. gastrita eroziva
E. malignizarea
(pag. 1450)
C2313111. Semnul direct de nisa de profil poate sa apara sub mai multe forme:
A. nisa Haudek tipica cu cele 3 nivele- bariu, lichid de secretie, aer
B. nisa pediculata
C. nisa giganta cu diametrul sub 5 cm
D. nisa de talie medie, cu sau fara halou clar in jur
E. nisa mica triunghiulara sub forma unui spicul
(pag. 1446)
C2313112. Durerea simptomul principal al bolii, este resimtita sub forma de:
A. crampa
B. torsiune
C. arsura
D. durere surda
E. caracter lancinant
(pag. 1445)
350 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
351 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2313117. Factorii de risc si situatiile clinice patologice care predispun la aparitia ulcerului de stress
sunt:
A. politraumatismele
B. insuficienta respiratorie
C. insuficienta renala oligurica
D. sindromul vestibular
E. boala Parkinson
(pag. 1450)
C2513119. Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate în etiopatogenia ulcerului gastric:
A. Ulcerul gastric este rezultatul dereglării echilibrului fiziologic între factorii de apărare şi cei de agresiune ai
mucoasei gastrice.
351 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
352 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2513120. Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate în etiopatogenia ulcerului gastric:
A. Nivelul seric crescut al gastrinei este mai frecvent întâlnit la bolnavii cu ulcer gastric faţă de cei cu ulcer
duodenal, dacă există hiposecreţie gastrică.
B. Secreţia gastrică nu este cauza principală a producerii ulcerului gastric.
C. Pepsina are efect de digestie efectivă a mucusului gastric.
D. Pepsina are ca efect retrodifuziunea ionilor de hidrogen.
E. Nivelul seric scăzut al gastrinei este mai frecvent întâlnit la bolnavii cu ulcer gastric faţă de cei cu ulcer
duodenal, dacă există hiposecreţie gastrică.
(pag. 1443)
C2513121. Care din următoarele enunţuri sunt adevărate în etiopatogenia ulcerului gastric:
A. Secreţia de mucus gastric este independentă de prostaglandinele endogene.
B. Factorii de apărare ai mucoasei gastrice au importanţă primordială în ulcerogeneză la nivelul stomacului.
C. Vascularizaţia mucoasei gastrice nu influenţează calitatea epiteliului gastric.
D. Vascularizaţia este un factor local care influenţează calitatea epiteliului gastric.
E. Factorii de apărare ai mucoasei gastrice sunt reprezentanţi de mucusul gastric şi epiteliul mucoasei
gastrice.
(pag. 1443)
C2513123. Care este modalitatea de acţiune a sărurilor biliare şi sucului pancreatic în etiopatogenia
ulcerului gastric:
A. stimulează secreţia de gastrină
B. creşte secreţia acidă gastrică
C. lezează mucoasa gastrică
D. împiedică retrodifuziunea ionilor de hidrogen
E. alterează funcţia de barieră a stratului de mucus
(pag. 1443)
C2513124. Care sunt argumentele care nu susţin teoria refluxului biliar determinant în etiopatogenia
ulcerului gastric:
A. sărurile biliare alterează funcţia de barieră a stratului de mucus
B. sucul pancreatic lezează mucoasa gastrică
C. vindecarea leziunii sub acţiunea medicaţiei specifice
D. după antrectomie, deşi refluxul biliar este practic totdeauna prezent, ulcerul gastric este rar
E. hipoaciditatea însoţeşte mai frecvent ulcerul gastric decât ulcerul duodenal
(pag. 1443)
C2513125. Care sunt factorii exogeni care participă în etiopatogenia ulcerului gastric:
352 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
353 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. medicamente anticolinergice
B. medicamente antiinflamatorii nesteroidiene
C. fumatul
D. alcoolul
E. administrarea de citostatice în artera hepatică
(pag. 1444)
C2513127. Care din următoarele enunţuri referitoare la eroziunea gastrică sunt adevărate:
A. interesează mucoasa şi submucoasa gastrică
B. totdeauna leziunea este unică, situată subcardial
C. este de cele mai multe ori caracteristică gastritei hemoragice
D. interesează mucoasa fără să depăşească muscularis mucosae
E. a fost descrisă de Dieulafoy sub denumirea de exulceratio simplex
(pag. 1444)
C2513129. Care din următoarele enunţuri ce se referă la ulcerul gastric cronic sunt adevărate:
A. pierderea de substanţă nu depăşeşte muscularis mucosae
B. ulcerul gastric cronic este caracteristic gastritei hemoragice
C. vindecarea se face fără constituirea de cicatrici vizibile pe seroasă
D. ulcerul gastric cronic calos poate penetra organele vecine
E. pierderea de substanţă este înconjurată de un infiltrat inflamator cronic
(pag. 1444)
C2513130. Care sunt enunţurile care explică localizarea de elecţie a ulcerului gastric pe mica curbură:
A. refluxul duodeno-gastric
B. staza antrală
C. hipergastrinemia
D. mucoasa antrală poate urca înalt pe mica curbură
E. hipoirigaţie regională
(pag. 1445)
C2513131. Ulcerul gastric tip I (după clasificarea formulată de Johnson) are următoarele elemente
definitorii:
A. secreţia acidă este mare
B. este însoţit de reflux duodenal
C. se asociază cu ulcerul piloric sau duodenal
353 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
354 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2513132. Care din următoarele enunţuri sunt definitorii pentru ulcerul gastric tip I (după clasificarea
formulată de Johnson):
A. se întâlneşte la 5% din pacienţii cu ulcer gastric
B. gastrita şi refluxul duodenal sunt absente
C. se asociază frecvent cu grupul sanguin A
D. se asociază cu hiperaciditatea gastrică
E. secreţia acidă este redusă faţă de valorile normale
(pag. 1445)
C2513133. Care din următoarele enunţuri definesc ulcerul gastric tip II Johnson:
A. se asociază cu grupul sanguin A
B. se însoţeşte de un nivel secretor scăzut
C. se asociază cu ulcerul piloric sau duodenal
D. este situat la nivelul corpului, pe mica curbură
E. este situat prepiloric
(pag. 1445)
C2513134. Care din următoarele enunţuri definesc ulcerul gastric tip II Johnson:
A. este situat pe zona fundică a stomacului
B. apare la 23-25% din pacienţii cu ulcer gastric
C. evacuarea transpilorică este întârziată
D. evacuarea transpilorică este rapidă
E. se asociază cu grupul sanguin 0(I)
(pag. 1445)
C2513137. Care sunt elementele definitorii ale ulcerului gastric tip IV - Kauffman şi Conter:
A. se comportă simptomatic şi secretor similar cu ulcerul duodenal
B. evoluează către stenoză antrală prepilorică
C. apare oriunde pe mucoasa gastrică
D. este rezultatul ingestiei cronice de aspirină
E. este rezultatul ingestiei cronice de AINS
(pag. 1445)
354 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
355 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2513139. Care sunt elementele radiologice definitorii ale ulcerului gastric benign:
A. nişa încastrată în conturul gastric
B. pliurile din vecinătatea nişei sunt suple şi converg spre leziune
C. nişa în lacună
D. amputaţia pliurilor mucoasei gastrice la distanţă de nişă
E. nişa ieşită din conturul gastric
(pag. 1446)
C2513140. Care din următoarele enunţuri referitoare la explorarea endoscopică în ulcerul gastric sunt
adevărate:
A. Endoscopia stabileşte diagnosticul în 50% dim cazuri
B. Exclude leziunea malignă prin asocierea biopsiei
C. Nu este necesară în stabilirea diagnosticului complet în ulcerul gastric
D. Este contraindicată în ulcerul gastric acut hemoragic
E. Permite studiul citologic al leziunii
(pag. 1447)
C2513144. Care din următoarele enunţuri privind perforaţia ulcerului gastric sunt adevărate:
A. Perforează cel mai frecvent ulcerele gastrice ale peretelui posterior
B. Perforaţia apare cu precădere la pacienţii tineri
355 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
356 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2513145. Care din următoarele enunţuri referitoare la ulcerul gastric hemoragic sunt adevărate:
A. hemoragia apare mai frecvent ca o complicaţie a ulcerului gastric de tip I
B. hemoragia apare mai frecvent ca o complicaţie a ulcerului gastric de tip II şi III
C. ulceruil gastric sângerează mai puţin frecvent decât ulcerul duodenal
D. bolnavii cu ulcer gastric tip IV pot face hemoragii cataclismice
E. mortalitatea prin ulcer gastric hemoragic este mai mică decât cea prin ulcer duodenal hemoragic
(pag. 1448)
356 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
357 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2513153. Când este indicată gastrectomia totală în ulcerul gastric de stress hemoragic:
A. în leziunea unică situată subcardial
B. gastropatie hemoragică difuză
C. când sâgerarea se reia după o primă operaţie care a încercat realizarea hemostazei
D. când există leziuni multiple situate pe antru
E. în ulcerul gastric de stress cu sângerare cataclismică, în care leziunea este unică
(pag. 1453)
C2513154. Care sunt indicaţiile chirurgicale în ulcerul gastric de stress complicat cu hemoragie:
A. eşecul tratamentului conservator
B. reluarea sângerării
C. sângerarea s-a oprit sub tratament medical, dar operaţia este indicată pentru profilaxia reluării sângerării
D. când explorarea endoscopică nu se poate efectua
E. sângerare cataclismică
(pag. 1453)
357 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
358 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2613158. Următoarele afirmaţii referitoare la ulcerul gastric tip III după Johnson sunt adevărate: cu
excepţia
A. se situează pe corpul gastric
B. localizare prepilorică
C. situat în zona fundică gastrică
D. este întâlnit în 2/3 din cazuri
E. secreţia acidă este normală
(pag. 1445)
358 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
359 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C. vagotomie
D. vagotomie cu antrectomie
E. rezecţie gastrică subtotală
(pag. 1452)
C2813167. Clasificarea Johnson a ulcerului gastric dupa localizare si status secretor cuprinde:
A. tipul I
B. tipul II
C. tipul III
D. tipul IV
E. tipul V
(pag. 1445)
359 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
360 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2913172. Care din următoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric este adevărată?
A. ulcerul gastric apare rar înaintea vârstei de 40 ani;
B. incidenta maximă este în deceniul al cincilea de viaţă;
C. în general este mai putin frecvent decât ulcerul duodenal;
D. repartitia bolii pe sexe consemnează o predominanţă netă la bărbaţi;
E. predominanta bolii de 2 - 5 ori la populaţia cu condiţii de viaţă precară.
(pag. 1442 vol.I)
360 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
361 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 14
Ulcerul duodenal
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001
C1214001. Cea mai eficienta interventie chirurgicala in tratamentul ulcerului duodenal este:
A. vagotomie selectiva + bulbantrectomie
B. vagotomie tronculara + bulbantrectomie
C. vagotomie supraselectiva + bulbantrectomie
D. vagotomie tronculara + rezectie gastrica 2/3
E. rezectie gastrica 2/3
(pag. 1507)
C1214002. Care din urmatoarele situatii nu reprezinta indicatie de tratament chirurgical in caz de ulcer
duodenal complicat cu hemoragie
A. repetarea hemoragiei
B. hemoragie continua
C. hemoragie cataclismica
D. hemoragie oprita
E. episoade hemoragice in antecedente
(pag. 1510)
361 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
362 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
362 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
363 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1414014. Secretia acida gastrica stimulata de histamina este inhibata de urmatoarele substante, cu
exceptia:
A. Nizatidina
B. Famotidina
C. Pirenzepina
D. Ranitidina
E. Cimetidina
(pag. 1505)
C1514018. Cea mai eficienta varianta de tratament chirurgical al ulcerului duodenal este considerata:
A. rezectia gastrica 2/3;
B. vagotomia cu gastroenteroanastomoza;
C. vagotomia tronculara asociata cu bulbantrectomie sau hemigastrectomie;
D. gastrectomia totala;
E. gastroenteroanastomoza.
363 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
364 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 1507)
C1514019. Durerea transfixianta, iradiata in spate, aparuta in evolutia unui ulcer duodenal, cu suferinta
mai veche, semnifica:
A. perforatia in peritoneu liber;
B. malignizarea;
C. penetrarea ulcerului in pancreas;
D. iminenta de perforatie;
E. iminenta instalarii stenozei pilorice.
(pag. 1501)
C1514021. Tipul de operatie indicat in ulcerul duodenal perforat la pacienti tineri, la care perforatia este
supla sau reprezinta primul simptom al bolii, este:
A. sutura simpla cu epiploonoplastie;
B. rezectia gastrica;
C. vagotomia cu hemigastrectomie;
D. drenajul dirijat al perforatiei;
E. gastroenteroanastomoza.
(pag. 1512)
C1514022. Imaginea caracteristica radiologic unei perforatii a ulcerului duodenal in peritoneu liber este:
A. imaginea aerica sub forma de semiluna subdiafragmatica (pneumoperitoneu);
B. stomacul in "chiuveta“;
C. nivelele hidroaerice centroabdominale;
D. imagine de ansa opaca;
E. nisa Haudeck.
(pag. 1511)
C2314025. Cea mai eficienta interventie chirurgicala in tratamentul ulcerului duodenal este:
364 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
365 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
365 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
366 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2514035. Aspectul macroscopic al leziunii în ulcerul duodenal cronic, vizibil la endoscopie, constă în:
A. zonă de ulceraţie rotundă sau ovalară, cu margini net delimitate şi fundul craterului acoperit de exudat
aderent
B. prezenţa unei eroziuni liniare superficiale
C. prezenţa unei ulceraţii cu margini proeminente, infiltrate, cu nodozităţi localizată mai frecvent în zona
antrală
D. prezenţa unei formaţiuni conopidiforme, cu ulceraţie centrală
E. prezenţa unei cicatrici stelate pe suprafaţa mucoasei duodenale
(pag. 1501)
366 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
367 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2514040. Durerea transfixiantă, iradiată în spate, apărută în evoluţia unui ulcer duodenal, cu suferinţă
mai veche, semnifică:
A. perforaţia în peritoneu liber
B. malignizarea
C. penetrarea ulcerului în pancreas
D. iminenţa de perforaţie
E. iminenţa instalării stenozei pilorice
(pag. 1501)
C2514041. Tipul de operaţie indicat în ulcerul duodenal perforat la pacienţi tineri, la care perforaţia este
suplă sau reprezintă primul simptom al bolii, este:
A. sutura simplă cu epiploonoplastie
B. rezecţia gastrică
C. vagotomia cu hemigastrectomie
D. drenajul dirijat al perforaţiei
E. gastroenteroanastomoza
(pag. 1512)
C2514042. Imaginea caracteristică radiologic unei perforaţii a ulcerului duodenal în peritoneu liber este:
A. imagine aerică sub formă de semilună subdiafragmatică (pneumoperitoneu)
B. stomacul "în chiuvetă"
C. nivelele hidroaerice centroabdominale
D. imagine de ansă opacă
E. nişa Haudeck
(pag. 1511)
367 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
368 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 1511)
C2514045. În ulcerele duodenale gigante localizate pe faţa posterioară a bulbului duodenal, penetrante
în pancreas sunt indicate:
A. hemigastrectomie cu vagotomie tronculară şi păstrarea duodenului în tranzit, sutura făcându-se la nivelul
peretelui duodenal posterior chiar în marginea inferioară a craterului ulceros
B. ridicarea leziunii ulceroase prin disecţie în pancreas
C. rezecţie gastrică 2/3 cu anastomoză gastrojejunală şi sutura bontului duodenal
D. vagotomie şi gastroenteroanastomoză
E. vagotomie cu ulceroexcizie şi piloroplastie
(pag. 1508)
C2514046. Cea mai eficientă variantă de tratament chirurgical al ulcerului duodenal este considerată:
A. rezecţia gastrică 2/3
B. vagotomia cu gastroenteroanastomoză
C. vagotomia tronculară asociată cu bulbantrectomie sau hemigastrectomie
D. gastrectomia totală
E. gastroenteroanastomoza
(pag. 1507)
368 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
369 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 1505)
369 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
370 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
370 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
371 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1314066. Semnele clinice ale hemoragiei digestive superioare prin ulcer duodenal sunt:
A. paloare
B. bradicardie
C. sete
D. hipotensiune
E. agitatie
(pag. 1509)
371 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
372 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1414073. In hemoragia aparuta in evolutia unui ulcer duodenal endoscopia este folosita in
urmatoarele situatii:
A. bolnavi cu instabilitate hemodinamica
B. bolnavi ce necesita transfuzii repetate
C. ulcer situat pe fata posterioara a bulbului duodenal
D. bolnavi cu tare asociate
E. bolnavi cu varsta sub 60 de ani
(pag. 1510)
372 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
373 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1414075. Dintre metodele de diagnostic paraclinic al ulcerului duodenal endoscopia este preferata
pentru ca:
A. este sigura
B. permite diagnosticul infectiei cu Helicobacter pylori
C. are un cost scazut
D. elimina posibilitatea iradierii bolnavului
E. permite biopsia
(pag. 1502)
C1414077. Referitor la anatomia patologica a ulcerului duodenal se pot face urmatoarele afirmatii, cu
exceptia:
A. ulcerul acut profund nu depaseste muscularis mucosae
B. mucoasa care inconjoara craterul ulceros este rareori eritematoasa
C. apare cel mai frecvent la nivelul fetei anterioare a bulbului duodenal
D. ulcerul duodenal este totdeauna multiplu
E. localizarea postbulbara la nivelul genunchiului duodenal superior este rara
(pag. 1501)
373 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
374 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1514081. Efectele favorabile ale vagotomiei in tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal sunt:
A. reduce stimularea colinergica a celulelor parietale gastrice;
B. reduce sensibilitatea celulelor parietale gastrice la actiunea gastrinei si histaminei;
C. induce modificari favorabile ale motilitatii;
D. scade secretia exocrina pancreatica;
E. hipersecretia gastrica
(pag. 1506-1508)
C1514083. Ulcerul duodenal postbulbar determina frecvent in evolutie complicatii, cum sunt:
A. hemoragia;
B. stenoza;
C. penetrarea in pancreas;
D. malignizarea;
E. fistula gastro-colica.
(pag. 1503)
374 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
375 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1614088. Refacerea continuitatii digestive dupa rezectia pentru ulcer duodenal se face prin:
A. anastomoza gastro-duodenala Pean-Billrot I
B. anastomoza gastro-duodenala termino-laterala Reichel-Polya
C. anastomoza gastro-jejunala Hoffmeister
D. anastomoza gastro-jejunala Billrot II
E. anastomoza gastro-jejunala latero-laterala Hoffmeister-Finsterer
(pag. 1505-1506)
375 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
376 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2314096. efectele favorabile ale vagotomiei in tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal sunt:
A. reducerea stimularea colinergica a celulelor parietale gastrice
B. reduce sensibilitatea celulelor parietale gastrice la actiunea gastrinei si histaminei
C. induce modificari favorabile ale motilitatii
D. scade secretia exocrinapancreatica
E. hipersecretia gastrica
(pag. 1506-1508)
376 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
377 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2314104. Semnele clinice ale hemoragiei digestive superioare prin ulcer duodenal sunt:
A. paloare
B. bradicardie
C. sete
D. hipotensiune
E. agitatie
(pag. 1509)
C2314106. Dintre metodele de diagnostic paraclinic al ulcerului duodenal endoscopia este preferata
377 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
378 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
pentru ca:
A. este sigura
B. permite diagnosticul infectiei cu Helicobacter pylori
C. are un cost scazut
D. elimina posibilitatea iradierii bolnavului
E. permite biopsia
(pag. 1502)
C2514109. Din punct de vedere epidemiologic ulcerul duodenal este mai frecvent:
A. la bărbaţi
B. la femei
C. la copii
D. la bătrâni
E. la vârsta adultă cu maxim de frecvenţă între 30 şi 50 de ani
(pag. 1498)
378 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
379 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
379 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
380 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 1501)
380 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
381 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. sunt rare
B. sunt abundente
C. sunt în cantitate redusă
D. se datorează cantităţii foarte mari de secreţie acidă
E. în sindromul Zollinger-Ellison nu sunt prezente vărsăturile
(pag. 1504)
C2514127. Ulcerul duodenal postbulbar determină frecvent în evoluţie complicaţii, cum sunt:
A. hemoragia
B. stenoza
C. penetrarea în pancreas
D. malignizarea
E. perforaţia în peritoneu liber
(pag. 1503)
381 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
382 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2514134. Efectele favorabile ale vagotomiei în tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal sunt:
A. reduce stimularea colinergică a celulelor parietale gastrice
B. reduce sensibilitatea celulelor parietale gastrice la acţiunea gastrinei şi histaminei
C. induce modificări favorabile ale motilităţii
D. scade secreţia exocrină pancreatică
E. creşte secreţia biliară
(pag. 1506-1508)
C2514137. În hemoragia digestivă determinată de un ulcer duodenal sursa sângerării poate fi:
A. erodarea unor vase din submucoasă
B. erodarea unui vas situat în fundul craterului, cel mai frecvent fiind interesate artera pilorică şi artera
gastroduodenală
C. mugurii de ţesut de neoformaţie de la baza ulcerului
D. erodarea unui vas situat în fundul craterului, cel mai frecvent fiind interesată artera coronară
E. mucoasa congestivă periulceroasă
382 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
383 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 1509)
C2514139. Examenul clinic al abdomenului în ulcerul duodenal perforat în primele ore de la debut arată:
A. prezenţa contracturii abdominale la palpare
B. abdomenul este imobil cu respiraţia
C. prezenţa matităţii hepatice
D. clapotaj epigastric
E. accentuarea zgomotelor intestinale
(pag. 1511)
383 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
384 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
384 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
385 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 1513)
C2614152. Următoarele tipuri de piloroplastii sunt utilizate în practică pentru terapia ulcerului
duodenal:
A. piloroplastia Heinecke-Mikulicz
B. piloroplastia Judd
C. piloroplastia Finney
D. gastro-jejunostomia
E. pilorectomia anterioară Burlui
(pag. 1507)
385 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
386 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. hemoragie
B. perforatie
C. stenoza
D. malignizarea
E. rezistenta la tratamentul medicamentos
(pag. 1509)
C2814158. Diagnosticul diferential a hemoragiei digestive superioare din ulcerul duodenal se face cu:
A. ruptura de varice esofagiene
B. ulcerul gastric
C. ulcerul esofagian
D. polipii colici
E. boala Krohn
(pag. 1509)
C2814159. Abdomenul acut care apare dupa perforatia ulcerului duodenal, se caracterizeaza prin:
A. durere abdominala intensa, contractura musculara generalizata
B. febra
C. tahicardie
D. deshidratare
E. icter
(pag. 1511)
C2814163. Hemoragia digestiva superioara impotanta din cadrul ulcerului duodenal se manifesta prin:
A. palpitatii
B. icter
386 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
387 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C. melena
D. rectoragie
E. hematemeza
(pag. 1507)
C2914165. Care din următoarele afirmatii referitoare la Helicobacter pylori sunt adevărate?
A. este un bacil gram-pozitiv;
B. scurt (0,3 - 0,6 milimicron lungime);
C. este spiralat;
D. se evidentiază pe biopsia din submucoasa gastrică prin coloraţie giemsa;
E. este mai putin evident prin coloraţie cu hematoxilină.
(pag. 1502)
C2914166. Care din următoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal gigant sunt adevărate?
A. este localizat pe peretele antero-superior al bulbului duodenal;
B. poate atinge dimensiunea de 3 - 6 cm;
C. penetrează adânc în pancreas;
D. clinic prezintă dureri colicative foarte intense;
E. aspectul endoscopic este de crater gigant.
(pag. 1503)
C2914167. Care din următoarele afirmatii referitoare la antagoniştii receptorilor H2 sunt adevărate?
A. la nivelul celulelor parietale gastrice histamina ocupă un receptor de membrană şi inhibă adenil-ciclaza;
B. Ranitidina are o actiune de 4 - 6 ori mai intensă decât Cimetidina;
C. Famotidina este de 6 - 8 ori mai activă decât Ranitidina în inhibarea secretiei acide;
D. Famotidina se administrează în doză unică seara, de 40 mg;
E. sub actiunea tratamentului cu antagonişti de receptori H2, ulcerul dispare după 8 săptămâni la 85 - 90%
din pacienţi.
(pag. 1505)
387 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
388 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 15
Cancerul gastric
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001
C1315006. Cea mai frecventa localizare a cancerului gastric este reprezentata de:
A. zona antrala
388 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
389 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. mica curbura
C. marea curbura
D. zona cardio-tuberozitara
E. fata posterioara a corpului gastric
(pag. 1463)
C1315008. Cel mai performant examen pentru diagnosticul de cancer gastric este reprezentat de:
A. endoscopia digestiva superioara cu biopsie
B. explorarea radiologica in dublu contrast
C. ecografia abdominala
D. computer tomografia
E. examenul clinic
(pag. 1469)
C1315011. Cancerul gastric incipient (" early cancer") este definit de invazia limitata la:
A. subseroasa
B. membrana bazala
C. mucoasa si submucoasa
D. peritoneul visceral
E. musculara proprie
(pag. 1463)
389 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
390 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 1468)
C1415015. Afectiunea gastrica ce pare sa duca cel mai frecvent la cancer gastric este:
A. Ulcerul gastric antral;
B. Polipii adenomatosi;
C. Gastrita atrofica;
D. Metaplazia intestinala gastrica;
E. Gastrita hipertrofica.
(pag. 1461)
C1415017. In linita plastica, numita si schirul gastric, zona anatomica invadata precoce este:
A. Zona antropilorica;
B. Fetele stomacului;
C. Orificiile;
D. Mica curbura;
E. Marea curbura.
(pag. 1470)
390 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
391 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1515020. Din punct de vedere histopatologic linita plastica poate fi definita drept:
A. carcinom adenoscuamos, in care se gasesc celule glandulare si epidermoide;
B. carcinom epidermoid;
C. adenocarcinom cu celule cu " inel cu pecete " ce infiltreaza toate planurile peretelui gastric;
D. carcinomul cu celule mici;
E. Early Cancer.
(pag. 1464)
C1515024. Care este semnificatia gradului histopatologic G3 pentru tumorile gastrice maligne?
A. tumori moderat diferentiate;
B. tumori in care gradul de diferentiere nu poate fi precizat;
C. tumori nediferentiate;
D. tumori bine diferentiate;
E. tumori slab diferentiate.
(pag. 1465)
391 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
392 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 1464-1465)
392 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
393 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2215034. Tomodensitometria:
A. nu are valoare decât în formule avansate, evidenţiind masa tumorală gastrică
B. evidenţiază extensia vasculară, limfatică şi peritoneală
C. oferă relaţii mai de fineţe decât RMN
D. cancerul apare ca o zonă hipoecogenă, ce se delimitează de straturile normoecogene
E. se poate realiza prin fibrogastroscop, explorând şi zonele limitrofe tumorii
(pag. 1469)
393 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
394 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2315041. In ordinea descrescatoare a frecventei, localizarile tumorilor maligne ale stomacului sunt:
A. antrala, mica si marea curbura, zona cardio-tuberozitara
B. antrala, zona cardio-tuberozitara, mica curbura, marea curbura
C. fata anterioara gastrica, zona cardio-tuberozitara, mica curbura, marea curbura
D. zona cardio-tuberozitara, antrala, corp gastric, fata posterioara
E. mica si marea curbura, zona cardio-tuberozitara, antrala
(pag. 1463)
C2315044. In cancerul gastric operat, existenta de tesut tumoral restant macroscopic se noteaza:
A. R0
B. R1
C. R2
D. Rx
E. nici una de mai sus
(pag. 1466)
394 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
395 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2515048. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la displazia mucoasei gastrice, ca leziune
precanceroasă este falsă?
A. Se însoţeşte de creşterea numărului de celule nediferenţiate.
B. Se însoţeşte de creşterea frecvenţei mitozelor.
C. Se însoţeşte de creşterea secreţiei de mucus.
D. Se asociază adesea cu metaplazia intestinală, crescând riscul de malignizare.
E. Se consideră că, odată descoperită, displazia coexistă cu o leziune canceroasă.
(pag. 1462)
C2515049. Care este topografia gastrică, la nivelul căreia, în ultimii 15-20 ani se constată o creştere a
frecvenţei cancerului?
A. Antrul gastric.
B. Marea curbură gastrică.
C. Zona cardio-tuberozitară.
D. Peretele anterior gastric.
E. Mica curbură gastrică.
(pag. 1463)
C2515051. Care sunt germenii microaerofili evidenţiaţi la examenul bacteriologic al sedimentului din
sucul gastric în cancerul gastric?
395 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
396 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. Stafilococul.
B. Bacilul piocianic.
C. Helicobacter pylori.
D. Bacilul Boas-Oppler.
E. Streptococul.
(pag. 1467)
C2615053. Supravieţuire relativă la 5 ani la pacienţii cu cancer gastric, în Europa este de:
A. 9-22%
B. 25-30%
C. 40-45%
D. 60%-70%
E. 80%
(pag. 1460)
C2615055. Ţesutul tumoral restant apreciat ca R1 după tratamentul chirurgical al cancerului gastric
reprezintă:
A. prezenţa de ţesut tumoral microscopic
B. prezenţa de ţesut tumoral macroscopic
C. nu se poate aprecia ţesutul tumoral restant
D. prezenţa ţesutului tumoral la distanţă
E. absenţa ţesutului tumoral
(pag. 1466)
396 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
397 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C. para- aorto-cavi
D. trunchi celiac
E. retroduodenopancreatici
(pag. 1466)
397 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
398 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
398 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
399 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 1464)
C1315070. Unele afectiuni gastrice care predispun la aparitia cancerului gastric sunt:
A. gastrita atrofica
B. volvulusul gastric
C. polipii gastrici cu diametrul peste 2 cm
D. metaplazia intestinala
E. hernia hiatala prin rostogolire
(pag. 1461-1462)
C1315071. In cadrul stadializarii UICC - TNM in vigoare, invazia ganglionara este clasificata astfel:
A. N1 - metastaze in 1-6 ganglioni regionali
B. N2 - mestastaze in 5-12 ganglioni regionali
C. N3 - metastaze in peste 15 ganglioni regionali
D. N2 - metastaze in 7-15 ganglioni regionali
E. N3- metastaze in peste 12 ganglioni regionali
(pag. 1465)
399 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
400 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1515082. Care din urmatoarele grupe ganglionare limfatice ale stomacului sunt incluse in statia a II-a?
A. grupul situat in jurul trunchiului celiac;
B. grupul situat in hilul splinei;
C. grupul retroduodenopancreatic;
D. grupul subpiloric;
E. ganglioni sateliti ai arterei hepatice comune.
400 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
401 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 1466)
C1515084. Care din urmatoarele afectiuni gastrice sunt considerate boli precanceroase?
A. volvulusul gastric;
B. ulcerul gastric;
C. gastrita atrofica;
D. polipii gastrici;
E. metaplazia intestinala gastrica.
(pag. 1461)
C1615089. In ceea ce priveste radioterapia in cancerul gastric, urmatoarele afirmatii sunt adecvate:
A. radioterapia postoperatorie este eficace, cancerul gastric fiind radiosensibil
401 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
402 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2215094. Limfadenectomia:
A. se realizează în raport de teritoriile de drenaj limfatic şi staţiile ganglionare
B. ameliorează calitatea vieţii postoperator, nu şi supravieţuirea
C. se recomandă ridicarea a minimum 15 noduli limfatici (D1)
D. limfadenectomia D2 comportă ridicarea a minimum 25 noduli, situaţi la peste 3 cm de marginea tumorii
E. limfadenectomia D3 comportă ridicarea a minimum 35 noduli situaţi la peste 3 cm de marginea tumorii
(pag. 1473)
402 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
403 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
403 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
404 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. infiltrativă
B. vegetantă
C. nodulară
D. polipoidă
E. schims
(pag. 1476)
C2215107. Leimioblastomul:
A. se aseamănă leimionului, fiind localizat în 75% din cazuri în zona corporeo-fundică
B. se confundă uneori cu adenocarcinomul
C. metastazează precoce
D. simptomul predominant este scăderea ponderală
E. poate produce ocluzii înalte
(pag. 1478)
C2215108. Hemangiopericitomul:
A. are origine în ţesutul gastric de susţinere, în afara membranei bazale
B. este format din celule fusiforme, cu nuclei excentrici şi citoplasmă eozinofilă, cu vacuole
C. se poate localiza retroperitoneal
D. tratamentul este chirurgical
404 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
405 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
405 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
406 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
406 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
407 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
407 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
408 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
408 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
409 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C. sindromul dispeptic
D. sindromul ulceros
E. sindromul hemoragic
(pag. 1467)
409 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
410 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
410 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
411 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
411 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
412 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
412 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
413 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2515162. Care dintre următoarele tipuri histopatologice de cancer gastric sunt cuprinse în
clasificarea lui Lauren?
A. Formele papilare.
B. Formele"în inel cu pecete".
C. Formele difuze.
D. Formele intestinale.
E. Formele mixte.
(pag. 1464)
C2515163. Care dintre tipurile de leziuni precanceroase gastrice poate regresa ca urmare a consumului
de legume şi fructe bogate în vitamina C şi beta-caroten?
A. Ulcerul gastric.
B. Displazia gastrică.
C. Polipii gastrici.
D. Gastrita atrofică.
E. Metaplazia intestinală incompletă.
(pag. 1462)
C2515164. Care dintre următoarele profesii pare să predispună la creşterea riscului de cancer gastric?
A. Pictorii.
B. Tipografii.
C. Cei care lucrează în industria cauciucului.
D. Cei care lucrează în industria textilă.
E. Cei care lucrează în agricultură.
(pag. 1462)
C2515165. Care dintre următoarele grupe ganglionare limfatice ale stomacului sunt incluse în staţia a
treia?
A. Grupul paraesofagian stâng.
B. Grupul subpiloric.
C. Grupul din hilul splinei.
D. Grupul din ligamentul hepatoduodenal.
E. Grupul situat la originea arterei mezenterice superioare.
(pag. 1466)
C2515166. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la durerile apărute în cancerul gastric este
falsă?
413 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
414 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2515167. Care dintre următoarele manifestări clinice caracterizează sindromul anemie-astenie din
cadrul cancerului gastric?
A. Astenia.
B. Anemia.
C. Scăderea ponderală.
D. Displazia.
E. Apetitul capricios.
(pag. 1467)
C2515169. Care dintre următoarele informaţii referitoare la cancerul gastric pot fi evidenţiate cu
ajutorul tomodensimetriei?
A. Tipul histologic de tumoră.
B. Infiltrarea ţesuturilor vecine.
C. Permite descoperirea formelor de cancer incipient (early cancer).
D. Extensia vasculară, limfatică şi peritoneală a tumorii.
E. Prezenţa metastazelor hepatice.
(pag. 1469)
C2515170. Care dintre următoarele informaţii pot fi obţinute în cancerul gastric cu ajutorul rezonanţei
magnetice nucleare?
A. Evidenţiază masele tumorale.
B. Evidenţiază topografia lezională a leziunilor gastrice superficiale.
C. Evidenţiază invazia de vecinătate şi ganglionară.
D. Apreciază profunzimea şi întinderea leziunilor infiltrative.
E. Evidenţiază prezenţa metastazelor hepatice.
(pag. 1469)
C2515171. Cu care dintre afecţiunile enumerate mai jos se face diagnosticul diferenţial al unui cancer
gastric aflat în faza de debut?
A. Ulcerul gastric.
B. Cancerul de cap de pancreas.
C. Gastritele.
D. Mielomul multiplu.
E. Ptoza gastrică.
(pag. 1470)
C2515172. Care dintre următoarele semne clinice pot fi întâlnite în cancerul antropiloric?
A. Dureri epigastrice şi în hipocondrul drept.
414 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
415 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. Vărsături tardive.
C. Tumoră sau împăstare epigastrică.
D. Disfagie.
E. Rectoragii.
(pag. 1470)
C2515173. Care dintre următoarele afirmaţii sunt caracteristice linitei plastice gastrice?
A. Invazia precoce a orificiilor.
B. Infiltrarea pereţilor.
C. Prezenţa peristalticii.
D. Îngustarea lumenului gastric.
E. Ştergerea pliurilor mucoasei gastrice.
(pag. 1470)
C2515174. Care dintre următorii factori permit efectuarea unei intervenţii cu viză radicală oncologică în
cancerul gastric?
A. Prezenţa ascitei.
B. Absenţa metastazelor.
C. Marginile restante indemne de celule tumorale.
D. Invazia până în staţia a treia ganglionară.
E. Seroasa stomacului nu este depăşită.
(pag. 1472)
C2515176. Care dintre următorii factori caracterizează forma febrilă a cancerului gastric?
A. Este mai frecventă la tineri.
B. Traduce invazia pancreasului.
C. Se instalează precoce o anemie de tip feripriv.
D. Stările subfebrile sunt consecinţa necrozei tumorale şi resorbţiei de pirogeni.
E. Prezintă metastaze precoce.
(pag. 1472)
415 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
416 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
E. nici una
(pag. 1472)
416 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
417 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. sindrom ulceros
B. sindrom astenie-anemie
C. sindrom subfebril sau febril
D. sindrom paraneoplazic
E. nici unul
(pag. 1467)
C2615186. După clarificarea cancerului gastric în raport cu gradul de diferenţiere celulară şi cantitatea
de mucus secretat acestea pot fi:
A. tubulare sărace în mucus
B. tubulare bogate în mucus
C. diferenţiate bogate în mucus
D. diferenţiate sărace în mucus
E. nediferenţiate
(pag. 1464)
C2815190. Clasificarea formelor macroscopice ale cancerului gastric – Bormann deosebeste formele:
A. carcinoida
B. ulcerativa
C. proliferativa
D. infiltrativa
E. tuberozitara
(pag. 1463)
417 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
418 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
D. sangvina
E. peritoneala
(pag. 1465)
C2815192. Urmatoarele grupe ganglionare fac parte din statia I limfatica gastrica dupa clasificarea
japoneza:
A. ai trunchiului celiac
B. paraesofagieni stangi
C. subpilorici
D. retroduodenopancreatici
E. din hilul splinei
(pag. 1466)
C2815193. Urmatoarele grupe ganglionare fac parte din statia II limfatica gastrica dupa clasificarea
japoneza:
A. ai trunchiului celiac
B. paraesofagieni stangi
C. subpilorici
D. retroduodenopancreatici
E. din hilul splinei
(pag. 1466)
C2815194. Chirurgia cu viza radicala, in cancerul gastric este realizabila in urmatoarele conditii:
A. absenta metastazelor
B. seroasa stomacului nu este depasita
C. nu exista invazie ganglionara
D. tumora nu depaseste 50mm
E. daca marginile restante sunt invadate
(pag. 1472)
418 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
419 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 16
Hipertensiunea portala
BIBLIOGRAFIE:
3. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
C1216001. Care dintre urmatoarele metode permite masurarea directa a presiunii venoase portale?
A. Esofagoscopia
B. Cateterizarea percutana transhepatica
C. Canularea transjugulara a venelor hepatice
D. Angiografia hepatica
E. Angiografia mezenterica
(pag. 1885)
C1216002. Care dintre urmatoarele manifestari aparute la pacientii cu hipertensiune portala este
deobicei intilnita numai in ciroza?
A. Varicele esofagiene
B. Hemoragia din varicele esofagiene
C. Ascita
D. Splenomegalia
E. Colaterale periombilicale ale peretelui abdominal
(pag. 1885)
C1216003. Care este valoare minima a presiunii sanguine in vena porta, la care este considerata
prezenta hipertensiunea portala?
A. 10 cm solutie salina
B. 15 cm solutie salina
C. 20 cm solutie salina
D. 25 cm solutie salina
E. 30 cm solutie salina
(pag. 1885)
C1216004. Care dintre urmatoarele interventii relizeaza decompresia doar a varicelor gastro-esofagiene
A. Anastomozele porto-cave latero-laterale
B. Anastomozele porto-cave termino-laterale
C. Anastomoza porto-renala proximala
D. Anastomoza porto-renala distala
E. Suntul portosistemic transjugular intrahepatic (SPTI)
(pag. 1887)
C1216005. Care dintre urmatorii agenti terapeutici sunt utili in tratamentul gastropatiei portale
hipertensive?
A. Antagonistii de receptori H-2
B. Omeprazolul
C. Anticolinergicele
D. Prostaglandinele
E. Propanololul
(pag. 1887)
419 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
420 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1316007. In tratamentul medical al singerarilor prin varice esofagiene rupte se foloseste vasopresina
in perfuzie intravenoasa in doza de:
A. 0,1-0,6 unitati pe minut
B. 0,2-0,5 unitati pe minut
C. 0,1-0,4 unitati pe minut
D. 10 unitati pe minut
E. 5 unitati pe minut.
(pag. 1886)
C1316010. In tratamentul medical al singerarilor prin varice esofagiene rupte se foloseste octreotidul in
urmatoarea doza:
A. 25-50 micrograme/ora.
B. 70 micrograme/ora.
C. 100 micrograme/ora.
D. 10-20 micrograme/ora.
E. 250 micrograme/ora.
(pag. 1886)
C1416011. Care dintre urmatoarele stari mentale reprezinta stadiul II clinic al encefalopatiei hepatice:
A. letargie, stare de confuzie moderata
B. euforie sau depresie, usoara stare de confuzie
C. exprimare verbala neclara , tulburari ale somnului
D. stare de confuzie marcata, exprimare verbala incoeranta
E. coma
(pag. 1892)
420 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
421 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. amoniacului
C. mercaptanilor
D. acizilor grasi cu lant scurt
E. eterilor
(pag. 1891)
C1416013. Substanta care este cel mai des incriminata in patogeneza encefalopatiei portale este
reprezentata de catre:
A. fenoli
B. acizi grasi
C. mercaptani
D. acidul gama-aminobutiric
E. nici una din cele de mai sus
(pag. 1891)
C1416014. Semnul neurologic care se intalneste mai rar in encefalopatia portala este:
A. rigiditatea
B. asterixisul
C. raspunsul extensor plantar
D. hiperreflexia
E. convulsiile
(pag. 1891)
C1516016. Hipertensiunea portala prin obstructie la nivel sinusoidal apare predominant in urmatoarele
entitati patologice:
A. tromboza de vena porta
B. sindromul Budd-Chiari
C. ciroza hepatica
D. schistosomiaza
E. boala venoocluziva hepatica
(pag. 1885)
421 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
422 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. 50%
B. 25%
C. 10%
D. 100%
E. 75%
(pag. 1886)
C1516019. Hipertensiunea portala este definita prin cresterea presiunii in sistemul port peste:
A. 5 cm solutie salina
B. 30 cm solutie salina
C. 15 cm solutie salina
D. 10 cm solutie salina
E. 20 cm solutie salina
(pag. 1885)
C1516020. Deoarece rezistenta vasculara din sinusoidele hepatice este minima, presiunea normala in
vena porta este de:
A. 1 - 5 cm solutie salina
B. 20 - 30 cm solutie salina
C. peste 30 cm solutie salina
D. 30 - 40 cm solutie salina
E. 10 - 15 cm solutie salina
(pag. 1885)
C2316023. Ciroza este cea mai frecventa cauza de hipertensiune portala in:
A. SUA
B. Japonia
C. China
D. Germania
E. Marea Britanie
(pag. 1885)
C2316024. Dozele corecte de vasopresina folosite pentru obtinerea hemostazei in hemoragia digestiva
din hipertensiunea portala sunt:
A. 0,1-0,2 unitati pe minut
B. 0,1-0,5 unitati pe minut
422 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
423 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2516026. Hipertensiunea portală se caracterizează prin valori (în cm soluţie salină) de:
A. peste 5
B. peste 20
C. sub 30
D. 10-15
E. peste 30
(pag. 1885)
C2516027. Presiunea normală (în cm soluţie salină) în vena portă este de:
A. 10-15
B. 1-5
C. 25-30
D. 40-45
E. 60-90
(pag. 1885)
C2516030. Cea mai fidelă tehnică actuală pentru evidenţierea varicelor eso-gastrice este:
A. esofagoscopia cu fibroscop optic
B. radioscopia baritată eso-gastrică
C. scintigrafia
D. arteriografia selectivă
E. flebografia cu substanţă de contrast
423 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
424 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 1885)
C2916034. Hipertensiunea portala este definita la valoarea presiunii sanguine in vena porta de:
A. 5 cm solutie salina
B. 10 cm solutie salina
C. 20 cm solutie salina
D. peste 30 cm solutie salina
E. peste 40 cm solutie salina
(pag. 1885)
424 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
425 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1216037. Care sunt caracteristicile clinice ale hemoragiei variceale din hipertensiunea portala?
A. Frecvent exista un factor precipitant
B. Frecvent nu exista un factor precipitant
C. Se prezinta cu hematemeza nedureroasa
D. Hematemeza este masiva
E. Melena poate lipsi
(pag. 1886)
C1216038. Care dintre urmatoarele afirmatii despre tratamentul cu agenti blocanti beta-adrenergici, in
hipertensiunea portala, sunt adevarate?
A. Pot reduce incidenta singerarilor la pacientii cu varice mari care nu au singerat niciodata
B. Pot prelungi supravietuirea
C. Nu influenteaza supravietuirea
D. Propanololul este util in doze care reduc cu 10% frecventa cardiaca de repaus
E. Propanololul este util in doze care reduc cu 25% frecventa cardiaca de repaus
(pag. 1887)
C1216039. Asocierea caror dintre urmatoarele elemente clinice sugereaza tromboza de vena splenica?
A. Absenta cirozei
B. Prezenta cirozei
C. Splenomegalia
D. Absenta splenomegaliei
E. Hemoragia de la nivelul varicelor esofagiene
(pag. 1887)
425 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
426 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1316047. Interventia endoscopica de control al singerarilor acute din varice esofagiene impune:
A. varicele se injecteaza cu un agent sclerozant prin intermediul unui cateter terminat cu un ac trecut prin
endoscop.
B. injectarea agentului sclerozant pe cale generala.
C. administrarea in sistemul port a unui agent sclerozant care se va concentra la nivel esofagian.
D. administrarea in submucoasa gastrica a unui agent sclerozant.
E. ligaturarea endoscopica ( cu benzi de cauciuc) a varicelor esofagiene.
426 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
427 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 1887)
C1416051. Edemul cerebral este prezent frecvent in encefalopatia portala si contribuie la:
A. decompensarea cirozei hepatice
B. tabloul clinic
C. precipitarea encefalopatiei hepatice
D. mortalitatea globala
E. dezechilibre hidroelectrolitice
(pag. 1891)
427 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
428 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1516055. Hipertensiunea portala determinata prin obstacol presinusoidal apare in urmatoarele entitati
patologice:
A. tromboza de vena porta
B. sindromul Budd-Chiari
C. ciroza hepatica
D. schistosomiaza
E. boala venoocluziva hepatica
(pag. 1885)
C1516056. Sediile majore ale fluxului sanguin colateral din hipertensiunea portala sunt:
A. venele din jurul rectului (hemoroizi)
B. jonctiunea cardioesofagiana (varice esogastrice)
C. spatiul retroperitoneal si ligamentul falciform al ficatului (colaterale periombilicale si ale peretului abdominal)
D. venele membrelor superioare si gatului (jugulare turgescente)
E. venele membrelor inferioare (varice hidrostatice ale membrelor inferioare)
(pag. 1885)
C1516059. Desi este arareori necesar, presiunea venoasa portala poate fi masurata in mod direct, prin
cateterizare percutana transhepatica sau indirect, prin canularea transjugulara a venelor hepatice.
Presiunea din vena hepatica determinata prin canulare transjugulara este crescuta in:
A. hipertensiunea portala presinusoidala
B. ciroza hepatica
C. toate formele de hipertensiune portala sinusoidala
D. sindromul Budd-Chiari
E. toate formele de hipertensiune portala postsinusoidala
(pag. 1885)
428 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
429 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C. schistosomiaza
D. sindromul Budd-Chiari
E. boala venoocluziva hepatica
(pag. 1885)
C1516061. Mentionati care dintre urmatoarele afectiuni se pot asocia frecvent cu aparitia unei
hipertensiuni portale prin tromboza de vena porta:
A. policitemia vera
B. deficitul de proteina C, proteina S sau antitrombina III
C. glomerulonefrita acuta difuza poststreptococica
D. hemofilia A
E. trombocitemia esentiala
(pag. 1885)
C1516062. Care din urmatoarele metode terapeutice pot fi utile in tratamentul hipertensiunii portale:
A. realizarea chirurgicala a unui sunt portosistemic
B. shuntul tranjugular intrahepatic portosistemic (SPTI)
C. tratamentul cu beta-blocante (propranolol sau nadolol)
D. tratamentul cu corticoizi
E. tratamentul cu diuretice de ansa
(pag. 1886)
C2316064. Care din urmatoarele afirmatii legate de etiopatogenia hipertensiunii portale prin baraj
postsinusoidal sunt adevarate?
A. obstructia postsinusoidala poate apare in afara ficatului
B. hipertensiunea portala poate apare prin obstructia venei cave inferioare
C. Hipertensiunea portala se poate produce si datorita unui flux sanguin crescut.
D. cel mai frecvent este datorata obstructiei intrahepatice prin mecanism venoocluziv in care venulele
hepatice reprezinta sediul principal al leziunii
E. este asociata sindromului Budd-Chiari
(pag. 1885)
C2316065. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hipertensiunea portala prin tromboza a venei
porte sunt adevarate?
A. Tromboza venei porte se poate dezvolta in diferite stari de hipercoagulabilitate incluzind policitemia
vera,trombocitemia esentiala,deficitul de proteina C
B. Tromboza venei porte se poate dezvolta in diferite stari de hipercoagulabilitate incluzind deficitul de
proteina S sau antitrombina III
C. Tromboza venei porte este foarte frecventa in cadrul neoplaziilor
D. Tromboza de vena porta poate fi idiopatica
E. Tromboza de vene porta poate produce hematemeze masive din varicele gastroesofagiene dar ascita este
de obicei intilnita numai in ciroze
(pag. 1885)
C2316066. In etiopatogenia hipertensiunii portale, in cadrul barajelor presinusoidale cauze care produc
obstacolul pertal sunt reprezentate de:
429 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
430 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2316067. Manifestarile clinice importante ale hipertensiunii portale sunt reprezentate de:
A. Ascita
B. icter sclero-tegumentar
C. hemoragii prin varice esofagiene rupte
D. edemele gambiere severe
E. tulburari de vedere prin edem sever al papilei optice
(pag. 1885)
C2316068. Sediile majore ale fluxului sanguin colateral in hipertensiunea portala sunt:
A. venele din jurul rectului (hemoroizi)
B. jonctiunea cardio-esofagiana
C. spatiul pelvi-subperitoneal
D. ligamentul falciform al ficatului
E. spatiul retroperitoneal
(pag. 1885)
C2316069. Care din urmatoarele afirmatii legate de diagnosticul hipertensiunii portale sunt adevarate?
A. La pacientii cu afectare hepatica cunoscuta, dezvoltarea hipertensiunii porale devine evidenta prin aparitia
splenomegaliei, asciteim encefalopatiei si/sau a varicelor esofagiene
B. Existenta varicelor este cel mai bine documentata de splenoportografie cu substanta de contrast
C. Presiunea venoasa portala poate fi masurata prin cateterizare percutana transhepatica
D. Presiunea din vena hepatica determinata prin canulare transjugulara este crescuta in hipertensiunea
portala sinusoidala
E. Presiunea din vena hepatica determinata prin canulare transjugulara este crescuta in hipertensiunea
portala postsinusoidala
(pag. 1885)
C2316070. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul hipertensiunii portale sunt
adevarate?
A. In marea majoritate a cazurilor tratamentul hipertensiunii portale este orientat catre complicatiile acesteia.
B. Procedeele de decompresie chirurgicala sunt o acizitie recenta in tratamentul hipertensiunii portale.
C. In prezent decompresia in hipretensiunea portala este realizata si pe cale percutana.
D. Efectul pozitiv al beta-blocantelor asupra hipertensiunii portale este bazat pe efectul vasodilatator asupra
patului arterial splanhnic cit si prin cresterea debitului cardiac.
E. Hipertensiunea portala din ciroza, corect tratata este in marea majoritate a cazurilor reversibila.
(pag. 1886)
C2316071. Tratamentul medical al hemoragiei digestive din varicele esofagiene rupte presupune:
A. Asociere intre tamponada Blakemore si administrare de propranolol.
B. Asociere intre scleroterapie si administare de prazosin.
C. Asociere intre tamponada Blakemore si administare de prazosin.
D. Asociere intre tamponada Blakemore sau scleroterapie si administarea de octreotid.
E. Asociere intre tamponada Blakemore sau scleroterapie si administarea de vasopresina.
(pag. 1886)
C2316072. Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul medical al hemoragiei digestive prin
430 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
431 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2316073. Agenti terapeutici care pot scade presiunea in hipertensiunea portala si care sunt
considerati alternative la tratamentul cu vasopresina sunt:
A. Somatostatina administrata initial in bolus 250 micrograme urmata de o perfuzie constanta de 250
micrograme/ora.
B. Somatostatina administrata initial in bolus300 micrograme urmata de o perfuzie constanta de 250-500
micrograme/ora.
C. Octreotid in doze de 25-50 micrograme /ora
D. Octreotid in doze de 50-100 micrograme/ora
E. Somatostatina in doze de 100 micrograme/ora alternativ cu octreotid 250 micrograme/ora.
(pag. 1886)
C2316074. Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul endoscopic al hemoragiilor prin varice
esofagiene rupte este adevarata?
A. Acolo unde este disponibila, interventia endoscopica ar trebui efectuata ca tratament de prima linie in
scopul controlului hemoragiei.
B. Scleroterapia repetata se poate efectua pina la obtinerea obliterarii tuturor varicelor pentru a preveni
singerarile recurente.
C. Uneori scleroterapia poate fi urmata de ulceratii mucoase care pot determina hemoragii sau stenozari
secundare.
D. Scleroterapia nu trebuie efectuata decit o singura data si nu poate fi repetata la acelasi bolnav pentru a nu
perfora esofagul.
E. In prezent se poate realiza ligatura endoscopica a varicelor singerinde cu benzi de cauciuc, cu mai putine
complicatii datorate procedeului in sine.
(pag. 1887)
C2316076. Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul chirurgical al hipertensiunii portale
sunt adevarate?
A. Sunturile portosistemice neselective efectuate in urgenta pot controla hemoragiile acute dar cu o
mortalitate postoperatorie precoce ce depaseste 30%.
B. Sunturile neselective sunt mai frecvent complicate cu encefalopatie decit sunturile selective.
C. Sunturile de urgenta portosistemice trebuie sa fie folosite ca o ultima alternativa terapeutica.
D. Sunturile de urgenta portosistemice trebuie sa fie folosite ca prima metoda terapeutica de control al
hemoragiei severe..
E. Sunturile create chirurgical reduc in mod eficient riscul hemoragiei recurente, dar mortalitatea globala a
431 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
432 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
pacientilor care sufera astfel de interventii este comparabila cu cea a pacientilor neoperati.
(pag. 1887)
C2316077. Hemoragiile din cadrul gastropatiei portale hipertensive au urmatoarele caracteristici clinice
si terapeutice:
A. Sunt secundare unei gastropatii congestive datorate hipertensiunii venoase.
B. Endoscopic se identifica o mucoasa friabila si umpluta cu singe.
C. Este tipica o singerare insidioasa de la nivelul mucoasei.
D. Hemoragia este brusca si severa.
E. Antagonistii de receptori H-2 sau alti agenti utili in tratamentul afectiunilor peptice nu sunt utili in acest caz.
(pag. 1887)
432 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
433 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
433 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
434 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
D. vasopresina
E. silimarina
(pag. vol. II pag. 1879)
C2916092. Cre dintre urmatoarele sunturi efectuate in tratamentul chirurgical al hipertensiunii portale
sunt mai probabil complicate cu encefalopatie ?
A. Anastomozele portocave termino-terminale.
B. Sunturile selective.
C. Anastomozele portocave latero-laterale.
D. Anastomozele splenorenale distale.
E. Anastomozele splenorenale proximale.
(pag. 1887)
434 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
435 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 17
Icterul mecanic
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001
C1217001. Icterul mecanic se defineste ca fiind caracterizat de cresteri ale valorilor bilirubinei
A. Peste 1.5mg/100ml
B. Peste 2 mg/100ml
C. Peste 2.5mg/100ml
D. Peste 3 mg/100ml
E. Peste 3.5mg/100ml
(pag. 2044)
C1217002. Coledocoscopia:
A. Nu vizualizeaza direct lumenul CBP
B. Nu poate explora CBP
C. Nu este o metoda costisitoare, pote fi repetata de nenumarate ori, la nevoie
D. Nu permite rezolvarea obstructiei, are risc infectios ridicat
E. Nu poate aprecia anomaliile de dinamica oddiana
(pag. 2050)
C1217005. Daca exista un drenaj biliar extern temporar, colangiografia de control se realizeaza dupa
A. 4-7 zile
B. 7-10 zile
C. 10-14 zile
D. 14-18 zile
E. 18-21 zile
(pag. 2053)
C1317006. Care este elementul central al explorarii intraoperatorii la un bolnav cu icter mecanic:
A. ficatul
435 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
436 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. splina
C. duodenul
D. coledocul
E. colonul drept
(pag. 2049)
436 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
437 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
E. 7-14 zile
(pag. 2053)
C1417014. Despre pruritul din icterul mecanic sint adevarate urmatoarele,cu exceptia:
A. predominant nocturn
B. precede icterul in formele neoplazice
C. e absent in icterele din ciroza
D. initial e palmoplantar
E. e proportional cu durata obstructiei
(pag. 2047)
C1517015. In cadrul unui sindrom icteric, prezenta splenomegaliei semnifica cel mai frecvent:
A. icter mecanic prin obstructia cailor biliare intrahepatice;
B. icter hemolitic;
C. icter mecanic congenital;
D. icter mecanic prin obstructia extrinseca a caii biliare principale;
E. nu are nici o semnificatie.
(pag. 2048)
C1517018. Obiectivul ideal in tratamentul chirurgical al icterelor mecanice este reprezentat de:
A. suprimarea obstacolului;
B. efectuarea coledoco-duodeno-anastomozei;
C. efectuarea unei colecistostomii;
D. evaluarea gradului obstructiei;
E. aplicarea de principiu a unui drenaj tip Kehr.
(pag. 2052)
437 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
438 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1617022. In ceea ce priveste etiologia icterului mecanic, care din urmatoarele afirmatii este
adevarata?
A. nu exista cauze congenitale
B. hemobilia poate aparea ca urmare a traumatismelor sau poate fi spontana, in rupturile anevrismale
C. cea mai frecventa cauza este obstacolul parazitar
D. ulcerele duodenale nu pot determina icter mecanic
E. litiaza colecistului nu se poate complica cu icter mecanic
(pag. 2046)
C1617024. Din punct de vedere biochimic, icterul mecanic este caracterizat prin:
A. cresterea bilirubinei, cresterea urobilinogenului, scaderea colesterolului
B. cresterea bilirubinei directe, cresterea colesterolului, scaderea fosfatazei alcaline
C. cresterea bilirubine directe, scaderea urobilinogenului, cresterea colesterolului, cresterea fosfatazei alcaline
D. scaderea bilirubinei directe, scaderea urobilinogenului, cresterea pigmentilor urinari
E. cresterea bilirubinei, cresterea importanta a enzimelor hepatocitare, cresterea pigmentilor urinari
(pag. 2048)
C1617025. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la simptomatologia icterului mecanic este falsa?
A. sindromul icteric cuprinde coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor, urini hipercrome, scaune
decolorate
B. sindromul hipercolalemic (retentia sarurilor biliare) e cu atat mai pronuntat cu cat obstacolul este mai
438 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
439 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2217029. În cadrul diagnosticului paraclinic al icterului mecanic, care este raportul dintre fracţiunea
directă van den Bergh (conjugată) a bilirubinei şi cea totală?
A. 1
B. Depăşeşte 0,4
C. Sub 0,4
D. Între 0,1-0,2
E. 0,1
(pag. 2048)
439 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
440 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2217032. Tehnica colangiografiei intravenoase presupune injectarea de Pobilan, după cum urmează:
A. Iniţial 5 ml, apoi 50 ml
B. Bolus de 25 ml
C. Bolus de 5 ml
D. Iniţial 5 ml, ulterior alţi 10-15 ml
E. 40-60 ml în perfuzie continuă, maxim 20 picături/minut
(pag. 2049)
C2217036. Printre complicaţiile infecţioase ale icterului mecanic litiazic se numără şi angiocolita. Care
dintre elementele de mai jos constituie tabloul clinic al acesteia?
A. Febră + frison + hematemeză
B. Icter + febră + melenă
C. Febră + frison + icter
D. Febră + icter + hematurie
E. Frison + febră + colurie
(pag. 2051)
C2217037. Ce procedeu radical de exereză recomandaţi la un pacient cu icter mecanic prin neoplasm
de cap de pancreas?
A. Cecostomia
B. Coledocotomia cu drenaj Kehr temporar
C. Colecistectomia ca soluţie unică
D. Duodenopancreatectomia cefalică
440 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
441 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
E. Papilosfincterotomia
(pag. 2052)
C2217039. Ce este colangioplastia (în tratamentul paliativ al icterului mecanic la pacienţii taraţi)?
A. Sutura longitudinală a CBP
B. Anastomoza CBP cu duodenul
C. Anastomoza CBP cu jejunul
D. Dilatarea stenozei CBP prin pasaje repetate de sondă Fogarty sau tutorizarea zonei stenozate cu
endoproteză (stent) plasată endoscopic
E. Celiotomia
(pag. 2052)
441 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
442 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2317044. Colorarea in galben a tegumentelor, mucoaselor, plasmei si umorilor este determinata de:
A. cresterea bilirubinei intre 1,5 si 2mg/100ml sange
B. cresterea bilirubinei peste 2,5mg/100ml sange
C. cresterea fosfatazei alcaline si a transaminazelor
D. scaderea fosfatazei alcaline si a transaminazelor
E. cresterea colesterolului si a fosfatazelor alcaline
(pag. 2044)
442 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
443 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2517052. In cadrul unui sindrom icteric, prezenta splenomegaliei semnifica cel mai frecvent:
A. icter mecanic prin obstructia cailor biliare intrahepatice;
B. icter hemolitic;
C. icter mecanic congenital;
D. icter mecanic prin obstructie extrinseca a caii biliare principale;
E. nu are nici o semnificatie.
(pag. 2048)
C2517053. In cadrul unui icter mecanic, prezenta leucocitozei are urmatoarea semnificatie:
A. este un icter parazitar;
B. este un icter prin compresiune extrinseca;
C. este un icter litiazic;
D. icterul se asociaza cu angiocolita;
E. nu are nici o semnificatie.
(pag. 2048)
C2517054. Urmatoarele investigatii paraclinice utilizate in icterul mecanic pot reprezenta si o cale
terapeutica:
A. colangiografia orala;
B. colangiografia transparietohepatica;
C. colangiografia I-v;
D. cateterizarea endoscopica a papilei;
E. echografia.
(pag. 2048)
443 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
444 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 2052)
C2517060. Cauza cea mai frecventa de icter mecanic este reprezentata de:
A. malformatiile ectaziante ale caii biliare;
B. compresiunea extrinseca inflamatorie;
C. litiaza cailor biliare;
D. papilomatoza cailor biliare;
E. traumatismele hepatice.
(pag. 2046)
C2517061. Dezavantajul major al abordului transcistic al caii biliare in scopul explorarii acesteia este:
A. nu permite explorarea ascendenta suprajonctionala;
B. este invaziva;
C. poate determina aparitia pancreatitei;
D. conduce la vicii de etanseitate in postoperator;
E. preteaza la stenoze ale CBP.
(pag. 2050)
C2517062. Elementul decisiv in diagnosticul diferential dintre icterul hemolitic si cel obstructiv este:
A. coloratia icterica a tegumentelor;
B. urinile hipercrome;
C. scaune decolorate;
D. prezenta anemiei cu splenomegalie;
E. hepatomegalia.
(pag. 2051)
444 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
445 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. tratamentul endoscopic;
C. tratamentul chirurgical;
D. colangioplastia;
E. litoliza chimica.
(pag. 2052)
C2617065. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la abcesele hepatice primitive sau hidatice sunt
adevarate?
A. durerile au caracter colicativ
B. icterul este prezent intotdeauna
C. diafragmul drept este ascensionat
D. febra este de tip recurent
E. iradierea spre umarul stang este regula
(pag. 1919)
C2617066. Cel mai frecvent, erodarea peretilor colecisticului in fistulele bilo-digrestive are loc la nivel:
A. infundibular
B. fundusului
C. peritoneului parietal
D. corpului vezicular
E. cisticului
(pag. 1920)
C2617067. Care din urmatoarele afirmartii referitoare la disolutia chimica a calculilor este adevarata
A. este des folosita in practica
B. se bazeaza pe acidul dezoxiribonucleic
C. tratamentul are o durata scurta
D. rata de succes a tratamentului este redusa
E. calculii calcificati sunt usor de tratat
(pag. 1922)
445 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
446 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2617073. In ceea ce priveste tratamentul chirurgical al icterului mecanic, care din urmatoarele
afirmatii sunt adevarate
A. coledocotomia este indicata in cazul in care diametrul caii biliare principale este mai mic de 10 mm
B. rezectiile segmentare de coledoc cu coledoco-duodenostomie sunt indicate in litiaza coledociana
C. derivatia biliara este preferabila in cazul neoplasmelor de cap de pancreas operabile
D. colecistogastrostomia este preferata in cazul odditelor scleroase
E. coledocotomia si coledocoduodeno sau coledocojejunostomia sunt indicate pentru obstacolele
endoluminale benigne
(pag. 2052)
446 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
447 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 2047)
C1217078. Spasmul oddian reflex la injectarea sub presiune a solutiei saline poate fi combatut cu:
A. Insulina
B. Glucagon
C. Nitriti
D. Blocante ale canalelor de calciu
E. Propantelina
(pag. 2049)
447 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
448 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1317083. Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la bolnavii cu icter mecanic sunt adevarate:
A. debutul brutal, cu dureri colicative, frisoane/febra, ulterior icter, urmat eventual de prurit poate sugera
icterul litiazic
B. icterul progresiv, cu prurit si scadere ponderala, poate sugera icterul neoplazic
C. peste 60 ani, cancerele depasesc ca frecventa litiaza
D. peste 60 ani, litiaza depaseste ca frecventa cancerele
E. icterul recurent, cu/fara dureri si prurit poate sugera ampulom vaterian sau calcul flotant coledocian
(pag. 2047)
448 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
449 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
449 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
450 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
450 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
451 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1517102. La un bolnav cu icter, avand bilirubina directa 6mg% pot fi efectuate urmatoarele
investigatii:
A. ecografia;
B. colangiografia i-v;
C. colangiografia retrograda endoscopica;
D. colecistografia orala;
E. daca exista dilatatii de cai biliare intrahepatice, colangiografia transparietohepatica.
(pag. 2048)
C1517103. Urmatoarele investigatii paraclinice utilizate in icterul mecanic pot reprezenta si o cale
terapeutica:
A. colangiografia orala;
B. colangiografia transparietohepatica (cateter lasat pe loc in scopul drenajului biliar);
C. colangiografia i-v;
D. cateterizarea endoscopica a papilei;
E. ecografia.
(pag. 2048)
C1517104. In litiaza caii biliare principale, extragerea calculilor se poate face pe urmatoarele cai:
A. chirurgia clasica;
B. chirurgia laparoscopica;
C. transparietohepatic;
D. endoscopic;
E. asocierea chirurgiei laparoscopice cu endoscopia.
(pag. 2052)
C1617105. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la icterul mecanic sunt adevarate?
A. debutul brutal, cu dureri, frisoane, febra, urmate de instalarea icterului sugereaza icterul neoplazic
B. icterul recurent, variabil, cu sau fara dureri apare in ampulomul vaterian
C. la bolnavii peste 60 de ani, litiaza coledociana este cea mai frecventa cauza de icter mecanic
D. la barbati, etiologia hepatica sau pancreatica este mai frecventa decat litiaza
E. debutul progresiv, cu prurit si scadere ponderala marcata apare mai ales in hepatopatiile cronice
(pag. 2047)
451 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
452 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C1617108. Ce tip de colangiografii pot fi efectuate la bolnavii icterici, cu bilirubinemia mai mare de 3
mg/dl?
A. orala
B. intravenoasa
C. transparietohepatica
D. endoscopica retrograda
E. transomfalohepatica
(pag. 2048)
C1617109. Care markeri tumorali pot fi crescuti in cancerele hepatice sau pancreatice icterigene?
A. CCK -PZ
B. CA 19.9
C. CA 50
D. IgG
E. antigenul carcinoembrionar
(pag. 2048)
C2217112. Care dintre elementele enumerate se încadrează în clasificarea icterului mecanic propusă
de DUCCI?
A. Ictere prehepatice (hemolitice)
B. Ictere hepatice (hepato-celulare)
C. Icterul congenital
D. Icterul dobândit
E. Icterele posthepatice (obstructive, mecanice)
(pag. 2045)
C2217113. Care dintre criteriile enumerate se încadrează în clasificarea icterelor după tipul disfuncţiei
icterigene din clasificarea elaborată de Sheila-Sherlock (1961)?
A. Premicrosomial
B. Acolurie
C. Colurie
D. Postmicrosomial
E. Prehepatic
452 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
453 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 2045)
C2217114. Care dintre criteriile enumerate se încadrează în clasificarea icterelor după manifestarea
clinico-biologică fundamentală elaborată de HUBBLEY?
A. Acolurie
B. Colurie
C. Premicrosomial
D. Postmicrosomial
E. Posthepatic
(pag. 2045)
C2217115. Care dintre criteriile enumerate se încadrează în clasificarea icterelor după mecanismul
patogenetic elaborat de RICH (1930) şi WATSON (1940)?
A. Premicrosomial
B. Postmicrosomial
C. Retenţie
D. Regurgitaţie
E. Hepatic
(pag. 2045)
C2217116. Sediul obstrucţiei în calea fluxului biliar în icterul mecanic, în raport cu căile biliare, poate fi:
A. Intralumenal
B. Intrahepatic
C. Parietal
D. Extraparietal
E. Jejunal
(pag. 2045)
C2217117. Care sunt vitaminele liposolubile a căror absorbţie este scăzută datorită absenţei bilei din
intestin la pacientul icteric?
A. B12
B. B6
C. A
D. D
E. K
(pag. 2046)
C2217118. Care dintre vitaminele enumerate prezintă o absorbţie scăzută datorită absenţei bilei din
intestin în icterul obstructiv?
A. K
B. D
C. C
D. E
E. B2
(pag. 2046)
C2217119. Care dintre factorii etiologici ai icterelor mecanice enumeraţi sunt congenitali?
A. Agenezia căilor biliare
B. Sclerozele de căi biliare
C. Colestaza intrahepatică idiopatică
D. Atrezia de căi biliare
E. Colestaza benignă recurentă (Summer-Skill şi Walshe)
(pag. 2046)
453 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
454 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2217120. Care dintre factorii etiologici ai icterelor mecanice enumeraţi au caracter congenital?
A. Papilomatoza căilor biliare intra-/extrahepatice
B. Cholangioame benigne intrahepatice
C. Boala Caroli
D. Diverticuli sau chisturi de canal hepato-coledoc
E. Angiocolita de reflux digestivo-biliar
(pag. 2047)
C2217121. Care dintre tumorile maligne enumerate se constituie în factori etiologici extrahepatici ai
icterului mecanic?
A. Colangiocarcinoame
B. Hepatoame maligne
C. Adenocarcinoame
D. Cancere cefalopancreatice
E. Adenociroza
(pag. 2047)
C2217122. Care dintre tumorile maligne enumerate se constituie în factori etiologici intrahepatici ai
icterului mecanic?
A. Cancere de veziculă biliară
B. Ampuloame vateriene
C. Colangiocarcinoame
D. Hepatoamele maligne
E. Limfoamele hodgkiniene
(pag. 2047)
C2217123. O categorie aparte de cauze dobândite de obstrucţie biliară sunt iatrogeniile. Care din
cauzele enumerate se încadrează în această categorie?
A. Corpii străini intracoledocieni
B. Stenozele postoperatorii ale CBP
C. Angiocolita de reflux digestivo-biliar
D. Compresiunile extrinseci inflamatorii
E. Sclerozele de căi biliare
(pag. 2047)
C2217124. Vârsta poate orienta în ce priveşte etiologia icterelor mecanice. Care sunt cauzele cele mai
frecvente de icter la grupa de vârstă 40-60 ani?
A. Litiaza biliară
B. Ciroza (forma colestatică)
C. Atreziile biliare
D. Ascarizii eratici
E. Procesele inflamatorii de vecinătate
(pag. 2047)
C2217125. Care sunt cauzele cele mai frecvente de icter obstructiv la nou-născuţi?
A. Atreziile de căi biliare
B. Malformaţiile
C. Ascarizii eratici
D. Procesele inflamatorii de vecinătate
E. Pancreatită acută
(pag. 2047)
454 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
455 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2217126. Care sunt cauzele cele mai frecvente de icter mecanic la pacientele de sex feminin?
A. Litiaza biliară
B. Neoplasmele (pancreatic, hepatic)
C. Atreziile biliare
D. Malformaţiile
E. Oddite
(pag. 2047)
C2217129. Spasmul oddian reflex produs la injectarea sub presiune a soluţiei hipertone în
colangiografia intraoperatorie poate fi combătut prin administrarea de:
A. Hidromorfan-scopolamină
B. Mialgin (10 mg iv)
C. Glucagon (1 mg iv)
D. Himenocromen (Cantabiline)
E. Hidrocortizon-hemisuccinat
(pag. 2049)
C2217132. În diagnosticul diferenţial al icterelor mecanice intră şi icterele hemolitice, care sunt
caracterizate de:
A. Anemie cu splenomegalie
455 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
456 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2217133. În diagnosticul diferenţial al icterelor mecanice intră şi icterele hepatocelulare, care sunt
caracterizate de următoarele elemente:
A. Scaune normale şi urini hipercrome
B. Scaune acolice şi urini normocrome
C. Predomină bilirubina indirectă
D. Predomină bilirubina directă
E. Indicele de protrombină este prăbuşit, cu test Kohler negativ
(pag. 2051)
C2217136. Care dintre tipurile următoare de operaţii fac parte din categoria celor radicale (suprimă
obstacolul) în icterul mecanic?
A. Coledocotomia cu extragerea calculilor din CBP
B. Rezecţii segmentare de CBP în tumori cu acest sediu
C. Ampulectomie (în ampuloame vateriene benigne)
D. Duodenopancreatectomie cefalică (în tumori pancreatice)
E. Gastro-entero-anastomoza
(pag. 2052)
C2217137. Care sunt procedeele prin care se încheie o coledocotomie după explorarea CBP în icterul
mecanic?
A. Sutura longitudinală (coledocotomia ideală)
B. Sutura protejată cu drenaj Kehr temporar
C. Rezecţie gastrică 2/3
D. Gastro-entero-anastomoză
E. Coledoco-duodeno(jejuno)-anastomoză
(pag. 2052)
456 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
457 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
C2217139. Care dintre procedeele enumerate mai jos au valoare de "derivaţii axiale” ale obstacolului
CBP incomplet eliminat, în icterul mecanic (în CBP puţin dilatată, extensie neoplazică)?
A. Rezecţie segmentară CBP cu anastomoză
B. Colecistostomia
C. Forajul translumenal sau transstenotic cu plasarea unui tutore (stent)
D. Recalibrarea unei stenoze pe Kehr-tutore
E. Colecistectomia anterogradă
(pag. 2052)
C2217140. Ce procedee de decomprimare biliară la taraţi, procedee cu abord minim se pot efectua în
caz de icter mecanic?
A. Drenaje biliare externe transperitoneale (puncţie transparietohepatică)
B. Drenaje biliare externe extraperitoneale (prin ligamentul rotund, după metoda Burlui)
C. Extragerea obstacolului intralumenal cu sonde Dormia sau Fogarty endoscopic retrograd.
D. Duodenopancreatectomie cefalică
E. Hepaticojejunostomia pe ansă exclusă în "Y” à la Roux
(pag. 2052)
C2217142. Care dintre elementele enumerate reprezintă complicaţii toxice ale icterului mecanic?
A. Angiocolita septică
B. Colecistita acută
C. Ciroza biliară secundară
D. Intoxicaţia nervos-centrală
E. Colangita acută ictero-uremigenă
(pag. 2051)
C2217143. Care sunt căile prin care arborele biliar poate fi abordat în vederea colangiografiei
intraoperatorii?
A. Puncţie veziculară (colecisto-colangiografie)
B. Canularea cisticului (înainte sau după colecistectomie)
C. Cateterizarea papilei (după duodenotomie sau pe cale endoscopică)
D. Puncţie duodenală
E. Prin puncţie directă a CBP
(pag. 2049)
C2217144. Ce căi de administrare a substanţei de contrast iodate în icterul mecanic pot fi utile la valori
ale bilirubinei de peste 2,5 mg/dl?
A. Colangiografiile orale
457 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
458 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. Colangiografia transparietohepatică
C. Colangiografia transomfalică (Burlui)
D. Colangiografia intravenoasă în perfuzie
E. Colangiografia endoscopică retrogradă
(pag. 2048)
458 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
459 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 2044)
459 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
460 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. anemie
C. melanurie
D. administrare de nitrofurantoin
E. administrare de glubifer
(pag. 2051)
C2517163. La un bolnav cu icter, cu bilirubina directa 6 mg% sunt utile urmatoarele investigatii:
A. echografia;
B. colangiografia I-v;
C. colangiografia retrograda endoscopica;
D. colecistografia orala;
E. daca exista dilatatii de cai biliare intrahepatice, colangiografia transparietohepatica.
460 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
461 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 2048)
C2517164. Pentru a elimina riscul litiazei restante, in chirurgia icterului mecanic sunt utile urmatoarele
manevre:
A. efectuarea colecistectomiei;
B. incheierea interventiei prin aplicarea unui drenaj Kehr;
C. efectuarea unei colangiografii intraoperatorii;
D. utilizarea echografiei preoperatorii;
E. efectuarea unei coledocoscopii.
(pag. 2050)
C2517165. In litiaza caii biliare principale, extragerea calculilor se poate face pe urmatoarele cai:
A. chirurgia clasica;
B. chirurgia laparoscopica;
C. transparietohepatic;
D. pe cale endoscopica;
E. asocierea laparoscopiei cu endoscopia.
(pag. 2052)
C2517167. Urmatoarele afirmatii despre febra ce insoteste un icter mecanic sunt adevarate:
A. poate fi expresia angiocolitei;
B. exclude litiaza caii biliare principale;
C. in cadrul angiocolitei este frecvent precedata de frison solemn;
D. poate fi expresia hipertermiei determinate de prezenta metastazelor hepatice;
E. exclude stenoza oddiana.
(pag. 2047)
461 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
462 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. autohtona;
C. restanta (nerecunoscuta intraoperator);
D. migrata printr-o fistula biliodigestiva;
E. migrata printr-o fistula bilio-colica.
(pag. 2046)
C2517171. Sindromul icteric din cadrul icterului mecanic prezinta urmatoarele caracteristici:
A. coloratia galbena a sclerelor si tegumentelor;
B. emisia de urina hipercroma;
C. prezenta scaunelor decolorate;
D. intotdeauna este prezenta scaderea ponderala;
E. febra este caracteristica.
(pag. 2046)
C2517173. In icterul mecanic, bilirubina serica si fractiunile sale pot avea urmatoarele valori:
A. bilirubina indirecta intotdeauna crescuta;
B. bilirubina conjugata scade sub valorile normale;
C. raportul BD/BT > 0,4;
D. raportul BD/BT < 0,4;
E. bilirubina conjugata creste peste valorile normale.
(pag. 2048)
C2517175. Dintre metodele de explorare a cailor biliare cu substanta de contrast, sunt utile in icterul
mecanic urmatoarele:
A. colangiografiile orale;
B. colangiografiile intravenoase la valori sub 2,5 mg/dl bilirubinemie;
C. colangiografia retrograda endoscopica;
D. colangiografia transparietohepatica;
E. colangiografia transomafalohepatica.
(pag. 2048)
462 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
463 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
E. transparietohepatic.
(pag. 2049)
463 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
464 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. angiocolita;
B. colecistita cronica;
C. fistulele bilio-digestive;
D. colecistita acuta;
E. intoxicatia nervos-centrala.
(pag. 2051)
C2617188. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la colecistita acuta sunt adevarate
A. debuteaza printr-o colica biliara prelungita
B. apare cam la o cincime din bolnavii cu litiaza veziculara
C. tratamentul este interventia chirurgicala in urgenta imediata
D. administrarea antibioticelor este contraindicata
E. iradierea epigastrica a durerii sugereaza concomitenta unui ulcer gastric perforat
(pag. 1918)
464 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
465 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
E. malignizarea
(pag. 1920)
465 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
466 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
A. carotenodermie
B. xantelasma
C. hemocromatoza
D. dislipidemii
E. ingestie de picrati
(pag. 2050)
C2817202. In functie de nivelul la care este localizat procesul obstructiv, obstructia biliara poate fi:
A. postoddiana
B. intrahepatica
C. hilara
D. pediculara
466 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
467 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a
E. duodenala
(pag. 2046)
C2817205. Urmatoarele tipuri de colangiografii se pot efectua pentru diagnosticul icterelor mecanice,
cu exceptia:
A. transparietohepatica
B. orala
C. intravenoasa la bilirubinemie>2.5mg/dl
D. transomfalohepatica
E. endoscopica retrograda
(pag. 2048)
467 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro