Sunteți pe pagina 1din 208

1393 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 49
Fibromul uterin
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1349001. Precizati care dintre metodele enumerate reprezinta o metoda paleativa utilizata in
tratamentul fibromului uterin?
A. Miomectomia
B. Chiuretajul uterin
C. Embolizarea arterei uterine
D. Miometrectomia
E. Histerectomia subtotala
(pag. 3067)

C1349002. In diagnosticul pozitiv al fibromului uterin care este cel mai important semn functional?
A. Leucoreea
B. Durerea
C. Hemoragia genitala
D. Tulburari vezicale
E. Tulburari rectale
(pag. 3063)

C1349003. Indicatiile tratamentului chirurgical in fibromul uterin sunt urmatoarele, exceptand:


A. Fibroamele voluminoase
B. Fibroamele care determina stari de urgenta
C. Fibroamele asociate cu alte stari patologice
D. Fibroamele mici, in menopauza
E. Fibroamele care nu au beneficiat de tratament medicamentos
(pag. 3066)

C1349004. Care este principala indicatie pentru miometrectomia sagitala Aburel?


A. Fibromul subseros la femeia sub 30 ani
B. Fibromul intramural la femeia sub 30 de ani
C. Fibromatoza difuza la femeia tanara in care miomectomia nu poate fi realizata
D. Fibromul intramural sub 3 cm diametru
E. Fibromatoza difuza la femeia fara copii
(pag. 3067)

C1349005. Caracteristicile macroscopice si microscopice ale fibromioamelor uterine cuprind


urmatoarele cu exceptia:
A. Fibre musculare netede dispuse in vartejuri
B. Fibre conjunctive
C. Filete nervoase
D. Capsula bine definita de tesut fibros
E. Vase sanguine
(pag. 3062)

1393 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1394 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C1349006. In patogenia fibromiomului uterin, estrogenii actioneaza la nivelul miometrului prin


intermediul:
A. Actinei si miozinei
B. Interleukinelor
C. Ionilor de calciu
D. Factorilor de crestere
E. Celulelor tinere si nediferentiate din miometru
(pag. 3061)

C1449007. Din punct de vedere al patogeniei, in cazul fibromului uterin, estrogenii actioneaza la nivelul
miometrului prin intermediul:
A. Actinei
B. Ionilor de calciu
C. Miozinei
D. Celulelor tinere si nediferentiate din miometru
E. Factorilor de crestere
(pag. 3061)

C1449008. Forma histologica cea mai frecvent intalnita in degenerescenta maligna a fibromului uterin
la femeia in postmenopauza este:
A. adenocarcinom
B. epiteliom
C. sarcom
D. leiomiosarcom
E. toate acestea
(pag. 3065)

C1449009. In ce proportie (%) este intalnit fibromul uterin in populatia feminina:


A. Sub 20%
B. 20%
C. 50%
D. peste 50%
E. 1%
(pag. 3061)

C1449010. Teoria cea mai acceptata privind etiopatogenia fibromului uterin este:
A. Teoria hormonala
B. Teoria colagenozei
C. Teoria infectioasa
D. Teoria vasculara
E. Teoria congenitala
(pag. 3061)

C1449011. Care este varsta de electie de aparitie a fibromului uterin:


A. sub 30 de ani
B. 30-35 de ani
C. 35-50 de ani
D. 50- 55 de ani
E. peste 60 de ani
(pag. 3061)

C1449012. Cel mai important semn functional intalnit in cazul diagnosticului prezentei de fibrom uterin
este:

1394 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1395 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. leucoreea
B. hemoragia
C. durerea
D. tulburari vezicale si rectale
E. toate aceste semne
(pag. 3063)

C1449013. Dintre varietatile anatomice de fibrom uterin, cel mai hemoragic si expus riscului infectios
este:
A. fibromul submucos
B. fibromul interstitial
C. fibromul subseros
D. fibromul de istm
E. fibromul de col
(pag. 3062)

C1449014. In fibromul uterin corporeal asociat cu sarcina, conduita obstetricala este:


A. nasterea prin operatie cezariana
B. nasterea pe cai naturale
C. nasterea prin operatie cezariana urmata de miomectomie
D. nasterea prin aplicatie de vaacumextractor
E. nasterea prin aplicatie de forceps
(pag. 3064)

C1549015. Hormonoterapia in fibromul uterin este indicata in:


A. Fibroamele mici (sub 6 cm. diametru) necomplicate;
B. Fibroamele degenerate malign;
C. Fibroamele in menopauza;
D. Fibroamele complicate;
E. Suspiciunea de diagnostic a fibromului.
(pag. 3066)

C1549016. Chiuretajul biopsic cu examen histopatologic in fibromul uterin, poate evidentia o


hiperplazie de endometru. Este util pentru diagnosticul diferentiat cu:
A. Ginandroblastomul;
B. Teratoamele;
C. Adenocarcinomul de endometru;
D. Tumora Brenner;
E. Tumora Krukenberg.
(pag. 30663)

C1549017. Degenerescenta maligna a unui fibrom uterin este:


A. Foarte frecventa;
B. Un cancer de corp uterin;
C. O afectiune cu prognostic foarte bun;
D. O afectiune care nu necesita tratament;
E. un tip de degenerescenta care nu se intalneste la fibromul uterin.
(pag. 3065)

C1549018. Teoria hormonala privind cauza si geneza fibromului uterin pare a fi cea mai valabila pentru
ca:
A. Fibromul uterin se dezvolta, practic, totdeauna in perioada de activitate genitala;
B. Fibromul uterin apare si se dezvolta cel mai frecvent dupa instalarea menopauzei;

1395 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1396 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. Fibromul uterin apare cel mai frecvent prepubertar


D. Este o afectiune comuna ambelor sexe
E. Fibromul uterin este stationar ca volum in sarcina.
(pag. 3061)

C1549019. Simptomatologia fibromului uterin cuprinde printre altele si unele semne functionale. in
ordinea importantei acestea pot fi:
A. Leucoree, durere, hemoragie;
B. Durere, leucoree, hemoragie;
C. Hemoragie, leucoree, durere;
D. Leucoree, hemoragie, durere;
E. Durere, hemoragie, leucoree.
(pag. 3063)

C1649020. Care este cea mai actuala teorie care explica etiopatogenia fibromului uterin:
A. teoria congenitala
B. teoria hormonala
C. teoria ereditara a lui Conheim
D. teoria vasculara a lui Klebs-Pillot
E. teoria infectioasa a lui Virchow
(pag. 3061)

C1649021. Care este rata de malignizare sau de degenerescenta sarcomatoasa a unui fibrom uterin:
A. 1/500
B. 1/5000
C. 1/10.000
D. 1/15.000
E. 1/20.000
(pag. 3065)

C1649022. Care dintre afectiunile de mai jos intra in diagnosticul diferential al fibromului uterin:
A. sarcina normala
B. avortul
C. endometrioza
D. sarcina extrauterina
E. toate de mai sus
(pag. 3064)

C1649023. Care este incidenta fibromului uterin in populatia feminina dupa majoritatea statisticilor:
A. 50%
B. 60%
C. 20%
D. 10%
E. 5%
(pag. 3061)

C1649024. Pentru diagnosticul unui fibrom uterin submucos care este combinatia de explorari
diagnostice cea mai adecvata:
A. ecografia +coelioscopia +histerosalpingografia
B. coelioscopia+histerometria+rectosigmoidoscopia
C. chiuretajul biopsic+ecografia+coelioscopia
D. histeroscopia+ecografia+dozari hormonale

1396 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1397 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. histerosalpingografia+ecografia+histeroscopia
(pag. 3063)

C1649025. Semnul ecografic tipic al necrobiozei aseptice a fibromului uterin, este:


A. imaginea in cocarda
B. imagini hiperecogene periferice de calcificari
C. imagini hiperecogene centrale de calcificari
D. imagine hipoecogena globala
E. niciunul din acestea
(pag. 3065)

C1649026. Care dintre variantele de mai jos fac parte din indicatiile tratamentului chirurgical al
fibromului uterin (dupa P. Sirbu):
A. fibroame asociate cu stari patologice (endometrioza, chist de ovar)
B. fibroame complicate (dureri, tulburari urinare, avorturi repetate)
C. fibroamele care determina stari de urgenta (hemoragii, torsiune, necrobioza)
D. fibroamele voluminoase
E. toate de mai sus
(pag. 3066)

C1649027. La o pacienta de 48 de ani cu un fibrom de 8 cm diametru, care vi se pare cel mai potrivit act
chirurgical:
A. miomectomia
B. miometrectomia
C. histerectomia subtotala
D. histerectomia totala
E. histerectomia largita Werteim
(pag. 3067)

C1649028. In cadrul fibromului uterin care localizare este cunoscuta ca fiind cea mai hemoragica:
A. fibromul istmic
B. fibromul subseros
C. fibromul interstitial
D. fibromul submucos
E. fibromul intramural
(pag. 3062)

C2249029. Care este incidenţa fibromului uterin în populaţia feminină:


A. 15%
B. 25%
C. 20%
D. sub 10%
E. 10%
(pag. 3061)

C2249030. Care este vârsta de elecţie la care apare fibromul uterin :


A. 35-40 ani
B. 30-50 ani
C. 35-50 ani
D. 40-60 ani
E. după 50 ani
(pag. 3061)

1397 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1398 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2249031. Care dintre fibroamele uterine este cel mai hemoragic şi cel mai ameninţat de infecţie :
A. fibromul intracervical
B. fibromul submucos
C. fibromul intraligamentar
D. fibromul pediculat
E. fibromul fundic
(pag. 3062)

C2249032. În care dintre complicaţiile fibromului uterin apare imaginea ecografică “ în cocardă” – zonă
centrală de necroză înconjurată de o coroană hipoecogenă de edem, limitată de un miometru de
ecogenitate normală :
A. necrobioza aseptică
B. necrobioza edematoasă
C. degenerescenţa teleangiectatică
D. degenerescenţa sarcomatoasă
E. torsiunea unui nodul subseros
(pag. 3065)

C2249033. Care este durata maximă a tratamentului cu analogi Gn – RH pentru fibromul uterin :
A. 2 luni
B. 5 – 6 luni
C. 10 luni
D. 12 luni
E. 9 luni
(pag. 3066)

C2249034. În caz de fibrom uterin şi sarcină, dacă naşterea se rezolvă prin operaţie cezariană, conduita
asupra fibromului va fi :
A. miomectomie obligatorie
B. nu se va practica miomectomie datorită riscului hemoragic
C. histerectomie subtotală de hemostază
D. histerectomie totală de hemostază
E. pensarea şi ligaturarea arterelor uterine
(pag. 3064)

C2249035. Ce reprezintă miomectomia :


A. extirparea unui nodul fibromatos prin chiuretaj uterin
B. enucleerea nodulilor fibromatoşi prin decapsulare, după incizia unui fibrom pediculat subseros
C. extirparea nodulilor şi a unei părţi din musculatură
D. extirparea corpului uterin
E. extirparea porţiunii supraistmice a uterului
(pag. 3066)

C2249036. Ce reprezintă miometrectomia :


A. extirparea unui nodul fibromatos prin histeroscopie
B. extirparea unuin nodul intraligamentar
C. extirparea unui nodul torsionat
D. extirparea nodulului şi a unei părţi din musculatură
E. extirparea unui nodul de la nivelul colului uterin
(pag. 3067)

C2249037. Histerectomia totală constă în :

1398 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1399 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. extirparea uterului în totalitate


B. extirparea supraistmică a uterului
C. extirparea interligamentară a uterului
D. extirparea uterului deasupra inserţiei ligamentelor rotunde
E. extirparea uterului, menţinând colul pe loc
(pag. 3067)

C2249038. Care este semnul major decelat la tuşeul vaginal combinat cu palparea abdominală în
diagnosticul fibromului uterin :
A. formaţiune tumorală voluminoasă situată retrovezical
B. formaţiune tumorală voluminoasă situată anterectal
C. masă care face corp comun cu uterul, fără şansă de separare între aceasta şi uter
D. masă dură, neregulată, cu mobilitate redusă, localizată în pelvis
E. masă moale, păstoasă, aderentă de uter, cu mobilitate redusă
(pag. 3063)

C2249039. Care este aspectul ecografic decelat în cazul necobiozei septice a fibromului uterin :
A. creşterea ecogenităţii nodulului
B. zone lichidiene cu contur net
C. creşterea în volum a uterului
D. devierea laterală a uterului
E. delimitarea mai exactă a unui nodul intramural
(pag. 3063)

C2349040. Care dintre urmatoarele afirmatii privind fibromul uterin este adevarata
A. Cea mai plauzibila teorie patogenica in fibromul uterin este teoria ereditara
B. Incidenta fibromului uterin este de 10% in populatia feminina
C. Varsta de electie este de 35-50 ani
D. Originea fibromului se afla in celulele endometriale de rezerva
E. Torsiunea se produce frecvent in cazul fibromului submucos
(pag. 3061)

C2349041. Metodele chirurgicale radicale in tratamentul fibromului uterin sunt:


A. Histerectomia totala
B. Histerectomia subtotala
C. Miomectomia
D. Miometrectomia
E. Histerectomia supraistmica
(pag. 3067)

C2349042. Care dintre urmatoarele afirmatii privind examenele complementare utilizate in diagnosticul
fibromului uterin sunt adevarate
A. Histeroscopia confirma diagnosticul fibroamelor subseroase si precizeaza numarul, localizarea si diametrul
acestora
B. Chiuretajul uterin biopsic este util pentru diagnosticul histopatologic de certitudine al fibromului uterin
C. Explorarile endocavitare sunt contraindicate in prezenta unei hemoragii
D. Dozarile hormonale sunt utile pentru diagnosticul de fibrom
E. Histerosalpingografia este obligatorie
(pag. 3063)

C2349043. In cazul necrobiozei aseptice, complicatie a fibromului uterin, se pot intilni urmatoarele, cu
exceptia:
A. Hemoragie cu sange rosu, proaspat

1399 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1400 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. Febra 38-38,5 °C
C. Dureri pelvine paroxistice
D. Facies subicteric
E. Ecografic - imagine in cocarda
(pag. 3065)

C2349044. Tratamentul hormonal al fibromului uterin:


A. Se adreseaza metroragiilor si durerilor, producand involutia procesului proliferativ
B. Are ca indicatie toate fibroamele mai mici de 10 cm, hemoragice
C. Se bazeaza pe folosirea preparatelor estroprogestative intre a 15-25-a zi a ciclului menstrual, timp de 3-6
luni
D. Se poate folosi pentru prevenirea recidivelor postoperatorii
E. Linestrenolul are activitate progestativa puternica si nu are efecte androgenice
(pag. 3066)

C2549045. Vârsta de electie la care apare fibromul uterin este:


A. Sub 30 de ani
B. Sub 35 de ani
C. Între 35 – 50 de ani
D. Dupã menopauzã
E. Prepubertar
(pag. 3061)

C2549046. Vârsta de electie la care apare fibromul uterin este:


A. Sub 30 de ani
B. Sub 35 de ani
C. Între 35 – 50 de ani
D. Dupã menopauzã
E. Prepubertar
(pag. 3061)

C2549047. Fibromul uterin este una dintre cele mai frecvente tumori. Statistici numeroase din regiuni
diferite aratã cã fibromul se întâlneste în rândul populatiei feminine într-un procent de:
A. 40 %
B. 45 %
C. 20 %
D. 0,01 %
E. 25 %
(pag. 3061)

C2549048. Factorul etiopatogenic determinant al fibromului uterin este:


A. congenital
B. ereditar
C. vascular
D. necunoscut
E. infectios
(pag. 3061)

C2549049. Cea mai viabilã teorie etiopatogenicã a fibromului uterin este:


A. teoria cromozomialã
B. teoria hormonalã
C. teoria carcinogeneticã

1400 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1401 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. teoria multiplicativã
E. teoria dispersiei
(pag. 3061)

C2549050. Consistenta fermã (durã) a fibromului uterin este determinatã de predominenta în structura
sa a:
A. tesutului conjunctiv
B. tesutului muscular
C. tesutului vascular
D. tesutului nervos
E. tesutului limfatic
(pag. 3062)

C2549051. În timpul operatiei cezariene este interzisã:


A. miomectomia
B. histerorafia
C. sectionarea cordonului ombilical
D. extractia manualã de placentã
E. controlul cavitãtii uterine
(pag. 3064)

C2549052. Miomectomia este tipul de interventie indicat la femeile tinere, dar comportã urmãtoarele
riscuri:
A. endometrioza
B. recidiva
C. chistul ovarian
D. apendicita acutã
E. litiaza biliarã
(pag. 3067)

C2549053. Interventiile chirurgicale pe cale vaginalã se efectueazã în caz de:


A. polipi fibrosi acusati în col
B. fibroame voluminoase
C. fibroame subseroase
D. la vârste tinere
E. fibrom asociat cu sarcinã
(pag. 3067)

C2549054. Imaginea ecograficã "în cocardã”, cu zona centralã de necrozã înconjuratã de o coroanã
hipoecogenã de edem, limitatã de un miometru de ecogenitate normalã, semnificã:
A. compresia ureteralã
B. necrobioza asepticã
C. degenerescenta edematoasã
D. degenerescenta calcarã
E. fenomene de compresiune vascularã
(pag. 3065)

C2649055. Care este proporţia în care se întâlneşte fibromiomul la populaţia feminină?


A. 5%
B. 17%
C. 30%
D. 20%
E. 25%

1401 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1402 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 3061)

C2649056. Care este valoarea histerometriei care pledează în favoarea originii fibromiomatoase a unei
mase pelviene sau abdominale?
A. peste 7 cm
B. peste 6,5 cm
C. peste 8,5 cm
D. peste 8 cm
E. peste 6 cm
(pag. 3063)

C2749057. Contraindicatiile miometrectomiei sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. infectie utero-anexiala
B. fibromatoza uterina difuza la femei tinere
C. pacinte cu varsta peste 40-42 ani
D. prezenta unei sarcini
E. leziune suspectata de malignizare la nivelul anexelor
(pag. 3067)

C2849058. Varsta de electie la care apare fibromul uterin este:


A. sub 35 ani
B. intre 50 si 60 de ani
C. intre 35 si 50 de ani
D. intre 45 si 50 de ani
E. dupa instalarea menopauzei
(pag. 3061)

C2849059. Teoria valabila in etiopatogenia fibromului uterin este


A. teoria congenitala
B. teoria vasculara
C. teoria hormonala
D. teoria infectioasa
E. nici una din variante
(pag. 3061)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1349060. La examenul clinic vaginal combinat cu palparea abdominala diagnosticul de fibromiomul


uterin se stabileste pe urmatoarele semne:
A. Formatiuni rotunde, de consistenta dura facand corp comun cu uterul
B. Formatiuni mobile, cu sant de delimitare intre acestea si uter
C. Modificari de corp uterin
D. Masa unica cu suprafata neregulata si consistenta ferma
E. Bombare a regiunii suprapubiene
(pag. 3063)

C1349061. Tulburarile antrenate de tratamentul fibromului uterin cu analogi de GnRH sunt:


A. Osteoporoza
B. Tahicardie
C. Atrofia genitala
D. Greturi si varsaturi

1402 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1403 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. Bufeuri
(pag. 3066)

C1349062. Indicatiile tratamentului medicamentos in fibromiomul uterin sunt:


A. Fibroame mici, necomplicate
B. Fibroame submucoase
C. Fibroame subseroase
D. Prevenirea recidivelor post-operatorii dupa chirurgie conservatoare
E. Fibroame la persoane sub 30 de ani
(pag. 3066)

C1349063. Necrobioza aseptica a unui nodul fibromatos se traduce prin:


A. Hemoragie intraperitoneala putand evoca o sarcina ectopica complicata
B. Febra 38-38,5 °C, cu facies subicteric
C. Dureri pelviene paroxistice pe fond dureros
D. Modificari locale ale fibromului care devine foarte dureros, ramolit
E. Accidente tromboembolice
(pag. 3065)

C1349064. Macroscopic, varietatile anatomice ale fibromului se clasifica:


A. in raport cu micul bazin
B. in raport cu diferite parti ale uterului
C. in raport cu raportul tesut conjunctiv/tesut muscular
D. in raport cu dimensiunea fibromului
E. in raport cu diferitele straturi ale uterului
(pag. 3062)

C1449065. In ultimele luni de sarcina, fibromul uterin asociat cu sarcina, cele mai frecvente complicatii
sunt, cu exceptia:
A. degenerescenta calcara
B. ruperea unei vene superficiale cu hemoragie intraperitoneala
C. distocia de dinamica si hemoragie de delivrenta
D. indice ridicat de nasteri premature
E. prezentatii distocice, anormale
(pag. 3064)

C1449066. Fibromul uterin are urmatoarele indicatii de tratament chirurgical:


A. Fibroame mici, necomplicate, avand hemoragia ca simptom principal
B. Fibroame mici, in apropierea menopauzei
C. Fibroame complicate si care determina stari de urgenta
D. Fibroame voluminoase
E. Fibroame asociate cu alte stari patologice
(pag. 3066)

C1449067. Complicatiile mecanice – compresiunea in fibromul uterin se datoreaza:


A. fibroamelor incluse in ligamentul larg
B. fibroamelor inclavate in fundul de sac Douglas
C. fibroamelor de corp uterin
D. fibroamelor de col uterin
E. fibroamelor submucoase
(pag. 3064)

1403 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1404 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C1449068. Tratamentul hormonal modern al fibromului uterin este reprezentat de tratamentul cu:
A. Testosteron
B. Estrogeni
C. Estro-progestative
D. Progestative
E. Analogi de GnRH
(pag. 3066)

C1449069. Care dintre investigatiile paraclinice sunt utile pentru diagnosticul unui fibrom uterin:
A. ecografia
B. examen cito-hormonal vaginal
C. chiuretajul uterin biopsic
D. explorari hormonale
E. celioscopia si histeroscopia
(pag. 3064)

C1449070. Tratamentul medicamentos in fibromul uterin are urmatoarele indicatii, cu exceptia:


A. Fibroame complicate
B. Fibroame asociate cu alte stari patologice
C. Fibroame mici avand hemoragie ca simptom principal
D. Diagnostic cert, sigur
E. Prevenirea recidivelor postoperatorii
(pag. 3066)

C1449071. La tactul vaginal combinat cu palparea abdominala, diagnosticul de fibrom uterin se


stabileste pe semnele urmatoare:
A. modificari ale colului uterin
B. formatiuni mobile cu sant de delimitare dintre ele si uter
C. formatiuni rotunde, dure ca si consistenta, fara sant de separare cu uterul
D. masa unica cu suprafata neregulata ferma
E. toate acestea
(pag. 3063)

C1549072. In raport cu micul bazin, dupa sediul de dezvoltare, fibroamele uterine pot fi:
A. Fibroame cu dezvoltare abdominala;
B. Fibroame cu dezvoltare pelvina;
C. Fibroame cu dezvoltare abdomino-toracica;
D. Fibroame cu dezvoltare inghinala;
E. Fibroame cu dezvoltare mediastinala.
(pag. 3062)

C1549073. In raport cu diferite segmente ale uterului, se intalnesc


A. Fibroame de corp uterin;
B. Fibroame de trompa uterina;
C. Fibroame de istm uterin;
D. Fibroame de col uterin;
E. Fibromul nuchal.
(pag. 3062)

C1549074. Celioscopia, ca examen complementar in diagnosticul fibromului uterin, permite:


A. Evidentierea unui eventual fibrom subseros;
B. Evidentierea unui eventual fibrom submucos;

1404 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1405 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. Evidentierea situatiei anexelor uterine;


D. Evidentierea leucoreei;
E. Diagnosticul unei endometrioze asociate.
(pag. 3063)

C1549075. Din punct de vedere microscopic, fibromul uterin poate fi:


A. Miom;
B. Fibromiom;
C. Fibrom;
D. Schwanom;
E. Epiteliom.
(pag. 3062)

C1549076. In raport cu diferitele straturi (tunici) ale uterului, fibroamele pot fi


A. De col uterin;
B. Subseros;
C. Interstitial;
D. in ligamentul larg;
E. Submucos.
(pag. 3062)

C1549077. Din punct de vedere macroscopic fibroamele uterine pot fi:


A. Unice;
B. Consistenta moale
C. Multiple;
D. Rotunde sau polilobate;
E. Niciunul din raspunsurile de mai sus nu este exact.
(pag. 3062)

C1549078. Ecografia, ca examen complementar pentru diagnosticul fibromului uterin, permite:


A. Diagnosticul si masurarea fibromului;
B. Supravegherea cresterii si diagnosticul unei eventuale complicatii;
C. Stabilirea gradului anemiei postemoragice;
D. Diagnosticul unei eventuale asocieri cu sarcina;
E. Aceasta investigatie este contraindicata in fibromul uterin.
(pag. 3063)

C1649079. Care dintre semnele clinice de mai jos fac parte din semnele functionale importante ale
fibromului uterin:
A. durerea
B. sterilitatea
C. constipatia
D. hemoragia
E. leucoreea, uneori hidroree intermitenta
(pag. 3063)

C1649080. Care dintre explorarile de mai jos fac parte din examenele complementare ptr. confirmarea
diagnosticului de fibrom uterin:
A. histerosalpingografia
B. ecografia
C. rezonanta magnetica si nucleara
D. rectosigmoidoscopia

1405 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1406 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. dozarile hormonale
(pag. 3063)

C1649081. Care sunt metodele care fac parte din arsenalul de terapie medicamentoasa a fibromului
uterin:
A. terapia progesteronica
B. terapia estrogenica
C. terapia estro-progestativa
D. terapia cu analogi de LH-RH (Gn-RH)
E. toate cele de mai sus
(pag. 3066)

C1649082. Care dintre semnele de mai jos traduc o necrobioza aseptica a fibromului uterin:
A. dureri pelviene paroxistice pe fond dureros
B. complicatii la nivelul aparatului digestiv (dispepsii, constipatie)
C. febra 38-38,5 oC
D. modificari locale ale fibromului care devine dureros, ramolit
E. toate din aceste posibilitati
(pag. 3065)

C1649083. In cadrul tratamentului chirurgical al fibromului uterin, care dintre procedurile chirurgicale
de mai jos fac parte din clasa histerectomiilor partiale:
A. histerectomia fundica
B. histerectomia subtotala
C. miometrectomia
D. histerectomia supraistmica
E. histerectomia largita
(pag. 3067)

C2249084. Care au fost teoriile propuse în etiopatogenia fibromului uterin:


A. teoria congenitală, ereditară
B. teoria malformativă
C. teoria vasculară
D. teoria imunosupresivă
E. teoria infecţioasă
(pag. 3061)

C2249085. Care sunt ipotezele incriminate în patogenia fibromului uterin :


A. originea celulelor generatoare ale tumorii
B. hiperplazia glandulo – chistică a endometrului
C. stimulul declanşator al proliferării
D. procesul intim local de dezvoltare a fibromului
E. compresiunea pediculilor vasculari
(pag. 3061)

C2249086. Care sunt aspectele incluse în terenul fibromatos :


A. femei obeze
B. femei hipertensive
C. femei purtătoare ale unei distrofii mamare
D. femei cu diabet zaharat
E. femei cu tumori ovariene
(pag. 3061)

1406 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1407 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2249087. Care sunt varietăţile anatomice ale fibromului uterin în raport cu micul bazin :
A. fibroame cu dezvoltare intraligamentară
B. fibroame anterioare
C. fibroame cu dezvoltare abdomino – pelvină
D. fibroame posterioare
E. fibroame cu dezvoltare pelvină
(pag. 3062)

C2249088. Care sunt varietăţile anatomice ale fibromului uterin în raport cu diferitele părţi ale uterului :
A. fibrom de corp uterin
B. fibrom de istm
C. fibrom de col
D. fibrom subseros
E. fibrom intramural
(pag. 3062)

C2249089. Care sunt varietăţile anatomice ale fibromului uterin în raport cu diferitele straturi ale
uterului :
A. fibrom intraligamentar
B. fibrom subseros
C. fibrom interstiţial
D. fibrom istmic
E. fibrom submucos
(pag. 3062)

C2249090. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate :


A. fibromul subseros este localizat în baza ligamentului larg
B. fibromul subseros este localizat la suprafaţa uterului
C. fibromul interstiţial se dezvoltă în plin miometru
D. fibromul submucos este localizat sub endometru
E. fibromul interstiţial se dezvoltă intracervical
(pag. 3062)

C2249091. Care sunt semnele funcţionale ale fibromului uterin :


A. sindromul inflamator
B. hemoragia de tipul menoragiei şi metroragiei
C. leucoreea
D. hipomenoreea
E. durerea
(pag. 3063)

C2249092. Care sunt explorările endocavitare utilizate în diagnosticul fibromului uterin :


A. histerometria
B. celioscopia
C. histerosalpingografia
D. ecografia
E. colposcopia
(pag. 3063)

C2249093. Care sunt metodele endoscopice utilizate în diagnosticul fibromului uterin :


A. celioscopia
B. histeroscopia

1407 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1408 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. colposcopia
D. ecografia
E. histerometria
(pag. 3063)

C2249094. Care sunt complicaţiile locale ale fibromului uterin :


A. complicaţii hemoragice
B. complicaţii infecţioase
C. complicaţii mecanice
D. modificări de structură
E. transformări maligne
(pag. 3064-3065)

C2249095. Care dintre complicaţiile enumerate mai jos nu sunt complicaţii mecanice ale fibromului
uterin :
A. fenomene de compresiune ureterală
B. fenomene de compresiune vezicală
C. fenomene de compresiune vulvo – vaginală
D. fenomene de comprsiune nervoasă
E. fenomene de necrobioză aseptică
(pag. 3064-3065)

C2249096. Care sunt modificările de structură ale fibromului uterin :


A. necrobioza aseptică
B. necrobioza septică
C. torsiune
D. degenerescenţa edematoasă
E. degenerescenţa calcară
(pag. 3065)

C2249097. Care sunt indicaţiile hormonoterapiei în fibromul uterin:


A. fibroamele submucoase acuşate
B. fibroamele mici (sub 6 cm. diametru), necomplicate, a căror principală manifestare este hemoragia
C. prevenirea recidivelor postoperatorii
D. fibroamele subseroase fundice nehemoragice
E. fibroamele subseroase fundice cu fenomene de compresiune
(pag. 3066)

C2249098. Care sunt preparatele hormonale utilizate în tratamentul fibromului uterin :


A. estroprogestativele
B. progestativele
C. estrogenii în doze mici
D. analogii de LH – RH (Gn – RH)
E. androgenii
(pag. 3066)

C2249099. Care sunt dezideratele pe care trebuie să le îndeplinească progestativele utilizate în


tratamentul fibromului uterin :
A. să aibă o activitate progestativă redusă
B. să aibă o activitate progestativă puternică
C. să aibă o bună activitate antiestrogenică
D. să nu aibă efecte androgenice

1408 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1409 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. să prezinte efecte androgenice


(pag. 3066)

C2249100. Care sunt mecanismele prin care acţionează analogii Gn –RH în tratamentul fibromului
uterin :
A. stimulează secreţia de FSH şi LH
B. blochează secreţia de FSH şi LH
C. pun ovarul în repaus
D. suprimă secreţia de estrogeni
E. stimulează secreţia de progesteron
(pag. 3066)

C2249101. Care sunt efectele terapeutice ale analogilor de Gn – RH în tratamentul fibromului uterin :
A. opresc evoluţia spre necrobioză
B. reduc riscul torsionării
C. opresc sângerarea
D. reduc volumul fibromului
E. reduc riscul infecţios
(pag. 3066)

C2249102. Care sunt factorii care se iau în considerare în tratamentul chirurgical al fibromului uterin :
A. vârsta
B. paritatea
C. dimensiunea fibromului
D. complicaţiile existente
E. raportul fibromului cu pelvisul feminin
(pag. 3066)

C2249103. Care dintre aspectele enumerate mai jos constituie indicaţii pentru tratamentul chirurgical
al fibromului uterin :
A. fibroamele voluminoase
B. fibroamele acuşate în col
C. fibroamele complicate
D. fibroamele care determină stări de urgenţă (hemoragii masive, torsiune, necrobioză)
E. fibroamele uterine decelate cu ocazia naşterii prin operaţie cezariană
(pag. 3066)

C2249104. Care sunt cele mai frecvente complicaţii în lăuzie în cazul asocierii fibromului uterin:
A. necrobioza aseptică
B. degenerescenţa calcară
C. accidentele tromboembolice
D. acuşarea în col
E. degenerescenţa teleangiectatică
(pag. 3064)

C2249105. Care sunt metodele chirurgicale paleative aplicate în tratamentul fibromului uterin :
A. miomectomia
B. chiuretajul uterin
C. tamponamentul vaginal
D. tratamentul progestativ
E. columnizarea
(pag. 3067)

1409 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1410 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2249106. Care sunt metodele chirurgicale conservatoare utilizate în tratamentul fibromului uterin :
A. miomectomia
B. miometrectomia
C. castrarea chirurgicală
D. histerectomiile parţiale
E. chiuretajul uterin
(pag. 3067)

C2249107. Care sunt tipurile de histerectomie parţială :


A. miometrectomia
B. histerectomia fundica
C. histerectomia subistmică
D. histerectomia supraistmică
E. histerectomia subtotală
(pag. 3067)

C2249108. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate :


A. în histerectomia subtotală se extirpă nodulii fibromatoşi cu localizare fundica
B. în histerectomia subtotală se extirpă corpul uterin în întregime
C. în histerectomia subtotală se extirpă un nodul fibromatos localizat intraligamentar
D. în histerectomia subtotală se extirpă uterul în totalitate
E. în histerectomia subtotală se extirpă şi anexele
(pag. 3067)

C2249109. Care este perioada ciclului menstrual în care se utilizează progestativele în tratamentul
fibromului uterin :
A. ziua 10-20
B. ziua 15 – 25
C. ziua 5-15
D. ziua 5-20
E. ziua 1-28
(pag. 3066)

C2249110. Care sunt riscurile utilizării estroprogestativelor în tratamentul fibromului uterin :


A. creşterea volumului tumorii
B. necrobioza aseptică
C. degenerescenţa sarcomatoasă
D. torsionarea
E. hemoragia
(pag. 3066)

C2249111. Care sunt aspectele patogenetice ale hemoragiilor în fibromul uterin


A. modificări ale endometrului (hipoplazie sau atrofie)
B. modificari ale endometrului( hiperplazie)
C. compresiuni pe vasele mari
D. alterări mecanice ale endometrului prin compresiune, cu congestie şi ischemie
E. torsionarea pediculului vascular al fibromului
(pag. 3064)

C2249112. Care sunt complicatiile generale ale fiibromului uterin:


A. complicaţii la nivelul sistemului osteo-articular
B. complicaţii la nivelul aparatului cardio-vascular

1410 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1411 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. complicaţii la nivelul aparatului respirator


D. complicaţii de compresiune vezicală sau rectală
E. complicaţii la nivelul aparatului digestiv
(pag. 3065)

C2249113. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate în legătură cu aspectele microscopice
ale fibromului uterin :
A. miomul are consistenţă crescută, dur, cu predominenţă musculară
B. miomul are consistenţă diminuată, moale, cu predominenţa ţesutului conjunctiv
C. fibromul are consistenţă fermă, predominând ţesutul conjunctiv
D. fibromul are consistenţă fermă, cu predominenţă musculară
E. miomul are consistenţă diminuată, moale, cu predominenţă musculară
(pag. 3062)

C2249114. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate în legătură cu ipoteza originii celulelor
generatoare ale tumorii în fibromul uterin :
A. fibromul uterin se dezvoltă din tunica musculară a vaselor
B. fibromul uterin se dezvoltă din celulele glandelor endometriale
C. fibromul uterin se dezvoltă din fibroblastele perivasculare
D. fibromul uterin se dezvoltă din celulele de rezervă, tinere şi puţin diferenţiate
E. fibromul uterin se dezvoltă din celulele zonei de joncţiune istm-corp uterin
(pag. 3061)

C2249115. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în legătură cu ipoteza stimulului
declanşator al proliferării în fibromul uterin :
A. factorul hormonal stimulator este hiperestrogenia
B. factorul hormonal stimulator este hipoestrogenia
C. receptorii de estrogeni sunt crescuţi în ţesutul fibromatos
D. receptorii progesteronici sunt crescuţi în ţesutul fibromatos
E. receptorii de estrogeni sunt scăzuţi în ţesutul fibromatos
(pag. 3061)

C2249116. Care sunt datele furnizate de histeroscopie în caz de fibrom uterin :


A. se confirmă diagnosticul fibroamelor subseroase
B. se confirmă diagnosticul fibroamelor submucoase
C. se precizează numărul, localizarea şi diametrul fibroamelor submucoase
D. se evidenţiază nodulii fibromatoşi intraligamentari
E. se evidenţiază nodulii fibromatoşi istmici
(pag. 3063)

C2249117. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în legătură cu examenul histopatologic
realizat în urma chiuretajului uterin pentru fibrom :
A. examenul histopatologic al mucoasei evidenţiază o hiperplazie glandulo – chistică
B. examenul histopatologic evidenţiază un endometru atrofic
C. examenul histopatologic permite diagnosticul diferenţiat cu un adenocarcinom de endometru
D. examenul histopatologic evidenţiază fibroblaştii hipertrofiaţi
E. examenul histopatologic evidenţiază nodulii fibromatoşi interstiţiali
(pag. 3063)

C2249118. Care sunt informaţiile furnizate de urografia intravenoasă efectuată în cazul fibroamelor
incluse în ligamentul larg :
A. decelează volumul tumorii
B. apreciază starea rinichiului subiacent

1411 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1412 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. apreciază traiectul ureterului pelvin


D. apreciază raportul nodulului cu marile vase
E. apreciază raporturile nodulului cu uretra
(pag. 3064)

C2249119. Care sunt aspectele care nu se iau în considerare în ceea ce priveşte diagnosticul
diferenţial al fibromului uterin :
A. tumorile anexiale
B. sarcina normală
C. endometrioza circumscrisă pe faţa externă a uterului
D. placenta praevia cu hemoragie
E. dezlipirea prematură de placentă normal inserată
(pag. 3064)

C2249120. Care sunt complicaţiile pe care le poate determina fibromul uterin în ultimele luni de sarcină:
A. necrobioza aseptică
B. compresiunea
C. ruptura uterului în zona fibromului
D. tulburări de acomodaţie a fătului
E. prezentaţii anormale, distocice
(pag. 3064)

C2249121. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate :


A. în caz de fibrom şi sarcină riscul de avort nu înregistrează o creştere
B. în caz de fibrom uterin şi sarcină creşte frecvenţa naşterii premature
C. în caz de fibrom uterin şi sarcină creşte incidenţa sarcinii extrauterine
D. în caz de fibrom uterin şi sarcină pot apărea distocii de dinamică uterină
E. în caz de fibrom uterin şi sarcină creşte riscul hemoragiilor în delivrenţă
(pag. 3064)

C2249122. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate :


A. în menopauză fibromul uterin creşte în volum
B. în menopauză fibromul uterin se poate atrofia până la dispariţie
C. unele fibroame uterine au evoluţie silenţioasă fiind perfect tolerate de bolnave
D. în menopauză există risc de hemoragie crescut
E. în menopauză riscul de torsiune este mai mare din cauza sclerozei vasculare
(pag. 3064)

C2349123. Diagnosticul diferential al fibromului uterin se face cu:


A. Sarcina normala
B. Endometrioza
C. Fibromul de ovar
D. Anexita
E. Cancerul de col uterin
(pag. 3064)

C2349124. Urmatoarele afirmatii priviind fibromul uterin sunt adevarate:


A. Fibromul poate creste foarte mult in dimensiuni dupa menopauza
B. Durerea semnaleaza de obicei prezenta unei complicatii
C. Hemoaragia complica frecvent fibroamele subseroase
D. Ecografia usureaza diagnosticul necrobiozei aseptice
E. In cazul unui fibrom corporeal asociat sarcinii se impune operatia cezariana

1412 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1413 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 3063)

C2349125. Urmatoarele afirmatii privind fibromul uterin sunt false:


A. Fibromul uterin are un mare risc de degenerare maligna
B. Derivatii de 17-OH progesteron au o activitate androgenica puternica
C. Estroprogestativele sunt recomandate in tratamentul medical al fibromului uterin
D. Tratamentul medical al fibromului uterin nu va depasi 5-6 luni
E. Tratamentul hormonal se poate administra si preoperator
(pag. 3066)

C2349126. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tratamentul chirurgical al fibromului uterin sunt
adevarate:
A. Tratamentul chirurgical este tratamentul de electie la pacientele peste 50 de ani, chiar asimptomatice
B. Interventiile chirurgicale se fac pe cale abdominala sau vaginala
C. Compromite functia de gestatie a uterului
D. La pacientele intre 45-50 ani interventia indicata este histerectomia totala, cu sau fara anexectomie
E. Poate fi urmat de tratament hormonal
(pag. 3066-3067)

C2349127. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate priviind tratamentul medical al fibromului
uterin?
A. Reprezinta tratamentul de electie in fibroamele asimptomatice
B. Hormonoterapia reprezinta tratamentul etiologic al fibroamelor
C. Utilizeaza progestativele de sinteza si analogi de Gn-RH
D. Poate stopa hemoragiile
E. Are avantajul ca poate fi folosit pentru o perioada foarte lunga de timp (citiva ani)
(pag. 3066)

C2349128. Terenul fibromatos include:


A. Hipertensiunea arteriala
B. Obezitatea
C. Diabetul zaharat
D. Distrofia mamara
E. Antecedente familiale de fibrom uterin
(pag. 3061)

C2349129. Varietatile anatomice ale fibromului uterin includ:


A. Fibromul de istm
B. Fibromul de col
C. Fibromul de ovar
D. Fibromul cu dezvoltare abdominala
E. Fibromul subseros
(pag. 3062)

C2349130. Urmatoarele afirmatii cu privire la fibromul uterin sunt adevarate:


A. Fibromul prezinta la periferie o capsula conjunctiva bine vascularizata care permite enucleerea
B. Fibromul interstitial se dezvolta in plin miometru, din acest motiv fiind cel mai hemoragic
C. Microscopic, fibromul prezinta pe sectiune fibre musculare netede, vase sangvine, filete nervoase, fibre
conjunctive
D. Hiperestrogenia este o conditie necesara pentru dezvoltarea fibromului
E. De obicei tumora contine numai fibre conjunctive, nu si musculare
(pag. 3062)

1413 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1414 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2349131. Cele mai frecvente semne functionale ale fibromului uterin sunt:
A. Durerea
B. Tulburari vezicale
C. Leucoreea
D. Hemoragia
E. Febra
(pag. 3063)

C2349132. Alegeti afirmatiile adevarate cu privire la diagnosticul fibromului uterin:


A. In cadrul examenului obiectiv se poate constata la palpare o bombare a regiunii suprapubiene
B. Histeroscopia confirma diagnosticul fibroamelor submucoase
C. Circa o treime din fibroame sunt asimptomatice
D. Ecografia permite diagnosticul unor complicatii ale fibromului
E. Dozarile hormonale sunt foarte utile pentru diagnosticarea fibromului
(pag. 3063)

C2349133. In diagnosticul fibromului uterin explorarile endocavitare:


A. Sunt indicatia de electie in cazurile cu hemoragii abundente
B. Sunt contraindicate in cazul unei sarcini in evolutie
C. Permit stabilirea topografiei exacte
D. Sunt reprezentate de histerometrie si histerosalpingografie
E. Se indica in toate cazurile care necesita sanctiune chirurgicala
(pag. 3063)

C2349134. Semnele functionale ale fibromului uterin pot fi:


A. Durerea care semnaleaza, de obicei o complicatie
B. Leucoree, frecvent izolata, de obicei inainte de menstruatie
C. Polakiurie
D. Metroragie (in 3/4 din cazuri)
E. Menoragie (frecvent izolata)
(pag. 3063)

C2349135. Miometrectomia are urmatoarele contraindicatii:


A. Displazii severe ale colului uterin
B. Fibromatoza uterina difuza la femei tinere
C. Asocierea unei sarcini in evolutie
D. Infectii uteroanexiale
E. Leziune suspecta de malignizare a endometrului
(pag. 3067)

C2349136. In diagnosticul fibromului uterin examinarea ecografica:


A. Permite diagnosticarea si masurarea fibromului
B. Fibroamele subseroase sunt mai dificil de evidentiat
C. Permite supravegherea evolutie fibromului
D. Evidentiaza fibromul ca o formatiune transonica, cu pereti subtiri
E. Permite diagnosticul unei eventuale sarcini
(pag. 3063)

C2349137. In raport cu diferitele straturi ale uterului, fibromul poate fi:


A. Interstitial
B. Subseros (pediculat sau sesil), cel mai hemoragic
C. Fibrom de corp uterin

1414 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1415 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. Fibrom de istm, cu dezvoltare in ligamentul larg


E. Submucos
(pag. 3062)

C2549138. În stadiul actual al cunostintelor noastre patogenia fibromului uterin se rezumã la trei
ipoteze:
A. originea celulelor generatoare ale tumorii
B. cresterea androgenilor circulanti
C. stimulul declansator al proloferãrii
D. necrobioza tisularã
E. procesul intim, local de dezvoltare
(pag. .3061)

C2549139. Originea celulelor generatoare ale fibromului uterin este în:


A. celulele uterine propriu-zise
B. celulele de rezervã tinere, putin diferentiate
C. celulele cu potential de maturare si proliferare pe seama cãrora se produce în cursul sarcinii hiperplazia
miometrului
D. citotrofoblastul
E. osteoblastele
(pag. 3061)

C2549140. Stimulul declansator al proliferãrii celulelor generatoare ale fibromului uterin este:
A. hiperandrogenia
B. hiperestrogenia
C. hiperaldosteronismul
D. hipogonadismul
E. insuficienta panhipofizarã
(pag. 3061)

C2549141. Procesul intim local de dezvoltare al fibromului uterin cuprinde:


A. hiperemia indusã de estrogeni
B. depunerile de calciu în celule
C. organizarea fibroasã si reactia fibromiomatoasã a tesuturilor
D. vasoconstrictia uterinã
E. depunerea de urat amorf
(pag. 3061)

C2549142. Experienta clinicã a demonstrat cã existã un teren fibromatos caracterizat prin:


A. obezitate
B. hipertensiune
C. distrofie mamarã
D. gusa
E. sindromul ovarelor polichistice
(pag. 3061)

C2549143. Macroscopic fibromioamele uterine au urmãtoarele caracteristici:


A. pot fi unice sau multiple
B. au coloratie albã
C. sunt înconjurate de o capsulã sãracã în vase
D. au consistentã fermã
E. nu se dezvoltã niciodatã la nivelul ismului

1415 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1416 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 3062)

C2549144. Varietãtile anatomice ale fibromului se clasificã în functie de raportul cu:


A. micul bazin
B. diferite pãrti ale uterului
C. diferite straturi ale uterului
D. ureterul
E. artera uterinã
(pag. 3062)

C2549145. În raport cu micul bazin, dupã dezvoltare se descriu:


A. fibroame cu dezvoltare pelvinã
B. fibroame cu dezvoltare abdomino-pelvinã
C. fibroame interstitiale
D. fibroame subseroase
E. fibroame submucoase
(pag. 3062)

C2549146. În raport cu diferitele pãrti ale uterului se întâlnesc:


A. fibroame de corp uterin
B. fibroame de istm cu tendinta de dezvoltare în ligamentul larg
C. fibroame de col cu dezvoltare în portiunea supravaginalã
D. fibroame de col cu dezvoltare în portiunea intravaginalã
E. fibroame cu dezvoltare abdomino-pelvinã
(pag. 3062)

C2549147. În raport cu diferitele straturi (tunici) ale uterului se întâlnesc:


A. fibroame de corp uterin
B. fibroame cu dezvoltare pelvinã
C. fibrom subseros
D. fibrom interstitial
E. fibrom submucos
(pag. 3062)

C2549148. Care dintre urmãtoarele varietãti de fibroame poate fi pediculat:


A. fibromul interstitial
B. fibromul submucos
C. fibromul subseros
D. fibromul intramural
E. fibromul malignizat
(pag. 3062)

C2549149. Microscopic, în structura fibromului uterin se observã:


A. fibre musculare netede dispuse în vârtejuri
B. fibre conjunctive - corect
C. vase sanguine - corect
D. vase limfatice - corect
E. lanugo
(pag. 3062)

C2549150. Semnele functionale prezente în cazul fibromului uterin sunt:


A. hemoragia

1416 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1417 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. leucoreea
C. durerea
D. vãrsãturi
E. icter
(pag. 3063)

C2549151. Semnele obiective constatate în cazul fibromului uterin sunt:


A. bombarea regiunii suprapubiene
B. prezenta unei mase de talie variabilã situatã median sau lateral, de formã rotundã sau ovoidã, de
consistentã fermã, regulatã sau neregulatã
C. fibrom intravaginal de col sau polip acusat în col
D. tumorã care face corp comun cu uterul, fãrã sant de separare între tumorã si corpul uterin
E. ruptura de perineu
(pag. 3063)

C2549152. Explorãrile endocavitare necesare pentru diagnosticul fibromului uterin sunt:


A. radiografia abdominalã simplã
B. histerometria
C. histerosalpingografia
D. dozãrile hormonale
E. urografia
(pag. 3063)

C2549153. Frotiurile cervico-veginale si colposcopia se efectueazã sistematic atunci când:


A. se decide o interventie conservatoare
B. în scopul verificãrii integritãtii colului
C. pentru profilaxia cancerului de bont restant
D. pentru diagnosticul diferential cu sarcina
E. pentru ameliorarea simptomatologiei
(pag. 3063)

C2549154. Examenul ecografic al fibromului uterin evidentiazã:


A. o formatiune cu ecouri
B. cu pereti grosi si densi
C. cu limite usor de identificat
D. ovare tumoralee. lichid în fundul de sac Douglas
E. lichid în fundul de sac Douglas
(pag. 3063)

C2549155. Diagnosticul diferential al fibromului uterin va elimina:


A. ulcerul gastro-duoddenal
B. avortul
C. endometrioza circumscrisã
D. adenocarcinomul de corp uterin
E. tumorile anexiale
(pag. 3064)

C2549156. Coexistenta fibromului cu sarcina poate determina:


A. avort spontan
B. sarcinã gemelarã
C. prezentatii distocice
D. nastere prematurã

1417 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1418 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. izoimunizare Rh
(pag. 3064)

C2549157. Lehuzia dupã o nastere asociatã cu fibrom uterin este grevatã de urmãtoarele pericole:
A. necrobioza asepticã a fibromului
B. accidente tromboembolice
C. mastita acutã
D. apendicita acutã
E. colecistita acutã
(pag. 3064)

C2549158. Complicatiile locale ale fibromului uterin sunt:


A. Hemoragice
B. Mecanice
C. modificãri de structurã
D. transformãri maligne
E. insuficienta cervico-istmicã
(pag. 3065)

C2549159. Complicatiile generale ale fibromului uterin sunt:


A. la nivelul aparatului circulator: algii precodiale, HTA
B. la nivelul aparatului respirator: dispneea în tumorile voluminoase
C. la nivelul aparatului digestiv: dispepsii, constipatie
D. la nivelul sistemului nervos
E. la nivelul sistemului osos
(pag. 3065)

C2549160. Tratamentul fibromului uterin este:


A. profilactic
B. etiologic
C. simptomatic
D. hormonoterapia
E. chirurgical
(pag. 3066)

C2549161. Tratamentul hormonal al fibromului uterin cuprinde:


A. progestative de sintezã
B. analogi de GnRH
C. estroprogestative
D. sedative
E. ACt
(pag. 3066)

C2549162. Indicatiile tratamentului chirurgical al fibromului uterin dupã P. Sârbu sunt:


A. fibroamele care nu au beneficiat de tratament medicamentos
B. fibroamele mici
C. fibroamele care determinã stãri de urgentã (hemoragii, torsiuni, necrobiozã, etc.)
D. fibroamele complicate
E. fibroame asociate cu alte stãri patologice (endometriozã, chist de ovar, cancer de corp uterin)
(pag. . 3066)

C2549163. Tehnica chirurgicalã adoptatã pentru fibromul uterin depinde de vârsta bolnavei, astfel:

1418 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1419 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. între 35-45 de ani se indicã histerectomie totalã cu anexectomie bilateralã


B. între 35-45 de ani se indicã interventii chirurgicale conservatoare - corect
C. între 45-50 de ani se indicã histerectomie totalã cu sau fãrã anexectomie bilateralã – corect
D. peste 50 de ani se indicã interventii chirurgicale conservatoare
E. peste 50 de ani se indicã histerectomie totalã cu anexectomie bilateralã
(pag. 3067)

C2549164. Metodele chirurgicale conservatoare aplicate în cazul fibromului uterin sunt:


A. Miomectomia
B. Miometrectomia
C. histerectomiile partiale
D. limfadenocolpohisterectomia lãrgitã
E. anexectomia unilateralã
(pag. 3067)

C2549165. Histerectomiile partiale conservã partial uterul, vascularizatia si functionalitatea genitalã:


A. Hormonalã
B. Menstrualã
C. Sexualã
D. statica pelvinã
E. gestativã
(pag. 3067)

C2549166. Histerectomia subtotalã presupune:


A. extirparea în întregime a corpului uterin
B. reconstituirea cavitãtii uterine
C. extirparea nodulilor fibromatosi cu localizare fundicã
D. extirparea nodulilor si a unei pãrti din musculaturã
E. extirparea corpului si a colului uterin
(pag. 3067)

C2549167. Miometrectomia este contraindicatã:


A. peste 40-42 de ani - corect
B. în cursul unei sarcini
C. în infectii utero-anexiale
D. în leziuni suspecte de malignizare la col, anexe, endometru
E. în sarcina ectopicã
(pag. 3067)

C2549168. Degenerescenta malignã dupã Ducuing este totdeauna un cancer de corp uterin si poate fi:
A. degenerescenta sarcomatoasã
B. tumora Brenner malignã
C. degenerescenta leiomiosarcomatoasã
D. osteosarcomul
E. disgerminomul
(pag. 3065)

C2649169. Care sunt ipotezele ale patogeniei fibromului uterin acceptate în stadiul actual de
cunoştinţe?
A. teoria congenitală
B. originea celulelor generatoare ale tumorii
C. teoria infecţioasă a lui VIRKHOW

1419 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1420 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. stimulul declanşator al proliferării


E. procesul intim
(pag. 3061)

C2649170. Cum se împart varietăţile anatomice ale fibromului uterin?


A. în raport cu micul bazin
B. în raport cu poziţia uterului
C. în raport cu diferitele părţi ale uterului
D. în raport cu fundul de sac Douglas
E. în raport cu diferitele straturi (tunici ale uterului)
(pag. 3062)

C2649171. Care sunt varietăţile anatomice ale fibromului uterin întâlnite în raport cu diferitele părţi ale
uterului?
A. fibroame de col, cu dezvoltare în porţiunea supravaginală sau intravaginală al colului
B. fibroame de corp uterin, frecvente spre fundul uterului
C. fibroame cu dezvoltare pelvină
D. fibrom interstiţial, cu dezvoltare în plin miometru
E. fibroame de istm, cu tendinţa de a se include în ligamentul larg
(pag. 3062)

C2649172. Ce elemente se observă microscopic, pe secţiune, la fibromul uterin?


A. celule epiteliale
B. fibre musculare netede dispuse în vârtejuri
C. celule puţin diferenţiate
D. fibre conjunctive
E. limfatice (Dupuytren)
(pag. 3062)

C2649173. Care sunt semnele obiective întâlnite la femeile cu fibrom uterin?


A. la palpare se constată o masă de talie variabilă, situată median sau lateral de formă rotundă sau ovoidă,
uneori perfect regulată, alteori neregulată şi de consistenţă fermă
B. examenul cu valvele poate evidenţia un fibrom intravaginal de col sau un polip acuşat prin col
C. la inspecţie se poate observa, la femeile slabe, o bombare a regiunii suprapubiene
D. la palpare se constată o masă de talie variabilă situată median sau lateral de consistenţă redusă
E. tactul vaginal combinat cu palparea abdominală evidenţiază fie o masă unică cu suprafaţă neregulată şi
consistenţă fermă, fie formaţiuni rotunde indolore de consistenţă dură, făcând corp comun cu uterul
(pag. 3063)

C2649174. Care sunt contraindicaţiile explorările endocavitare în diagnosticul fibromului uterin?


A. fibroame voluminoase
B. sarcina în evoluţie
C. chist ovarian
D. infecţie locală
E. hemoragie
(pag. 3063)

C2649175. Care sunt afecţiunile cu care se face diagnosticul diferenţial al fibromului uterin?
A. cancerul de col uterin
B. adenocarcinomul de corp uterin
C. tumorile anexiale
D. polipul cervical
E. endometrioza circumscrisă pe faţa externă a uterului

1420 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1421 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 3064)

C2649176. Care sunt simptomele care apar în necrobioza aseptică a fibromului uterin?
A. febră 38-38.5 C
B. febră 39-39.5 C
C. pierderi de sânge roşu
D. pierderi de sânge negricios
E. facies subicteric
(pag. 3065)

C2649177. Care sunt indicaţiile tratamentului chirurgical al fibromului uterin după P. Sîrbu?
A. fibroamele voluminoase
B. fibroamele care determină stări de urgenţă (hemoragii masive, torsiune, necrobioză)
C. fibroamele asociate cu alte stări patologice (endometrioză, chist de ovar, cancer de corp uterin)
D. fibroamele care au beneficiat de tratament medicamentos
E. fibroamele complicate (dureroase, cu tulburări urinare, tulburări venoase, avorturi repetate)
(pag. 3066)

C2649178. Care sunt complicaţiile locale ale fibromului uterin?


A. complicaţii mecanice
B. disuria, polakiuria
C. complicaţii hemoragice
D. modificări de structură a fibromului
E. transformările maligne
(pag. 3064-3065)

C2649179. Care sunt indicaţiile hormonoterapiei în fibromul uterin?


A. fibroamele mari
B. fibroamele submucoase
C. fibroamele mici (sub 6 cm diametru)
D. fibrom uterin asociat cu sarcina
E. prevenirea recidivelor post-operatorii (când s-a practicat o chirurgie conservatoare)
(pag. 3066)

C2649180. Care sunt metodele conservatoare de tratament chirurgical în fibromul uterin?


A. histerectomiile parţiale
B. histerectomia totală
C. miomectomia
D. miometrectomia
E. histerectomia totală cu anexectomia bilaterală
(pag. 3067)

C2649181. Care sunt semnele în necrobioza septică a fibromului uterin?


A. alterarea stării generale
B. ascensiunea stării febrile
C. absenţa durerii
D. metroragii fetide
E. eliminări de sfaceluri
(pag. 3065)

C2749182. Selectati afirmatiile adevarate referitoare la tratamentul hormonal in fibromul uterin:


A. este indicat in fibroame mici (diametru < 6 cm), necomplicate

1421 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1422 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. utilizarea analogilor GnRH pot determina reducerea in volum a fibroamelor uterine


C. preparatele estroprogestative sunt indicate in cazul degenerescentei calcare a fibroamelor uterine
D. se bazeaza pe folosirea progestativeleor intre a 15-a si a 25-a zi a ciclului menstrual
E. este indicat in prevenirea recidivelor postoperatorii dupa practicarea unui procedeu conservator
(pag. 3066)

C2749183. Necrobioza aseptica a fibromului uterin se traduce prin urmatoarele manifestari:


A. febra 38 - 38.5 °C
B. dureri pelvine paroxistice pe un fond dureros
C. metroragii fetide
D. stare generala ce se altereaza rapid
E. hematurie
(pag. 3065)

C2749184. Precizati care din urmatoarele afirmatii referitoare la fibromul uterin sunt adevarate:
A. fibromul interstitial are o dezvoltare in plin miometru
B. fibromul submucos poate fi numai pediculat
C. fibromul subseros poate fi si sesil si pediculat
D. fibromul submucos are potentialul hemoragic cel mai mare dintre cele 3 forme prezentate anterior
E. histeroscopia ajuta la diagnosticul numarului si localizarii fibroamelor subseroase
(pag. 3062)

C2749185. Selectati afirmatiile adevarate referitoare la asocierea fibromului uterin si sarcina:


A. in primele luni de sarcina poate apare avortul spontan
B. in ultimele luni de sarcina exista riscul necrobiozei aseptice
C. in lauzie dispare riscul unor eventuale complicatii legate de fibromul uterin
D. fibromul uterin poate fi cauza unor prezentatii distocice
E. in cazul nasterii prin operatie cezariana se poate practica miomectomie dupa extragerea fatului
(pag. 3064)

C2849186. Varietatile anatomice ale fibromului in raport cu diferitele straturi - tunici ale uterului - sunt:
A. fibromul subseros
B. fibromul de col
C. fibromul cu dezvoltare abdominala
D. fibromul interstitial
E. fibromul submucos
(pag. 3062)

C2849187. La examenul microscopic al unui fibrom pe secţiune se observă


A. fibre musculare netede
B. fibre elastice
C. celule endometriale
D. vase sanguine
E. limfatice
(pag. 3062)

C2849188. Semnele functionale ale prezentei fibromului sunt:


A. hemoragia
B. marirea de volum a abdomenului
C. durerea
D. leucorea
E. dismenorea

1422 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1423 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 3063)

C2849189. Complicatiile mecanice ale fibromului se datoresc


A. fibroamelor incluse in ligamentul larg
B. fibroamelor submucoase
C. fibroamelor inclavate in Douglas
D. polipului acuşat prin col
E. degenerescenţei calcare
(pag. 3065)

C2849190. Indicatiile hormonoterapiei in tratamentul fibromului uterin sunt:


A. fibromul asociat cu sarcina
B. fibroamele mici, sub 6 cm, necomplicate
C. fibromul asociat cu chistul ovarian
D. prevenirea recidivelor postoperatorii după chirurgie conservatoare
E. fibromul uterin indiferent de mărime sau localizare in menopauza
(pag. 3066)

C2849191. Tratamentul hormonal al fibromului se bazeaza pe folosirea


A. derivatilor de 17-OH progesteron
B. estroprogestativelor
C. analogilor de LH-RH
D. derivaţilor de nortestosteron
E. toate variantele
(pag. 3066)

C2849192. Indicatiile tratamentului chirurgical ale fibromului sunt:


A. fibroamele voluminoase
B. fibroamele care determina stari de urgenta (hemoragie masiva)
C. fibromul la femeia peste 50 de ani
D. fibromul care nu a beneficiat de tratamentul medicamentos
E. fibroamele asociate cu stari patologice (endometrioza, chist de ovar)
(pag. 3066)

C2849193. Metodele conservatoare ale tratamentului chirurgical pentru fibromul uterin sunt:
A. miomectomia
B. histerectomia supraistmica
C. miometrectomia
D. histerectomie totala cu conservarea anexelor
E. histerectomia fundica
(pag. 3067)

1423 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1424 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 50
Cancerul de col uterin
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1250001. In cadrul stadializarii cancerului de col uterin (FIGO), carui stadiu ii corespunde definitia de
invazie stromala de 3-5 mm de la membrane bazala si nu mai larga de 7 mm:
A. carcinoma in situ
B. stadiul Ia1
C. stadiul Ia2
D. stadiul Ib1
E. stadiul Ib2
(pag. 3070)

C1250002. Definirea entitatii de carcinom pe col restant reprezinta:


A. aparitia neoplaziei cervicale imediat dupa executarea histerectomiei subtotale
B. aparitia neoplaziei cervicale in primul an dupa executarea histerectomiei subtotale
C. aparitia neoplaziei cervicale in primii 2 ani dupa executarea histerectomiei subtotale
D. aparitia neoplaziei cervicale la 3 ani sau mai mult dupa executarea histerectomiei subtotale
E. in orice interval de timp dupa executarea histerectomiei subtotale
(pag. 3070)

C1250003. In tratamentul cancerului de col uterin, decizia terapeutica este luata de catre:
A. ginecolog
B. anatomopatolog
C. radioterapeut
D. chimioterapeut
E. o echipa complexa formata din ginecolog, anatomopatolog, radioterapeut, oncolog si chimioterapeut
(pag. 3073)

C1250004. La examenul clinic al unei paciente cu cancer de col uterin se constata prezenta tumorii la
nivelul colului cu invazia parametrelor, dar nu pina la peretele excavatiei. In ce stadiu clinic (FIGO) se
incadreaza pacienta:
A. I a
B. Ib
C. II a
D. II b
E. IIIb
(pag. 3072)

C1250005. Diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin poate fi stabilit prin:


A. examen cu valve
B. testul Lahm-Schiller
C. citologie
D. este numai anatomo-patologic
E. cistoscopie
(pag. 3071)

1424 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1425 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C1250006. In cadrul tratamentului cancerului de col uterin, conizatia larga sau amputatia de col cu
dispansarizare continua si atenta este indicate in urmatoarea situatie:
A. stadiul II a
B. stadiul 0 la pacientele peste 40 de ani
C. stadiul 0 la pacientele sub 40 de ani, care isi doresc o sarcina
D. stadiul Ia2
E. stadiul II b
(pag. 3076)

C1350007. Screening-ul pentru cancerul de col uterin se realizeaza prin:


A. examen bacteriologic
B. examen citologic
C. examen ecografic cu sonda vaginala
D. examen RMN
E. examen clinic
(pag. 3071)

C1350008. Tratamentul cancerului de col uterin in stadiul 0 la bolnavele peste 40 ani este:
A. histerectomia totala largita tip Werteim
B. histerectomia totala cu conservarea anexelor
C. histerectomia totala cu anexectomie bilaterala
D. histerectomia totala cu anexectomie unilaterala
E. histerectomia subtotala joasa
(pag. 3076)

C1350009. Adenocarcinomul reprezinta o forma particulara a cancerului de col uterin ce se intilneste


cu o frecventa de:
A. 20%
B. 10-15%
C. 5%
D. 7-9%
E. peste 20%
(pag. 3071)

C1350010. Tratamentul chirurgical al cancerului de col uterin stadiul I a1 la bolnavele sub 40 ani este:
A. histerectomia totala cu pastrarea anexelor
B. histerectomia totala cu anexectomia bilaterala
C. histerectomia subtotala joasa
D. histerectomia totala largita tip Werteim
E. histerectomia totala cu anexectomia unilaterala
(pag. 3076)

C1350011. Literatura anglo-saxona indica o rata a cancerului de col uterin de:


A. 15/100.000/an
B. 9/100.000/an
C. 8-10/100.000/an
D. 12/100.000/an
E. 12-14/100.000/an
(pag. 3069)

C1450012. Tratamentul chirurgical in stadiul II B al neoplasmului de col uterin este reprezentat de:
A. histerectomie totala cu conservarea anexelor

1425 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1426 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. hemipelvectomie
C. limfadenocolpohisterectomia totala largita
D. histerectomia totala cu anexectomie bilaterala
E. limfadenectomie iliaca externa, interna si obturatorie
(pag. 3076)

C1450013. Stadiul Ia2 in cazul neoplasmului de col uterin semnifica:


A. epiteliul neoplazic invadeaza stroma pe o adancime de 3 mm
B. leziunea neoplazica nu depaseste 5 mm in adancime de la membrana bazala si pe orizontala nu mai mare
de 7 mm
C. leziunea neoplazica nu depaseste 7 mm in adancime si 5 mm pe orizontala
D. leziune neoplazica vizibila cu ochiul liber
E. toate acestea
(pag. 3072)

C1450014. Strategia terapeutica in stadiul 0 al neoplasmului de col uterin la bolnave peste 40 de ani
cuprinde:
A. brahiterapie utero-vaginala si/sau interventie chirurgicala de tip oncologic la 5 – 6 saptamani postiradiere
B. teleterapie si/sau interventie chirurgicala
C. chimioterapie si/sau interventie chirurgicala
D. radioterapie
E. histerectomie totala cu conservarea anexelor
(pag. 3076)

C1450015. Ce investigatii sunt necesare pentru a indica un tratament chimioterapic la bolnavele cu


cancer de col uterin:
A. functia digestica
B. functie renala
C. metabolism
D. irigografie
E. mamografie
(pag. 3075)

C1450016. Diagnosticul de certitudine in cancerul de col uterin se pune prin


A. test Lahm – Schiller
B. citologia Babes – Papanicolau
C. colposcopie
D. examen anatomo-patologic
E. examen cu valvele
(pag. 3071)

C1450017. Care este cea mai frecventa forma a cancerului genito-mamar in Romania?
A. cancerul mamar
B. cancerul ovarian
C. cancerul de col
D. cancerul de corp uterin
E. cancerul de endocol
(pag. 3069)

C1450018. Ce tip de virus herpes simplex este incriminat in etiologia cancerului de col?
A. tip 1
B. tip 2
C. tip 3

1426 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1427 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. tip 4
E. tip 5
(pag. 3069)

C1450019. Cancerul de col uterin cu invazia parametrelor pana la peretele excavatiei inseamna:
A. stadiul II A
B. stadiul II B
C. stadiul III A
D. stadiul III B
E. stadiul IV
(pag. 3072)

C1450020. Ce factori infectioasi sunt incriminati in etiologia cancerului de col uterin:


A. chlamidia
B. human papiloma virus
C. candida albicans
D. trichomonas vaginalis
E. haemophilus vaginalis
(pag. 3069)

C1450021. Ce cuprinde strategia terapeutica in cazul cancerului de col uterin asociat cu sarcina in
trimestrul III?
A. operatie cezariana in momentul in care fatul este apreciat viabil
B. brahiterapie intravaginala la 8 – 10 zile dupa cezariana
C. teleterapie
D. interventie chirurgicala de tip oncologic la 4 – 5 saptamani postteleterapie
E. toate acestea
(pag. 3077)

C1550022. Care tip histo - patologic de cancer de col uterin da recidive locale mai frecvent:
A. carcinomul epidermoid cu celule mici;
B. carcinomul cu celule mari cu cheratinizare;
C. adenocarcinomul;
D. carcinomul epidermoid cu celule mari;
E. carcinomul verucos sau papilar.
(pag. 3073)

C1550023. In cancerul de col uterin, in ce cazuri este recomandata aceeasi atitudine terapeutica
postoperatorie in stadiul II b, Ib si IIa?
A. in caz de metastaze in statia a II-a ganglionara;
B. in functie de examenul histopatologic sau in cazul imposibilitatii extirparii unuia sau mai multor ganglioni;
C. daca tumora s-a extins la vezica;
D. daca tumora s-a extins la ovare si ligamentele largi;
E. daca pacienta este operata de urgenta pentru hemoragie nestapanita.
(pag. 3076)

C1550024. Stadializarea cancerului de col uterin asociat cu sarcina este mai dificila datorita:
A. hormonilor de sarcina;
B. ascensiunii uterului in abdomen;
C. constipatiei;
D. imbibitiei hidrice din parametre;
E. prezentei hemoroizilor.

1427 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1428 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 3073)

C1550025. Care este conduita terapeutica in stadiile Ib si IIa in cancerul de col uterin?
A. limfadenocolpohisterectomie totala largita, teleterapie, chimioterapie;
B. chimioterapie, hormonoterapie, histerectomie radicala;
C. brahiterapie utero - vaginala, teleterapie, limfadenocolpohisterectomie largita (cu colpectomie pentru II a);
D. teleterapie, chimioterapie, histerectomie radicala;
E. brahiterapie, limfadenocolpohisterectomie largita (cu colpectomie larga pentru II a).
(pag. 3076)

C1650026. Care este frecventa de aparitie a cancerului de col uterin dupa literatuta anglo-saxona:
A. 6-8/100.000/an
B. 8-10/100.000/ an
C. 12-14/100.000/an
D. 16-18/100.000/an
E. 20-22/100.000/an
(pag. 3069)

C2250027. In cancerul de col uterin, din punct de vedere histologic, tumori epiteliale maligne sunt:
A. carcinomul scuamos
B. sarcomul stromal adenocervical
C. carcinosarcomul
D. adenosarcomul
E. leiomiosarcomul
(pag. 3070)

C2250028. In cancerul de col uterin, din punct de vedere histologic, tumori nonepiteliale maligne sunt:
A. carcinomul scuamos
B. adenocarcinomul
C. carcinomul adenoscuamos
D. carcinosarcomul
E. Glassy cell carcinoma
(pag. 3070)

C2250029. In cancerul de col uterin, care este cea mai frecvent întâlnită cale de extensie:
A. din aproape în aproape, ca o “pată de ulei”
B. calea limfatică
C. calea hematogenă
D. calea limfatică şi hematogenă
E. nici una din cele de mai sus
(pag. 3070)

C2250030. In cancerul de col uterin, în fază avansată apare:


A. o scurgere redusă, nemirositoare cu striuri sangvine ce apare după microtraumatisme
B. sângerare abundentă, uneori urât mirositoare
C. durere în membrele inferioare
D. hematurie
E. sângerări rectale
(pag. 3071)

C2250031. Pentru stadializarea corectă a cancerului de col uterin sunt obligatorii următoarele
examinări:
A. examenul cu valve şi tact vaginal

1428 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1429 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. tact rectal
C. urografia intravenoasă, cistoscopie, rectoscopie
D. toate examinările de mai sus
E. sunt suficiente examinările paraclinice
(pag. 3071)

C2250032. Diagnosticul pozitiv, în stadiile incipiente ale cancerului de col uterin, se realizează prin:
A. examen cu valve, citologie
B. testul Lahm-Schiller
C. colposcopia şi biopsia ţintită
D. toate cele 4 examinări anterioare
E. este suficient testul Lahm-Schiller
(pag. 3071)

C2250033. Diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin se stabileşte astfel:


A. pe baza examenului clinic
B. pe baza anamnezei şi examenului clinic
C. numai pe baza examenului anatomo-patologic
D. este suficient examenul citologic Babeş-Papanicolau
E. nu se poate stabili cu certitudine decât prin testul Lahm-Schiller
(pag. 3071)

C2250034. Screening-ul pentru cancerul de col uterin se face prin:


A. biopsie ţintită sub colposcop
B. rezecţie cu ansa diatermică LLETZ
C. conizaţie
D. examen citologic
E. examen cu valve
(pag. 3071)

C2250035. Tratamentul cancerului de col uterin se realizează prin:


A. numai prin iradiere
B. numai prin intervenţie chirurgicală
C. numai prin chimioterapie
D. iradiere, chirurgie, chimioterapie
E. numai prin mijloace paleative
(pag. 3073)

C2250036. Strategia terapeutică în cancerul de col uterin stadiul II asociat cu sarcina este:
A. în trimestrul I chiuretajul uterin
B. în trimestrul I brahiterapia intravaginală, intervenţie chirurgicală, teleterapie postoperatorie asociată cu
polichimioterapie
C. în trimestrul I citostatice şi chiuretaj uterin
D. în trimestrul I declanşarea terapeutică a avortului
E. în trimestrul I brahiterapie şi apoi sarcina se lasă să evolueze la termen
(pag. 3077)

C2250037. Conform clasificării FIGO stadiul Ia în cancerul de col uterin semnifi


A. carcinom in situ
B. cancer invaziv macroscopic
C. cancer invaziv identificat numai microscopic
D. invadeaza la o adâncime mai mare de 5 mm de la membrana bazală

1429 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1430 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. generează invazie vasculară


(pag. 3072)

C2350038. Grupul ganglionar primar in cancerul de col cuprinde urmatorii ganglioni, cu exceptia:
A. ganglionii obturatori;
B. ganglionii hipogastrici;
C. ganglionii iliaci comuni;
D. ganglionii presacrati;
E. ganglionii parametrului;
(pag. 3070)

C2350039. Stadiul II b (stadializarea FIGO) a cancerului de col reprezinta:


A. invazia 1/3 caudale a vaginului, fara atingerea peretilor excavatiei, in caz de invazie a parametrelor;
B. invazia vaginului fara interesarea parametrelor;
C. invazia parametrelor pana la peretele excavatiei si / sau hidronefroza sau rinichi nefunctional;
D. invazia parametrelor, dar nu pana la peretele excavatiei;
E. leziune mai mare de 4 cm;
(pag. 3072)

C2350040. Stadiile III(III a si III b) cu hemoragii importante din cancerul de col vor beneficia ca prim act
terapeutic de:
A. interventie chirurgicala;
B. brahiterapie intravaginala;
C. teleterapie;
D. polichimioterapie 4-6 saptamani;
E. polichimioterapie 3 luni;
(pag. 3076)

C2350041. Rolul factorului infectios in etiologia cancerului de col uterin este sustinut de prezenta:
A. virusul Epstein - Barr;
B. HIV;
C. virus herpes simplex tip 2;
D. virusul rubeolic;
E. virus herpes simplex tip 1;
(pag. 3069)

C2350042. Carcinomul de col restant reprezinta:


A. un carcinom aparut la mai putin de 3 ani de la histerectomie;
B. un carcinom aparut la 3 ani sau mai mult de la histerectomie;
C. un carcinom concomitent histerectomiei;
D. un rest al unui carcinom ce nu a putut fi extirpat in totalitate;
E. toate raspunsurile sunt false;
(pag. 3070)

C2350043. Dintre tumorile non-epiteliale maligne in cancerul de col fac parte urmatoarele, cu exceptia:
A. leiomiosarcomul;
B. adenocarcinomul adenoid chistic;
C. carcinosarcomul;
D. adenosarcom;
E. sarcomul stromal adenocervical;
(pag. 3070)

1430 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1431 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2550044. O pacienta de 42 ani diagnosticata cu tumora renala dreapta si cu ureterohidronefroza de


gradul II este investigata ginecologic, diagnosticandu-se la examenul histopatologic al colului uterin o
leziune neoplazica de 7 mm adincime de la membrana bazala ce se intinde pe orizontala pe 8 mm. In ce
stadiu (stadializarea FIGO) se afla pacienta?
A. Stadiul III
B. Stadiul IA1
C. Stadiul IA2
D. Stadiul IB
E. Stadiul IV
(pag. 1100)

C2550045. Cancerul de col uterin stadiul Ib2 se caracterizeazã prin


A. cancer limitat la col cu metastaze ganglionare
B. invazie stromalã între 5-7 mm
C. leziune de pânã la 4 cm
D. leziune mai mare de 4 cm
E. extindere în endocol
(pag. 3072)

C2550046. Care este conduita postoperatorie în stadiul IIb în cancerul de col uterin dacã a fost
imposibilã extirparea unor ganglioni?
A. 2 – 3 cure polichimioterapie
B. aceeasi atitudine terapeuticã ca si în stadiul Ib si Iia
C. reinterventie chirurgicalã la 6 sãptãmâni dupã teleterapie
D. brahiterapie dupã metoda PARIS
E. aceeasi atitudine terapeuticã ca în IIIa
(pag. 3076)

C2550047. Care tip histo - patologic de cancer de col uterin dã recidive locale mai frecvent?
A. arcinom epidermoid cu celule mici;
B. Carcinom cu celule mari cu cheratinizare;
C. Adenocarcinomul;
D. Carcinomul epidermoid cu celule mari;
E. Carcinomul verucos sau papilar.
(pag. 3073)

C2550048. Stadializarea cancerului de col uterin asociat cu sarcina este mai dificilã, datoritã:
A. Hormonilor de sarcinã
B. Ascensiunii uterului în abdomen;
C. Constipatiei;
D. Imbibitiei hidrice din parametre;
E. Prezentei hemoroizilor.
(pag. 3073)

C2550049. Care este conduita terapeuticã în stadiile Ib si IIa în cancerul de col uterin?
A. Limfadenocolpohisterectomie totalã lãrgitã, teleterapie, chimioterapie;
B. Chimioterapie, hormonoterapie, histerectomie radicalã;
C. Brahiterapie utero - vaginalã, teleterapie, limfadenocolpohisterectomie lãrgitã (cu colpectomie pentru II a);
D. Teleterapie, chimioterapie, histerectomie radicalã;
E. Brahiterapie, limfadenocolpohisterectomie lãrgitã (cu colpectomie largã pentru II a)
(pag. 3076)

C2550050. În ce cazuri, este recomandatã atitudinea terapeuticã postoperatorie identicã în stadiul II b

1431 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1432 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(în cancerul de col uterin) cu cea din stadiile Ib sI IIa?


A. n caz de metastaze în statia a II-a ganglionarã;
B. În functie de examenul histopatologic sau în cazul imposibilitãtii extirpãrii unuia sau mai multor ganglioni;
C. Dacã tumora s-a extins la vezicã
D. Dacã tumora s-a extins la ovare sI ligamentele largi;
E. Dacã pacienta este operatã de urgentã pentru hemoragie nestãpânitã.
(pag. 3076)

C2550051. În ce împrejurãri este indicat tratamentul cu citostatice în cancerul de col uterin?


A. În prezenta metastazelor ovariene;
B. În stadiul I si II, fãrã interventie chirurgicalã;
C. În stadiul II înainte de operatie, pentru a restrânge procesul neoplazic;
D. Dacã sunt invadate ansele intestinale;
E. Dupã sau concomitent cu tratament radioterapic.
(pag. 3075)

C2550052. Care este strategia terapeuticã la un cancer de col în stadiul O la o femeie sub 40 de ani?
A. Electrocauterizarea
B. Diatermocoagularea;
C. Criocauterizarea;
D. Conizatie largã sau amputatie de col, cu dispensarizare continuã;
E. Histerectomie totalã cu conservarea anexelor.
(pag. 3076)

C2650053. Care din urmatoarele grupe ganglionare aparţin grupului ganglionar primar de extensie a
cancerului de col uterin?
A. ganglioni iliaci comuni
B. ganglioni femurali profunzi
C. ganglioni periaortici
D. ganglioni presacrati
E. ganglioni femurali superficiali
(pag. 3070)

C2650054. Ce procent reprezintă adenocarcinomul între tipurile histopatologice de cancer de col


uterin?
A. 15-20%
B. 20-25%
C. 5-10%
D. 10-15%
E. 25-30%
(pag. 3071)

C2650055. Precizaţi adâncimea maximă a invaziei de la membrana bazală în cazul unui cancer de col
uterin în stadiul 1
A. 1 mm
B. 2 mm
C. 3 mm
D. 4 mm
E. 5 mm
(pag. 3070)

C2650056. Care este lărgimea maximă a invaziei la un cancer de col uterin în stadiul 2?
A. 3 mm

1432 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1433 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. 3-5 mm
C. 6 mm
D. 7 mm
E. 10 mm
(pag. 3070)

C2650057. Enumeraţi posibilele complicaţii tardive postoperatorii în chirurgia cancerului de col uterin:
A. leziuni ureterale
B. disfuncţia vezicală
C. leziuni ale vaselor iliace
D. leziuni ale vaselor obturatorii
E. tromboflebitele
(pag. 3074)

C2650058. Cât reprezintă durata expunerii în cazul sistemului Stokholm de tratament radiologic în
cazul cancerului de col uterin?
A. 6-8 zile
B. 2-3 zile
C. 27-30 ore
D. 12-18 ore
E. 6-8 ore
(pag. 3074)

C2650059. Precizaţi care din următoarele intervenţii nu reprezintă contraindicaţii pentru tratamentul
cancerului de col uterin asociat sarcinii:
A. ablactarea
B. chiuretajul cavităţii uterine
C. brahiterapia intrauterină
D. naşterea pe căi naturale
E. alăptarea
(pag. 3076)

C2650060. Câte cure de polichimioterapie pot fi efectuate în cazul tratamentului asociat al sarcomului
de col uterin?
A. 2-4
B. 4-6
C. 6-8
D. 8-10
E. 10-12
(pag. 3078)

C2650061. De câte ori creşte fumatul riscul apariţiei unui cancer de col uterin?
A. 2-3 ori
B. 3-4 ori
C. 4-5 ori
D. 5-6 ori
E. nu are nici un efect
(pag. 3069)

C2650062. Precizaţi care din următoarele elemente nu reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea
unui cancer de col uterin:
A. fumatul
B. condiţiile socio-economice precare

1433 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1434 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. numărul de parteneri sexuali


D. aportul scăzut de vitamina C
E. debutul precoce al activităţii sexuale
(pag. 3069)

C2650063. Precizaţi care din următoarele tumori maligne de col uterin au origine nonepitelială:
A. sarcomul stromal adenocervical
B. adenosarcomul
C. adenocarcinomul mezonefroid
D. carcinosarcomul
E. leiomiosarcomul
(pag. 3070)

C2650064. Care din următoarele tipuri histologice de cancer de col uterin aparţine carcinoamelor
scuamoase:
A. carcinomul bazocelular
B. carcinomul adenoscuamos
C. adenoidul chistic
D. adenocarcinomul papilar
E. "Glassy cell carcinoma"
(pag. 3070)

C2650065. Care din următoarele grupuri ganglionare nu aparţin grupului ganglionar primar de extensie
a cancerului de col uterin?
A. ganglionii parametrului
B. ganglionii obturatori
C. ganglionii iliaci externi
D. ganglionii iliaci comuni
E. ganglionii hipogastrici
(pag. 3070)

C2650066. Care din următoarele metode nu contribuie la diagnosticul precoce al cancerului de col
uterin?
A. testul Lahm-Schiller
B. examenul cu valve
C. citologia
D. urografia i.v.
E. colposcopia
(pag. 3071)

C2650067. Ce procent între cancerele de col uterin este ocupat de adenocarcinom?


A. 5-10 %
B. 10-15 %
C. 15-20 %
D. 20-25 %
E. 1-2 %
(pag. 3071)

C2650068. Frecvenţa de apariţie a cancerului de col uterin cervical indicată în literatura anglo-saxonă
este:
A. 8-10/1000.000 /an
B. 6-8/1000.000 /an
C. 10-12/1000.000 /an

1434 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1435 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. 8-/1000.000 /an
E. 10/1000.000 /an
(pag. 3069)

C2650069. Căile de extensie ale cancerul de col uterin în ordinea frecvenţei, sunt:
A. din aproape în aproape, limfatică, hematogenă
B. din aproape în aproape, hematogenă, limfatică
C. limfatică, din aproape în aproape, hematogenă
D. limfatică, hematogenă, din aproape în aproape
E. din aproape în aproape, hematogenă
(pag. 3070)

C2650070. În cancerul de col şi sarcină, stabilirea stadialităţii este:


A. facilă
B. facilă în prezenţa computer tomografiei
C. dificilă datorită îmbibaţiei hidrice
D. dificlă în funcţie de prezentaţie
E. dificilă la prima sarcină
(pag. 3073)

C2750071. Contraindicatiile majore in tratamentul cancerului de col uterin asociat cu sarcina sunt
urmatoarele, cu exceptia:
A. chiuretajul cavitatii uterine
B. nasterea pe cai naturale
C. polichimioterapie
D. alaptare
E. brahiterapie intrauterina
(pag. 3077)

C2850072. Cancerul de col uterin cu invazia parametrelor pana la peretele excavatiei inseamna:
A. stadiul IIA
B. stadiul IIIB
C. stadiul IIIA
D. stadiul IIB
E. stadiul IV
(pag. 3072)

C2850073. Ce factori infectiosi sunt incriminati in etiologia cancerului de col uterin:


A. chlamidia
B. haemophilus vaginalis
C. candida albicans
D. trichomonas vaginalis
E. human papiloma virus
(pag. 3069)

C2850074. Ce cuprinde strategia terapeutica in cazul cancerului de col uterin stadiul I asociat cu
sarcina in trimestrul III?
A. operatie cezariana in momentul in care fatul este apreciat viabil
B. brahiterapie intravaginala la 8-10 zile dupa cezariana
C. teleterapie
D. interventie chirurgicala de tip oncologic la 4-5 saptamani postteleterapie
E. toate acestea

1435 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1436 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 3077)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1250075. Care dintre urmatoarele semne si simptome se intilnesc in cadrul diagnosticului de cancer
de col uterin:
A. greturile
B. scurgerea vaginala cu striuri sangvine dupa contact sexual
C. hemoragie digestive superioara
D. hematurie in stadii avansate
E. incontinenta anala
(pag. 3071)

C1250076. Care dintre urmatoarele modalitati reprezinta cai de extensie in cancerul de col uterin:
A. din aproape in aproape
B. calea limfatica
C. prin insamintare peritoneala
D. calea hematogena
E. calea perineurala
(pag. 3070)

C1250077. In cadrul tratamentului radiologic prin brahiterapie a cancerului de col uterin se utilizeaza si
sistemul Manchester. Definirea punctului A in acest sistem include urmatoarele caracteristici:
A. este situat la 1 cm. lateral de linia mediana a sondei intrauterine
B. este situat la 2 cm. lateral de linia mediana a sondei intrauterine
C. este situat la 1 cm. cranial de mucoasa fundurilor de sac vaginale laterale
D. este situat la 2 cm. cranial de mucoasa fundurilor de sac vaginale laterale
E. este situat la 5 cm. de axa uterului
(pag. 3074)

C1250078. Care dintre urmatorii factori sunt considerati ca fiind favorizanti pentru aparitia cancerului
de col uterin
A. debutul activitatii sexuale al femeii la virsta tinara
B. parteneri sexuali multiplii
C. nasterea prin operatie cezariana
D. prima sarcina la virsta foarte tinara
E. virginitatea
(pag. 3069)

C1250079. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta contraindicatii majore in strategia terapeutica a
cancerului de col asociat cu sarcina:
A. chiuretajul cavitatii uterine
B. nasterea pe cai naturale
C. nasterea prin operatie cezariana
D. brahiterapia intrauterina
E. alaptarea
(pag. 3077)

C1250080. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile in cazul adenocarcinomului de col uterin:
A. se intilneste mai frecvent decit carcinomul scuamos(epidermoid)
B. reprezinta 10 – 15% dintre cancerele de col uterin
C. semnele si simptomele apar mai precoce decit in cancerul exocervical

1436 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1437 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. semnele si simptomele apar mai tardiv decit in cancerul exocervical


E. recidivele locale sunt mai frecvente decit in carcinomul scuamos
(pag. 3071, 3073)

C1250081. In cadrul tratamentului chirurgical al cancerului de col uterin, care dintre urmatoarele
gesturi chirurgicale sunt cuprinse in tehnica de histerectomie radicala (limfadenocolpohisterectomia
totala largita):
A. extirparea uterului
B. extirparea 1/3 craniale a vaginului
C. extirparea rectului
D. extirparea vezicii urinare
E. extirparea statiilor ganglionare ureterale, obturatorii, hipogastrice si iliace externe
(pag. 3073)

C1250082. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile in cazul tratamentului citostatic al cancerului
de col uterin:
A. este tratamentul de electie in aceasta localizare
B. are numai un rol adjuvant
C. se indica in formele incipiente de boala, facind inutile celelalte metode terapeutice
D. este indicat in formele avansate de boala in asociere cu radioterapia
E. citostaticul de electie este 5-Fluorouracilul
(pag. 3075)

C1250083. Care dintre urmatoarele virusuri sunt incriminate ca factor infectios in etiologia cancerului
de col uterin:
A. herpes simplex virus tip 2
B. virusul hepatitei B
C. virusul hepatitei C
D. human papiloma virus
E. virusul Epstein-Barr
(pag. 3069)

C1350084. Simptomele ce se adauga in fazele avansate ale cancerului de col uterin sunt:
A. durerea in membrele inferioare sau in flancuri
B. disuria
C. durere in etajul superior al abdomenului
D. hematuria
E. singerari rectale
(pag. 3071)

C1350085. Complicatiile postoperatorii ale tratamentului chirurgical in cancerul de col uterin sunt:
A. infectiile
B. hematoamele
C. necroza locala
D. tromboflebitele
E. recidive precoce
(pag. 3074)

C1350086. Tratamentul citostatic are urmatoarele indicatii in cancerul de col uterin:


A. in formele avansate de boala
B. in tratamentul recidivelor
C. in formale de cancer de col asociat cu sarcina
D. in tratamentul metastazelor

1437 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1438 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. intratamentul cancerului de col pe bont restant de prima intentie


(pag. 3075)

C1350087. Tratamentul cancerului de col uterin este complex si se realizeaza prin:


A. cura chirurgicala
B. iradiere
C. antibioticoterapie
D. chimioterapie
E. tratament adjuvant
(pag. 3073)

C1350088. In cancerul de col uterin asociat cu sarcina exista urmatoarele contraindicatii majore:
A. chiuretajul cavitatii uterine
B. nasterea pe cale naturala
C. brahiterapia intrauterina
D. cezariana in trimestrul III de sarcina
E. alaptarea
(pag. 3077)

C1350089. Sunt considerati factori favorizanti pentru aparitia cancerului de col uterin:
A. debutul activitatii sexuale a femeii la virsta tinara
B. parteneri sexuali multipli
C. cervicita cronica
D. fumatul
E. statusul socio-economic
(pag. 3069)

C1450090. Cele mai frecvente forme histologice ale adenocarcinomului de col sunt:
A. papilar
B. mucos
C. endometroid
D. carcinom bazocelular
E. carcinom verucos
(pag. 3070)

C1450091. Care sunt contraindicatiile majore in cazul cancerului de col uterin asociat cu sarcina?
A. chiuretajul cavitatii uterine
B. mica cezariana
C. nasterea pe cai naturale
D. brahiterapia intrauterina
E. alaptarea
(pag. 3077)

C1450092. Care sunt factorii favorizanti in aparitia cancerului de col uterin?


A. debutul precoce al vietii sexuale, inainte de 17 ani
B. parteneri sexuali circumscrisi
C. rapoarte sexuale frecvente
D. nasteri multiple
E. fumatul
(pag. 3069)

C1450093. Grupul ganglionar primar cuprinde:

1438 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1439 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. ganglionii presacrati
B. ganglionii periaortici
C. ganglionii parametrului
D. ganglionii obturatori
E. ganglionii hipogastrici
(pag. 3070)

C1450094. Echipa de medici care elaboreaza strategia terapeutica in cancerul de col uterin trebuie sa
fie formata din:
A. ginecolog
B. anatomo-patolog
C. oncolog
D. urolog
E. radioterapeut
(pag. 3073)

C1550095. Precizati care sunt factorii favorizanti in etiologia cancerului de col uterin:
A. multiparitatea;
B. debutul vietii sexuale la varsta tanara;
C. status socio-economic scazut;
D. bacilul DÖDERLEIN;
E. circumcizia partenerului sexual.
(pag. 3069)

C1550096. Pentru stadializarea cancerului de col uterin sunt obligatorii:


A. tuseul rectal;
B. histeroscopia;
C. histerosalpingografia;
D. cistoscopia;
E. rectoscopia.
(pag. 3071)

C1550097. Precizati care sunt grupele ganglionare primare in extensia pe cale limfatica a cancerului de
col uterin:
A. ganglionii obturatori;
B. ganglionii presacrati;
C. ganglionii iliaci comuni;
D. ganglionii preaortici;
E. ganglionii femurali superficiali.
(pag. 3070)

C1550098. Care sunt complicatiile intraoperatorii ale histerectomiei radicale:


A. lezarea radacinilor sacrate ale marelui nerv sciatic;
B. leziuni ureterale;
C. leziuni ale anselor intestinale;
D. hemoragii din arterele hemoroidale;
E. leziuni ale vezicii urinare.
(pag. 3073)

C1550099. In stadiile incipiente cancerul de col uterin prezinta urmatoarele simptome:


A. dispareunie;
B. metroragie;

1439 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1440 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. secretie vaginala apoasa;


D. dismenoree;
E. secretie vaginala cu striuri sanghine.
(pag. 3071)

C1550100. Diagnosticul pozitiv de cancer de col uterin in stadii incipiente se precizeaza cu ajutorul:
A. testului LAHM SCHILLER;
B. testului LUGOL;
C. biopsia tintita colposcopic;
D. screening citologic;
E. frotiului citohormonal vaginal.
(pag. 3071)

C1550101. Care sunt obiectivele operatiei de histerectomie radicala in cancerul de col uterin:
A. extirparea 1/3 craniale a vaginului;
B. extirparea trigonului vezical;
C. extirparea ligamentelor utero-sacrate;
D. extirparea parametrelor;
E. extirparea ganglionilor iliaci externi.
(pag. 3073)

C1550102. Care sunt factorii implicati in etiologia infectioasa a cancerului de col uterin?
A. gonococul;
B. bacilul DUCREY;
C. virusul papiloma (HPV);
D. virusul herpes simplex tip I;
E. virusul herpes simplex tip II.
(pag. 3069)

C1650103. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:


A. pentru curieterapie sursa de iradiere este in contact cu tumora
B. in cazul brahiterapiei, sursele de iradiere sunt la distanta de tumoare
C. brahiterapia High Dose Rate - HDR consta in iradieri cu activitate mare si timp de expunere foarte lung
D. teleterapia utilizeaza fascicole de radiatii gamma foton x, electroni
E. 1 Gray este egal cu 10 rad
(pag. 3074, 3075)

C1650104. Care sunt metodele utilizabile pentru diagnosticul cancerului de col uterin in stadiile
incipiente:
A. citologia
B. CT
C. colposcopia
D. limfografia
E. urografia i.v.
(pag. 3071)

C1650105. Care sunt posibilitatile terapeutice ale unei paciente cu cancerul de col uterin in stadiul IV:
A. histerectomie totala cu anextectomie bilaterala
B. polichimioterapia
C. teleterapia pelvisului
D. brahiterapia
E. limfadenohisterocolpectomie totala largita

1440 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1441 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 3077)

C1650106. Ce chimioterapice pot fi utilizate in cancerul de col uterin:


A. Ciclofosfamida
B. Taxol
C. Vincristina
D. Metotrexat
E. Cisplatin
(pag. 3075)

C1650107. Care sunt aspectele macroscopice ale cancerului de col uterin:


A. leziune ulcerativa
B. leziune exofitica, conopidiforma
C. leziune polipoasa
D. leziune nodulara
E. adenoidul chistic
(pag. 3070)

C2250108. Frecvenţa de apariţie a cancerului cervical este:


A. nu este cunoscută cu precizie
B. literatura anglo-saxonă indică o rată de 8-10/100.000/an
C. este cunoscută cu precizie
D. diferă de la o zonă la alta, de la o ţară la alta în funcţie de programele de screening
E. este în funcţie de gradul de educaţie şi nivelul socio-economic
(pag. 3069)

C2250109. Etiologia cancerului de col uterin


A. este cunoscută cu precizie
B. nu este cunoscută
C. există factori favorizanţi incriminaţi
D. nu există factori favorizanţi
E. este urmărită prin studii epidemiologice efectuate pe loturi populaţionale cu mare valabilitate statistică
(pag. 3069)

C2250110. Activitatea sexuală a femeii este un factor favorizant în apariţia cancerului de col uterin.
Care din următoarele afirmaţii este corectă:
A. debutul activităţii sexuale la vârstă tânără
B. prima sarcină apărută la vârstă foarte tânără
C. prima sarcină după vârsta de 39 ani
D. parteneri sexuali multipli
E. partener sexual unic
(pag. 3069)

C2250111. Partenerul sexual ca factor favorizant în apariţia cancerului de col uterin


A. partenerul sexual are un rol important
B. riscul de îmbolnăvire este mai mare la femeile cu parteneri circumcişi
C. riscul de îmbolnăvire este mai mic la femeile cu parteneri circumcişi
D. riscul de îmbolnăvire este mai mic la femeile cu un singur partener
E. riscul de îmbolnăvire este mai mare la femeile cu mai mulţi parteneri
(pag. 3069)

C2250112. Factorii favorizanţi implicaţi în apariţia cancerului de col uterin sunt:


A. fumatul

1441 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1442 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. statusul socio-economic scăzut


C. partener unic
D. debutul activităţii sexuale tardiv
E. nivele plasmatice scăzute ale vitaminei A, caroten, şi acid folic
(pag. 3069)

C2250113. Factorii infecţioşi incriminaţi în etiologia cancerului de col uterin sunt:


A. herpes simplex virus tip 1 (HSV-1)
B. herpes simplex virus tip 2 (HSV-2)
C. human papiloma virus (HPV)
D. parvo virus
E. HIV (SIDA)
(pag. 3069)

C2250114. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte:


A. herpes simplex virus tip 2 (HSV-2) este “iniţiatorul” ce acţionează ca factor mutagen
B. human papiloma virus (HPV) este “promotorul” apariţiei leziunii
C. posibilitatea biologică a rolului HPV în oncogeneza cervicală este evidenţiată prin faptul că acesta
determină infecţie persistentă a epitelilui metaplastic în zona scuamo-columnară
D. toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
E. nici una din afirmaţiile de mai sus nu sunt corecte
(pag. 3069)

C2250115. In cancerul de col microinvaziv leziunea este:


A. leziunea este vizibilă
B. leziunea nu se vizualizează, colul putând să apară macroscopic normal
C. în stadiul de invazie stromală leziunea este mai mare de 3 mm de la membrana bazală
D. în stadiul de invazie stromală leziunea este mai mică de 3 mm de la membrana bazală şi nu mai largă de 7
mm
E. în stadiul a2 invazia în adâncime este de 3-5 mm de la membrana bazală şi nu mai largă de 7 mm
(pag. 3070)

C2250116. Cancerul de col microinvaziv stadiul 1a se defineşte prin


A. interesarea vasculară venoasă sau limfatică nu este prezentă
B. interesarea vasculară venoasă sau limfatică este prezentă
C. sunt metastaze ganglionare
D. nu sunt metastaze ganglionare
E. necesită o intervenţie radicală
(pag. 3070)

C2250117. Macroscopic, leziunea din cancerul de col uterin poate fi:


A. exofitică
B. ulcerativă
C. nodulară
D. toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
E. nici un răspuns nu e corect
(pag. 3070)

C2250118. Leziunea din cancerul de col uterin poate fi:


A. unifocală
B. multifocală
C. circumferenţială

1442 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1443 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. toate răspunsurile de mai sus sunt corecte


E. nici un răspuns de mai sus nu e corect
(pag. 3070)

C2250119. Clasificarea histologică a cancerului de col uterin se face astfel:


A. tumori epiteliale benigne
B. tumori epiteliale maligne
C. tumori nonepiteliale maligne
D. tumori secundare
E. tumori nonepiteliale benigne
(pag. 3070)

C2250120. In cancerul de col uterin, din punct de vedere histologic, tumori nonepiteliale maligne sunt:
A. sarcomul stromal adenocervical
B. carcinosarcomul
C. carcinomul scuamos
D. adenosarcomul
E. leiomiosarcomul
(pag. 3070)

C2250121. In cancerul de col uterin, extinderea pe cale limfatică, se face printr-un grup ganglionar
primar şi unul secundar. In grupul ganglionar secundar sunt incluşi:
A. ganglionii hipogastrici
B. ganglionii iliaci externi
C. ganglionii iliaci comuni
D. ganglionii periaortici
E. ganglionii femurali profunzi şi superficiali
(pag. 3070)

C2250122. In cancerul de col uterin, semnele şi simptomele sunt caracterizate de următoarele afirmaţii:
A. apariţie tardivă
B. apariţie precoce
C. cancerul microinvaziv este complet asimptomatic
D. în fazele incipiente apare o secreţie apoasă subţire
E. primul semn este o scurgere redusă, nemirositoare, cu striuri sangvine ce survine după microtraumatisme
(pag. 3071)

C2250123. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate, privitor la screening-ul cancerului de col
uterin:
A. se face prin examen citologic
B. este greu de realizat
C. este costisitor
D. se face prin colposcopie
E. permite diagnosticul în stadii incipiente
(pag. 3071)

C2250124. Care din următoarele afirmaţii privind adenocarcinomul de col uterin sunt adevărate:
A. reprezintă 10-15% din cancerele colului uterin
B. este forma cea mai frecventă de cancer de col uterin
C. are originea în glandele endocervicale
D. are originea în epiteliul scuamos al exocolului
E. se manifestă mai repede decât cancerul exocervical

1443 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1444 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 3071-3072)

C2250125. Adenocarcinomul de col uterin se caracterizează prin următoarele aspecte:


A. se manifestă precoce comparativ cu cancerul exocervical
B. apare ca o leziune exuberantă pe suprafaţa exocolului
C. dă colului o formă de “butoiaş”
D. ulterior apar metroragii spontane sau la traumatisme ale colului
E. determină o secreţie sangvino-purulentă, dureri
(pag. 3073)

C2250126. Adenocarcinomul de col uterin se caracterizează prin următoarele aspecte:


A. are aceleaşi căi de diseminare ca şi carcinomul scuamos
B. dă frecvent recidive locale datorită radiosensibilităţii reduse
C. nu dă recidive locale
D. nu diseminează
E. se vindecă prin aplicaţii locale antiseptice
(pag. 3073)

C2250127. Următoarele afirmaţii privind interrelaţia cancer de col-sarcină:


A. apare în 0,8% din numărul de naşteri
B. apare în 0,02-0,07% din numărul de naşteri
C. diagnosticul este facil în formele incipiente
D. diagnosticul este dificil în formele incipiente, necesită experinţă şi acurateţe
E. stadializarea bolii este uşurată de imbibiţia hidrică din sarcină
(pag. 3073)

C2250128. Tratamentul chirurgical al cancerului de col uterin:


A. este doar paleativ
B. urmăreşte în primul rând prognosticul vital
C. sacrifică funcţionalitatea în favoarea radicalităţii
D. urmăreşte păstrarea funcţionalităţii, nu este radical
E. extirpă dincolo de limitele aparente ale leziunii tumorale cu extirparea în bloc a căilor de propagare
(pag. 3073)

C2250129. In tratamentul cancerului de col uterin, în momentul de faţă, marea majoritate a autorilor
sunt adepţii histerectomiei radicale care urmăreşte:
A. extirparea uterului
B. extirparea 1/3 craniale a vaginului
C. extirparea ligamentelor utero-sacrate, utero-vezicale şi paramentrelor
D. extirparea staţiilor ggl. ureterale, obturatorii, hipogastrice şi iliace externe
E. vulvectomia
(pag. 3073)

C2250130. In tratamentul chirurgical al cancerului de col uterin pot apare următoarele complicaţii
imediate:
A. hemoragii prin leziuni ale vaselor iliace
B. leziuni ale ureterelor
C. leziuni ale vezicii urinare
D. leziuni ale anselor intestinale
E. nici una din acestea
(pag. 3074)

C2250131. Complicaţiile tardive postoperatorii, în tratametul chirurgical al cancerului de col sunt:

1444 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1445 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. fistulele tractului urinar


B. hemoragiile prin leziuni ale vaselor iliace
C. tromboflebitele
D. limfedem ale membrelor inferioare
E. leziuni ale anselor intestinale
(pag. 3074)

C2250132. In tratamentul radiologic al cancerului de col uterin se folosesc:


A. radionuclidul cesiu ( 137Cs )
B. radionuclidul iridiu ( 192Ir )
C. nici unul dintre aceştia
D. radionuclidul stronţiu
E. fototerapia bioptron
(pag. 3074)

C2250133. Având la vedere experienţa clinică în tratamentul radiologic al cancerului de col uterin,
astăzi sunt utilizate diverse sisteme de iradiere ce derivă din cele trei sisteme clasice. Care sunt
acestea?
A. sistemul Lahm-Schiller
B. sistemul Paris
C. sistemul Wertheim
D. sistemul Stockholm
E. sistemul Manchester
(pag. 3074)

C2250134. In tratamentul radiologic al cancerului de col uterin sistemul Paris este alcătuit din:
A. sondă radiferă intrauterină
B. sondă radiferă cu aplicare pe regiunea suprasimfizară
C. trei surse plasate intravaginal
D. sondă radiferă în anus
E. sondă radiferă externă în regiunea vulvară
(pag. 3074)

C2250135. Teleterapia folosită în cancerul de col uterin:


A. utilizează fascicule de radiaţii gamma
B. constituie tratamentul de bază în tratamentul cancerului de col uterin
C. utilizează fotonii X
D. utilizează electroni ( accelerator liniar şi betatron)
E. nu se utilizează în cancerul de col uterin
(pag. 3075)

C2250136. Tratamentul citostatic în cancerul de col uterin are următoarele indicaţii:


A. adjuvant în terapia complexă radiochirurgicală
B. prezenţa metastazelor ganglionare, ovariene sau în ţesutul parametrial
C. poate fi asociat cu o cură scurtă de iradiere
D. se aplică în formele incipiente ale bolii
E. în cazul recidivelor sau metastazelor la distanţă
(pag. 3075)

C2250137. Chimioterapia în cancerul de col uterin:


A. utilizează cel puţin trei droguri pe cură
B. asociază citostatice cu acţiuni în diferitele faze ale mitozei

1445 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1446 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. se indică în formele incipiente ale bolii


D. nu se indică în formele cu metastaze la distanţă
E. nu se administreză în formele avansate ale bolii
(pag. 3075)

C2250138. In tratamentul cancerului de col uterin stadiul 0 se indică:


A. două – trei cure de polichimioterapie
B. teleterapie pe întreg pelvisul cu 50 Gy
C. brahiterapie 10 – 20 Gy la bontul vaginal
D. histerectomie totală cu conservarea anexelor la bolnavele peste 40 ani
E. la pacientele sub 40 ani ce doresc o sarcină se va practica conizaţie largă sau amputaţia de col
(pag. 3076)

C2250139. Tratamentul cancerului de col uterin pentru stadiul Ia1 cuprinde:


A. cure de polichimioterapie
B. histerectomie totală cu păstrarea anexelor la bolnavele sub 40 ani
C. histerectomie totală cu anexectomie bilaterală la bolnavele peste 40 ani
D. limfadenocolpohisterectomie totală lărgită
E. numai radioterapie, cazul fiind “depăşit” chirurgical
(pag. 3076)

C2250140. Strategia de tratament în cancerul de col uterin asociat cu sarcina prezintă câteva
contraindicaţii majore:
A. chiuretajul cavităţii uterine
B. naşterea pe căi naturale
C. brahiterapia intrauterină
D. alăptarea
E. nici una din cele patru situaţii de mai sus
(pag. 3077)

C2250141. In cancerul de col uterin stadiile III şi IV asociate cu sarcina se va proceda în felul următor:
A. chimioterapie
B. rezolvarea statusului gravidic este pe primul plan
C. în trimestrul I şi II de sarcină se indică histerectomia totală
D. în trimestrul III de sarcină se indică naşterea prin operaţie cezariană în momentul în care fătul este viabil
E. nu se indică operaţia cezariană, ci naşterea pe cale vaginală
(pag. 3077)

C2250142. In timpul sarcinii pentru tratamentul cancerului de col uterin stadiul I se indică:
A. în trimestrul I de sarcină brahiterapie 45 Gy, intervenţie chirugicală oncologică după 15 zile, urmată de
teleterapie 50 Gy la trei săptămâni
B. în trimestrul II declanşarea terapeutică a avortului
C. în trimestrul II se va practica mica cezariană, urmată de brahiterapie la 8 – 10 zile de la cezariană,
teleterapie, iar după 4 – 5 săptămâni intervenţie chirurgicală oncologică
D. în trimestrul III naşterea va fi pe cale vaginală, urmată de terapia complexă onco-radio-chimioterapie
E. în trimestrul III se va practica operaţie cezariană, urmată de terapia complexă brahiterapie, teleterapie,
intervenţie chirurgicală oncologică
(pag. 3077)

C2250143. Tratamentul cancerului de col restant necesită câteva menţiuni:


A. doza administrată prin curieterapie se va diminua
B. doza administrată prin curieterapie va creşte
C. teleterapia nu se modifică

1446 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1447 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. nu se mai foloseşte teleterapia


E. chirurgia are aceleaşi indicaţii ca şi în cancerul de col cu uter intact
(pag. 3077)

C2250144. Tratamentul sarcomului de col uterin:


A. impune o atenţie specială
B. se practică brahiterapia preoperatorie în scop hemostatic
C. se practică polichimioterapia postoperatorie
D. nu se practică cura chirurgicală
E. nu impune atenţie specială
(pag. 3078)

C2250145. Care sunt afirmaţiile corecte privind stadializarea FIGO a cancerului de col uterin:
A. stadiul 0 este carcinom in situ
B. în stadiul Ib1 leziunea este mai mare de 4 cm
C. în stadiul Ib1 leziunea este mai mică de 4 cm
D. în stadiul IV extensia este înafara aparatului genital
E. în stadiul IVb invazia interesează mucoasa vezicală şi/sau rectală
(pag. 3072)

C2250146. Pentru stadializarea cancerului de col uterin:


A. se folosesc două stadializări, TNM şi FIGO
B. se foloseşte doar stadializarea FIGO
C. se foloseşte doar stadializarea TNM
D. stadializarea FIGO permite o foarte corectă codificare terapeutică
E. stadializarea FIGO este cea folosită cu predilecţie de ginecologi şi radioterapeuţi
(pag. 3071)

C2350147. Simptomele din faza initiala a cancerului de col sunt:


A. secretia apoasa;
B. disurie;
C. hematurie;
D. durere in flancuri sau membre inferioare;
E. scurgere redusa, nemirositoare, de obicei cu striuri sangvinolente, aparute de regula dupa
microtraumatisme;
(pag. 3071)

C2350148. Extinderea cancerului de col din "aproape in aproape" are loc spre urmatoarele organe:
A. parametre;
B. vagin;
C. colon;
D. rect;
E. vezica urinara;
(pag. 3070)

C2350149. Aspectul macroscopic al leziunii din cancerul de col poate fi:


A. exofitic;
B. ulcerativ;
C. chistic;
D. nodular;
E. schiros;
(pag. 3070)

1447 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1448 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2350150. Adenocarcinomul de col are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:


A. reprezinta cea mai frecventa forma histologica a cancerului de col uterin;
B. are manifestari si simptome mai precoce decat cancerul exocervical;
C. se caracterizeaza prin marirea portiunii intravaginale a colului;
D. are radiosensibilitate crescuta fata de carcinomul scuamos;
E. origine in glandele endocervicale;
(pag. 3071+3073)

C2350151. Sistemul Manchester:


A. are activitate mare si durata de expunere scurtata la 27-30 ore;
B. este o varianta a sistemului PARIS;
C. introduce definitia punctelor A si B din parametre;
D. activitatea surselor este medie;
E. durata iradierii este de aproximativ 70 ore, repetata la 5 zile;
(pag. 3074+3075)

C2350152. Bilantul general din cancerul de col pentru stabilirea strategiei terapeutice cuprinde:
A. laparoscopie diagnostica;
B. radiografie pulmonara;
C. EKG;
D. glicemie;
E. numar de trombocite;
(pag. 3073)

C2350153. In cancerul de col uterin stadiul II la o gravida in trimestrul II de sarcina se indica:


A. mica cezariana;
B. brahiterapia intrauterina;
C. brahiterapie intravaginala;
D. teleterapie;
E. interventie chirurgicala de tip oncologic;
(pag. 3077)

C2350154. Despre tratamentul citostatic in cancerul de col se pot afirma urmatoarele:


A. este un tratament adjuvant;
B. utilizeaza astazi cel putin trei droguri pe cura;
C. indicatia chimioterapiei nu depinde de varsta;
D. se asociaza cu radioterapia in formele avansate de boala;
E. se asociaza cu radioterapia in cazul MTS la distanta;
(pag. 3075)

C2350155. In stadiile avansate de cancer de col, bilantul terapeutic cuprinde:


A. urografie i.v.;
B. cistoscopie;
C. rectoscopie;
D. limfografie;
E. colposcopie;
(pag. 3073)

C2350156. Brahiterapia in cancerul de col:


A. foloseste 137Cs si 192Ir;
B. sursa de iradiere este in contact cu tumora;
C. sursa radifera se introduce intrauterin si intravaginal;

1448 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1449 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. sistemul PARIS are activitatea cea mai scazuta din toate sistemele;
E. sistemul PARIS implica o distanta fixa intre sursele vaginale;
(pag. 3074)

C2350157. In tratamentul cancerului pe col restant:


A. teleterapia nu sufera modificari esentiale;
B. brahiterapia se aplica in punctele standard;
C. chirurgia are aceleasi indicatii ca in cancerul de col cu uter intact;
D. presupune 10-12 cure de polichimioterapie;
E. se va insista pe iradierea endocervicala;
(pag. 3078)

C2350158. Urmatoarele examene clinice sunt obligatorii pentru stadializarea corecta a cancerului de
col:
A. tuseul rectal;
B. cistoscopia;
C. examenul cu valvele;
D. ecografie transvaginala;
E. tactul vaginal;
(pag. 3071)

C2350159. Extensia cancerului de col pe cale hematogena determina metastaze la distanta la


urmatoarele organe:
A. uter;
B. os;
C. plaman;
D. rinichi;
E. creier;
(pag. 3070)

C2550160. Rolul oncogen al virusurilor HPV în cancerul de col uterin este evidentiat de:
A. existenta condiloamelor acuminate cervicale.
B. infectia persistentã.
C. infectia mucoasei vaginale si a colului
D. infectia mucoasei endocervicale
E. infectia epiteliului metaplazic în zona scuamo-columnarã.
(pag. 3070)

C2550161. Invazia venoasã sau limfaticã din stadiul I a1 (FIGO- 1994) a cancerului de col uterin
înseamnã:
A. nu modificã stadialitatea
B. modificã stadialitatea în b.
C. se recomandã tratament ca în stadiul I b
D. justificã o conduitã conservatoare
E. dã metastaze ganglionare.
(pag. 3070)

C2550162. Invazia venoasã sau limfaticã din stadiul I a1 (FIGO- 1994) a cancerului de col uterin
înseamnã
A. nu modificã stadialitatea
B. modificã stadialitatea în b.
C. se recomandã tratament ca în stadiul I b
D. justificã o conduitã conservatoare

1449 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1450 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. dã metastaze ganglionare
(pag. 3070)

C2550163. Care sunt cãile de extensie ale cancerului de col uterin?


A. ligamentele rotunde
B. epiteliul vaginal
C. parametre
D. vezica urinarã
E. ligamentele utero-ovariene
(pag. 3070)

C2550164. Care sunt manifestãrile clinice tardive ale cancerului de col uterin?
A. dureri lombo-sacrate
B. disurie
C. piurie
D. dureri în membrele inferioare
E. dureri în flancuri
(pag. 3071)

C2550165. Precizati care sunt formele particulare de cancer de col uterin


A. adenocarcinomul
B. cancerul de col asociat cu fibrom uterin
C. cancerul de col asociat cu sarcina
D. blastomul de col uterin
E. microcarcinomul.
(pag. 3071, 3073)

C2550166. Cancerul de col uterin stadiul IVa invadeazã:


A. ureterele
B. vezica.
C. rectul.
D. vulva.
E. ovarele.
(pag. 3072)

C2550167. Bilantul general înaintea stabilirii strategiei terapeutice în cancerul de col uterin cuprinde:
A. examen clinic general
B. radiografie pulmonarã
C. test de sarcinã la tinere
D. arteriografia
E. scintigramã hepaticã
(pag. 3073)

C2550168. Mijloacele terapeutice folosite în cancerul de col uterin sunt:


A. iradierea
B. fizioterapia localã
C. chirurgia
D. hormonoterapia
E. chimioterapia
(pag. 3073)

C2550169. Complicatiile tardive postoperatorii în cancerul de col uterin pot fi:

1450 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1451 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. fistule rectovaginale
B. fistule ale tractului urinar
C. limfedem suprapubian
D. formatiuni limfochistice
E. tromboflebitã
(pag. 3074)

C2550170. Care sunt sistemele clasice de iradiere folosite în cancerul de col uterin?
A. sistemul LONDRA.
B. Sistemul PARIS
C. sistemul ROMA
D. sistemul STOCKHOLM
E. sistemul MANCHESTER
(pag. 3074)

C2550171. Precizati care sunt particulele folosite pentru teleterapie:


A. raze X
B. radiatii gamma
C. fotonii X
D. neutron
E. electroni
(pag. 3075)

C2550172. Investigarea bolnavei cu cancer de col uterin în vederea tratamentului cu chimioterapice


trebuie sã cuprindã:
A. indici hematologici
B. investigarea functiei pancreatice
C. investigarea aparatului respirator
D. investigarea aparatului cardiovascular
E. investigarea aparatului digestiv
(pag. 3075)

C2550173. Conduita terapeuticã în stadiul Ia1 este urmãtoarea:


A. histerectomie radicalã la femeile peste 50 de an
B. conizatie la femeile pânã la 50 de ani
C. histerectomie totalã cu conservarea anexelor la femeile sub 40 de ani
D. histerectomie totalã cu anexectomie bilateralã la femeile peste 40 de ani
E. iradiere si amputatie de col indiferent de vârstã
(pag. 3076)

C2550174. Care sunt interventiile chirurgicale în stadiile IIIa si IIIb ale cancerului de col uterin?
A. histerectomia subtotalã cu limfadenectomie
B. laparotomie exploratorie
C. histerectomie subtotalã cu anexectomie
D. interventii chirurgicale limitate de necesitate
E. histerectomie radicalã cu extirparea vaginului în totalitate
(pag. pag 3076)

C2550175. Care sunt interventiile chirurgicale în stadiile IIIa si IIIb ale cancerului de col uterin?
A. histerectomia subtotalã cu limfadenectomie
B. laparotomie exploratorie
C. histerectomie subtotalã cu anexectomie

1451 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1452 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. interventii chirurgicale limitate de necesitate


E. histerectomie radicalã cu extirparea vaginului în totalitate
(pag. 3076)

C2550176. Care sunt secventele terapeutice în cancerul de col uterin stadiul I asociat cu sarcina în
trimestrul I?
A. interventie chirurgicalã oncologicã la 15 zile dupã brahiterapie
B. teleterapie dupã brahiterapie
C. interventie chirurgicalã oncologicã dupã teleterapie
D. teleterapie la 3 sãptãmâni dupã interventie chirurgicalã oncologicã
E. polichimioterapie, interventie chirurgicalã oncologicã la 6 sãptãmâni
(pag. 3077)

C2550177. Tratamentul cancerului de col restant are urmãtoarele particularitãti


A. primul gest terapeutic este cel chirurgical
B. doza de curieterapie este diminuatã
C. teleterapia se efectueazã ca si în prezenta corpului uterin
D. conduita chirurgicalã impune cistostomia suprapubianã
E. polichimioterapia se efectueazã în 6-8 cure
(pag. 3078)

C2550178. Care sunt secventele terapeutice acceptate în sarcomul de col uterin?


A. interventia chirurgicalã, teleterapia, chimioterapia
B. brahiterapia, interventia chirurgicalã, teleterapie, chimioterapie
C. brahiterapie, chimioterapie, interventie chirurgicalã, teleterapie
D. teleterapie, interventie chirurgicalã, chimioterapie
E. chimioterapie, interventie chirurgicalã, teleterapie
(pag. 3068)

C2550179. Precizati care sunt factorii favorizanti în etiologia cancerului de col uterin:
A. Multiparitatea
B. Debutul vietii sexuale la vârstã tânãrã;
C. Statut socio-economic scãzut;
D. Bacilul DÖDERLEIN;
E. Circumcizia partenerului sexual.
(pag. 3069)

C2550180. Care sunt agentii infectiosi implicati în etiologia cancerului de col uterin?
A. Gonococul;
B. Bacilul DUCREY;
C. Virusul papylloma (HPV);
D. Virusul herpes simplex tip I;
E. Virusul herpes simplex tip II.
(pag. 3069)

C2550181. Stadiul Ia2 (în cancerul microinvaziv) semnificã:


A. Stadiu cu col macroscopic normal;
B. Interesare vascularã si limfaticã;
C. nvazie în adâncime pânã la 3 mm.;
D. Invazie în adâncime pânã la 5 mm.;
E. Cancerul s-a extins de la exocol la endocol.
(pag. 3070)

1452 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1453 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2550182. Precizati care este grupul ganglionar primar în cancerul de col uterin:
A. Ganglionii obturatori;
B. Ganglionii presacrati;
C. Ganglionii iliaci comuni;
D. Ganglionii preaortici;
E. Ganglionii femurali superficiali.
(pag. 3070)

C2550183. În stadiile incipiente, cancerul de col uterin prezintã urmãtoarele simptome:


A. Dispareunie;
B. Metroragie;
C. Secretie vaginalã apoasã;
D. Dismenoree;
E. Secretie vaginalã cu striuri
(pag. 3071)

C2550184. Pentru stadializarea cancerului de col uterin sunt obligatorii:


A. Pentru stadializarea cancerului de col uterin sunt obligatorii:
B. Tactul rectal;
C. Histerosalpingografia;
D. Cistoscopia;
E. Urografia inravenoasã (sau rectoscopia).
(pag. 3071)

C2550185. Diagnosticul pozitiv de cancerul de col uterin în stadii incipiente se precizeazã cu ajutorul:
A. Testului LAHM SCHILLER;
B. Testului LUGO;
C. Biopsiei tintite colposcopic;
D. Screeningului citologic;
E. Frotiului citohormonal vaginal.
(pag. 3071)

C2550186. Care sunt timpii operatori care fac parte din histerectomia radicalã?
A. Extirparea 1/3 craniale a vaginului;
B. Extirparea trigonului vezical;
C. Extirparea ligamentelor utero-sacrate;
D. Extirparea parametrelor;
E. Extirparea ganglionilor iliaci externi.
(pag. 3073)

C2550187. Care sunt complicatiile intraoperatorii ale histerectomiei radicale


A. Lezarea rãdãcinilor sacrate ale marelui nerv sciatic;
B. Leziuni ureterale;
C. Leziuni ale anselor intestinale;
D. Hemoragii din arterele hemoroidale;
E. Leziuni ale vezicii urinare.
(pag. 3073)

C2650188. Factorii favorizanţi ai apariţiei cancerului de col uterin sunt:


A. debutul la vârstă tânără a vieţii sexuale a femeii
B. femei căsătorite cu bărbaţi circumcizi
C. fumatul

1453 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1454 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. nivelul crescut plasmatic de vitamina A, caroten, acid folic


E. consumul de alcool
(pag. 3069)

C2650189. Apariţia cancerului de col uterin este favorizată de:


A. partener sexual cu multiple partenere
B. infecţia cu herpes simplex virus tip 2
C. consumul de cafea
D. nivelul scăzut plasmatic de vitamina A, caroten, acid folic
E. infecţia cu human papiloma virus
(pag. 3069)

C2650190. Statusul socio-economic arată incidenţa mai mare a cancerului de col uterin la populaţia
săracă, datorită:
A. deficienţelor de igienă intimă
B. deficienţelor de dietă
C. deficienţelor de contracepţie
D. deficienţelor de informare
E. deficienţelor de vitamina A, caroten, acid folic
(pag. 3069)

C2650191. Pentru cancerul de col uterin, următoarele afirmaţii sunt adevărate:


A. macroscopic, leziunea devine vizibilă în cancerul franc invaziv
B. în cancerul microinvaziv colul poate să apară macroscopic normal
C. stadiul 1 are invazie stranală mai mare de 3 mm
D. stadiul A2 are invazie în adâncime de 3-5 mm de la membrana bazală
E. interesarea vasculară, venoasă sau limfatică modifică stadialitatea cancerului microinvaziv
(pag. 3070)

C2650192. Formele macroscopice ale cancerului de col uterin sunt:


A. ulcerativă
B. nodulară
C. zmeurie
D. exofitică
E. concentrică
(pag. 3070)

C2650193. Ca număr, leziunea canceroasă de col uterin poate fi:


A. unifocală
B. circumferenţială
C. multifocală
D. totdeauna unică
E. totdeauna multiplă
(pag. 3070)

C2650194. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre cancerul de col uterin:


A. în oncogeneza cervicală are rol HPV
B. carcinomul pe col restant apare la 3 ani sau mai mult de la histerectomie
C. carcinoamele pe col restant apar sub 3 ani de la histerectomie
D. stadiul a1 al cancerului microinvaziv are de regulă şi metastaze ganglionare
E. etiologia cancerului de col uterin a fost complet elucidată
(pag. 3070)

1454 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1455 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2650195. Din tumorile epitaliale maligne ale colului uterin fac parte:
A. carcinomul scuamos
B. carcinomul epidermoid cu celule mari cheratinizate
C. carcinomul epidermoid cu celule fuziforme
D. carcinomul bazocelular
E. carcinomul verucos
(pag. 3070)

C2650196. Tumorile nonepiteliale maligne de col uterin sunt:


A. sarcom stromal adenocervical
B. carcinosarcom
C. adenosarcom
D. leiomiosarcom
E. adenocarcinom cu celule clare
(pag. 3070)

C2650197. Căile de extensie al cancerului de col uterin sunt:


A. din aproape în aproape
B. limfatică
C. hematogenă
D. ca o "pată de ulei"
E. doar limfatică
(pag. 3070)

C2650198. Grupul ganglionar secundar al căii de extensie limfatice din cancerul de col uterin cuprinde:
A. ganglioni iliaci comuni
B. ganglioni periartici
C. ganglioni femurali profunzi şi superficiali
D. ganglioni presacraţi
E. ganglioni hipogastrici
(pag. 3070)

C2650199. Metsatazele la distanţă ale cancerul de col uterin, sunt:


A. osoase
B. pulmonare
C. cerebrale
D. vezica urinară
E. rect
(pag. 3070)

C2650200. Clasificarea histologică a cancerului de col uterin, cuprinde:


A. tumori epiteliale maligne
B. tumori nonepiteliale maligne
C. tumori secundare
D. tumori terţiare
E. adenocarcinoame
(pag. 3070)

C2650201. Adenocarcinoameme de col uterin, sunt:


A. papilar
B. carcinom verucos
C. mucos

1455 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1456 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. "Glassy cell carcinoma"


E. carcinoma bazocelular
(pag. 3070)

C2650202. Carcinomul scuamos de col uterin cuprinde:


A. carcinomul epidermoid cu celule mari necheratinizate
B. carcinomul epidermoid cu celule mici necheratinizate
C. adenosarcomul
D. leiomiosarcomul
E. carcinomul bazocelular
(pag. 3070)

C2650203. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre cancerul de col uterin:


A. semnele şi simptomele sunt precoce
B. semnele şi simptomele sunt tardive
C. cancerul microinvaziv este complet asimptomatic
D. în fazele incipiente apare o secreţie apoasă, subţire
E. durerea apare în fazele incipiente
(pag. 3071)

C2650204. Primul semn, caracteristic, în cancerul de col uterin este:


A. o scrugere redusă, nemirositoare
B. durerea
C. însoţit de apariţia de regulă după microtraumatisme (contact sexual, irigaţii vaginale)
D. însoţit de striuri sangvine
E. disuria
(pag. 3071)

C2650205. Semnele şi simptomele cancerului de col uterin cuprind:


A. sângerare abundentă
B. sângerare uneori mirositoare
C. sângerare amestecată cu puroi
D. sângerare amestecată cu detritusuri tisulare
E. secreţie apoasă
(pag. 3071)

C2650206. Tardiv, în fazele avansate ale cancerului de col uterin se adaugă semne şi simptome:
A. durerea în flancuri
B. durere în membrele inferioare
C. disuria
D. hematuria
E. sângerări rectale
(pag. 3071)

C2650207. Pentru stadializarea corectă a cancerului de col uterin sunt obligatorii:


A. examenul cu valve
B. tactul vaginal
C. tactul rectal
D. urografia intravenoasă
E. cistoscopia şi rectoscopia
(pag. 3071)

1456 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1457 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2650208. În diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin, sunt esenţiale:


A. testul Lahm-Schiller
B. biopsia ţintită sub colposcop
C. diagnosticul anatomo-patologic
D. computer tomografia sau rezonanţa magnetică nucleară
E. exmaneul cu valve
(pag. 3071)

C2650209. În cazurile suspecte de cancer de col uterin, sunt foarte importante:


A. conizaţia diagnostică
B. limfografia
C. ecografia
D. rezecţia cu ansa diatermică (LLETZ)
E. computer tomografia
(pag. 3071)

C2650210. Screening-ul pentru cancerul de col uterin este:


A. efectuat prin examen citologic
B. bun pentru diagnosticul stadiilor incipiente
C. realizat prin ecografie
D. foarte costisitor
E. greu de realizat
(pag. 3071)

C2650211. Pentru stadializarea corectă a cancerului de col uterin, sunt necesare următoarele examene
paraclinice:
A. radioscopie abdominală urografie intravenoasă
B. urografie intravenoasă
C. cistoscopie
D. rectoscopie
E. computer tomografie
(pag. 3071)

C2650212. Adenocarcinomul de col uterin are următoarele caractere:


A. reprezintă 10-15% din cancerele de col uterin
B. îşi are originea în endometru
C. îşi are originea în glandele endocervicale
D. reprezintă 80-90% din cancerule de col uterin
E. îşi are originea în porţiunea exocervicală
(pag. 3071)

C2650213. Stadiul IV al cancerului de col uterin, cuprinde:


A. extensia în afara aparatului genital
B. ureterohidronefroză
C. invazia mucoasei vezicale şi/sau rectale
D. metastaze la distanţă sau în afara pelvisului
E. invazia parametrelor
(pag. 3072)

C2650214. Adenocarcinomul de col uterin are particularităţi:


A. manifestarea lui prin semne şi simptome e mai tardivă decât a cancerului exocervical
B. se manifestă clinic prin mărirea porţiunii intravaginale a colului

1457 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1458 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. forma de "butoiaş" a colului


D. manifestarea lui prin semne şi simptome mai e precoce decât a cancerului exocervical
E. durerea apare de la început
(pag. 3073)

C2650215. Adenocarcinomul de col uterin are ca particularităţi:


A. metroragii spontane sau la traumatisme ale colului
B. disuria
C. rectorgia
D. recidive locale rare
E. recidive locale mai frecvente, comparativ cu carcinomul scuamos
(pag. 3073)

C2650216. Tratamentul cancerului de col uterin este:


A. monoterapeutic
B. complex, folosind multiple mijloace terapeutice
C. succedat şi combinat cu iradiere, chirurgie, chimioterapie, tratament adjuvant
D. decis de o echipă complexă formată din ginecolog, anatomopatolog, radioterapeut, oncolog şi
chiomioterapeut
E. aplicat în funcţie de decizia ginecologului
(pag. 3073)

C2650217. Înainte de stabilirea strategiei terapeutice în cancerul de col uterin sunt necesare:
A. examenul genital complet cu stadializare clinică
B. radiografie pulmonară
C. ECG
D. probele sferei hepatice
E. proteina C reactivă
(pag. 3073)

C2650218. Înainte de stabilirea strategiei terapeutice în cancerul de col uterin, în stadiile avansate, sunt
necesare:
A. urografie intravenoasă
B. cistoscopie
C. rectoscopie
D. limfografie
E. computer tomograf
(pag. 3073)

C2650219. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre tratamentul chirurgical al cancerului de col
uterin?
A. urmăreşte în primul rând prognosticul vital
B. urmăreşte funcţionalitatea organelor genitale
C. sacrifică funcţionalitatea în favoarea radicalităţii oncologice
D. sacrifică doar căile de propagare
E. tehnica este aceeaşi indiferent de stadiu
(pag. 3073)

C2650220. Limfadenocolpohisterectomia totală lărgită urmăreşte extirparea:


A. uterului
B. 1/3 cervicală a vaginului
C. ligamentele uterosacrate şi uterovezicale
D. parametrele

1458 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1459 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. staţiile ganglionare inghinale


(pag. 3073)

C2650221. În stadiile incipiente ale cancerului de col uterin:


A. metastazele ovariene sunt frecvente
B. matestazele ovariene sunt rare
C. actualmente se acceptă păstrarea ovarelor la femeile tinere şi în stadiile incipiente
D. actualmente ovarele se extirpă
E. se extirpă porţiunea distală a ureterelor şi a vezicii urinare
(pag. 3073)

C2650222. Complicaţiile imediat ale tratamentului chirurgical al cancerului de col uterin includ:
A. hemoragii
B. leziuni ale ureterelor
C. leziuni ale vezicii urinare
D. leziuni ale anselor intestinale
E. fistulele tractului urinar
(pag. 3074)

C2650223. Complicaţiile postoperatorii în cadrul tratamentului chirurgical al cancerului de col uterin,


includ:
A. infecţiile
B. hematoamele
C. tromboflebitele
D. boala tromboembolică
E. disfuncţia sfincterului anal
(pag. 3074)

C2650224. Complicaţiile tardive în cadrul tratamentului chirurgical ale cancerului de col uterin, sunt
dominate de:
A. disfuncţia vezicală
B. fistule ale tractului urinar
C. formaţiuni limfochistice şi limfedem
D. hemoragii prin leziuni ale vaselor iliace
E. hemoragii ale vaselor din fose obturative
(pag. 3074)

C2650225. Tratamentul radiologic al cancerului de col uterin este compus din:


A. brahiterapie sau curieterapie
B. administrare de Cysplatin
C. administrare de metotrexat
D. teleterapia
E. administrare de adriamicină
(pag. 3074-3075)

C2650226. Curieterapia în cancerul de col uterin foloseşte cel mai frecvent:


A. Cesin
B. Iridiu
C. surse radifere introduse intrauterin şi intravaginal
D. alcalcizi vegetali
E. antimetaboliţi
(pag. 3074-3075)

1459 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1460 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2650227. Sistemele de iradiere utilizate în tratamentul radiologic al cancerului de col uterin sunt
derivate din sistemele clasice:
A. Paris
B. Londra
C. Stockholm
D. Viena
E. Manchester
(pag. 3074)

C2650228. Brahiterapia în cancerul de col uterin utilizează:


A. tehnici "after loading"
B. radiografiile în vederea calcululului dozimetric
C. introducerea prin comandă, de la distanţă, a surselor radifere
D. iradiere cu activităţi mari şi timp de expunere foarte scurt
E. fascicule de radiaţii Gamma
(pag. 3075)

C2650229. Brahiterapai în cancerul de col uterin trebuie să acopere cu doză tumoricială "volumul
ţintă":
A. uterul
B. partea proximală a parametrelor (punctul A)
C. treimea superioară a vaginului
D. treimea inferioară a vaginului
E. ovarele
(pag. 3075)

C2650230. Teleterapia cancerului de col uterin utilizează:


A. fascicule de radiaţii Gamma (telecobaltoterapia)
B. fotoni X
C. electroni (acceleratori liniari şi betatron)
D. iradieri cu activităţi mari şi timp de expunere foarte scurt
E. sistemul Paris
(pag. 3075)

C2650231. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în tratamentul radiologic al cancerului de col uterin:
A. teleterapia constituie tratamentul de bază
B. brahiterapia şi teleterapia se asociază în mod obişnuit
C. brahiterapia vizează sterilizarea leziunii primitive
D. brahiterapia nu acoperă cu doza tumoricidă "volumul ţintă": uter, partea proximalăa parametrelor şi treimea
superioară a vaginului
E. teleterapia se poate realiza pe întreg pelvisul
(pag. 3075)

C2650232. Indicaţiile tratamentului citostatic a cancerului de col uterin sunt:


A. prezenţa metastazelor ganglionare diagnosticată histologic după radio-chirurgie
B. în formele avnasate ale bolii, în asociere cu radioterapia
C. cancerul stadiul IA1
D. în cazul recidivelor sau metastazelor la distanţă, în asociere cu radioterapia
E. cancerul stadiul IVa şi Ivb
(pag. 3075-3077)

C2650233. Chimioterapia în cancerul de col uterin utilizează asocieri cu:

1460 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1461 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. Cyclofosfamida
B. Cysplatin
C. Metotrexat
D. Bleomicina
E. Cesin
(pag. 3075)

C2650234. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu privire la tratamentul cancerului de col uterin în
stadiul 0:
A. histerectomie totală cu păstrarea anexelor la bolnave peste 40 de ani
B. conizaţia largă sau amputaţia de col cu dispensarizare continuă şi atentă, la paciente sub 40 de ani şi care
îşi doresc o sarcină
C. histerectomie totală cu anexectomie bilaterală
D. brahiterapie utero-vaginală 59-60 Gy
E. teleterapie pe întreg pelvisul 20 Gy
(pag. 3076)

C2650235. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu privire la tratamentul cancerului de col uterin în
stadiul I a1:
A. histerectomie totală cu păstrarea anexelor la bolnavele sub 40 de ani
B. histerectomie totală cu anexectomie bilaterală la bolnavele peste 40 de ani
C. postoperator, dacă leziunea se dovedeşte histologic mai avansată, limfadectomie şi brahiterapie sau
teleterapie
D. polichimioterapie
E. conizaţia de col uterin la bolnavele peste 50 de ani
(pag. 3076)

C2650236. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu privire la tratemtnul cancerului de col uterin în
stadiul Ia2:
A. brahiterapie 60 Gy în punctele A din parametre, limfadenocolpohisterectomie totală lărgită la 5-6 săptămâni
B. polichimioterapie
C. postoperator în funcţie de rezultatul examenului histologic: brahiterapie şi/sau teleterapie
D. conizaţie de col uterin la pacientele care doresc sarcini
E. amputaţie de col uterin la pacientele care doresc sarcini
(pag. 3076)

C2650237. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu privire la tratamentul cancerului de col uterin în
stadiul Ib şi Iia:
A. necesită brahiterapie utero-vaginală, teleterapie, limfadenocolpohisterectomie totală lărgită
B. necesită doar limfadenocolpohisterectomie lărgită
C. necesită postoperator în funcţie de prezenţa histologică a tumorii reziduale - brahiterapie la mucoasa
bontului vaginal
D. la pacientele tinere operaţia se poate limita la histrectomie totală
E. la pacientele care mai doresc sarcini, se poate tenta o conizaţie de col uterin
(pag. 3076)

C2650238. În stadiul IIb al cancerului de col uterin, tratamentul corect este:


A. brahiterapie, teleterapia, intervenţia chirurgicală de tip oncologic
B. histerectomie totală cu păstrarea anexelor la pacientele sub 40 de ani
C. teleterapia până la 20 Gy, brahiterapia utero-vaginală 58 Gy, reluarea teleterapiei până la DT=48-50 Gy,
apoi intervenţie chirurgicală de tip oncologic, dacă este oportună
D. când actul chirurgical nu se consideră oportun, după teleterapie şi brahiterapie se indică polichimioterapie
4-6 cure
E. histerectomie totală cu anexectomie bilaterală, indiferent de vârsta pacientei

1461 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1462 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 3076)

C2650239. Tratamentul corect al cancerului de col uterin stadiul IIIa şi IIIb este:
A. teleterapie, brahiterapie, polichimioterapie
B. 2-3 cure de polichimioterapie, teleterapie, brahiterapie şi reluarea curelor de citostatice până la 8-10 cure
în totalitate
C. histerectomie totală cu coleret vaginal
D. limfadenohisterocolpectomie
E. brahiterapie intravaginală în scop hemostatic, în hemoragii importante
(pag. 3076-3077)

C2650240. În stadiul IIIa şi IIIb, a cancerului de col uterin, actul chirurgical de tip oncologic:
A. creşte rata supravieţuirilor
B. creşte rata complicaţiilor postoperatorii
C. nu creşte rata supravieţuirilor
D. nu creşte rata complicaţiilor postoperatorii
E. este absolut necesar
(pag. 3076)

C2650241. În stadiul IVa şi IVb a cancerului de col uterin, tratamentul cuprinde:


A. polichimioterapie şi teleterapie pe întreg pelvisul 60 Gy cea a metastazelor la distanţă
B. brahiterapie numai în scop hemostatic
C. intervenţii chirurgicale radicale
D. intervenţii chirurgicale de strictă necesitate
E. brahiterapie cu doze mici şi fracţionate
(pag. 3077)

C2750242. Selectati afirmatiile false legate de tratamentul citostatic in cancerul de col:


A. este indicat in formele precoce de boala
B. indicatia si initierea chimioterapiei nu necesita investigatii cardiovasculare si renale
C. este indicat in cazul recidivelor si metastazelor la distanta, in asociere cu radioterapie
D. taxanii se pot utiliza in monoterapie secventiala
E. este indicat in prezenta metastazelor ganglionare, ovariene sau in tesutul parametrial diagnosticate dupa
radio-chirurgie
(pag. 3075)

C2750243. In aparitia cancerului de col sunt implicati urmatorii factori favorizanti, cu exceptia:
A. debutul vietii sexuale la varsta tanara (adolescenta):
B. nuliparitatea
C. fumatul
D. carenta alimentare de vitamina A
E. antecedente obstetricale incarcate
(pag. 3069)

C2750244. Extensia limfatica a cancerului de col uterin se face prin grupul ganglionar primar si
secundar, acesta din urma fiind reprezentat de urmatoarele grupe ganglionare:
A. ganglioni iliaci comuni
B. ganglioni obturatori
C. ganglioni femurali profunzi si superficiali
D. ganglioni iliaci externi
E. ganglioni periaortici
(pag. 3070)

1462 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1463 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2750245. Tratamentul in cancerul de col stadiul Ia2 include urmatoarele, cu exceptia:


A. brahiterapie 60 Gy in punctele A din parametre
B. histerectomie totala cu anexectomie bilaterala la 5-6 saptamani dupa radioterapie
C. momochimioterapie cu taxani
D. brahiterapie 10-20 Gy postoperator la bontul vaginal
E. teleterapie 60 Gy
(pag. 3076)

C2850246. Pentru stadializarea cancerului de col uterin sunt obligatorii:


A. examen cu valve, tuseu vaginal, tuseu rectal
B. rectoscopia
C. cistoscopia
D. histerosalpingografia
E. histeroscopia
(pag. 3071)

C2850247. Precizati care sunt grupele ganglionare secundare in extensia pe cale limfatica a cancerului
de col uterin:
A. ganglionii obturatori
B. ganglionii presacrati
C. ganglionii iliaci comuni
D. ganglionii periaortici
E. ganglionii femurali profunzi si superficiali
(pag. 3070)

C2850248. Operatia de histectomie radicala in cancerul de col uterin consta in urmatoarele etape, cu
exceptia:
A. extirparea 1/3 craniale a vaginului
B. extirparea vaginului in totalitate
C. extirparea ligamentelor utero-sacrate
D. extirparea parametrelor
E. extirparea ganglionilor periaortici
(pag. 3073)

C2850249. Care este schema terapeutica aplicata in cancerul de col uterin stadiul 0
A. limfadenocolpohisterectomie largita
B. iradiere profunda externa si locala urmata la 2 saptamani de limfadenocolpohisterectomie largita
C. conizatie sau amputatie de col la pacientele sub 40 de ani si care doresc sa procreeze
D. histerectomie totala cu pastrarea anexelor la paciente peste 40 de ani
E. iradiere locala si externa pelviana
(pag. 3083)

C2850250. Simptomele ce se adauga in fazele avansate ale cancerului de col uterin sunt urmatoarele,
cu exceptia:
A. durerea in membrele inferioare sau in flancuri
B. striuri sangvinolente vaginale la contact sexual
C. durere in etajul superior al abdomenului
D. hematuria
E. sangerari rectale
(pag. 3071)

C2850251. Complicatiile tardive ale tratamentului chirurgical in cancerul de col uterin sunt:
A. infectiile

1463 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1464 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. hematoamele
C. fistule vezico-vaginale
D. tromboflebitele
E. disfunctia vezicala
(pag. 3074)

C2850252. Precizati care sunt factorii favorizanti in etiologia cancerului de col uterin:
A. multiparitatea
B. debutul vietii sexuale la varsta tanara
C. anticonceptionalele
D. status socio-economic scazut
E. circumcizia partenerului sexual
(pag. 3069)

1464 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1465 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 51
Cancerul ovarian
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1251001. Diagnosticul final de cancer ovarian este stabilit prin:


A. ecografie transvaginala cu Doppler color
B. tomografie computerizata
C. punctie cu examen citologic
D. examen histopatologic
E. anamneza, antecedente familiale, examen ginecologic
(pag. 3104)

C1351002. Care dintre urmatoarele metode detine rolul major in tratamentul cancerului ovarian?
A. hormonoterapia
B. stimulatorii ovulatiei
C. tratamentul antiinflamator
D. chirurgia
E. radioterapia
(pag. 3105)

C1351003. Care dintre urmatorii markeri este cel mai studiat la ora actuala in cancerul ovarian?
A. alfafetoproteina
B. antigenul carcinoembrionar
C. fosfataza alcalina placentara umana
D. urokinaza
E. CA 125
(pag. 3104)

C1351004. In ce situatii poate fi recomandata ooforectomia unilaterala in cancerul ovarian?


A. capsula tumorala rupta
B. tumora bilaterala si ascita
C. femei tinere cu stadiul I si grading 1-2
D. stadiul IV
E. diseminari epiplooice
(pag. 3105)

C1351005. Care este virsta medie a aparitiei cancerului ovarian?


A. 46 ani
B. 62 ani
C. 65 ani
D. 70 ani
E. peste 70 ani
(pag. 3099)

C1351006. Care este cea mai eficienta combinatie citostatica folosita pina in prezent in cancerul
ovarian?

1465 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1466 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. metotrexat - 5-fluorouracil
B. etoposide - ciclofosfamida
C. asocierea taxol - carboplatin
D. cisplatin - ciclofosfamida
E. metotrexat - cisplatin
(pag. 3109)

C1451007. Incidenta cancerului ovarian are urmatoarele caracteristici cu exceptia uneia singure:
A. reprezinta 5% din totalul malignitatilor aparute la femei
B. reprezinta 20% din malignitatile tractului genital
C. varsta medie de aparitie a bolii este de 62 ani
D. cea mai inalta incidenta se constata la rasa alba din nordul Europei si Americii
E. varsta medie de aparitie a bolii este de 35 ani
(pag. 3099)

C1451008. Care este stadiul in clasificarea FIGO a cancerului ovarian in care apare prima oara ruperea
capsulei
A. stadiul I A
B. stadiul IB
C. stadiul IC
D. stadiul II A
E. stadiul II B
(pag. 3106)

C1451009. Ooforectomia unilaterala se recomanda in urmatoarele stadii ale cancerului de ovar


A. stadiul II A
B. stadiul II B
C. stadiul III
D. stadiul I – grading histologic 1-2
E. stadiul IV
(pag. 3105)

C1451010. Cel mai important factor de risc in etiologia cancerului ovarian este:
A. sarcina
B. anticonceptionalele
C. istoria familiala a rudelor de gradul I (mama, sora, fiica)
D. infertilitatea
E. dieta bogata in grasimi
(pag. 3100)

C1451011. Care este markerul tumoral cel mai studiat in scopul depistarii cit mai precoce a cancerului
ovarian
A. antigenul carcino-embrionar (CEA)
B. CA 125
C. alfa - fetoproteina
D. fosfataza alcalina placentara umana
E. gonadotropina ovariana umana
(pag. 3104)

C1451012. Valoarea normala serica a antigenului CA 125 este de


A. 35 U/ml
B. 60 U/ml

1466 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1467 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. 70 U/ml
D. 80 U/ml
E. 10 U/ml
(pag. 3102)

C1451013. Tumora la unul sau ambele ovare cu micrometastaze peritoneale confirmate in afara
pelvisului, si/sau metastaze ganglionare este caracteristica urmatorului stadiu al cancerului ovarian
A. stadiul I
B. stadiul II
C. stadiul III
D. stadiul IV
E. nici unuia
(pag. 3106)

C1551014. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la terapia cancerului ovarian este adevarata:
A. necesita un tratament complex, secvential;
B. chimioterapia nu este tratament adjuvant nici in primul stadiu al bolii, nici in stadiile avansate:
C. tratamentul chirurgical este cel mai important in stadiile avansate ale bolii;
D. efectele chimioterapiei sunt mai bune in prezenta tumorilor de dimensiuni mari;
E. 30% din pacienti se prezinta la prima consultatie in stadii incurabile chirurgical.
(pag. 3109)

C1551015. Pentru cancerul ovarian, cea mai buna metoda de screening este:
A. examinarea pelvina;
B. markerii tumorali serici;
C. sonografia abdominala;
D. sonografia transvaginala asociata cu determinarea CA-125;
E. citologia vaginala.
(pag. 3103)

C1551016. In cancerul de ovar, reziduul tumoral optim postchirurgical care asigura cea mai buna rata
de supravietuire trebuie sa aiba dimensiuni cuprinse intre:
A. 1-2 cm;
B. 1,5-2 cm;
C. 2-5 cm;
D. 5-10 cm;
E. sub 10 cm.
(pag. 3107)

C1551017. Dupa stadializarea FIGO a cencerului ovarian, stadiul IIIA inseamna,


A. tumora ovariana cu metastaza macroscopica in afara pelvisului, sub 2 cm;
B. extensie la tesuturile pelvine, cu celule maligne in ascita, dar fara metastaze peritoneale in afara pelvisului
sau ganglionare;
C. tumora ovariana cu micromestaza peritoneala in afara pelvisului;
D. tumora ovariana cu metastaza la distanta;
E. tumora ovariana fara extensie in pelvis.
(pag. 3106)

C1551018. In cancerul ovarian tumorile de granuloasa apar mai frecvent in,


A. pubertate;
B. perioada fertila;
C. premenopauza;
D. postmenopauza;

1467 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1468 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. perioada senila.
(pag. 3101)

C1551019. Care din urmatoarele asocieri chimioterapice este considerata cea mai eficienta in cancerul
ovarian:
A. carboplatin si ciclofosfamida;
B. metotrexat si ciclofosfamida;
C. taxol si cisplatin;
D. doxirubicin si dacarbazona;
E. ifosfamida si cisplatin.
(pag. 3109)

C1651020. Efect profilactic antitumoral in cancerul de ovar are:


A. anticonceptionalele
B. antihipertensivele
C. infertilitatea
D. sterilizarea tubara
E. inductorii de ovulatie
(pag. 3099)

C1651021. Care dintre tumorile ovariene secreta estrogeni:


A. coriocarcinomul
B. teratomul
C. chistadenocarcinomul mucinos
D. tecoamele
E. chistadenocarcinomul seros
(pag. 3101)

C1651022. Alegeti tumora cu origine din structuri germinale:


A. teratoamele
B. chistadenocarcinomul seros
C. coriocarcinomul
D. tumorile cu celule granuloase
E. ginandroblastomul
(pag. 3101)

C1651023. Cea mai frecventa tumora ovariana epiteliala maligna este reprezentata de:
A. carcinomul seros
B. carcinomul mucinos
C. carcinomul endometrioid
D. tumora cu celule clare
E. tumori nediferentiate
(pag. 3101)

C2251024. Vârsta medie de apariţie a cancerului ovarian este :


A. 42 ani
B. 50 ani
C. 62 ani
D. 75 ani
E. 79 ani
(pag. 3099)

1468 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1469 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2251025. Administrarea de medicamente ovulatorii :


A. creşte riscul de apariţie a cancerului ovarian de 2 – 3 ori, dacă este utilizată mai mult de 12 cicluri
B. scade riscul apariţiei cancerului ovarian de 2 -3 ori
C. reduce riscul apariţiei cancerului până la nivelul riscului din populaţia generală
D. creşte riscul de apariţie a cancerului ovarian de 2 -3 ori dacă este utilizată mai puţin de 3 cicluri
E. nu influenţează riscul de apariţie a cancerului ovarian
(pag. 3100)

C2251026. Tumorile ovariene celulare germinale :


A. sunt tumori ale vârstei tinere (20-30 ani)
B. nu metastazează în ganglionii limfatici
C. sunt bilaterale
D. dau LDH seric scăzut
E. valorile crescute ale AFP şi BCG serice cu LDH seric scăzut, diferenţiază disgerminoamele pure de cele
mixte
(pag. 3101)

C2251027. În tratamentul chirurgical al cancerului ovarian, ooforectomia unilaterală se recomandă :


A. numai la femeile în vârstă, cu cancer avansat
B. numai la femeile tinere în stadii avansate
C. numai la femeile tinere în stadiul II de boală, indiferent de gradingul histologic
D. la femei tinere în stadiul I de boală, grading histologic I-II, tumora având capsula intactă
E. la tumori bilaterale, cu ascită
(pag. 3105)

C2251028. Cel mai utilizat regim de primă linie în chimioterapia cancerului ovarian este:
A. carboplatin 700 mg/m², în 3 cicluri
B. carboplatin 100 mg/m², în 3 cicluri
C. carboplatin 300-350 mg/m², ciclofosfamidă 500-750 mg/ m², în 6 cicluri
D. ciclofosfamidă 300-350mg/m² în 3 cicluri
E. carboplatin 100mg/m², ciclofosfamidă 300mg/m² în 3 cicluri
(pag. 3109)

C2251029. Cea mai eficace combinaţie citostatică în cancerul ovarian este :


A. cisplatin şi doxorubicin
B. taxol şi adriamicină
C. ciclofosfamidă şi doxorubicin
D. taxol şi ciclofosfamidă
E. taxol şi cisplatin
(pag. 3109)

C2251030. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tumorile sinusului endodermal ovarian nu
este adevărată :
A. sunt tumori maligne ale celulelor germinale ovariene
B. sunt rar întâlnite
C. au pronostic rezervat
D. sunt bilaterale întotdeauna
E. chimioterapia postoperatorie oferă ameliorarea ratei de supravieţuire
(pag. 3101)

C2251031. Tumorile Brenner ovariene fac parte din :


A. carcinoamele seroase ovariene

1469 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1470 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. tumori provenite din epiteliul germinal (tumori epiteliale)


C. tumorile celulare germinale ovariene
D. adenocarcinoame cu celule clare
E. tumorile stromei gonadale ovariene
(pag. 3101)

C2251032. Stadiul I C în clasificarea FIGO a cancerului ovarian presupune :


A. micrometastaza peritoneală în afara pelvisului
B. extensie la alte ţesuturi pelviene fără celule maligne în ascită sau lichidul de spălare
C. tumoră la unul sau ambele ovare cu una din următoarele cazuri : capsula ruptă, tumoră pe suprafaţa
ovariană, celule maligne în ascită sau lichidul de spălare
D. tumoră limitată la un ovar, capsula intactă, fără celule maligne în ascită sau lichidul de spălare
E. tumora invadează unul sau ambele ovare cu extensie în pelvis
(pag. 3106)

C2251033. Stadiul III A al cancerului ovarian defineşte :


A. tumoră la unul sau ambele ovare cu micrometastază peritoneală în afara pelvisului
B. tumora invadează unul sau ambele ovare cu extensie în pelvis
C. metastază la distanţă (sunt excluse metastazele peritoneale)
D. tumora limitată la ovar (unul sau ambele ovare )
E. metastază macroscopică în afara pelvisului sub 2 cm şi/sau metastază ganglionară
(pag. 3106)

C2251034. Carcinomul mucinos ovarian :


A. reprezintă 15% din carcinoamele epiteliale
B. face parte din tumorile celulare germinale
C. face parte din tumorile stromei gonadale ovariene
D. este obligatoriu bilateral
E. este estrogenosecretant
(pag. 3101)

C2251035. Care din următoarele forme histologice fac parte din tumorile stromei gonadale ovariene :
A. carcinomul endrometroid
B. tumorile Brenner
C. disgerminoamele
D. tecoamele
E. tumorile sinusului endodermal
(pag. 3101)

C2351036. Varsta medie a manifestarii bolii ovariene maligne este:


A. 62 ani
B. peste 70 ani
C. postmenopauza
D. dupa 40 de ani
E. perimenopauza
(pag. 3099)

C2351037. Care dintre urmatorii factori are un efect protector fata de riscul cancerului ovarian ?
A. istoricul familial
B. fumatul
C. contraceptia orala
D. sarcinile ectopice

1470 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1471 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. substantele stimulatoare ale ovulatiei


(pag. 3099)

C2351038. Care este operatia optima in cancerul ovarian ?


A. histerectomia subtotala si anexectomia unilaterala
B. colpohisterectomia tip Wertheim
C. limfadenectomia periaortica
D. histerectomia totala abdominala, anexectomia bilaterala si omentectomia
E. anexectomia bilaterala
(pag. 3107)

C2351039. Care dintre urmatoarele substante poate fi utilizata in terapia hormonala a cancerului
ovarian ?
A. clomifen
B. danazol
C. tamoxifen
D. salbutamol
E. parlodel
(pag. 3110)

C2551040. Asocierea carcinomului ovarian cu cel endometrial :


A. Nu este posibilã
B. Este foarte rarã
C. Este frecventã
D. Posibilã în 50% cazuri
E. Posibilã în 15 % cazuri
(pag. 3101)

C2551041. Neoplasmul ovarian stadiul III are ganglionii invadati în proportie de :


A. 24%
B. 50%
C. 74%
D. 73%
E. 82%
(pag. 3102)

C2551042. Conceptul de “reziduu minimal optim” în cancerul de ovar se referã la:


A. Chirurgia citoreductivã primarã
B. Chirurgia citoreductivã secundarã
C. Chimioterapie
D. Radioterapie
E. Imunoterapie
(pag. 3107)

C2551043. Care din urmãtoarele afirmatii referitoare la terapia cancerului ovarian sunt adevãrate?
A. Necesitã un tratament complex, secvential;
B. Chimioterapia nu este tratament adjuvant, nici în primul stadiu al bolii, nici în cele avansate;
C. Tratamentul chirurgical este cel mai important în stadiile avansate ale bolii;
D. Efectele chimioterapiei sunt mai bune în prezenta tumorilor de dimensiuni mari;
E. 30% din pacienti se prezintã la prima consultatie în stadii incurabile chirurgical.
(pag. 3109)

1471 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1472 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2551044. În cancerul ovarian, tumorile de granuloasã apar mai frecvent în:


A. Pubertate;
B. Perioada fertilã;
C. Premenopauzã;
D. Postmenopauzã;
E. Perioada senilã.
(pag. 3101)

C2551045. Dupã stadializarea FIGO a cancerului ovarian, stadiul IIIA înseamnã:


A. Tumoarã ovarianã, cu metastazã macroscopicã în afara pelvisului, sub 2 cm.;
B. Extensie la tesuturile pelvine, cu celule maligne în ascitã, dar fãrã metastaze peritoneale în afara pelvisului
sau ganglionare;
C. Tumoarã ovarianã cu micrometastazã peritonealã în afara pelvisului;
D. Tumoarã ovarianã cu metastazã la distantã;
E. Tumoarã ovarianã fãrã extensie în pelvis.
(pag. 3106)

C2551046. Care din urmãtoarele asocieri chimioterapice este consideratã cea mai eficientã în cancerul
ovarian:
A. Carboplatin si ciclofosfamidã
B. Metotrexat si ciclofosfamidã;
C. Taxol si cisplatin
D. Doxorubicin si dacarbazona;
E. Ifosfamida si cisplatin.
(pag. 3109)

C2551047. În cancerul de ovar,reziduul optim postchirurgical care asigurã cea mai bunã ratã de
supravietuire trebuie sã aibã dimensiuni cuprinse între:
A. 1-2 cm.
B. 1,5-2 cm.;
C. 2-5 cm.;
D. 5-10 cm.
E. Sub 10 cm.
(pag. 3107)

C2551048. Pentru cancerul ovarian, cea mai bunã metodã de screening este:
A. Examinarea pelvinã;
B. Markerii tumorali serici;
C. Sonografia abdominalã;
D. Sonografia transvaginalã, asociatã cu determinarea CA-125;
E. Citologia vaginalã.
(pag. 3103)

C2651049. Cea mai frecventa tumoră ovariană epitelială malignă este reprezentată de:
A. carcinomul seros
B. chistadenocarcinomul mucinos
C. carcinomul endometroid
D. tumora cu celule clare
E. tumori nediferenţiate
(pag. 3101)

C2651050. Alegeţi tumora cu origine dun structuri embrionare:


A. teratoamele

1472 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1473 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. chistadenocarcinomul seros
C. coriocarcinomul
D. tumorile cu celule granuloase
E. ginandroblastomul
(pag. 3101)

C2651051. Care dintre tumorile ovariene secretă estrogeni?


A. coriocarcinomul
B. teratomul
C. chistadenocarcinomul mucinos
D. tumorile cu celule granuloase
E. chistadenocarcinomul seros
(pag. 3101)

C2651052. Care din tumorile ovariene se caracterizează prin celule sub formă de "cui cu floare mare"?
A. adenofibromul
B. teratomul
C. tecomul
D. adenocarcinomul cu celule clare
E. tumora Brenner
(pag. 3101)

C2651053. Alegeţi tumora ovariană de origine epitelială:


A. coriocarcinom
B. ginandroblastom
C. teratom
D. tumora cu celule Sertoli-Leydig
E. tumora Brenner
(pag. 3101)

C2751054. Stabiliti stadiul cancerului de ovar la o pacienta la care tumora invadeaza un ovar si este
depistata o micrometastaza peritoneala in afara pelvisului:
A. II B
B. II C
C. III A
D. III B
E. IV
(pag. 3106)

C2851055. In cancerul ovarian, tecoamele apar mai frecvent in:


A. pubertate
B. perioada fertila
C. copilarie
D. peri si postmenopauza
E. perioada senila
(pag. 3101)

C2851056. In ce situatii poate fi recomandata ovarectomia unilaterala in cancerul ovarian?


A. capsula tumorala rupta
B. tumora bilaterala si ascita
C. femei tinere cu stadiul I si grading 1-2
D. stadiul IV

1473 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1474 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. diseminari epiplooice
(pag. 3105)

C2851057. Care este stadiul în clasificarea FIGO a cancerului ovarian in care apare prima oara ruperea
capsulei?
A. stadiul IA
B. stadiul IB
C. stadiul IIB
D. stadiul IIA
E. stadiul IC
(pag. 3106)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1251058. In timpul interventiei chirurgicale pentru cancerul ovarian, se extirpa de rutina:


A. ovarul controlateral
B. trompele uterine
C. uterul
D. epiploonul
E. sigmoidul
(pag. 3105)

C1251059. Care dintre urmatoarele informatii cu privire la cancerul ovarian sunt FALSE:
A. este cel mai frecvent cancer la femeie
B. este un cancer rar si putin important
C. mortalitatea prin cancer ovarian este ridicata
D. prognosticul cancerului ovarian este destul de bun, majoritatea cazurilor fiind curabile prin tratamentele
moderne (chimioterapie, terapie genica, imunoterapie)
E. rata globala de supravietuire este scazuta
(pag. 3099, 3102)

C1251060. Ascita in cancerul ovarian:


A. este intotdeauna prezenta in cantitate mare, fiind caracteristica
B. contine celule tumorale viabile, care se pot implanta pe peritoneu
C. este datorata inflamatiei peritoneale (exudat)
D. se datoreaza hiperpresiunii vasculare generata de tumora (transudat)
E. este rezultatul obstructiei tumorale a limfaticelor diafragmatice
(pag. 3101)

C1251061. Cancerul ovarian este o tumora:


A. epiteliala
B. mezenchimala (sarcomatoasa)
C. mezoteliala
D. maligna
E. benigna
(pag. 3100)

C1251062. Chimioterapia intraperitoneala in cancerul ovarian:


A. este singura eficienta
B. ofera rezultate foarte slabe
C. se indica doar la cazurile inoperabile

1474 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1475 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. se foloseste in cazul unui reziduu tumoral redus, ca o componenta a terapiei


E. se poate folosi si ca terapie de linia a 2-a
(pag. 3109)

C1251063. Chimioterapia (tratamentul cu medicamente citostatice) in cancerul ovarian:


A. este tratamentul principal, citostaticele reprezentind terapia de baza a cancerului
B. are o eficienta foarte redusa, aproape nula
C. se utilizeaza numai la cazurile avansate
D. se utilizeaza ca tratament adjuvant chiar la cazurile incipiente
E. este importanta, acest neoplasm avind o mare sensibilitate la drogurile citotoxice
(pag. 3109)

C1251064. Principalele cai de diseminare a cancerului ovarian epitelial sunt:


A. hematogena, spre creier, oase, plamini
B. portala, spre ficat
C. limfatica
D. peritoneala
E. genitala
(pag. 3101)

C1251065. Factori de risc pentru cancerul ovarian sunt:


A. nuliparitatea sau sarcini putine si aparute la virste relativ inaintate
B. numarul mare de sarcini si avorturi, mai ales la virste tinere
C. folosirea de medicamente ovulatorii
D. folosirea de medicamente anticonceptionale
E. prezenta cancerului ovarian la rudele de gradul unu (mama, sora, fiica)
(pag. 3099, 3100)

C1251066. Antigenul tumoral CA-125:


A. stabileste in mod specific diagnosticul de cancer ovarian
B. are valoare crescuta in cancerele ovariene avansate
C. are valoare crescuta in cancerele ovariene incipiente, fiind marker specific
D. prezinta valori ridicate in multe alte conditii normale sau patologice
E. este util in urmarirea postterapeutica a pacientelor cu cancer ovarian
(pag. 3104)

C1351067. Ce metode utilizate in screening-ul cancerului ovarian pot fi retinute din urmatoarele:
A. examenul clinic vaginal si rectal
B. tuboscopia
C. markerii tumorali serici
D. biopsia endometrului
E. sonografia transabdominala
(pag. 3102)

C1351068. Care dintre modalitatile chirurgicale urmatoare se pot utiliza in tratamentul cancerului
ovarian?
A. splenectomia
B. rezectia tumorii primare, a marelui epiplon si a ganglionilor pelvini
C. chirurgia citoreductiva primara
D. gastrectomia
E. chirurgia citoreductiva secundara
(pag. 3106)

1475 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1476 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C1351069. Care dintre urmatoarele teorii etiologice sunt valabile pentru cancerul ovarian?
A. teoria virala
B. ovulatia "continua"
C. prezenta unor chisturi ovariene de incluziune
D. hiperestrogenia
E. cresterea timpului de expunere la gonadotrofinele hipofizare
(pag. 3099)

C1351070. Cancerele ovariene pot avea caracteristici ereditare distincte. Care sunt acestea?
A. cancer ovarian plus cancer mamar
B. cancer ovarian si cancer pulmonar
C. cancer ovarian singular
D. cancer ovarian si cancer tubar
E. cancer ovarian si cancer de colon
(pag. 3100)

C1351071. Care dintre urmatoarele cai de administrare sunt utilizate in chimioterapia cancerului
ovarian?
A. per os
B. calea sistemica
C. subcutanat
D. calea intraperitoneala
E. intramuscular
(pag. 3109)

C1351072. In care dintre urmatoarele stari CA-125 prezinta valori crescute?


A. uterul dublu
B. endometrioza
C. sarcina ectopica
D. sarcina normala (trimestrul I)
E. mioame uterine
(pag. 3104)

C1451073. Care sunt factorii de prognostic favorabil a cancerului de ovar


A. virsta tinara
B. prezenta receptorilor hormonali
C. stadiul incipient al bolii
D. conditia sociala buna
E. CA 125 determinat in momentul diagnosticului
(pag. 3102)

C1451074. Carcinomul seros din punct de vedere al malignitatii poate fi


A. carcinom cu potential malign redus (borderline)
B. adenocarcinom
C. chistadenocarcinom papilar
D. adenofibrom si chistadenofibrom malign
E. teratomul
(pag. 3101)

C1451075. Tumorile stromei gonadale ovariene sunt


A. tumorile de granuloasa
B. tecoamele

1476 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1477 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. androblastoamele
D. tumorile sinusului endodermal
E. carcinomul embrionar
(pag. 3101)

C1451076. Cele mai vizate locuri ale diseminarii in cancerul ovarian epitelial sunt:
A. diafragmul
B. epiplonul
C. gutierele colonice laterale
D. uterul
E. seroasa intestinului subtire
(pag. 3101)

C1451077. Laparoscopia este utilizata in diagnosticul cancerului ovarian pentru ca


A. identifica tumorile pelvine
B. permite inspectarea pelvisului
C. face distinctia intre tumorile benigne si cele maligne
D. permite inspectarea diafragmului
E. permite detectarea invaziei ganglionare
(pag. 3104)

C1451078. Care sunt testele de depistare (screening) ale cancerului ovarian


A. examinarea pelvina
B. laparoscopia
C. ultrasonografia intravaginala
D. testarea markerilor serici
E. chiuretajul uterin biopsic
(pag. 3102)

C1451079. Tratamentul chirurgical radical se poate efectua in urmatoarele stadii ale cancerului de ovar
A. IA
B. IIA
C. Iib
D. IB
E. Iv
(pag. 3105)

C1451080. La examenul clinic al pelvisului, in cancerul de ovar, se pot gasi urmatoarele simptome
A. ascita
B. dismenoreea
C. dureri pelvine
D. metroragii
E. dispareunie
(pag. 3103)

C1551081. Care din urmatorii factori contribuie la stabilirea unui prognostic favorabil in cazul
cancerului ovarian:
A. varsta tanara;
B. conditia sociala buna;
C. forma mucinoasa cu celule clare;
D. diferentiere celulara redusa;
E. volum tumoral mic.

1477 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1478 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 3102)

C1551082. Androblastoamele:
A. sunt tumorile celulelor Sertoli-Leyding;
B. reprezinta 20% din tumorile ovariene;
C. apar intre 45-50 de ani;
D. sunt cunoscute ca tumori virilizante;
E. sunt localizate doar unilateral.
(pag. 3101)

C1551083. In momentul diagnosticului cancerului ovarian proportia ganglionilor invadati este,


A. 15% in stadiul 0;
B. 24% in stadiul I;
C. 30% in stadiul II;
D. 74% in stadiul III;
E. 90% in stadiul IV;
(pag. 3102)

C1551084. In terapia cancerului ovarian, administrarea intraperitoneala a citostaticelor este superioara


celei pe cale sistemica, in urmatoarele situatii:
A. in cazul remisiei complete, demonstrata chirurgical;
B. in cazul unui reziduu tumoral foarte redus;
C. dupa terapia sistemica fara raspuns;
D. in stadiile depasite chirugical;
E. ca prima intentie terapeutica.
(pag. 3109)

C1551085. Modalitatile terapeutice in cancerul ovarian sunt:


A. terapia chirurgicala;
B. radioterapia intracavitara;
C. chimioterapia;
D. terapia genetica;
E. terapia hormonala.
(pag. 3109 - 3110)

C1551086. In teoriile etiologice ale cancerului ovarian intra:


A. ovulatia continua;
B. cresterea timpului de expunere la gonadotropina hipofizara;
C. tratament prelungit cu anticonceptionale;
D. prezenta unor chisturi de incluziune;
E. multiparitatea.
(pag. 3099)

C1651087. Care dintre urmatoarele reprezinta factor de risc in aparitia cancerului ovarian:
A. expunerea la talc
B. istoria familiala de grad unu
C. sarcina
D. contraceptivele orale
E. administrarea de tratament ovulator
(pag. 3100)

C1651088. Markerii frecvent utilizati in depistarea cancerului ovarian sunt urmatoarele:


A. CA 125

1478 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1479 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. HCG
C. CEA
D. PRL
E. AFP
(pag. 3104)

C1651089. Valori crescute de CA-125 in afara de cancerul ovarian epitelial se mai pot evidentia:
A. in sarcina
B. in endometrioza
C. in boala inflamatorie pelvina
D. litiaza biliara
E. apendicita
(pag. 3104)

C1651090. Stadiul IB in cancerul ovarian se caracterizeaza prin:


A. tumoare limitata la cele 2 ovare
B. capsula intacta
C. celule maligne in scita
D. extensie la trompa
E. extensie la uter
(pag. 3106)

C1651091. Intre simptomele cancerului de ovar se regasesc:


A. leucoreea
B. dispareunia
C. metroragiile
D. dureri pelvine
E. disuria
(pag. 3103)

C1651092. Tabloul clinic al cancerului de ovar prezinta


A. tulburari gastro-intestinale
B. dureri abdominale
C. frecvent hematurie
D. casexie
E. diaree
(pag. 3103)

C2251093. Care din următoarele afirmaţii privind epidemiologia cancerului ovarian sunt adevărate :
A. în ultimii 50 ani se observă scăderea incidenţei acestei boli
B. reprezintă 5% din totalul malignităţilor apărute la femei
C. reprezintă 20% din malignităţile tractului genital feminin
D. cea mai redusă incidenţă se constată la rasa albă din nordul Europei şi Americii
E. cea mai redusă incidenţă se constată în Japonia
(pag. 3099)

C2251094. Teoriile etiologice ale cancerului ovarian sunt :


A. ovulaţia “continuă” (incessant ovulation)
B. scăderea numărului de ovulaţii
C. creşterea timpului de expunere la gonadotropina hipofizară circulantă
D. menopauza precoce
E. prezenţa unor chisturi ovariene de incluziune, posibil secundare unor traume sau a creşterii nivelului de

1479 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1480 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

proliferare epitelială
(pag. 3099)

C2251095. Care dintre următoarele afirmaţii privind cancerul de ovar nu sunt adevărate :
A. o incidenţă crescută a cancerului ovarian este găsită la nulipare
B. o incidenţă crescută este găsită la femeile cu multe sarcini
C. administrarea profilactică a anticoncepţionalelor pare să exercite un efect profilactic antitumoral
D. riscul de dezvoltare a cancerului este corelat cu numărul de ovulaţii din viaţa reproductivă a femeii
E. sarcinile puţine, apărute la vârste înaintate conferă protecţie antitumorală
(pag. 3099)

C2251096. Pentru cele 5-10% dintre cancerele ovariene cu caracter familial, identificaţi cele 3
caracteristici ereditare distincte din următoarele :
A. cancer ovarian singular
B. cancer ovarian plus cancer mamar
C. cancer ovarian şi de endometru
D. cancer ovarian şi de colon
E. cancer ovarian şi de col
(pag. 3100)

C2251097. Pentru cele mai multe familii afectate de cancerul ovarian şi/sau mamar sunt adevărate
afirmaţiile :
A. au fost făcute corelaţii genetice cu locusul (gena) BRCA 1 şi BRCA 2 situate pe cromozomul 17 şi
respectiv 13
B. genele BRCA 1 şi BRCA 2, când funcţionează normal, au rol de gene supresoare, inhibând dezvoltarea
tumorală
C. purtătorii liniilor mutante BRCA 1 au o profundă predispoziţie la dezvoltarea cancerului de sân şi ovar
D. bărbaţii purtători ai locusului BRCA 1 au risc crescut de apariţie a cancerului testicular
E. purtătorii de gene mutante BRCA 2 au un risc crescut în dezvoltarea cancerului de sân şi mai redus în
apariţia cancerului de ovar
(pag. 3100)

C2251098. Tumorile ovariene cu potenţial redus de malignitate (borderline malignancy ) sunt


caracterizate de :
A. prezenţa unor ciorchine de celule epiteliale papilate care conţin atipii celulare
B. atipii ale stratificării celulare
C. atipii nucleare
D. creşterea indicelui de activitate mitotică
E. incidenţă de 85%
(pag. 3100)

C2251099. Tumorile ovariene provenite din epiteliul germinal cuprind următoarele subtipuri
histologice:
A. carcinomul seros
B. carcinomul mucinos
C. carcinomul endometrioid
D. tecoame
E. androblastoame
(pag. 3101)

C2251100. Tumorile stromei gonadale ovariene :


A. însumează 6% din toate tumorile ovariene
B. majoritatea sunt endocrinosecretante

1480 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1481 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. sunt toate tumori virilizante


D. au pronostic foarte rezervat, nefiind radiosensibile
E. nu necesită tratament chirurgical
(pag. 3101)

C2251101. Diseminarea cancerului ovarian epitelial se face :


A. pe cale peritoneală
B. producând metastaze difuze pe suprafaţa peritoneului parietal şi visceral
C. vizând diafragmul, în special porţiunea sa posterioară
D. rezultând ascita, în urma obstrucţiei tumorale a limfaticelor diafragmatice
E. fără să fie implicate limfaticele ce insoţesc vasele ovariene şi fără invazia tumorală a ganglionilor
paraaortici
(pag. 3101)

C2251102. Prognosticul cancerului ovarian este influenţat favorabil de :


A. vârsta tânără
B. condiţia socială bună
C. histologia (alta decât mucinoasă şi cu celule clare)
D. stadiul incipient
E. prezenţa receptorilor hormonali
(pag. 3102)

C2251103. Antigenul CA 125 (pentru cancerul de ovar) :


A. nu are semnificaţie prognostică în momentul diagnosticului
B. pare corelat cu supravieţuirea (determinat la o lună după a III – a cură de chimioterapie în stadiul III – IV)
C. se menţine la valori scăzute în decursul tratamentului pentru cancerul de ovar
D. normalizarea valorilor înseamnă un pronostic favorabil
E. nu are nici o importanţă clinică în prognosticul cancerului ovarian
(pag. 3102)

C2251104. Un studiu multivariat al factorilor de pronostic al cancerului ovarian a demonstrat că


predicţia cea mai bună o oferă asocierea dintre :
A. număr de sarcini
B. stadiul bolii
C. vârsta pacientei
D. valoarea preoperatorie a LDH
E. valoarea preoperatorie a CA 125
(pag. 3102)

C2251105. Cele mai utilizate teste de depistare a cancerului ovarian sunt :


A. examinarea pelviană
B. testarea markerilor serici
C. ultrasonografia intravaginală
D. detecţia citologică (intr-o mai mică măsură)
E. CTM
(pag. 3102)

C2251106. Pentru femeile cu risc foarte ridicat de a dezvolta un cancer ovarian, screeningul
recomandat asociază
A. examinarea clinică recto-vaginală anuală
B. dozarea CA 125 seric
C. ecografia transvaginală
D. culdocenteza

1481 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1482 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. CTM
(pag. 3103)

C2251107. Următoarele semne şi simptome pot fi sugestive pentru un cancer ovarian :


A. dureri pelviene
B. metroragie
C. caşexie
D. creşterea în volum a abdomenului
E. palpitaţii
(pag. 3103)

C2251108. Markerii tumorali care ar putea depista precoce cancerul de ovar sunt :
A. antigeni virali
B. antigeni trofoblastici
C. antigeni embrionici
D. enzime
E. antigeni ovarieni
(pag. 3104)

C2251109. În următoarele stări normale sau patologice antigenul CA125 prezintă valori crescute :
A. boli inflamatorii pelvine
B. pancreatite
C. mastită
D. sarcoidoză
E. menstruaţia
(pag. 3104)

C2251110. În diagnosticarea cancerului ovarian, laparoscopia :


A. este folosită pentru identificarea tumorilor pelviene
B. permite stadializarea preoperatorie
C. permite inspectarea pelvisului şi diafragmului
D. face distincţia între tumorile benigne şi cele maligne
E. obligă la biopsia chistelor ovariene încapsulate, chiar dacă poate cauza trimiterea în cavitatea peritoneală
de celule tumorale
(pag. 3104)

C2251111. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate în ceea ce priveşte chirurgia citoreductivă primară :
A. se adresează cazurilor a căror tumoare primară a depăşit stadiul IIB
B. recomandarea acestei proceduri derivă din constatarea că dimensiunea recidivei tumorii are impact
asupra supravieţuirii
C. rezultatele favorabile se datoresc ameliorării statusului metabolic şi nutriţional al pacientei
D. volumul tumoral rămas nu este susceptibil la agenţii citotoxici
E. diametrul masei tumorale reziduale de maxim 6 cm. creşte de trei ori supravieţuirea
(pag. 3105)

C2251112. În chirurgia cancerului ovarian, sunt considerate tumori inoperabile:


A. metastazele parenchimatoase hepatice
B. metastazele parenchimatoase splenice
C. metastazele celiace
D. metastaze ale ganglionilor arterei mezenterice superioare
E. metastazele epiploice
(pag. 3107)

1482 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1483 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2251113. Carvitron Ultrasonic Surgical Aspirator (CUSA) folosit în chirurgia citoreductivă pentru
cancerul ovarian are următoarele avantaje :
A. distruge ţesutul tumoral, aspiră reziduurile, păstrând intacte vasele şi peretele normal al organului
B. poate fi folosit în arii relativ inaccesibile
C. rezultatele sunt cele mai bune pentru ţesuturile fibroase
D. toate cazurile pot beneficia de o reducţie optimală
E. nu ameliorează evoluţia ulterioară a pacientei
(pag. 3107)

C2251114. În tratamentul chirurgical al cancerului de ovar se poate vorbi de chirurgie citoreductivă


secundară
A. la paciente cu chirurgie citoreductivă suboptimală şi cu 2 – 3 cicluri de chimioterapie efectuate
B. în timpul second-look la care intraoperator s-au depistat mase tumorale
C. în timpul chimioterapiei la pacientele cu boală în evoluţie sau recidivă rapide
D. în cazul recidivelor apărute peste 6 luni după chimioterapie
E. în cazul recidivelor apărute sub 3 luni după chimioterapie
(pag. 3107)

C2251115. În cadrul operaţiei "second-look” pentru cancerul ovarian se efectuează :


A. explorarea chirurgicală în acelaşi fel ca la prima intervenţie operatorie
B. se spală peritoneul
C. se recoltează material biopsic pentru examenul citologic
D. nu se recomandă histero-ooforectomia (dacă nu s-a efectuat deja)
E. nu se recomandă limfadenectomia
(pag. 3108)

C2251116. Chimioterapia în tratamentul cancerului de ovar se aplică după următoarele idei :


A. necesitatea unui tratament complex, secvenţial
B. se impune ca tratament adjuvant chiar în primul stadiu al bolii
C. devine preponderentă în stadiile avansate
D. efectele sale sunt mai bune în prezenţa tumorilor mari
E. nu este eficace pentru tumorile de dimensiuni mici
(pag. 3109)

C2251117. Interesul actual crescut pentru chimioterapia din cancerul ovarian se datoreşte:
A. sensibilitaţii scăzute a acestui neoplasm la citotoxice
B. prezentării a 2/3 din paciente în stadii incurabile chirurgical
C. opţiunii terapeutice de chimioterapie şi pentru cazurile la care s-a efectuat chirurgie radicală,la care
recidivele sunt de 40%
D. incompatibilităţii chimioterapiei cu alte proceduri terapeutice
E. eficienţei superioare a chimioterapiei iniţiale raportat la tratamentul chirurgical
(pag. 3109)

C2251118. Administrarea intraperitoneală a agentului citostatic în cancerul ovarian este superioară


celei sistemice în următoarele situaţii :
A. în cazul remisiei incomplete
B. în cazul remisiei complete dovedite chirurgical
C. în cazul unui reziduu tumoral de peste 70% din tumora iniţială
D. în cazul unui reziduu tumoral foarte redus sub 30% din tumora iniţială
E. după terapia sistemică fără răspuns
(pag. 3109)

C2251119. Calea de administrare intraperitoneală a chimioterapicului pentru cancerul ovarian :

1483 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1484 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. conduce la acumularea locală a unui titru mai mare de substanţă activă decât prin administrarea
sistemică
B. nu este recomandată ca tratament în cancerul ovarian timpuriu şi nici ca o componentă a terapiei de linia I
la pacientele cu boală reziduală minimă
C. asigură distribuţia completă a citostaticului în cavitatea peritoneală
D. are mare toxicitate sistemică
E. se obţine o relaţie bună doză/răspuns
(pag. 3109)

C2251120. Radioterapia în cancerul ovarian :


A. este extrem de eficientă
B. are o evaluare a rezultatelor aproape imposibilă datorită diferenţelor mari raportate
C. eficacitatea tratamentului nu poate fi demonstrată
D. nevoia de a iradia întreaga arie abdominală în aceeaşi şedinţă cere mărirea dozelor utilizate
E. nu e posibilă administrarea izotopilor radioactivi intraperitoneal
(pag. 3110)

C2251121. Terapia hormonală în cancerul ovarian :


A. nu se recomandă în nici o situaţie
B. se limitează la pacientele la care boala persistă în timpul chimioterapiei
C. este indicată la pacientele la care boala nu recidivează după chimioterapie
D. este indicată la pacientele la care boala nu recidivează după chimioterapie
E. este indicată la pacientele la care boala nu recidivează după chimioterapie 5 – tratamentul începe cănd în
urmărirea cazurilor apare o creştere progresivă a titrului CA 125 înainte de apariţia clinică a tumorii
(pag. 3110)

C2251122. Prin “imunoterapia adaptativă” în cancerul ovarian :


A. se încearcă potenţarea răspunsului imun specific al tumorii
B. mecanismele potenţate includ activarea limfokinelor killer celulare
C. sunt favorizate acţiunile citotoxice ale T-lymphocitelor antitumorale
D. este indusă activarea secundară a altor citokine precum factorul alpha de necroză (TNF-α ) sau gama
interferonul
E. are o eficienţă de 80% în terapia cancerului ovarian
(pag. 3110)

C2251123. Care dintre următoarele situaţii cresc riscul de apariţie a cancerului ovarian
A. administrarea de medicamente ovulatorii mai mult de 12 cicluri
B. administrarea anticoncepţionalelor la nulipare
C. folosirea frecventă a talcului la nivel perineal
D. inhalarea particulelor de azbest
E. apariţia frecventă a episoadelor de boală inflamatorie pelvină
(pag. 3100)

C2251124. Antigenul CA 125 ca marker tumoral seric pentru cancerul ovarian :


A. este un antigen lipidic de pe suprafaţa epiteliului tumoral
B. valoarea sa serică normală este de 85U/ml
C. este corelat cu statutul de boală avansată în 90% din cazuri
D. este pozitiv în stadiul I numai la 50% din cazuri
E. CA 125 singur nu poate oferi o specificitate adevărată în cancerul de ovar
(pag. 3102)

C2251125. Morbiditatea postoperatorie în cancerul ovarian include :


A. embolia pulmonară

1484 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1485 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. infecţia plăgii
C. ileus prelungit
D. abcese pelviene
E. virilizarea
(pag. 3107)

C2251126. Multe paciente purtătoare de cancer ovarian avansat pot fi operate optimal prin :
A. histerectomie totală abdominală cu anexectomie bilaterală şi omentectomie
B. o mare parte din cazuri necesită proceduri chirurgicale specializate (chirurgie pelviană radicală)
C. ooforectomie contralaterală
D. histerectomie subtotală cu conservarea anexelor
E. anexectomie bilaterală
(pag. 3107)

C2251127. Tecoamele ovariene :


A. reprezintă 50% din totalitatea tumorilor ovariene
B. sunt producătoare de estrogeni
C. de cele mai multe ori sunt maligne
D. apar în peri şi postmenopauză
E. sunt tumori provenite din epiteliul germinal
(pag. 3101)

C2251128. Adenocarcinomul ovarian cu celule clare :


A. este compus din celule ce conţin glicogen
B. sunt caracteristice celulele”cui cu floare mare” (ţintă)
C. prognosticul este foarte bun
D. supravieţuirea globală la 5 ani este 94%
E. face parte din carcinoamele endometroide
(pag. 3101)

C2251129. Carcinomul seros ovarian :


A. reprezintă 5% din malignităţile epiteliale ale ovarului
B. este obişnuit solid
C. rareori se constată bilateralitatea
D. valorile markerului Ca 125 depăşesc 35U/ml la 82% din cazuri
E. face parte din tumorile ovariene provenite din epiteliul germinal (tumori epiteliale )
(pag. 3101)

C2251130. Tumorile de granuloasă ovariene :


A. sunt întâlnite cel mai frecvent în postmenopauză
B. se pot asocia cu adenocarcinomul de endometru
C. apariţia lor la pubertate se însoţeşte de pseudoprecocitate sexuală
D. fac parte din tumorile celulare germinale
E. reprezintă 85% din totalul tumorilor ovariene
(pag. 3101)

C2351131. Urmatoarele teorii etiopatogenice au fost propuse pentru cancerul ovarian:


A. prezenta chisturilor ovariene de incluziune
B. hiperplaziile atipice simple
C. ovulatia neintrerupta
D. expunerea prelungita la gonadotrofinele hipofizare serice
E. hiperestrogenia nebalansata de o secretie progesteronica normala

1485 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1486 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 3099)

C2351132. Urmatoarele gene au fost implicate in dezvoltarea cancerului ovarian:


A. p53
B. gena angiotensinogenului
C. BRCA1
D. BRCA2
E. erb1
(pag. 3100)

C2351133. Tumorile epiteliale au urmatoarele caracteristici:


A. reprezinta 80% dintre malignitatile ovariene
B. pot avea potential malign redus
C. aproximativ 50% dintre malignitatile epiteliale sunt seroase
D. se insotesc de valori crescute ale CA 125
E. sunt frecvente la multipare
(pag. 3101)

C2351134. In functie de substratul histologic, neoplasmele ovariene mai pot fi:


A. tumori cu origine in celulele germinale
B. tumori nediferentiate
C. tumori ale trofoblastului
D. tumori necrozate
E. tumori ale stromei gonadale
(pag. 3101)

C2351135. Urmatoarele cai de diseminare sunt posibile in cancerul ovarian:


A. calea peritoneala
B. calea limfatica
C. transcapsular
D. prin marele epiploon
E. prin flora exogena
(pag. 3101)

C2351136. Urmatorii factori pot influenta prognosticul:


A. varsta
B. tipul histologic
C. gradul diferentierii
D. stadiul in momentul aplicarii tratamentului
E. altitudinea
(pag. 3102)

C2351137. Metodele utilizate in screeningul cancerului ovarian:


A. markerii tumorali serici
B. testul Babes Papanicolaou
C. sonografia
D. punctia cu ac fin si examenul citologic
E. examenul pelvin clinic
(pag. 3102)

C2351138. Realizarea diagnosticului clinic al cancerului ovarian se caracterizeaza prin:


A. absenta simptomelor in stadiile incipiente

1486 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1487 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. detectarea unei mase tumorale pelvine


C. prezente unor vagi simptome abdominale
D. metroragia
E. durerea intensa in hipocondrul stang
(pag. 3103)

C2351139. Urmatoarele metode pot fi utilizate in realizarea diagnosticului cancerului ovarian:


A. cistoscopia
B. sonografia
C. tomografia computerizata
D. mamografia
E. culdocenteza
(pag. 3104)

C2351140. Care este cel mai utilizat marker si ce caracteristici prezinta ?


A. OCAA-1
B. CEA
C. CA-125
D. cresterea valorii poate fi observata in cancerele avansate
E. prezinta valori ridicate si in conditii normale sau patologice de alta natura
(pag. 3104)

C2351141. Care este principala metoda de tratament si prin ce se justifica acest tip curativ in cancerul
ovarian ?
A. balneofizioterapie
B. chirurgia
C. stabilirea extinderii leziunilor
D. absenta complicatiilor
E. efectuarea rezectiei tumorale
(pag. 3105)

C2351142. Care sunt variantele terapiei chirurgicale ?


A. chirurgia citoreductiva primara
B. histerectomia subtotala
C. ligamentopexia
D. chirurgia citoreductiva secundara
E. operatia "second look"
(pag. 3105)

C2351143. Cum se explica interesul actual pentru chimioterapie ?


A. lipsa efectelor secundare
B. 2/3 din cazuri sunt incurabile chirurgical la prima examinare
C. costul scazut
D. marea sensibilitate la citostatice
E. posibilitatea recidivelor chiar in cazurile in care s-a efectuat o chirurgie radicala
(pag. 3107)

C2351144. Care sunt caile de administrare a tratamentului citostatic ?


A. sublingual
B. intrauterin
C. transcutan
D. calea sistemica

1487 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1488 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. intraperitoneal
(pag. 3109)

C2351145. Care dintre urmatoarele metode pot fi incluse in protocolul terapeutic al cancerului ovarian ?
A. terapia genetica
B. reflexoterapia
C. radioterapia
D. terapia hormonala
E. imunoterapia
(pag. 3110)

C2351146. In ce stadii poate fi efectuat tratamentul chirurgical radical ?


A. IA
B. IB
C. IIA
D. IIIC
E. IV
(pag. 3110)

C2551147. Tumora Brenner este o tumorã:


A. Uterinã
B. Ovarianã
C. Benignã
D. Dureroasã
E. Virilizantã
(pag. 3101)

C2551148. Adrenoblastomul este o tumorã ovarianã:


A. de granuloasã
B. malignã
C. virilizantã
D. feminizantã
E. border-line
(pag. 3101)

C2551149. Pentru depistarea precoce a cancerului de ovar se folosesc urmãtorii markeri tumorali
embrionici:
A. Antigenul carcino-embrionar
B. Antigenul oncofetal
C. HPL
D. Alfa-feto-proteina
E. hCG
(pag. 3104)

C2551150. CA-125 are valori crescute în:


A. Cancer de sân
B. Cancer de ovar
C. Boli renale
D. Tumori renale
E. Boala inflamatorie pelvinã
(pag. 3104)

1488 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1489 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2551151. În neoplasmul de ovar laparoscopia permite:


A. Stadializarea bolii
B. Diagnosticul de tumoare
C. Examinarea pelvinã
D. Diagnosticul de malignitate
E. Examinarea diafragmei
(pag. 3104)

C2551152. Interventia chirurgicalã pentru cancerul de ovar presupune:


A. Ovarectomie
B. Anexectomie
C. Histerctomie
D. Apendicectomie
E. Omentectomie
(pag. 3104)

C2551153. Tratamentul chirurgical radical în cancerul de ovar se aplicã pentru stadiile:


A. I A
B. II A
C. I B
D. II B
E. III A
(pag. 3105)

C2551154. Ooforectomia unilarealã se recomandã în cancerul de ovar în situatiile urmãtoare:


A. Stadiu I
B. Grading histologic 1-2
C. Stadiul II
D. Capsulã tumoralã intactã
E. cu invazie capsularã
(pag. 3105)

C2551155. Tratamentul chirurgical radical în cancerul de ovar se aplicã pentru stadiile:


A. I A
B. II A
C. I
D. II B
E. III A
(pag. 3105)

C2551156. Ooforectomia unilarealã se recomandã în cancerul de ovar în situatiile urmãtoare:


A. Stadiu I
B. Grading histologic 1-2
C. Stadiul II
D. Capsulã tumoralã intactã
E. cu invazie capsularã
(pag. 3105)

C2551157. Cele mai frecvente complicatii postoperatorii în cancerul de ovar sunt:


A. Infectia plãgii
B. Embolia pulmonarã
C. Infectiile urinare

1489 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1490 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. Ileusul
E. Hemoragia
(pag. 3107)

C2551158. Administrarea intraperitonealã de droguri citostatice este superioarã cãii sistemice în:
A. Remisie tumoralã completã
B. Reziduu tumoral sub 30%
C. Terapie sistemicã ineficientã
D. Tumori inoperabile
E. Reziduu tumoral peste 50%
(pag. 3109)

C2551159. Imunoterapia adaptativã ca metodã nouã de tratament al cancerului de ovar activeazã:


A. Limfocitele killer -LAK
B. Limficitele antitumorale –T
C. Factorul alfa de necrozã
D. Gama interferonul
E. TP 53
(pag. 3110)

C2551160. Tumora cu celule de granuloasã este:


A. Malignã
B. Virilizantã
C. Feminizantã
D. Benignã
E. Apare în menopauzã
(pag. 3117)

C2551161. Teratomul malign ovarian :


A. Este o tumorã bliateralã
B. Apare în postmenopauzã
C. Este o tumorã rarã
D. Este format din celule germinale
E. Apare sub 20 de ani
(pag. 3119)

C2551162. Cele mai frecvente tumori metastatice ovariene provin din:


A. Tractul gastrointestinal
B. Sân
C. Uter
D. Ficat
E. Creer
(pag. 3120)

C2551163. Urmãtoarele chimioterapice se utilizeazã în tratamentul cancerului de ovar:


A. Taxol
B. Carboplatin
C. Ciclofosfamidã
D. Metrotrexat
E. Cisplatin
(pag. 3109)

1490 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1491 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2551164. conform clasificãrii TNM, cancerul de ovar stadiul T1 b este definit de:
A. Tumorã limitatã la cele douã ovare
B. Capsulã intactã
C. Celule maligne în ascitã prezente
D. Extensie la alte tesuturi pelviene
E. Tumorã limitatã la un ovar
(pag. 31o6)

C2551165. Care din urmãtorii factori contribuie la stabilirea unui prognostic favorabil în cancerul
ovarian:
A. Vârsta tânãrã;
B. Conditia socialã bunã;
C. Forma mucinoasã cu celule clare;
D. Diferentiere celularã redusã;
E. Volum tumoral mic
(pag. 3102)

C2551166. În momentul diagnosticului cancerului ovarian proportia ganglionilor invadati este:


A. 15% în stadiul 0;
B. 24% în stadiul I;
C. 30% în stadiul II;
D. 74% în stadiul III;
E. 90% în stadiul IV.
(pag. 3102)

C2551167. În teoriile etiologice ale cancerului ovarian intrã:


A. Ovulatia continuã;
B. Cresterea timpului de expunere la gonadotropina hipofizarã;
C. Tratament prelungit cu anticonceptionale;
D. Prezenta unor chisturi de incluziune;
E. Multiparitatea
(pag. 3099)

C2551168. Androblastoamele:
A. Sunt tumorile celulelor Sertoli-Leyding;
B. Reprezintã 20% din tumorile ovariene;
C. Apar între 45-50 de ani;
D. Sunt cunoscute ca tumori virilizante;
E. Sunt localizate doar unilateral.
(pag. 3101)

C2551169. Care din urmãtoarele investigatii sunt utile în diagnosticul cancerului ovarian:
A. Tomografia computerizatã;
B. Rezonanta magneticã nuclearã;
C. Colposcopia;
D. Limfografia;
E. Histeroscopia.
(pag. 3104)

C2551170. Care din urmãtoarele antigene ovariene se pot folosi ca markeri tumorali în cancerul
ovarian?
A. Ca-125;

1491 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1492 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. Ovarian cancer antigen A (OCA-A);


C. Alfafetoproteina (AFP);
D. Urokinaza;
E. Antigenul oncofetal (OFA).
(pag. 3104)

C2551171. În cancerul ovarian tratamentul radical chirurgical se poate efectua în stadiile:


A. I A;
B. I B;
C. II A;
D. II B;
E. IV.
(pag. 3105)

C2551172. Modalitãtile terapeutice în cancerul ovarian sunt:


A. Terapia chirurgicalã;
B. Radioterapia intracavitarã;
C. Chimioterapia;
D. Terapia geneticã;
E. Terapia hormonalã.
(pag. 3109 - 3110)

C2551173. În terapia cancerului ovarian, administrarea intraperitonealã a citostaticelor este superioarã


celei pe cale sistemicã, în urmãtoarele situatii:
A. În cazul remisiei complete, demonstratã chirurgical;
B. n cazul unui reziduu tumoral foarte redus;
C. Dupã terapia sistemicã fãrã rãspuns;
D. În stadiile depãsite chirugical;
E. Ca primã intentie terapeuticã.
(pag. 3109)

C2651174. Factorii de protecţie în etiologia cancerului ovarian sunt următoarele:


A. sarcina
B. contraceptivele orale
C. sterilizare tubară
D. infertilitatea
E. antecedentele de parotidita epidemica
(pag. 3099)

C2651175. Stadiul III în cancerul ovarian se caracterizează prin:


A. tumora limitată la unul sau ambele ovare cu ascită cu celule maligne
B. tumora interesând unul sau ambele ovare cu implant metastatic peritoneal în afara pelvisului
C. metastazehepatice supeficiale
D. tumora limitată la pelvis dar cu dovada histologică de metastaze la nivel intestinal sau epiploon
E. tumora uni sau bilaterală cu extensie pelvină
(pag. 3106)

C2651176. Chistadenomul mucinos se caracterizează prin următoarele:


A. este mai frecvent la femeile în vârstă
B. este rar bilaterală
C. 15% din carcinoamele epiteliale
D. este căptuşit cu celule secretoare de estrogeni

1492 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1493 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. nu este frecvent asociat cu tumori Brenner


(pag. 3101)

C2651177. Laparoscopia în cancerul ovarian permite:


A. identificarea tumorilor
B. stadializarea preoperatorie
C. inspectarea pelvisului
D. inspectarea diafragmului
E. inspectarea nodulilor limfatici invadaţi
(pag. 3104)

C2651178. Care din următoarele reptezintă factor de risc în apariţia cancerului ovarian:
A. expunerea la talc şi azbest
B. dieta bogată în grăsimi animale
C. sarcina
D. contraceptivele orale
E. infertilitatea
(pag. 3100)

C2651179. Tabloul clinic al cancerului ovarian prezintă:


A. tulburări gastro-intestinale
B. dureri abdominale
C. frecvent hematurie
D. greţuri, vărsături, creştere ponderală bruscă
E. diaree
(pag. 3103)

C2651180. Markerii frecvent utilizaţi în depistarea cancerului ovarian sunt următoarele:


A. CA 125
B. Beta-HCG
C. DBP
D. HPL
E. AFP
(pag. 3104)

C2651181. Valori crescute de CA-125 în afară de cancerul ovarian epiteliat se mai pot evidenţia:
A. în sarcină
B. în endometrioză
C. în boala inflamatorie pelvină
D. litiaza biliară
E. apendicită
(pag. 3104)

C2651182. În cancerul ovarian examenul ecografic ne evidenţiază:


A. existenţa de formaţiuni chistice
B. proliferările intrachistice
C. metastaze ganglionare
D. metastaze hepatice
E. ascită
(pag. 3104)

C2651183. Tratamentul chirurgical radical se poate efectua în stadiul:

1493 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1494 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. IA
B. IB
C. IIA
D. IIB
E. IIIA
(pag. 3105)

C2751184. Selectati afirmatiile corecte legate de terapia hormonala in cancerul de ovar:


A. se recomanda la pacientele la care boala persista in timpul chimioterapiei
B. se indica la pacientele la care boala recidiveaza rapid dupa tratamantul cu derivati de platinum
C. rata de raspuns la administrarea de Tamoxifen ajunge pana la 25%
D. se poate efectua la paciente cu varsta sub 35 ani, imediat dupa tratamentul chirurgical
E. debutul tratamentului poate fi influentat de valorile CA 125
(pag. 3110)

C2751185. Factorii de risc implicati in aparitia cancerului de ovar sunt urmatorii, cu exceptia:
A. utilizarea prelungita a preparatelor hormonale de tip contraceptiv
B. un numar crescut de nasteri si de avorturi in antecedente
C. administrarea de medicamente stimulatoare a le ovulatiei
D. utilizarea foarte frecventa a talcului la nivelul perineului
E. prezenta unui istoric familial (rude de gradul I) de cancer de ovar, san sau colon
(pag. 3099)

C2751186. La examenul clinic general, in cancerul de ovar se pot intalni urmatoarele manifestari:
A. dispepsie
B. metroragii
C. sindrom subocluziv
D. hemoptizie
E. dureri pelvine
(pag. 3103)

C2751187. Identificati afirmatiile adevarate legate de markerul antigenic CA 125 si cancerul de ovar:
A. valoarea serica normala a CA 125 este de 100 U/ml
B. normalizarea valorilor CA 125 dupa tratamentul chirurgical si citostatic reprezinta un factor prognostic
favorabil
C. in std I de boala prezinta valori crescute in 50% din cazuri
D. dozarea CA 125 asociata cu ultrasonografia vaginala este considerata cea mai buna metoda de screening
in cancerul ovarian
E. valori crescute ale CA 125 pot apare in insuficienta cardiaca
(pag. 3102)

C2851188. Chimioterapia (tratamentul cu medicamente citostatice) in cancerul ovarian


A. este tratamentul principal, citostaticele reprezentand terapia de baza a cancerului ovarian
B. se utilizeaza ca tratament adjuvant chiar in cazurile incipiente
C. se utilizeaza numai in cazurile avansate
D. este importanta, acest neoplasm avand o mare sensibilitate la drogurile citotoxice
E. are o eficienta foarte redusa, aproape nula
(pag. 3109)

C2851189. Laparoscopia in cancerul ovarian:


A. diferentiaza tumorile benigne de cele maligne
B. este utila in diagnostic

1494 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1495 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. este cea mai moderna metoda de tratament chirurgical


D. este contraindicata
E. este utila in stadializare
(pag. 3104, 3108)

C2851190. Urmatoarele afirmatii despre antigenul tumoral CA-125 sunt adevărate, cu excepţia:
A. stabileste in mod specific diagnosticul de cancer ovarian
B. are valoare crescuta in cancerele ovariene avansate
C. are valoare crescuta in cancerele ovariene incipiente, fiind marker specific
D. prezinta valori ridicate in multe alte conditii normale sau patologice
E. este util in urmarirea postterapeutica a pacientelor cu cancer ovarian
(pag. 3104)

C2851191. Care din urmatoarele metode sunt utilizate in realizarea diagnosticului cancerului ovarian?
A. examenul clinic
B. tomografia computerizata
C. cistoscopia si pielografia
D. markerii tumorali
E. histeroscopia
(pag. 3104)

C2851192. Care dintre urmatoarele teorii etiologice sunt valabile pentru cancerul ovarian?
A. cresterea timpului de expunere la gonadotrofinele hipofizare
B. hiperestrogenia
C. prezenta unor chisturi ovariene de incluziune
D. ovulatia "continua"
E. teoria virala
(pag. 3099)

C2851193. La examenul clinic al pelvisului, in cancerul de ovar, se pot gasi urmatoarele simptome:
A. dureri pelvine
B. dispareunie
C. ascita
D. metroragii
E. sindrom ocluziv
(pag. 3103)

C2851194. Modalitatile terapeutice in cancerul ovarian sunt:


A. radioterapia intracavitara
B. terapia chirurgicala
C. chimioterapia
D. terapia genetica
E. terapia hormonala
(pag. 3109-3110)

1495 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1496 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 52
Sarcina ectopica
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1352001. Hematosalpinxul din sarcina ectopica inseamna:


A. colectie sanghina la nivelul ampulei tubare
B. colectie sanghina in cavitatea uterina
C. colectie sanghina in fundul de sac Douglas
D. sange in pelvis
E. sange in cavitatea peritoneala
(pag. 3144)

C1352002. Avortul tubar poate avea loc atunci cand localizarea sarcinii este la nivelul:
A. ampulei tubare
B. a pavilionului tubar
C. a colului uterin
D. a portiunii interstitiale a trompei
E. a istmului tubar
(pag. 3144)

C1352003. Cea mai frecventa localizare a sarcinii extrauterine este:


A. sarcina cervicala
B. sarcina abdominala
C. sarcina intramurala
D. sarcina tubara
E. sarcina ovariana
(pag. 3142)

C1352004. In mod normal, fecundatia are loc:


A. in 1/3 externa a trompei
B. in portiunea istmica a trompei
C. in cavitatea uterina
D. in cavitatea peritoneala
E. pe suprafata ovarului
(pag. 3143)

C1452005. Semnele ecografice care permit excluderea unei sarcini extrauterine sunt
A. Prezenta unei mase laterouterin
B. Colectie lichidiana retrouterina
C. Uterul gol, fara sac gestational
D. Evidentierea unui sac gestational intrauterin
E. Aspectul de pseudosac intrauterin
(pag. 3145)

C1452006. Cel mai frecvent accident evolutiv in cazul sarcinii extrauterine localizate la nivelul portiunii
interstitiale sau istmice tubare este

1496 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1497 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. avortul tubar
B. constituirea hematocelului pelvin
C. evolutia sarcinii pana in trimestrul II
D. evolutie lenta spre hematosalpinx fara ruptura brutala a trompei
E. inundatie peritoneala prin ruptura tubara
(pag. 3144)

C1552007. Bifati afirmatia corecta privind explorarea paraclinica in diagnosticul sarcinii ectopice
necomplicate:
A. radiografia abdominala este indispensabila;
B. rezonanta magnetica nucleara precizeaza cauzele hemoragiei;
C. laparotomia exploratorie este cel mai specific mod de diagnostic;
D. fractiunea beta a HCG > 10 m UI/ml semnifica certitudinea sarcinii ectopice;
E. celioscopia este contraindicata.
(pag. 3146)

C1552008. In diagnosticul clinic al sarcinii ectopice, semnul Solovij reprezinta:


A. durere in fundul de sac anterior;
B. senzatie imperioasa de mictiune;
C. senzatia de zapada la tactul fundului de sac Douglas;
D. durere in anus;
E. durere provocata la mobilizarea colului.
(pag. 3145)

C1552009. Bifati afirmatia corecta privind sarcina ectopica:


A. localizarea abdominala reprezinta 10% din sarcinile ectopice;
B. in evolutie, regresia spontana este posibila;
C. localizarea ovariana este foarte frecventa;
D. in localizarea cervicala colul are aspect conopidiform;
E. in localizarea intramurala diagnosticul este facil.
(pag. 3147)

C1552010. Bifati afirmatia corecta privind tratamentul sarcinii ectopice,


A. tratamentul clasic este salpingectomia;
B. interventia de electie este histerectomia;
C. tratamentul conservator este contraindicat;
D. inundatia peritoneala impune incizia tip Pfannenstiel;
E. nu exista tratament medicamentos.
(pag. 3150)

C1552011. Triada sipmtomatica evocatoare pentru sarcina ectopica este:


A. amenoree, greata, dureri;
B. dismenoree, metroragii, dureri;
C. amenoree, metroragii, dureri;
D. dureri, greata, varsaturi;
E. metroragii, dureri, febra.
(pag. 3145)

C1552012. Cauze anatomice de nidatie ectopica sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. stenoze tubare inflamatorii;
B. tumori uterine;
C. endometrioza;

1497 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1498 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. tumori ovariene;
E. sechele ale chirurgiei plastice tubare.
(pag. 3143)

C1652013. Frecventa sarcinii extrauterine variaza intre:


A. 0,7% din totalul nasterilor
B. 0,58 -1,3% din totalul nasterilor
C. 1,2 – 1,8% din totalul nasterilor
D. 2,1 – 2,5% din totalul nasterilor
E. 2,5 – 3,5% din totalul nasterilor
(pag. 3142)

C1652014. La examenul local, colul cu aspect de "butoias” este caracteristic pentru:


A. Sarcina tubara
B. Sarcina ovariana
C. Sarcina abdominala
D. Sarcina intramurala
E. Sarcina cervicala
(pag. 3149)

C1652015. Singurul tratament logic al sarcinii extrauterine este:


A. Repausul la pat.
B. Metotrexat
C. Ru 486
D. Chirurgical
E. Antibiotic
(pag. 3150)

C1652016. Cea mai frecventa localizare a sarcinii extrauterine este:


A. Ovariana
B. Intramurala
C. Tubara
D. Abdominala
E. Cervicala
(pag. 3142)

C1652017. Cel mai sigur mijloc de diagnostic al sarcinii extrauterine este:


A. Testele imunologice de sarcina
B. Rezonanta magnetica nucleara
C. Culdocenteza
D. Celioscopia
E. Ecografia
(pag. 3146)

C1652018. Cel mai frecvent semn clinic in sarcina extrauterina este:


A. Amenoreea
B. Durerea pelvina
C. Metroragia
D. Masa latero- uterina
E. Durerea provocata la mobilizarea colului uterin
(pag. 3145)

1498 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1499 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2252019. Localizarea cea mai frecventă a sarcinii extrauterine este :


A. la nivelul colului uterin
B. în grosimea miometrului
C. la nivelul ovarului
D. la nivelul trompei
E. în cavitatea abdominală
(pag. 3142)

C2252020. Care este procentul de nulipare care vor rămâne sterile după o sarcină ectopică :
A. 10%
B. 50%
C. 25%
D. 75%
E. 100%
(pag. 3142)

C2252021. Fecundaţia are loc :


A. în 1/3 internă a trompei
B. în 1/3 mijlocie a trompei
C. la mijlocul trompei
D. în 1/3 externă a trompei
E. la nivelul ovarului
(pag. 3143)

C2252022. Oul ajunge în cavitatea uterină în :


A. 2-3 zile
B. 3-4 zile
C. 4-5 zile
D. 5-6 zile
E. 6-7 zile
(pag. 3143)

C2252023. Care din următoarele afirmaţii referitoare la sarcina abdominală este adevărată :
A. în mod excepţional poate depăşi 5 luni
B. depăşeşte frecvent 5 luni
C. depăşeşte frecvent 7 luni
D. depăşeşte frecvent 8 luni
E. ajunge întotdeauna la termen
(pag. 3148-3149)

C2252024. Semnul lui Proust reprezintă :


A. durere la micţiune, în fundul de sac anterior
B. durere vie la tactul fundului de sac Douglas
C. senzaţie imperioasă de micţiune
D. durere în anus
E. hipertermie rectală matinală
(pag. 3145)

C2252025. Semnul Cullen reprezintă :


A. hipertermie rectală matinală
B. durere vie la tactul fundului de sac Douglas
C. senzaţie imperioasă de micţiune

1499 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1500 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. durere în fundul de sac anterior, mai ales la micţiune


E. culoarea violacee a cicatricei ombilicale
(pag. 3145)

C2252026. Semnul Banki reprezintă :


A. durere în anus
B. durere provocată la mobilizarea colului
C. senzaţia de zăpadă la tactul fundului de sac Douglas
D. senzaţia imperioasă de micţiune
E. hipertermie rectală matinală
(pag. 3145)

C2252027. Semnul Meylan şi Mosadegh reprezintă :


A. durere în anus
B. creşterea tumorii de la un examen la altul
C. senzaţia imperioasă de micţiune
D. hipertermie rectală matinală
E. culoarea violacee a cicatricei ombilicale
(pag. 3145)

C2252028. Semnul Ody reprezintă :


A. matitate deplasabilă pe flancuri
B. hipertermie rectală matinală
C. durere în fundul de sac anterior, în regiunea vezicală, mai ales la micţiune
D. durere provocată la mobilizarea colului
E. durere în anus
(pag. 3145)

C2252029. Semnul lui Nard reprezintă :


A. durere în anus
B. hipertermia rectală matinală
C. senzaţie de zăpadă la tactul fundului de sac Douglas
D. creşterea tumorii de la un examen la altul
E. durere provocată la mobilizarea colului
(pag. 3145)

C2252030. Semnul lui Mordor reprezintă :


A. senzaţia de plutire a uterului în pelvis
B. matitate deplasabilă pe flancuri
C. culoare violacee a cicatricei ombilicale
D. meteorism abdominal
E. durere bruscă, sincopală, “în pumnal”
(pag. 3147)

C2352031. Sarcina extrauterina are localizarea cea mai frecventa:


A. la nivelul trompei
B. la col
C. in grosimea miometrului
D. pe ovar
E. in cavitatea abdominala
(pag. 3142)

1500 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1501 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2352032. Fecundatia are loc:


A. in portiunea interstitiala a trompei
B. pe ovar
C. in fundul de sac Douglas
D. in 1/3 externa a trompei
E. in portiunea infundibulara
(pag. 3143)

C2352033. Cea mai frecventa localizare a sarcinii extrauterine este:


A. in trompa
B. pe ovar
C. in col
D. in fundul de sac Douglas
E. pe epiplon
(pag. 3143)

C2352034. Complicatia cea mai importanta a sarcinii ectopice este:


A. abdomenul acut
B. ocluzia intestinala
C. peritonita
D. hemoragia
E. amenoreea
(pag. 3143)

C2352035. Avortul tubar se datoreaza:


A. rupturii pavilionului tubar
B. rupturii portiunii interstitiale a trompei
C. evacuarii oului in cavitatea peritoneala
D. transformarii deciduale a endometrului
E. hematosalpinxului
(pag. 3144)

C2352036. Cel mai sigur mijloc de a diagnostica sarcina extrauterina este:


A. culdocenteza
B. ecografia
C. rezonanta magnetica nucleara
D. testul imunologic de sarcina
E. celioscopia
(pag. 3146)

C2552037. Localizarea cea mai frecventã a sarcinii ectopice este:


A. ovarianã
B. abdominalã
C. tubarã
D. intramuralã
E. cervicalã
(pag. 3142)

C2552038. Cauze anatomice de nidatie ectopicã sunt urmãtoarele, cu exceptia:


A. stenoze tubare inflamatorii
B. tumori uterine
C. endometrioza

1501 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1502 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. tumori ovariene
E. sechele ale chirurgiei plastice tubare
(pag. 3143)

C2552039. Triada simptomaticã evocatoare pentru sarcina ectopicã este:


A. amenoree, greatã, dureri
B. dismenoree, metroragii, dureri
C. amenoree, metroragii, dureri
D. dureri, greatã, vãrsãturi
E. metroragii, dureri, febrã
(pag. 3145)

C2552040. În diagnosticul clinic al sarcinii ectopice semnul Solovij reprezintã:


A. durere în fundul de sac anterior
B. senzatie imperioasã de mictiune
C. senzatia de zãpadã la tactul fundului de sac Douglas
D. durere în anus
E. derere provocatã la mobilizarea colului
(pag. 3145)

C2552041. Bifati afirmatia coretã privind explorarea paraclinicã în diagnosticul sarcinii ectopice
necomplicate:
A. radiografia abdominalã este indispensabilã
B. rezonanta magneticã nuclearã precizeazã cauzele hemoragiei
C. laparotomia exploratorie este cel mai specific mod de diagnostic
D. fractiunea beta a HCG > 10 m UI/ ml semnificã certitudinea sarcinii ectopice
E. celioscopia este contraindicatã
(pag. 3146)

C2552042. Bifati afirmatia corectã privind sarcina ectopicã:


A. localizarea abdominalã reprezintã 10% din sarcinile ectopice
B. în evolutie regresia spontanã este posibilã
C. localizarea ovarianã este foarte frecventã
D. în localizarea cervicalã colul are aspect conopidiform
E. în localizarea intramuralã diagnosticul este facil
(pag. 3147)

C2552043. Bifati afirmatia corectã privind taratamentul sarcinii ectopice:


A. tratamentul clasic este salpingectomia
B. interventia de electie este histerectomia
C. tratamentul conservator este contraindicat
D. inundatia peritonelã impune incizia de tip Pfannenstiel
E. nu existã tratament medicamentos
(pag. 3150)

C2552044. Bifati afirmatia corectã privind taratamentul medicamentos al sarcinii ectopice:


A. perfuzia cu oxitocin este indispensabilã
B. Metotrexatul si Mifepristonul se utilizeazã pentru tratament
C. Se utilizeazã de electie Cytotec
D. Se utilizeazã în formele complicate de sarcinã ectopicã
E. Este contraindicatã administrarea Metotrexatului pe cale generalã
(pag. 3150)

1502 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1503 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2552045. Bifati afirmatia corectã privind sarcina ectopicã:


A. nu influenteazã viitorul obstetrical al femeii
B. compromite grav viitorul obstetrical al femeii
C. 90% din femeile cu sarcinã ectopicã rãmân sterile
D. 1/3 din nidatiile ectopice survin la multipare
E. nu este o afectiune gravã
(pag. 3142)

C2552046. Inundatia peritonealã în sarcina ectopicã:


A. reprezintã posibilitatea evolutivã cea mai putin gravã
B. apre deosebit de frecvent
C. este o mare urgentã chirurgicalã
D. nu necesitã niciodatã transfuzie de sânge
E. antibioterapia este obligatorie
(pag. 3147)

C2652047. Frecvenţa sarcinii extrauterine din totalul naşterilor variază între:


A. 0,1 - 0,5 %
B. 0,58 - 1,3 %
C. 0,84 - 1,8 %
D. 1,22 - 1,95 %
E. 2,12 - 3,1 %
(pag. 3142)

C2652048. Cea mai frecventă localizare a sarcinii ectopice este:


A. intramurală
B. cervicală
C. tubară
D. ovariană
E. abdominală
(pag. 3142)

C2652049. Cel mai frecvent semn clinic întâlnit în sarcina ectopică este:
A. amenoreea
B. metroragiile
C. durerea pelvină
D. durere la mobilizarea colului
E. masa uterină laterală
(pag. 3145)

C2652050. Dintre explorările radiologice în sarcina extrauterină cele mai importante sunt:
A. radiografia abdominală
B. rezonanţa magnetică nucleară
C. histerosalpingografia
D. ultrasonografia
E. tomografia computerizată
(pag. 3145)

C2652051. Cel mai sigur mijloc de diagnostic în sarcina extrauterină este oferit de:
A. chiuretajul biopsic urmat de examen histopatologic
B. dozarea cantitativă, radioimunologică a subunităţii beta cu HCG
C. celioscopia

1503 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1504 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. puncţia fundului se sac Douglas


E. Laparotomia exploratorie
(pag. 3146)

C2752052. Specificati care din urmatoarele investigatii reprezinta cel mai sigur mijloc diagnostic in
cazul sarcinii extrauterine:
A. punctia fundului de sac Douglas
B. chiuretajul biopsic
C. explorarile hormonale
D. celioscopia
E. ultrasonografia
(pag. 3140)

C2852053. Localizarea cea mai frecventa a sarcinii ectopice, se intalneste la nivelul:


A. colului uterin
B. cornului uterin
C. trompei
D. ovarului
E. in cavitatea abdominala
(pag. 3142)

C2852054. Durerea iradianta din sarcina extrauterina este mai frecvent spre:
A. rect cu tensiune rectala
B. fata interna a coapsei
C. hipocondru sau umar
D. fosa iliaca stanga
E. zonele anexiale
(pag. 3144)

C2852055. In cazul sarcinii cervicale tratamentul de electie este:


A. conizatia colului uterin
B. chiuretajul uterin
C. administrare de metotrexat
D. histerectomia total cu conservarea anexelor
E. radioterapia
(pag. 3149)

C2852056. Prognosticul pentru alta sarcina extrauterina este de:


A. 50%
B. 75%
C. 30%
D. 15%
E. 9%
(pag. 3151)

1504 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1505 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1352057. Cauzele cele mai frecvente ale sarcinii ectopice sunt:


A. varsta foarte tanara a femeii
B. incidenta ridicata a salpingitelor acute
C. multiparitatea
D. cresterea numarului de interventii de chirurgie tubara
E. folosirea dispozitivului intrauterin
(pag. 3142)

C1352058. Semnele ecografice din sarcina extrauterina necopmplicata sunt:


A. imaginea de pseudo-sac gestational intrauterin
B. masa latero-uterina continand un embrion viu
C. cantitate mare de lichid retrouterin
D. uter gol - absenta sacului gestational
E. imaginea de sac gestational intrauterin
(pag. 3145)

C1352059. Diagnosticul sarcinii extrauterine complicate (rupte) se stabileste in prezenta urmatoarelor


semne clinice:
A. durere sincopala in abdomenul inferior
B. strigatul Douglas-ului
C. contractura musculara abdominala
D. tensiune arteriala scazuta
E. meteorism abdominal
(pag. 3147)

C1352060. Sarcina ectopica se poate intalni in urmatoarele situatii:


A. dupa ablatia unui dispozitiv intrauterin (DIU)
B. ovulatii multiple
C. un ou mare
D. in toate cazurile de tratament cu HMG-HCG pentru inductia ovulatiei
E. administrarea de estroprogestative
(pag. 3143)

C1352061. Tratamentul medicamentos in formele precoce ale sarcinii ectopice consta in administrarea
de:
A. metotrexat
B. mifepriston
C. progesteron
D. estroprogestative
E. analogi de GnRh
(pag. 3150)

C1352062. Care din afirmatiile privitoare la sarcina ectopica este adevarata?


A. nu este o afectiune grava
B. nu influenteaza viitorul obstetrical al femeii
C. poate determina ulterior sterilitate
D. diagnosticul necesita examene complementare
E. 50% din nidatiile ectopice survin la nulipare
(pag. 3142)

1505 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1506 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C1352063. Care din localizarile urmatoare ale sarcinii sunt ectopice?


A. in cavitatea uterina
B. in afara endometrului
C. la col
D. tubara
E. in grosimea miometrului
(pag. 3142)

C1352064. Nidatia ectopica poate fi explicata de:


A. stenozele inflamatorii tubare
B. endometrioza interstitiala
C. o oprire sau incetinire in migrarea oului
D. absenta completa a uneia din trompe
E. existenta unui diverticul tubar
(pag. 3143)

C1352065. Celioscopia in sarcina ectopica necomplicata:


A. poate evita laparotomia
B. are risc anestezic
C. este cel mai sigur mijloc de diagnostic
D. poate da frecvent rezultate fals negative
E. poate da frecvent rezultate fals pozitive
(pag. 3146)

C1452066. Sarcina extrauterina complicata cu hematosalpinx prezinta urmatoarele simptome


A. Triada simptomatica a lui Crossen
B. O anemie mai importanta, deoarece hematosalpinxul este totdeauna pe cale de fisurare a trompei sau de
avort tubar
C. Este asimptomatica
D. Prezenta unei mase laterouterine mai mari
E. Durere brusca sincopala “in pumnal” localizata in abdomenul inferior
(pag. 3148)

C1452067. Asocierea sarcina intrauterina si sarcina extrauterina este


A. Clasic frecventa
B. Mai rara in urma inducerii ovulatiei in cadrul noilor metode de reproducere umana asistata
C. Caracterizata clinic prin semnele unei amenintari de avort cu o masa anexiala dureroasa
D. Intalnita frecvent in urma inducerii ovulatiei prin HMG si HCG
E. Exclusa ca varietate de sarcina ectopica
(pag. 3149)

C1452068. Tratamentul medicamentos al sarcinii ectopice


A. Este aplicabil in formele precoce ale sarcinii ectopice
B. Este utilizat ca tratament de rutina
C. Este indicat in sarcina extrauterina rupta cu inundatie peritoneala
D. Consta in administrarea de Ru 486 cu rol in oprirea dezvoltarii trofoblastului
E. Se face actualmente cu metotrexat
(pag. 3150)

C1452069. Atipiile Arias-Stella se caracterizeaza prin:


A. Celule epiteliale mari, cu nuclei hipertrofici, hipercromatici
B. Celule cu citoplasma crescuta cantitativ, cu aspect vacuolar, spumos

1506 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1507 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. Tubi glandulari dilatati, disparitia lumenului


D. Faptul ca sunt sugestive pentru sarcina ectopica
E. Faptul ca sunt patognomonice pentru sarcina ectopica
(pag. 3144)

C1452070. Laparoscopia (celioscopia) trebuie luata in considerare


A. In tratamentul conservator al sarcinii extrauterine nerupte
B. In tratamentul sarcinii cervicale
C. In tratamentul sarcinii extrauterine rupte cu inundatie peritoneala
D. In tratamentul sarcinii abdominale
E. Ca mijloc de diagnostic al sarcinii extrauterine, mai ales in cazurile dubioase
(pag. 3150)

C1452071. Tratamentul radical curativ al sarcinii ectopice consta in


A. Salpingectomie
B. Salpingotomie liniara cu enuclearea oului
C. Expresia trompei in scopul evacuarii oului prin pavilionul tubar
D. Salpingectomie partiala cu anastomoza
E. Salpingectomie cu rezectia cuneiforma a portiunii interstitiale a trompei
(pag. 3150)

C1452072. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte


A. Viitorul obstetrical al femeilor operate de sarcina extrauterina este sumbru
B. Viitorul obstetrical al femeilor operate de sarcina extrauterina nu este influentat de aceasta
C. 50% din femeile care au avut o sarcina extrauterina raman cu sterilitate
D. 30% din femeile care au avut o sarcina extrauterina vor avea unul sau mai multi copii
E. 15% din femeile care au avut o sarcina extrauterina vor face o noua sarcina ectopica
(pag. 3151)

C1452073. Urmatoarele afirmatii despre sarcina extrauterina complicata cu hematocel sunt false
A. La examenul clinic se prezinta o masa pelviana fara limite nete, de consistenta inegala, deplasand uterul
anterior
B. Ecografia arata o tumora pelvina bine delimitata, de aspect omogen transonic
C. La punctia vaginala se extrage sange incoagulabil si are o importanta diagnostica fundamentala
D. Celioscopia evidentiaza doar o ampula tubara dilatata fie o masa anexiala acoperita de epiploon
E. Prezenta durerii pelviene mai mult sau mai putin vii, asociata cu tulburari de compresiune rectala sau
vaginala
(pag. 3148)

C1452074. Oprirea sau incetinirea in migrarea oului este produsa de o serie de cauze anatomice,
printre care
A. tumori uterine
B. un ou anormal (mare), ca ipoteza neconfirmata inca
C. dispozitivele intrauterine
D. endometrioza
E. o intarziere in captarea oului
(pag. 3143)

C1452075. Sarcina abdominala reprezinta 1% din sarcinile ectopice si


A. Localizarea poate fi primara sau secundara
B. Evolueaza intotdeauna spre termen
C. Ca evolutie in mod exceptional poate depasi 5 luni
D. Interventia chirurgicala este tratamentul de electie si consta in ovariectomie partiala sau totala

1507 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1508 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. Postoperator se administreaza metotrexat sau dactinomicina, daca locul de insertie al placentei este pe
ansele intestinale si aceasta se lasa pe loc
(pag. 3148, 3149)

C1452076. Urmatoarele afirmatii despre sarcina cervicala sunt false


A. Este relativ rara, ca un “leu albastru”
B. Frecventa sa variaza intre 1/151.000 – 1/161.000
C. Mortalitatea materna este foarte scazuta
D. Cea mai sigura conduita este histerectomia totala cu conservarea anexelor
E. La examenul clinic colul este dilatat, cu aspectul caracteristic de “butoias”
(pag. 3149)

C1452077. Sarcina extrauterina se defineste ca


A. prezenta oului la nivelul trompei uterine
B. prezenta oului in afara endometrului
C. nidatia si dezvoltarea oului in afara endometrului
D. nidatia si dezvoltarea oului in afara cavitatii uterine
E. sarcina oprita in evolutie
(pag. 3142)

C1452078. Iritatia peritoneului pelvin prin hemoragii tubare limitate determina si urmatoarele semne
secundare:
A. “tipatul Douglasului”
B. durerea provocata la mobilizarea colului uterin
C. durerea colicativa in punct fix
D. senzatia imperioasa de mictiune
E. senzatia de zapada la tactul fundului de sac Douglas
(pag. 3145)

C1552079. In sarcina ectopica, la examenul fizic se constata:


A. tumora laterouterina de dimensiuni variabile;
B. colul uterin violaceu;
C. semnul Proust prezent;
D. facies vultuos;
E. epistaxis.
(pag. 3145)

C1552080. In etiologia sarcinii ectopice pot interveni:


A. multiparitatea;
B. malformatii tubare;
C. tratamentul cu progestative microdozate;
D. infectiile vaginale;
E. stenozele tubare inflamatorii.
(pag. 3143)

C1552081. Semnele clinice ale sarcinii ectopice sunt:


A. durerea cu caracter de colica, localizata intr-o fosa iliaca;
B. metroragia mica, cu sange negricios "sepia”;
C. tulburari neuro-vegetative de sarcina accentuate;
D. semnul Cullen prezent;
E. semnul Palmer prezent.
(pag. 3145)

1508 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1509 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C1552082. Alegeti afirmatiile corecte privind sarcina ectopica:


A. se defineste ca localizarea ectopica a oului care este nidat si se dezvolta in afara cavitatii uterine;
B. localizarea cea mai frecventa este cea ovariana;
C. compromite grav viitorul obstetrical al femeii;
D. localizarea cea mai frecventa este cea tubara;
E. dispozitivele intrauterine cresc riscul sarcinii ectopice.
(pag. 3142)

C1552083. Examenul local abdominal in sarcina ectopica complicata, poate arata:


A. meteorism abdominal;
B. semnul Cullen prezent;
C. matitate deplasabila pe flancuri;
D. tumora abdominala dura;
E. abdomen excavat.
(pag. 3147)

C1652084. Cele mai frecvente posibilitati de evolutie ale sarcinii extrauterine sunt:
A. Regresia spontana
B. Hematosalpinx
C. Ruptura tubara
D. Suprainfectia
E. Avortul tubo-abdominal
(pag. 3147)

C1652085. Salpingectomia este indicata in sarcina extrauterina in urmatoarele situatii:


A. Leziuni tubare anterioare
B. Ruptura tubara cu soc hemoragic
C. Fibrom uterin
D. Pacienta nu mai doreste sarcini
E. Sarcina intramurala
(pag. 3150)

C1652086. Intre cauzele anatomice ale nidatiei ectopice care pot perturba peristaltismul tubar, avem:
A. Stenozele inflamatorii – sechele ale salpingitelor banale sau tuberculozei inaparente
B. Retroversia uterina
C. Tumori uterine
D. Malformatii tubare
E. Septurile vaginale
(pag. 3143)

C1652087. Tratamentul medicamentos al sarcinii extrauterine necomplicate consta in administrarea de:


A. Analogi de GnRH
B. Clomifen
C. Metotrexat
D. Progestative
E. Ru 486
(pag. 3150)

C1652088. Cresterea frecventei sarcinii extrauterine este datorata:


A. Incidentei ridicate a salpingitelor acute
B. Folosirii mai frecvente a dispozitivelor intrauterine contraceptive
C. Cresterii numarului de operatii cezariene

1509 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1510 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. Cresterii numarului de interventii de chirurgie tubara


E. Folosirii din ce in ce mai mult a contraceptivelor orale estroprogestative.
(pag. 3142)

C1652089. Cele mai importante semne clinice functionale in sarcina extrauterina sunt:
A. intirzierea menstruatiei
B. Tulburari neurovegetative de sarcina
C. Metroragii putin abundente cu singe negricios
D. Durerea cu caracter de colica, de obicei in punct fix, localizata in abdomenul inferior sau intr-o fosa iliaca
E. Sensibilitate abdominala fixa la intoarcerea bolnavei de pe o parte pe alta.
(pag. 3144, 3145)

C2252090. Creşterea frecvenţei sarcinii extrauterine în ultimii 20 de ani se datorează :


A. incidenţei ridicate a salpingitelor acute
B. folosirii din ce în ce mai mult a contraceptivelor estroprogestative
C. folosirii din ce în ce mai mult a dispozitivelor intrauterine
D. folosirii din ce în ce mai mult a dispozitivelor intrauterine
E. creşterii incidenţei chistelor ovariene funcţionale
(pag. 3142)

C2252091. Cauzele anatomice ale nidaţiei ectopice sunt :


A. stenozele inflamatorii
B. tumori uterine
C. întârziere în captarea oului
D. malformaţii tubare
E. endometrioza
(pag. 3143)

C2252092. Atipiile Arias Stella se caracterizează prin :


A. celule epiteliale mari, cu nuclei hipertrofici, hipercromatici
B. celule epiteliale mici, cu nuclei hipotrofici, hipocromatici
C. citoplasmă crescută cantitativ, cu aspect vacuolar, spumos
D. citoplasmă redusă cantitativ
E. tubi glandulari dilataţi
(pag. 3144)

C2252093. Atipiile Arias Stella sunt :


A. sugestive
B. patognomonice
C. apar şi în procese inflamatorii
D. apar şi în endometrioză
E. apar şi în fibromul uterin
(pag. 3144)

C2252094. Triada simptomatică principală în sarcina extrauterină cuprinde :


A. o întârziere a menstruaţiei
B. metroragie puţin abundentă cu sânge negricios
C. durere cu caracter de colică, de obicei în punct fix
D. tulburări neuro-vegetative accentuate
E. cianoză periferică
(pag. 3144-3145)

1510 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1511 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2252095. Examenul fizic local genital în sarcina tubară, necomplicată relevă :


A. col uterin, violaceu
B. uter mărit de volum corespunzător vârstei sarcinii apreciată după durata amenoreei
C. uter mărit de volum, dar necorespunzător vârstei de sarcină apreciată după durata amenoreei
D. latero-uterin, se palpează o tumoră de dimensiuni variabile, dureroasă, cu contur neprecis, consistenţă
moloasă
E. col uterin cu orificiu cervical deschis
(pag. 3145)

C2252096. Care din următoarele afirmaţii referitoare la fracţiunea beta a HCG sunt adevărate :
A. limita de detecţie este de 5mUI/ml.
B. în prima lună de sarcină îşi dublează valoarea din 48 în 48 de ore
C. îşi dublează valoarea din 48 în 48 de ore până la sfârşitul sarcinii
D. se decelează în sângele matern la 10 zile post-ovulator
E. se decelează în urina maternă la 10 zile post-ovulator
(pag. 3146)

C2252097. Celioscopia constitue mijlocul de diagnostic cel mai sigur al sarcinii extrauterine
prezentând următoarele avantaje esenţiale :
A. evită o laparotomie inutilă în 60% din cazuri
B. nu necesită spitalizare
C. riscul anestezic este neglijabil
D. creşte procentul de diagnostic al sarcinii extrauterine nerupte
E. riscul operator este neglijabil
(pag. 3146)

C2252098. Selectaţi din următoarele varietăţi de sarcină ectopică doar formele rare, de cele mai multe
ori diagnosticate intraoperator :
A. sarcina ampulară
B. sarcina angulară
C. sarcina cornuală
D. sarcina intraligamentară
E. sarcina istmică
(pag. 3149)

C2252099. Care din următoarele afirmaţii referitoare la sarcina cervicală sunt adevărate :
A. reprezintă o localizare relativ frecventă
B. reprezintă o localizare rară
C. sarcina poate ajunge frecvent la termen
D. întrerupera sarcinii are loc de obicei în primele 2-3 luni
E. conduita terapeutică e reprezentată de histerectomia totală cu conservarea anexelor
(pag. 3149)

C2252100. Care din următoarele localizări ale sarcinilor extrauterine sunt localizări tubare :
A. pavilionară
B. interstiţială
C. intramurală
D. istmică
E. ampulară
(pag. 3142-3143)

C2252101. Explicaţia nidaţiei ectopice poate fi :


A. o întârziere în captarea oului

1511 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1512 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. fecundarea ovulului în trompă


C. accelerarea migrării oului
D. oprirea migrării oului
E. încetinirea migrării oului
(pag. 3143)

C2252102. Chiuretajul biopsic urmat de examenul histopatologic al mucoasei uterine întăreşte un


diagnostic prezumtiv de sarcină extrauterină prin :
A. absenţa vilozităţilor coriale
B. prezenţa vilozităţilor coriale
C. prezenţa deciduei
D. absenţa deciduei
E. prezenţa eventualelor atipii Arias – Stella
(pag. 3146)

C2252103. Care din următoerele afirmaţii sunt adevărate :


A. beta HCG > 10mUI/ml. + uter gol = sarcină ectopică în 76% din cazuri
B. beta HCG > 10mUI/ml. + uter gol + masă latero-uterină =sarcină ectopică în 90% din cazuri
C. beta HCG > 10mUI/ml. + sac intrauterin = sarcină normală
D. valorile beta HCG între 5 şi 10 mUI/ml nu permit excluderea unei sarcini ectopice
E. beta HCG < 10 mUI/ml permit excluderea unei sarcini ectopice practic în 100% din cazuri
(pag. 3146)

C2252104. Hemoragia distilantă Pozzi este caracterizată prin :


A. sângerare mică
B. sângerare abundentă
C. sânge negricios “sepia”
D. sânge roşu fără cheaguri
E. sânge roşu, abundent, cu cheaguri
(pag. 3144)

C2252105. Care din următoarele semne se decelează la examenul fizic local genital în caz de sarcină
extrauterină :
A. semnul Cullen
B. semnul Proust
C. semnul Solovij
D. semnul Banki
E. semnul Nard
(pag. 3145)

C2252106. Triada simptomatică principală a sarcinii extrauterine este completată de următoarele


simptome inconstante :
A. semnul Adler
B. semnul Cullen
C. semnul Guyot
D. semnul Banki
E. semnul Palmer
(pag. 3145)

C2252107. Culdocenteza în caz de sarcină extrauterină :


A. se practică în fundul de sac vaginal anterior
B. se practică în fundurile de sac vaginale laterale

1512 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1513 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. se practică în fundul de sac Douglas


D. este pozitivă când se extrage sânge lacat, negricios cu microcheaguri
E. exclude diagnosticul de sarcină extrauterină când este negativă
(pag. 3146)

C2252108. Sarcina ectopică ovariană are următoarele caracteristici :


A. este o varietate topografică frecventă din totalul sarcinilor ectopice
B. este o varietate topografică foarte rară
C. evoluţia ei nu depăşeşte 7-8 săptămâni
D. evoluţia ei depăşeşte frecvent 20 de săptămâni
E. tratamentul este medicamentos
(pag. 3148)

C2252109. Care din următoarele afirmaţii referitoare la sarcina abdominală sunt adevărate :
A. reprezintă 1% din sarcinile ectopice
B. depăşeşte excepţional 5 luni de evoluţie
C. depăşeşte frecvent 5 luni de evoluţie
D. placenta se inseră pe ansele intestinale sau alte viscere
E. localizarea abdominală poate fi primară sau secundară
(pag. 3148-3149)

C2252110. Sarcina extrauterină tubară poate evolua în următoarele moduri :


A. regresia spontană este frecventă
B. regresia spontană este excepţională
C. ruptura sau fisurarea trompei
D. mobilizarea oului şi reimplantarea în cavitatea uterină
E. avort tubo-abdominal
(pag. 3147)

C2252111. Semnele generale ale hemoragiei interne consecutive rupturii unei sarcini tubare sunt :
A. tensiunea arterială scăzută
B. tensiunea arterială crescută
C. bradicardia
D. tahicardia
E. paloare intensă, lizereu cianotic perioral
(pag. 3147)

C2252112. Care sunt cele două elemente diagnostice suplimentare pe care le prezintă hematosalpinxul
faţă de sarcina extrauterină necomplicată :
A. durerea
B. metroragiile
C. prezenţa unei mase latero-uterine mai mari
D. o întârziere menstruală
E. o anemie mai importantă
(pag. 3148)

C2252113. Bolnava cu hematocel prezintă următoarele semne diagnostice :


A. metroragii apărute în ultimele 24 ore
B. metroragii persistând de câteva săpămâni
C. durere pelviană asociată cu tulburări de compresiune rectală sau vaginală
D. masă pelviană cu limite nete, de consistenţă egală
E. masă pelviană fără limite nete de consistenţă inegală

1513 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1514 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 3148)

C2252114. Explorările de laborator nespecifice în sarcina extrauterină complicată cu hemoragie


intraperitoneală arată :
A. scăderea numărului de hematii
B. scăderea hemoglobinei
C. scăderea amilazei serice
D. scăderea numărului de leucocite
E. hiperbilirubinemie
(pag. 3147)

C2252115. Examenul abdominal local în inundaţia peritoneală consecutivă rupturii unei sarcini tubare
arată :
A. culoare violacee a cicatricei ombilicale
B. meteorism abdominal moderat
C. contractură musculară
D. sensibilitate la palpare
E. matitate deplasabilă pe flancuri
(pag. 3147)

C2252116. În tratamentul medicamentos al sarcinii extrauterine sunt utilizate :


A. etinilestradiolul
B. progesteronul
C. metotrexatul
D. RU 486 (mifepriston)
E. HMG şi HCG
(pag. 3150)

C2252117. Care din următoarele explorări hormonale nu sunt concludente pentru diagnosticul sarcinii
extrauterine :
A. hormonul lactogen placentar
B. fracţiunea alfa a HCG
C. fracţiunea beta a HCG
D. estrogenii
E. progesteronul
(pag. 3146)

C2252118. Tehnicile chirurgicale utilizate în tratamentul sarcinii extrauterine tubare sunt :


A. salpingectomia cu rezecţie cuneiformă
B. salpingotomia laparoscopică
C. histerectomia totală cu păstrarea anexelor
D. salpingectomia lineară
E. histerectomia subtotală cu anexectomie bilaterală
(pag. 3150)

C2252119. Femeile operate de extrauterină pot avea următorul pronostic :


A. 50% rămân sterile
B. 30% vor avea unul sau mai mulţi copii
C. 100% rămân sterile
D. 15% vor face o nouă sarcină ectopică
E. extrauterina operată nu are implicaţii asupra viitorului reproductiv al femeii
(pag. 3151)

1514 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1515 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2252120. Factorii funcţionali, factori spasmodici care pot modifica peristaltismul tubar sunt :
A. estroprogestativele
B. FSH-ul
C. LH-ul
D. progestativele microdozate
E. inducţia ovulaţiei cu HMG-HCG
(pag. 3143)

C2252121. Inducţia ovulaţiei prin gonadotropine umane (HMG-HCG) :


A. este cauză de extrauterină în 3% din cazuri
B. este cauză de extrauterină în 25% din cazuri
C. asociază sarcina intrauterină cu cea extrauterină
D. poate determina perturbarea transportului primului ovocit
E. poate determina perturbarea transportului ovulelor suplimentare
(pag. 3143)

C2252122. Care din următoarele afecţiuni pot fi frecvent confundate cu sarcina extrauterină :
A. avortul uterin
B. apendicita acută
C. colica renală
D. colica biliară
E. salpingita acută
(pag. 3147)

C2252123. Elementele care pot pune probleme de diagnostic în forma pseudosalpingitică a sarcinii
extrauterine sunt :
A. febra
B. trombocitopenia
C. hiperleucocitoza
D. absenţa metroragiei
E. hematuria
(pag. 3147)

C2252124. Următoarele examinări tranşează diagnosticul în suspiciunea de sarcină extrauterină :


A. dozările hormonale
B. ecografia
C. celioscopia
D. citologia Babeş-Papanicolau
E. puncţia vaginală
(pag. 3147)

C2252125. Forma pseudo-apendiculară a sarcinii extrauterine evoluează cu :


A. durere în fosa iliacă dreaptă
B. creşterea tonusului uterin
C. febră
D. vărsături
E. dureri lombare
(pag. 3148)

C2252126. Semnul lui Proust cuprinde :


A. strigătul Douglas-ului
B. senzaţia de plutire a uterului în pelvis

1515 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1516 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. durere în anus
D. durere vezicală
E. absenţa contracturii musculare
(pag. 3147)

C2252127. Care din următoarele afirmaţii referitoare la sarcina intramurală sunt adevărate :
A. reprezintă 0,2% din sarcinile extrauterine
B. grefarea oului se face în grosimea peretului tubar
C. grefarea oului se face în grosimea muşchiului uterin
D. diagnosticul este stabilit numai după apariţia complicaţiilor
E. confirmarea diagnosticului se face de obicei intraoperator
(pag. 3149)

C2352128. Sarcina extrauterina este o afectiune grava deoarece:


A. este foarte frecventa
B. pune in pericol viata femeii
C. constituie cauza de sterilitate
D. pot exista erori de diagnostic
E. nu poate fi tratata
(pag. 3142)

C2352129. Frecventa sarcinii extrauterine a crescut datorita:


A. salpingitelor acute
B. folosirii dispozitivelor intrauterine
C. folosirii tratamentului antiinflamator
D. debutului precoce al vietii sexuale
E. folosirii contraceptiei estroprogestative
(pag. 3142)

C2352130. Varietatile de sarcina tubara sunt, in ordine:


A. pavilionara
B. cervicala
C. ampulara
D. istmica
E. interstitiala
(pag. 3143)

C2352131. Premizele unei nidatii ectopice pot fi create:


A. de modificarile mecanice ale trompei
B. de fecundatia tardiva
C. de modificari ale procesului de dezvoltare a oului
D. de anomalii ale ovulatiei
E. de varsta femeii
(pag. 3143)

C2352132. Cauzele anatomice ale nidatiei ectopice care pot tulbura peristaltismul tubar sunt:
A. malformatiile uterine
B. stenozele inflamatorii tubare
C. sechele ale tuberculozei tubare
D. salpingectomia unilaterala
E. endometrioza
(pag. 3143)

1516 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1517 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2352133. Factorii functionali care pot modifica peristaltismul tubar sunt:


A. spasmul muscular la nivelul istmului tubar
B. inhibarea contractiilor musculare ale trompei de progestativele microdozate administrate in priza continua
C. ovulatiile multiple
D. oul de dimensiuni mari
E. oul de dimensiuni mici
(pag. 3143)

C2352134. Durerea din sarcina ectopica poate fi:


A. localizata in lombe
B. localizata in zonele anexiale
C. localizata in fosele iliace
D. localizata in hipocondru
E. localizata spre rect
(pag. 3144)

C2352135. Atipiile Arias-Stella se caracterizeaza prin:


A. corion citogen
B. prezenta vilozitatilor placentare
C. celule epiteliale mari, cu nuclei hipertrofici, hipercromatici
D. citoplasma crescuta cantitativ, cu aspect vacuolar, spumos
E. tubi glandulari dilatati, cu disparitia lumenului datorita hipertrofiei celulare
(pag. 3144)

C2352136. Semnele clinice functionale ale sarcinii tubare necomplicate sunt:


A. tulburari de tranzit intestinal
B. durerea in epigastru
C. intirzierea menstruatiei
D. metroragii
E. durerea in abdomenul inferior
(pag. 3145)

C2352137. Frecventa semnelor clinice ale sarcinii extrauterine este:


A. dureri la mobilizarea colului 1%
B. amenoree 63%
C. dureri pelviene 100%
D. metroragii 83%
E. masa uterina laterala 49%
(pag. 3145)

C2352138. Examenele paraclinice folosite in diagnosticul sarcinii extrauterine sunt:


A. ultrasonografia
B. colonoscopia
C. rezonanta magnetica nucleara
D. reactie imunologica de sarcina
E. explorari radilogice
(pag. 3145)

C2352139. Diagnosticul clinic diferential al sarcinii extrauterine se face cu:


A. avortul uterin
B. cancerul tubar

1517 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1518 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. apendicita acuta
D. chist de ovar torsionat
E. colica renala
(pag. 3147)

C2352140. Semnele functionale ale hematocelului sunt:


A. oprirea tranzitului intestinal
B. durere pelviana asociata cu tulburari de compresiune rectala
C. semne de iritatie peritoneala
D. metroragii persistente
E. singe incoagulabil extras la punctia vaginala
(pag. 3148)

C2352141. Tratamentul medicamentos al sarcinii extrauterine necomplicate consta in administrarea de:


A. antiinflamatorii nesteroidiene
B. clomifen
C. metotrexat
D. analogi de GnRh
E. RU 486
(pag. 3150)

C2552142. Alegeti afirmatiile corecte privind sarcina ectopicã:


A. se defineste ca localizarea ectopicã a oului care este nidat si se dezvoltã în afara cavitãtii uterine
B. localizarea cea mai frecventã este cervicalã
C. compromite grav viitorul obstetrical al femeii
D. localizarea cea mai frecventã este cea tubarã
E. dispozitivele intrauterine cresc riscul sarcinii ectopice
(pag. 3142)

C2552143. În etiologia sarcinii ectopice intervin:


A. cancerul ovarian
B. malformatiile tubare
C. tratamentul cu progestative microdozate
D. infectiile vaginale
E. stenozele tubare inflamatorii
(pag. 3143)

C2552144. Semnele clinice ale sarcinii ectopice sunt4.


A. durerea cu caracter de colicã localizatã intr-o fosã iliacã
B. metroragie micã, cu sânge negricios “sepia”
C. tulburãri neurovegetative de sarcinã accentuate
D. semnul Cullen prezent
E. semnul Palmer prezent
(pag. 3145)

C2552145. În sarcina ectopicã, la examenul fizic se constatã


A. tumorã laterouterinã de dimensiuni variabile
B. colul uterin violaceu
C. semnul Proust prezent
D. facies vultuos
E. epistaxis
(pag. 3145)

1518 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1519 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2552146. Alegeti afirmatiile corecte privind explorarea paraclinicã în sarcina ectopicã


A. radiografia abdominalã este obligatorie
B. rezonanta magneticã nuclearã nu poate preciza cauza hemoragiei
C. ultrasonografia exclude sarcina ectopicã prin evidentierea sacului gestational în uter
D. fractiunea beta HCG cu valori de 600 mUI pledezã pentru sarcina ectopicã
E. sacul embrionar este vizibil ecografic din a doua sãptãmânã de amenoree
(pag. : 3145, 3146)

C2552147. Alegeti afirmatiile corecte privind sarcina ectopicã complicatã


A. inundatia peritonelã reprezimtã forma clinicã cea mai gravã
B. bolnava prezintã durere sincopalã în abdomenul inferior sau fosa iliacã
C. paloarea tegumentarã intensã este prezentã
D. tensiunea arterialã este scãzutã
E. semnul Stor absent
(pag. 3147)

C2552148. Examenul local abdominal în sarcina ectopicã complicatã poate arãta


A. meteorism abdominal
B. semnul Cullen prezent
C. matitate deplasabilã pe flancuri
D. tumorã abdominalã gigantã
E. abdomen excavat
(pag. : 3147)

C2552149. În sarcina ectopicã complicatã examenul genital decelezã


A. durere atroce la palparea fundului de sac Douglas
B. semnul lui Mordor prezent
C. punctia vaginalã pozitivã
D. colul de aspect conopidiform
E. scurgere vaginala galben verzuie
(pag. : 3147)

C2552150. Care dintre urmãtoarele afirmatii privind hematocelul sunt adevãrate


A. bolnava prezintã metroragii ce persistã de câteva sãptãmâni apãrute dupã o iregularitate menstrualã
B. existã durere pelvinã
C. se palpeazã o masã pelvinã, fãrã limite nete, deplasând uterul anterior
D. ecografia aratã o tumorã pelvinã prost delimitatã
E. punctia vaginalã este nesemnificativã
(pag. 3148)

C2552151. Alegeti afirmatiile corecte privind sarcina cervicalã


A. intreruperea sarcinii are loc de obicei în primele 2-3 luni
B. colul are aspect de butoias
C. prin orificiul extern al colului se scurg pungi cu fragmente de tesut negricios
D. ecografia evidentiazã caracteristicile colului dilatat
E. interventia chirurgicalã de electie este colpectomia
(pag. 3149)

C2552152. Care din urmãtoarele afirmatii privind tratamentul sarcinii ectopice sunt adevãrate:
A. tratamentul de electie este cel chirurgical
B. tratamentul chirurgical este reprezentat de histerectomie

1519 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1520 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. tratamentul chirurgical este reprezentat de salpingectomie


D. laparoscopia este contraindicatã în inundatia peritonealã
E. celipscopia este interventia de electie în sarcina ectopicã ruptã
(pag. 3150)

C2552153. Bifati afirmatiile corecte privind sarcina extrauterinã


A. oul este nidat si se dezvoltã în afara cavitãtii uterine
B. oul este nidat si se dezvoltã în afara endometrului
C. nidarea oului se face în cavitatea uterinã
D. localizarea cea mai frecventã este cea abdominalã
E. evolutia în trimestrul doi este frecventã
(pag. 3142)

C2552154. Clasic varietãtile anatomice ale sarcinii ectopice sunt


A. tubarã
B. ovarianã
C. cervicalã
D. hepaticã
E. abdominalã
(pag. 3142)

C2552155. Dupã portiunea în care s-a implantat oul, sarcina tubarã poate fi
A. pavilionarã
B. ovarianã
C. ampularã
D. istmicã
E. interstitialã
(pag. 3143)

C2552156. Accidentele evolutive obisnuite ale sarcinii ectopice tubare sunt


A. ruptura tubarã
B. avortul tubo-abdominal
C. icterul colestatic
D. ocluzia intestinalã
E. peritonita acutã
(pag. 3144)

C2552157. În functie de localizarea oului accidentele evolutive ale sarcinii ectopice sunt
A. peritonita acutã
B. ocluzia intestinalã
C. avortul tubar
D. hematosalpinx
E. hematocelul
(pag. 3144)

C2552158. În sarcina ectopicã durerea poate fi de urmãtoarele tipuri


A. durere abdominalã sau adbomino-pelvinã
B. cu caracter de colicã în punct fix
C. durere permanentã de slabã intensitate
D. durere iradiatã interscapulovertebral
E. durere iradiatã spre hipocondru sau umãr
(pag. 3144)

1520 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1521 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2552159. În sarcina ectopicã apar urmãtoarele modificãri macroscopice


A. în locul de implantare a oului trompa este mãritã de volum
B. trompa este dilatatã, rosie sau violacee
C. în celelalte segmente trompa este anormal vascularizatã, congestionatã
D. pe ovar nu se constatã prezenta corpului galben normal
E. trompa apare de aspect normal
(pag. 3144)

C2552160. În sarcina tubarã necomplicatã


A. nu existã nici un simptom specific
B. febra dominã tabloul clinic
C. tulburãrile neuro-vegetative sunt predominante
D. pulsul este bradicardic
E. existã o combinatie de manifestãri si explorãri paraclinice sugestive
(pag. 3144)

C2552161. În sarcina ectopicã pot fi prezente urmatoarele semne secundare:


A. semnul Proust
B. semnul Solovij
C. semnul Chvostek
D. semnul Banki
E. semnul Babinski
(pag. 3145)

C2552162. În sarcina ectopicã ultrasonografia este folositoare numai în prezenta urmãtoarelor semne:
A. uter cu sac gestational prezent
B. masã latero-uterinã, eventual cu embrion viu
C. uter gol – absenta sacului gestational
D. micã colectie lichidianã retrouterinã
E. chist ovarian bilateral
(pag. 3145)

C2552163. Diagnosticul diferential în sarcina ectopicã se face cu:


A. avort uterin
B. apendicitã acutã
C. salpingitã acutã
D. chist de ovar torsionat
E. cancer vulvar
(pag. 3147)

C2552164. În inundatia peritonealã din sarcina ectopicã complicatã apar urmãtoarele semne clinice
A. durere bruscã, sincopalã “în pumnal” localizatã în abdomenul inferior
B. durere abdominalã cu iradiere “în barã
C. durere în punct fix localizatã sacrat
D. durere bruscã în fosa iliacã cu iardiere înaltã
E. durere bruscã cu iradiere în umãrul drept urmatã de lipotimie
(pag. 3147)

C2552165. În sarcina ectopicã complicatã examenul genital furnizeazã urmãtoarele semne


A. strigãtul Douglas-ului
B. semnul lui Mordor prezent

1521 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1522 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. semnul lui Solovij prezent


D. leucoree galben-verzuie fetidã
E. tumorã conopidiformã la nivelul colului uterin
(pag. 3147)

C2552166. În hematosalpinx diagnosticul diferential cu sarcina extrauterinã necomplicatã


A. prezenta unei mase laterouterine mai mari
B. anemie mai importantã
C. uter marit de volum considerabil
D. amenoree secundarã obligatoriu prezentã
E. vãrsãturi incoercibile
(pag. 3148)

C2552167. Sarcina ovarianã


A. este o varietate de sarcinã implantatã normal
B. nu evolueazã niciodatã cu hemoperitoneu
C. este foarte rarã
D. incidenta este între 0,4-1%
E. evolueazã asimptomatic
(pag. : 3148)

C2552168. Sarcina abdominalã


A. reprezintã 1% din sarcinile ectopice
B. localizarea poate fi primarã, secundarã sau tertiarã
C. implantarea primarã poate fi trompa, ovarul sau uterul
D. evolueazã frecvent spre termen
E. nu reprezintã o urgentã chirurgicalã
(pag. 3148)

C2552169. Afirmatiile corecte despre sarcina cervicalã sunt


A. este foarte frecventã
B. examenul local aratã colul dilatat cu aspect “de bu
C. ecografia evidentiazã colul dilatat
D. histerectomia totalã cu conservarea anexelor este cea mai sigurã conduitã
E. mortalitatea maternã prin sarcinã cervicalã este intre 25-60%
(pag. : 3149)

C2552170. Afirmatiile corecte despre sarcina intramuralã sunt


A. mai este denumitã si intramuscularã
B. grefarea oului se face in afara muschiului uterin
C. diagnosticul este extrem de facil
D. confirmarea diagnosticului se face intraoperator si histopatologic
E. tratamentul nechirurgical este regula
(pag. : 3149)

C2652171. Creşterea incidenţei sarcinii extrauterine se datorează:


A. incidenţei ridicate a salpingitelor acute
B. folosirii din ce în ce mai mult a contraceptivelor estroprogestative şi dispozitivelor intrautrerine
C. creşterii incidenţei endometriozei
D. creşterii numărului de intervenţii de chirurgie tubară
E. folosirii pe scară tot mai largă a inductorilor de ovulaţie
(pag. 3142)

1522 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1523 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2652172. Explicaţia nidaţiei ectopice este:


A. o întârziere în captarea oului
B. o întârziere în captarea ovulului
C. ovulaţie controlaterală
D. o oprire sau încetinire în migrarea oului
E. o întârziere în înaintarea spermatozoizilor prin canalul cervical
(pag. 3143)

C2652173. Cauzele anatomice ale nidaţiei ectopice care pot perturba peristaltismul tubar, sunt:
A. stenozele inflamatorii tubare
B. tumori ovariene
C. malformaţii tubare
D. endometrioza
E. sechele ale chirurgiei plastice tubare
(pag. 3143)

C2652174. În sarcina extrauterină, la examenul fizic local, genital, se poate evidenţia:


A. colul uterin violaceu, cu orificiul cervical închis şi cu grad redus de ramolisment cervical
B. uter mărit de volum, mai mare însă decât durata amenoreei
C. latero - uterin se palpează o tumoră de dimensiuni variabile, dureroasă, cu contur imprecis şi consistenţă
maloasă
D. orificiu cervical deschis prin care se scurge sânge şi mase tisulare
E. uter mărit de volum, dar nu corespunzător cu durata amenoreei
(pag. 3145)

C2652175. Cea mai frecventă evoluţie a sarcinii tubare este spre:


A. regresie spontană
B. ruptura sau fisurarea trompei
C. migrarea în cavitatea uterină
D. avort tubo-abdominal
E. evoluţia la termen a sarcinii
(pag. 3147)

C2652176. Cele mai importante semne funcţionale în hematocelul din sarcina extrauterină sunt:
A. metroragii apărute după iregularitate menstruală, persistentă de câteva săptămâni
B. durere pelviană asociată cu tulburări de compresie rectală sau vaginală
C. vărsături şi meteorism abdominal
D. masă pelviană fără limite nete, de consistenţă inegală deplasând uterul anterior
E. durere bruscă, sincopală şi tendinţa la lipotimie
(pag. 3148)

C2652177. Particularităţile sarcinii cervicale la examenul local constă în:


A. col închis
B. col dilatat
C. col cu aspect de "butoiaş", violaceu
D. masă anexială bine delimiată
E. scurgeri negricioase ce conţin fragmente tisulare, prin colul dilatat
(pag. 3149)

C2652178. Tratamentul profilactic al sarcinii extrauterine constă în:


A. tratamentul BIP trebuie să fie precoce şi agresiv
B. folosirea estroprogestativelor şi inductorilor de ovulaţie cu mai mult discernământ

1523 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1524 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. sterilizarea chirurgicală
D. inserţia DIU cu respectarea strictă a contraindicaţiilor
E. folosirea diafragmelor vaginale cu metode contraceptive
(pag. 3149)

C2652179. Tratamentul medicamentelor în sarcina ectopică se efectuează cu:


A. progestative în doze mari
B. Metrotrexat
C. Premarin
D. Ru 486 (Mifepriston)
E. Dexametozon
(pag. 3150)

C2652180. Tratamentul radical (salpingectomia) în sarcina tubară este indicat în următoarele situaţii:
A. bolnave cu leziuni tubare anterioare
B. ruptura tubară cu inundaţie peritoneală
C. pacienta nu mai doreşte sarcini
D. când tratamentul medicamentos nu a dat rezultate
E. când sarcina se regăseşte în porţiunea ampulară
(pag. 3150)

C2752181. Triada simptomatica principala in diagnosticul sarcinii tubare necomplicate este


reprezentata de:
A. Intarzierea menstruatiei
B. Eliminarea de caduca uterina sub forma de mulaj al cavitatii
C. Sangerare mica, putin abundenta, cu sange negricios, "sepia", ciocolatiu
D. Durerea cu caracter de colica, de obicei in punct fix, localizata in abdomenul inferior sau intr-o fosa iliaca,
cu iradieri lombare, perineale, rectale
E. Tulburari neurovegative de sarcina estompate insa de implantarea anormala a oului
(pag. 3144)

C2752182. Care din urmatoarele elemente ultrasonografice sunt utile in diagnosticul sarcinii
extrauterine:
A. Uter gol - absenta sacului gestational
B. Colectie lichidiana retrouterina absenta
C. Masa latero-uterina continand eventual un embrion viu
D. Aspect de pseudosac, in raport cu decolarea caducii uterine
E. Toate cele de mai sus
(pag. 3146)

C2752183. In inundatia peritoneala, complicatie a sarcinii ectopice, examenul abdominal arata:


A. Contractura musculara evidenta
B. Meteorism abdominal
C. Febra
D. Culoare violacee a cicatricei ombilicale
E. Matitate deplasabila pe flancuri
(pag. 3147)

C2752184. Specificati care dintre urmatoarele conditii nu reprezinta factori de risc pentru sarcina
ectopica:
A. Malformatii tubare
B. Hiperplazia endomeriala
C. Stenoze inflamatorii salpingiene

1524 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1525 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. Estroprogestativele
E. Chiste ovariene functionale
(pag. 3143)

C2852185. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:


A. sarcina ectopica compromite grav viitorul obstretical al femeii
B. examinarile complementare sunt esentiale pentru diagnosticul sarcinii extrauterine complicate
C. 1/3 din nidatiile ectopice survin la nulipare
D. 50% din femeile ce au prezenta o sarcina extrauterina raman sterile
E. frecventa sarcinii extrauterine variaza intre 0,58-1,3% din totalul nasterilor
(pag. 3142)

C2852186. Cauzele anatomice ale nidatiei ectopice ce pot perturba peristaltismul tubar sunt:
A. stenozele inflamatorii
B. tumori uterine
C. malformatii tubare
D. ovulatie sporadica
E. endometrioza
(pag. 3143)

C2852187. Semnele clinice ale sarcinii extrauterine sunt:


A. intarzierea menstruatiei
B. stare lipotimica
C. metroragii cu sange negricios "sepia"
D. somnolenta
E. sangerari la 2-3 zile dupa un chiuretaj hemostatic si biopsic
(pag. 3144)

C2852188. Sarcina ectopica poate fi confundata mai frecvent cu:


A. apendicita acuta
B. salpingita acuta
C. ulcerul gastric
D. chist ovarian torsionat
E. chist endometriozic ovarian
(pag. 3147)

C2852189. Examenul abdominal local in sarcina extrauterina complicata arata:


A. facies vultuos
B. matitate deplasabila pe flancuri
C. meteorism abdominal moderat
D. culoare violacee a cicatricei ombilicale
E. petractie epigastrica
(pag. 3147)

C2852190. Varietatile sarcinii intramurale sunt:


A. sarcina angulara
B. sarcina cornuala
C. sarcina in corn rudimental
D. sarcina intraligamentala
E. sarcina in saculatie uterina
(pag. 3149)

1525 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1526 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2852191. Tratamentul chirurgical conservator se va efectua cand:


A. trompa opusa este extirpata de o interventie anterioara
B. trompa opusa este compromisa functional
C. ne aflam in fata unui avort tubal
D. sarcina este interstitiala
E. femeia isi doreste un copil
(pag. 3150)

C2852192. Tratamentul medicamentos al sarcinii extrauterine consta in


A. administrarea de antimitotice
B. administrarea de metrotrexat
C. administrarea de mifepriston
D. administrare de agenti alchilati
E. administrarea de saruri de aur intratubar
(pag. 3150)

1526 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1527 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 53
Complicatiile nasterii
BIBLIOGRAFIE:
2. V. Ancar, Crangu Ionescu - Obstetrica, Ed. National, 1999

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1253001. Placenta increta reprezinta:


A. placenta inserata la fundul uterului
B. placenta inserata pe peretele anterior al uterului
C. placenta care penetreaza in portiunea superficiala a miometrului
D. placenta care invadeaza miometrul in toata grosimea sa
E. placenta care invadeaza miometrul ajungand la seroasa
(pag. 203)

C1253002. Bazinul cifotic este un:


A. bazin viciat prin exces de maleabilitate
B. bazin viciat prin leziuni ale coloanei vertebrale
C. bazin viciat prin leziuni ale membrelor inferioare
D. bazin viciat prin anomalii de dezvoltare localizata ale oaselor
E. bazin acoperit
(pag. 171)

C1253003. Fatul marit global (macrosom) implica, prin definitie, o greutate:


A. mai mare de 3500 g
B. mai mare de 3800 g
C. mai mare de 4000 g
D. mai mare de 4500 g
E. mai mare de 5000 g
(pag. 160)

C1253004. Ruptura perineala de gradul II intereseaza urmatoarele elemente anatomice, cu exceptia:


A. comisura vulvara posterioara
B. tegumentul perineal
C. peretele rectal
D. muschii transversi perineali
E. fascia perineala
(pag. 189-190)

C1253005. Se considera hemoragie in postpartum, la o nastere pe cale vaginala a unui singur fat, o
sangerare, prin definitie, mai mare de:
A. 250 ml
B. 500 ml
C. 750 ml
D. 1000 ml
E. 1500 ml
(pag. 199)

C1353006. Care este atitudinea obstetricala in caz de sarcina la termen, fat viu unic, prezentatie

1527 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1528 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

transversa, odata cu instalarea travaliului?


A. Versiunea externa pentru a realiza prezentatie craniana si nastere naturala
B. Operatia cezariana
C. Versiunea interna si marea extragere
D. Administrarea de oxitocina
E. Versiunea externa pentru a realiza prezentatie pelvina si nastere naturala
(pag. 187)

C1353007. In travaliul, care este limita peste care se considera prelungirea anormala a fazei de latenta,
la primipare, pe curba Friedman?
A. 14 ore
B. 20 ore
C. 24 ore
D. 36 ore
E. 48 ore
(pag. 156)

C1353008. Factori de risc responsabili de aparitia prezentatiei pelvine sunt urmatorii cu exceptia.
A. Hidrocefalia
B. Hipoplazia uterina
C. Macrosomia
D. Hidramniosul
E. Placenta praevia
(pag. 181)

C1353009. Prelungirea fazei active a travaliului la primipare se caracterizeaza prin progresiunea


dilatatiei in faza activa mai mica de:
A. 0.5 cm/ora
B. 1.2 cm/ora
C. 1.5 cm/ora
D. 2.0 cm/ora
E. 2.5 cm/ora
(pag. 156)

C1353010. Cezariana este indicata in caz de prezentatie pelvina in urmatoarele situatii cu exceptia:
A. Craniu fetal in hiperextensie
B. Distocii de dinamica
C. Bazin osos normal
D. Fat prematur
E. Hipotrofie fetala severa
(pag. 182)

C1453011. Cate grade are inversiunea uterina:


A. 2 grade
B. 5 grade
C. 10 grade
D. 3 grade
E. nici unul
(pag. 205)

C1453012. Placenta acreta se defineste ca fiind:


A. o placenta cu aderenta normala

1528 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1529 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. o placenta care adera insuficient la peretii uterini


C. orice implantare placentara in care exista aderenta anormala a placentei
D. invadarea miometrului
E. cotiledoane aberante
(pag. 203)

C1453013. Factorul care determina aderenta anormala a placentei este in majoritatea cazurilor este:
A. primiparitatea
B. multiparitate
C. varsta inaintate a pacientei
D. transformarea deciduala deficitara
E. localizarea joasa
(pag. 203)

C1453014. Hemoragia in postpartum se defineste ca:


A. sangerare minima
B. sangerae sub 1000ml in operatia cezariana
C. sangerare peste 500ml la o nastere pe cale vaginala cu un singur fat
D. sangerare sub 500ml in cazul unei sarcini gemelare
E. hemoragia aparuta la 10 zile postpartum
(pag. 199)

C1553015. Paralizia de plex brahial la nastere se poate produce la fat:


A. in prezentatie transversa;
B. Prin rasucirea brutala a gatului la degajarea umerilor;
C. La aplicarea incorecta a forcepsului;
D. La nasterile complicate cu inversiune uterina;
E. La extractia fatului cu vidextractorul.
(pag. 196)

C1553016. Ruperea precoce a membranelor apare in:


A. Sarcina extrauterina;
B. Prezentatie transversala;
C. Moarte fetala ”in utero” in antecedente;
D. Tahicardie fetala;
E. Lupus eritematos sistemic matern.
(pag. 187)

C1553017. Solutiile de continuitate cervicale aparute intrapartum se pot complica cu


A. Ruptura precoce a membranelor;
B. Soc septic;
C. Hematom de ligament larg;
D. Hemoperitoneu;
E. Stenoza vaginala.
(pag. 192)

C1553018. Care dintre urmatoarele reprezinta complicatii ale hemoragiilor din delivrenta si perioada a
IV-a a nasterii:
A. Socul septic;
B. Insuficienta hepatica;
C. Insuficienta cardio-respiratorie;
D. Necroza ischemica a lobului anterior al hipofizei;

1529 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1530 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. Inversiunea uterina.
(pag. 201)

C1553019. Cauza obstetricala de hipotonie uterina postpartum este,


A. Travalii lungi si obositoare;
B. Plagi vaginale;
C. Coagulare intravasculara diseminata;
D. Placenta inserata la nivelul segmentului inferior;
E. Hipertensiune arteriala indusa de sarcina.
(pag. 199)

C1553020. Fractura de clavicula la fat se diagnosticheaza prin:


A. Crepitatii osoase;
B. Ruptura de periost;
C. Soc neonatal;
D. Noduli de citosteatonecroza supraclaviculara;
E. Torticolis.
(pag. 195)

C1653021. In caz de inversiune uterina administrarea de oxitocina sau derivati de prostaglandina se


face:
A. doar in inversiunea uterina gradul 1
B. doar in inversiunea uterina gradul 2
C. doar daca placenta este partial dezlipita
D. doar daca placenta este nedezlipita
E. doar dupa repunerea uterului in pozitie normala
(pag. 206)

C2253022. Distociile de dinamică uterină sunt:


A. anomalii de evoluţie a sarcinii
B. anomalii ale evoluţiei travaliului
C. anomalii ale prezentaţiei
D. disfuncţii sexuale
E. anomalii de poziţie
(pag. 154)

C2253023. Diagnosticul diferenţial al prelungirii fazei de latenţă a travaliului se face cu:


A. prelungirea fazei de deceleraţie
B. prelungirea fazei active
C. falsul travaliu
D. lipsa angajării prezentaţiei
E. prelungirea coborârii prezentaţiei
(pag. 156)

C2253024. In cazul lipsei angajării prezentaţiei, din cadrul distociilor de dinamică uterină, singura
conduită corectă este:
A. administrarea de betamimetice
B. administrarea de sedative
C. repausul terapeutic
D. operaţia cezariană
E. aplicarea de forceps
(pag. 159)

1530 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1531 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2253025. In cazul prelungirii prelungirii perioadei de latenţă, din cadrul distociilor de dinamică
uterină, nu se practică:
A. repausul terapeutic
B. stimularea cu ocitocină
C. aplicarea de forceps
D. operaţia cezariană
E. ruptura artificială a membranelor
(pag. 159)

C2253026. Bazine viciate prin exces de maleabilitate sunt:


A. bazinul rahitic
B. bazinul infantil
C. bazinul oblic ovalar
D. bazinul acondroplazic
E. bazinul coxalgic
(pag. 171)

C2253027. Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte:


A. naşterea la termen pe căi naturale în prezentaţia frontală nu este posibilă
B. naşterea pe cale vaginală în prezentaţia bregmatică este posibilă în toate cazurile
C. în prezentaţia facială, naşterea pe căi naturale nu este posibilă, chiar dacă bazinul este eutocic
D. proba de travaliu se începe de la o dilataţie de 2 cm, când membranele sunt rupte
E. pentru naşterea capului din urmă, în prezentaţia pelviană, este utilizată manevra Bracht
(pag. 179, 178, 176, 184)

C2253028. Plăgile colului, ca leziuni traumatice ale canalului de naştere, se situează ca frecvenţă:
A. pe locul trei după plăgile perineale
B. pe locul patru după plăgile perineale
C. pe locul doi după rupturile uterine
D. pe locul doi după plăgile perineale
E. pe locul trei după rupturile uterine
(pag. 191)

C2253029. Rupturile colului sunt plasate:


A. mai frecvent la orele 4 şi 6
B. mai frecvent la orele 6 şi 12
C. mai frecvent la orele 3 şi 9
D. mai rar la orele 3 şi 9
E. mai rar la orele 4 şi 6
(pag. 192)

C2253030. Citosteatonecroza, ca traumatism obstetrical la nou-născut, constă în:


A. hemoragii punctiforme pe tegumente
B. noduli duri, cu tegumente suprajacente roşii-violacee
C. tumefacţie rezultată prin edem şi sângerare
D. tumefacţie determinată de acumularea de sânge subperiostal
E. ruptură de fibre musculare
(pag. 194)

C2253031. Paralizia brahială proximală apărută la naştere se produce prin:


A. lezarea rădăcinilor nervoase C7-T1
B. lezarea rădăcinilor nervoase C5-C6

1531 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1532 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. lezarea rădăcinilor nervoase C7-C9


D. lezarea rădăcinilor nervoase C2-C4
E. lezarea rădăcinilor nervoase T2-T5
(pag. 196)

C2253032. Placenta increta se caracterizează prin:


A. aderenţă anormală a placentei în porţiunea superficială a miometrului
B. orice implantare joasă a placentei
C. invadarea miometrului în toată grosimea sa
D. invadarea miometrului şi depăşirea lui
E. orice implantare placentară vicioasă
(pag. 203)

C2253033. Care dintre următoarele aspecte reprezintă semnul dominant în placenta acreta, increta şi
percreta:
A. durerea
B. sângerarea
C. starea de şoc
D. dispneea
E. inversiunea uterină
(pag. 204)

C2253034. Bazinul acondroplazic este un bazin viciat prin:


A. exces de maleabilitate
B. leziuni ale coloanei vertebrale
C. leziuni ale membrelor inferioare
D. anomalii de dezvoltare localizată a oaselor
E. anomalii de dezvoltare a oaselor în totalitate
(pag. 171)

C2353035. In patogenia excesului de volum fetal pot fi implicati mai multi factori, cu exceptia:
A. Factorul ereditar
B. Obezitatea materna
C. Primiparitatea
D. Diabetul matern
E. Sarcina prelungita
(pag. 160)

C2353036. Indicatiile epiziotomiei profilactice sunt cu exceptia


A. Degajarea in occipito-sacrata
B. Prezentatia pelvina
C. Fat hipotrofic
D. Fat prematur
E. Multipare
(pag. 190)

C2353037. Plagile vaginale pot aparea in urmatoarele situatii, cu exceptia:


A. Primipare in varsta
B. Prezenta unor septuri vaginale
C. Aplicatia de forceps
D. Prezentatia pelvina
E. Existenta unor cicatrici de la nasterea anterioara

1532 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1533 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 191)

C2353038. Complicatiile fetale si neonatale in cazul nasterii in prezentatia pelvina sunt, cu exceptia:
A. Elongatia de plex brahial
B. Leziuni ale cortului cerebelos
C. Fracturi ale arcurilor costale
D. Hemoragie meningo-cerebrala
E. Mortalitate si morbiditate neonatala crescute
(pag. 182)

C2353039. Tratamentul hemoragiilor postpartum nu include:


A. Extractia manuala de placenta
B. Histerectomia
C. Administrarea i.v. de prostaglandine F2 alfa
D. Administrarea de Oxitocina si Ergomet prin injectarea in col
E. Sutura solutiilor de continuitate de la nivelul tractului genital
(pag. 202, 204)

C2553040. Leziunile periuretrale si periclitoridiene post-partum se sutureazã:


A. Dacã au peste un centimetru
B. Indiferent de dimensiunea lor
C. Numai dacã sângereazã
D. Peste 2 centimetri
E. Sub un centimetru
(pag. 190)

C2553041. Diagnosticul plãgilor colului uterin post-partum se realizeazã prin examinare:


A. digitalã
B. echograficã
C. radiologicã
D. cu valvele
E. histeroscopicã
(pag. 193)

C2553042. Hematomul de ligament larg este complicatie a:


A. Plasãrii oarbe a unor suturi de hemostazã
B. Solutiilor de continuitate laterale ale colului uterin
C. Rupturilor de vagin
D. Plãgilor periclitoridiene
E. Plãgilor vaginale
(pag. 192)

C2553043. Hematoamele perineale si vulvare se pot complica cu :


A. Suprainfectie
B. Disectia spatiului rectovaginal
C. Disectia spatiului retroperitoneal
D. Disectia spatiului presacrat
E. ªoc hipovolemic
(pag. 193)

C2553044. Sângerarea în post-partum este datã de laceratii ale tractului genital dacã:
A. Uterul este bine contractat

1533 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1534 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. Uterul este flasc


C. Sîngerarea este în valuri
D. TA sistolicã este sub 100
E. TA sistolicã este sub 80mmHg
(pag. 200)

C2553045. Hemoragia datoratã retentiei de fragmente placentare impune:


A. Administrare de analogi de prostaglandine
B. Administrare intravenoasã de oxitocin
C. Controlul manual si/sau instrumental al cavitãtii uterine
D. Mesajul cavitãtii uterine
E. eAdministrare de sânge
(pag. 202)

C2553046. Placenta acreta este definitã de insertia vilozitãtilor în :


A. Portiunea superficialã a miometrului
B. Invazia miometrului în totalitate
C. Invazia miometrului plus seroasã
D. Cavitatea peritonealã
E. Organe pelvine
(pag. 202)

C2553047. Diagnosticul ante-partum al aderentelor anormale placentare se poate face prin:


A. Amniocentezã
B. Biopsie placentarã
C. Ecografie
D. Anamnezã
E. Examen clinic
(pag. 204)

C2653048. În caz de inversiune uterină administrarea de oxitocină sau derivaţi de prostaglandină se


face:
A. doar în inversiunea uterină gradul I
B. doar în inversiunea uterină gradul II
C. doar dacă placenta este parţial dezlipită
D. doar dacă placenta este nedezlipită
E. doar după repunerea uterului în poziţie normală
(pag. 206)

C2653049. Naşterea pe cale vaginală pe uter cicatriceal poate fi permisă dacă:


A. cicatricea uterină este transversală
B. fătul este prematur
C. pacienta este multipară
D. membranele amniotice sunt intacte la internare
E. travaliul nu este declanşat
(pag. 261)

C2653050. Abruptio placentae este iniţiată de:


A. inserţia placentei pe segmentul inferior
B. hemoragia apărută în decidua bazală
C. hemoragia apărută în decidua corială
D. hemoragia sinusului marginal

1534 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1535 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. ruperea prematură a membranelor amniotice


(pag. 261)

C2653051. Corectarea tulburărilor de coagulare care apar în abruptio placentae implică:


A. administrare de heparină
B. administrare de acid epsilon aminocaproic
C. administrare de sânge proaspăt
D. administrare de vitamina K
E. administrare de Dextran 70
(pag. 263)

C2653052. Cel mai caracteristic simptom în placenta praevia este:


A. hemoragia vaginală indoloră
B. moartea fătului în uter
C. ruperea prematură a membranelor amniotice
D. contracţii uterine subintrante
E. tahicardie fetală între 160-180 bătăi pe minut
(pag. 265)

C2653053. Atitudinea terapeutică în placenta praevia depinde de următoarele, cu excepţia:


A. severitatea hemoragiei
B. varietatea anatomică
C. vârsta gestaţională
D. starea membranelor amniotice
E. existenţa travaliului
(pag. 266)

C2653054. Formarea calculilor urinari, în cadrul teoriei matriceale, presupune existenţa unei matrici
organice precursoare. Aceasta este compusă doar din:
A. albumine
B. globuline
C. albumine şi globuline
D. albumine, globuline şi glicozaminoglicani
E. albumine, globuline, glicozaminoglicani şi mucoproteine
(pag. 2826)

C2653055. Litiaza urinară secundară recunoaşte drept una din cauze ca fiind:
A. cistinuria
B. uricozuria
C. hiperparatiroidismul hipercalcemic
D. obstrucţii de tract urinar
E. sindroame mieloproliferative
(pag. 2827)

C2653056. Din punct de vedere al relaţiei densitate calcul urinar - radioopacitate, cea mai mare
densitate şi cel mai intens radioopac este calculul compus din:
A. fosfat de calciu
B. oxalat de calciu
C. fosfat amoniaco-magnezian
D. cistină
E. acid uric
(pag. 2827)

1535 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1536 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2653057. Care dintre următoarele tipuri de calculi urinari este radiotransparent:


A. fosfat de calciu
B. oxalat de calciu
C. fosfat amoniaco-magnezian
D. xantină
E. nici unul din calculii enumeraţi mai sus
(pag. 2827)

C2653058. În litiaza cistinică, pe lângă restricţia dietetică faţă de metionină şi alcalinizarea urinii, se
administrează chelatori de cistină cum ar fi:
A. captoprilul
B. cyproterone acetat
C. D-penicilamina
D. vitamina D
E. hidroclorotiazide
(pag. 2839)

C2653059. Cea mai importantă şi în acelaşi timp eficientă măsură profilactică generală în prevenţia
litiazei urinare este:
A. regim alimentar sărac în oxalaţi
B. reducerea aportului alimentar proteic
C. cura de diureză
D. evitarea imobilizărilor prelungite
E. evitarea deshidratării
(pag. 2838)

C2853060. Placenta increta reprezinta:


A. placenta inserata la fundul uterului
B. placenta inserata pe peretele anterior al uterului
C. placenta care penetreaza in portiunea superficiala a miometrului
D. placenta care invadeaza miometrul in toata grosimea sa
E. placenta care invadeaza miometrul ajungand la seroasa
(pag. 203)

C2853061. Punctul de reper in prezentatia bregmatica este:


A. mentonul
B. fruntea
C. nasul
D. occiputul
E. fontanela bregmatica
(pag. 178)

1536 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1537 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1253062. Administrarea de Ergomet sau Oxitocin in caz de hemoragii in delivrenta si periodul IV se


poate face:
A. intravenos
B. subcutanat
C. intramuscular
D. intrauterin
E. in colul uterin
(pag. 202)

C1253063. Care din urmatoarele conditii sunt necesare cand incepe proba de travaliu:
A. membranele sunt rupte
B. dilatatia este de 4 - 5 cm
C. dilatatia este de 2 cm
D. dinamica uterina este corespunzatoare
E. membranele sunt intregi
(pag. 176)

C1253064. Complicatiile hemoragiilor din delivrenta si periodul IV ale nasterilor sunt:


A. socul hemoragic
B. insuficienta renala acuta
C. infectii locale in lauzie
D. sindrom Sheehan
E. boala von Willebrand
(pag. 201)

C1253065. Principalele indicatii ale epiziotomiei profilactice sunt:


A. primiparitatea
B. fat prematur
C. prezentatie pelviana
D. manevre obstetricale
E. degajare in occipitopubiana
(pag. 190)

C1253066. Cauzele cele mai frecvente care pot duce la aparitia hematoamelor vulvare, perineale si
paravaginale sunt:
A. manevrele obstetricale
B. nasterea precipitata
C. macrosomia fetala
D. primiparitatea
E. hipotrofia fetala
(pag. 193)

C1253067. Prezentatiile distocice sunt:


A. frontala
B. occipitala
C. transversala
D. pelviana
E. bregmatica
(pag. 176)

1537 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1538 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C1253068. Cauzele majore de traumatism obstetrical la nou-nascut sunt:


A. operatia cezariana
B. travaliul prelungit
C. aplicatia de forceps
D. macrosomia
E. extractia dificila a fatului
(pag. 194)

C1253069. Care din urmatoarele cauze sunt mai frecvent responsabile de aparitia prezentatiei
transverse:
A. multiparitatea
B. primiparitatea
C. malformatiile uterine
D. fibroamele uterine
E. placenta praevia
(pag. 186)

C1353070. In cadrul curbei Friedman, care sunt componentele fazei active?


A. Faza de latenta
B. Faza de acceleratie
C. Faza de expulzie
D. Faza de panta maxima
E. Faza de deceleratie
(pag. 153)

C1353071. Care sunt complicatiile care pot apare in cursul travaliului in cazul prezentatiei faciale:
A. Rotarea posterioara a craniului cu inclavarea craniului in excavatie
B. Ruptura prematura de membrane
C. Lipsa de angajare a craniului fetal la dilatatie completa
D. Moarte fetala in utero
E. intarzierea rotatiei anterioare a craniului fetal
(pag. 178)

C1353072. Precizati care sunt conditiile, in care, in cazul prezentatiei pelvine nasterea pe cale vaginala
este relativ sigura:
A. Bazinul osos normal
B. Fatul este apreciat ecografic cu o greutate mai mica de 3600g
C. Craniu fetal in hiperextensie
D. Nastere prematura
E. Travaliul determina modificari ale colului si coborarea prezentatiei.
(pag. 183)

C1353073. Care sunt manevrele care pot fi folosite pentru rezolvarea distociei humerale?
A. Flectarea exagerata a coapselor mamei pe abdomen
B. Rotarea umarului posterior cu 180 de grade
C. Fracturarea voluntara a claviculei
D. Operatia cezariana
E. Nasterea umarului posterior
(pag. 161)

C1353074. Dintre situatiile obstetricale enumerate care se pot insoti de coagulare intravasculara
diseminata?
A. Eclampsia

1538 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1539 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. Decolarea prematura de placenta


C. Embolia amniotica
D. Diabetul zaharat asociat sarcinii
E. Moartea sI retentia fatului in utero
(pag. 200)

C1353075. Care din conditiile enumerate sunt necesare pentru a realiza versiunea interna in caz de
prezentatie transversa?
A. Dilatatia colului sa fie completa
B. Membrane intacte
C. Prezentatie transversa dorsoposterioara
D. Relaxare uterina asigurata prin anestezie generala
E. Prezentatie transversa dorsoanterioara
(pag. 188)

C1353076. Care sunt semnele indirecte pentru a pune diagnosticul de disproportie fetopelvina?
A. Manevra Hillis-Muller pozitiva
B. Craniul depaseste simfiza pubiana
C. Craniul nu se aplica pe col
D. Craniul nu se angajeaza stationand deasupra spinelor sciatice si stramtorii superioare
E. incalecarea oaselor craniului
(pag. 154)

C1353077. Care sunt cauzele cele mai frecvente care determina prelungirea fazei active a travaliului
conform curbei Friedman?
A. Prezentatiile distocice
B. Disproportiile cefalopelvice
C. Prematuritatea
D. Anestezia regionala
E. Primiparitatea
(pag. 156)

C1453078. Factorii responsabili de aparitia inversiunii uterine sunt:


A. placenta cu aderenta normala
B. relaxare fundului uterin
C. manevre de apasare a fundului uterin
D. placenta acreta
E. tractiunea pe fundul uterin prin greutatea placentei
(pag. 205)

C1453079. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate in legatura cu extractia manuala de placenta:
A. se practica fara anestezie
B. nu are o tehnica speciala
C. se practica in anestezie generala
D. se practica in post-partum imediat
E. se practica obismuit la fiecare nastere
(pag. 202)

C1453080. Complicatiile care pot aparea in inversiunea uterina sunt:


A. infectia generalizata
B. socul hemoragic
C. socul neurogen

1539 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1540 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. nu apar complicatii
E. exitus daca masurile terapeutice nu sunt instituite imediat
(pag. 205)

C1453081. Una din cauzele hemoragiilor in post-partum sunt tulburarile de coagulare. Care din
afirmatii este corecta in acest context:
A. Sunt cele mai frecvente cauze.
B. Sunt din fericire destul de rare.
C. Pot apare ca urmare a unor tulburari de coagulare preexistente.
D. Pot apare secundar coagularii intravasculare diseminate.
E. Nu pot apare secundar coagularii intravasculare diseminate.
(pag. 200)

C1453082. Printre complicatiile hemoragiilor din delivrenta si periodul IV a nasterilor se numara:


A. socul hemoragic
B. meningita
C. encefalita
D. insuficienta reanala cronica
E. infectii locale in lauzie
(pag. 201)

C1453083. Alte cauze ale hemoragiei post-partum sunt:


A. coagulare normala
B. ruptura uterina
C. epiziotomia larga
D. epiziotomia minima
E. atonia uterina
(pag. 199)

C1453084. Complicatiile frecvent intalnite in cazul placentelor cu aderenta anormala sunt:


A. infectia
B. socul hemoragic
C. inversiunea uterina
D. sangerare minima
E. ruptura uterina
(pag. 204)

C1453085. Conditiile frecvent asociate cu o aderenta anormala a placentei ar fi:


A. uter fara cicatrici
B. implantare la nivelul segmentului inferior
C. endometrite
D. chiuretajul obisnuit al cavitatii uterine
E. chiuretajul abraziv al cavitatii uterine
(pag. 203)

C1453086. Investigarea paraclinica in cazul hemoragiilor postpartum trebuie sa includa:


A. hemograma
B. examenul sumar de urina
C. numar de trombocite
D. determinarea grup de sange Rh
E. VSH
(pag. 201)

1540 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1541 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C1453087. Cauzele cele mai frecvente in hemoragia in post-partum sunt:


A. infectia
B. atonia uterina
C. defecte de coagulare
D. laceratia vaginului si a colului
E. socul hemoragic
(pag. 199)

C1453088. Placenta percreta se caracterizeaza prin:


A. o aderenta normala a placentei
B. o localizare anormala a placentei
C. invadarea miometrului
D. depasirea miometrului, ajungand pana la seroasa
E. pot fi aderente un cotiledon sau mai multi
(pag. 203)

C1453089. Care din afirmatiile urmatoare este corecta:


A. Inversiunea uterina necesita terapie imediata.
B. Inversiunea uterina nu este o urgenta si poate fi amanata terapia.
C. Prima masura in inversiunea uterina este reducerea imediata a inversiunii partiale.
D. In inversiunea uterina reducerea se realizeaza fara anestezie.
E. In terapia inversiunii uterine se practica si corectarea hipovolemiei.
(pag. 205)

C1453090. Atonia uterina este favorizata de:


A. travaliu care decurge normal nedeclansat
B. anestezia generala cu compusi halogenati
C. hipotensiunea arteriala
D. travaliu prelungit
E. travaliu precipitat
(pag. 199)

C1453091. In investigatia paraclinica in hemoragiile post-partum nu se practica:


A. hemograma
B. determinarea de grup sangvin, Rh
C. fibrinogenul
D. ecografia abdominala de rutina
E. radiografie toracica
(pag. 201)

C1453092. Care din afirmatiile urmatoare legate de retentia de placenta sunt adevarate:
A. Se caracterizeaza prin absenta sangerarii
B. Se caracterizeaza prin sangerare discontinua, cand se apasa pe fundul uterin sau in contractie
C. Retentia de placenta se datoreaza decolarii partiale
D. O aderenta anormala a placentei poate fi cauza de retentie placentara
E. Se poate datora decolarii totale dar retentiei prin contractia inelului Bandl
(pag. 200)

C1553093. Elementele de diagnostic in "lipsa de angajare a prezentatiei" sunt,


A. Prezentatia se palpeaza in escavatia pelvina;
B. Palpeul mensurator Pinard pozitiv;
C. Craniu mobil;

1541 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1542 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. intre prezentatie si curbura sacrului se interpun trei degete;


E. Travaliu hipoton – hipochinetic.
(pag. 157)

C1553094. Condilomatoza vulvo-perineala poate complica nasterea prin:


A. Laceratii perineale extinse;
B. Transmitere la fat;
C. Dehiscenta plagii perineale;
D. Rotatie posterioara a craniului;
E. Decolare de placenta normal inserata.
(pag. 164)

C1553095. Macrosomia fetala poate determina:


A. Distocie de dinamica uterina;
B. Corio-amniotita;
C. Diabet zaharat;
D. Distocia umerilor;
E. Traumatismul partilor moi materne.
(pag. 161)

C1553096. Complicatiile ce pot apare in cursul travaliului in cazul prezentatiei transversale sunt:
A. Ruperea precoce a membranelor;
B. Ruptura uterina;
C. Prolabare de cordon;
D. Infectie amniotica;
E. Ruptura de perineu.
(pag. 187)

C1553097. Complicatiile ce pot apare in cursul travaliului in cazul prezentatiei faciale sunt:
A. Rotarea posterioara a craniului cu inclavarea craniului in escavatie;
B. Edemul fetei;
C. Lipsa angajarii craniului;
D. Cresterea diametrului de angajare al craniului;
E. Hidramnios.
(pag. 178)

C1653098. Complicatiile hemoragiilor din delivrenta si din periodul IV al nasterilor sunt:


A. socul hemoragic
B. insuficienta renala acuta
C. infectii locale in lauzie
D. insuficienta multipla de organ
E. sindromul Sheehan
(pag. 201)

C1653099. Conditiile frecvent asociate cu aderenta placentara anormala sunt:


A. sterilitatea secundara
B. cicatrici uterine
C. sarcina extrauterina
D. chiuretajul abraziv al cavitatii uterine
E. endometritele
(pag. 203)

1542 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1543 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C1653100. Singerarea in post-partum prin coagulopatie de consum necesita o terapie agresiva care are
la baza:
A. administrarea de singe proaspat
B. sustinerea functiei respiratorii prin respiratie asistata
C. inlocuirea trombocitelor
D. inlocuirea fibrinogenului
E. inlocuirea factorilor de coagulare
(pag. 203)

C1653101. Factorii responsabili de aparitia inversiunii uterine in post-partum sunt:


A. multiparitatea
B. tractiunea puternica asupra cordonului ombilical
C. placenta acreta
D. manevre de apasare a fundului uterin
E. uterul cicatriceal
(pag. 205)

C1653102. Complicatiile frecvent intilnite in placenta acreta sunt:


A. socul hemoragic
B. inversiunea uterina
C. ruptura uterina
D. endometrita puerperala
E. pelviperitonita
(pag. 204)

C2253103. Distociile de dinamică uterină pot fi cauzate de:


A. macrosomia fetală
B. prezentaţii distocice
C. viciaţii ale bazinului
D. absenţa perfuziei ocitocice
E. prezenţa disproporţiei între diametrele craniului fetal şi dimensiunile pelvisului
(pag. 154)

C2253104. Diagnosticul disproporţiei feto-pelvine se pune pe următoarele elemente:


A. diametrul util mai mic de 9,5 cm
B. diameterul util mai mic de 8,5 cm
C. arcul pubian lărgit
D. arcul pubian micşorat
E. craniul nu se angajează
(pag. 154)

C2253105. Anomaliile de dinamică uterină în faza activă se constituie în următoarele:


A. prelungirea fazei de latenţă
B. prelungirea fazei active
C. prelungirea fazei de deceleraţie
D. oprirea secundară a dilataţiei
E. prelungirea coborârii prezentaţiei
(pag. 155)

C2253106. Anomaliile de dinamică uterină în expulzie se constituie în următoarele:


A. lipsa angajării prezentaţiei
B. oprirea coborârii prezentaţiei

1543 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1544 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. oprirea secundară a dilataţiei


D. travaliul precipitat
E. prelungirea fazei de deceleraţie
(pag. 155)

C2253107. Excesul de volum fetal recunoaşte ca etiologie următorii posibili factori:


A. diabetul matern
B. condilomatoza maternă
C. multiparitatea
D. nuliparitatea
E. sarcina prelungită
(pag. 160)

C2253108. In cazul unui făt macrosom, operaţia cezariană este indicată fără probă de travaliu
prealabilă când:
A. fătul este apreciat ca având peste 4500 g
B. mama este diabetică
C. aşezarea este o prezentaţie craniană
D. aşezarea este o prezentaţie pelviană
E. lipseşte suferinţa fetală la începutul travaliului
(pag. 161)

C2253109. Efectele materne care pot apărea în cursul naşterii la un bazin distocic sunt:
A. ruptura întârziată a membranelor
B. distocia de dilataţie secundară
C. hiperkinezii uterine
D. hipokinezii uterine
E. corioamniotită
(pag. 174-175)

C2253110. Complicaţiile fetale care pot apărea în cursul naşterii la un bazin distocic sunt:
A. corioamniotita
B. infecţie fetală intrapartum
C. prezenţa bosei serosanguinolente
D. prolabare de cordon
E. ruptura prematură de membrane
(pag. 175)

C2253111. Printre complicaţiile naşterii în prezentaţie pelviană se numără:


A. angajarea precoce în pelviana completă
B. angajarea precoce în pelviana decompletă
C. ridicarea braţelor
D. blocarea capului în excavaţie
E. progresiunea rapidă a dilataţiei
(pag. 182)

C2253112. Rupturile perineale de gradul 2 cuprind:


A. comisura vulvară posterioară
B. tegumentul perineal
C. muşchii transverşi perineali
D. fascia perineală
E. sfincterul anal extern

1544 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1545 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 189)

C2253113. Care dintre următoarele afirmaţii privitoare la hematoamele vulvare, perineale şi


paravaginale sunt adevărate:
A. sunt complicaţii relativ frecvente ale sarcinii
B. sunt complicaţii relativ frecvente ale perioadei puerperale
C. în 80% cazuri apar imediat după delivrenţă
D. în 50% cazuri apar imediat după delivrenţă
E. în 50% cazuri apar la 24-72 ore de la naştere
(pag. 192)

C2253114. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:


A. fracturile oaselor craniului fetal la naştere sunt rare
B. fracturile simple, fără înfundare, ale oaselor craniului fetal la naştere pot să se complice cu deficit
neurologic
C. fracturile simple, fără înfundare, ale oaselor craniului fetal la naştere sunt “în lemn verde”
D. fracturile oaselor membrelor fetale se produc de obicei în naşterile pelviene
E. fracturile cu înfundare ale oaselor craniului fetal la naştere se vindecă spontan, fără sechele
(pag. 195)

C2253115. Administrarea de Ergomet sau Oxitocin în caz de hemoragii în delivrenţă şi periodul IV al


naşterii se poate face:
A. intravenos
B. subcutanat
C. intramuscular
D. intrauterin
E. în colul uterin
(pag. 202)

C2253116. Printre complicaţiile hemoragiilor din delivrenţă şi periodul IV al naşterilor se numără:


A. insuficienţa renală acută
B. infecţii locale în lăuzie
C. sindromul Sheehan
D. inversiunea uterină
E. prolapsul genital
(pag. 201)

C2253117. Care dintre următoarele afirmaţii legate de inversiunea uterină sunt false:
A. în gradul 1 se constată depresiunea fundului uterin
B. în momentul producerii sale apare durere, stare de şoc şi sângerare
C. este contraindicată terapia imediată
D. în cazul inversiunii incomplete, diagnosticul se face la inspecţie
E. manevra de apăsare a fundului uterin nu poate fi cauză de inversiune uterină
(pag. 205)

C2253118. Printre factorii responsabili de apariţia inversiunii uterine se numără:


A. sângerarea abundentă
B. contractura fundului uterin
C. manevre de apăsare a fundului uterin
D. placenta acreta
E. naşterea în prezentaţie transversă
(pag. 205)

1545 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1546 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2253119. Printre complicaţiile inversiunii uterine se numără:


A. şocul hemoragic
B. şocul anafilactic
C. şocul neurogen
D. dezlipirea prematură de placentă normal inserată
E. perforaţia uterină
(pag. 205)

C2253120. Intre cauzele de hemoragie în postpartum se numără:


A. retenţia de placentă
B. atonia uterină
C. infecţii locale
D. naşterea în prezentaţie pelviană
E. traumatismele tractului genital
(pag. 200)

C2253121. In cazul unei hemoragii în postpartum, investigaţia paraclinică cuprinde determinarea:


A. grupului sanguin şi a Rh-ului
B. creatininei şi azotului
C. hemogramei
D. glicemiei
E. transaminazelor
(pag. 201)

C2253122. Tratamentul paraliziei de plex brahial al nou-născutului cuprinde:


A. imobilizare în timpul alimentaţiei
B. mişcări pasive la 7-10 zile de la naştere
C. tratamentul neurochirurgical după vârsta de 3 ani
D. mişcări pasive în timpul somnului
E. imobilizare în timpul somnului şi între momentele de alimentaţie
(pag. 196)

C2253123. Tratamentul paraliziei de nerv frenic a nou-născutului cuprinde:


A. nou-născutul va fi culcat pe partea indemnă
B. oxigenoterapie
C. perfuzie cu ser glucozat
D. antibioterapie
E. tratamentul chirurgical este contraindicat
(pag. 197)

C2253124. Cauze majore de traumatism obstetrical la nou-născut sunt:


A. travaliul prelungit
B. operaţia cezariană
C. aplicaţia de forceps
D. macrosomia fetală
E. hipotrofia fetală
(pag. 194)

C2253125. Principalele indicaţii ale epiziotomiei profilactice sunt:


A. multiparele
B. fătul hipotrofic
C. naşterea în prezentaţie craniană

1546 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1547 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. manevre obstetricale
E. degajarea în occipitopubiană
(pag. 190)

C2253126. Care sunt cauzele care pot determina plăgile perineale şi vulvare la naştere:
A. naşterea prelungită
B. hipotrofia fetală
C. degajări pelviene
D. manevre obstetricale
E. naşterea în prezentaţie transversă
(pag. 190)

C2253127. Pentru a se realiza versiunea internă, ca manevră obstetricală, trebuie indeplinite


următoarele condiţii:
A. dialataţie completă
B. membrane rupte
C. bazin osos normal
D. primipară
E. relaxare uterină
(pag. 188)

C2253128. Diagnosticul diferenţial al prezentaţiei transverse se face cu:


A. prezentaţia facială
B. prezentaţia pelviană completă
C. prezentaţia pelviană decompletă
D. craniana occipitală cu procidenţă de braţ
E. prezentaţia bregmatică
(pag. 186-187)

C2253129. Diagnosticul diferenţial al prezentaţiei frontale se face cu:


A. prezentaţia facială
B. prezentaţia transversă
C. prezentaţia pelviană
D. prezentaţia bregmatică
E. malformaţii fetale ca hidrocefalia şi anencefalia
(pag. 180)

C2253130. Alegeţi afirmaţiile corecte privitoare la diametrele de angajare în diferite prezentaţii ale
fătului:
A. prezentaţia bregmatică cu diametrul occipitomentonier
B. prezentaţia bregmatică cu diametrul occipitofrontal
C. prezentaţia frontală cu diametrul occipitomentonier
D. prezentaţia facială cu diametrul suboccipitobregmatic
E. prezentaţia facială cu diametrul submentobregmatic
(pag. 177-178-179)

C2253131. Proba de travaliu se efectuează pe bazine limită şi se începe când:


A. membranele sunt întregi
B. membranele sunt rupte
C. dilataţia este de 4-5 cm
D. dilataţia este de 2 cm
E. dinamica uterină este corespunzătoare

1547 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1548 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 176)

C2253132. Prezentaţii cu potenţial distocic sunt:


A. prezentaţia facială
B. prezentaţia transversală
C. prezentaţia bregmatică
D. prezentaţia frontală
E. prezentaţia pelviană
(pag. 176)

C2253133. Intre cauzele materne ale prezentaţiei faciale se numără:


A. multiparitatea
B. macrosomia
C. hidramniosul
D. tumori praevia
E. placenta praevia
(pag. 177)

C2253134. Alegeţi tipurile de bazine viciate prin anomalii de dezvoltare ale oaselor în totalitate:
A. bazinul infantil
B. bazinul oblic ovalar
C. bazinul coxalgic
D. bazinul acondroplazic
E. bazinul juxtominor
(pag. 171)

C2253135. Oprirea coborârii este o anomalie de dinamică uterină între ale cărei cauze se numără:
A. hipotonia uterină
B. hipertonia uterină
C. prezentaţii distocice
D. anestezia regională epidurală
E. distocie de strâmtoare mijlocie
(pag. 158)

C2253136. Complicaţiile fibromului în sarcină sunt:


A. degenerescenţă aseptică
B. hemoragie intracapsulară
C. prezentaţie distocică
D. avort
E. placenta praevia, placenta acreta
(pag. 167)

C2253137. Diagnosticul diferenţial al tumorilor ovariene benigne asociate sarcinii se face cu:
A. corpul galben gestaţional
B. mola hidatiformă
C. miomul pediculat
D. hidrosalpinxul
E. sarcina ectopică
(pag. 170)

C2253138. Operaţia cezariană este indicată în prezentaţia pelviană în următoarele situaţii:


A. orice modificare de bazin

1548 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1549 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. făt prematur
C. prezentaţia pelviană completă
D. placenta praevia
E. făt apreciat ecografic cu o greutate mai mică de 3500 g
(pag. 182-183)

C2353139. Pentru diagnosticul anomaliilor bazinului osos se pot utiliza


A. Pelvimetria externa
B. Pelvimetria interna
C. Ecografia transabdominala
D. Ecografia transvaginala
E. Examenul clinic general
(pag. 172)

C2353140. Proba de travaliu


A. Este o proba mecanica ce urmareste angajarea craniului in bazinele limita
B. Necesita membrane intacte, dilatatia de 4-5 cm si o dinamica corespunzatoare
C. Daca este pozitiva, se indica operatie cezariana
D. Necesita monitorizare cardiotocografica
E. Este negativa daca la dilatatie completa, craniul nu s-a angajat in 15-20 minute
(pag. 176)

C2353141. Prezentatiile cu potential distocic sunt


A. Frontala
B. Faciala
C. Pelvina
D. Transversa
E. Bregmatica
(pag. 176)

C2353142. In cazul hemoragiilor in post-partum:


A. Atonia uterina produce o sangerare discontinua, cu sange rosu
B. Placenta inserata la nivelul segmentului inferior determina o sangerare continua, cu sange rosu
C. Retentia de placenta determina o sangerare discontinua, in valuri
D. Cele mai frecvente cauze sunt ruptura uterina si defectele de coagulare
E. Hemoragia aparuta dupa primele 4 ore se numeste hemoragie in postpartum tardiva
(pag. 199-200)

C2353143. Alegeti afirmatiile incorecte:


A. In cazul placentei acreta partiale cea mai sigura atitudine este histerectomia
B. Gravitatea sangerarii in cazul unei placente acreta depinde de gradul de maturare a placentei
C. Factorul determinant pentru placenta acreta este transformarea deciduala exagerata
D. In cazul placentei acreta totale, sangerarea este masiva imediat dupa nastere
E. Placenta increta se caracterizeaza prin invadarea miometrului in toata grosimea sa
(pag. 203-204)

C2353144. Despre inversiunea uterina sunt false urmatoarele afirmatii:


A. Simptomatologia este insidioasa
B. Apare frecvent asociata cu placenta praevia
C. Necesita administrarea de oxitocina sau derivati de prostaglandine din momentul diagnosticului
D. In gradul 3 de inversiune uterina, exista invaginarea totala a corpului uterin, istmul si colul constituind un
inel

1549 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1550 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. Poate avea drept complicatie socul neurogen


(pag. 205)

C2353145. Plagile colului in cursul nasterii:


A. Sunt cele mai frecvente leziuni
B. Sunt favorizate de prezenza unor cicatrici
C. Apar in nasterile precipitate
D. Necesita inspectia intregii circumferinte a colului
E. Plasarea "oarba" a suturilor nu implica nici un risc
(pag. 191-192)

C2353146. Conditiile pentru realizarea versiunii externe in cazul prezentatiei transverse sunt:
A. Gravida la debutul travaliului
B. Multipara
C. Membrane intacte
D. Varsta gestationala 36-38 saptamani
E. Sarcina unica
(pag. 187)

C2353147. In prezentatia frontala care dintre urmatoarele afirmatii, sunt adevarate:


A. Este o prezentatie distocica
B. Diametrul de angajare este occipitomentonier de 13,5 cm
C. Punctul de reper este nasul
D. Nu se palpeaza fontanela mare
E. Cezariana se impune si in cazul blocarii craniului in excavatie
(pag. 179)

C2353148. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la evolutia travaliului:


A. In mod normal faza de latenta dureaza 5-8 ore la nulipare si 3-5 ore la multipare
B. Faza activa debuteaza la 2-3 cm dilatatie
C. Prelungirea coborarii prezentatiei poate aparea in cazul anesteziei regionale peridurale
D. Distocia de stramtoare superioara poate cauza oprirea coborarii
E. Prelungirea fazei de latenta implica riscuri majore pentru fat
(pag. 156-159)

C2353149. Complicatiile distociilor de dinamica sunt:


A. Infectii materne si fetale
B. Hipoxia fetala
C. Operatia cezariana
D. Traumatismele fetale
E. Eclampsia
(pag. 158-159)

C2353150. Cauzele cele mai frecvente ale prelungirii coborarii prezentatiei sunt:
A. Hipotonia uterina
B. Sedarea in exces
C. Anestezia rahidiana
D. Prezentatiile distocice
E. Travaliul precipitat
(pag. 158)

C2353151. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false:

1550 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1551 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. Mioamele uterine cresc mult in dimesiuni in trimestrul III de sarcina


B. In trimestrul III de sarcina trebuie facut diagnosticul diferential intre fibromul uterin si sarcina gemelara
C. Prezenta fibroamelor uterine asociate sarcinii obliga la nastere prin operatie cezariana
D. Operatia cezariana in cazul fibroamelor asociate sarcinii are si avantajul efectuarii in cursul aceleiasi
interventii si a miomectomiei
E. Fibromul uterin creste riscul aparitiei unei sarcini ectopice tubare
(pag. 166-168)

C2353152. Alegeti afirmatiile adevarate:


A. Prezentatia frontala este o prezentatie cu potential distocic
B. Diagnosticarea unei prezentatii distocice impune efectuarea probei de travaliu
C. Placenta praevia creste incidenta prezentatiei pelvina
D. Una din complicatiile prezentatiilor distocice o constituie blocarea craniului in excavatie
E. Nasterea pe cale vaginala in prezentatie pelvina are un prognostic mai bun la fetii prematuri, volumul fetal
fiind mai mic
(pag. 176, 179, 181,182)

C2353153. Cele mai frecvente cauze de prezentatie transversa sunt:


A. Multiparitate
B. Malformatii uterine
C. Oligoamnios
D. Sarcina gemelara
E. Cordon ombilical lung
(pag. 186)

C2353154. In cazul inversiunii uterine care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. Reprezinta o complicatie rara in perioada a 4-a a nasterii
B. Exista 3 grade de inversiune uterina
C. Numai in inversiunea uterina de gradul 3 se observa uterul inversat inafara vulvei
D. Complicatiile sunt socul hemoragic si socul cardiogen
E. Tratamentul de electie este interventia chirurgicala
(pag. 204-206)

C2553155. Sutura plãgilor perineale post-partum presupune:


A. Tehnicã asepticã
B. Hemostazã eficientã
C. Apropierea tesuturilor în tensiune
D. Nu se lasã spatii moarte.
E. Anestezie generalã
(pag. 190)

C2553156. Postoperator în cazul rupturilor perineale de gradul IV se recomandã:


A. Antibiotice profilactic
B. Igienã localã corespunzãtoare
C. Regimuri care determinã constipatie
D. Reluarea precoce a tranzitului intestinal
E. Hemostatice
(pag. 190)

C2553157. Plãgile vaginale postpartum apar cel mai frecvent datoritã:


A. Aplicatiei de forceps
B. Prezentei unor septuri vaginale

1551 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1552 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. La primipare
D. La multipare
E. Unor cicatrici anterioare
(pag. 191)

C2553158. Tratamentul plãgilor vaginale postpartum presupune:


A. Sutura chirurgicalã
B. Reechilibrarea hemodinamicã
C. Tamponament strâns vaginal
D. Administrare de sânge
E. Antibioterapie
(pag. 191)

C2553159. Cauzele cele mai frecvente ale rupturilor de col post- partum sunt:
A. Primiparitatea
B. Nasterea precipitatã
C. Aplicatia de forceps
D. Degajarea pelvianã
E. Fãtul macrosom
(pag. 191)

C2553160. Cele mai frecvente rupturi ale colului uterin sunt plasate:
A. La orele 3
B. La orele 9
C. Posterior
D. Anterior
E. La orele 6
(pag. 192)

C2553161. Cele mai frecvente rupturi ale colului uterin sunt plasate:
A. La orele 3
B. La orele 9
C. Posterior
D. Anterior
E. La orele 6
(pag. 192)

C2553162. Conduita terapeuticã în cazul hematoamelor vulvare largi constã în :


A. Evacuare
B. Toaletã cu apã oxigenatã
C. Controlul hemostazei
D. Suturã
E. Hemostatice
(pag. 193)

C2553163. Petesiile traumatice post-partum ale nou-nãscutului apar:


A. pe gît
B. pe torace
C. la nivelul extremitãtii cefalice
D. în regiunile inghinale
E. pe trunchi
(pag. 194)

1552 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1553 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2553164. Cefalhematomul reprezintã o leziune traumaticã a nou nãscutului caracterizatã de :


A. Acumulare de sânge subperiostal
B. Acumulare de sânge în tesutul subcutanat
C. Rezorbtie în 48 ore
D. Rezorbtie lentã, 1-3 luni
E. Posibilã asociere cu fracturi craniene
(pag. 194)

C2553165. Hematomul fibrozat al sterno-cleido-mastoidianului nou nãscutului este:


A. Bilateral
B. Unilateral
C. Apare la o lunã de viatã
D. Apare la 10-14 zile de viatã
E. Poate determina torticolis
(pag. 194)

C2553166. Paralizia brahialã Erb se caracterizeazã prin:


A. Afectarea rãdãcinilor nervoase C5-C6
B. Afectarea rãdãcinilor nervoase C7-T1
C. Afectarea membrului superior în totalitate
D. Conservarea miscãrilor degetelor
E. Conservarea miscãrilor de extensie a mâinii
(pag. 196)

C2553167. Hemoragiile prin CID apar în :


A. Decolarea de placentã normal inseratã
B. Embolia amnioticã
C. Moartea fãtului în uter
D. Corioamniotita
E. Preeclampsia
(pag. 200)

C2553168. Placenta inseratã la nivelul segmentului inferior determinã sângerãri:


A. Cu sânge rosu
B. Cu sânge negricios
C. Continue
D. Discontinue
E. Cu sânge maroniu
(pag. 200)

C2553169. Complicatiile hemoragiilor de delivrentã si din periodul IV sunt:


A. ªocul hemoragic
B. IRA
C. Infectii locale în lãuzie
D. Sindrom Sheehan
E. Psihoze postpartum
(pag. 201)

C2553170. Extractia manualã de placentã se practicã:


A. Sub anestezie localã
B. Fãrã anestezie

1553 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1554 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. Sub anestezie generalã


D. În post-partumul imediat
E. La 2 ore de la nastere
(pag. 202)

C2553171. Enumerati manevre pentru stoparea hemoragiei în perioadul III:


A. mesajul vaginului
B. exprimarea placentei
C. masaj uterin
D. transfuzie de sânge si perfuzie de substituenti
E. fire hemostatice în x pe comisuri
(pag. 202)

C2553172. Tratamentul sângerãrii prin CID impune:


A. Administrarea de sânge proaspãt
B. Administrarea de concentrate trombocitare
C. Administrare de crioprecipitat
D. Administrare de antibiotice
E. Administrare de vitamine
(pag. 203)

C2553173. Inversiunea uterinã de gradul 2 se caracterizeazã prin:


A. Invaginarea totalã a corpului uterin
B. Invaginarea totalã a corpului uterin, inclusiv a colului uterin
C. Durere violentã
D. Stare de soc
E. Sângerare
(pag. 205)

C2553174. Tratamentul inversiunii uterine necesitã :


A. Reducerea inversiunii
B. Corectarea hipovolemiei
C. Anestezie generalã
D. Administrarea de antibiotice
E. Administrarea de hemostatice
(pag. 204)

C2553175. Distociile de dinamicã pot determina:


A. hipoxie fetalã
B. complicatii infectioase materne
C. prerupturã uterinã
D. traumatism fetal
E. HTA maternã
(pag. 158)

C2653176. Complicaţiile hemoragiilor din delivrenţă şi din perioada IV al naşterilor sunt:


A. şocul hemoragic
B. insuficienţa renală acută
C. infecţii locale în lăuzie
D. insuficienţă multiplă de organ
E. sindrom SHEEHAN
(pag. 201)

1554 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1555 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2653177. Sângerarea în postpartum prin coagulopatii de consum necesită o terapie agresivă care are
la bază:
A. administrarea de sânge proaspăt
B. susţinerea funcţiei respiratorii prin respiraţie asistată
C. înlocuirea trombocitelor
D. înlocuirea fibrinogenului
E. înlocuirea factorilor de coagulare
(pag. 203)

C2653178. Condiţiile frecvent asociate cu aderenţa placentară anormală sunt:


A. sterilitate secundară
B. cicatrici uterine
C. sarcina extrauterină
D. chiuretajul abraziv al cavităţii uterine
E. endometritele
(pag. 203)

C2653179. Complicaţiile frecvent întâlnite în placenta acreta sunt:


A. şocul hemoragic
B. inversiunea uterină
C. ruptura uterină
D. endometrita puerperală
E. pelviperitonita
(pag. 204)

C2653180. Factorii responsabili de apariţia inversiunii uterine în postpartum sunt:


A. multiparitatea
B. tracţiunea puternică asupra cordonului ombilical
C. placenta acreta
D. manevre de apăsare a fundului uterin
E. uterul cicatriceal
(pag. 205)

C2653181. Factorii care favorizează apariţia rupturii uterului indemn sunt:


A. multiparitatea
B. anomalii uterine
C. infecţii intrauterine
D. macrozomia fetală, hidrocefalia, gemelaritatea
E. anomalii ovulare
(pag. 258)

C2653182. În ruptura uterină pe uter cicatriceal examenul obiectiv evidenţiază:


A. durere intensă la palparea cicatricii
B. sângerare vaginală minimă sau absentă
C. tonus uterin normal
D. sângerare vaginală moderată sau abundentă
E. dureri intense abdominale suprasimfizare
(pag. 259)

C2653183. Diagnosticul diferenţial al rupturii uterine se face cu:


A. placenta praevia
B. decolarea prematură a placentei normal inserate

1555 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1556 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. placenta percreta
D. embolia amniotică
E. boala trofoblastică gestaţională
(pag. 260)

C2653184. Diagnosticul diferenţial a formelor moderate sau uşoare de abruptio placentae se face cu:
A. placenta praevia
B. hidramnios
C. embolia amniotică
D. travaliul hiperkinetic
E. placenta percreta
(pag. 262-263)

C2653185. Hipercalcemiile pot fi cauzate de către:


A. hiperparatiroidismul primar
B. hipertiroidismul primar
C. sarcoidoză
D. sindromul Cushing
E. sindroamele mieloproliferative
(pag. 2826-2827)

C2653186. Care dintre următoarele tipuri de calculi urinari sunt radiotransparente:


A. cistină
B. acid uric
C. xantină
D. fosfat amoniaco-magnezian
E. oxalat de calciu
(pag. 2827)

C2653187. Corespunzător teoriei inhibitorilor cristalizării urinare, care dintre următoarele substanţe
face parte din această
A. magneziul
B. zincul
C. sodiul
D. potasiul
E. citraţii
(pag. 2826)

C2653188. Ecografia, în litiaza urinară, decelează:


A. atât calculii radioopaci cât şi cei radiotransparenţi situaţi în rinichi
B. atât calculii radioopaci cât şi cei radiotransparenţi situaţi în ureter
C. atât calculii radioopaci cât şi cei radiotransparenţi situaţi în vezica urinară
D. modificările funcţionale renale
E. răsunetul obstructiv al litiazei
(pag. 2831)

C2653189. În diagnosticul litiazei aparatului urinar, urografia intra-venoasă este:


A. utilă în diagnosticul calculilor radiotransparenţi mai ales
B. utilă în diagnosticul calculilor radioopaci mai ales
C. un test pur morfologic
D. un test pur funcţional
E. un test morfo-funcţional

1556 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1557 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 2831)

C2653190. În litiaza aparatului urinar superior, printr-un canal de lucru percutanat sunt posibile:
A. nefrolitotomia percutanată
B. nefrotomia
C. litotriţia ureteroscopică anterogradă
D. ureterotomia
E. nefrotomia anatrofică
(pag. 2832)

C2653191. Nefrostomia percutanată "a minima" se efectuează:


A. în anestezie locală
B. numai în anestezie de conducere
C. numai în anestezie generală
D. sub control ecografic
E. sub control fluoroscopic
(pag. 2833)

C2653192. Extragerea chirurgicală deschisă a unui calcul renal se face:


A. prin toracotomie posterioară
B. prin lombotomie
C. incizie anterioară pararectală retroperitoneală
D. în anestezie de conducere
E. în anestezie generală cu intubaţie oro-traheală
(pag. 2833)

C2653193. Abordul chirurgical deschis al unui calcul vezical se face:


A. pe cale perineală
B. prin talie hipogastrică
C. în rahianestezie
D. în anestezie generală cu intubaţie oro-traheală
E. pe cale transuretrală
(pag. 2833)

C2753194. Conditiile frecvent asociate cu aderenta placentara anormala sunt:


A. Implantarea la nivelul segmentului inferior
B. Multiparitatea
C. Cicatrici uterine
D. Sarcina gemelara
E. Endometrite
(pag. 203)

C2753195. Tocoliza, in cazul simptomatologiei premonitorii de nastere prematura se realizeaza cu:


A. Agenti betamimetici
B. Blocanti ai canalelor de Ca
C. Saruri de magneziu
D. Estrogeni
E. Inhibitori ai sintezei prostaglandinelor
(pag. 237)

C2753196. Examenul clinic al gravidei cu sarcina suprapurtata evidentiaza:


A. Fundul uterin este mult asecnsionat, ajungand la nivelul apendicelui xifoid

1557 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1558 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. Segmentul inferior este bine format


C. Fatul este agitat si se palpeaza cu usurinta
D. Lichidul amniotic este in cantitate crescuta
E. La tuseul vaginal suturile craniene fetale sunt aproape disparute
(pag. 242)

C2753197. Macrosomia fetala este asociata cu un risc crescut de:


A. Travaliu prematur
B. Distocii de dinamica
C. Prezentatii distocice
D. Distocie de umeri
E. Leziuni ale plexului brahial
(pag. 161)

C2753198. Cei mai fideli parametri ecografici pentru estimarea existentei macrosomiei fetale sunt:
A. Diametrul biparietal
B. Circumferinta abdominala
C. Lungimea femurului
D. Circumferinta craniului
E. Circumferinta toracica
(pag. 161)

C2753199. In cazul asocierii fibromului uterin cu sarcina, in cursul travaliului pot apare:
A. Anomalii de dinamica
B. Prolabare de cordon
C. Prezentatii distocice
D. Decolare prematura de placenta
E. Ruptura uterina
(pag. 168)

C2753200. Complicatiile condilomatozei acuminate in sarcina si nastere sunt:


A. Travaliu prematur
B. Laceratii perineale intinse
C. Ruptura prematura de membrane
D. Dehiscenta epiziotomiei
E. Transmiterea la fat
(pag. 164)

C2753201. Factorii defavorabili nasterii pe cale vaginala in distociile osoase sunt:


A. Diametrul util mai mic de 10 cm
B. Varietati posterioare ale prezentatiei occipitale
C. Prezentatia craniana occipitala in varietate anterioara
D. Diametrul bituberozitar mai mic de 8,5 cm
E. Distocia de dinamica
(pag. 175)

C2753202. La pelvimetria interna in cazul bazinelor viciate prin micsorarea stramtorii superioare se
constata:
A. Promontoriul se atinge
B. Redresarea sacrului
C. Spine sciatice proeminente
D. Micsorarea unghiului pubian

1558 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1559 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. Liniile nenumite se urmaresc in totatlitate


(pag. 172)

C2753203. In prezentatia faciala:


A. Diametrul de angajare submentobregmatic este de 9,5 cm
B. Diametrul de angajare occipitomentonier este de 13,5 cm
C. Craniul este in hiperextensie
D. Nasterea pe cale naturala este posibila
E. Nasterea pe cale naturala este imposibila, fiind cea mai distocica dintre prezentatii
(pag. 177)

C2753204. Conduita in travaliu si nastere in prezentatia pelviana presupune:


A. Stimularea travaliului prin perfuzie ocitocica
B. Ruperea artificiala a membranelor la dilatatie 4-5 cm
C. Monitorizare cardiotocografica continua sau la un interval de cel putin 15 minute
D. Utilizarea de rutina a extractiei pelviene totale
E. Montarea perfuziei ocitocice in expulzie
(pag. 183)

C2753205. In cazul prezentatiei transverse examenul obstetrical evidentiaza urmatoarele elemente:


A. La inspectie uterul are axul mare transversal sau oblic
B. Palparea segmentului inferior nu constata prezenta unui pol fetal
C. Focarul de auscultatie maxima este la jumatatea distantei spinoombilicale, de partea craniului
D. La tactul vaginal membranele sunt groase, rugoase
E. Daca membranele sunt rupte se palpeaza grilajul costal, acromionul,axila, omoplatul sau mana
(pag. 186)

C2753206. Optiunile terapeutice in prezentatia transversa sunt:


A. Ajutorul manual Bracht
B. Versiunea externa
C. Versiunea interna
D. Operatia cezariana
E. Embriotomia
(pag. 187)

C2753207. Bosa serosanguina a nou-nascutului:


A. Se mai numeste si cefalhematom
B. Este o tumefactie determinata de acumularea de sange subperiostal
C. La palpare e fluctuenta, delimitata de suturi
D. Este o tumefactie rezultata prin edem si sangerare in tesutul subcutanat
E. Se resoarbe in 48 de ore
(pag. 194)

C2753208. Cauzele cele mai frecvente ale hemoragiei in post-partum sunt:


A. Ruptura uterina
B. Epiziotomia larga
C. Atonia uterina
D. Laceratiile vaginului si colului
E. Retentia de tesut placentar
(pag. 199)

C2853209. Care din urmatoarele conditii sunt necesare cand incepe proba de travaliu:

1559 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1560 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. membranele sunt rupte


B. dilatatia este de 4-5 cm
C. dilatatia este de 2 cm
D. dinamica uterina este corespunzatoare
E. membranele sunt intregi
(pag. 176)

C2853210. Care din urmatoarele cauze sunt mai frecvent responsabile de aparitia prezentei transverse:
A. multiparitatea
B. primiparitatea
C. malformatii uterine
D. fibroamele uterine
E. placenta praevia
(pag. 186)

C2853211. Complicatiile care pot apare in cursul travaliului in cadrul prezentatiei pelvine sunt:
A. hemoragie genitala
B. ruperea prematura si precoce a membranelor
C. hipertensiunea indusa de sarcina
D. distocia de dinamica
E. progresiunea lenta a dilatatiei
(pag. 182)

C2853212. Dintre situatiile obstetricale enumerate care se pot insoti de coagulare intravasculara
diseminata?
A. eclampsia
B. decolarea prematura de placenta
C. embolia amniotica
D. diabetul zaharat asociat sarcinii
E. moartea si retentia fatului in utero
(pag. 200)

C2853213. Cauzele cele mai frecvente in hemoragia in post-partum sunt:


A. infectia
B. atonia uterina
C. defecte de coagulare
D. laceratia vaginului si a colului
E. socul hemoragic
(pag. 199)

C2853214. Fibromul uterin asociat sarcinii complica nasterea prin:


A. placentatie deficitara
B. prezentatii distocice
C. hemoragii in postpartum imediat
D. ruptura vaginala
E. ruptura uterina
(pag. 168)

C2853215. Complicatiile ce pot apare in cursul travaliului, in cazul prezentatiei pelvine sunt:
A. eclampsia
B. tulburari in dinamica travaliului cu hipokinezie si hipodinamie
C. ridicarea bratelor fatului in dreptul fetei sau la ceafa

1560 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1561 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. hipertensiunea arteriala indusa de sarcina


E. ruperea precoce a membranelor
(pag. 182)

C2853216. Factorii care favorizeaza aparitia rupturii uterului indemn sunt:


A. multiparitatea
B. anomalii uterine
C. infectii intrauterine
D. macrosomia fetala, hidrocefalia, gemelaritatea
E. anomalii ovulare
(pag. 258)

1561 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1562 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 54
Sarcina normala si dispensarizarea gravidei
BIBLIOGRAFIE:
2. V. Ancar, Crangu Ionescu - Obstetrica, Ed. National, 1999

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1254001. Care din urmatoarele afirmatii este falsa?


A. bazinul osos este format din doua oase iliace unite posterior prin sacru si coccis
B. liniile nenumite imaprt bazinul osos in 2 segmente, bazinul mare si bazinul mic
C. bazinul mic nu intervine in procesul nasterii
D. bazinul mare nu intervine in procesul nasterii
E. de conformatia bazinului mic depinde mecanica nasterii
(pag. 91)

C1254002. In ansamblu, nevoile energetice zilnice ale unei gravide sunt de:
A. 1000 cal/ zi
B. 1150 cal/ zi
C. 2500- 3000 cal/ zi
D. 2000 cal/ zi
E. peste 3000 cal/ zi
(pag. 88)

C1254003. Diametrul retro-pubian, sau diametrul util, sau promonto-pubian minim, sau conjugata vera
este de:
A. 11 cm
B. 11,5 cm
C. 10,8 cm
D. 9,5 cm
E. 10 cm
(pag. 92)

C1254004. Dupa luarea in evidenta, o gravida va fi urmarita periodic:


A. trimestrial
B. bilunar in trimestrul I
C. lunar in primele doua trimestre
D. saptamanal in trimestrul I
E. ocazional
(pag. 77)

C1254005. Modificarile de forma, volum si consistenta a uterului sunt semne


A. decelabile prin inspectie
B. decelabile prin tact vaginal combinat
C. decelabile doar ecografic
D. fetale de sarcina
E. ce nu pot deveni de certitudine a prezentei sarcinii
(pag. 75)

C1254006. In ansamblu, toate diametrle stramtorii medii ale bazinului osos sunt de aproximativ:

1562 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1563 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. 10 cm
B. 11 cm
C. 12 cm
D. 10,5 cm
E. 9 cm
(pag. 92)

C1254007. Structurile embrionare sunt vizualizabile ecografic cu sondele transabdominale


A. de la 4 saptamani de amenoree
B. de la 8 saptamani de amenoree
C. de la 6 saptamani de amenoree
D. doar in trimestrul II de sarcina
E. de la 9 saptamani de amenoree
(pag. 85)

C1354008. Focarul maxim de ascultatie a batailor cordului fetal, in timpul sarcinii, in prezentatia
craniana este localizat:
A. Supraombilical
B. Pe linia spino-ombilicala la unirea treimii superioare cu doua treimi inferioare, de partea spatelui fetal
C. Paraombilical
D. Subombilical, de partea opusa spatelui fetal
E. Deasupra simfizei pubiene
(pag. 81)

C1354009. Ritmicitatea consultatiei prenatale in primele doua trimestre a gravidei normale este
urmatoarea:
A. Lunar
B. O data la doua luni
C. O data la trei luni
D. O data la doua saptamani
E. O data pe saptamana
(pag. 77 si 95)

C1354010. Prin pelvimetrie interna se vor masura urmatoarele diametre:


A. Diametrul bispinos
B. Diametrul bicrest
C. Diametrul promonto-subpubian
D. Diametrul antero-posterior al lui Beaudeloque
E. Rombul lui Michaelis
(pag. 83)

C1354011. Frecventa normala medie a batailor cordului fetal este:


A. 90 batai pe minut
B. 100 batai pe minut
C. 110 batai pe minut
D. 140 batai pe minut
E. 170 batai pe minut
(pag. 82)

C1354012. Dintre semnele subiective pentru diagnosticul de sarcina in trimestrul I, cel mai important
este:
A. Amenoreea la o femeie cu ciclul regulat
B. Sialoreea

1563 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1564 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. Modificari ale gustului


D. Constipatia
E. Polachiuria
(pag. 73)

C1354013. Segmentul inferior uterin provine din urmatoarele parti ale uterului:
A. Cornul uterin drept
B. Cornul uterin stang
C. Istmul uterin
D. Corpul uterin
E. Colul uterin
(pag. 90)

C1354014. Tehnica palparii obstetricale, descrisa de Leopold, comporta:


A. 1 timp
B. 2 timpi
C. 3 timpi
D. 4 timpi
E. 5 timpi
(pag. 78)

C1454015. Diametrul biparietal al craniului fetal la o sarcina la termen are valoarea normala:
A. 7 cm
B. 7,5 cm
C. 8 cm
D. 9,5 cm
E. 10 cm
(pag. 94)

C1454016. Nevoile energetice in timpul sarcinii sunt de


A. 1800-2000 cal
B. 2000-2400 cal
C. 2500-3000 cal
D. 3000-3500 cal
E. peste 3500 cal
(pag. 88)

C1454017. Intre 12-28 saptamini de sarcina consultatia prenatala trebuie sa fie


A. lunare
B. bilunare
C. saptaminale
D. Trimestriale
E. semestriale
(pag. 95)

C1454018. Strimtoarea superioara la bazinele normale are forma


A. ovala
B. rotunda
C. eliptoida
D. dreptunghiulara
E. romboida
(pag. 91)

1564 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1565 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C1454019. Durata gestatiei pentru specia umana este de aproximativ de


A. 200-210 zile
B. 220-230 zile
C. 230-240 zile
D. 250-260 zile
E. 270-280 zile
(pag. 76)

C1454020. Care sunt valorile normale ale diametrului antero-posterior al bazinului osos ?
A. 20 cm
B. 19 cm
C. 32 cm
D. 28 cm
E. 24 cm
(pag. 83)

C1454021. Pelvimetria interna se efectueaza prin


A. Ecografie
B. radiografia bazinului
C. histerometrie
D. cu pelvimetrul
E. tact vaginal
(pag. 83)

C1454022. Care este frecventa medie a zgomotelor cordului fetal ?


A. 100 b/min
B. 110 b/min
C. 110 b/min
D. 140 b/min
E. 130 b/min
(pag. 82)

C1454023. Care este inaltimea segmentului inferior la termen ?


A. 5-6 cm
B. 7-8 cm
C. 9-10 cm
D. 10-11 cm
E. 11-12 cm
(pag. 90)

C1454024. Care din urmatoarele scoruri incadreaza gravidele cu risc obstetrical crescut ?
A. scor Bischop
B. scor Maning
C. scor Papiernic
D. scor Coopland
E. scor APGAR
(pag. 98)

C1554025. Colul uterin examinat prin tuseu vaginal la o gravida are consistenta:
A. Scazuta;
B. Crescuta;

1565 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1566 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. Elastica;
D. Dura;
E. Chistica.
(pag. 74)

C1554026. Urmarirea periodica a gravidei in primele doua trimestre se face:


A. Bilunar;
B. Lunar;
C. La doua luni;
D. Bilunar si saptamanal;
E. Saptamanal.
(pag. 77)

C1554027. Tehnica palparii obstetricale, descrisa de Leopold, comporta un numar de timpi-cati?


A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 6;
E. 5.
(pag. 78)

C1554028. Daca la tuseul vaginal prezentatia are circumferinta de angajare coborata sub planul
stramtorii superioare prezentatia este:
A. Angajata;
B. Mobila;
C. Aplicata;
D. Fixata;
E. Indiferenta.
(pag. 82)

C1554029. Prin pelvimetria externa gasim diametrul bitrohanterian masoara:


A. 20 cm;
B. 24 cm;
C. 32 cm;
D. 28 cm;
E. 30 cm.
(pag. 83)

C1554030. Inaltimea uterului gravid la o sarcina normala in luna a 5-a este de:
A. 10 cm;
B. 15 cm;
C. 20 cm;
D. 28 cm;
E. 32 cm.
(pag. 76)

C1654031. Care din urmatoarele situatii nu pot constitui cauze posibile ale amenoreei
A. lactatia
B. malformatii genitale
C. climacterul
D. colecistita acuta
E. casexie

1566 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1567 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 73)

C1654032. La sfarsitul lunii a III-a de sarcina fundul uterului se palpeaza:


A. la nivelul ombilicului
B. la nivelul xifoidului
C. la jumatatea distantei pubo-ombilicale
D. la jumatatea distantei xifo-ombilicale
E. la nivelul simfizei pubiene
(pag. 74)

C1654033. Necesarul de fier in sarcina este de:


A. 10-15 mg/zi
B. 15-20 mg/zi
C. 30 mg/zi
D. 45-60 mg/zi
E. 100 mg/zi
(pag. 88)

C1654034. Care din urmatoare semne clinice de sarcina (de probabilitate) reprezinta semnul Hegar:
A. mobilitatea accentuata a corpului uterin fata de istm/col
B. inmuierea istmului uterin
C. umplerea fundurilor de sac vaginale de catre corpul uterin globulos
D. consistenta pastoasa a corpului uterin
E. uterul gravid scapa greu din mina fata de cel negravid care aluneca intre degete ca simburele de cireasa
(pag. 75)

C1654035. Durata gestatiei pentru specia umana este de aproximativ:


A. 250-270 de zile
B. 255-265 de zile
C. 275-280 de zile
D. 280-300 de zile
E. 270-280 de zile
(pag. 76)

C1654036. Frecventa medi a ritmului cardiac fetal este:


A. 100 batai/minut
B. 140 batai/minut
C. 190 batai/minut
D. 180 batai/minut
E. nici una din variantele de mai sus
(pag. 82)

C2254037. Semnul Hegar,în cadrul informaţiilor obţinute prin tuşeu vaginal combinat se traduce prin:
A. mobilitatea acentuată a corpului uterin faţă de istm/col
B. înmuierea istmului uterin
C. consistenţa păstoasă a corpului uterin
D. dezvoltarea mai accentuată a unui corn uterin
E. umplerea fundurilor de sac vaginale de către corpul uterin
(pag. 75)

C2254038. Semnul Budin-Noble constă în:


A. umplerea fundurilor de sac vaginale de către corpul uterin

1567 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1568 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. mobilitatea accentuată a corpului uterin faţă de istm/col


C. consistenţa păstoasă a uterului gravid ce scapă cu greu din mâna examinatorului
D. consistenţa păstoasă a corpului uterin ce poate fi deprimat cu uşurinţă
E. înmuierea istmului uterin
(pag. 75)

C2254039. Semnul Mc-Donald (balamalei) constă în următoarea modificare:


A. mobilitatea accentuată a corpului uterin faţă de istm/col
B. înmuierea istmului uterin
C. mobilitatea diminuată a corpului uterin faţă de istm
D. consistenţa păstoasă a corpului uterin
E. dezvoltarea mai accentuată a unui corn uterin la locul nidaţiei
(pag. 75)

C2254040. La palparea abdominală a gravidei în luna V-a, uterul gravid se situează la:
A. două laturi de deget deasupra simfizei pubiene
B. jumătatea distanţei ombilic-simfiză pubiană
C. nivelul ombilicului
D. nivelul apendicelui xifoid
E. jumătatea distanţei ombilic-apendice xifoid
(pag. 76)

C2254041. Palparea prin manoperele Leopold a abdomenului unei gravide la termen, defineşte ca
timpul V:
A. palparea înălţimii fundului uterin
B. palparea conţinutului segmentului inferior
C. palparea flancurilor
D. palparea conţinutului fundului uterin
E. acomodarea gravidei cu palparea blândă superficială
(pag. 79)

C2254042. La palparea spatelui fetal se descriu următoarele caractere:


A. plan dur,convex,relativ regulat
B. formaţiune moale,depresibilă
C. formaţiune dură,nedepresibilă
D. formaţiune dură,regulată,rotundă
E. formaţiune neregulată,dură
(pag. 80)

C2254043. La auscultaţia cu stetoscopul obstetrical, focarul BCF-urilor în prezentaţia craniană se află


situat:
A. paraombilical la cîţiva cm pe linia mediană
B. de partea spatelui, pe linia spino-ombilicală, la unirea 1/3 superioare cu 2/3 medii
C. pe linia spino-ombilicală de partea opusă spatelui fetal
D. supraombilical şi paraombilical de partea spatelui fetal
E. paraombilical de partea spatelui fetal
(pag. 81)

C2254044. Care din enunţurile de mai jos privind caracteristicile miometrului este fals:
A. este alcătuit din 3 straturi
B. stratul mijlociu este alcătuit din fibre circulare şi fascicule mediane
C. stratul extern este alcătuit din fibre circulare şi fascicule mediane

1568 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1569 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. stratul intern este format din fibre circulare şi longitudinale


E. fibrele musculare suferă fenomene de hipertrofie, hiperplazie, metaplazie
(pag. 89-90)

C2254045. Legat de elementele bazinului osos matern, termenul de conjugata vera defineşte:
A. diametrul promonto-subpubian
B. diametrul promonto-pubian minim
C. diametrul promonto-suprapubian
D. diametrul transvers median
E. diametrul oblic stâng
(pag. 92)

C2254046. Cel mai mic diametru al craniului fetal este:


A. diametrul suboccipito-bregmatic
B. diametrul occipito-mentonier
C. diametrul occipito-frontal
D. diametrul suboccipito-mentonier
E. diametrul supraoccipito-mentonier
(pag. 94)

C2354047. Pentru diagnosticul clinic de sarcina in trimestrul I, semnul subiectiv cel mai important este:
A. amenoreea la o femeie cu cicluri regulate
B. greturile
C. varsaturile
D. iritabilitatea
E. labilitatea psihica
(pag. 73)

C2354048. Pentru diagnosticul clinic de sarcina in trimestrul I, examenul vaginal cu valvele culege
urmatoarele informatii:
A. colul uterin cu orificiul extern in fanta transversala
B. colul uterin cu orificiul extern circular
C. mucoasa vaginala de coloratie violacee
D. colul uterin cu orificiul extern intredeschis
E. mucoasa exocervicala prezinta cateva oua Naboth
(pag. 74)

C2354049. Pentru diagnosticul pozitiv de sarcina, prin tuseu vaginal se evidentiaza urmatoarele semne:
A. colul uterin orientat in axul vaginului
B. colul uterin orientat posterior
C. colul uterin ramolit, inmuiat, de consistenta scazuta
D. colul uterin de consistenta cartilaginoasa
E. colul uterin cu orificiul extern intredeschis
(pag. 74)

C2354050. Diagnosticul paraclinic al sarcinii in trimestrul I beneficiaza de urmatoarele metode:


A. termografia
B. termoviziunea
C. ecografia
D. radiografia abdominala simpla
E. cistoscopia
(pag. 75)

1569 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1570 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2354051. Pentru calculul varstei sarcinii in saptamani reperul de calcul este:


A. prima zi a ultimei menstruatii normale
B. a 10-a zi de la prima zi a ultimei menstruatii normale
C. a 14-a zi de la prima zi a ultimei menstruatii normale
D. data perceperii de catre examinator a miscarilor fatului
E. data ultimei zile a menstruatiei
(pag. 76)

C2354052. Valoarea datelor anamnestice pentru diagnosticul de varsta a sarcinii este edificatoare in
urmatoarele procente:
A. 70-80%
B. 10-20%
C. 30-40%
D. 20-30%
E. 40-50%
(pag. 76)

C2354053. Uterul gravid (fundul uterin) la termen depaseste marginea superioara a simfizei pubiene cu:
A. 33 cm
B. 30 cm
C. 28 cm
D. 26 cm
E. 24 cm
(pag. 77)

C2354054. Cresterea ponderala normala a unei gravide normoponderale in cele 9 luni de sarcina va fi
de:
A. 10-12 kg
B. 8-9 kg
C. 7-8 kg
D. 5-6 kg
E. 20 kg
(pag. 78)

C2354055. In saptamanile 36-40 cresterea ponderala normala pe saptamana este de:


A. 200 g
B. 300 g
C. 500 g
D. 800 g
E. 1000 g
(pag. 78)

C2354056. Diametrul antero-posterior (Beaudeloque) al bazinului osos masoara in mod normal:


A. 14 cm
B. 16 cm
C. 18 cm
D. 20 cm
E. 22 cm
(pag. 83)

C2554057. Dezvoltarea mai accentuatã a cornului uterin în care s-a nidat oulconstituie semnul:
A. Hegar

1570 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1571 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. Mc. Donald
C. Budin-Noble
D. Piscacek
E. Bonnaire
(pag. 75)

C2554058. La sfârsitul lunii a III-a de sarcinã uterul gravid se palpeazã :


A. Suprasimfizar
B. Retrosimfizar
C. La jumãtatea distantei pubo-ombilicale
D. La 2 cm suprasimfizar
E. La ombilic
(pag. 76)

C2554059. Gravida se examineazã în primele douã trimestre de sarcinã:


A. Lunar
B. Sãptãmânal
C. Bilunar
D. La douã luni
E. Trimestrial
(pag. 77)

C2554060. Diametrul bitrohanterian la un bazin normal mãsoarã în cm:


A. 32
B. 28
C. 24
D. 20
E. peste 35
(pag. 83)

C2554061. Necesarul de fier în sarcinã este de:


A. 30 mg pe zi
B. 10-15 mg pe zi
C. 50 mg pe zi
D. sub 10
E. sub 30
(pag. 88)

C2554062. Diametrul de angajare este de obicei


A. antero-posterior
B. transvers
C. transvers maxim
D. oblic drept
E. oblic stâng
(pag. 92)

C2554063. Cel mai mare diametru al craniului fetal -13, 5 cm –este:


A. suboccipito-bregmatic
B. occipito-mentonier
C. submento-bregmatic
D. biparietal
E. bitemporal

1571 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1572 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 94)

C2554064. Complicatiile urinare în sarcinã sunt favorizate de :


A. consumul de alcool,
B. constipatia
C. staza ureteralã
D. fumatul
E. regimul hiposodat
(pag. 92)

C2654065. Tulburările digestive apărute în cursul sarcinii sunt:


A. iritabilitate, emotivitate
B. polakiurie
C. greţuri, vărsături, sialoree
D. tensiune mamară
E. senzaţie de gonflare generală
(pag. 73)

C2654066. Tulburările neuropsihice în sarcină sunt:


A. pirozis
B. modificări ale gustului şi apetitului
C. dereglarea orarului somn-veghe, labilitate psihică
D. sialoree
E. polakiurie
(pag. 73)

C2654067. Semnul Hegar decelat la tactul vaginal combinat în cadrul examenului local din sarcină
constă în:
A. consistenţa păstoasă a corpului uterin, care poate fi deprimat digital cu uşurinţă
B. umplerea fundurilor de sac vaginale de către corpul uterin globulos
C. înmuierea istmului uterin
D. mobilitatea accentuată a corpului uterin faţă de istm/col
E. datorită consistenţei păstoase uterul gravid scapă greu din mână faţă de cel negravid care alunecă între
degete ca sîmburele de cireaşă
(pag. 75)

C2654068. Durata gestaţiei pentru specia umană este de aproximativ:


A. 270-280 zile
B. 260-275 zile
C. 280-290 zile
D. 260-295 zile
E. 270-300 zile
(pag. 76)

C2654069. Înălţimea fundului uterin în luna a VII-a se află:


A. la jumătatea distanţei dintre pube şi ombilic
B. la jumătatea distanţei dintre ombilic şi apendicele xifoid (28-30 cm la înălţime)
C. atinge apendicele xifoid
D. depăşeşte înălţimea simfizei pubiene
E. atinge nivelul cicatricei ombilicale (înăltimea sa fiind de 20 cm)
(pag. 76)

C2654070. Amenoreea se instalează în cursul sarcinii datorită:

1572 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1573 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. tulburărilor digestive
B. suprimării ovulaţiei şi a menstrelor
C. emotivităţii
D. labilităţii psihice
E. lactaţiei
(pag. 73)

C2654071. Care din următoarele afirmaţii în amenoree nu sunt adevărate:


A. poate apare în lactaţie
B. poate apare în malformaţii genitale
C. poate apare în climacteriu
D. poate apare în boli comsumptive grave, caşexie, anemii severe
E. poate apare în fibromatoză uterină
(pag. 73)

C2654072. Care din următoarele tulburări neuropsihice în sarcină nu sunt adevărate?


A. sialoree
B. pirozis
C. iritabilitate, emotivitate
D. dereglarea orarului somn-veghe
E. labilitate psihică
(pag. 73)

C2654073. Care din următoarele semne materne de sarcină (de probabilitate) obţinute prin tactul
vaginal combinat reprezintă semnul Budin-Noble?
A. mobilitatea accentuată a corpului uterin faţă de istm/col (semnul balamalei)
B. înmuierea istmului uterin
C. consistenţa păstoasă a corpului uterin care poate fi deprimat digital cu uşurinţă
D. umplerea fundurilor de sac vaginale de către corpul uterin globulos
E. uterul gravid scapă cu greu din mână, faţă de cel negravid care alunecă între degete ca sâmburele de
cireaşă
(pag. 75)

C2654074. Semnul Holzapfel obţinut prin tactul vaginal combinat în sarcină, constă în:
A. înmuierea istmului uterin
B. semnul balamalei
C. datorită consistenţei păstoase uterul gravid scapă cu greu din mână faţă de cel negravid care alunecă între
degete ca sâmburele de cireaşă
D. consistenţa păstoasă a corpului uterin
E. umplerea fundurilor de sac vaginale de către corpul uterin globulos
(pag. 75)

C2654075. Datele anamnestice nu sunt edificatoare în sarcină într-un procent de:


A. 0-20% din cazuri
B. 20-30% din cazuri
C. 35-40% din cazuri
D. 50% din cazuri
E. 40-50% din cazuri
(pag. 76)

C2654076. Uterul gravid atinge apendicele xifoid:


A. la începutul lunii a II-a de sarcină
B. la sfârşitul lunii a V-a de sarcină

1573 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1574 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. în luna a VIII-a de sarcină


D. în luna a IX-a de sarcină
E. în luna a VII-a de sarcină
(pag. 76)

C2654077. Ascultarea BCF-urilor este posibilă:


A. după luna a II-a de sarcină
B. după luna a III-a de sarcină
C. după luna a IV-a de sarcină
D. după luna a V-a de sarcină
E. după data concepţiei
(pag. 77)

C2654078. Uterul gravid se află la jumătatea distanţei dintre pube şi ombilic:


A. în luna a VII-a
B. în luna a V-a
C. la începutul lunii a III-a
D. la începutul lunii a II-a
E. la începutul lunii a VIII-a
(pag. 76)

C2654079. Timpul al III-ea în cadrul tehnicii palpării obstetricale descrise de Leopold constă în:
A. palparea bimanuală a conţinutului fundului uterin
B. palparea flancurilor şi stabilirea situării spatelui fetal şi deci diagnosticul de poziţie
C. palparea conţinutului segmentului inferior şi permite stabilirea prezentaţiei
D. acomodarea gravidei cu mâinile obstetricianului printr-o palpare blândă, superficială
E. delimitatea înălţimii fundului uterin cu marginea cubitală a mâinii stângi, examinatorul fiind aşezat în
dreapta gravidei
(pag. 78-79-80)

C2654080. Timpul al V-lea în cadrul tehnicii palpării obstetricale descrise de Leopold constă în:
A. palparea flancurilor
B. acomodarea gravidei cu mâinile obstetricianului
C. delimitarea înălţimii fundului uterin
D. palparea conţinutului segmentului inferior
E. palparea bimanuală a conţinutului fundului uterin
(pag. 78-79)

C2654081. Înălţimea uterului gravid la termen este de:


A. 28-30 cm
B. 32-35 cm
C. 35-40 cm
D. 26-32 cm
E. 30 cm
(pag. 80)

C2654082. Circumferinţa uterului gravid la termen este de:


A. 80-90 cm
B. 92-94 cm
C. 96-100 cm
D. 86-92 cm
E. 99-102 cm

1574 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1575 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 80)

C2654083. Ogiva pubiană, în mod normal, măsoară:


A. 40-60 grade
B. 40-50 grade
C. 60-90 grade
D. 80-120 grade
E. 90-120 grade
(pag. 83)

C2654084. Pentru a afla lungimea diametrului promonto-mipubian (conjugata vera, diametrul util) din
cifra care reprezintă diametrul promonto-subpubian scădem:
A. 2 cm
B. 1,5 cm
C. 1 cm
D. 2,5 cm
E. 0,5-1,5 cm
(pag. 84)

C2654085. La 5 săptămâni de amenoree diametrul mediu al sacului gestaţional (DMS) detectat cu


ajutorul sondelor ecografice transabdominale, măsoară:
A. 3 mm
B. 2-3 mm
C. 5 mm
D. 10 mm
E. 6-8 mm
(pag. 85)

C2654086. La 6 săptămâni de amenoree, sacul gestaţional atinge dimensiuni de:


A. 25 mm DMS
B. 10 mm DMS
C. 30 mm DMS
D. 15 mm DMS
E. 20 mmDMS
(pag. 85)

C2654087. Planul promonto-pubian ale strâmtorii superioare formează cu orizontala la femeia în


picioare un unghi de:
A. 60 grade, unghiul nefiind mai mare de 45 grade
B. 50 grade, unghiul nefiind mai mare de 60 grade
C. 40 grade, unghiul nefiind mai mare de 45 grade
D. 50 grade, unghiul nefiind mai mare de 45 grade
E. 60 grade, unghiul nefiind mai mare de 60 grade
(pag. 92)

C2654088. Conform anatomiei zonale a prostatei (modelul McNeal), adenomul de prostată se dezvoltă
din:
A. zona periferică
B. zona centrală
C. zona tranziţională
D. zona fibro-musculară
E. zona apicală
(pag. 2906)

1575 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1576 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2654089. Din punct de vedere fiziologic prostata este o glandă cu secreţie:


A. exclusiv externă
B. exclusiv internă
C. atât externă cât şi internă
D. nu are secreţie externă
E. nu are secreţie internă
(pag. 2907)

C2654090. În mod normal, lungimea uretrei supramontanale este de:


A. 1-2 cm
B. 2-3 cm
C. 3-5 cm
D. 5-6 cm
E. 6-7 cm
(pag. 2098)

C2654091. Din punct de vedere clinic, adenomul de prostată evoluează în trei faze succesive:
A. prostatism, retenţie incompletă de urină fără distensie vezicală, retenţie incompletă de urină cu distensie
vezicală
B. prostatism, retenţie incompletă de urină fără distensie vezicală, insuficienţă renală cronică
C. retenţie incompletă de urină fără distensie vezicală, hematurie, insuficienţă renală cronică
D. retenţie incompletă de urină cu distensie vezicală, insuficienţă renală cronică, prostatism
E. polakiurie nocturnă, disurie iniţială, micţiune în doi timpi
(pag. 2908)

C2654092. Răsunetul urografic al adenomului de prostată asupra aparatului urinar superior este
întodeauna:
A. absent
B. unilateral şi asimetric
C. bilateral şi simetric
D. vizibil doar la nivelul segmentelor ureterale pelvine
E. nici una din afirmaţiile de mai sus nu este adevărată
(pag. 2913)

C2654093. Uretrocistoscopia este obligatorie la pacienţii cu:


A. adenom de prostată şi disurie
B. adenom de prostată şi calcul vezical
C. adenom de prostată şi hematurie
D. adenom de prostată şi micţiuni în doi timpi
E. nici una din afirmaţiile de mai sus nu este adevărată
(pag. 2914)

C2754094. Cu ajutorul sondelor endovaginale sacul gestational poate fi depistat de la:


A. 3 saptamani de amenoree
B. 4 saptamani de amenoree
C. 5 saptamani de amenoree
D. 6 saptamani de amenoree
E. 7 saptamani de amenoree
(pag. 85)

C2854095. Sarcina induce amenoree prin:


A. anemia care insoteste sarcina

1576 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1577 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. prin aparitia chistelor luteale


C. prin suprimarea ovulatiei si menstrelor
D. prin atrofie de endometru
E. prin hipertrofia de endometru
(pag. 73)

C2854096. Semnul Hegar, in sarcina reprezinta:


A. mobilitatea accentuata a corpului uterin fata de istm
B. consistenta pastoasa a corpului uterin care poate fi deprimat digital cu usurinta
C. dezvoltarea mai accentuata a unui corn uterin
D. inmuierea istmului uterin
E. umplerea fundurilor de sac vaginale de catre corpul uterin voluminos
(pag. 75)

C2854097. In trimestrul III de sarcina focarul de ascultatie maxima a batailor cordului fetal, pentru
prezentatia craniana este:
A. de partea spatelui, paraombilical si supraombilical
B. paraombilical, la cativa centimetrii de linia mediana
C. in partea opusa spatelui fetal, pe linia spinoombilicala, la unirea treimii superioare cu cele doua treimi
inferioare
D. de partea spatelui fetal, pe linia spinoombilicala, la unirea treimii superioare cu cele doua treimi inferioare
E. doua focare de ascultatie, de fiecare parte a fatului
(pag. 81)

C2854098. Axul stramtorii superioare urmeaza


A. linia pubo-cocigiana
B. linia nenumita
C. linia mediana
D. linia ombilico-cocigiana
E. un arc curb in jurul sinfizei pubiene
(pag. 93)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1254099. In stabilirea diagnosticului de sarcina in primul trimestru elementele subiective relatate de


femeia gravida:
A. sunt de intensitati invariabile
B. sunt de intensitati variabile
C. sunt patognomonice
D. sunt nepatognomonice
E. nu se evalueaza in contextul examenului clinic
(pag. 73)

C1254100. Cu ocazia consultatiilor prenatale


A. sumarul de urina nu se efectueaza
B. sumarul de urina se efectueaza de fiecare data
C. nu se practica examenul clinic general
D. se efectueaza un examen obstetrical
E. examenul ecografic nu are valoare in determinarea varstei gestationale.
(pag. 100)

1577 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1578 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C1254101. Auscultatoric zgomotele cordului fetal sunt:


A. neregulate
B. bine batute
C. aritmice
D. regulate
E. cu o frecventa medie de 60 batai/ minut
(pag. 82)

C1254102. Luarea in evidenta a gravidelor


A. este imposibila
B. este posibila doar in trimestrul II de sarcina
C. este de preferat sa se faca in trimestrul I de sarcina
D. nu implica depistarea celor cu risc
E. implica depistarea celor cu risc
(pag. 95)

C1254103. Prin palparea obstetricala craniul fetal apare ca:


A. o tumora neregulata
B. o tumora rotunda
C. o tumora depresibila
D. o tumora nedepresibila
E. o tumora regulata
(pag. 80)

C1254104. Structurile de baza fetale identificate si masurate ecogarfic in trimestrul II- III de sarcina
sunt:
A. lungimea craniu- pelvis
B. diametrul biparietal
C. lungimea coloanei vertebrale
D. circumferinta craniana
E. lungimea femurului
(pag. 86)

C1254105. La examenul local al unei gravide de prim trimestru


A. colul este ramolit
B. colul este dur
C. colul este de consistenta scazuta
D. colul este inmuiat
E. colul nu se palpeaza
(pag. 74)

C1354106. In cadrul pelvimetriei externe se vor masura:


A. Diametrul promonto-retropubian
B. Diametrul biischiatic
C. Rombul lui Michaelis
D. Diametrul bispinos
E. Diametrul bicrest
(pag. 83)

C1354107. Pentru diagnosticul clinic de sarcina normala se cauta urmatoarele semne:


A. Semnul Bonnaire: consistenta pastoasa a corpului uterin
B. Semnul Piscacek: dezvoltarea mai accentuata a cornului uterin in care s-a nidat oul

1578 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1579 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. Semnul Lafort: durere abdominala iradiata in umar


D. Semnul Norris: subicter (uneori numai subconjunctival)
E. Semnul Holzapfel: datorita consistentei pastoase, uterul scapa cu greu din mana
(pag. 75)

C1354108. La consultatiile prenatale periodice ale gravidei normale nu trebuie omis:


A. Masurarea tensiunii arteriale
B. Masurarea inaltimii uterului
C. Ascultatia batailor cordului fetal
D. Amnioscopia
E. Masurarea greutatii gravidei
(pag. 78)

C1354109. Pentru diagnosticul de sarcina in trimestrul I, la inspectie au valoare orientativa urmatoarele


semne:
A. Masca de sarcina
B. Pigmentarea liniei albe
C. Vergeturile de culoare alb-sidefie
D. Pigmentarea organelor genitale
E. Hiperpigmentarea areolelor mamare
(pag. 73 si 74)

C1354110. Pentru diagnosticul de sarcina normala in trimestrul I, la tuseul vaginal se constata


urmatoarele semne:
A. Colul uterin moale, ramolit
B. Istmul uterin suplu, inmuiat
C. Formatiune parauterina de peste 10 cm diametru
D. Corpul uterin globulos, umple fundurile de sac laterale
E. Consistenta dura a uterului
(pag. 75)

C1354111. In trimestrul III de evolutie a sarcinii, tactul vaginal va examina:


A. Colul uterin
B. Segmentul inferior
C. Prezentatia
D. Bazinul moale
E. Diametrul bicrest
(pag. 82)

C1354112. Pentru diagnosticul clinic de sarcina normala in trimestrul I, principalele semne locale sunt:
A. Semnul Hegar: inmuierea istmului uterin
B. Semnul McDonald (al balamalei): mobilitatea accentuata a corpului uterin fata de istm si col
C. Semnul Budin - Noble: umplerea fundurilor de sac vaginale de catre corpul uterin globulos
D. Semnul Prous: "tipatul" fundului de sac Douglas la presiune
E. Semnul Ody: "strigatul" vezical la presiune
(pag. 75)

C1354113. In cadrul gravidelor cu risc se vor incadra:


A. Gravide cu boli preexistente sarcinii
B. Gravide cu uter cicatricial
C. Marile multipare
D. Gravidele a caror talie depaseste 1,55 m

1579 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1580 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. Gravidele a caror greutate depaseste 45 kg


(pag. 96, 97)

C1454114. Care din urmatoarele categorii sunt gravide cu risc obstetrical crescut ?
A. secundipara peste 35 ani
B. primipara sub 20 ani
C. alcoolismul
D. tabagismul
E. boli autoimune
(pag. 96-97)

C1454115. Care din urmatoarele semne sunt semne de probabilitate materne de sarcina ?
A. semnul Hegar
B. semnul McDonald
C. semnul Bonnair
D. semnul Piscacek
E. semnul Babinski
(pag. 75)

C1454116. Care din urmatorii parametri ecografici apreciaza varsta gestationala in trimestrul II si III de
sarcina ?
A. lungimea sacului ovular
B. diametrul biparietal
C. circumferinta craniana
D. circumferinta abdominala
E. lungimea femurului
(pag. 86)

C1454117. Care din urmatoarele elemente formeaza micul bazin ?


A. marginea superioara a simfizei pubiene
B. corpul pubelui
C. liniile nenumite
D. cavitatea cotiloida
E. articulatiile sacroiliace
(pag. 91)

C1454118. Care sunt testele biofizice utilizate in supravegherea starii fatului ?


A. roll over – test
B. EKG
C. EEG
D. cardiotocografia antepartum
E. ecografia
(pag. 100)

C1454119. Cand se dozeaza anticorpii in incompatibilitatile ABO/Rh ?


A. 12-14 saptamini
B. 18-20 saptamini
C. 24-28 saptamini
D. 32-33 saptamini
E. antepartum
(pag. 100)

1580 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1581 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C1554120. La prima consultatie prenatala determinarea starii de sanatate a gravidei se face prin:
A. Anamneza;
B. Examen clinic general;
C. Examen obstetrical;
D. Examen cardiologic;
E. MRF.
(pag. 96)

C1554121. Diametrele craniului fetal sunt:


A. Anterioare;
B. Antero-posterioare;
C. Transverse;
D. Laterale;
E. Posterioare.
(pag. 94)

C1554122. La incadrarea gravidelor in categoria celor cu risc obstetrical crescut, dintre factorii
generali se va tine cont de urmatorii:
A. inaltime sub 1,70 cm;
B. Greutate sub 60 kg;
C. Hipotrofie genitala;
D. Volum cardiac redus;
E. Izoimunizare Rh sau de grup.
(pag. 96)

C1554123. Suturile craniului fetal sunt:


A. Sagitala (antero-posterioara);
B. Frontala (metopica);
C. Fronto-parietala (coronara);
D. Occipito-parietala;
E. Occipito-frontala.
(pag. 95)

C1554124. Bolta craniana la fat este alcatuita din urmatoarele oase,


A. Etmoid;
B. Doua parietale;
C. Doua temporale;
D. Frontal;
E. Occipital.
(pag. 93)

C1654125. La examinarea sanilor in timpul sarcinii se constata:


A. aparitia tuberculilor Montgomery
B. marirea in volum, turgescenta si durerea sanilor
C. hiperpigmentatia areolei mamare
D. infiltratia "in coaja de portocala” a tegumentelor mamare
E. infiltratia edematoasa "in sticla de ceasornic” a areolei mamare
(pag. 74)

C1654126. Care din urmatoarele antecedente gincologice obstetricale includ gravida in categoria celor
cu risc obstetrical crescut:
A. uter cicatriceal

1581 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1582 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. sterilitate tratata
C. alcoolism
D. nefropatii
E. avort, nastere prematura
(pag. 97)

C1654127. Care din urmatoarele tulburari digestive reprezinta elemente subiective in sarcina:
A. pirozisul
B. greturi
C. varsaturi
D. hematemeza
E. constipatia
(pag. 73)

C1654128. Data ultimei menstruatii normale ne serveste la calcularea:


A. duratei sarcinilor
B. numarul sarcinilor
C. datei probabile a nasterii
D. varstei gestationale
E. instalarii menopauzei
(pag. 73)

C1654129. Structurile de baza care trebuie identificate si masurate ecografic in trim. II si III de sarcina
sunt:
A. diametrul biparietal
B. circumferinta craniana
C. lungimea femurului
D. circumferinta abdominala
E. nici una din variantele de mai sus
(pag. 86)

C1654130. Diametrul promonto-subpubian are urmatoarele caracteristici:


A. 11 cm
B. este diametrul util (conjugata vera)
C. este un diametru antero-posterior al strimtorii superioare
D. este un diametru transvers al strimtorii superioare
E. 10,8 cm
(pag. 92)

C1654131. La examenul cu valve in timpul sarcinii putem observa:


A. coloratia violacee a peretilor vaginali
B. corpul uterin marit de volum
C. fanta vulvara mai dehiscenta cu orificiul vulvar lax
D. umectare mai intensa a vaginului
E. colul ramolit, inmuiat, de consistenta scazuta
(pag. 74)

C2254132. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate privitoare la amenoreea de sarcină:
A. se caracterizează prin suprimarea ovulaţiei
B. constă în suprimarea menstrelor
C. poate apare la o femeie tânără,normal menstruată
D. apare la o femeie cu menstre neregulate, aflată în perioada climacterică

1582 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1583 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. se asociază cu semne subiective digestive, neuropsihice, urinare


(pag. 73)

C2254133. Data ultimei menstruaţii normale în context de amenoree serveşte la:


A. calcularea vârstei gestaţionale
B. calcularea datei probabile a naşterii
C. precizarea diagnosticului de sarcină
D. identificarea unor cauze de amenoree
E. calcularea perioadei ovulatorii
(pag. 73)

C2254134. În cadrul examenului obiectiv efectuat în primul trimestru de sarcină, informaţii utile pentru
stabilirea diagnosticului sunt furnizate de:
A. inspecţia generală
B. inspecţia sânilor
C. palparea sânilor şi abdomenului
D. percuţia abdominală
E. auscultaţia
(pag. 73-74)

C2254135. La inspecţia clinică a unei gravide în primul trimestru se pot decela:


A. masca de sarcină
B. pigmentaţia liniei albe abdominale
C. apariţia de varice
D. pigmentaţia organelor genitale
E. fundul uterin situat la cîteva laturi de deget suprasimfizar
(pag. 73-74)

C2254136. La sfîrşitul lunii a 3-a de sarcină, fundul uterin se palpează:


A. la nivel suprasimfizar
B. la mijlocul distanţei ombilic-simfiză pubiană
C. la nivelul ombilicului
D. nu se poate palpa
E. la câteva laturi de deget suprapubian
(pag. 74)

C2254137. În cadrul examenului local, palparea uterului prin tuşeu vaginal combinat relevă
următoarele modificări la sfârşitul trimestrul întâi:
A. consistenţă scăzută,moale chistică
B. consistenţă păstoasă la locul de inserţie al oului
C. contracţii uterine datorită reactivităţii miometrului
D. sensibilitate uterină
E. forma globuloasă a uterului
(pag. 75)

C2254138. Noţiunea de vârstă gestaţională se asociază cu următoarele afirmaţii adevărate:


A. se calculează din momentul concepţiei
B. se adaugă la prima zi a ultimei menstruaţii 10 zile şi apoi se numără lunile
C. se calculează de la mijlocul ultimei menstruaţii
D. este egală cu durata amenoreei
E. se exprimă în săptămâni de gestaţie
(pag. 76)

1583 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1584 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2254139. Calcularea vârstei sarcinii se poate face asfel:


A. prima zi a ultimei menstruaţii plus 10 zile şi numărarea în continuare a lunilor
B. luarea ca reper a coitului fecundant dacă este unic în perioada respectivă
C. în funcţie de data primelor mişcări fetale percepute de gravidă
D. prima zi a ultimei menstruaţii plus 10 zile şi scăzînd 3 luni
E. socotind numărul săptămânilor de la prima zi a ultimei menstruaţii
(pag. 76)

C2254140. Vârsta gestaţională poate fi greşit calculată în următoarele condiţii:


A. menstruaţii neregulate
B. notarea greşită a datei ultimei menstruaţii
C. lipsei de luare în evidenţă a gravidei (absenţa primei consultaţii prenatale)
D. măsurare a parametrilor ecografici
E. măsurarea înălţimii fundului uterin
(pag. 76)

C2254141. La termen înălţimea fundului uterin se palpează la:


A. nivelul apendicelui xifoid
B. doi cm sub apendicele xifoid
C. jumătatea distanţei ombilic-apendice xifoid
D. la 33 cm de simfiza pubiană
E. două laturi de deget deasupra ombilicului
(pag. 76-77)

C2254142. Examenul obstetrical efectuat cu ocazia consultaţiilor periodice din cursul sarcinii constă în:
A. palparea transabdominală a uterului gravid
B. auscultarea BCF după lunaV-a
C. examenul cu valvele pentru depistarea unor leziuni ale colului
D. examen ecografic cu măsurarea dimensiunilor fetale
E. tuşeul vaginal cu precizarea stării colului
(pag. 77)

C2254143. Următoarele recomandări privind igiena sarcinii sunt corecte:


A. purtarea jartierelor şi centurilor abdominale
B. evitarea exceselor alimentare
C. suprimarea tutunului şi alcoolului
D. evitarea muncii în ture de noapte
E. utilizarea de îmbrăcăminte şi încălţăminte comode
(pag. 77)

C2254144. Următoarele semne necesită de urgenţă consult de specialitate în cazul unei sarcini:
A. hiperpigmentarea areolei mamare şi liniei albe abdominale
B. contracţii uterine dureroase
C. sângerare uterină
D. pierderi de lichid amniotic
E. edeme importante
(pag. 77)

C2254145. Dispensarizarea corectă a unei gravide presupune:


A. consult lunar în primele două trimestre
B. bilunar şi săptămânal în ultimul trimestru
C. efectuarea examinării ecografice trimestrial

1584 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1585 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. examinarea clinică cu măsurarea TA


E. cântărirea gravidei
(pag. 77-78)

C2254146. Examinarea gravidei în trimestrul trei ne permite:


A. aprecierea stării fătului
B. stabilirea poziţiei şi prezentaţiei
C. aprecierea greutăţii fetale la termen
D. estimarea evoluţiei naşterii
E. depistarea complicaţiilor survenite în cursul sarcinii
(pag. 78)

C2254147. La palparea abdominală în trimestrul trei, timpul III Leopold se defineşte prin:
A. palparea conţinutului segmentului inferior
B. stabilirea prezentaţiei
C. palparea cu stabilirea înălţimii fundului uterin
D. palparea conţinutului fundului uterin
E. palparea flancurilor uterine
(pag. 79)

C2254148. Următoarele caractere ale BCF sunt adevărate:


A. regulate,ritmice
B. caracter pendular (ritm embriocardic)
C. au frecvenţa cuprinsă între 120-160/min
D. sunt sincrone cu pulsul matern
E. au durată şi intensitate egale
(pag. 82)

C2254149. Prin tactul vaginal efectuat la o gravidă la termen se pot preciza următoarele date:
A. starea colului (situaţia,consistenţa,lungimea)
B. dezvoltarea segmentului inferior
C. starea membranelor
D. raportul prezentaţiei cu strâmtoarea superioară
E. pelvimetria externă
(pag. 82)

C2254150. În cadrul măsurării pelvimetriei externe a bazinului obstetrical, diametrul antero-posterior


se defineşte ca măsurînd:
A. distanţa între punctele cele mai îndepărtate ale crestelor iliace
B. distanţa între cele două spine iliace antero-superioare
C. distanţa între faţa anterioară a simfizei pubiene şi vârful apofizei spinoase a vertebrei 5 lombare
D. 20 cm
E. 24 cm
(pag. 83)

C2254151. În cadrul pelvimetriei interne, elementele urmărite prin tuşeul vaginal sunt:
A. atingerea sau nu a promontoriului
B. simetria rombului Michaelis
C. palparea concavităţii sacro-coccigiene cu depistarea falselor promontorii
D. faţa posterioară a simfizei pubiene şi arcul pubian
E. cele 2/3 anterioare ale liniilor nenumite
(pag. 83)

1585 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1586 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C2254152. Ecografia în primul trimestru de sarcină măsoară:


A. diametrul mediu al sacului gestaţional
B. lungimea ecoului embrionar
C. diametrul biparietal
D. circumferinţa abdominală
E. lungimea femurului
(pag. 84-85)

C2254153. Ecografia în trimestrul II şi III de sarcină poate aprecia vîrsta gestaţională prin următorii
parametri:
A. diametrul biparietal
B. circumferinţa craniană
C. circumferinţa abdominală
D. lungimea cranio-caudală
E. lungimea femurului
(pag. 86-87)

C2254154. Normele de igienă a sarcinii presupun pentru femeia gravidă un regim alimentar caracterizat
de următoarele:
A. echilibrat,diversificat
B. hipercaloric,hiperproteic
C. normocaloric,uşor hiperproteic
D. bogat în vitamine
E. hiposodat, desodat în ultimele luni de sarcină
(pag. 88)

C2254155. Igena sarcinii presupune măsuri profilactice pentru protecţia mamei şi copilului. Care din
următoarele recomandări sunt corecte în acest sens:
A. interzicerea consumului de alcool şi tutun în sarcină
B. combaterea constipaţiei cu laxative
C. permiterea raporturilor sexuale cu frecvenţă moderată
D. evitarea expunerii gravidei la stress, emoţii
E. evitarea eforturilor fizice mari
(pag. 88-89)

C2254156. Fontanela mare, bregmatică a craniului fetal este caracterizată de următoarele elemente:
A. este dispusă anterior, în lungul suturii sagitale
B. este situată la extremitatea posterioară a suturii sagitale
C. are formă rombică
D. se află la delimitarea oaselor parietale cu cele frontale
E. prezintă o porţiune anterioară, interfrontală (sutura metopică)
(pag. 94)

C2254157. Fontanela mică, lambdoidă se caracterizează prin următoarele elemente:


A. este situată la extremitatea posterioară a suturii sagitale
B. are formă triunghiulară
C. este situată la extremitatea suturii coronare
D. este delimitată de oasele parietale şi occiput
E. are formă rombică
(pag. 94)

C2254158. Diametrele antero-posterioare ale craniului fetal:

1586 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1587 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. occipito-mentonier
B. suboccipitobregmatic
C. occipitofrontal
D. biparietal
E. bitemporal
(pag. 94)

C2254159. Care dintre suturile craniului fetal au o direcţie antero-posterioară:


A. sutura sagitală
B. sutura frontală sau metopică
C. sutura coronară
D. sutura occipito-parietală
E. suturile temporale
(pag. 95)

C2254160. Următoarele afirmaţii privind consultaţia prenatală sunt adevărate:


A. constituie un element major în scăderea riscului matern şi fetal
B. are ca scop verificarea funcţională a organismului matern
C. depistează factorii de risc pentru prevenirea complicaţiilor sarcinii şi naşterii
D. are ca primă etapă depistarea şi dispensarizarea gravidelor
E. ritmul consultaţiilor după săptămîna 28-a este lunar
(pag. 95)

C2254161. Scopul consultaţiei prenatale constă în:


A. verificarea funcţională a organismului matern, solicitat de sarcină
B. supravegherea sarcinii
C. depistarea factorilor de risc
D. profilaxia primară
E. luarea în evidenţă a gravidelor oricând până în trimestrul III
(pag. 95)

C2254162. Prima consultaţie prenatală, în cadrul determinării stării de sănătate a gravidei, cuprinde:
A. anamneza completă,cu date de antecedente personale fiziologice şi patologice
B. stabilirea vârstei gestaţionale în funcţie de data ultimei menstruaţii
C. examenul clinic general
D. examenul obstetrical
E. examinarea ecografică
(pag. 96)

C2254163. În cadrul circumstanţelor psiho-sociale privind selecţionarea gravidelor cu risc obstetrical


crescut, se încadrează următorii factori:
A. sarcina nedorită
B. familie dezorganizată
C. paritatea
D. domiciliul gravidei în zone greu accesibile transportului de urgenţă
E. nerespectarea normelor legislative de protecţie a gravidei la locul de muncă
(pag. 96)

C2254164. Factorii ginecologici-obstetricali ce încadrează o gravidă în grupa de risc obstetrical


crescut sunt:
A. uter cicatricial
B. sterilitate tratată

1587 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1588 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. avort, naştere prematură


D. vîrsta sub 20 ani şi peste 35 ani
E. paritatea (marile multipare)
(pag. 97)

C2254165. Care dintre următoarele condiţii se încadrează la factori intranatali în vederea depistării
gravidelor cu risc:
A. hemoragie în primul trimestru
B. hemoragie recentă
C. membrane rupte de peste 6 ore fără declanşarea contracţiilor
D. procidenţă de cordon
E. travalii de peste 12 ore la primipare
(pag. 98)

C2254166. Bolile preexistente sarcinii, ce impun încadrarea gravidei în grupele de risc obstetrical
crescut, sunt:
A. cardiopatii
B. HTA
C. anemii
D. uter cicatricial
E. avort, naştere prematură
(pag. 97)

C2254167. În cadrul analizelor de laborator efectuate cu ocazia primei consultaţii prenatale, sunt
obligatorii următoarele:
A. determinarea hemoglobinei şi hematocritului
B. determinarea VSH
C. determinarea glicemiei
D. determinarea serologiei pentru sifilis
E. determinarea grupei de sînge şi Rh
(pag. 99)

C2254168. Analizele obligatorii efectuate cu ocazia primei consultaţii prenatale sunt:


A. hemograma
B. VSH
C. transaminazele
D. glicemia
E. examenul sumar de urină
(pag. 99)

C2254169. În cadrul primei consultaţii prenatale ecografia este indicată în următoarele condiţii:
A. de rutină
B. dacă datele de anamneză sunt incerte
C. dacă mărimea uterului este discordantă cu vârsta sarcinii
D. la primipare sub 20 ani
E. la pacientele cu sterilitate tratată
(pag. 99)

C2254170. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate privind consultaţiile prenatale ulterioare:
A. frecvenţa lor este de o dată pe lună în trimestrul II şi bilunar în trimestrul III
B. ritmul consultaţiilor depinde de complicaţiile ce pot apare în cursul sarcinii
C. cu ocazia lor se realizează profilxia rahitismului şi pregătirea psihologică a naşterii
D. cardiotocografia se efectuează în trimestrul III

1588 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1589 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. în incompatibilitate de Rh sau de grup sanguin se dozează anticorpii între săpt.24-28 şi antepartum


(pag. 100)

C2254171. Consultaţiile ulterioare în dispensarizarea gravidei cuprind următoarele:


A. examenul clinic general
B. examenul obstetrical cu măsurarea înălţimii uterine şi circumferinţei abdominale
C. măsurarea TA
D. dozarea estrioluriei şi alfafetoproteinei pentru determinarea stării fetale la gravidele cu risc
E. după săptămîna 20 se va efectua tuşeul vaginal la fiecare consultaţie
(pag. 100)

C2354172. Pentru diagnosticul de sarcina, existenta amenoreei are valoare daca:


A. femeia este tanara
B. femeia este sanatoasa
C. femeia are menstruatia normala
D. femeia nu alapteaza
E. femeia urmeaza un tratament cu Penicilina
(pag. 73)

C2354173. Varsta sarcinii, obiectivata ecografic in trimestrele II si III, se poate aprecia dupa urmatorii
parametri:
A. diametrul biparietal
B. circumferinta craniana
C. circumferinta abdominala
D. lungimea femurului
E. velocimetria Doppler a vaselor cordonului ombilical
(pag. 86)

C2354174. Pentru diagnosticul de sarcina in trimestrul I, examenul sanilor furnizeaza urmatoarele


semne:
A. hiperpigmentarea areolei primare
B. retea venoasa subcutanata
C. prezenta tuberculilor Montgomery
D. mameloane ombilicate
E. infiltratia edematoasa a areolei in "sticla de ceasornic"
(pag. 74)

C2354175. Pentru diagnosticul pozitiv de sarcina in trimestrul I, prin tuseu vaginal, pledeaza
urmatoarele semne:
A. marirea de volum a uterului
B. inmuierea istmului uterin (semnul Hegar)
C. umplerea fundurilor de sac vaginale de catre corpul uterin globulos (semnul Noble)
D. retroversia uterina
E. alunecarea uterului in axul vaginului
(pag. 75)

C2354176. Diagnosticul diferential ecografic al sarcinii incipiente se face cu:


A. chistul endometrial
B. sacul pseudogestational al unei sarcini ectopice
C. stenoza cervicala
D. fibromiomul uterin submucos
E. endometrita

1589 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1590 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 85)

C2354177. In trimestrul II-III de evolutie a sarcinii, ecografia aduce urmatoarele contributii:


A. diametrul biparietal
B. dimensiunile sacului gestational
C. circumferinta craniana
D. circumferinta abdominala
E. lungimea femurului
(pag. 86)

C2354178. Nevoile energetice ale unei gravide in trimestrul III sunt de:
A. 1500 cal/zi
B. 2000 cal/zi
C. 2500 cal/zi
D. 3000 cal/zi
E. 4000 cal/zi
(pag. 88)

C2354179. Greutatea uterului la termen este de:


A. 500 g
B. 700 g
C. 900 g
D. 1200 g
E. 1500 g
(pag. 89)

C2354180. In cursul sarcinii, fibra musculara uterina sufera urmatoarele modificari histologice:
A. hipertrofie
B. hiperplazie
C. displazie
D. metaplazie
E. distrofie
(pag. 90)

C2354181. Explorarile paraclinice si de laborator "de rutina" la prima consultatie prenatala sunt:
A. determinarea hemoglobinei si hematocritului
B. reactia Bordet-Wasserman sau alt test serologic pentru lues
C. radioscopia pulmonara
D. examenul sumar al urinii
E. determinarea grupului sanguin si al Rh-ului partenerilor
(pag. 99)

C2554182. În mod normal uterul gravid este:


A. Dureros la palpare
B. Nedureros la palpare
C. Piriform
D. Globulos
E. Elastic
(pag. 75)

C2554183. Examenul clinic în primul trimestru de sarcinã oferã date despre


A. Col

1590 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1591 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. Istm uterin
C. Corp uterin
D. Anexe
E. Vulvã si vagin
(pag. 74-75)

C2554184. Uterul gravid în luna a V-a :


A. Are înãltimea de 20 cm
B. Atinge cicatricea ombilicalã
C. Are 28-30 cm înãltime
D. E la jumãtatea distantei ombilic-apendice xifoid
E. E suprasimfizar.
(pag. 76)

C2554185. Alimentatia recomandatã femeii gravide este :


A. Rationalã
B. Normocaloricã
C. Echilibratã
D. Hiperproteicã
E. Hiposodatã
(pag. 77)

C2554186. Cresterea ponderalã normalã a unei gravide este de :


A. 10-12 Kg, totalã
B. 1,5-2 Kg, pe lunã
C. 500 gr.pe sãptãmânã
D. 15 kg.
E. Sub10 kg.
(pag. 78)

C2554187. Timpul II al manevrei Leopold constã în


A. Delimitarea fundului uterin
B. Mãsurarea IU.
C. Palparea continutului segmentului inferior
D. Palparea flancurilor
E. Palparea fundului uterin
(pag. 79)

C2554188. BCF-urile se ascultã în prezentatia pelvinã:


A. Pe linia spino-ombilicalã stângã
B. Supraombilical
C. Paraombilical
D. Suprapubian
E. De partea spatelui fetal
(pag. 81)

C2554189. La fãtul de 11 sãptãmâni se evidentiazã ecografic


A. cordon ombilical
B. muguri ai membrelor
C. centrii de osificare
D. nasul
E. degetele

1591 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1592 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 85)

C2554190. Diagnosticul diferential ecografic al sarcinii se fece cu:


A. endometritã
B. chist endometrial
C. sarcinã molarã
D. sarcinã ectopicã
E. sângerãri
(pag. 85)

C2554191. Colul uterin al multiparelor la termen este:


A. mai lung de 2,5 cm
B. cu orificiul intern închis
C. ramolit
D. cu orificiul extern dehiscent
E. cilindric
(pag. 90)

C2554192. Care diametre apartin strâmtorii inferioare a bazinului:


A. subcocci-subpubian
B. bi-ischiatic
C. promonto-subpubian
D. promonto-retropubian
E. bi-sciatic
(pag. 92)

C2554193. Prima consultatie prenatalã depisteazã :


A. boli genetice
B. sexul fãtului
C. antededente medicale
D. antecedente chirurgicale
E. istoricul sarcinii
(pag. 96)

C2654194. Inspecţia gravidei în ultimul trimestru de sarcină va evidenţia:


A. prezenţa modificărilor pigmentare caracteristice sarcinii
B. modificările sânilor
C. decelarea bătăilor cardiace fetale
D. apariţia vergeturilor violacee
E. apariţia varicelor şi prezenţa sau absenţa edemelor
(pag. 78)

C2654195. După luarea în evidenţă, gravida va fi urmărită periodic, astfel:


A. bilunar în primele două trimestre
B. lunar în primele două trimestre
C. săptămânal în primele două trimestre
D. bilunar şi săptămânal în ultimul trimestru de sarcină
E. lunar în fiecare lună de sarcină
(pag. 77)

C2654196. Pelvimetria externă oferă următoarele date asupra bazinului obstetrical:


A. diametrul bispinos (24 cm)

1592 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1593 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. diametrul bicrest (28 cm)


C. diametrul promonto-subpubian (11 cm)
D. diametrul bitrohanterian (32 cm)
E. diametrul antero-posterior al lui Baudeloque (20 cm)
(pag. 83)

C2654197. Care din următoarele afirmaţii, în cadrul ecografiei din primul trimestru de sarcină, sunt
corecte:
A. cu ajutorul sondelor endovaginale sacul gestaţional poate fi depistat de la 2-3 mm DMS (aproximativ 4
săptămâni de amenoree)
B. cu sondele transabdominale detectarea sacului gestaţional se face la 5 mm DMS (adică 5 săptămâni de
amenoree)
C. depistarea sacului gestaţional cu ajutorul ecografiei transvaginale corespunde la un nivel al HCG-ului de
500-1500 ui/l
D. ecoul embrional poate fi depistat la 5-6 săptămâni de amenoree, când lungimea acestuia este de 2-4 mm
E. embrionul atinge o lungime de 12 mm la 11 săptămâni de amenoree
(pag. 85)

C2654198. Care din următoarele afirmaţii, în ceea ce priveşte regimul alimentar în sarcină, sunt
adevărate:
A. nevoile energetice sunt de 2500-3000 calorii/zi
B. necesarul protidic este de 1,5 grame/kg corp din care jumătate sub formă de proteine animale
C. nevoile de fier sunt crescute la 30 miligrame/zi, faţă de 10-15 miligrame/zi
D. glucidele trebuie să atingă nivelul de 500-1000 grame/zi
E. glucidele trebuie să atingă nivelul de 350-400 grame/zi
(pag. 88)

C2654199. Uterul gravid la termen are următoarele caracteristici:


A. ajunge de la o greutate de 50 grame pe care o are înainte de graviditate, la 500 grame
B. ajunge de la o greutate de 50 grame pe care o are înainte de graviditate, la 1200-1500 grame
C. are o capacitate de 3-4 litri
D. are o capacitate de 5 litri
E. grosimea pereţilor este de 8 mm la nivelul corpului şi 4 mm la nivelul segmentului inferior
(pag. 89)

C2654200. Diametrele strâmtorii superioare sunt:


A. diametrul promonto-subpubian = 10 cm
B. diametrul transvers median, util = 12,5-13 cm
C. diametrul retro-pubian (util sau conjugata vera) = 10,8 cm
D. diametrul transvers maxim = 13,5 cm
E. diametrele oblice (stâng şi drept) = 11-12 cm
(pag. 92)

C2654201. Circumstanţele psiho-sociale care includ gravidele în grupul cu risc obstetrical crescut sunt:
A. sarcina nedorită
B. climat afectiv neprielnic, familii dezorganizate
C. tabagismul
D. stupefiante
E. domiciliu în zone geografice greu accesibile
(pag. 96)

C2654202. Factorii generali care includ gravidele în grupul cu risc obstetrical crescut sunt:
A. alcoolism, tabagism, medicamente

1593 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1594 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. paritatea- marile multipare


C. anemia, HTA, cardiopatii preexistente sarcinii
D. vârsta - primipare sub 20 ani şi peste 35 ani
E. înălţimea sub 1,55 m, greutatea sub 45 kg, hipotrofie genitală
(pag. 96)

C2654203. Antecedentele ginecologice-obstetricale care includ gravidele în grupul cu risc obstetrical


crescut sunt:
A. hipotrofia genitală
B. uter cicatriceal
C. malformaţii sau tumori genitale
D. hepatita cronică, tuberculoză, toxoplasmoză
E. avorturi sau naşteri premature
(pag. 97)

C2654204. Care din următoarele semne decelate la inspecţia gravidei reprezintă modificări gravidice
generale?
A. creşterea în greutate
B. pigmentaţia organelor genitale şi a liniei albe
C. masca de sarcină
D. apariţia tuberculilor Montgomery şi a areolei mamare secundare
E. semnul Holzapfel
(pag. 73-74)

C2654205. La palparea sânilor în sarcină se pot decela următoarele:


A. exprimarea mamelonului poate exterioriza o picătură de colostru
B. hiperpigmentaţia areolei mamare
C. apariţia tuberculilor Montgomery
D. glanda mamară este mărită global în volum
E. turgescenţa glandei mamare şi sensibilitatea dureroasă
(pag. 74)

C2654206. Care din următoarele afirmaţii la examenul cu valve în sarcină sunt adevărate:
A. colul este ramolit, înmuiat, de consistenţă scăzută
B. pereţii vaginali sunt de coloraţie violacee, turgescenţi, uneori cu mici varicozităţi
C. colul este violaceu cu orificiu fără gleră
D. vulva şi vaginul sunt suple, hiperumectate, catifelate
E. colul are consistenţa buzelor
(pag. 74)

C2654207. La tactul vaginal combinat, în sarcină se constată:


A. pereţi vaginali supli, hiperumectaţi, catifelaţi
B. colul este ramolit, înmuiat, cu consistenţă scăzută
C. pereţii vaginali de coloraţie violacee, turgescenţi
D. după Tarnier, la femeia negravidă, colul are consistenţa vârfului nasului, iar la femeia gravidă are
consistenţa buzelor
E. colul uterin este fără gleră
(pag. 74)

C2654208. La tuşeul vaginal istmul uterin este:


A. suplu, înmuiat
B. hiperumectat, catifelat
C. are consistenţa buzelor

1594 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1595 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. permite apropierea în această zonă a degetului intravaginal de cel transabdominal în timpul palpării
E. permite hipermobilizarea corpului uterin faţă de col
(pag. 75)

C2654209. În calcului datei probabile a naşterii şi a vârstei sarcinii putem utiliza:


A. prima zi a ultimei menstruaţii
B. coitul fecundant dacă este unic în perioada respectivă
C. coloraţia violacee a pereţilor vaginali
D. apariţia greţurilor, vărsăturilor şi tuberculilor Montgomery
E. data perceperii primelor mişcări ale fătului de către gravidă
(pag. 76)

C2654210. Parametrii furnizaţi de către ultrasonogramă în stabilirea vârstei sarcinii sunt:


A. ritmul cordului fetal
B. dimensiunile sacului gestaţional până la 13 săptămâni
C. diametrul biparietal
D. lungimea femurului
E. circumferinţa abdominală
(pag. 76)

C2654211. Creşterea ponderală a unei gravide în cele IX luni de sarcină este:


A. de aproximativ 10-12 kg
B. de 1,5-2 kg pe lună
C. de aproximativ 8-10 kg
D. de 5 kg pe lună
E. să nu depăşească 500 gr pe săptămână în luna a IX-a
(pag. 78)

C2654212. Care din următoarele afirmaţii privind focarul de auscultaţie maximă a BCF-urilor sunt
adevărate:
A. în prezentaţia craniană, de partea spatelui fetal, pe linia spino-ombilicală, la unirea treimii superioare cu
cele două treimi inferioare
B. în prezentaţia facială focarul este foarte aproape de urechea noastră, în acelaşi punct, dar de partea
opusă spatelui fetal
C. în prezentaţia transversă BCF se ascultă paraombilical, la câţiva cm, pe linia mediană, aproape de
extremitatea cefalică a fătului
D. în prezentaţia pelviană, de partea spatelui, supraombilical şi paraombilical (într-un punct situat pe
prelungirea liniei spino-ombilicale ce pleacă din fosa opusă spatelui fătului)
E. în sarcina gemelară nu putem decela două focare de auscultaşie distincte, la o oarecare distanţă unul de
altul
(pag. 81)

C2654213. Care din următoarele afirmaţii obţinute prin pelvimetrie externă sunt adevărate:
A. diametrul bispinos uneşte spinele iliace antero-superioare
B. diametrul bicrest uneşte punctele cele mai îndepărtate ale crestelor iliace
C. diametrul bitrohanterian măsoară în medie 32 cm
D. diametrul antero-posterior a lui Baudeloque măsoară 20 cm
E. diametrul antero-posterior a lui Baudeloque măsoară 24 cm
(pag. 83)

C2654214. Care din următoarele afirmaţii privind rombul lui Michaelis sunt adevărate:
A. ne furnizează date asupra formei, simetriei şi mărimii excavaţiei pelviene
B. cele patru puncte care definesc acest romb sunt: apofiza spinoasă a vertebrei lombare a 5-a, fosetele care

1595 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1596 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

corespund spinelor iliace postero-superioare şi punctul din care începe şanţul interfesier
C. cele patru puncte care definesc acest romb sunt: apofiza spinoasă a vertebrei lombare a 4-a,fosetele care
corespund spinelor iliace postero-superioare şi punctul din care începe şanţul interfesier
D. cele patru puncte care definesc acest romb sunt: apofiza spinoasă a vertebrei lombare a 5-a,fosetele care
corespund spinelor iliace antero-superioare şi punctul din care începe şanţul interfesier
E. cele patru puncte care definesc acest romb sunt: apofiza spinoasă a vertebrei lombare a 4-a,fosetele care
corespund spinelor iliace anttero-superioare şi punctul din care începe şanţul interfesier
(pag. 83)

C2654215. Care din următoarele afirmaţii privind embrionul cu o lungime de 30-35 mm, sunt adevărate:
A. acesta se transformă în făt
B. corespunde la 11 săptămâni de amenoree
C. se pot vizualiza mugurii membrelor, cordonul ombilical
D. se pot vizualiza centrii de osificare ai mandibulei, claviculei şi maxilarului
E. se diferenţiază extremitatea cefalică de restul structurilor, craniul embrionului reprezentând jumătate din
volumul total al acestuia
(pag. 85)

C2654216. Care din următoarele afirmaţii privind modificările histologice ale fibrei musculare
miometriale, sunt adevărate?
A. fibra musculară suferă hipertrofie, hiperplazie, metaplazie
B. fibra musculară capătă un aspect foarte asemănător cu fibrele striate şi cu fibrele muşchiului cardiac
C. fibrele cresc în lungime de la 10 la 50 microni
D. fibrele cresc în lungime de la 50 la 500 microni
E. fibrele cresc în înălţime de la 2,5 la 8-10 microni
(pag. 90)

C2654217. Care din următoarele afirmaţi privind segmentul inferior, sunt adevărate?
A. are o înălţime de 10-11 cm, la termen şi o grosime de 2-4 mm
B. provine din istmul uterin
C. în travaliu, concomitent cu dilataţia, va deveni canalul cervico-segmentar
D. are o înălţime de 6-8 cm la termen şi o grosime de 4-8 mm
E. este sărac în fibre elastice şi bogat în fibre musculare
(pag. 90)

C2654218. Axele bazinului obsterical, sunt:


A. axul strâmtorii superioare sau axul de angajare
B. axul excavaţiei sau axul de coborâre
C. axul strâmtorii inferioare sau axul de coborâre
D. axul strâmtorii inferioare sau axul de degajare
E. axul strâmtorii superioare sau axul de coborâre
(pag. 93)

C2654219. Diametrele antero-posterioare ale craniului fetal sunt:


A. diametrul occipito-mentonier (13,5 cm)
B. diametrul biparietal (9,5 cm)
C. diametrul occipito-frontal (12 cm)
D. diametrul suboccipito-bregmatic (9, 5 cm)
E. diametrul submento-bregmatic (9,5 cm)
(pag. 94)

C2654220. Diametrele transverse ale craniului fetal, sunt:


A. diametrul suboccipito-bregmatic (9,5 cm)

1596 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1597 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. diametrul biparietal (8 cm)


C. diametrul biparietal (9,5 cm)
D. diametrul bitemporal (8 cm)
E. diametrul bitemporal (9 cm)
(pag. 94)

C2654221. Indicaţiile absolute pentru instaurarea unei forme de tratament, în adenomul de prostată,
sunt:
A. simptomatologie de tip "prostatism"
B. hematurie macroscopică episodică
C. litiaza vezicală secundară
D. retenţie incompletă de urină cu rezidiu vezical > 50 ml
E. retenţia completă de urină
(pag. 2915)

C2654222. Indicaţiile relative pentru tratamentul adenomului de prostată sunt următoarele:


A. litiaza vezicală secundară
B. retenţia completă de urină
C. simptomatologie de tip "prostatism"
D. hematurie macroscopică episodică
E. infecţiile urinare persistente
(pag. 2915)

C2654223. Pentru adenomul de prostată necomplicat, protocolul de examinare minim cuprinde:


A. Examenul clinic complet + tuşeul rectal + scorul obstructiv/iritativ
B. Radiografia renovezicală simplă
C. Volumetria prostatei
D. Uroflowmetria
E. Urografia intra-venoasă
(pag. 2914)

C2654224. În cadrul simptomatologiei adenomului de prostată, semnele iritative sunt următoarele:


A. polakiuria nocturnă
B. polakiuria diurnă
C. imperiozitatea micţională
D. micţiune în doi timpi
E. disconfortul micţional
(pag. 2909)

C2654225. În cadrul simptomatologiei adenomului de prostată, semnele obstructive sunt următoarele:


A. disurie iniţială
B. polakiurie diurnă
C. disconfortul micţional
D. senzaţia de evacuare vezicală incompletă
E. micţiune în doi timpi
(pag. 2909)

C2654226. Complicaţiile infecţioase, în cadrul adenomului de prostată, sunt secundare:


A. bacteriemiei episodice
B. obstacolului subvezical
C. stazei urinare
D. manevrelor de sondaj efectuate

1597 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1598 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. micţiunii în doi timpi


(pag. 2909)

C2654227. În tratamentul medicamentos al adenomului de prostată au indicaţie următoarele clase de


medicamente:
A. alfa-blocante
B. beta-blocante
C. inhibitori de 5 alfa reductază
D. inhibitori de colinesterază
E. inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei
(pag. 2916)

C2654228. Adenomectomia deschisă, ca tratament chirurgical al adenomului de prostată, se poate


efectua:
A. transvezical
B. transuretral
C. retropubian
D. pararectal
E. perineal
(pag. 2917)

C2654229. In cadrul transuretrorezecţiei prostatei (TUR-P), "sindromul post TUR-P" are următoarele
semne care-l caracterizează:
A. bradicardie
B. tahicardie
C. hipotensiune arterială
D. hipertensiune arterială
E. edem cerebral
(pag. 2917)

C2754230. Uterul gravid:


A. Depaseste simfiza la inceputul lunii a II-a
B. Se afla la jumatatea distantei dintre pube si ombilic la inceputul lunii a III-a
C. Atinge nivelul cicatricei ombilicale in luna a IV-a
D. Se afla la jumatatea distantei dintre ombilic si apendicele xifoid in luna a VII-a
E. Atinge inaltimea maxima (apendicele xifoid) la termen
(pag. 76)

C2754231. Urmarirea periodica a gravidei presupune:


A. Consultatii lunare in primele 2 trimestre, bilunare si saptamanale in ultimul trimestru
B. Urmarirea cu ocazia fiecarei consultatii a TA, inaltimii fundului uterin, auscultatia BCF,determinarea
greutatii
C. Efectuarea examenului sumar de urina lunar in ultimul trimestru
D. Repetarea hemogramei si RBW in trimestrul III
E. toate de mai sus
(pag. 78)

C2754232. La pelvimetria interna se pot aprecia:


A. Diametrul anteroposterior al lui Baudeloque
B. Conturul stramtorii superioare
C. Curbura sacrului
D. Proeminenta spinelor sciatice
E. Diametrul biischiatic

1598 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1599 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 83)

C2754233. Segmentul inferior al uterului:


A. Provine din istmul uterin
B. Are o inaltime de 4-5 cm la termen
C. Este format din fibre circulare care se prelungesc in canalul cervical si vagin
D. Peritoneul care-l acopera e lax, se decoleaza usor in timpul operatiei cezariene
E. Este bogat in fibre musculare si sarac in fibre elastice
(pag. 90)

C2754234. Analizele obligatorii efectuate cu ocazia primei consultatii prenatale includ:


A. Determinarea hemoglobinei si hematocritului
B. Determinarea grupei sanguine si Rh-ului (si la sot)
C. Determinarea ureei, creatininei,acidului uric si transaminazelor
D. Determinarea glicemiei, calcemiei, magnezemiei
E. Teste serologice pentru bolile infectioase
(pag. 99)

C2854235. Data ultimei menstruatii normale poate servi la:


A. aprecierea inaltimii fundului uterin
B. la calcularea varstei gestationale
C. la determinarea cauzelor amenoreei
D. la calcularea datei probabile a naşterii
E. la stabilirea datei conceptiei
(pag. 73)

C2854236. La examenul cu valve, in timpul sarcinii putem constata


A. peretii vaginali de culoare alba
B. peretii vaginali de coloratie violacee, turgescenti
C. mici leziuni ulcerative, fara semnificatie patologica
D. uneori apare leucoree abundenta
E. leucoree de aspect sanghinolent
(pag. 74)

C2854237. Pentru calculul varstei sarcinii, in trimestrul III pot fi utilizate:


A. se adauga 10 zile la data primei zile a ultimei menstruatii si socotim in continuare 9 luni
B. data primului control prenatal
C. data perceperii primelor miscari ale fatului de catre gravida
D. varsta sarcinii la luarea in evidenta a gravidei
E. parametrii furnizati de ultrasonograma
(pag. 76)

C2854238. Diagnosticul diferential ecografic, la sarcina in primul trimestru trebuie facut cu:
A. endometrita
B. sacul pseudogestational alal sarcinii ectopice
C. cancerul de corp uterin
D. stenoza cervicala
E. chistul ovarian
(pag. 85)

C2854239. In trimestrul II si III de sarcina structurile care vor fi identificate masurate sunt:
A. diametrul biparietal

1599 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1600 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. circumferinta craniana
C. lungimea humerusului
D. circumferinta toracelui
E. lungimea femurului
(pag. 86)

C2854240. Regimul alimentar in timpul sarcinii se caracterizeaza prin:


A. glucidele trebuie sa atinga nivelul de 350-400 grame pe zi
B. glucidele trebuie sa atinga nivelul de 500-600 grame pe zi
C. nevoile energetice sunt de 4000-5000 de calorii pe zi
D. nevoile energetice sunt de 2500-3000 de calorii pe zi
E. alcoolul si tutunul nu au efecte daunatoare asupra sarcinii
(pag. 88)

C2854241. Diametrele stramtorii superioare sunt:


A. diametrul promonto-subpubian
B. diametrul subcocci-subpubian
C. diametrul biischiatic
D. conjugata vera
E. diametrul bispinos
(pag. 92)

C2854242. Din analizele obligatorii efectuate cu ocazia primei consultatii prenatale fac parte:
A. hemoglobina si hematocritul
B. reactia serologica pentru lues
C. transaminazele
D. acidul uric
E. glicemia
(pag. 99)

1600 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro