Sunteți pe pagina 1din 235

1 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 1
Bronsita cronica. Emfizemul pulmonar. Obstructia cailor respiratorii.
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1101001. Exacerbarea bronsitei este in mod clar legata de perioadele de intensa poluare cu:
A. dioxid de azot (NO2)
B. dioxid de sulf (SO2)
C. bicarbonat de sodiu
D. Tetraclorura de carbon
E. clorura de amoniu
(pag. 1601)

M1101002. Pneumonia virala severa la varste mici poate duce la obstructie bronsica in special la
nivelul:
A. traheei
B. bronhiilor mari
C. cailor respiratorii mici
D. alveolei
E. oricare dintre ele
(pag. 1602)

M1101003. La persoanele cu deficit de alfa 1-antitripsina procesul panacinar se gaseste:


A. difuz
B. mai ales la varfurile pulmonare
C. mai ales la bazele pulmonare
D. corelat cu procesul centroacinar
E. la nivelul lobului mediu
(pag. 1602)

M1201004. Care dintre aspectele morfopatologice de mai jos nu caracterizeaza boala pulmonara
cronica obstructiva ?
A. granulomul noncazeificant
B. hiperplazia celulelor mucipare din caile respiratorii mici
C. fibroza peribronsica
D. hipertrofia musculaturii netede in caile respiratorii mici
E. celulele inflamatorii in mucoasa si submucoasa cailor respiratorii mici
(pag. 1601)

M1201005. Care dintre semnele de mai jos nu este caracteristic bolii pulmonare cronice obstructive cu
predminanta bronsitei:
A. scaderea severa a reculului elastic
B. agravarea hipertensiunii pulmonare in timpul efortului
C. prezenta unei capacitati de difuziune normale sau usor scazute
D. sputa purulenta, abundenta
E. hipertensiune pulmonara de repaus moderata sau severa
(pag. 1604)

1 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M1201006. Care dintre proprietatile de mai jos nu apartin aminofilinei utilizate in boala pulmonara
cronica obstructiva?
A. proprietati cardiotonice
B. proprietati diuretice
C. depresor respirator
D. stimulator respirator
E. cresterea contractilitatii diafragmului
(pag. 1606)

M1201007. Care dintre manifestarile de mai jos nu defineste bronsita cronica?


A. distensia permanenta, anormala a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale
B. secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic
C. tusea si expectoratia cel putin 3 luni pe an, mai mult de 2 ani consecutiv
D. hipertrofia glandelor producatoare de mucus
E. sputa abundenta, purulenta, persistenta sau recurenta in absenta unui proces supurativ localizat
(bronsiectazia)
(pag. 1601)

M1301008. Care dintre factorii etiologici implicati in patogenia bronsitei cronice este considerat a fi cel
mai important:
A. Predispozitia genetica
B. Poluarea aerului
C. Fumatul
D. Expunerea profesionala la pulberi si gaze toxice
E. Factorii infectiosi
(pag. 1601)

M1301009. Care dintre urmatorii germeni apar mai frecvent in timpul exacerbarilor din bronsita
cronica?
A. Micoplasma pneumoniae
B. Hemophzlus influenzae
C. Rinovirusurile
D. Virusul citomegalis
E. Streptococcus pneumoniae
(pag. 1602)

M1301010. Urmatoarele considerente terapeutice privind BPOC sunt corecte, EXCEPTaND


A. Absenta obtinerii de raspuns la un drog bronhodilatator nu exclude posibilitatea unui efect pozitiv la
administrarea prelungita a altor droguri
B. Oprirea fumatului este singura modalitate certa de a stopa progresia sindromului obstructiv cronci in BPOC
C. Terapia de substitutie cu nicotina asociata programului de educatie si schimbare comportamentala
dubleaza sansa de succes a tentativei de oprire a fumatului
D. Ypratropium este considerat de multi autori ca un bronhodilatator de electie
E. Germenii bacterieni cel mai frecvent intalniti in BPOC sunt Haemophlus, Streptoccocus pneumoniae si
Moraxella catarrhalis, ceea ce recomanda utilizarea unui antibiotic eficient contra microorganismelor
secretante de betalactamaze
(pag. 1606)

M1301011. Urmatoarele considerente terapeutice sunt valabile in BPOC, EXCEPTaND:


A. Administrarea de mucolitice (aerosoli) in cursul perioadelor intercritice este mai eficienta decat asigurarea
unei bune hidratari
B. Drenajul postural este eficient in caz de tuse epuizanta sau ineficienta la pacientii cu hipersecretie
C. Flebotomia periodica se recomanda in caz de hematocrit > 55% la pacientii cu cefalee si senzatie de cap
greu

2 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
3 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. Utilitatea oxigenoterapiei nocturne este justificata de reducerea PaO2 in cursul noptii


E. Dozarea aminofilinemiei se recomanda in caz de ineficienta sau toxicitate la administrarea dozelor -
standard
(pag. 1607)

M1401012. Emfizemul pulmonar poate fi diagnosticat cu precizie prin:


A. rezonanta magnetica nucleara
B. radiografie toracica
C. computer tomografie de inalta rezolutie
D. examen de sputa
E. radioscopie pulmonara
(pag. 1600)

M1401013. In bronsita cronica indicele Reid reprezinta raportul dintre:


A. grosimea peretului bronsic si grosimea musculaturii netede
B. grosimea musculaturii netede si grosimea peretului bronsic
C. grosimea peretului bronsic si grosimea glandelor submucoase
D. grosimea glandelor submucoase si grosimea peretului bronsic
E. grosimea glandelor submucoase si grosimea musculaturii netede
(pag. 1601)

M1401014. Concentratia in sange a teofilinei trebuie mentinuta intre:


A. 5 -10 mg/l
B. 10 – 15 mg/l
C. 15 – 20 mg/l
D. 20 – 25 mg/l
E. peste 25 mg/l
(pag. 1606)

M1501015. Inflamatia mucoasei bronsice in bronsita cronica este realizata prin interventia dominanta a:
A. Eozinofiliei
B. Interleukinei 8
C. Alfa-1-antitripsinei
D. Interleukinei 4
E. Elastazei endogene
(pag. 1601)

M1501016. Fumatul intervine in patogeneza bronsitei cronice si a emfizemului pulmonar prin:


A. Atrofia glandelor secretoare de mucus
B. Alterarea miscarii cililor
C. Stimularea functiei macrofagelor alveolare
D. Stimularea antiproteazelor
E. Relaxarea musculaturii netede
(pag. 1601)

M1501017. Care din urmatoarele gaze rezultate din poluarea aerului sunt implicate in patogeneza
bronsitei cronice si a emfizemului pulmonar:
A. Dioxidul de azot (NO2)
B. Oxidul de carbon
C. Bioxidul de carbon
D. Dioxidul de sulf (SO2)
E. Amoniacul

3 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
4 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1601)

M1501018. Bronsita cronica mucopurulenta se caracterizeaza prin:


A. Sputa purulenta persistenta sau recurenta
B. Sputa perlata
C. Sputa mucoasa
D. Hemoptizie
E. Wheezing precoce
(pag. 1601)

M1501019. In patogenia bronsitei cronice a fost bine demonstrata implicarea:


A. Deficitului de ceruloplasmina
B. Fumatului
C. Poluarii cu amoniac
D. Poluarii cu dioxid de azot (NO2)
E. Poluarii cu pulberi silicogene
(pag. 1602)

M1501020. Pacientul cu Boala pulmonara cronica obstructiva cu "predominanta bronsita" prezinta de


obicei comparativ cu cel cu "predominanta emfizem":
A. Dispnee severa permanenta
B. Sputa redusa, mucoida
C. Infectii bronsice mai putin frecvente
D. Varsta la diagnostic peste 60 de ani
E. Tuse inainte de debutul dispneei
(pag. 1604)

M1601021. Care dintre urmatorii factori nu se recunosc in etiologia BPOC


A. Fumatul
B. Factori genetici
C. Alcoolismul
D. Infectiile bronsice
E. Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici
(pag. 1601)

M1601022. Factorul etiologic cel mai important in profilaxia BPOC este:


A. Expunerea la frig
B. Expunerea sporadica la noxe profesionale
C. Spatiile aglomerate
D. Fumatul
E. Virozele respiratorii
(pag. 1601)

M1601023. BPOC predominant bronsitic se diagnostizeaza in jurul varstei de:


A. 40 ani
B. 50 ani
C. 60 ani
D. sub 40 ani
E. peste 60 ani
(pag. 1604)

M1601024. In BPOC predominant emfizematos presiunea oxigenului arterial este in jurul valorii de:
A. 50 mmHg

4 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
5 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. 60 mmHg
C. 70 mmHg
D. peste 80 mmHg
E. sub 50 mmHg
(pag. 1604)

M1601025. La pacientii cu BPOC se recomanda efectuarea flebotomiei terapeutice la un hematocrit cu


valoarea de:
A. Peste 30%
B. Peste 40%
C. Peste 50%
D. Peste 55%
E. La orice valoare a hematocritului
(pag. 1607)

M2201026. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemuluii hematocritul are o
valoare intre
A. 30-40
B. 35-45
C. 45-55
D. 40-50
E. 30-45
(pag. 1604)

M2201027. Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prin


A. aparitia frecventa la copilul mic
B. aparitia la cei cu tuberculoza pulmonara
C. producerea une ispute mucoase
D. producerea unei spute purulente
E. tuse si dispnee suieratoare
(pag. 1601)

M2201028. Morfopatologia bronsitei cronice cuprinde


A. hipertrofia glandelor producatoare de surfactant
B. hipertrofia glandelor din submucoasa cailor aeriene mici
C. hipertrofia glandelor din caile aeriene mari, cartilaginoase
D. infiltrate limfocitare in mucoasa
E. prezenta leucocitelor in submucoasa
(pag. 1601)

M2201029. Fumatul tigaretelor este implicat in patogeneza bronsitei cronice prin


A. accentuarea miscarilor cililor
B. mobilizarea macrofagelor alveolare
C. hiperplazia glandelor secreatoare de mucus
D. infiltrarea mucoasei bronsice cu eozinofile
E. eliberarea de citokine
(pag. 1601)

M2201030. In timpul exacerbarilor din bronsita cronica s-au incriminat urmatorii agenti infectiosi
A. streptococul hemolitic
B. stafilococul aureu
C. rinovirusurile

5 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
6 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. adenovirusurile
E. micoplasmele
(pag. 1602)

M2201031. Bolnavul cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei prezinta


A. tuse initial aparuta vara
B. tuse initiala aparuta iarna
C. tuse seaca permanenta
D. tuse cu dureri toracice matinale
E. tuse cu expectoratie hemoptoica frecvent
(pag. 1605)

M2201032. Ce reprezinta indicele Reid?


A. raportul transaminazelor ASAT / ALAT
B. raportul grosime glande submucoase / perete bronsic
C. raportul transaminazelor ALAT / ASAT
D. raport grosime glande mucoase / glande seroase bronsice
E. raport corticala /medulara renala
(pag. 1601)

M2201033. Cea mai precoce modificare structurala pulmonara care poate fi demonstrata la fumatorii
tineri este
A. obstructia cailor respiratorii mari
B. dilatarea cailor respiratorii mari
C. obstructia cailor respiratorii mici
D. dilatarea cailor respiratorii mici
E. ingrosarea cailor respiratorii mari
(pag. 1601)

M2201034. Factorii genetici implicati in etiologia bronsitei cronice sunt:


A. deficitul de antitrombina III
B. deficitul unor factori ai complementului
C. lipsa de transferina
D. deficitul de alfa-1 antitripsina
E. excesul de enzime proteolitice leucocitare
(pag. 1602)

M2201035. Caracteristicile bolii pulmonare cronice obstructive cu predominenta emfizemului sunt:


A. dispnee severa
B. episoade frecvente de infectii bronsice
C. hipertensiune pulmonara de repaus severa
D. capacitatea vitala crescuta
E. capacitate de difuziune normala
(pag. 1604)

M2201036. Concentratiile plasmatice eficiente ale teofilinei in bronsita cronica sunt:


A. 1-2mg/l
B. 5-10mg/l
C. 10-15mg/l
D. 20-25mg/l
E. 50mg/l
(pag. 1606)

6 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
7 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2201037. Efectele oxigenoterapiei in hipoxia arteriala persistenta sunt, exceptind:


A. creste performanta cerebrala
B. amelioreaza hipertensiunea pulmonara
C. creste supravietuirea
D. amelioreaza insuficienta cardiaca
E. amelioreaza toleranta la effort
(pag. 1607)

M2201038. Complicatiile aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute sunt, cu


exceptia:
A. ulcerul de stress
B. infectiile traheobronsice
C. embolia pulmonara
D. insuficienta ventriculara stanga
E. aritmiile cardiace
(pag. 1609)

M2201039. Imposibilitatea mentinerii schimburilor gazoase dupa indepartarea suportului ventilator


mecanic se datoreaza urmatoarelor, cu exceptia:
A. sedativelor administrate pentru agitatie
B. hipokaliemiei, hiperfosfatemiei
C. alcalozei metabolice
D. cresterea cantitatii de secretii
E. afectiunile neuromusculare
(pag. 1609)

M2201040. Mecanismele prin care fumatul contribuie la patogeneza bronsitei cronice nu cuprind:
A. inhibarea antiproteazelor
B. alterarea miscarii cililor
C. inhibarea functiei eozinofilelor alveolare
D. cresterea acuta a rezistentei cailor respiratorii mediata vagal
E. inhibrea functiei macrofagelor alveolare
(pag. 1601)

M2201041. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta bronsitei hematocritul are o
valoare intre
A. 30-40
B. 35-45
C. 40-50
D. 45-55
E. 50-55
(pag. 1604)

M2201042. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta bronsitei, hipertensiunea


pulmonara la efort este
A. absenta
B. usoara
C. moderata
D. severa
E. agravata
(pag. 1604)

7 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
8 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2201043. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemului, hipertensiunea


pulmonara de efort este
A. absenta
B. usoara
C. moderata
D. severa
E. agravata
(pag. 1604)

M2201044. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemului, tusea apare
A. inainte de debutul dispneei
B. dupa debutul dispneei
C. in faza terminala
D. postprandial
E. rar
(pag. 1604)

M2201045. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta bronsitei tusea apare
A. rar
B. inainte de debutul dispneei
C. dupa debutul dispneei
D. postprandial
E. concomitent cu debutul dispneei
(pag. 1604)

M2201046. Oxigenoterapia de durata in boala pulmonara cronica obstructiva nu este indicata in:
A. cordul pulmonar cu hipoxie severa
B. PaO2 de 55 mmHg persistenta
C. insuficienta cardiaca dreapta cu sau fara hipoxie arteriala
D. PaO2 sub 55 mmHg cu sau fara cord pulmonar
E. hipoxia arteriala severa asociata cu eritrocitoza
(pag. 1607)

M2201047. Care dintre afirmatiile urmatoare privind examinarea cordului in bronhopneumopatia


cronica obstructiva sunt false
A. soc apexian amplu vizibil
B. soc apexian greu perceptibil
C. matitate cardiaca redusa
D. impuls ventricular drept palpabil subxifoidian
E. galop presistolic accentuat in inspir
(pag. 1604)

M2301048. Bronsita cronica se defineste clinic prin tuse cu expectoratie:


A. cel putin 2 luni / an, mai mult de 2 ani consecutivi
B. cel putin 3 luni/ an, mai mult de 2 ani consecutivi
C. cel putin 6 luni/ an,mai mult de 3 ani consecutivi
D. cel mult 3 luni/ an, 2 ani consecutivi
E. continua
(pag. 1601)

M2301049. La pacientii cu boala pulmonara obstructiva cronica (atat in cea de tip A- cu predominanta
emfizemului, cat si in cea de tip B - cu predominanta bronsitei), sunt valabile urmatoarele afirmatii:
A. aparitia dispneei de efort la valori ale VEMS- ului sub 75% din valoarea prezisa

8 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
9 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. aparitia dispneei de repaus la valori ale VEMS- ului sub 50% din valoarea prezisa
C. aparitia dispneei de efort la valori ale VEMS- ului sub 50% din valoarea prezisa
D. dispnee de efort aparuta la VEMS sub 25% din valoarea prezisa
E. aparitia retentiei de CO2 la valori ale VEMS-ului < 50% din valoarea prezisa
(pag. 1604)

M2301050. BPOC de tip A - cu predominanta emfizemului (" pink-puffer")se caracterizeaza prin:


A. Ht~ 50-55%
B. hipoxemie severa: PaO2 ~ 45-60mm Hg
C. evolutie rapida spre CPC (HTAP precoce)
D. aspect radiografic de hiperinflatie, cord mic
E. tuse cu expectoratie abundenta, purulenta
(pag. 1604)

M2301051. Nivelul sangvin al teofilinemiei - peste care pot apare efectele secundare ale terapiei cu
metilxantine, (greata,varsaturi, tahiaritmii, convulsii):
A. 5 mg/l
B. 10 mg/l
C. 15 mg/l
D. 20 mg/l
E. 25 mg/l
(pag. 1606)

M2301052. Tipul B de bronsita cronica obstructiva (" blue bloaters") se defineste prin urmatoarele
aspecte caracteristice:
A. pacient astenic, cu dispnee severa, cu participarea evidenta a muschilor respiratori accesori
B. gazometric: hipoxemie moderata: PaO2 ~ 65-75 mm Hg
C. Ht ~ 35 - 45 %
D. Pa CO2 de obicei crescut > 50mmHg
E. pacient tahipneic, cu expir relativ prelungit , cu buzele protruzionate
(pag. 1604)

M2501053. Diferenţierea din punct de vedere clinic între bronşita cronică obstructivă şi astmul bronşic
se face pe baza:
A. Antecedentelor îndelungate de tuse cu expectoraţie
B. Trecutului îndelungat cu wheezing
C. Debutului recent al tusei cu expectoraţie
D. Prezenţei sputei mucopurulente
E. Reversibilităţii complete a obstrucţiei bronşice sub tratament bronhodilatator
(pag. 1601)

M2501054. Diferenţierea clinică dintre astmul bronşic şi bronşita cronică obstructivă se face pe baza:
A. Antecedentelor îndelungate de tuse cu expectoraţie.
B. Trecutului îndelungat cu wheezing.
C. Apariţiei mai recente a wheezing-ului.
D. Prezenţei sputei mucopurulente.
E. Reversibilităţii incomplete a obstrucţiei bronşice sub tratament bronhodilatator.
(pag. 1601)

M2501055. Bronşita cronică simplă se caracterizează prin:


A. Spută purulentă persistentă sau recurentă.
B. Producerea unei spute mucoase.

9 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
10 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Trecut îndelungat de wheezing.


D. Dispnee intensă.
E. Wheezing la inhalarea unor agenţi iritanţi.
(pag. 1601)

M2501056. Bronşita cronică purulentă se caracterizează prin:


A. Producerea unei spute mucoase.
B. Spută purulentă sau persistentă în absenţa unui proces supurativ localizat.
C. Dispnee intensă.
D. Trecut îndelungat de wheezing.
E. Debut recent al tusei cu expectoraţie.
(pag. 1605)

M2501057. Cel mai frecvent gaz implicat în poluarea atmosferei care exacerbează bronşita cronică este:
A. Dioxidul de sulf (SO2)
B. Dioxidul de azot (NO2)
C. Oxidul de carbon
D. Amoniacul
E. Bioxidul de carbon
(pag. 1601)

M2501058. Cei mai frecvenţi agenţi microbieni evidenţiaţi în exacerbările bronşitei cronice sunt:
A. Micoplasmele
B. Rinovirusurile
C. Bacteriile patogene
D. Virusurile, altele decât rinovirusurile
E. Chlamidiile
(pag. 1602)

M2501059. Deficitul congenital de alfa-1-antitripsină se manifestă la heterozigoţi prin:


A. Niveluri serice întotdeauna sub 0,5 g/l
B. Niveluri serice între 0,5 şi 2,5 g/l
C. Niveluri serice peste 2,5 g/l
D. Dezvoltarea unui emfizem panacinar sever în prima decadă de viaţă
E. Manifestări clinice de astm bronşic
(pag. 1602)

M2501060. Dispneea de efort apare în bronşita cronică stadiul obstructiv când:


A. VEMS scade sub 50%
B. VEMS scade sub 75%
C. VEMS scade sub 25%
D. Tusea devine mucopurulentă
E. Apare cianoza
(pag. 1604)

M2501061. Dispneea de repaus apare în bronşita cronică stadiul obstructiv când:


A. VEMS scade sub 50%
B. Tusea devine mucopurulentă
C. VEMS scade sub 25%
D. VEMS scade sub 75%
E. Apare paloarea generalizată
(pag. 1604)

10 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
11 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2501062. În boala pulmonară cronică cu predominanţă emfizem:


A. Tusea apare înainte de debutul dispneei
B. Sputa este abundentă, purulentă
C. Infecţiile bronşice sunt frecvente
D. Hipertensiunea pulmonară de repaus este moderată către severă
E. Capacitatea de difuziune este constant scăzută
(pag. 1604)

M2601063. Care dintre următorii factori nu se recunosc în etiologia BPOC


A. Fumatul
B. Factori genetici
C. Consumul excesiv de alcool
D. Infecţiile bronşice
E. Inhalarea cronică a diferiţilor iritanţi bronşici
(pag. 1601)

M2601064. Care dintre următorii parametrii sunt obligatoriu scăzuti în BPOC


A. CV
B. CPT
C. VEMS
D. D. VE
E. CRF
(pag. 1603)

M2601065. Factorul etiologic cel mai important în profilaxia BPOC este:


A. Expunerea la frig
B. Expunerea sporadică la noxe profesionale
C. Spaţiile aglomerate
D. Fumatul
E. Virozele respiratorii
(pag. 1601)

M2601066. BPOC predominant bronşitic se diagnostizează în jurul vârstei de:


A. 40 ani
B. 50 ani
C. 60 ani
D. sub 40 ani
E. peste 60 ani
(pag. 1604)

M2601067. În BPOC predominant emfizematos presiunea oxigenului arterial este în jurul valorii de:
A. 50 mmHg
B. 60 mmHg
C. 70 mmHg
D. peste 80 mmHg
E. sub 50 mmHg
(pag. 1604)

M2601068. La pacienţii cu BPOC se recomandă efectuarea flebotomiei terapeutice la un hematocrit cu


valoarea de:
A. Peste 30%
B. Peste 40%

11 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
12 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Peste 50%
D. Peste 55%
E. La orice valoare a hematocritului
(pag. 1607)

M2601069. Tratamentul bronhodilatator în BPOC utilizează


A. Simpatomimetice
B. Derivaţi de teofilină
C. Antibiotice
D. Mucolitice
E. Oxigenoterapie prelungită
(pag. 1606)

M2601070. În BPOC, sediul principal al obstrucţiei este în:


A. Bifurcaţia traheei
B. Căile respiratorii mari
C. Căile respiratorii medii
D. Căile respiratorii mici
E. La nivelul alveolelor pulmonare
(pag. 1601)

M2601071. Renunţarea la fumat duce la tineri cu BPOC la:


A. Dispariţia definitivă a distrucţiei
B. Încetinirea alterării funcţiei pulmonare
C. Menţinerea la acelaşi nivel al alterării funcţiei pulmonare
D. Nu se constată nici o modificare
E. Duce la deces
(pag. 1601)

M2601072. Exacerbarea BPOC este mod clar legată de poluarea cu:


A. SO2
B. NO2
C. Derivaţi de clor
D. Derivaţi benzoici
E. Tolueni
(pag. 1601)

M2601073. În cadrul BPOC, numai în situaţii rare, pierderea capilarelor poate duce singură la:
A. Hipertensiune pulmonară severă
B. Hipertensiune pulmonară uşoară
C. Abces pulmonar
D. Infarct pulmonar
E. Dispnee
(pag. 1604)

M2601074. Pacientul cu BPOC foloseşte:


A. Muşchii accesori respiratori
B. Muschii scaleni
C. Muschii intercostali
D. Muschii paravertebrali
E. Miscări ample ale diafragmei
(pag. 1604)

12 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
13 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2601075. Aportul de O2 la pacienţii cu BPOC cu Pa O2 este în jur de:


A. 80 mmHg
B. 70 mmHg
C. 60 mmHg
D. 40 mmHg
E. sub 40 mmHg
(pag. 1607)

M2601076. Drenajul bronchopulmonar la bolnavi cu BPOC trebuie menţinut când există:


A. Hipersecreţie
B. Hiposecreţie
C. Tuse uscaţi
D. Febră
E. Creşterea presiunii parţiale de CO2
(pag. 1607)

M2601077. Mortalitatea intrasiptalicească pentru un pacient cu BPOC este de:


A. < 25%
B. 25%
C. 10%
D. >50%
E. 30%
(pag. 1610)

M2601078. Factori de risc pentru sănătatea operatorului în timpul preparării cavităţilor


A. supraîncălzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care ţin piesa cot
B. din cauza concentrării intense în cazul unor cavităţi dificile, operatorul poate scrâşni din dinţi provocându şi
fisuri sau chiar fracturi ale smalţului
C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie
D. vibraţia produsă de piesa cot poate produce afecţiuni profesionale de tipul "crampa scriitorului” sau
sindromul Raynaud
E. aerosolul creat în timpul lucrului este un risc permanent pentru sănătate
(pag. 194)

M2801079. In boala pulmonara cronica obstructiva cu predominenta emfizemului sunt caracteristice:


A. dispnee usoara
B. sputa abundenta
C. frecvent cord pulmonar cronic
D. rezistenta mare
E. capacitate de difuziune scazuta
(pag. 1604)

M2801080. In boala pulmonara cronica obstructiva cu predominenta bronsitei sunt caracteristice:


A. episoade de insuficienta respiratorie repetate
B. dispnee severa
C. cord pulmonar rar, exceptand faza terminala
D. recul elastic - scadere severa
E. rezistenta normala spre crestere usoara
(pag. 1604)

M2801081. Corticoterapia in boala pulmonara cronica obstructiva se incepe cu:


A. Prednison - 10 mg/ zi

13 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
14 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Prednison - 30 mg/ zi
C. Prednison - 60 mg/ zi
D. Prednison - 1 mg / kgc/ zi
E. Prednison - 2 mg/kgc/zi
(pag. 1607)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1101082. Expunerea pasiva la fumul de tigara se coreleaza cu:


A. tuse
B. wheezing
C. hemoptizie
D. productie de sputa
E. vomica
(pag. 1601)

M1101083. Care din urmatoarele afirmatii despre pacientii cu obstructie severa si retentie de CO2 sunt
adevarate:
A. In cursul unei infectii respiratorii apare o alterare pronuntata a simptomatologiei
B. supravietuirea este de lunga durata
C. 20-30% dintre pacienti au supravietuire peste 5 ani
D. nu au vreo modificare a capacitatii de munca
E. VEMS>50%
(pag. 1604)

M1101084. Persoanele "blue-bloaters" pot face episoade nocturne de crestere a desaturarii in oxigen
prin:
A. Intoarcere venoasa crescuta
B. episoade de apnee in somn
C. tulburare de ritm
D. accentuarea hipoventilatiei
E. hipertensiune pulmonara
(pag. 1605)

M1101085. Cele mai frecvente bacterii patogene implicate in infectiile respiratorii sunt:
A. Rhinovirusuri
B. Haemophillus influenzae
C. Streptococcus pneumoniae
D. Mycoplasma pneumoniae
E. Moraxella catarrhalis
(pag. 1606)

M1201086. La patogeneza bolii pulmonare cronice obstructive contribuie:


A. infectia cu rinovirus
B. nivelul seric crescut al a1antitripsinei
C. fumatul
D. dioxidul de azot (NO2)
E. dioxidul de sulf (SO2)
(pag. 1601/1602)

M1201087. In boala pulmonara cronica obstructiva se gasesc urmatoarele modificari fiziopatologice:

14 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
15 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. cresterea capacitatii functionale reziduale (CRF)


B. reducerea volumului rezidual (VR)
C. cresterea capacitatii pulmonare totale (CPT)
D. cresterea reculului elastic al plamanului
E. scaderea capacitatii vitale
(pag. 1603)

M1201088. Care dintre modificarile de mai jos nu se intalnesc in boala pulmonara cronica obstructiva
cu predominanta emfizemului?
A. PaCO2 cronic, - 40 mmHg
B. PaCO2 cronic, - 60 mmHg
C. hematocritul – 55%
D. PaO2 cronic, - 65 mmHg
E. hematocritul - 35%
(pag. 1604)

M1201089. Caracteristicile clinice ale bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta


emfizemului sunt:
A. tusea instalata inaintea debutului dispneei
B. sputa redusa, mucoida
C. tusea instalata dupa debutul dispneei
D. sputa abundenta, purulenta
E. frecventa crescuta a cordului pulmonar
(pag. 1604)

M1201090. Semnele obiective la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta


emfizemului sunt:
A. tahipneea
B. bradipneea
C. hiposonoritatea bazelor pulmonare
D. expirul relativ prelungit
E. galopul presistolic accentuat in timpul inspirului
(pag. 1604)

M1201091. Cele mai frecvente bacterii patogene implicate in infectiile respiratorii la bolnavii cu boala
pulmonara cronica obstructiva sunt:
A. Haemophilus influenzae
B. Streptococul beta-hemolitic
C. Stretococcus pneumoniae
D. Pseudomonas aeruginosa
E. Moraxella catarrhalis
(pag. 1606)

M1201092. Emfizemul pulmonar se defineste ca:


A. afectiune asociata cu secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic
B. distensia permanenta a spatiilor aeriene de la nivelul bronsiilor principale
C. afectiune in care se distrug septurile alveolare
D. distensia permanenta a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale
E. afectiune in care se pastreaza septurile alveolare
(pag. 1601)

M1301093. Care din urmatoarele caracteristici corespund BPOC cu predominenta emfizemului:


A. HTAP severa

15 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
16 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Capacitate de difuziune scazuta


C. Cord pulmonar cronic comun
D. Recul elastic scazut sever
E. PaO2 de obicei = 65 – 75 mmHg
(pag. 1604)

M1301094. Care dintre urmatoarele afirmatii privind rolul enzimelor proteolitice in BPOC le considerati
corecte:
A. Inhibitorul proteazei α1AT protejeaza integritatea elastinei pulmonare de proteazele leucocitare
B. Starea de heterozigot MZ si MS (pentru α1AT) se asociaza in mod cert cu alterarea functiei pulmonare
C. Colchicina reduce elastaza endogena leucocitara
D. Rolul enzimelor proteolitice in inducerea emfizemului este limitat la pacientii cu deficienta de α1AT
E. Homozigotii ZZ si SS au nivele serice de α1AT sub 0,5 g/l si dezvolta emfizem panacinar sever
(pag. 1602)

M1301095. Antibioterapia in managementul BPOC trebuie sa tina cont de o serie de considerente.


Bifati situatiile pe care le considerati corecte
A. Antibioterapia scade durata si severitatea episoadelor infectioase
B. Cele mai mari beneficii se obtin cand pacientii au mai mult de patru exacerbari acute pe an
C. Germenii incriminati (Haemophilus, pneumococul, moraxella) sunt evidentiabili in sputa exclusiv in cursul
exacerbarilor acute
D. Examenul bacteriologic se indica in caz de frisoane, febra, junghi toracic sau cand aspectul purulent nu se
modifica la administrarea antibioticelor uzuale
E. Tratamentul cu antibiotice se demareaza prompt in cazul cresterii volumului, vascozitatii sau a caracterului
purulent al sputei
(pag. 1606)

M1301096. Care din urmatoarele afirmatii, privind BPOC cu predominanta emfizemului, le considerati
corecte?
A. Starea de nutritie este de regula caracterizata prin suprapondere
B. Hipertransparenta retrosternala si atenuarea periferica a desenului peribronhovascular se coreleaza cu
emfizemul sever si extensiv, predominant panacinar
C. Episoadele infectioase cu recurenta mucopurulenta duc frecvent la insuficienta respiratorie severa si
moarte
D. Starea generala in repaus este de obicei buna, cu frecventa respiratorie normala si fara folosirea aparenta
a muschilor respiratori accesori
E. Tomografia computerizata efectuata in vederea localizarii si cuantificarii emfizemului constituie investigatia
esentiala, absolut necesara afirmarii diagnosticului si stabilirii strategiei terapeutice.
(pag. 1604, 1605)

M1301097. Care din urmatoarele afirmatii privind explorarea respiratorie in BPOC le considerati
corecte:
A. Presiunea terminal-expiratorie intrinseca pozitiva depinde de forta reculului elastic si de volumul terminal-
expirator
B. Factorii de care depinde debitul expirator maxim sunt reprezentati de calibrul cailor respiratorii, reculul
elastic al plamanilor si capacitatea de colabare a pulmonului
C. Scaderea VEMS sub 25% din valoarea prezisa (in afara exacerbarilor) se asociaza cu dispnee de repaus,
hipercapnie si cord pulmonar cronic
D. Valori ale PaCO2 de 50 mmHg si ale PaO2 de 50 mmHg pot fi intalnite in BPOC cu predominanta
emfizemului
E. Scaderea sub 50% a valorii VEMS (fata de valoarea prezisa) se insoteste de regula de aparitia dispneii de
effort
(pag. 1603,1604)

M1301098. Conduita de baza in managementul BPOC presupune

16 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
17 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. Vaccinarea anuala antipneumococica


B. Oprirea fumatului, ajutandu-ne eventual cu terapie de substitutie a nicotinei
C. Administrarea preferentiala de izoproterenol in crizele bronhospastice
D. Corticoterapia sistemica cronica in doza maxima tolerata
E. Utilizarea de antibiotice eficiente contra germenilor secretanti de betalactamza in cazul cresterii
caracterului purulent sau a cantitatii zilnice de sputa
(pag. 1606,1607)

M1401099. In plamanii pacientilor cu boala pulmonara cronica obstructiva apar urmatoarele modificari:
A. edemul
B. fibroza peribronsica
C. hipotrofia musculaturii netede
D. dopuri intraluminale de mucus
E. hipoplazia celulelor mucipare
(pag. 1601)

M1401100. Care dintre urmatoarele afirmatii privind implicatiile fumatului in patogeneza


bronhopneumopatiei cronice obstructive sunt false:
A. poate produce o crestere acuta a rezistentei cailor respiratorii
B. inhiba antiproteazele
C. renuntarea la fumat asigura reversibilitatea completa a obstructiei severe
D. nu inhiba functia macrofagelor alveolare
E. conduce la hipertrofia glandelor secretoare de mucus
(pag. 1601)

M1401101. Care dintre urmatoarele afirmatii privind deficitul de a1 antitripsina sunt adevarate:
A. indivizii heterozigoti MS au niveluri serice de a1 antitripsina cuprinse intre 2,5 – 3,5 g/l
B. indivizii heterozigoti MZ au niveluri serice de a1 antitripsina cuprinse intre 2,5 – 3,5 g/l
C. indivizii homozigoti ZZ au niveluri serice de a1 antitripsina cuprinse intre 1,5 – 2,5 g/l
D. indivizii homozigoti SS au niveluri serice de a1 antitripsina < 0,5 g/l
E. indivizii homozigoti ZZ au niveluri serice de a1 antitripsina < 0,5 g/l
(pag. 1602)

M1401102. Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu


predominanta emfizemului sunt adevarate:
A. capacitatea vitala este crescuta
B. volumul rezidual este scazut
C. capacitatea pulmonara totala este crescuta
D. debitele expiratorii maximale sunt diminuate
E. capacitatea plamanului de a transfera CO este crescuta
(pag. 1604)

M1401103. Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu


predominanta emfizemului sunt adevarate:
A. dispneea este severa
B. radiografia toracica arata un cord marit
C. hematocritul este intre 50 – 55 %
D. hipertensiunea pulmonara la efort este moderata
E. episoadele se insuficienta respiratorie sunt mai frecvente
(pag. 1604)

M1501104. Cele mai frecvente aspecte radiologice intalnite in bronsita cronica sunt:
A. ingrosarea peretilor bronhiilor, manifestata prin umbre tubulare sau "in sina de tren"

17 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
18 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Accentuarea generalizata a desenului bronhovascular


C. Aspect de "geam mat" in campurile pulmonare inferioare
D. Opacitati confluente hilare
E. Multiple arii infiltrative pulmonare, care ulterior vor cavita
(pag. 1605)

M1501105. Explorarea ventilatorie la bolnavii cu boala pulmonara cronica cu "predominanta


enfizemului" evidentiaza:
A. Capacitatea pulmonara totala (CPT) crescuta
B. Volumul rezidual (VR) crescut
C. Scaderea reculului elastic al plamanului
D. Volumul rezidual (VR) scazut
E. Capacitatea vitala (CV) crescuta
(pag. 1603)

M1501106. Pacientii cu Boala pulmonara obstructiva cronica (BPCO) cu "predominanta emfizem"


prezinta frecvent comparativ cu cei cu "predominanta bronsita":
A. Varsta la diagnostic sub 50 de ani
B. Dispnee severa
C. Sputa redusa, mucoida
D. Infectii bronsice mai frecvente
E. Insuficienta respiratorie in stadiul terminal
(pag. 1604)

M1501107. Pacientii cu Boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) cu "predominanta bronsita"


prezinta frecvent:
A. Hiperinflatie, bule, cord mic pe radiografia toracica
B. Cord pulmonar cronic rar, exceptand faza terminala
C. Hipertensiune pulmonara in repaus moderata catre severa
D. Capacitate de difuziune scazuta net
E. Recul elastic normal
(pag. 1604)

M1501108. Indicatia de utilizare a Aminofilinei in bronsita cronica este justificata de urmatoarele efecte:
A. Bronhodilatatoare
B. Cardiotonice
C. Diuretice
D. Creste contractilitatea diafragmului
E. Antiaritmice
(pag. 1606)

M1501109. Urmatoarele bronhodilatatoare sunt eficiente in terapia bronsitei cronice:


A. Bromura de ipratropium
B. Aminofilina
C. Atropina
D. Efedrina
E. Terbutalina
(pag. 1606)

M1501110. In bronsita cronica la examenul sputei se izoleaza cel mai frecvent urmatoarele bacterii
patogene:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Haemophilus influenzae

18 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
19 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Staphilococcus aureus
D. Moraxella catarrhalis
E. Pseudomonas aeruginosa
(pag. 1606)

M1601111. Efectele fiziopatologice ale leziunilor emfizematoase constau in:


A. Reducerea reculului elastic al plamanului
B. Inflamarea cronica a cailor aeriene
C. Cresterea colapsului cailor aeriene in expir
D. Cresterea disproportionata a efortului respirator
E. Hipersecretia de mucus
(pag. 1602)

M1601112. Cele mai frecvente bacterii patogene responsabile de BPOC sunt:


A. Haemophylus influenzae
B. Streprococcus haemolyticus grupa B
C. Streptococcus pneumoniae
D. Moraxella catarhalis
E. Staphilococcus aureus
(pag. 1606)

M1601113. Tratamentul bronhodilatator in BPOC utilizeaza


A. Simpatomimetice
B. Derivati de teofilina
C. Anticolinergice
D. Mucolitice
E. Oxigenoterapie prelungita
(pag. 1606)

M1601114. La niveluri de peste 20 mg/l a teofilinei in BPOC se produce:


A. Greata
B. Diaree
C. Varsaturi
D. Tahiaritmie
E. Convulsii
(pag. 1606)

M1601115. La examinarea radiologica a plamanilor in BPOC cu predominenta emfizemului se constata:


A. Diafragme coborate, aplatizate
B. Silueta cardiaca larga marita
C. Atenuare periferica a desenului bronho-vascular
D. Hipotransparenta retrosternala
E. Largirea mediastinului superior
(pag. 1605)

M1601116. In BPOC examenul bacteriologic din sputa se indica in urmatoarele cazuri:


A. Hemoptizie
B. Febra, frison
C. Durere toracica
D. Aspectul purulent al sputei nu se modifica la administrarea de antibiotice
E. Primul episod usor de bronsita
(pag. 1606)

19 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
20 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2201117. Bronista cronica se defineste prin


A. tuse frecventa cel putin 4 luni la rand
B. tuse cu expectoratie cel putin 3 luni pe an
C. dispnee cu tuse frecventa in sezoanele reci
D. sindrom bronsitic 3 luni pe an 2 ani consecutiv
E. tuse recurenta, seaca, eventual cu aspect suierator
(pag. 1601)

M2201118. Bronsita cronica mucopurulenta se caracterizeaza prin


A. dureri toracice difuze
B. tuse cu expectoratie seroasa
C. tuse cu expectoratie purulenta
D. tuse cu expectoratie purulenta si mucoasa
E. dispnee la eforturi mari
(pag. 1601)

M2201119. In bronsita cronica obstructiva sunt


A. antecedente de tuse cu expectoratie
B. antecedente de dureri toracice toracice difuze
C. antecedente de pneumonii repetate
D. prezente de la debut obstructia bronsica si wheezingul
E. prezente tardiv obstructia bronsica si wheezingul
(pag. 1601)

M2201120. Emfizemul pulmonar


A. este o notiune clinica pura
B. se defineste morfolgic
C. se defineste ca si distensia permanenta anormal a spatiilor aeriene distale
D. distensia spatiilor aeriene este situata proximal de bronsiole
E. distensia spatiilor aeriene evolueaza cu distrugerea septurilor alveolare
(pag. 1601)

M2201121. In bronhopneumopatia cronica obstructiva studiile morfopatologice au notat


A. prezenta leziunilor bronsice difuze
B. sediul principal al obstructiei este pe caile respiratorii mici
C. s asociaza edem in bronsile mari
D. exista hiperplazia celulelor mucipare
E. sunt mici tromboze perialveolare
(pag. 1601)

M2201122. Studii postmortem in bronhopneumatia cronica obstructiva au identificat


A. sediul principal al obstructiei este situat in bronhiile medii
B. obstructia se insoteste de mici tromboze
C. exista edem peribronsic
D. se gaseste un infiltrat inflamator situat in mucoasa bronsica
E. se afla numeroase eozinofile
(pag. 1601)

M2201123. Inhalarea fumului de tigara determina


A. vaodilatatie in submucoasa
B. bronhoconstrictie

20 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
21 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. eliberarea de histamina intrabronsica


D. eliberarea de noradrenalina local
E. contractia musculaturii netede
(pag. 1601)

M2201124. Obstruceia cailor aeriene respiratorii mici in cadrul bronsitei cronice


A. este o manifestare tardiva la fumatori
B. este o manifestare precoce
C. este permanenta
D. poate fi reversibila la tineri
E. se noteaza mai ales la varstnici
(pag. 1601)

M2201125. Pneumoniile virale severe au rol in patogeneza bronsitei cronice


A. numai pe teren alergic
B. doar la adolescenti
C. se intrica la cei cu deficit imun
D. la copii mici
E. poate determina obstructie cronica pe caile aeriene respiratorii mici
(pag. 1602)

M2201126. Sindromul clinic din bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta emfizemului


pulmonar cuprinde
A. predominanta neta a barbatilor obezi
B. istoric indelungat de tuse redusa
C. dispnee de efort cu evolutie lunga
D. episoade recurente de dureri toracice
E. expectoratie intermitent mucoasa in cantitate redusa
(pag. 1604)

M2201127. In stadii avansate in bronhopneumopatia cronica obstrucitva cu predominanta emfizemului


tabloul clinic cuprinde
A. tip constitutional astenic
B. deficit ponderal
C. bolnav febil
D. bolnav bradipneic
E. aspect rubeotic al faciesului
(pag. 1604)

M2201128. Examenul obiectiv in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominantna


emfizemului evidentiaza
A. bolnav tahipneic
B. expir prelungit
C. tuse seaca frecventa chinuitoare
D. in pozitie sezanda bolnavii se reazema spre spate
E. au frecvent buzele protruzionate
(pag. 1604)

M2201129. La examenul obiectiv al emfizematosului cu bronhopneumopatie cronica obstructiva se


noteaza
A. la percutie hipersonoritate difuza
B. la percutia bazelor este timpanism
C. freamatul pectoral este accentuat

21 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
22 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. murmur vezicular accentuat


E. murmur vezicular diminuat
(pag. 1604)

M2201130. Auscultatia pulmonara in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta


emfizemului se noteaza
A. wheezing
B. expir suierator
C. expir prelungit
D. murmur vezicular diminuat
E. raluri fine de tonalitate inalta la sfarsitul expirului
(pag. 1604)

M2201131. In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului examenul


obiectiv al cordului evidentiaza
A. soc apexian amplu, vizibil
B. soc apexian greu perceptibil
C. matitate cardiac redusa
D. se palpeaza impulsul ventricular drept in regiunea subxifoidiana
E. galop presistolic accentuat in inspir
(pag. 1604)

M2201132. Explorarea functionala respiratorie releva in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu


predominanta emfizemului urmatoarele date
A. capacitatea pulmonara totala nemodificata
B. volumul rezidual crescut
C. capacitatea vitala scazuta
D. capacitatea de transfer a CO este nemodificata
E. permeabilitatea capilarului pulmonar este nemodificata
(pag. 1604)

M2201133. In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului examenul


radiologic poate releva
A. desen bronhoalveolar accentuat bilateral
B. diafragme coborate
C. aplatizarea cupolelor diafragmatice
D. hipertransparenta pulmonara
E. bule de emfizem bazale
(pag. 1605)

M2201134. Examenul radiologic in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta


emfizemului noteaza
A. hipotransparenta pulmonara bazala
B. cresterea transparentei retrossternale
C. cardiomegalie, predominant a cordului drept
D. ingustarea siluetei cardiace
E. atenuarea periferica a desenului bronhovascular
(pag. 1605)

M2201135. Tomografia computerizata in diagnosticul bronhopneumopatiei cronice obstructive cu


predominanta emfizemului
A. se indica de rutina pentru diagnostic
B. cuantifica emfizemul

22 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
23 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. se indica in diagnosticul formei buloase


D. are valoare prognostica
E. are valoare practica limitata
(pag. 1605)

M2201136. Evolutia clinica in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului


se caracterizeaza prin
A. frecvente recurente infectioase severe
B. evolutie rapida spre agravare, secundar infectiilor
C. dispnee severa
D. dispnee progresiva
E. are lungi perioade de acalmie
(pag. 1605)

M2201137. In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului


A. acuzele cardiace sunt precoce
B. apare frecvent angina pectorala
C. insuficienta cardiaca dreapta este precoce
D. insuficienta cardiaca dreapta este de obicei un eveniment terminal
E. insuficienta respiratorie hipercapnica este deseori un eveniment terminal
(pag. 1605)

M2201138. Pacientul cu bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta bronsitei are


urmatoarele caracteristici
A. este fumator inveterat
B. are antecedente de pneumonii repetate
C. frecvent are antecedente de tuberculoza pulmonara
D. are trecut de dispnee progresiva
E. antecedente de tuse cronica cu expectoratie purulenta
(pag. 1605)

M2201139. Pacientul cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei are


urmatoarele date
A. antecedente de viroze repetate
B. tuse frecventa initial vara
C. tuse frecventa initial iarna
D. recurente cu expectoratie mucopurulenta
E. frecvente spute hemoptoice
(pag. 1605)

M2201140. Pacientul cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei prezinta


A. varsta medie de peste 50 ani
B. varsta medie la debut sub 40 ani
C. dispnee in crize
D. tuse cronica
E. recurente mucopurulente frecvente
(pag. 1604)

M2201141. Examenul obiectiv al bolnavului cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu


predominanta bronsitei prezinta
A. tip astenic
B. facies roz
C. tip supraponderal

23 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
24 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. torace alungit astenic


E. cianoza faciala si periferica
(pag. 1605)

M2201142. Examenul obiectiv la bolnavul cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta


bronsitei evidentiaza
A. facies roz
B. torace emfizematos
C. matitate bazala
D. hipersonoritate
E. pulsatii epigastrice
(pag. 1605)

M2201143. Examenul obiectiv in bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei


arata
A. torace emfizematos
B. sonoritate pulmonara
C. raluri bronsice diseminate
D. raluri crepitante
E. ral-frecatura bazala
(pag. 1605)

M2201144. In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta bronsitei examenul cordului


poate arata
A. pulsatii epigastrice
B. suflu sistolic apical
C. galop presistolic drept
D. frecvente extrasistole ventriculare
E. suflu holosistolic tricuspidian
(pag. 1605)

M2201145. Emfizemul panacinar intereseaza la nivelul acinului zonele


A. centrale
B. superioare
C. periferice
D. inferioare
E. intermediare
(pag. 1602)

M2201146. Nivelul seric de alfa-1-antitripsina este


A. crescut in reactii inflamatorii
B. crescut dupa administrare de estrogen
C. scazut in reactii inflamatorii
D. scazut dupa administrare de progesteron
E. normal la valori peste 2,5mg/l
(pag. 1602)

M2201147. Inflamatia din bronsita cronica difera de cea din astmul bronsic prin:
A. afectarea epiteliului alveolar
B. localizarea peribronsiolara a modificarilor fibrotice
C. predominanta eozinofilelor
D. predominanta neutrofilelor
E. relatie direct proportionala intre intensitatea inflamatiei si reactivitatea bronsica

24 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
25 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1601)

M2201148. Emfizemul pulmonar se caracterizeaza prin urmatoarele, exceptand:


A. distensia permanenta a spatiilor alveolare distal de bronsiile principale
B. distrugerea septelor alveolare
C. intereseaza zonele centrale ale acinului in emfizemul centrolobular
D. interesarea numai a zonelor periferice ale acinului in emfizemul panacinar
E. apare in deficitul de alfa-1 antitripsina
(pag. 1602)

M2201149. Episoadele respiratorii acute din bronsita cronica se caracterizeaza prin:


A. infectii virale si bacteriene
B. infectii cu micoplasme
C. infectii cu rinovirusuri mai frecvent in timpul si intre exacerbari
D. avansarea obstructiei cronice independent de etiologie
E. infectii virale usoare la fumatori ce pot agrava obstructia in caile respiratorii
(pag. 1602)

M2201150. Mecanismele prin care fumatul contribuie la patogeneza bronsitei cronice sunt:
A. inhiba antiproteazele
B. altereaza miscarea cililor
C. inhiba functia eozinofilelor alveolare
D. creste acut rezistenta cailor respiratorii mediata vagal
E. inhiba functia macrofagelor alveolare
(pag. 1601)

M2201151. Bronsita cronica obstructiva se caracterizeaza prin:


A. ingustarea cailor respiratorii
B. diminuarea debitelor maximale ale fluxului respirator
C. pierderea reculului elastic al plamanului
D. cresterea rezistentei cailor respiratorii
E. scaderea rezistentei cailor respiratorii
(pag. 1602)

M2201152. Deficitul de alfa-1 antitripsina se caracterizeaza prin cu exceptia:


A. produce precoce emfizem centrolobular
B. niveluri serice de peste 1,5 g/l la homozigotii ZZ sau SS
C. alterarea functiei respiratori se dezvola in decada a treia - a patra de viata
D. se transmite autosomal codominant
E. incidenta heterozigotilor MZ sau MS variaza intre 5-14% in populatia generala
(pag. 1602)

M2201153. Debitele maximale respiratorii sunt rezultatul unei corelatii intre:


A. reculul elastic al plamanilor
B. gradul de inflamatie al cailor respiratorii
C. calibrul cailor respiratorii
D. efortul respirator de crestere a ventilatiei
E. capacitatea de colabare a cailor respiratorii
(pag. 1603)

M2201154. Boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta bronsitei se coreleaza cu:


A. scaderea reculului elastic

25 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
26 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. hipertensiune pulmonara agravata la effort


C. accentuarea aspectului bronhovascular la baze, cord mic
D. episoade de insuficienta respiratorie repetate
E. varsta la diagnost peste 60 ani
(pag. 1604)

M2201155. Volumele pulmonare si debitele ventilatorii pezinta inboala pulmonara cronica obstuctiva
cu predominanta emfizemului urmatoarele modificari
A. capacitate vitala normala
B. CPT(capacitate pulmonara totala) normala
C. VR(volum rezidual) scazut
D. Capacitate vitala scazuta
E. Debite expiratorii maximale diminuate
(pag. 1604)

M2201156. Examenul microscopic al sputei la pacientii cu bronsita cronica se indica:


A. la toti pacientii in perioadele de exacerbare
B. cand aspectul purulent al sputei nu se modifica la administrarea antibioticelor uzuale
C. in caz de febra, frison
D. in caz de durere toracica
E. cand vascozitatea si volumul secretiilor creste
(pag. 1606)

M2201157. Corectarea malnutritiei in boala pulmonara cronica obstructiva determina:


A. cresterea fortei musculare
B. diminuare dispneei
C. cresterea capacitatii de efort
D. ameliorarea importanta a functiei pulmonare
E. accentuarea oboselii
(pag. 1606)

M2201158. Care din urmatoarele afirmatii despre bronsita cronica sunt adevarate?
A. hipertrofia glandelor producatoare de mucus se asociaza cu emfizemul
B. prevalenta este mai mare la muncitorii expusi la pulberi organice
C. obstructia cailor respiratorii mici este cea mai precoce modificare structurala
D. exces de mucus in tractul traheobronsic produce tuse si expectorate
E. hiperplazia celulelor mucipare predomina in caile respiratorii mari
(pag. 1601)

M2201159. Din punct de vedere farmacologic care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate referitor
la teofilina:
A. are efect bronhodilatator, cardiotonic si diuretic
B. nu prezinta variabilitate a absortiei si degradarii de la un pacient la altul
C. insomnia apare frecvent cand nivelurile sanguine sunt in limitele terapeutice
D. tahiaritmiile si convulsiile apar la niveluri sanguine sub 20mg/l
E. administrarea parenterala este indicata in insuficienta respiratorie
(pag. 1606)

M2201160. Corticoterapia sistemica se utilizeaza:


A. numai dupa utilizarea fara succes a bronhodilatatoarelor
B. la unii pacienti cu eozinofilie a sputei
C. dupa obiectivarea modificarilor prin spirometrie

26 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
27 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. inaintea drenajului pulmonar


E. inaintea utilizarii corticoterapiei orale
(pag. 1607)

M2201161. Oxigenoterapia de durata in boala pulmonara cronica obstructiva este indicata in:
A. cordul pulmonar cu hipoxie severa
B. PaO2 de 55 mmHg persistenta
C. insuficienta cardiaca dreapta cu sau fara hipoxie arteriala
D. PaO2 sub 55 mmHg cu sau fara cord pulmonar
E. hipoxia arteriala severa asociata cu eritrocitoza
(pag. 1607)

M2201162. Insuficienta respiratorie acuta in boala pulmonara cronica obstructiva se caracterizeaza


prin:
A. cresterea PaCO2 cu 10 mmHg
B. scaderea acuta a PaO2 cu cel putin 10-15 mmHg
C. hipercapnia moderata asociata cu un pH mai mic de7,30
D. orice grad de hipercapnie ce se asociaza cu un pH sub 7,30
E. este precedata de infectii traheobronsice
(pag. 1608)

M2201163. Factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute in BPOC sunt:


A. sedativele
B. infectiile traheobronsice
C. episoadele de poluare intensa a atmosferei
D. oxigenoterapia in exces
E. insuficienta ventriculara stanga
(pag. 1608)

M2201164. Oprirea ventilatiei mecanice in insuficienta respiratorie acuta ce necesita suport ventilator
se incearca cand:
A. volumul curent spontan este mai mic de 5 ml/kg
B. pacientul este constient
C. travaliul respirator este ameliorat
D. capacitatea vitala de peste 10ml/kg
E. schimburile gazoase se mentin
(pag. 1609)

M2201165. Prognosticul bolii pulmonare cronice obstructive se coreleaza negativ cu:


A. hipertensiune pulmonara severa
B. predominenta componentei emfizematoase
C. oxigenoterapia de durata
D. scaderea VEMS-ului sub 25% din valoarea normala prezisa
E. predominenta componentei bronsitice
(pag. 1610)

M2201166. Emfizemul unilateral (sindromul Macleod) se caracterizeaza prin:


A. alveole pulmonare reduse ca numar
B. distructie de septe alveolare
C. artera pulmonara de partea afectata hipoplazica
D. cai respiratorii normale structural
E. dilatarea bronsiolelor terminale

27 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
28 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1610)

M2201167. Dintre factorii patogeni care produc bronsita cronica obstructiva fac parte:
A. dioxidul de azot
B. fumatul
C. deficitul de alfa-1 antitripsina
D. diizocianatul de toluen
E. infectiile repetate
(pag. 1602)

M2201168. Emfizemul pulmonar centrolobular se caracterizeaza prin,cu exceptia:


A. localizare in centrul acinilor
B. raport ventilatie/perfuzie marit
C. capilare intacte in centrul acinului si absente la periferie
D. disfunctie respiratorie evidenta cand sunt afectate multe unitati acinare
E. este prototipul de modificare din deficitul de alfa-1 antitripsina
(pag. 1601)

M2201169. In boala pulmonara cronica dispneea de repaus se caracterizeaza prin:


A. VEMS-ul scade sub 50% din valoarea prezisa
B. VEMS-ul scade sub 25% din valoare prezisa
C. Se asociaza cu cordul pulmonar
D. Nu se asociaza cu retentia de CO2
E. VEMS-ul scade cu 25% din valoarea prezisa
(pag. 1604)

M2201170. Indicele Reid se caracterizeaza prin:


A. hipertrofia glandelor submucoase din caile respiratorii mici
B. raportul dintre grosimea glandelor submucoase si cea a peretelui bronsic
C. are o valoare de 0,52 ±0,08 la cei cu antecedente de bronsita acuta
D. valorile scazute ale indicelui se asociaza frecvent cu simptomatologia
E. are o valoare de 0,44 ±0,09 la cei fara antecedente de bronsita cronica
(pag. 1601)

M2201171. Factorii genetici implicati in etiologia bronsitei cronice nu cuprind:


A. deficitul de antitrombina III
B. deficitul unor factori ai complementului
C. lipsa de transferina
D. deficitul de alfa-1 antitripsina
E. excesul de enzime proteolitice leucocitare
(pag. 1602)

M2201172. Emfizemul pulmonar se caracterizeaza prin urmatoarele


A. distensia permanenta a spatiilor alveolare distal de bronsiile principale
B. distrugerea septelor alveolare
C. intereseaza zonele centrale ale acinului in emfizemul centrolobular
D. interesarea numai a zonelor periferice ale acinului in emfizemul panacinar
E. apare in deficitul de alfa-1 antitripsina
(pag. 1602)

M2201173. Boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta bronsitei NU se coreleaza cu:


A. scaderea reculului elastic

28 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
29 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. hipertensiune pulmonara agravata la efort


C. accentuarea aspectului bronhovascular la baze, cord mic
D. episoade de insuficienta respiratorie repetate
E. varsta la diagnostic peste 60 ani
(pag. 1604)

M2201174. Constituie medicamente bronhodilatatoare


A. metilxantinele
B. albuterolul
C. metoprololul
D. atropina
E. cefaclorul
(pag. 1606)

M2201175. Reducerea chirurgicala a volumului pulmonar in tratamentul pacientilor cu BPOC:


A. a fost introdusa recent
B. are ca scop scaderea elasticitatii plamanului
C. se aplica la cei cu emfizem omogen
D. este in stadiu experimental
E. este cea mai buna metoda de tratament a emfizemului
(pag. 1607)

M2201176. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemului hipertensiunea


pulmonara in repaus este
A. absenta
B. usoara
C. moderata
D. intensa
E. severa
(pag. 1604)

M2201177. Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta bronsitei, hipertensiunea


pulmonara in repaus este
A. absenta
B. usoara
C. moderata
D. severa
E. agravata
(pag. 1604)

M2201178. Din punct de vedere farmacologic care dintre afirmatiile urmatoare sunt false referitor la
teofilina:
A. are efect bronhodilatator, cardiotonic si diuretic
B. nu prezinta variabilitate a absortiei si degradarii de la un pacient la altul
C. insomnia apare frecvent cand nivelurile sanguine sunt in limitele terapeutice
D. tahiaritmiile si convulsiile apar la niveluri sanguine sub 20mg/l
E. administrarea parenterala este indicata in insuficienta respiratorie
(pag. 1606)

M2201179. Complicatiile aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute sunt:


A. ulcerul de stress
B. infectiile traheobronsice
C. embolia pulmonara

29 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
30 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. insuficienta ventriculara stanga


E. aritmiile cardiace
(pag. 1609)

M2201180. Imposibilitatea mentinerii schimburilor gazoase dupa indepartarea suportului ventilator


mecanic se datoreaza urmatoarelor:
A. sedativelor administrate pentru agitatie
B. hipokaliemia, hiperfosfatemia
C. alcalozei metabolice
D. cresterea cantitatii de secretii
E. afectiunile neuromusculare
(pag. 1609)

M2201181. Care dintre afirmatiile urmatoare privind emfizemul pulmonar sunt false
A. este o notiune pur clinica
B. se defineste morfologic
C. se defineste ca si distensia permanenta anormal a spatiilor aeriene distale
D. distensia spatiilor aeriene este situat proximal de bronsiole
E. distensia spatiilor aeriene evolueaza cu distrugerea septurilor alveolare
(pag. 1601)

M2201182. Care dintre afirmatiile urmatoare privind morfopatologia in bronhopneumopatia cronica


obstructiva sunt false
A. sunt prezente leziuni bronsice difuze
B. sediul principal al obstructiei este pe caile respiratorii mici
C. se asociaza edem in bronsiile mari
D. exista hiperplazia celulelor mucipare
E. sunt mici tromboze perialveolare
(pag. 1601)

M2201183. Fumatul tigaretelor NU se implica in patogeneza bronsitei cronice prin


A. accentuarea miscarilor cililor
B. mobilizarea macrofagelor alveolare
C. hiperplazia glandelor secretoare de mucus
D. infiltrarea mucoasei bronsice cu eozinofile
E. eliberarea de citokine
(pag. 1601)

M2201184. Inhalarea fumului de tigara NU determina


A. vasodilatatie in submucoasa
B. bronhoconstrictie
C. eliberarea de histamina intrabronsica
D. eliberarea de noradrenalina local
E. contractia musculaturii netede
(pag. 1601)

M2201185. In timpul exacerbarilor din bronsita cronica NU s-au putut incrimina urmatorii agenti
infectiosi
A. streptococul hemolitic
B. stafilococul aureu
C. rinovirusurile
D. adenovirusurile

30 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
31 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. micoplasmele
(pag. 1602)

M2201186. Care dintre afirmatiile urmatoare privind bronhopneumopatia cronica obstructiva sunt false
A. la percutie obtinem hipersonoritate difuza
B. la percutia bazelor este timpanism
C. freamatul pectoral este accentuat
D. murmurul vezicular este accentuat
E. murmurul vezicular este diminuat
(pag. 1604)

M2201187. Care dintre afirmatiile urmatoare privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu


predominant emfizemului sunt false
A. bolnavul este tahipneic
B. are expir prelungit
C. are tuse seaca chinuitoare
D. n pozitie sezanda bolnavii se reazema spre spate
E. au frecvent buzele protruzionate
(pag. 1604)

M2201188. Care dintre afirmatiile urmatoare privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu


predominant emfizemului sunt false
A. acuzele cardiace sunt precoce
B. apare frecvent angina pectorala
C. insuficienta cardiaca dreapta este precoce
D. insuficienta cardiaca dreapta este de obicei un eveniment terminal
E. insuficienta respiratorie hipercapnica este deseori un eveniment terminal
(pag. 1605)

M2201189. Care dintre afirmatiile urmatoare privind pacientul cu bronhopneumopatia cronica


obstructiva sunt false
A. este fumator inveterat
B. are antecedente de pneumonii repetate
C. frecvent are antecedente de tuberculoza puolmonara
D. are trecut de dispnee progresiva
E. are antecedente de tuse cronica cu expectoratie purulenta
(pag. 1605)

M2201190. Care dintre afirmatiile urmatoare privind tusea la pacientul cu bronhopneumopatie cronica
obstructiva cu predominanta bronsitei sunt false
A. apare initial vara
B. apare initial iarna
C. e seaca, permanenta
D. se insoteste de dureri toracice matinale
E. frecvent apare expectoratie hemoptoica
(pag. 1605)

M2201191. Care dintre afirmatiile urmatoare privind pacientul cu bronhopneumopatie cronica


obstructiva cu predominanta bronsitei sunt false
A. varsta medie e peste 50 ani
B. varsta medie la debut e sub 40 ani
C. dispnee apare in crize
D. tusea e cronica

31 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
32 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. recurente mucopurulente frecvente


(pag. 1604)

M2201192. Care dintre afirmatiile urmatoare privind bolnavul cu bronhopneumopatie cronica


obstructiva cu predominanta bronisitei sunt false
A. este un tip astenic
B. are facies roz
C. este un tip supraponderal
D. are torace alungit astenic
E. are cianoza faciala si preiferica
(pag. 1605)

M2201193. Care dintre afirmatiile urmatoare privind examenul cordului in bronhopneumopatia cronica
obstructiva sunt false
A. pulsatii epigastrice
B. suflu sitolic apical
C. galop presistolic drept
D. frecvente extrasistole ventriculare
E. suflu holosistolic tricuspidian
(pag. 1605)

M2201194. Emfizemul panacinar NU intereseaza la nivelul acinului zonele


A. centrale
B. superioare
C. periferice
D. inferioare
E. intermediare
(pag. 1602)

M2301195. In boala pulmonara cronic- obstructiva, la nivelul cailor respiratorii mici , se descriu
urmatoarele elemente morfopatologice:
A. hiperplazia celulelor secretoare de mucus
B. celule inflamatorii la nivelul mucoasei si submucoasei
C. hipertrofia musculaturii netede
D. indice Reid = 0,44 +/- 0,09
E. edem si fibroza peribronsica
(pag. 1601)

M2301196. Hiperplazia celulelor secretorii e stimulata de:


A. enzimele neutrofilelor
B. factorul alfa de necroza tisulara
C. elastaze
D. mediatorii lipidici
E. catepsina G
(pag. 1601)

M2301197. Mecanismele prin care fumatul joaca un rol esential in patogeneza BPOC sunt:
A. inhibarea functiei macrofagelor alveolare
B. alterarea miscarii ciliare
C. inhibarea antiproteazelor
D. inflamatia bronsiilor mari
E. hipertrofia si hiperplazia glandelor secretoare de mucus

32 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
33 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1601)

M2301198. In cazul bolii pulmonare obstructive cronice de tip A: cu predominanta emfizemului ("pink-
puffer") se descriu urmatoarele caracteristici:
A. tuse cronica,cu sputa abundenta
B. tipul constitutional al pacientului - de obicei astenic, cu pierdere ponderala evidenta (prin epuizare); cu
folosirea evidenta a muschilor respiratori accesori
C. aspect radiografic - cu accentuarea desenului bronhovascular la baze si cord marit
D. gazometric: PaO2 ~ 70 mm Hg
E. CPT crescut, VR crescut
(pag. 1604)

M2301199. Cei mai frecventi agenti patogeni implicati in cursul infectiilor respiratorii din BPOC:
A. Haemophilus influenzae
B. bacilul Friedlander
C. stafilococ
D. Streptococcus pneumoniae
E. Moxarella catarrhalis
(pag. 1606)

M2301200. Tipul B de bronsita cronica obstructiva (" blue bloaters") se defineste prin:
A. pacient supraponderal, cianotic,edematos, prezentand episoade de apnee in somn
B. capacitate pulmonara totala crescuta, si scaderea capacitatii de difuziune
C. radiologic: accentuarea aspectului bronhovascular, cord marit
D. Ht ~ 35-45 %
E. varsta diagnosticarii > 60 ani
(pag. 1605)

M2301201. Aminofilina (cea mai utilizata metilxantina in tratamentul bolii pulmonare obstructive
cronice) are ca efecte:
A. bronhodilatatia
B. efect inotrop +
C. scaderea edemului si bronhiolospasmului (prin actiune antiinflamatorie)
D. efect diuretic
E. cresterea fortei de contractie a diafragmului (in conditii de hipoxie sau oboseala musculara)
(pag. 1606)

M2301202. Indicatiile oxigenoterapiei cronice in BPOC sunt:


A. hipoxie arteriala persistenta - PaO2 = 55-60 mmHg, asociata cu semne de cord pulmonar
B. PaO2 = 50 mmHg, fara cord pulmonar
C. PaO2 = 75 mmHg, cu eritrocitoza si semne de insuficienta cardiaca dreapta
D. PaO2 = 60mm Hg cu eritrocitoza si semne de insuficienta cardiaca dreapta
E. PaO2 = 75 mm Hg cu sleep- apnee
(pag. 1607)

M2301203. Efectele secundare ce pot apare in tratamentul cu metilxantine (la valori ale teofilinemiei >
20 mg/l) sunt:
A. tahiaritmie
B. greturi, varsaturi
C. retentie de urina
D. pareza musculaturii netede intestinale
E. convulsii
(pag. 1606)

33 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
34 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2301204. Principiile de baza ce trebuie respectate in timpul corticoterapiei in BPOC sunt:


A. initierea corticoterapiei se face concomitent cu initierea medicatiei bronhodilatatoare
B. inceperea terapiei cu prednison: 0,5 mg/ kg/zi, cu scaderea ulterioara progresiva a dozelor
C. obiectivarea modificarilor obtinute, prin spirometrie si evaluarea schimburilor gazoase , cu oprirea
corticoterapiei in lipsa ameliorarii obiective
D. supravegherea tolerantei digestive
E. descresterea dozei pana la doza minima care mentine o functie pulmonara satisfacatoare
(pag. 1607)

M2301205. Care din urmatoarele afirmatii privind BPOC le considerati corecte:


A. Beta-2- agonistii tip Metaproterenol, administrati oral sau in aerosoli au efecte cardiace adverse mai
severe decat izoproterenolul
B. Administrarea in aerosoli a beta 2 agonistilor este mai putin nociva cardiovascular decat administrarea
orala
C. Bromura de ypratropium este considerata de multi autori drept bronhodilatator de electie in BPOC
D. Rolul corticoterapiei inhalatorii la pacientii cu hiperreactivitate bronsica si cu BPOC este cert stabilit
E. Eozinofilia sputei delimiteaza mai bine decat eozinofilia sangvina - pacientii ce raspund bine la
corticoterapie
(pag. 1606-1607)

M2301206. Efectele rezectiei bilaterale a corpului carotidian (ca atitudine terapeutica pre- transplant
pulmonar - in boala obstructiva cronica) sunt:
A. eliminarea dispneei, prin cresterea adaptabilitatii ventilatiei la hipoxemie si hipercapnie
B. ameliorarea schimburilor gazoase
C. stimularea mecanicii pulmonare
D. reducerea tolerantei la effort
E. ameliorarea distributiei
(pag. 1607)

M2301207. La pacientii hipercapnici, atitudinea terapeutica recomandata in vederea ameliorarii


schimburilor gazoase , a cresterii fortei musculare si adaptabilitatii ventilatiei:
A. folosirea continua a ventilatiei cu presiune negativa
B. ventilatie cu presiune intermitenta pozitiva
C. ventilatie cu presiune negativa,utilizata intermitent
D. utilizarea ventilatiei cu presiune negativa pentru perioade de 8h/zi, 2 zile consecutiv
E. o posibila complicatie a acestei metode terapeutice o reprezinta apneea obstructiva in somn.
(pag. 1607-1608)

M2301208. Criteriile definitorii ale diagnosticului de insuficienta respiratorie acuta, la pacientii cu


obstructie cronica a cailor respiratorii sunt:
A. cresterea PaCO2 cu 10-20 mm Hg
B. scaderea PaO2 cu cel putin 10-15 mm Hg
C. orice grad de hipoxemie, asociat cu pH<7,30
D. orice grad de hipercapnie, asociat cu pH<7,30
E. scaderea acuta a PaO2 de la 70 mmHg la 60 mmHg
(pag. 1608)

M2301209. Conditiile care trebuie respectate in cazul instituirii intubatiei endotraheale, la pacientii cu
insuficienta respiratorie acuta:
A. se indica la pacientii hipercapnici, cu obnubilare evidenta
B. evitarea hiperinflatiei si barotraumei
C. asigurarea scaderii treptate a PaCO2 pana la valorile normale
D. scaderea treptata a PaCO2 sub valorile normale

34 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
35 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. nivelul- tinta al PaCO2 - sa corespunda cu valorile obisnuite (ridicate)ale pacientului cu BPOC - 50-60
mmHg
(pag. 1608)

M2501210. Bronşita cronică obstructivă se caracterizează prin:


A. Antecedente îndelungate de tuse cu expectoraţie.
B. Apariţia târzie a wheezingului.
C. Producerea unei spute mucoase.
D. Debut recent al tusei cu expectoraţie.
E. Trecut îndelungat cu whezing.
(pag. 1601)

M2501211. Inflamaţia mucoasei bronşice din bronşită se caracterizează prin:


A. Aspectul predominant eozinofilic.
B. Localizare predominant peribronşiolară a modificărilor fibrotice.
C. Intervenţia predominantă a interleukinei 8.
D. Intervenţia predominantă a elastazei endogene.
E. Intervenţia predominantă a alfa-1-antitripsinei.
(pag. 1601)

M2501212. Hiperplazia celulelor secretorii de mucus specifică bronşitei cronice este stimulată de:
A. Interleukina 8.
B. Enzimele neutrofilelor.
C. Elastaze.
D. Catepsina G.
E. Interleukina 4.
(pag. 1601)

M2501213. Mecanismele prin care fumatul intervine în patogeneza bronşitei cronice sunt reprezentate
de:
A. Alterarea mişcării cililor.
B. Inhibarea funcţiei macrofagelor alveolare.
C. Hipertrofia şi hiperplazia glandelor secretoare de mucus.
D. Stimularea antiproteazelor.
E. Relaxarea musculaturii netede.
(pag. 1601)

M2501214. Bronşita cronică are o prevalenţă mai mare la muncitorii din:


A. Fabricile de bumbac
B. Fabricile de mase plastice expuşi la diizocianatul de toluen
C. Fabricile de bere
D. Centralele nucleare
E. Centralele electrice
(pag. 1602)

M2501215. Factorii implicaţi în patogenia bronşitei cronice sunt:


A. Fumatul
B. Poluarea cu oxid de carbon
C. Deficitul de ceruloplasmină
D. Poluarea cu dioxid de sulf (SO2)
E. Infecţia bronşică
(pag. 1602)

35 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
36 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2501216. Deficitul congenital de alfa-1-antitripsină se manifestă la homozigoţi prin:


A. Niveluri serice întotdeauna sub 0,5 g/l
B. Niveluri serice între 0,5 şi 2,5 g/l
C. Niveluri serice peste 3,5 g/l
D. Dezvoltarea unui emfizem panacinar sever în decadele a treia - a patra de viaţă
E. Dezvoltarea unui emfizem panacinar sever în prima decadă de viaţă
(pag. 1602)

M2501217. Specifice bolnavilor cu boală pulmonară cronică cu predominanţă emfizem sunt:


A. Vârsta la diagnostic în jur de 60 ani
B. Dispneea severă
C. Tusea înainte de debutul dispneei
D. Infecţii bronşice frecvente
E. Hematocrit 35-45%
(pag. 1604)

M2501218. Specifice bolnavilor cu boală pulmonară cronică cu predominanţă bronşită sunt:


A. Vârsta la diagnostic în jur de 50 de ani
B. Tusea înaintea debutului dispneei
C. Dispnee severă de la debut
D. Spută abundentă purulentă
E. Infecţii bronşice rare
(pag. 1604)

M2501219. Explorarea paraclinică a bolnavilor cu boală pulmonară cronică cu predominanţă emfizem


evidenţiază:
A. Hiperinflaţie, bule, cord mic la radiografia toracică
B. Hematocrit 35-45%
C. Recul elastic normal
D. Capacitate de difuziune scăzută
E. PaO2 cronic 65 - 75 mmHg
(pag. 1604)

M2501220. Explorarea paraclinică a bolnavilor cu boală pulmonară cronică cu predominanţă bronşită


evidenţiază:
A. Hiperinflaţie, bule, cord mic la radiografia toracică
B. Hematocrit 50 - 55%
C. Recul elastic normal
D. PaCO2 cronic 50 - 60 mmHg
E. PaO2 cronic 45 - 60 mmHg
(pag. 1604)

M2501221. În boala pulmonară cronică cu predominanţă bronşită:


A. Dispneea este uşoară
B. Tusea apare înainte de debutul dispneei
C. Sputa este abundentă, purulentă
D. Hipertensiunea pulmonară de repaus este absentă sau uşoară
E. Capacitatea de difuziune este constant scăzută
(pag. 1604)

M2501222. În boala pulmonară cronică cu predominanţă emfizem probele funcţionale ventilatorii


evidenţiază:

36 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
37 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. Recul elastic cu scădere severă


B. Rezistenţă normală spre creştere uşoară
C. Capacitate de difuziune scăzută
D. Capacitate de difuziune normală spre scădere uşoară
E. Recul elastic normal
(pag. 1604)

M2501223. În boala pulmonară cronică cu predominanţă bronşită probele funcţiuonale ventilatorii


evidenţiază:
A. Recul elastic normal
B. Rezistenţă mare
C. Recul elastic cu scădere severă
D. Rezistenţă normală spre creştere uşoară
E. Capacitate de difuziune normală spre scădere uşoară
(pag. 1604)

M2501224. Efectele secundare cele mai frecvente determinate de utilizarea dozelor peste 20 mg/l de
teofilină ca bronhodilatator în bronşita cronică sunt:
A. Greaţa şi vărsăturile
B. Tahiaritmiile
C. Convulsiile
D. Diareea
E. Tusea seacă
(pag. 1606)

M2501225. În bronşita cronică Aminofilina este utilizată în terapie datorită următoarelor efecte benefice:
A. Antiaritmice
B. Bronhodilatatoare
C. Cardiotonice
D. Diuretice
E. Scade contractilitatea diafragmului
(pag. 1604)

M2501226. Oxigenoterapia de durată este indicată în bronşita cronică atunci când:


A. Apare hipercapnie persistentă
B. Hipoxia arterială este persistentă şi severă (PaO2 = 55-60 mmHg)
C. Apare eritrocitoza şi semnele de insuficienţă cardiacă dreaptă
D. Tusea devine productivă
E. Dispneea de repaus este constantă
(pag. 1607)

M2501227. Cele mai frecvente bacterii patogene izolate la examenul sputei în bronşita cronică sunt:
A. Escherichia coli
B. Streptococus pneumoniae
C. Haemophilus influenzae
D. Staphilococcus aureus
E. Moraxella catarrhalis
(pag. 1606)

M2501228. Utilizarea Aminofilinei în bronşita cronică în doze terapeutice la un nivel sanguin între 10 şi
15 mg/l poate determina ca efecte secundare:
A. Tahiaritmii
B. Convulsii

37 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
38 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Insomnie
D. Nervozitate
E. Constipaţie
(pag. 1606)

M2501229. Principalele aspecte radiologice întâlnite în boala pulmonară cronică obstructivă cu


predominanţă bronşită sunt:
A. Hiperinflaţie, bule, cord mic
B. Îngroşarea pereţilor bronhiilor cu aspect de umbre tubulare sau "în şină de tren“
C. Accentuarea generalizată a desenului bronhovascular
D. Infiltrat difuz pe ambele vârfuri pulmonare
E. Opacităţi confluente hilare
(pag. 1605)

M2601230. Efectele fiziopatologice ale leziunilor emfizematoase constau în:


A. Reducerea reculului elastic al plămânului
B. Inflamarea cronică a căilor aeriene
C. Creşterea colapsului căilor aeriene în expir
D. Creşterea proporţionată a efortului respirator
E. Hipersecreţia de mucus
(pag. 1602)

M2601231. La auscultaţia plămânului în BPOC cu predominenţă bronşitică se constată:


A. Crepitaţii bazale
B. Raluri bronşice umede
C. Wheezing
D. Murmur vezicular şters
E. Tiraj
(pag. 1605)

M2601232. BPOC tipul bronşic (B) se caracterizează prin:


A. Hematocrit peste 50-55%
B. Normocapnie
C. Rare infecţii bronşice
D. Spută abundentă purulentă
E. Dispnee marcata
(pag. 1605)

M2601233. BPOC are o prevalenţă mai mare la muncitorii expuşi la:


A. Mediu uscat
B. Diisocianatul de toluen
C. Bumbac
D. Gudron
E. Produse alimentare
(pag. 1602)

M2601234. Cele mai frecvente bacterii patogene responsabile de BPOC sunt:


A. Haemophylus influenzae
B. Streprococcus haemolyticus grupa B
C. Streptococcus pneumoniae
D. Moraxella caţarhalis
E. Staphilococcus aureus

38 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
39 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1606)

M2601235. La niveluri de peste 20 mg/l a teofilinei în BPOC se produce:


A. Greaţă
B. Diaree
C. Vărsături
D. Tahiaritmie
E. hipotensiune
(pag. 1606)

M2601236. La examinarea radiologică a plămânilor în BPOC cu predominenţa emfizemului se constată:


A. Diafragme coborâte, aplatizate
B. Siluetă cardiacă largă mărită
C. Atenuare periferică a desenului bronho-vascular
D. Hipotransparenţă retrosternală
E. Lărgirea mediastinului superior
(pag. 1605)

M2601237. În BPOC examenul bacteriologic din spută se indică în următoarele cazuri:


A. Hemoptizie
B. Febră, frison
C. Durere toracică
D. Cianoza periorala
E. Primul episod uşor de bronşită
(pag. 1606)

M2601238. BPOC se defineşte ca stare în care:


A. Există obstrucţie cronică
B. În care este emfizem
C. Există obstrucţie acută
D. Nu există obstrucţie cronică
E. Este o suprainfecţie a unei afecţiuni acute
(pag. 1601)

M2601239. Şocul apexian în BPOC este perceput în:


A. Regiunea xiphoidiană
B. Regiunea subxiphoidiană
C. Linie medioclaviculară stângă
D. În spaţiul intrecostal 4, linia medioclaviculară
E. Regiunea mediastinului antero- infero
(pag. 1604)

M2801240. In infectiile respiratorii la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva sunt cel mai
frecvent implicati urmatorii germeni:
A. Streptoccocus pneumoniae
B. Moraxella pertussis
C. Bordetella pertussis
D. Haemophilus pneumoniae
E. Mycoplasma pneumoniae
(pag. 1606)

M2801241. Efectele utile ale metilxantinelor in boala pulmonara cronica obstructiva sunt:
A. bronhodilatatie

39 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
40 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. stimularea respiratiei
C. cresterea contractilitatii diafragmului
D. stimularea beta - receptorilor bronsici
E. efectul anticoilinergic
(pag. 1606)

M2801242. Fatigabilitatea musculara, in special a diafragmei,dupa intreruperea ventilatiei mecanice,se


remit la niveluri terapeutice de:
A. aminofilina
B. beta2 agonisti
C. aspirina
D. digoxin
E. furosemid
(pag. 1609)

M2801243. Complicatiile aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute sunt:


A. aritmiile cardiace
B. insuficienta de ventricul stang
C. embolia pulmonara
D. hemoragia gastrointestinala prin ulcer de stress
E. insuficienta renala acuta
(pag. 1609)

M2801244. Tratamentul insuficientei respiratorii acute in bolile obstructive pulmonare cronice


presupune:
A. tratamentul hipoxiei
B. reeducarea respiratorie
C. tratamentul infectiei
D. indepartarea secretiilor bronsice
E. inlaturarea factorului obstructiv
(pag. 1609)

M2801245. Aritmiile cardiace aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute se pot
datora:
A. betablocantelor
B. hipomagneziemiei
C. hipoxiei
D. alcalozei
E. tonicardiacelor
(pag. 1609)

40 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
41 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 2
Pneumoniile.
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1102001. Cele mai multe particule inhalate se depoziteaza in bronhiolele mici sau in alveole, putand
declansa infectia, daca marimea lor nu depaseste in diametru:
A. 8 micrometri
B. 5 micrometri
C. 10 micrometri
D. 15 micrometri
E. 20 micrometri
(pag. 1586)

M1102002. Sindromul pneumonic "tipic" (debut brusc, tuse productiva cu sputa purulenta, durere
toracica de tip pleural, semne de condensare pulmonara) este de obicei cauzat de:
A. Streptoccocus pneumoniae
B. Mycoplasma pneumoniae
C. Pneumocystis carinii
D. Coxiella burnetti
E. Chlamydia psittaci
(pag. 1587)

M1102003. Eritemul multiform, anemia hemolitica, meningita buloasa, encefalita si mielita transversa
pot complica evolutia unei pneumonii cu:
A. Streptoccocus pneumoniae
B. Chlamydia psittaci
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Legionella pneumophila
E. Staphylococcus aureus
(pag. 1587)

M1102004. Pot da cavitatie pulmonara urmatorii germeni, cu EXCEPTIA:


A. Anaerobi orali
B. Bacili enterici aerobi Gram negativi
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Streptoccocus pneumoniae tip III
E. Staphylococcus aureus
(pag. 1588)

M1102005. Pentru ca un frotiu Gram din probele de sputa studiate la o marire mica (obiectiv de 10x,
ocular de 10x) sa faca dovada contaminarii minimale cu secretii din tractul respirator superior numarul
de polimorfonucleare si celule epiteliale pe camp trebuie sa fie:
A. <10 polimorfonucleare si >25 celule epiteliale
B. >10 polimorfonucleare si <25 celule epiteliale
C. >25 polimorfonucleare si <10 celule epiteliale
D. <25 polimorfonucleare si >10 celule epiteliale
E. Nici unul dintre acestea

41 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
42 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1589)

M1202006. Care este procedura invaziva standard pentru obtinerea secretiilor din tractul respirator
inferior in vederea precizarii etiologiei unei pneumonii severe la bolnavi imunocompromisi?
A. aspiratia transtraheala
B. biopsia pulmonara deschisa
C. punctia pulmonara transtoracica percutana
D. examenul bacteriologic al sputei expectorate
E. bronhoscopia cu fibre optice
(pag. 1589)

M1202007. Ribavirinul este eficient in:


A. terapia precoce a infectiei cu virusul gripal A
B. terapia pneumoniei cu citomegalovirus
C. terapia pneumoniei cu Legionella pneumophila
D. terapia infectiei cu virusul respirator sincitial
E. terapia pneumoniei variceloase
(pag. 1593)

M1202008. Care este antibioticul de electie util in pneumonia cu Legionella pneumophila


A. penicilina
B. ampicilina
C. amoxicilina
D. vancomicina
E. eritromicina
(pag. 1591)

M1202009. Durata tratamentului in infectiile pulmonare cu Mycoplasma si Legionella este de:


A. 1 pana la 7 zile
B. 2 pana la 3 saptamani
C. 6 saptamani
D. 7 zile
E. 30 zile
(pag. 1591)

M1402010. Receptorul pentru flora normala gram-pozitiva din oro-faringe este:


A. lizozimul
B. interleukina 5
C. interferonul
D. fibronectina
E. leucocitul B
(pag. 1586)

M1402011. "Nuclei in picatura” sunt particule cu diametrul de:


A. <5µm
B. intre 5µm si 7µm
C. >7µm
D. intre 7µm si 9µm
E. > 9µm
(pag. 1586)

M1402012. Urmatoarele afirmatii privind aspiratia transtraheala sunt adevarate:


A. se foloseste foarte des pentru diagnostic

42 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
43 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. sensibilitatea procedurii este mica


C. specificitatea este mica
D. metoda se poate aplica la pacientii cu diateza hemoragica
E. esantionul obtinut este contaminat cu secretiile tractului respirator superior
(pag. 1589)

M1402013. Doza de Clindamicina la pacientii internati cu pneumonie este:


A. 300-600 mg la i.v. la 6 ore
B. 300-600 mg la i.v. la 8 ore
C. 600-900 mg la i.v. la 6 ore
D. 600-900 mg la i.v. la 8 ore
E. 600-900 mg la i.v. la 12 ore
(pag. 1591)

M1502014. Cel mai frecvent agent infectios implicat in producerea pneumoniei la copiii intre 6 luni si 5
ani este:
A. Haemophilus influenzae
B. Streptococcus pneumoniae
C. Staphylococcus aureus
D. Mycoplasma pneumoniae
E. Chlamidia psittaci
(pag. 1587)

M1502015. Agentul patogen cel mai frecvent intalnit in "pneumonia comunitara" si care determina un
sindrom pneumonic tipic este:
A. Mycoplasma pneumoniae
B. Streptococcus pneumoniae
C. Staphylococcus aureus
D. Pseudomonas aeruginosa
E. Pneumocystis carinii
(pag. 1587)

M1502016. Sindromul pneumonic "atipic" este de regula produs de:


A. Mycoplasma pneumoniae
B. Streptococcus pneumoniae
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Staphylococcus aureus
E. Bacili enterici aerobi gram negativi
(pag. 1587)

M1502017. Medicamentul de electie pentru pneumonia cu Legionella pneumophila este:


A. Oxacilina
B. Vancomicina
C. Eritromicina
D. Penicilina
E. Cloramfenicolul
(pag. 1591)

M1502018. Durata optima de tratament in infectiile cu Mycoplasma pneumoniae si Legionella


pneumophila este:
A. O saptamana
B. O luna
C. 1-2 saptamani

43 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
44 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. 2-3 saptamani
E. 3-4 saptamani
(pag. 1591)

M1502019. Etiologia pneumoniilor survenite la pacientii cu infectii pe catetere intravenoase este cel
mai frecvent determinata de:
A. Staphylococcus aureus
B. Mycoplasma pneumoniae
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Anaerobi orali
E. Haemophylus influenzae
(pag. 1586)

M1602020. Pneumonia cu virusul respirator sincitial este mai frecventa la urmatoarea grupa de virsta:
A. 1-5 ani
B. sub 6 luni
C. 10-15 ani
D. peste 18 ani
E. peste 70 de ani
(pag. 1587)

M1602021. Hipogamaglobulinemia severa se asociaza cu urmatorii agenti patogeni pulmonari:


A. Pseudomonas aeruginosa
B. Micobacterium tuberculosis
C. Nocardia
D. Bacterii incapsulate
E. Cytomegalovirus
(pag. 1587)

M1602022. La pacientii tratati pe termen lung cu glucocorticoizi apar frecvent pneumonii cu


A. Pneumocystis carinii
B. Enterobacter
C. S. aureus
D. Anaerobi
E. M. tuberculosis
(pag. 1587)

M1602023. Doza de Clindamicina la pacientii internati cu pneumonie este:


A. 300-600 mg iv la 6 ore
B. 1500mg iv la 8 ore
C. 600-900 mg iv la 12 ore
D. 600- 900 mg iv la 8 ore
E. 1-2 g la 24 de ore
(pag. 1591)

M1602024. Antibioticul de electie in pneumonia cu Legionella pneumophila este:


A. Metronidazol
B. Eritromicina
C. Amicilina-Sulbactam
D. Cefalosporine de prima generatie
E. Ciprofloxacina
(pag. 1591)

44 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
45 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2202025. Diagnosticul în pneumonita de hipersensibilizare se pune:


A. Numai pe prezenţa precipitinelor
B. Pe baza modificărilor specifice la radiografia toracică
C. Pe aspectul radiologic de fagure de miere
D. Pe baza modificărilor patognomonice descrise la tomografia computerizată
E. Pe anamneză pozitivă, examen fizic, teste pulmonare, expunere la antigene
(pag. 1574)

M2202026. Tratamentul cu glucocorticoizi este obligatoriu pentru remiterea simptomelor în :


A. PH (pneumonite de hipersensibilizare) acută
B. PH recurentă
C. PH subacută
D. PH cronică
E. PH acută şi cronică
(pag. 1576)

M2202027. Etiologia specifica microbiana ramane incerta la aproape:


A. 1/6 din pacienti
B. 1/8 din pacienti
C. 1/2 din pacienti
D. 1/3 din pacienti
E. 1/5 din pacienti
(pag. 1585)

M2202028. Celulele care tapeteaza caile respiratorii centrale:


A. sunt ciliate
B. sunt pseudostratificate
C. sunt celule epiteliale cilindrice
D. procentul lor scade in caile respiratorii periferice
E. toate cele de mai de mai sus
(pag. 1585)

M2202029. Pneumocitele de tipul I acopera:


A. 85% din suprafata alveolara
B. 90% din suprafata alveolara
C. 75% din suprafata alveolara
D. 95% din suprafata alveolara
E. 70% din suprafata alveolara
(pag. 1585)

M2202030. Tractul respirator inferior, la indivizii sanatosi, este colonizat cu:


A. bacili Gram negativi
B. bacili Gram pozitivi
C. streptococi de grup D
D. Clostridium
E. este steril in mod normal
(pag. 1585)

M2202031. H. influenzae apare la:


A. copii de 6 ani
B. copii de 6 luni
C. copii de 6 luni-5 ani

45 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
46 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. copii pana la 6 luni


E. copii peste 5 ani
(pag. 1587)

M2202032. Diagnosticul diferential la pacientii cu pneumonie nosocomiala nu include:


A. insuficienta cardiaca congestiva
B. pneumonita lupica
C. sindromul de detresa respiratorie
D. leziuni induse de medicamente si oxigen
E. afectiuni pulmonare preexistente
(pag. 1588)

M2202033. Rezolutia infiltratelor dureaza:


A. 8 saptamani de la internare
B. 12 saptamani de la internare
C. pana la 8 saptamani de la internare
D. pana la 6 saptamani de la internare
E. pana la 2 saptamani de la internare
(pag. 1588)

M2202034. Nu pot fi cultivati prin metode de rutina:


A. Mycoplasma
B. Chlamydia
C. Pneumocystis
D. micobacterii
E. toti de mai sus
(pag. 1589)

M2202035. Complicatiile supurative, ca si criterii de spitalizare nu includ:


A. artrita
B. flebita
C. empiem
D. endocardita
E. meningita
(pag. 1589)

M2202036. Amantadina este eficienta:


A. in tratamentul gripei A
B. in prevenirea infectiei cu gripa A
C. in terapia precoce a infectiei cu gripa A
D. in prevenirea infectiei cu virus sincitial respirator
E. in prevenirea pneumoniei variceloase
(pag. 1593)

M2202037. Simptomele extrapulmonare nu includ:


A. cefalee
B. mialgii
C. oboseala
D. greata
E. dispnee
(pag. 1587)

46 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
47 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2202038. Legioneloza nu se poate trata cu:


A. Eritromicina
B. Trimetoprim-sulfametoxazol
C. amoxicilina
D. ciprofloxacina
E. doxiciclina
(pag. 1591)

M2202039. Infectia cu C. trachomatis si virusul sincitial respirator sunt mai frecvente la:
A. adulti
B. copii sub 6 ani
C. copii peste 6 ani
D. batrani peste 60 de ani
E. copii sub 6 luni
(pag. 1587)

M2202040. Se depun in principal in cavitatile nazale si caile respiratorii superioare:


A. particulele > 100 micrometri
B. particule < 3-5 micrometri
C. particule < 0,5 micrometri
D. particulele > 10 micrometri
E. particule < 8 micrometri
(pag. 1586)

M2202041. Durata tratamentului in infectiile cu mycoplasma si Legionella este de:


A. 4 saptamani
B. 1 saptamana
C. 2-4 saptamani
D. 2 pana la 3 saptamani
E. pana in 2 luni
(pag. 1591)

M2202042. Durerile de gat, raguseala si wheezingul sunt relativ frecvente in pneumonia cu:
A. S.pneumoniae
B. C.pneumoniae
C. L. pneumophila
D. H. Capsulatum
E. C. immitis
(pag. 1857)

M2202043. Sindromul pneumonic atipic la un pacient cu HIV sugereaza infectia cu:


A. L. pneumophila
B. C. pneumoniae
C. M. pneumoniae
D. Pneumocystis
E. H. influenzae
(pag. 1587)

M2202044. Durata tratamentului în infecţiile cu Legionella este de :


A. 1 săptămână
B. 4 săptămâni
C. 2-3 săptămâni

47 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
48 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. 5 zile
E. 4-5 săptămâni
(pag. 1591)

M2202045. In forma acuta a pneumoniilor de hipersensibilizare in ce interval de timp de la expunerea la


antigen apar simptomele?
A. intre 1-3 ore
B. intre 6-8 ore
C. intre 10-12 ore
D. dupa cateva saptamani
E. dupa cateva zile
(pag. 1574)

M2202046. Care este cel mai obisnuit aspect radiologic al unei pneumonite de hipersensibilizare
cronice?
A. infiltrat reticulo-nodular difuz
B. infiltrate nodulare discrete
C. infiltrate prost delimitate
D. revarsatul pleural
E. oricare dintre cele de mai sus
(pag. 1574)

M2202047. Ce arata de obicei lavajul bronhoalveolar in fibroza pulmonara idiopatica


A. predominanta neutrofilelor
B. predominanta limfocitelor T CD4+
C. predominanta eozinofilelor
D. predominanta mastocitelor
E. toate cele de mai sus
(pag. 1575)

M2202048. Ce arata de obicei lavajul bronoalveolar in sarcoidoza?


A. predominanta neutrofilelor
B. predominanta limfocitelor T CD4+
C. predominanta eozinofilelor
D. predominanta mastocitelor
E. depletia limfocitara
(pag. 1575)

M2202049. Care dintre urmatoarele boli NU fac parte dintre pneumoniile eozinofilice idiopatice?
A. sindromul eozinofilic-mialgic
B. sindromul Loffler
C. pneumonia eozinofilica cronica
D. granulomatoza alergica Churg-Strauss
E. pneumonia eozinofilica acuta
(pag. 1576)

M2302050. Alegerea initiala a antibioterapiei de urgenta se bazeaza pe urmatoarele criterii, cu exceptia:


A. Circumstantele aparitiei infectiei
B. Tabloul clinic
C. Aspectul radiografiei toracice
D. Frotiul de sputa
E. Hemocultura

48 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
49 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1585)

M2502051. Inhalarea aerosolilor infecţioşi reprezintă o cale de transmitere a germenilor patogeni


microbieni în plămâni implicată în producerea pneumoniilor. Efectul patogen este recunoscut pentru:
A. Particulele cu diametrul mai mare de 10 micrometri
B. Particulele cu diametrul mai mic de 5 micrometri
C. Particulele cu diametrul mai mare de 15 micrometri
D. Particulele cu diametrul mai mic de 20 micrometri
E. Particulele inhalate indiferent de diametru
(pag. 1586)

M2502052. Modalitatea de transmitere a pneumoniei prin inhalare de aerosoli infecţioşi este specifică
pentru:
A. Legionella pneumophila
B. Staphylococcus aureus
C. Streptococcus pneumoniae
D. Haemophilus influenzae
E. Moraxella catarrhalis
(pag. 1585 - 1586)

M2502053. Modalitatea de transmitere a pneumoniei prin inhalarea de aerosoli infecţioşi este specifică
pentru următoarele forme etiologice cu excepţia:
A. Gripa
B. Psitacoza
C. Febra Q
D. Mycoplasma pneumoniae
E. Pneumonia cu Legionella pneumophila
(pag. 1586)

M2502054. Transmiterea pneumoniei prin aspirarea agenţilor patogeni care colonizează orofaringele
este specifică pentru următoarele etiologii cu excepţia:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Mycoplasma pneumoniae
C. Haemophilus influenzae
D. Staphylococcus aureus
E. Moraxella catarrhalis
(pag. 1585)

M2502055. Diseminarea hematogenă a infecţiei de la un focar extrapulmonar este specifică pentru:


A. Pneumonia cu Legionella pneumophila
B. Febra Q
C. Pneumonia cu Staphylococcus aureus
D. Pneumonia cu Haemophilus influenzae
E. Pneumonia cu Streptococcus pneumoniae
(pag. 1586)

M2502056. Pneumonia apărută la bolnavii cu catetere intravenoase infectate are cel mai frecvent o
etiologie determinată de:
A. Moraxella catarrhalis
B. Streptococcus pneumoniae
C. Staphylococcus aureus
D. Legionella pneumophila
E. Haemophilus influenzae

49 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
50 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1586)

M2502057. Cel mai frecvent agent infecţios întâlnit în pneumoniile întâlnite la copiii cu vârsta cuprinsă
între 6 luni şi 5 ani este:
A. Haemophilus influenzae
B. Staphylococcus aureus
C. Virusul respirator sinciţial
D. Chlamydia trachomatis
E. Mycoplasma pneumoniae
(pag. 1587)

M2502058. Pacienţii cu defecte ale imunităţii mediate celular cu un număr de limfocite CD4 mai mic de
500/mm3 prezintă risc crescut pentru apariţia pneumoniilor determinate de:
A. Staphylococcus aureus
B. Haemophilus influenzae
C. Mycobacterium tuberculosis
D. Pseudomonas aeruginosa
E. Streptococcus pneumoniae
(pag. 1587)

M2502059. Sindromul de pneumonie tipică este de obicei cauzat de agentul patogen cel mai des
întâlnit la "pneumonia comunitară“ şi anume:
A. Staphylococcus aureus
B. Mycoplasma pneumoniae
C. Streptococcus pneumoniae
D. Pseudomonas aeruginosa
E. Pneumocistis carini
(pag. 1587)

M2502060. În pneumonia cu Legionella pneumophila medicamentul de elecţie este:


A. Ampicilina
B. Cloramfenicolul
C. Penicilina
D. Cefalosporinele
E. Eritromicina
(pag. 1591)

M2502061. Următorii agenţi patogeni care determină pneumonii nu pot fi cultivaţi prin metodele de
rutină cu excepţia:
A. Mycoplasma pneumoniae
B. Pneumocistis carini
C. Legionella pneumophila
D. Germeni anaerobi
E. Staphylococcus aureus
(pag. 1589)

M2602062. Pneumonia cu virusul respirator sinciţial este mai frecventa la următoarea grupă de vîrsta:
A. 1-5 ani
B. sub 6 luni
C. 10-15 ani
D. 20-30 ani
E. peste 70 de ani
(pag. 1587)

50 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
51 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2602063. Hipogamaglobulinemia severa se asociază cu următorii agenţi patogeni pulmonari:


A. Pseudomonas aeruginosa
B. Micobacterium tuberculosis
C. Nocardia
D. Staphylococus aureus
E. Bacterii incapsulate
(pag. 1587)

M2602064. Care dintre urmatoarele micrororganisme produce sindromul de pneumonie "atipică"


A. Stafilococ aureu
B. M. pneumoniae
C. Streptococcus pneumoniae
D. M. tuberculosis
E. Cytomegalovirus
(pag. 1587)

M2602065. La pacienţii trataţi pe termen lung cu glucocorticoizi apar frecvent pneumonii cu


A. Pneumocystis carinii
B. M. pneumoniae
C. S. aureus
D. Anaerobi
E. M. tuberculosis
(pag. 1587)

M2602066. Doza de Clindamicina la pacienţii internaţi cu pneumonie este:


A. 300-600 mg iv la 6 ore
B. 1500mg iv la 8 ore
C. 600-900 mg iv la 8 ore
D. 600- 900 mg iv la 12 ore
E. 1-2 g la 24 de ore
(pag. 1591)

M2602067. Antibioticul de elecţie în pneumonia cu Legionella pneumophila este:


A. Metronidazol
B. Eritromicina
C. Amicilina-Sulbactam
D. Cefalosporine de generaţia a treia
E. Ofloxacina
(pag. 1591)

M2802068. In ultimii 15 ani in Europa Streptococcus pneumoniae are urmatoarele caracteristici:


A. este totdeauna sensibil la penicilina
B. creste constant numarul tulpinilor cu un anumit grad de rezistenta la penicilina
C. este rezistent la penicilina
D. este totdeauna sensibil la amoxicilina
E. este totdeauna sensibil la cefuroxim
(pag. 963)

M2802069. Sursa de Legionella pneumophyla este reprezentata de:


A. apa contaminata
B. aerul
C. solul

51 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
52 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. alimentele
E. ingrasamintele naturale
(pag. 1025)

M2802070. Clasa de antibiotice de ales in tratamentul legionellozei este urmatoarea:


A. peniciline
B. macrolide
C. aminoglicozide
D. cefalosporine
E. chinolone
(pag. 1028)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1102071. Indivizii normali sunt purtatori ocazionali, la nivelul nazofaringelui, de agenti patogeni
pulmonari, cum ar fi:
A. Streptoccocus pneumoniae
B. Mycoplasma pneumoniae
C. Haemophilus influenzae
D. Moraxella catarrhalis
E. Nici unul dintre ei
(pag. 1585)

M1102072. La pacientii spitalizati pentru pneumonie dobandita in comunitate, dintre cei mai frecventi
patogeni sunt:
A. Pseudomonas aeruginosa
B. Streptoccocus pneumoniae
C. Bacilii enterici Gram negativi
D. Haemophilus influenzae
E. Legionella pneumophila
(pag. 1586)

M1102073. La pacientii cu pneumonie dobandita in spital, mai mult de 50% din cazuri sunt induse de:
A. Bacilii enterici Gram negativi
B. Mycoplasma pneumoniae
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Haemophilus influenzae
E. Chlamydia pneumoniae
(pag. 1586)

M1102074. Dintre agentii patogeni foarte frecventi, nu pot fi cultivati prin metodele de rutina:
A. Steptoccocus pneumoniae
B. Mycoplasma pneumoniae
C. Chlamydia pneumoniae
D. Legionella pneumophila
E. Pseudomonas aeruginosa
(pag. 1589)

M1102075. Dintre criteriile de spitalizare a pacientilor cu pneumonie nu fac parte:


A. Pacient varstnic (>65 ani)
B. Boli asociate semnificative (renale, cardiace, pulmonare, etc.)

52 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
53 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Febra >38 °C
D. Cauza probabila a pneumoniei este streptoccocus pneumoniae
E. Tahipneea (>30 respiratii/minut); tahicardia (>140/minut); hipotensiunea (<90 mmHg sistolica); hipoxemia
(PO2 arteriala <60 mmHg); alterarea acuta a statusului mental
(pag. 1589)

M1102076. Pentru pneumonia datorata pneumococilor susceptibili antibioticele de electie sunt:


A. Penicilina
B. Metronidazolul
C. Ampicilina
D. Trimetoprim-sulfametoxazolul
E. Vancomicina
(pag. 1591)

M1102077. In tratamentul pneumoniilor nosocomiale, cauzate de bacili Gram negativi enterici sunt
eficiente urmatoarele combinatii de antibiotice, cu EXCEPTIA:
A. Ceftazidin+Fluoroquinolona
B. Ticarcilina/Clavulanat+Aminoglicozid
C. Meticilina+Vancomicina
D. Imipenem+Aminoglicozid
E. Penicilina+Metronidazol
(pag. 1593)

M1202078. Sindromul pneumonic “atipic” se caracterizeaza prin:


A. debut brusc cu febra
B. debut gradat
C. predominanta simptomelor extrapulmonare
D. semne de condensare pulmonara
E. tuse seaca
(pag. 1587)

M1202079. Tratamentul pneumoniei pneumococice cu tulpini care au rezistenta intermediara la


penicilina (CMI, 0,1-1 μg/ml) cuprinde:
A. penicilina 800000 u la 12 ore i.m.
B. penicilina 10 mil. u la 12 ore i.v.
C. ampicilina 2 g la 6 ore i.v.
D. cefotaxima 1 g la 6 ore
E. doxiciclina 300 mg/24 ore
(pag. 1592)

M1202080. Care dintre criteriile de mai jos nu obliga la spitalizarea bolnavilor cu pneumonie?
A. tahipneea > 30 respiratii/minut
B. leucocitele = 8500/mm3
C. alterarea acuta a statusului mental
D. varsta de 25 ani
E. diabetul zaharat asociat
(pag. 1589)

M1202081. Care sunt criteriile de spitalizare a pacientilor cu pneumonie ?


A. PaO2 < 60 mmHg
B. PaO2 = 90 mmHg
C. frecventa cardiaca = 68 batai/minut
D. frecventa respiratorie > 30/minut

53 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
54 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. TA < 90 mmHg sistolica


(pag. 1589)

M1202082. In care dintre tipurile etiologice de pneumonii se impune spitalizarea bolnavilor ?


A. pneumonia cu Staphylococcus aureus
B. pneumonia cu Klebsiella pneumoniae
C. pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae
D. pneumonia cu anaerobi
E. pneumonia cu Haemophilus influenzae
(pag. 1589)

M1202083. Terapia antimicrobiana orala empirica folosita in tratamentul ambulator al pacientilor cu


pneumonie comunitara vizeaza urmatorii patogeni probabili:
A. Pseudomonas aeruginosa
B. Mycoplasma pneumoniae
C. Streptococcus pneumonia
D. Chlamidia pneumoniae
E. Staphylococcus aureus
(pag. 1590)

M1202084. Agentii patogeni mai frecvent implicati in etiologia pneumoniilor comunitare la pacientii in
varsta cu boala cronica respiratorie subjacenta sunt:
A. L.pneumophila
B. H.influenzae
C. M.catarrhalis
D. Pneumocistis carinii
E. citomegalovirus
(pag. 1590)

M1202085. Care sunt medicamentele active in tratamentul etiologic al unei pneumonii cu Mycoplasma
pneumoniae
A. doxiciclina
B. eritromicina
C. ciprofloxacina
D. metronidazolul
E. tobramicina
(pag. 1591)

M1302086. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pneumonie sunt exacte?


A. Identificarea microorganismului etiologic permite o terapie antimicrobiana adecvata
B. Tratamentul antimicrobian de urgenta se incepe dupa confirmarea de laborator a agentului cauzal
C. Agentii cauzali sunt reprezentati de bacterii, mycoplasme, chlamidii, virusi
D. Etiologia specific microbiana ramane incerta in aproape 2/3 din cazuri
E. Alegerea initiala a terapiei antimicrobiene este de obicei empirica
(pag. 1585)

M1302087. Dintre microorganismele ce determina pneumonii, unele pot scapa actiunii mecanismelor
microbicide persistand in macrofag
A. Staphylococus aureus
B. Streptococus fecalis
C. Mycobacterium tuberculosis
D. Haemophilus influenzae
E. Legionella pneumophila

54 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
55 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1585)

M1302088. Infectarea plamanului prin inseminare hematogena este recunoscuta in urmatoarele situatii:
A. Endocardita stafilococica a inimii drepte
B. Endocardita stafilococica a inimii stangi
C. Sindromul Lemierre
D. Intubatia traheala
E. Sinuzita maxilara
(pag. 1586)

M1302089. Aspectul anatomopatologic al focarului pneumonic poate fi:


A. Interesarea initiala a interstitiului
B. Interesarea initiala a alveolelor
C. Necroza tesutului pulmonarcu producerea de multiple cavitati cu diametru sub 2 cm
D. Invadarea cu exudat a bronhiilor mari si traheei
E. Bronhopneumonie confluenta ce nu poate fi distinsa de pneumonia lobara
(pag. 1586)

M1302090. Selectati germenii patogeni cei mai frecvent intalniti in pneumonia comunitara:
A. Streptococus pneumoniae
B. Chlamidia pneumoniae
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Haemophilus influenzae
E. Staphylococus aureus
(pag. 1586)

M1302091. Care din urmatoarele relatii patogene varsta - agent infectant sunt valabile?
A. Micrococus catarralis la copii sub 6 luni
B. Haemophilus influenzae la batrani
C. Mycoplasma pneumonie la batrani
D. Legionella pneumophila la copii intre 6 luni si 5 ani
E. Chlamidia trachomatis la copii sub 6 luni
(pag. 1587)

M1302092. Dintre agentii patogeni pulmonari asociati cu defectele specifice ale imunitatii gazdei,
urmatorii apar asociati in neutropenii severe (< 500 neutrofile/mm3):
A. Streptococus pneumoniae
B. Pseudomonas aeruginosa
C. Mycobacterium tuberculosis
D. Staphylococus aureus
E. Citomegalovirus
(pag. 1587)

M1302093. Sindromul clinic din pneumonia "tipica" are urmatoarele caracteristici:


A. Este generat de Streptococus pneumoniae, Haemophilus influenzae, anaerobi si aerobi din flora orala
B. Matitatea are topografie precisa
C. Debutul este gradat
D. Predomina simptomele extrapulmonare
E. Durerea este de tip pleural
(pag. 1587)

M1302094. Selectati afirmatiile corecte legate de examenul sputei in pneumonie:

55 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
56 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. Contaminarea sputei cu anaerobi orali constituie cauza frecventa de diagnostic eronat a infectiei
pulmonare cu anaerobi
B. In sindromul pneumonic tipic, specificitatea diagnostica a frotiului Gram din Sputa este de 85%
C. Prezenta florei mixte pe frotiul necontaminat sugereaza o infectie cu anaerobi
D. In pneumonia cu Blastomices, germenul se evidentiaza in sputa prin coloratia Giemsa
E. Evidentierea infectiei micobacteriene se realizeaza prin colorarea directa cu anticorpi fluorescenti
(pag. 1589)

M1302095. Criteriile de spitalizare pentru pacientii cu pneumonie sunt urmatoarele:


A. Tahipnee > 20 resp./minut
B. Tahicardie >90/minut
C. TAS<90 mmHg
D. PaO2>80 mmHg
E. Incapacitatea administrararii orale a tratamentului
(pag. 1589)

M1402096. Agentii patogeni microbieni care produc pneumonie in mediu spitalicesc sunt:
A. fungi
B. chlamydia psittaci
C. streptococcus pneumoniae
D. pseudomonas aeruginosa
E. bacili enterici aerobi gram-negativi
(pag. 1586)

M1402097. Pacientii care au o hipogamaglobulinemie severa (<200mg/dl) au risc de infectii cu:


A. pseudomonas aeruginosa
B. nocardia
C. bacterii incapsulate
D. streptococcus pneumoniae
E. haemophilus influenzae
(pag. 1587)

M1402098. Cauze infectioase de cavitatie pulmonara sunt.


A. pseudomonas aeruginosa
B. staphylococcus aureus
C. streptococcus pneumoniae tip I
D. histoplasma capsulatum
E. granulomatoza Wegener
(pag. 1588)

M1402099. Criterii de spitalizare a pacientilor cu pneumonie:


A. alterarea acuta a statusului mental
B. PO2 arteriala > 60 mmHg
C. imposibilitatea tratarii ambulatorii
D. incapacitatea administrarii orale a tratamentului
E. pacient > 50 de ani
(pag. 1589)

M1402100. Factori incriminati in raspunsul slab la terapia antimicrobiana empirica:


A. flebita
B. atelectazie
C. obstructie endobronsica

56 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
57 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. peritonita
E. empiem
(pag. 1589)

M1402101. Urmatoarele afirmatii privind bronhoscopia cu fibre optice sunt adevarate:


A. este procedura invaziva standard pentru obtinerea secretiilor din tractul respirator superior
B. este procedura invaziva standard pentru obtinerea secretiilor din tractul respirator inferior
C. este o metoda relativ bine tolerata
D. nu se efectueaza la copii sub 10 ani
E. nu se efectueaza la copii sub 5 ani
(pag. 1589)

M1502102. Principalele cai de patrundere in plaman a germenilor microbieni patogeni care determina
producerea de pneumonii sunt reprezentate de:
A. Aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringele
B. Inhalarea aerosolilor infectiosi
C. Diseminarea hematogena a infectiei de la un focar extrapulmonar
D. Inocularea directa ca rezultat al intubatiei traheale sau al plagilor injunghiate
E. Diseminarea limfatica a infectiei de la un focar extrapulmonar
(pag. 1585-1586)

M1502103. Cei mai frecventi agenti etiologici ai pneumoniilor comunitare sunt:


A. Streptococcus pneumoniae
B. Haemophilus influenzae
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Chlamydia pneumoniae
E. Legionella pneumophila
(pag. 1586)

M1502104. Etiologia pneumoniilor dobandite in spital este cel mai frecvent determinata de:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Pseudomonas aeruginosa
C. Staphylococcus aureus
D. Mycoplasma pneumoniae
E. Haemophilus influenzae
(pag. 1586)

M1502105. In comunitatile in care infectia cu virusul imunodeficientei umane de tip 1 (HIV-1) este
endemica, etiologia pneumoniei este determinata in primul rand de urmatorii agenti patogeni:
A. Chlamydia psittaci
B. Pneumocystis carinii
C. Mycobacterium tuberculosis
D. Stafilococcus aureus
E. Mycoplasma pneumoniae
(pag. 1586-1587)

M1502106. La bolnavii cu forme grave de pneumonii se pot folosi urmatoarele proceduri invazive
pentru obtinerea de material biopsic pulmonar:
A. Aspiratia transtraheala
B. Punctia pulmonara transtoracica percutanata
C. Bronhoscopia cu fibre optice
D. Biopsia pulmonara deschisa
E. Biopsia ganglionara

57 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
58 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1589-1590)

M1502107. Necroza tesutului pulmonar este o complicatie survenita in evolutia pneumoniilor a caror
etiologie este determinata de:
A. Anaerobii orali
B. Mycoplasma pneumoniae
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Staphylococcus aureus
E. Mycobacterium tuberculosis
(pag. 1588)

M1502108. In pneumoniile nosocomiale cu Staphylococcus aureus se intalneste frecvent rezistenta la:


A. Meticilina
B. Oxacilina
C. Penicilina
D. Ampicilina
E. Vancomicina
(pag. 1593)

M1502109. Utilizarea Amantadinei ca agent terapeutic in pneumonii este recomandata pentru:


A. Prevenirea infectiei cu virusul sincitial respirator
B. Prevenirea aparitiei infectiei cu virusul gripal tip A la pacientii neimunizati in timpul unei epidemii de gripa A
C. Terapia precoce (5 pana la 7 zile) a infectiei cu virusul gripal tip A
D. Tratamentul pneumoniei variceloase
E. Tratamentul pneumoniei cu citomegalovirus
(pag. 1593)

M1502110. Cele mai eficiente antibiotice utilizate in pneumonia comunitara cu Haemophylus influenzae
sunt:
A. Eritromicina
B. Doxiciclina
C. Amoxicilina + Clavulanat
D. Penicilina
E. Clindamicina
(pag. 1591)

M1602111. Care dintre urmatoarele reprezinta criterii de internare la pacientii cu pneumonie:


A. Leucopenia sub 5000/ mmc
B. Varsta peste 65 ani
C. Infectia cu Streptococcus pneumoniae
D. Imposibilitatea tratarii ambulatorii
E. Subfebrilitate
(pag. 1589)

M1602112. La un pacient spitalizat pentru pneumonie cu Haemophilus influenzae se poate initia


tratament cu:
A. Cefalosporine de generatia a IIIa
B. Metronidazol
C. Gentamicina
D. Ampicilina-sulbactam
E. Trimetoprim-sulfametoxazol (cotrimoxazol)
(pag. 1591)

58 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
59 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M1602113. Care dintre urmatoarele reprezinta cauze de cavitatie pulmonara:


A. Anaerobi orali
B. Staphilococcus aureus
C. Subspecii de Nocardia
D. Streptococcus pneumoniae
E. Neoplasme pulmonare
(pag. 1588)

M1602114. Care dintre urmatoarele sunt cai de transmitere a patogenilor microbieni in plamini:
A. Aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringele
B. Ingestia de substante infectate
C. Inhalarea aerosolilor infectiosi
D. Administrare iv de produse contaminate
E. Diseminare hematogena de la un focar extrapulmonar
(pag. 1585,1586)

M1602115. Care dintre urmatoarele antibiotice se pot administra in tratamentul pneumoniilor cu


Moraxella catarrhalis.
A. Penicilina G
B. Cefalosporine
C. Eritromicina
D. Metronidazol
E. Ampicilina-sulbactam
(pag. 1591)

M1602116. Care dintre urmatoarele cauze neinfectioase produc cavitatie pulmonara.


A. Diabet zaharat
B. Insuficienta renala
C. Infarct pulmonar
D. Neoplasme pulmonare
E. Granulomatoza Wegener
(pag. 1588)

M2202117. La pacienţii cu sindrom pneumonic tipic sunt adevărate următoarele afirmaţii, în ceea ce
priveşte examenul sputei:
A. Frotiul Gram din spută este de obicei mai sensibil şi mai specific decât cultura sputei
B. Se preferă examinarea în coloraţie Giemsa
C. Se preferă examinarea preparatelor umede de spută
D. Existenţa florei mixte pe frotiul Gram sugerează o infecţie cu anaerobi
E. Sputa este frecvent contaminată cu anaerobi orali
(pag. 1589)

M2202118. Lavajul bronhoalveolar în pneumonita de hipersensibilitate:


A. Este indispensabil
B. Poate fi indicat în anumite circumstanţe
C. Conţine limfocite T în cantitate mare
D. Poate demonstra o creştere marcată a mastocitelor şi bazofilelor
E. La pacienţii cu expunere recentă se constată creşterea numărului celulelor CD4
(pag. 1574)

M2202119. În diagnosticul de rutină al pneumonitei de hipersensibilitate se folosesc următoarele


examinări paraclinice:
A. Radioscopia toracică

59 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
60 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Teste cutanate de provocare


C. Teste inhalatorii de provocare
D. Teste pulmonare funcţionale
E. Teste de hipersensibilizare în vitro
(pag. 1574)

M2202120. Care dintre afirmaţiile privind patogeneza pneumonite de hipersensibilizare sunt adevărate:
A. Este o reacţie mediată de complexe imune
B. Este rezultatul unei reacţii de hipersensibilitate celulară
C. Celulele T imunoreglatorii au un rol minor în generarea leziunilor
D. Se produc granuloame în plămâni
E. În expunerile recente la antigen cresc CD 4 în lichidul de lavaj
(pag. 1574)

M2202121. Care dintre afirmaţiile despre Pneumonita de hipersensibilizare sunt adevărate:


A. Este o boală de colagen
B. Se asociază adenopatie paratraheală
C. Forma cronică se diferenţiază prin biopsie de alte afecţiuni interstiţiale
D. Este o variantă de aspergiloză
E. Aspectul de "fagure de miere” apare în stadiul final
(pag. 1575)

M2202122. Un tratament eficient al pneumonitelor de hipersensibilizare depinde de:


A. Precocitatea instituirii tratamentului cu glucocorticoizi
B. Schimbarea mediului de viaţă
C. Evitarea antigenului
D. Durata tratamentului cu corticoizi
E. Doza iniţială de glucocorticoizi
(pag. 1575-6)

M2202123. Agenţii patogeni cel mai frecvent implicaţi în pneumoniile din sanatorii sunt:
A. Streptococul beta-hemolitic
B. Pseudomonas aeruginosa
C. Pneumocystis carinii
D. Pneumococul
E. Bacili enterici gram negativi
(pag. 1586)

M2202124. Care dintre agenţii patogeni enumeraţi mai jos determină pneumonii la pacienţii cu
neutropenie severă:
A. Pseudomonas aeruginosa
B. Pneumocystis carinii
C. M. Tuberculosis
D. Nocardia
E. Aspergillus
(pag. 1587)

M2202125. Alegerea initiala a terapiei antimicrobiene se bazeaza pe:


A. tabloul clinic
B. existenta modificarilor la radiografia toracica
C. antibiograma
D. cunoasterea tiparelor curente de sensibilitate la agentii microbieni

60 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
61 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. pe frotiurile din sputa


(pag. 1585)

M2202126. Peretii alveolari sunt formati din:


A. endoteliu capilar
B. celule mezangiale
C. membrana bazala capilara
D. tesut interstitial
E. tesut de granulatie
(pag. 1585)

M2202127. Care dintre urmatoarele microorganisme pot scapa de actiunea mecanismelor microbicide
si pot persista in macrofage?
A. streptococus Viridans
B. Moraxella Catharalis
C. Mycobacterium tuberculosis
D. Streptococus Pneumoniae
E. Legionella
(pag. 1585)

M2202128. Exsudatul inflamator este responsabil pentru:


A. epigastralgii
B. cefalee
C. febra
D. frisoane
E. mialgii
(pag. 1585)

M2202129. Factorii incriminati in raspunsul slab la terapia empirica nu includ:


A. flebita
B. artrita
C. hipersensibilitate la medicament
D. colita cu P. aeruginosa
E. diagnostic microbiologic gresit
(pag. 1589)

M2202130. Agentii de electie in pneumonia comunitara cu tablou tipic sunt:


A. trimetoprim-sulfametoxazol
B. ampicilina
C. amoxicilina
D. fluorochinolonele
E. penicilina
(pag. 1591)

M2202131. La pacientii varstnici cu pneumonie comunitara se poate folosi:


A. penicilina
B. doxiciclina
C. amoxicilina+clavulanat
D. clindamicina
E. fluorochinolone
(pag. 1591)

61 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
62 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2202132. Indicatiile pentru chirurgia abceselor pulmonare sunt:


A. tusea cu expectoratie
B. dispneea nocturna
C. neoplasmul
D. atelectazia
E. hemoptizia masiva
(pag. 1592)

M2202133. Sindromul pneumonic atipic se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:


A. debut gradat
B. tuse productiva
C. tuse seaca
D. simptome pulmonare
E. anomalii pe radiografi toracica in ciuda simptomelor minime
(pag. 1587)

M2202134. Pneumonia cu Legionella se asociaza cu:


A. deteriorarea statusului imun
B. hiponatremie marcata
C. anomalii renale
D. hipernatremie marcata
E. anomalii hepatice
(pag. 1587)

M2202135. In cazul pneumoniilor de spital copatogenii sunt:


A. bacili enterici gram negativi
B. bacili gram pozitvi
C. P. aeruginosa
D. organisme foarte virulente
E. Nocardia
(pag. 1587)

M2202136. Pacientii cu pneumonie nosocomiala cu o boala subiacenta cu neutropenie:


A. adesea nu au infiltrate pulmonare
B. nu au niciodata secretii purulente
C. adesea nu au secretii purulente
D. au intotdeauna secretii purulente
E. au intotdeauna infiltrate pulmonare
(pag. 1588)

M2202137. Pacientii cu abcese anaerobe:


A. sunt predispusi la aspirarea continutului orofaringian
B. nu au peridontopatii
C. de obicei au peridontopatii
D. unii au un proces cronic fibrozant
E. fistulizare a granulelor sulfurice
(pag. 1588)

M2202138. Radiografiile pulmonare:


A. nu pot determina gradul cavitatiei pulmonare
B. determina gradul cavitatiei pulmonare
C. confirma prezenta infiltratelor pulmonare

62 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
63 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. nu evalueza extinderea inflamatiei


E. determina gradul interesarii pleurale
(pag. 1588)

M2202139. Pleurezia si marirea ganglionilor hilari nu sugereaza:


A. infectie cu Pseudomonas
B. infectie cu Chlamidia
C. infectie cu Pneumococ
D. infectie cu Pneumocystis
E. infectie cu Virus citomegalic
(pag. 1588)

M2202140. Factorii incriminati in raspunsul slab la terapia antimicrobiana sunt:


A. artrita
B. atelectazie
C. revarsate parapneumonice
D. flebita
E. empiem
(pag. 1589)

M2202141. Tulpinile de S. aureus rezistente la meticilina sunt rezistente la:


A. clindamicina
B. eritromicina
C. fluorochinolone
D. vancomicina
E. penicilina
(pag. 1593)

M2202142. Punctia pulmonara transtoracica percutanata necesita:


A. hemostaza eficienta
B. capacitatea de a suporta hemoragia pulmonara
C. capacitatea de a suporta pneumotoraxul
D. ventilatie mecanica
E. functie respiratorie profund alterata
(pag. 1589)

M2202143. Sindromul pneumonic tipic se caracterizeaza prin:


A. aparitia brusca a febrei
B. tuse seaca
C. durere toracica de tip pleural
D. manifestari extrapulmonare
E. sputa purulenta
(pag. 1587)

M2202144. Biopsia pulmonara este recomandata:


A. cand probele bronhoscopice nu sunt relevante
B. la bolnavi cu pneumonie progresiva
C. la bolnavi cu probe bronhoscopice relevante
D. la pacienti imunocompromisi
E. in pneumonia cu S. pneumoniae
(pag. 1590)

63 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
64 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2202145. Diseminarea hematogenă spre plămân de la un focar extrapulmonar este caracteristică


infecţiilor cu
A. Pneumococ
B. Mycoplasma
C. Stafilococ aureu
D. Legionella
E. Fusobacterium
(pag. 1586)

M2202146. Care din agenţii infecţioşi enumeraţi determină, în mod tipic pneumonii prin inhalarea
aerosolior infecţioşi:
A. Stafilococul
B. Histoplasma
C. Virusul gripal
D. Bacilul tuberculos
E. Legionella pneumophila
(pag. 1586)

M2202147. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:


A. Gripa creşte frecvenţa pneumoniilor bacteriene secundare cu H influenzae
B. Gripa creşte frecvenţa pneumoniilor secundare cu stafilococ aureu
C. Pneumonia din gripă nu se produce în urma inhalării aerosolilor infectaţi
D. Apariţia gripei în comunitate este urmată de multe cazuri secundare de infecţie
E. Perioada de incubaţie în gripă este de câteva săptămâni
(pag. 1586)

M2202148. Defectele imunităţii mediate celular se asociază, în mod caracteristic, cu infecţii cu:
A. bacterii încapsulate
B. stafilococ aureu
C. pneumocystis carinii
D. cytomegalovirus
E. histoplasma capsulatum
(pag. 1587)

M2202149. Care dintre afirmaţiile următoare despre nocardioză sunt adevărate:


A. Nu determină leziuni cutanate
B. Se complică frecvent cu leziuni ale sistemului nervos central
C. Manifestările majore se pot limita la febră, tahipnee, agitaţie
D. Poate determina necroza ţesutului pulmonar cu apariţia de cavităţi
E. Simptomatologia poate lipsi la imunosupresaţi
(pag. 1588)

M2202150. Sunt considerate criterii diagnostice majore în aspergiloza bronhopulmonară alergică:


A. Astmul bronşic
B. Culturi pozitive pentru Aspergillus fumigatus din spută
C. Infiltratele pulmonare cu eozinofile
D. Eozinofilie periferică>1000/μl
E. Reacţie cutanată imediată la alergenele de Aspergillus
(pag. 1576)

M2202151. Pneumoniile eozinofilice idiopatice includ:


A. Sindromul Loeffler

64 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
65 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Sindromul eozinofilic-mialgic
C. Sindromul hipereozinofilic
D. Pneumonia eozinofilică cronică
E. Granulomatoza alergică Churg-Strauss
(pag. 1576)

M2202152. Sindromul hipereozinofilic se caracterizează prin:


A. Prezenţa a mai mult de 1500 eozinofile/mmc în sângele periferic pentru mai mult de 6 luni
B. Prezenţa dovezilor de infestare parazitară
C. Anomalii de valvă tricuspidă
D. Cardiomiopatie dilatativă
E. Infiltrarea ficatului, splinei, sistemului nervos
(pag. 1577)

M2202153. Profilaxia pneumoniilor cuprinde:


A. Imunizarea pacienţilor la risc
B. Folosirea unor camere cu presiune pozitivă pentru izolarea pacienţilor cu pneumonie ce se poate transmite
prin aerosoli
C. Reducerea acidităţii gastrice
D. Utilizarea de mănuşi de către persoanele care îngrijesc pacienţi care sunt infectaţi cu bacili gram negativi
aerobi
E. Administrarea de agenţi blocanţi H2 pentru prevenirea ulceraţiilor de stres
(pag. 1594)

M2202154. Terapia antimicrobiană bazată pe coloraţia Gram a sputei, în pneumoniile nozocomiale se


face cu:
A. Vancomicină
B. Ceftazidim
C. Aztreonam
D. Imipenem
E. Fluorochinolonă
(pag. 1592)

M2202155. Pentru pacienţii cu infecţie HIV sunt adevărate următoarele afirmaţii:


A. Se indică vaccinul penumacocic şi antihemofilus
B. Este frecventă pneumonia cu Streptococcus pneumoniae
C. Sindromul pneumonic atipic sugerează infecţia cu Pneumocystis
D. Nu apar infecţii cu bacterii încapsulate
E. Diagnosticul se poate pune prin examinarea frotiului din spută cu coloraţie Giemsa
(pag. 1586-94)

M2202156. Care din următoarele afirmaţii privind modul de producere a pneumoniei nu este adevărată:
A. Aspirarea florei patogene din orofaringe este cel mai frecvent mecanism de producere a pneumoniei
B. Sursele patogenilor pulmonari anaerobi sunt plăcile dentare şi fisurile gingivale
C. Colonizarea orofaringelui cu bacili aerobi gram-negativi este obişnuită la subiecţii sănătoşi
D. Histoplasmoza şi febra Q apar după inhalarea aerosolilor infecţioşi
E. Fibronectina este receptorul florei gram-negative din orofaringe
(pag. 1585-6)

M2202157. Pneumonia tipică se caracterizează prin:


A. Apariţia bruscă a febrei
B. Tuse productivă
C. Agenţii patogeni pot fi anaerobi din flora orală

65 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
66 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. Predomină de obicei simptomele extrapulmonare


E. Se asociază frecvent anomalii renale şi hepatice
(pag. 1587)

M2202158. Următoarele afirmaţii despre pneumonia cu Mycoplasma sunt adevărate:


A. Se poate asocia eritemul multiform
B. Anemia hemolitică este o complicaţie posibilă
C. Se poate trata cu Cefuroxim
D. Determină frecvent cavităţi pulmonare
E. Incubaţia este lungă
(pag. 1586-90)

M2202159. Examinarea serologică indică o infecţie cu Mycoplasma pneumoniae dacă:


A. Un singur titru de anticorpi IgM este > 1/16
B. Un singur titru de anticorpi Ig G > 1/128
C. Există o creştere de 2 ori a anticorpilor Ig G la imunofluorescenţa indirectă
D. Există o creştere de 4 ori a anticorpilor Ig G la imunofluorescenţa indirectă
E. Există o creştere de 5 ori a anticorpilor Ig G la imunofluorescenţa indirectă
(pag. 1590)

M2202160. Terapia antimicrobiana empirica in pneumoniile nosocomiale cu flora mixta cuprinde:


A. ceftazidim+clindamicina
B. ticarcilina/clavulanat sau piperacilina/tazobactam
C. imipenem+aminoglicozid
D. fluorochinolona+clindamicina
E. Eritromicina+doxiciclina
(pag. 1592)

M2202161. Drogurile de electie pentru infectia datorata pneumococilor sensibili la penicilina sunt:
A. penicilina
B. ampicilina
C. cefotaxim
D. ceftriaxona
E. eritromicina
(pag. 1592)

M2202162. La pacientii cu factori de risc pentru infectie cu HIV:


A. trebuie excluse tuberculoza si celelalte cauze de pneumonie atipica
B. tratamentul empiric: trimetoprim-sulfametoxazol sau pentamidina
C. pacientii trebuie evaluati pentru infectie cu pneumocystis
D. doza de trimetoprim in tratamentul empiric este 15-20 g/kg in fiecare zi, in 4 prize
E. trimetoprim-sulfametoxazolul este mai slab decat pentamidina
(pag. 1592)

M2202163. Pneumonia nosocomiala este data de:


A. bacili enterici gram negativi
B. S. aureus
C. C. pneumoniae
D. P. aeruginosa
E. M. pneumoniae
(pag. 1593)

66 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
67 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2202164. Diseminarea hematogena:


A. la pacienti cu endocardita bacteriana
B. la pacienti cu miocardita
C. la toxicomani
D. in infectii cu Fusobacterium
E. de obicei cu S. aureus
(pag. 1586)

M2202165. Bronhoscopia cu fibre optice:


A. este rau tolerata
B. permite vizualizarea directa a cailor respiratorii superioare
C. probele trebuie colorate cu acid-alcool
D. esantionul este de obicei contaminat cu flora orofaringiana
E. rezultatele au aratat sensibilitate si specificitate scazuta
(pag. 1589-1590)

M2202166. Doxiciclina si eritromicina sunt active impotriva:


A. M. pneumoniae
B. C. trachomatis
C. S. pneumoniae
D. C. pneumoniae
E. la adultii cu tablou atipic la care se suspecteaza P. carinii sau L. pneumophilla
(pag. 1591)

M2202167. Pneumonia cu anaerobi se poate trata cu:


A. amoxicilina in asociere cu metronidazol
B. clindamicina
C. metronidazolul are o actiune adecvata asupra cocilor gram pozitivi microaerofili
D. metronidazol trebuie suplimentat cu un agent betalactamic
E. amoxicilin/acid clavulanic
(pag. 1592)

M2202168. Infectia cu Legionella trebuie tratata cu eritromicina:


A. i.v. la fiecare 6 ore
B. 10 g
C. la cei in stare critica se adauga rifampicina
D. 1 g
E. timp de 3 saptamani
(pag. 1592)

M2202169. In pneumonii:
A. pacienti cu hipergamoglobulinemie severa >200mg/dl, au risc de infectie cu bacterii incapsulate
B. neutropenia severa >500 neutrofile pe milimetru cub, creste riscul de infectie cu P. aeruginosa
C. pacientii cu HIV si cu CD4+ <500/milimetru cub au risc crescut pentru infectii cu M. tuberculosis
D. terapia cu glucocorticoizi creste riscul pentru tuberculoza si nocardioza
E. pacientii cu HIV si cu CD4+ <200/mm cub sunt expusi la risc pentru P. carinii si histoplasma
(pag. 1587)

M2202170. Pacientii cu pneumonie cu S. aureus hematogena:


A. raspunsul inflamator e initial limitat la interstitiul pulmonar
B. intotdeaunaau febra si dispnee
C. semnele de consolidare apar numai cand infectia se extinde la bronhii

67 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
68 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. pacientii sunt in stare grava


E. nu au semne de endocardita
(pag. 1587)

M2202171. Patogenii microbieni pot patrunde in plaman prin:


A. aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringele
B. inhalarea aerosolilor infectiosi
C. diseminarea limfatica
D. diseminarea contigua
E. inoculare indirecta
(pag. 1585-1586)

M2202172. Pacientii spitalizati pentru pneumonie dobandita in comunitate sunt infectati cu:
A. S. pneumoniae
B. Legionella pneumophila
C. Moraxella catharalis
D. Chlamydia trachomatis
E. Virusul sincitial respirator
(pag. 1586)

M2202173. Pneumonia atipica poate fi produsa de:


A. L. pneumophila
B. C. pneumoniae
C. P. carinii
D. C. psittaci
E. S. Pneumoniae
(pag. 1586)

M2202174. Cauze de cavitatie:


A. fusobacterii
B. actinomyces
C. coci anaerobi
D. Chlamydia pneumoniae
E. coccidioides immitis
(pag. 1588)

M2202175. Nu sunt criterii de spitalizare a pacientilor cu pneumonie:


A. imposibilitatea tratarii ambulatorii
B. boli asociate nesemnificative
C. tahipnee > 15/min
D. alterarea acuta a statusului mental
E. pacient varstnic peste 65 ani
(pag. 1589)

M2202176. Terapia antimicrobiană empirică în "pneumoniile nozocomiale” cauzate mai probabil de


stafilococul aureu se face cu:
A. Ceftazidim
B. Nafcilină
C. Vancomicină
D. Aminoglicozide
E. Amoxicilină
(pag. 1592)

68 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
69 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2202177. Medicamentele de elecţie pentru tratamentul pneumoniei pneumococice sunt:


A. Eritromicina
B. Penicilina
C. Doxiciclina
D. Amplicilina
E. Amoxicilina
(pag. 1591)

M2202178. Tratamentul în pneumonia cu Legionella se poate face cu:


A. Doxiciclină
B. Ciprofloxacină
C. Eritromicină
D. Ampicilină
E. Trimetoprim-sulfametoxazol
(pag. 1591)

M2202179. Agenţii patogeni cel mai frecvent implicaţi la persoane cu deficite ale imunităţii celulare
sunt:
A. Pneumocystis carinii
B. Haemophilus influenzae
C. Histoplasma capsulatum
D. Cytomegalovirus
E. Pseudomonas influenzae
(pag. 1587)

M2202180. Următorii agenţi infecţioşi sunt foarte rar cauze de cavitaţie:


A. H. Influenzae
B. Bacili enterici aerobi gram-negativi
C. Legionella
D. Mycoplasma pneumoniae
E. Histoplasma capsulatum
(pag. 1588)

M2202181. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la diagnosticul pneumoniilor de


hipersensibilizare sunt false?
A. apar frecvent neutrofilia si limfopenia dupa expunerea acuta la antigen
B. apar frecvent neutropenia si limfocitoza dupa expunerea acuta la antigen
C. eozinofilia este caracteristica
D. anticorpii antinucleari sunt frecventi
E. toate formele bolii pot fi asociate cu cresterea VSH
(pag. 1574)

M2202182. Care din urmatoarele antigene nu este implicat in producerea "plamanului spalatorului de
branza"?
A. izocianatii
B. aspergillus
C. penicillium casei
D. bacillus subtilis
E. blana animala
(pag. 1575)

M2202183. Ce modificari poate decela tomografia computerizata in pneumonitele de hipersensibilizare?

69 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
70 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. cresterea densitatii pulmonare


B. bombarea peretilor bronhiilor medii
C. prezenta adenopatiei biliare bilaterale
D. opacifierea parcelara a spatiului aerian cu aspect reticular si nodular
E. toate cel de mai sus
(pag. 1574)

M2202184. Ce denota studiul functiei pulmonare in pneumonitele de hipersensibilizare?


A. aspect obstructiv
B. aspect restrictiv
C. reducerea capacitatii de difuzie
D. scaderea compliantei pulmonare
E. reducerea volumelor pulmonare
(pag. 1574)

M2202185. Care dintre urmatoarele afirmatii privind diagnosticul pneumonitele de hipersensibilizare


sunt false?
A. testele cutanate sunt indispensabile diagnosticului
B. testele inhalatorii de provocare sunt utile numai in scop de cercetare
C. testele in vitro de hipersensiblizare de tip celular se coreleaza bine cu clinica pneumonitelor de
hipersensiblizare
D. testele cutanate sunt utile numai in scop de cercetare
E. identificarea unor anticorpi impotriva antigenului respectiv este util pentru diagnostic
(pag. 1575)

M2202186. Care dintre urmatoarele exemple apartin pneumoniilor eozinofilice idiopatice


A. reactii medicamentoase
B. sindromul Loffler
C. pneumonia eozinofilica cronica
D. infestari parazitare
E. pneumonia eozinofilica acuta
(pag. 1576)

M2202187. Care dintre urmatoarele exemple apartin pneumoniilor eozinofilice cu etiologie cunoscuta?
A. sdr Loffler
B. sdr eozinofilic-mialgic
C. reactii medicamentoase
D. micoze bronhopulmonare alergice
E. pneumonia eozinofilica acuta
(pag. 1576)

M2202188. Care dintr urmatoarele medicamente pot declansa penumonia eozinofilice induse
medicamentos?
A. nitrofurantoin
B. sarurile de aur
C. tiazidele
D. diureticele de ansa
E. penicilinele
(pag. 1576)

M2202189. Care dintre urmatoarele NU sunt criterii majore de diagnostic in aspergiloza


bronhopulmonara alergica?
A. dopuri de sputa maronie in antecedente

70 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
71 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. culturi pozitive pentru Aspergillus fumigatus din sputa


C. crestera anticorpului IgE specific pr Aspergillus fumigatus
D. astmul bronsic
E. bronsiectazii centrale
(pag. 1576)

M2202190. Care dintre urmatoarele caracterizeaza sindromul eozinofilic mialgic?


A. este cauzat de suplimentul dietetic de L-triptofan
B. ese uneori asociat cu infiltrate pulmonare
C. se asociaza cu parazitozele
D. este o boala acuta febrila
E. este o vasculita sistemica
(pag. 1576)

M2202191. Care dintre urmatoarele NU caracterizeaza sindromul Loffler


A. este o pneumonie eozinofilica benigna
B. este o suferinta acuta
C. are manifestari clinice zgomotoase
D. este o vasculita sistemica
E. este cauzata de suplimentul dietetic de L-triptofan
(pag. 1577)

M2202192. Care dintre urmatoarele caracterizeaza pneumonia eozinofilica cronica?


A. are manifestari clinice zgomotoase
B. dureaza de la cateva saptamani la cateva luni
C. are durata mai mica de 7 zile
D. este secundara parazitozelor
E. este o boala febrila acuta cu etiologie cunoscuta
(pag. 1577)

M2202193. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la angeita alergica si granulomatoasa Churg-
Straus sunt false?
A. este o vasculita localizata
B. este o vasculita sistemica
C. boala apare numai la tineri
D. afecteaza extrem de rar rinichiul
E. afecteaza frecvent sistemul nervos
(pag. 1577)

M2302194. Indivizii normali sunt purtatori ocazionali ai urmatorilor patogeni la nivelul orofaringelui cu
exceptia:
A. Streptococus pneumonie
B. Streptococcus pyogenes
C. Micobacterium tuberculosis
D. Corynebacterium diphteriae
E. Haemofilus influenze
(pag. 1586)

M2302195. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:


A. Colonizarea mucoasei orofaringiene la subiectii sanatosi depaseste 20 %
B. Etilismul cronic,DZ,varsta inaintata cresc colonizarea orofaringelui cu flora gram negativa
C. Distrugerea fibronectinei mucoasei orofaringiene favorizeaza colonizarea cu flora gram negativa

71 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
72 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. fibronectina reprezinta receptorul pentru flora gram negative


E. 50% dintre adultii normali aspira secretiile orofaringiene in tractul respirator in cursul somnului
(pag. 1585-1586)

M2302196. Diseminarea hematogena a infectiei de la un focar extrapulmonar apare in urmatoarele


conditii:
A. Infectarea cateterului venos
B. Abces retrogaringian
C. Tromboflebita venelor jugulare
D. Sindrom Tietze
E. Sindrom Menetrier
(pag. 1586)

M2302197. Selectati afirmatiile corecte referitoare la posibilitatile de contaminare in pneumonie:


A. Inhalarea particulelor infectate in sindromul Lemierre
B. O singura particula inhalata de dimensiune potrivita este suficienta pentru declansarea infectiei
C. Particulele cu diametrul mai mare de 10 um se depun in bronsiile mijlocii si mari
D. Particulele cu diametrul sub 5 mm se depun in brinsiile mici si alveole
E. Pneumonia cu Legionella apare prin inhalarea de aerosoli infectai
(pag. 1586)

M2302198. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la morfopatologia focarului pneumonic este
exacta:
A. Bronhopneumonia confluenta se distinge evident de pneumonia lobara
B. Pneumonia necrotizanta realizeaza o cavitate mica cu diametrul mai mic de 5 cm
C. Abcesul pulmonar realizeaza cavitati multiple cu diametrul minim de peste 5 cm
D. Procesul pneumonic poate interesa initial interstitiul
E. Procesul pneumonic poate interesa alveolele
(pag. 1586)

M2302199. Care din urmatorii agenti patogeni sunt cel mai frecvent intalniti in pneumonii:
A. H Influenzae.
B. Chlamydia pneumoniae
C. Serratia marcescens
D. Pseudomonas aeruginosa
E. Mycoplasma pneumonie
(pag. 1586)

M2302200. Gripa provoaca o crestere a frecventei pneumoniilor secundare cu:


A. Staphylococus aureus
B. Legionella pneumophylla
C. Mycoplasma pneumonie
D. Haemofilus influenze
E. Streptococus pneumonie
(pag. 1586)

M2302201. Care corespondenta dintre varsta si agentul infectios reala:


A. Chlamydia trachomatis intre 5 si 10 ani
B. Virusul respirator sincitial la batrani
C. H.Influenzae intre 6 luni si 5 ani
D. Micoplasma pneumonie intre 20-30 ani
E. Legionella pneumophla la sugari

72 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
73 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1587)

M2302202. Selectati agentii patogeni asociati cu deficientele specifice ale imunitatii gazdei:
A. Hipergamaglobulinemie severa-Mycobacterium tuberculosis
B. Neutropenie secundara-Pseudomonas Aeruginosa
C. Scaderea limfocitelor CD4 sub 200/mm3 –Pneumocistis carini
D. Scaderea limfocitelor CD4<50/mm3-infectia cu Cytomegalovirus
E. Terapia cu glucocorticoizi-infectia cu Nocardia
(pag. 1587)

M2302203. Pneumoniile atipice se caracterizeaza clinic prin:


A. Debut brusc
B. Tuse productiva
C. Cefalee
D. Mialgii
E. Oboseala
(pag. 1587)

M2302204. In etiologia pneumoniei sunt implicate:


A. Bacterii
B. Micoplasme
C. Virusuri
D. Riketii
E. Plasmodium falciparum
(pag. 1585)

M2302205. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:


A. Pneumonia este o boala singulara
B. Identificarea germenului etiologic are o importanta redusa
C. Tratamentul antimicrobian se institue de urgenta
D. Etiologia microbiana specifica,ramane incerta la 1/3 din pacientii fara expectoratie,reactie pleurala si
hemoculturi sterile
E. Confirmarea serologica se realizeaza din prima saptamana
(pag. 1585)

M2302206. Selectati raspunsurile corecte:


A. Pneumonia este o infectie a parenchimului pulmonar
B. Pneumonia este expresia unui grup de infectii specifice
C. Terapia antimicrobiana adecvata necesita identificarea germenului etiologic
D. Micoplasmele riketiile,chlamidiile constituie agentii etiologici frecventi intalniti
E. Alegerea initiala a terapiei antimicrobiene ramane empirica
(pag. 1585)

M2302207. In mecanismele de aparare ale plamanului intervin:


A. Celulele ciliate pseudostratificate
B. Celulele secretoare de mucus
C. Pneumocitele de tip I
D. Pneumocitele de tip II
E. Macrofagele alveolare si limfocitele
(pag. 1585)

M2502208. Căile de pătrundere în plămân a agenţilor patogeni microbieni implicaţi în patogenia


pneumoniilor sunt:

73 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
74 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. Aspirarea organismelor care colonizează orofaringele


B. Inhalarea aerosolilor infecţioşi cu diametrul mai mare de 10 micrometri
C. Diseminarea hematogenă a infecţiei de la un focar extrapulmonar
D. Diseminarea contiguă
E. Inocularea directă
(pag. 1585-1586)

M2502209. Din punct de vedere epidemiologic agenţii patogeni cel mai frecvent izolaţi la pacienţii
spitalizaţi pentru pneumonie dobândită în comunitate sunt:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Haemophilus influenzae
C. Chlamydia pneumoniae
D. Legionella pneumophila
E. Staphylococcus aureus
(pag. 1586)

M2502210. Din punct de vedere epidemiologic agenţii patogeni cel mai frecvent izolaţi la pacienţii
trataţi pentru pneumonii dobândite în spital sunt:
A. Haemophilus influenzae
B. Bacilii enterici gram-negativi
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Staphylococcus aureus
E. Legionella pneumophila
(pag. 1586)

M2502211. Epidemia de gripă poate creşte frecvenţa pneumoniilor bacteriene secundare cu:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Pseudomonas aeruginosa
C. Staphylococcus aureus
D. Haemophilus influenzae
E. Legionella pneumophila
(pag. 1586)

M2502212. În comunităţile în care infecţia cu virusul imunodeficienţei umane de tip 1 (HIV1) este
endemică, cauzele cele mai frecvente de pneumonie comunitară sunt:
A. Moraxella catarrhalis
B. Pneumocystis carini
C. M. Tuberculosis
D. Staphylococcus aureus
E. Legionella pneumophila
(pag. 1587)

M2502213. Cei mai frecvenţi agenţi infecţioşi întâlniţi în pneumoniile survenite la copiii cu vârsta sub 6
luni sunt:
A. Mycoplasma pneumoniae
B. Chlamydia trachomatis
C. Virusul respirator sinciţial
D. Moraxella catarrhalis
E. Staphylococcus aureus
(pag. 1587)

M2502214. Cei mai frecvenţi agenţi infecţioşi întâlniţi în pneumoniile survenite la adulţii tineri sunt:
A. Mycoplasma pneumoniae

74 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
75 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Staphylococcus aureus
C. Moraxella catarrhalis
D. Chlamydia psittaci
E. Chlamydia pneumoniae
(pag. 1587)

M2502215. Cei mai frecvenţi agenţi infecţioşi izolaţi în pneumoniile survenite la bătrânii cu boală
cronică pulmonară sunt:
A. Haemophilus influenzae
B. Legionella pneumophila
C. Moraxella catarrhalis
D. Staphylococcus aureus
E. Pseudomonas aeruginosa
(pag. 1587)

M2502216. Terapia cu glucocorticoizi pe termen lung favorizează apariţia pneumoniilor cu:


A. Mycobacterium tuberculosis
B. Nocardia
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Mycoplasma pneumoniae
E. Chlamydia pneumoniae
(pag. 1587)

M2502217. Neutropenia severă (<500 neutrofile/mm3) creşte riscul pentru apariţia de pneumonii
determinate de:
A. Pseudomonas aeruginosa
B. Enterobacteriacee
C. Staphylococcus aureus
D. Aspergillus
E. Mycoplasma pneumoniae
(pag. 1587)

M2502218. Pacienţii care au hipogamaglobulinemie severă (<200 mg/dl) prezintă risc crescut pentru
apariţia pneumoniilor determinate de:
A. Mycobacterium tuberculosis
B. Streptococcus pneumoniae
C. Haemophilus influenzae
D. Staphylococcus aureus
E. Aspergillus
(pag. 1587)

M2502219. Sindromul pneumonic atipic este produs de regulă de:


A. Mycoplasma pneumoniae
B. Staphylococcus aureus
C. Mycobacterium tuberculosis
D. Legionella pneumophila
E. Pneumocistis carini
(pag. 1587)

M2502220. Procedurile invazive folosite pentru obţinerea de material bioptic pulmonar la bolnavii cu
forme grave de pneumonii cuprind:
A. Puncţia pulmonară transtoracică percutană
B. Bronhoscopia cu fibre optice

75 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
76 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Biopsia ganglionară
D. Biopsia pulmonară deschisă
E. Cateterismul venos
(pag. 1589 - 1590)

M2502221. Pneumoniile determinate de următorii germeni patogeni pot determina în evoluţie necroza
ţesutului pulmonar:
A. Staphylococcus aureus
B. Mycobacterium tuberculosis
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Haemophilus influenzae
E. Anaerobii orali
(pag. 1588)

M2502222. Complicaţiile de tip cavitaţie pulmonară pot apare în evoluţia pneumoniilor determinate de:
A. Anaerobi orali
B. Pseudomonas aeruginosa
C. Staphilococcus aureus
D. Streptococcus pneumoniae tip III
E. Mycoplasma pneumoniae
(pag. 1588)

M2502223. Tratamentul cu Amantadină în pneumonii este recomandat pentru:


A. Prevenirea apariţiei infecţiei cu virusul gripal tip A la pacienţii neimunizaţi în timpul unei epidemii de gripă A
B. Terapia precoce (5 până la 7 zile) a infecţiei cu virusul gripal tip A
C. Tratamentul pneumoniei din rujeolă
D. Tratamentul pneumoniei cu citomegalovirus
E. Prevenirea infecţiei cu virusul sinciţial respirator
(pag. 1593)

M2502224. În pneumonia cu Haemophilus influenzae eficienţa cea mai ridicată o prezintă următoarele
antibiotice:
A. Eritromicina
B. Penicilina
C. Oxacilina
D. Doxiciclina
E. Amoxicilina + Clavulanat
(pag. 1591)

M2502225. Pentru profilaxia activă a pneumoniilor sunt disponibile actual următoarele vaccinuri pentru
imunizarea împotriva următorilor patogeni pulmonari:
A. Virusurile gripale A şi B
B. Haemophilus influenzae tip B
C. Virusul rujeolei
D. Streptococcus pneumoniae
E. Pneumocistis carini
(pag. 1594)

M2502226. Pneumonia primară virală poate fi dată de:


A. Gripă
B. Virusul sinciţial respirator
C. Pneumocistis carini
D. Virusurile rujeolei

76 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
77 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. Citomegalovirus
(pag. 1587)

M2602227. Următoarele afirmaţii privind mecanismele de apărare ale plămânului sunt adevărate, cu
excepţia:
A. Aproximativ 95% din celulele care tapetează căile respiratorii centrale sunt ciliate, pseudostratificate
epiteliale cilindrice
B. Fiecare celulă ciliată conţine aproximativ 1000 de cili
C. Cilii se mişcă în valuri de circa 200 de ori pe minut
D. Cilii sunt acoperiţi de o peliculă groasă de aproximativ 8 m
E. Celulele ciliate se învecinează cu celulele secretoare de mucus în trahee, bronhii şi bronhiole.
(pag. 1585)

M2602228. Pneumonii apărute în mod tipic în urma inhalării de aerosoli infecţioşi sunt următoarele:
A. Febră Q
B. Nocardioza
C. Legioneloza
D. Pneumonia cu Pneumocystis carinii
E. Gripa
(pag. 1586)

M2602229. Agenţii infecţioşi responsabili de pneumonii la copii sub 6 luni, mai frecvent, sunt:
A. Mycoplasma pneumonie
B. Moraxella catarrhalis
C. Chlamydia trachomatis
D. Citomegalovirusul
E. Virusul respirator sinciţial
(pag. 1587)

M2602230. Agenţii patogeni pulmonari asociaţi cu neutropenie severă sunt:


A. Pseudomonas aeruginosa
B. Streptococcus pneumonie
C. Mycobacterium tuberculosis
D. Staphylococcus aureus
E. Aspergillus
(pag. 1587)

M2602231. Pneumonia dată de Mycoplasma se poate complica cu:


A. Hiponatremie marcată
B. Eritem nodos
C. Răguşeală
D. Encefalită
E. Anemie hemolitică
(pag. 1587)

M2602232. Cauze frecvente de cavitaţie pulmonară sunt următoarele:


A. Pseudomonas aeruginosa
B. Streptococcus pneumonie tip II
C. Gripa
D. Nocardia asteroides
E. Hemophillus influenzae
(pag. 1588)

77 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
78 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2602233. Criterii de spitalizare a pacienţilor cu pneumonie sunt următoarele cu excepţia:


A. complicaţii supurative
B. cauza probabilă a pneumoniei este Streptococcus pneumoniae
C. pacient tânăr (0-4 ani)
D. leucocitoză (peste 10000 globule albe/mm3)
E. incapacitatea administrării orale a tratamentului
(pag. 1589)

M2602234. Antibioticele de elecţie în pneumonia pneumococică comunitară sunt:


A. Eritromicină
B. Ciprofloxacină
C. Penicilina G
D. Ampicilina
E. Doxaciclina
(pag. 1591)

M2602235. Pacienţii cu Legionella au indicaţie de tratament cu:


A. Ceftazidin + Clindamicin Aminoglicozid
B. Penicilină Aminoglicozid + Fluorochinolone
C. Metronidazol 500mg i.v. la 8 ore
D. Eritromicină 1g i.v. la 6 ore
E. Rifampicină
(pag. 1592)

M2602236. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:


A. Ribavirina (200mg/zi) este eficientă în epidemia cu gripă A
B. Amantidina i.v. e eficientă în pneumonie cu Cytomegalovirus
C. Mutanţii represaţi sunt inhibaţi doar de acid clavulanic, sulbactam şi imipenem
D. Acyclovirul i.v. e indicat în pneumonie variceloasă
E. Singurul agent beta lactamic cu acţiune împotriva mutanţilor respresaţi este imipenemul
(pag. 1593)

M2602237. Care dintre urmatoarele reprezintă criterii de internare la pacienţii cu pneumonie:


A. Leucopenia sub 5000/ mmc
B. Varsta peste 65 ani
C. Infectia cu Streptococcus pneumoniae
D. Imposibilitatea tratarii ambulatorii
E. Subfebrilitate
(pag. 1589)

M2602238. Care din urmatorii factori sunt implicati în răspunsul slab la terapia antimicrobiană empirică
a pneumoniilor:
A. Afecţiuni cronice asociate
B. Atelectazie, revarsate pleurale
C. Vîrsta înaintată
D. Diagnostic microbiologic incorect
E. Complicaţii infecţioase (empiem)
(pag. 1589)

M2602239. În tratamentul ambulator al pneumoniilor cu Mycoplasma pneumoniae sunt eficiente:


A. Tetraciclina
B. Cefuroxim

78 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
79 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Doxiciclina
D. Eritromicina
E. Ciprofloxacina
(pag. 1590)

M2602240. La un pacient spitalizat pentru pneumonie cu Haemophilus influenzae se poate initia


tratament cu:
A. Cefalosporine de generaţia I.-a
B. Metronidazol
C. Gentamicina
D. Ampicilină-sulbactam
E. Trimetoprim-sulfametoxazol (cotrimoxazol)
(pag. 1591)

M2602241. Care dintre urmatoarele reprezintă cauze de cavitaţie pulmonara:


A. Anaerobi orali
B. Staphilococcus aureus
C. Subspecii de Nocardia
D. Streptococcus pneumoniae
E. Neoplasme pulmonare
(pag. 1588)

M2602242. Care dintre urmatoarele sunt căi de transmitere a patogenilor microbieni în plămîni:
A. Aspirarea organismelor care colonizează orofaringele
B. Ingestia de substanţe infectate
C. Inhalarea aerosolilor infecţioşi
D. Diseminare hematogena de la un focar extrapulmonar
E. Administrare iv de produse contaminate
(pag. 1585-1586)

M2602243. Care din urmatorii agenti patogeni produc pneumonie la pacienţii infectaţi cu HIV:
A. M. tuberculosis
B. Pneumocystis carinii
C. Haemophilus influenzae
D. Staphylococcus aureus
E. Legionella pneumoniae
(pag. 1586)

M2602244. Care dintre urmatoarele antibiotice se pot administra în tratamentul pneumoniilor cu


Moraxella catarrhalis.
A. Penicilina G
B. Cefalosporine
C. Eritromicina
D. Metronidazol
E. Ampicilina-sulbactam
(pag. 1591)

M2602245. Care dintre urmatoarele cauze neinfecţioase produc cavitaţie pulmonar


A. Granulomatoza Wegener
B. Insuficienta renala
C. Infarct pulmonar
D. Neoplasme pulmonare

79 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
80 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. Diabet zaharat
(pag. 1588)

M2802246. Hipogamaglobulinemia severa se asociaza cu pneumonii cu:


A. Mycobacterium tuberculosis
B. Pneumocystis carinii
C. Histoplasma capsulatum
D. Streptococcus pneumoniae
E. Haemophilus influenzae
(pag. 1587)

M2802247. Raspunsul slab la terapia antimicrobiana empirica se poate datora:


A. diagnosticului microbiologic incorrect
B. agentului antimicrobian neadecvat
C. dozei gresite de agent antimicrobian
D. complicatiilor infectioase:empiem,metastaza septica,suprainfectie
E. duratei prea lungi a tratamentului
(pag. 1589)

M2802248. Cauze infectioase de cavitatie pulmonara pot fi:


A. subspecii Bacteroides
B. fusobacterii
C. granulomatoza Wegener
D. paramixovirusuri
E. Streptococcus pneumoniae tip III
(pag. 1588)

M2802249. Terapia antimicrobiana empirica folosita in tratamentul ambulator al pacientilor cu


pneumonie comunitara se faceeficient cu Amoxicilina/Clavulanat cand germenul incriminat este:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Haemophilus influenzae
C. Moraxella catarrhalis
D. Anaerobi
E. Legionella pneumophila
(pag. 1590)

M2802250. Pot produce betalactamaze codate cromozomial:


A. Mycobacterium tuberculosis
B. Serratia marcescens
C. Enterobacter cloacae
D. Morganella morganii
E. Pseudomonas aeruginosa
(pag. 1593)

80 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
81 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 3
Tuberculoza pulmonara (forme clinice, diagnostic, tratament).
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1103001. Tuberculoza la copiii mici (primara) este aproape invariabil insotita de:
A. Revarsat pleural
B. Empiem tuberculos
C. Atelectazie
D. Limfadenopatie hilara/mediastinala
E. Bronsiectazii
(pag. 1112)

M1103002. In tratamentul initial, zilnic, al tuberculozei la adult, doza de Izoniazida recomandata este de:
A. 5mg/Kg; maxim 300mg
B. 10mg/Kg; maxim 600mg
C. 15mg/Kg; maxim 900mg
D. 20mg/Kg; maxim 1200mg
E. Nici una din aceste doze
(pag. 1117)

M1103003. In tratamentul initial, zilnic, al tuberculozei la adult, doza de Rifampicina recomandata este
de:
A. 5mg/Kg; maxim 300mg
B. 10mg/Kg; maxim 600mg
C. 15mg/Kg; maxim 900mg
D. 20mg/Kg; maxim 1200mg
E. Nici una din aceste doze
(pag. 1117)

M1203004. Diagnosticul definitiv al tuberculozei este certificat prin:


A. Cultura, cu izolarea si identificarea M tuberculosis intr-o proba diagnostica, reprezentata, in majoritatea
cazurilor, de sputa
B. Radiografia toracica anormala, la un pacient cu simptome respiratorii
C. Intradermoreactia la PPD pozitiva
D. Bronhoscopie
E. Diagnostic serologic, bazat pe detectarea anticorpilor impotriva antigenelor micobacteriene
(pag. 1115-1116)

M1203005. Vindecare tuberculozei depinde in mod esential de:


A. complianta pacientului la tratament
B. suportul social
C. suportul material
D. igiena
E. alimentatie
(pag. 1117)

M1203006. Monitorizarea raspunsului la tratamentul antituberculos beneficiaza esential de:

81 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
82 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. Evaluarea bacteriologica prin culturi seriate


B. Evaluarea radiologica prin radiografii toracice seriate
C. Evaluare prin intradermoreactia la PPD, seriata
D. Evaluare prin bronhoscopie cu biopsii
E. Evaluare prin test serologic pentru anticorpi impotriva antigenelor micobacteriene
(pag. 1118)

M1203007. Care dintre urmatoarele chimioterapice antituberculoase este (sunt) utilizate in strategiile
de chimioterapie profilactica:
A. Izoniazida
B. Rifampicina
C. Pirazinamida
D. Etambutolul
E. Streptomicina
(pag. 1120)

M1303008. Cea mai frecventa rezistenta primara a M. tuberculosis in Europa este la:
A. etambutol
B. streptomicina
C. pirazinamida
D. izoniazida
E. rifampicina
(pag. 1119)

M1403009. Tabloul clinic in tuberculoza pulmonara secundara prezinta:


A. semne sI simptome specifice: febra, frisoane si junghi toracic
B. semne si simptome nespecifice: febra, transpiratii nocturne, anorexie, scadere ponderala, astenie
C. in cazuri foarte rare hemoptizie
D. tuse, dispnee si wheezing
E. stetacustica pulmonara relevanta pentru tuberculoza
(pag. 1112,1113)

M1403010. In diagnosticul tuberculozei urmatoarele afirmatii legate de examenul bacteriologic sunt


corecte, cu o exceptie:
A. sunt necesare trei probe de sputa
B. recoltarea sputei trebuie facuta preferabil dimineata
C. in cazul fragmentelor tisulare este obligatorie pastrarea lor in formaldehida pana la insamintarea pe mediul
de cultura
D. microscopia directa furnizeaza rezultate immediate
E. rezultatele furnizate de culturile micobacteriene necesita o perioada mai lunga de timp (4 -8 saptamani)
(pag. 1115,1116)

M1403011. Aspectul radiologic pulmonar tipic in asocierea tuberculoza - SIDA este:


A. tabloul clasic, cel al leziunilor localizate la nivelul lobului superior, cu infiltrate si caverne
B. leziuni cavitare tipice
C. leziuni infiltrative segmentare
D. nici un aspect radiologic nu este patognomonic
E. miliara tuberculoasa
(pag. 1116)

M1403012. Proceduri diagnostice suplimentare pentru diagnosticul tuberculozei pulmonare, in


anumite situatii, pot fi urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A. inducerea productiei de sputa prin nebulizare ultrasonica de ser hiperton

82 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
83 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. fibrobronhoscopia
C. lavajul bronho-alveolar
D. lavajul gastric matinal
E. rezonanta magnetica nucleara
(pag. 1116)

M1403013. Doza de isoniazida recomandata in tratamentul tuberculozei este de:


A. 10mg/kg corp, maxim 600mg/zi, indiferent de ritmul de administrare
B. 5mg/kg corp, maxim 300mg/zi in administrare zilnica, putind fi crescuta doza la copii
C. 20mg/kg corp, indiferent de ritmul de administrare
D. 5mg/kg corp, maxim 300mg/zi in administrare zilnica, putind fi crescuta doza la adulti
E. 15 mg/kg corp, indiferent de ritmul de administrare
(pag. 1117)

M1403014. Reactia adversa cea mai frecventa din timpul tratamentului pentru tuberculoza este:
A. nevrita optica
B. hepatita toxica medicamentoasa
C. hiperuricemia
D. trombocitopenia
E. lezarea nervului optic
(pag. 1118)

M1403015. Regimul terapeutic recomandat in tratamentul tuberculozei in situatia unui caz nou cu frotiu
sau cultura poziva este:
A. 2 luni HRZ urmat de 2 luni HR
B. 2 luni HRZES urmat de 4 luni HR
C. 2 luni HRZE urmat de 4 luni HR
D. 3 luni HRZE urmat de 3 luni HR
E. 3 luni HRZE urmat de 5 luni HR
(pag. 1118)

M1503016. Tuberculoza pulmonara primara are urmatoarele caractere principale:


A. Se intalneste frecvent la copii
B. Rezulta din reactivarea unei infectii latente
C. Leziunea ce ia nastere dupa infectie este de obicei centrala
D. Se asociaza cu limfadenopatie periferica
E. in majoritatea cazurilor leziunea nu se vindeca spontan
(pag. 1112)

M1503017. Tuberculoza pulmonara postprimara (secundara) se caracterizeaza prin:


A. Se intalneste frecvent la copii
B. Rezulta din infectia strict exogena cu agenti patogeni
C. Este localizata de obicei in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superiori
D. Leziunile se vindeca spontan, fara tratament
E. Prezenta sputei perlate
(pag. 1112)

M1503018. Printre medicamentele de prima linie folosite in tratamentul tuberculozei pulmonare sunt
mentionate si urmatoarele cu exceptia unuia. Care este acesta:
A. Izoniazida
B. Rifampicina
C. Ciprofloxacina

83 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
84 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. Pirazinamida
E. Etambutolul
(pag. 1117)

M1503019. Cel mai important impediment in calea vindecarii bolnavilor cu tuberculoza pulmonara este
reprezentat de:
A. Chimiorezistenta dobandita
B. Lipsa de aderenta a pacientilor la regimurile terapeutice
C. Costul ridicat al medicatiei
D. Toxicitatea crescuta a medicatiei
E. Deficiente ale personalului medical care supravegheaza administrarea medicatiei
(pag. 1117)

M1503020. Dozele zilnice de Izoniazida recomandate pentru tratamentul initial al tuberculozei


pulmonare la adult sunt:
A. 15 mg/Kg, maxim 1 g
B. 15-25 mg/Kg
C. 5 mg/Kg, maxim 300 mg
D. 10 mg/Kg, maxim 600 mg
E. 15-30 mg/Kg, maxim 2 g
(pag. 1117)

M1503021. Contraindicatia majora a chimioterapiei profilactice cu Izoniazida este determinata de:


A. Ulcerul duodenal cronic
B. Boala hepatica activa
C. Hiperuricemia si artralgiile
D. Nevrita optica
E. Pruritul si tulburarile gastrointestinale
(pag. 1120)

M1603022. Tratamentul tuberculozei cuprinde:


A. Cefalosporine
B. Ciclosporina
C. Streptomicina
D. Gentamicina
E. Amfotericina
(pag. 1117)

M1603023. Medicamentele antituberculoase de linia doua sunt:


A. Gentamicina
B. Etionamida
C. Norfloxacina
D. Dapsona
E. Colistina
(pag. 1106)

M1603024. Intradermoreactia la PPD:


A. Are valoare considerabila in diagnosticul tuberculozei active
B. Nu are importanta deosebita in screening – ul infectiei cu M.tuberculosis
C. Asigura un argument suplimentar pentru diagnosticul tuberculozei in cazurile cu culturi negative
D. Reactiile fals negative sunt rare la pacientii imunodeprimati
E. Reactiile fals negative sunt rare la pacientii cu tuberculoza agresiva

84 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
85 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1116)

M2203025. Regimul terapeutic de electie in tuberculoza pulmonara cuprinde


A. o faza initiala de 6 luni
B. o faza initiala de 2 luni
C. o cura medie de 6-8 luni
D. un tratament intensiv de o luna
E. un tratament energic de 9 luni
(pag. 1117)

M2203026. Durata tratamentului in tuberculoza pulmonara poate fi redusa la 4 luni


A. la cei disciplinati
B. la cei cu BK+ in culturi dar negativi la examenul direct al sputei
C. la cei cu BK- in culturi
D. la cei cu aspect radiologic necaracteristic
E. la cei afebrili si asimptomatici
(pag. 1117)

M2203027. Dozele indicate in tratamentul initial al tuberculozei pulmonare sunt


A. izoniazida 5 mg/kgcorp
B. izoniazida 10 mg/kgcorp
C. izoniazida 15 mg/kgcorp
D. izoniazida 10 tablete pe zi indiferent de greutate
E. izoniazida se administreaza de preferinta injectabil
(pag. 1117)

M2203028. Tuberculoza pulmonara primara are urmatoarele date:


A. se intilneste frecvent la adolescenti
B. are localizare adeseori in zonele pulmonare superioare
C. cand prevalenta TBC este mare se localizeaza frecvent in campurile pulmonare medii si inferioare
D. evolueaza frecvent cu hemoptizie
E. adesea apare in sarcina
(pag. 1112)

M2203029. Tuberculoza pulmonara primara


A. este mai frecventa la sugari
B. evolueaza extensiv la gravide
C. este secundara unei infectii initiale cu bacil Koch
D. frecvent leziunile sunt apicale
E. se asociaza adesea cu HIV
(pag. 1112)

M2203030. Tuberculoza primara pulmonara


A. este frecventa in sudul SUA
B. afecteaza predominant batranii
C. leziunea postinfectie este de obicei centrala
D. se asociaza cu adenopatie lobara
E. frecvent se complica cu reactie pleurala
(pag. 1112)

M2203031. In tuberculoza primara pulmonara la copii mici adenopatia hilara poate determina
A. crize astmatice

85 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
86 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. compresie bronsica si atelectazie


C. compresie vasculara si hemoptizie
D. compresie pe nervul laringeu
E. compresie vagala
(pag. 1112)

M2203032. In tuberculoza primara pulmonara diseminarea hematogena


A. este foarte rara
B. este totdeauna simptomatica
C. evolueaza tipic cu hemoptizie
D. determina crize astmatice
E. este frecventa si adesea simptomatica
(pag. 1112)

M2203033. Tuberculoza miliara


A. este frecventa la fumatori
B. complica adesea leziunile cavitare
C. este frecventa la imunodeprimati
D. este secundara pleureziei bacilare
E. se complica frecvent cu leziuni fibrocavitare
(pag. 1112)

M2203034. Tuberculoza secundara


A. este frecventa la copii mici
B. evolueaza benign la sugari
C. afecteaza bazele pulmonare
D. se localizeaza si in segmentele superioare ale lobilor inferiori
E. se complica cu leziuni miliare
(pag. 1112)

M2203035. In tuberculoza postprimara tabloul clinic


A. este specific
B. debuteaza cel mai frecvent cu jughi toracic
C. este insidios
D. este dominat de febra inalta
E. este sugerat de dispneeea in crize nocturne
(pag. 1112)

M2203036. Tuberculoza postprimara recunoaste urmatoarele date clinice:


A. sindrom febril prelungit
B. febra intermitenta
C. transpiratii matinale, abundente
D. tuse tipica, chintoasa, suieratoare
E. dispnee nocturna
(pag. 1112)

M2203037. Hemoptizia in tuberculoza postprimara


A. reprezinta o eventualitate foarte rara
B. frecvent se poate manifesta prin striuri sanghine
C. este tipica doar pentru leziunile extinse
D. reprezinta o complicatie majora, frecventa, adesea letala
E. este mai frecventa la tineri

86 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
87 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1113)

M2203038. Pentru diagnosticul tuberculozei pulmonare primare la copiii mici


A. se preleveaza sputa matinala
B. se recolteaza toata sputa diurna
C. se preleveaza sputa prin brnhocopie
D. se determina culturi din produsul prelevat prin lavaj gastric matinal
E. se determina culturi pentru BK din scaun
(pag. 1116)

M2203039. Regimul terapeutic de electie in aproape toate formele de tuberculoza la adult, consta intr-o:
A. faza initiala de 3 luni (izoniazida+rifampicina+pirazinamida), urmata de o faza de continuare de 3 luni
(izoniazida+rifampicina)
B. faza initiala de 2 luni (izoniazida+rifampicina+pirazinamida), urmata de o faza de continuare de 4 luni
(izoniazida+pirazinamida)
C. faza initiala de 2 luni (izoniazida+rifampicina+etambutol), urmata de o faza de continuare de 3 luni
(etambutol+streptomicina)
D. faza initiala de 2 luni (izoniazida+rifampicina+pirazinamida), urmata de o faza de continuare de 4 luni
(izoniazida+rifampicina)
E. faza initiala de 2 luni (izoniazida+rifampicina), urmata de o faza de continuare de 4 luni
(rifampicina+pirazinamida)
(pag. 1118)

M2203040. Pleurezia tuberculoasa se caracterizeaza prin


A. lichid pleural purulent, cu multe limfocite
B. concentratia glucozei in lichidul pleural, normala sau usor crescuta
C. exudat cu concentratia proteinelor sub 50% din concentratia proteinelor serice
D. exudat cu leucocite: 500-2500 pe microlitru
E. exudat cu celule mezoteliale in numar crescut
(pag. 1115)

M2203041. Medicamentele din linia a doua de tratament al tuberculozei


A. au o eficienta similara cu cele din prima linie
B. sunt bine tolerate de pacienti
C. sunt putin toxice
D. pot fi folosite si ca tratament initial al tuberculozei
E. se folosesc doar in cazurile rezistente la tratamentul din prima linie
(pag. 1118)

M2203042. Urmatoarea posologie este recomandata pentru medicamentele antituberculoase in


regimurile intermitente
A. streptomicina: 15 mg/kgc
B. izoniazida: 15mg/kgc
C. rifampicina: 25-30 mg/kgc
D. pirazinamida: 10-15 mg/kgc
E. etambutol: 50-70mg/kgc
(pag. 1118)

M2203043. Pacient varstnic, cu tuberculoza pulmonara dezvolta in timpul tratamentului cu


tuberculostatice, artralgii si hiperuricemie. Care din urmatoarele medicamente sunt incriminate in
aparitia artritei gutoase?
A. streptomicina
B. pirazinamida
C. rifampicina

87 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
88 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. hidrazida
E. cicloserina
(pag. 1119)

M2203044. Care din urmatoarele tuberculostatice poate fi implicat in aparitia trombocitopeniei


autoimune?
A. PAS
B. ofloxacina
C. izoniazida
D. etionamida
E. rifampicina
(pag. 1118)

M2303045. Despre tuberculoza pulmonara primara se pot afirma urmatoarele, cu exceptia


A. in zonele cu prevalenta scazuta se intalneste mai frecvent la copii
B. poate fi localizata in campurile pulmonare mijlocii
C. leziunea se asociaza cu limfadenopatie paratraheala
D. poate determina aparitia de empiem
E. leziunea este de obicei periferica
(pag. 1112)

M2303046. Agentii de prima linie in tratamentul tuberculozei sunt, cu exceptia


A. pirazinamida
B. streptomicina
C. etionamida
D. rifampicina
E. isoniazida
(pag. 1117)

M2303047. Aspectul radiologic in tuberculoza pulmonara poate evidentia urmatoarele, cu exceptia


A. aspect normal
B. aspect de nodul solitar
C. aspect de leziune localizata frecvent la nivelul lobului inferior
D. infiltrate alveolare difuze
E. imagine de caverna
(pag. 1115)

M2303048. La inceputul evolutiei bolii tuberculoase pot apare, cu exceptia


A. transpiratii nocturne
B. astenie
C. dispnee severa
D. alterarea starii generale
E. febra
(pag. 1112)

M2303049. In evolutia tuberculozei pulmonare pot apare urmatoarele , cu exceptia


A. durere toracica
B. hemoptizie masiva
C. sputa purulenta
D. febra cel mai frevent in platou
E. sindrom de detresa respiratorie
(pag. 1116)

88 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
89 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2503050. Cea mai frecventă cale de transmitere a tuberculozei pulmonare în prezent este:
A. Aspirarea agenţilor patogeni care colonizează orofaringele
B. Diseminare hematogenă
C. Inhalarea particulelor infectante
D. Laptele crud infectat
E. Calea transcutanată
(pag. 1110)

M2503051. Global se apreciază că dintre persoanele infectate cu Mycobacterium tuberculosis vor


dezvolta boala aproximativ:
A. 50%
B. 40%
C. 20%
D. 30%
E. 10%
(pag. 1110)

M2503052. Riscul de apariţie a tuberculozei active la persoanele infectate cu bacili tuberculoşi este
crescut în caz de tratament cu:
A. Antibiotice prelungite
B. Antimicotice
C. Imunosupresoare
D. Antiaritmice
E. Antihipertensive
(pag. 1111)

M2503053. Caracterele principale ale tuberculozei pulmonare primare sunt:


A. Frecvenţa crescută la copii
B. Apariţia ca urmare a reactivării unei infecţii latente
C. Apariţia după infecţie a unor leziuni centrale
D. Asocierea cu limfadenopatii periferice
E. Lipsa de vindecare spontană în majoritatea cazurilor
(pag. 1112)

M2503054. Caracterele principale ale tuberculozei pulmonare postprimare (secundare) sunt:


A. Localizarea în segmentele apicale şi posterioare ale lobilor superiori
B. Frecvenţa crescută la copii
C. Vindecarea spontană fără tratament
D. Absenţa sputei hemoptoice
E. Originea din infecţia strict exogenă cu agenţi patogeni
(pag. 1112)

M2503055. Tuberculoza primară se caracterizează prin următoarele aspecte cu excepţia:


A. Rezultă în urma unei infecţii iniţiale cu bacili tuberculoşi
B. Se întâlneşte frecvent la copii
C. Este localizată adesea în câmpurile pulmonare mijlocii şi inferioare
D. Leziunea se vindecă numai sub tratament
E. Diseminare hematogenă frecventă
(pag. 1112)

M2503056. O persoană cu infecţie cu M. tuberculosis dovedită prin testare cutanată, care dobândeşte
şi infecţia cu HIV prezintă un risc anual de dezvoltare a tuberculozei active de:

89 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
90 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. 1%
B. 3 - 15%
C. 20 - 25%
D. 40%
E. 50%
(pag. 1115)

M2503057. Folosirea chimioterapiei profilactice cu Izoniazidă are drept contraindicaţie majoră:


A. Boala hepatică activă
B. Ulcerul duodenal cronic
C. Guta
D. Nevrita optică
E. Tulburările gastrointestinale
(pag. 1120)

M2503058. În tratamentul iniţial al tuberculozei pulmonare la adult se recomandă următoarea doză


zilnică de izoniazidă:
A. 5 mg/Kg, maxim 300 mg
B. 15 mg/Kg, maxim 1 g
C. 15 - 25 mg/Kg
D. 10 mg/Kg maxim 600 mg
E. 15 - 30 mg/Kg, maxim 2 g
(pag. 1117)

M2603059. Tratamentul TBC cuprinde:


A. Betalactamine
B. Ciclosporina
C. Streptomicina
D. Gentamicină
E. Amfotericină
(pag. 1117)

M2603060. TBC primară pulmonară este caracterizată prin:


A. Se întîlneşte frecvent la adulţi
B. Radiologic apare polimorfism lezional
C. Este localizată în câmpurile pulmonare apicale
D. Leziunea se asociază cu limfadenopatie hilară sau paratraheală
E. În majoritatea cazurilor leziunea nu se vindecă spontan
(pag. 1112)

M2603061. Intradermoreacţia la PPD este:


A. Reacţia de hipersensibilitate de tip II
B. Este cel mai larg utilizată pentru screeningul infecţiei cu M. Tuberculosis
C. Are o sensibilitate şi o specificitate crescută
D. Este o reacţie de hipersensibilitate tip III
E. Reacţiile fals negative nu sunt frecvente la pacienţii imunodeprimaţi
(pag. 1116)

M2603062. Contraindicaţiile profilaxiei cu Izoniazidă includ prezenţa:


A. Astmului bronşic
B. BPOC
C. Infarctului miocardic acut

90 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
91 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. Bolii hepatice active


E. Neoplasmului bronhopulmonar
(pag. 1120)

M2803063. Tuberculoza genitourinara se caracterizeaza prin:


A. reprezinta 90% din totalul cazurilor de tuberculoza extrapulmonara
B. sumar de urina patologic cu hematurie si cilindri hialini
C. piurie cu urocultura negativa si urina acida
D. nu raspunde la tratament
E. face parte din formele clinice de tuberculoza primara
(pag. 1113)

M2803064. Dintre reactiile adverse ale tratamentului tuberculozei, fac parte:


A. hepatita
B. hiperuricemia si artralgiile-cea mai importanta reactie medicamentoasa
C. nevrita optica produsa de rifampicina
D. tulburari psihice
E. ulcer gastric
(pag. 1118)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1103065. Care din afirmatiile urmatore, privind tuberculoza secundara, sunt adevarate:
A. Este localizata de obicei in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superiori
B. Gradul afectarii parenchimului pulmonar variaza in limite largi, de la mici infiltrate la boala cavitara extinsa
C. Ganglionii limfatici hipertrofiati pot comprima bronhiile cauzand atelectazie segmentara sau lobara
D. Diseminarea hematogena este frecventa si poate induce cele mai severe manifestari
E. Dupa formarea cavernelor, continutul necrotic lichefiat este descarcat in caile respiratorii, determinand
leziuni satelite
(pag. 1112)

M1103066. Sunt considerate medicamente de prima linie in tratamentul tuberculozei, urmatoarele, cu


EXCEPTIA:
A. Cicloserina
B. Izoniazida
C. Pirazinamida
D. Etionamida
E. Rifampicina
(pag. 1117)

M1103067. Sunt creditate cu hepatotoxicitate, punand probleme speciale la pacienti cu boala hepatica
activa, urmatoarele medicamente:
A. Streptomicina
B. Rifampicina
C. Pirazinamida
D. Izoniazida
E. Etambutolul
(pag. 1119)

M1103068. Care din afirmatiile urmatoare privind medicamentele de prima linie in tratamentul
tuberculozei sunt adevarate:
A. Realizeaza concentratii serice maxime la 2-4 ore si eliminarea aproape completa in 24 ore

91 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
92 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Asocierea lor permite scaderea dozelor individuale cu pastrarea efectului


C. Sunt recomandate pe baza activitatii lor bactericide si de sterilizare
D. Administrarea asociata, dar intermitenta, mareste riscul chimiorezistentei
E. Se caracterizeaza printr-o rata scazuta de inducere a chimiorezistentei
(pag. 1117)

M1103069. Care din afirmatiile urmatoare privind monitorizarea raspunsului la tratament in tuberculoza
sunt adevarate:
A. Evaluarea bacteriologica este metoda preferata de monitorizare a raspunsului la tratament
B. Evaluarea radiologica este metoda preferata de monitorizare a raspunsului la tratament
C. La sfarsitul celei de-a treia luni, aproape toti pacientii trebuie sa prezinte culturi negative
D. La unii pacienti conversia (negativarea) frotiului poate urma conversiei culturilor; acest fenomen se
datoreaza probabil expectoratiei si vizualizarii microscopice a bacililor morti
E. Prezenta frotiurilor pozitive dupa 5 luni trebuie considerata un indiciu al esecului terapeutic
(pag. 1118)

M1103070. Care din afirmatiile urmatoare privind vaccinarea BCG sunt adevarate:
A. Vaccinarea BCG realizeaza profilaxia tuberculozei secundare
B. Estimarile eficacitatii in cadrul studiilor randomizate a variat intre 80% si 0%
C. Studiile au descoperit existenta unor rate mai inalte ale eficacitatii protectiei la nou nascuti si copii mici fata
de meningita tuberculoasa si tuberculoza miliara
D. Efectele secundare cele mai frecvente sunt ulceratia la locul vaccinarii si limfadenita regionala
E. Vaccinarea BCG induce reactivitate la PPD
(pag. 1120)

M1203071. Clasificarea tuberculozei pulmonare recunoaste, in prezent, urmatoarele tipuri:


A. tuberculoza primara
B. tuberculoza postprimara (secundara)
C. tuberculoza pleurala
D. tuberculoza cailor respiratorii superioare
E. tuberculoza ganglionara
(pag. 1112)

M1203072. Tuberculoza primara prezinta una sau mai multe dintre urmatoarele caracteristici:
A. Rezulta in urma unei infectii initiale cu bacilul tuberculos
B. Rezulta din reactivarea endogena a unei infectii latente
C. Este localizata, de obicei, in campurile pulmonare mijlocii si inferioare
D. Este localizata, de obicei, in segmentele apicale si posterioare ale lobilor pulmonari superiori
E. Este mai frecventa la copil
(pag. 1112)

M1203073. Simptomele care pot sugera tuberculoza pulmonara pot fi:


A. febra
B. transpiratiile nocturne
C. scaderea din greutate
D. hemoptizia
E. durerea precordiala
(pag. 1112)

M1303074. Hemoptizia poate surveni, in tuberculoza ca o consecinta a:


A. aspergilomului
B. anevrism Rasmussen
C. anevrism micotic

92 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
93 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. histoplasmoza
E. erodarea unui vas din peretele unei caverne
(pag. 1112)

M1303075. In legatura cu tuberculoza pulmonara se poate afirma, cu EXCEPTIA:


A. se poate intalni hipernatremie datorita secretiei inadecvate de hormon antidiuretic
B. majoritatea pacientilor prezinta modificari patologice la examenul fizic toracic
C. boala extensiva poate fi cauza de sindrom de detresa respiratorie a adultului
D. in unele cazuri la examenul fizic se poate observa hipocratism digital
E. ralurile inspiratorii pot aparea mai frecvent dupa tuse
(pag. 1112-1113)

M1303076. Despre vaccinul BCG sunt false urmatoarele afirmatii:


A. poate prezenta ca si complicatie limfadenita regionala
B. poate prezenta ca si complicatie infectie diseminata si deces
C. nu prezinta ca si complicatie osteomielita
D. dimensiunea reactiei la testul PPD efectuat ulterior poate prezice gradul de protectie
E. raspunsul tisular local incepe la 2 - 3 zile dupa vaccinare
(pag. 1120)

M1303077. Piridoxina se adauga obligator regimului terapeutic ce contine izoniazida la urmatoarele


categorii de pacienti:
A. femei care alapteaza
B. pacienti cu SIDA
C. vegetarieni
D. pacienti infectati HIV
E. pacienti cu insuficienta renala cronica
(pag. 1117)

M1303078. Intre medicamentele de linia a doua in tratamentul tuberculozei se includ:


A. amoxicilina+acid clavulanic
B. clofazimina
C. sparfloxacina
D. tiacetazona
E. ciclosporina
(pag. 1117)

M1303079. Sunt tuberculostatice de prima linie:


A. pirazinamida
B. etionamida
C. rifampicina
D. PAS
E. streptomicina
(pag. 1117)

M1303080. Despre tratamentul tuberculozei urmatoarele afirmatii sunt false, cu EXCEPTIA:


A. la pacientii cu culturi negative , durata tratamentului poate fi redusa la 4 luni
B. tratamentul intermitent este mai putin eficient decat cel continuu
C. in general, in prima faza a tratamentului se administreaza izoniazida, rifampicina, pirazinamida
D. rifampicina, izoniazida, pirazinamida si etambutolul se administreaza de regula pe cale orala
E. tiacetazona este un tuberculostatic de prima linie
(pag. 1117)

93 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
94 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M1403081. Tuberculoza pulmonara primara:


A. se intilneste frecvent la copii in zonele cu prevalenta inalta a tuberculozei
B. este localizata de obicei in campurile pulmonare mijlocii si inferioare
C. se asociaza frecvent cu limfadenopatie hilara sau paratraheala
D. leziunea Ghon reprezinta forma activa a bolii
E. leziunile sunt de oicei periferice
(pag. 1112)

M1403082. Tuberculoza pulmonara primara evolueaza spre boala manifesta clinic:


A. in special la copiii cu deficite imune, malnutritie sau infectie HIV
B. frecvent sub forma unui revarsat pleural
C. in formele severe poate apare cavitatia acuta
D. prin diseminare hematogena
E. vindecarea se obtine in putine cazuri
(pag. 1112)

M1403083. In tuberculoza postprimara:


A. leziunile pulmonare sunt polimorfe
B. localizarile predilecte sunt in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superiori si in segmentele
superioare ale lobilor inferiori
C. nu se poate vorbi de remisiune spontana
D. raspunsul la tratament este nefavorabil in majoritatea cazurilor
E. aproximativ 1/3 din pacientii netratati decedeaza prin tuberculoza pulmonara severa in decurs de cateva
saptamani sau luni
(pag. 1112)

M1403084. Mediile de cultura utilizate pentru izolarea micobacteriilor in diagnosticul tuberculozei sunt:
A. mediul Sabouraud
B. mediul Middlebrook
C. mediul Lowenstein - Jensen
D. mediul geloza - sange
E. mediul Pike
(pag. 1116)

M1403085. IDR la tuberculina:


A. este utilizata in screening-ul infectiei cu M. tuberculosis
B. are valoare limitata in diagnosticul tuberculozei active, datorita sensibilitatii si specificitatii sale reduse
C. pot apare reactii fals negative la pacientii imunodeprimati sau la cei cu tuberculoza agresiva
D. pot apare reactii pozitive si dupa infectii cu micobacterii netuberculoase sau dupa vaccinarea BCG
E. testul pozitiv confirma diagnosticul de boala activa
(pag. 1116)

M1403086. Agent de prima linie in tratamentul tuberculozei este:


A. kanamicina
B. rifampicina
C. etionamida
D. cicloserina
E. isoniazida
(pag. 1117)

M1403087. Medicamentele de linia doua in tratamentul tuberculozei:


A. au un grad mare de intoleranta si toxicitate

94 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
95 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. nivel mai scazut de eficienta


C. sunt recomandate in formele severe de boala
D. se administreaza pe o durata scurta de timp
E. sunt utilizate in cazul pacientilor cu chimiorezistenta la medicamentele din linia intai
(pag. 1117,1118)

M1403088. Regimul terapeutic de electie in majoritatea cazurilor de tuberculoza, atat la adulti cat si la
copii presupune:
A. o faza initiala de 2 luni cu administrarea numai a isoniazidei si rifampicinei
B. o faza de consolidare de 4 luni cu administrarea de isoniazida si rifampicina
C. faza initiala de 2 luni cu administrarea de isoniazida, rifampicina, pirazinamida +/- etambutol sau
streptomicina
D. asocierea piridoxinei la pacientii cu risc crescut de deficienta a acestei vitamine
E. administrare zilnica obligatorie pe toata durata tratamentului
(pag. 1117)

M1403089. Referitor la monitorizarea tratamentului tuberculozei prin evaluare bacteriologica:


A. presupune doua examene de sputa (la inceputul si sfarsitul tratamentului)
B. peste 80% dintre pacienti vor avea culturile din sputa negative la sfarsitul lunii a 2-a de tratament
C. la sfarsitul celei de-a 3-a luni de tratament aproape toti pacientii trebuie sa prezinte culturi negative
D. persistenta culturilor pozitive la 3 luni de tratament sau peste aceasta perioada ridica suspiciunea de esec
terapeutic
E. conversia (negativarea) frotiului BAAR se produce inaintea conversiei culturilor
(pag. 1118)

M1503090. Diagnosticul definitiv al tuberculozei pulmonare depinde de izolarea si identificarea


Mycobacterium tuberculosis intr-o proba de sputa. Probele trebuie:
A. Inoculate pe un mediu pe baza de agar sau cu ou
B. Incubate la 20 °C in atmosfera de CO2 5%
C. Inoculate pe mediul Lowenstein-Jensen
D. Supravegheate 4-8 saptamani pe medii solide deoarece au o crestere lenta
E. Incubate la 37 °C in atmosfera de CO2 5%
(pag. 1116)

M1503091. Izolarea si identificarea Mycobacterium tuberculosis intr-o proba de sputa se face modern
prin utilizarea mediilor lichide. Aceasta presupune:
A. Detectarea radiometrica a cresterii
B. Identificarea prin teste biochimice a tulpinilor micobacteriene izolate
C. Identificarea tulpinilor izolate prin probe pentru acizii nucleici
D. Timp scazut necesar pentru izolarea si stabilirea speciei la 2-3 saptamani
E. Timp necesar pentru izolarea si stabilirea speciei de 4-6 saptamani
(pag. 1116)

M1503092. Care dintre medicamentele urmatoare folosite in tratamentul tuberculozei pulmonare fac
parte din agentii terapeutici de prima linie utilizati in aceasta afectiune:
A. Kanamicina
B. Izoniazida
C. PAS
D. Pirazinamida
E. Etionamida
(pag. 1117)

M1503093. Monitorizarea raspunsului la tratament al tuberculozei pulmonare prin examen microscopic

95 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
96 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

al frotiului BAAR se realizeaza:


A. Daca efectuarea de culturi micobacteriene nu are valoare practica
B. La 2, 5 si 6 luni
C. Lunar
D. La un an
E. Daca TBC este chimiorezistenta
(pag. 1118)

M1503094. Modalitatile de administrare ale tratamentului in tuberculoza pulmonara sunt:


A. Zilnic pe toata durata curei
B. O data pe luna
C. De trei ori pe saptamana
D. De doua ori pe saptamana
E. Saptamanal
(pag. 1117)

M1503095. Tuberculoza chimiorezistenta este rezultatul:


A. Monoterapiei
B. Terapiei combinate, adica in regimuri de 2-3 chimioterapice antituberculoase
C. Lipsei de complianta a pacientului care nu a luat terapia prescrisa in mod curent
D. Folosirii curelor de 6-9 luni
E. Folosirii curelor de 12-18 luni
(pag. 1119)

M1503096. La pacientii cu insuficienta renala cronica chimioterapia antituberculoasa trebuie sa


respecte anumite reguli suplimentare:
A. Nu se recomanda utilizarea aminoglicozidelor
B. Etambutolul este utilizat in toate schemele terapeutice fara restrictii
C. Izoniazida, rifampicina si pirazinamida pot fi administrate in dozele uzuale in cazurile de insuficienta renala
usoara pana la moderata
D. Dozele de izoniazida si pirazinamida trebuie reduse la toti pacientii cu insuficienta renala cronica in
program de hemodializa
E. Pirazinamida se administreaza in doze reduse la toti pacientii cu insuficienta renala cronica severa, cu
exceptia celor ce sunt supusi hemodializei
(pag. 1119)

M1603097. Tuberculoza primara se poate complica cu:


A. Tuberculoza miliara
B. Comprimare bronsica cu obstructie si atelectazie segmentara sau lobara
C. Meningita tuberculoasa
D. Bronsita cronica
E. Emfizem obstructiv prin obstructie partiala a bronsiilor de catre ganglionii hipertrofiati
(pag. 1112)

M1603098. Procedurile diagnostice suplimentare din tuberculoza sunt:


A. Inducerea productiei de sputa prin nebulizare ultrasonica de ser hiperton
B. Tomografia computerizata
C. Bronhoscopia fibroscopica
D. Probe prelevate prin lavaj gastric matinal
E. Hemocultura
(pag. 1116)

M1603099. In tarile cu prevalenta inalta de tuberculoza programele de control al tuberculozei trebuie sa

96 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
97 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

se bazeze pe urmatoarele elemente cheie:


A. Detectarea cazurilor predominant prin detectare activa
B. Detectarea cazurilor predominant prin detectare pasiva
C. Administrarea unei cure standard de chimioterapie de scurta durata la toti pacientii cu frotiuri din sputa
pozitive
D. Administrarea supravegheata a medicamentelor
E. Depistare prin test PPD
(pag. 1121)

M2203100. Tratamentul tuberculozei pulmonare cu strptomicina


A. este indicat in toate cazurile
B. reduce mortalitatea
C. conduce la vindecare in toate cazurile
D. s sociaza rar cu dezvoltarea rezistentei la streptomicina
E. conduce frecvent la aparitia rezistentei la streptomicina
(pag. 1117)

M2203101. Tratamentul tuberculozei pulmonare cu rifampicina


A. reprezinta o medicatie bacteriostatica
B. impune un tratament de lunga durata
C. are reactii adverse severe
D. a condus la reducrea tratamentului sub 12 luni
E. alaturi de izoniazida si priazinamida reprezinta un tratament standard
(pag. 1117)

M2203102. Agenti de prima linie in tratamentul tuberculozei pulmonare sunt urmatoarele medicamente
A. izoniazida
B. rifampicina
C. nolicinul
D. streptomicina
E. amikacina
(pag. 1117)

M2203103. Avantajele agetnilor teraputice din prima linie a tratamentului tuberculozei pulmonare sunt
A. activitate bacteriana
B. lipsa reactiilor adverse
C. au activitate de sterilizare bacteriana
D. nu influenteaza functia hepatica
E. au rata scazuta de inducere a chimiorezistentei
(pag. 1117)

M2203104. Medicamentele din linia a doua in tratamentul tuberculozei pulmonare


A. sunt indicate la bolnavii cu alergii medicamentoase
B. au activitate bactericida
C. sunt indicate in cazul chimiorezistentei ca medicamente de prima linie
D. au un grad de toxicitate redus
E. au un grad ridicat de intoleranta
(pag. p1117)

M2203105. Medicamentele de linia a doua include


A. kanamicina
B. strptomicina

97 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
98 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. amikacina
D. ampicilina
E. cicloserina
(pag. 1117)

M2203106. Derivatii de rifampicina cu actiune prelungita


A. nu sunt indicati de rutina in tuberculoza pulmonara
B. au indicatii restranse
C. includ rifabutinul
D. includ rifapentinul
E. sunt in curs de evaluare
(pag. 1117)

M2203107. Tratamentul actual al tuberculozei pulmonare cuprinde


A. o faza initiala de 2 luni
B. administrarea initiala de tripla asociere: izoniazida, rifampicina si pirazinamida
C. tratament initial cu streptomicina si rifampicina
D. se recomanda un tratament injectabil initial cu streptomicina zilnic o luna
E. un tratament adjuvant cu corticoizi
(pag. 1117)

M2203108. Faza de continuare a tratamentului initial sau faza de sterilizare cuprinde


A. o perioada de 6 luni
B. o perioada de 4 luni
C. in functie de evolutia clinica perioada poate fi scurtata la 6 saptamani
D. se administreaza izoniazida si rifampicina
E. de obicei se administreaza in doze zilnice
(pag. 1116)

M2203109. In tratamentul initial al tuberculozei pulmnare rifampicina se administreaza


A. in doze de 10mg/kgcorp
B. maximum 600mg/zi
C. in doza initiala de 20mg/kgcorp
D. se prefera forma injectabila
E. maximum pe zi este de 800mg
(pag. 1117)

M2203110. Streptomicina se administreaza in tratamentul initial al tuberculozei pulmonare


A. in toate cazurile la adult
B. in doze de 15 mg/kgcorp
C. maximum 1 g/zi
D. se poate administra oral
E. se administreaza numai la gravide
(pag. 1117)

M2203111. Tuberculoza pulmonara primara


A. afecteaza regiunea pulmonara superioara
B. evolueaza cu febra mare
C. frecvent determina dispnee
D. leziunea este periferica
E. leziunea se vindeca spontan
(pag. 1112)

98 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
99 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2203112. Tuberculoza pulmonara primara


A. este frecventa in tarile nordice
B. se asociaza cu leziuni faringiene
C. leziunea pulmonara poate sa nu fie detectata pe radiografia toracica
D. leziunea evolueaza cu febra si frisoane
E. leziunea se transforma intr-un mic nodul calcifiat
(pag. 1112)

M2203113. Tubercolza pulmonara primara la copii cu defecte imunitare


A. poate evolua lent, insidios
B. poate progresa rapid cu manifestari clinice
C. adesea se poate complica cu rujeola
D. leziunea initiala ramane strict localizata
E. leziunea se extinde frecvent, cu revarsat
(pag. 1112)

M2203114. Tuberculoza pulmonar primara la copii cu malnutritie sau HIV


A. leziunea poate evolua cel mai des treptat spre micsorare
B. leziunea initiala se poate extinde rapid
C. leziunea se complica adesea cu ascita
D. leziunea se complica cu revarsat pleural
E. se complica totdeauna cu empiem tuberculos bilateral
(pag. 1112)

M2203115. Tuberculoza primara pulmonara la copii mici


A. este foarte rar insotita de adenopatie lobara
B. este frecvent asociata cu adenopatie periferica
C. totdeauna se insoteste de adeonaptie hilara
D. evolueaza spre cavitatie
E. se vindeca fara sechele, spontan
(pag. 1112)

M2203116. Diseminarea hematogena in tuberculoza primara pulmonara


A. este manifestare benigna
B. poate induce tuberculoza cavitara
C. poate determina leziuni granulomatoase in diferite organe
D. la subiectii imunodeprimati evolueaza cu hepatita asociata
E. la cei imunodeprimati poate determina tuberculoza miliara sau meningita tuberculoasa
(pag. 1112)

M2203117. Tuberculoza postprimara are urmatoare elemente


A. se localizeaza adesea apical
B. rezulta din reactivarea endogena a unei infectii latente
C. complica adesea o leziune pleurala
D. determina frecvent leziuni extrapleurale
E. se complica cu adenopatie hilara
(pag. 1112)

M2203118. Tuberculoza pulmonara secundara


A. evolueaza adesea cu infiltrate apicale
B. frecvent se vindeca spontan

99 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
100 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. la subiectii netratati evolueaza letal la cca 1/3 din cazuri


D. se manifesta prin determinari extrapulmonare
E. frecvent se complica cu cancer pulmonar
(pag. 1112)

M2203119. Tuberculoza pulmonara secundara evolueaza adesea cu:


A. junghi toracic
B. dispnee in crize
C. febra hectica
D. subfebrilitati
E. transpiratii nocturne
(pag. 1112)

M2203120. Durerea toracica in tuberculoza secundara


A. poate aparea in prezenta cavernelor mari
B. are caracter pleuritic
C. seamana cu durerea din angina pectorala
D. se insoteste de sughit rebel
E. apare in caz de leziuni subpleurale
(pag. 1113)

M2203121. Examenul clinic-fizic pulmonar in tuberculoza secundara


A. este esential pentru diagnostic
B. este de utilitate restransa
C. toti bolnavii prezinta raluri bronsice diseminate
D. ocazional se precep raluri ronflante
E. uneori se percepe suflu amforic
(pag. 1113)

M2203122. Manifestarile sistemice in tuberculoza secundara include


A. subfebrilitatea
B. rubeoza faciala
C. faciesul zigomatic
D. febra hectica
E. scaderea ponderala
(pag. 1113)

M2203123. In tuberculoza secundara se poate nota


A. frecvent facies congestionat
B. adesea paloarea tegumentelor
C. anemie usoara
D. limfocitoza
E. uneori hiponatremie
(pag. 1113)

M2203124. Cheia diagnosticului de tuberculoza pulmonara este data de


A. tabloul clinic nespecific
B. sindromul febril acut
C. indicele inalt de suspiciune
D. sindromul bronsitic cronic
E. examenul radiologic sugestiv cu infiltrate in lobii superiori
(pag. 1115)

100 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
101 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2203125. Diagnosticul de tuberculoza pulmonara este suspicionat atunci cand


A. pacientul prezinta tablou clinic de suspiciune
B. are febra intermitenta
C. are radiografia toracica anormala
D. are pe radiografie infiltrate in lobii superiori
E. prezinta la radiografie caverne in lobii superiori
(pag. 1115)

M2203126. Pacientii cu tuberculoza pulmonara si imunosupresie evolueaza adesea cu


A. aspecte radiologice tipice, cavitare
B. infiltrate apicale bilaterale
C. aspecte atipice la radiografia pulmonara
D. infiltrate in regiunile pulmonare inferioare
E. adenopatii hilare gigante
(pag. 1115)

M2203127. Examenul microscopic al BAAR in diagnosticul tuberculozei pulmonare


A. se efectueaza din probe de sputa recoltate vesperal
B. se solicita o proba de sputa din perioada febrila
C. se recolteaza 3 probe de sputa matinal
D. se solicita recoltarea prin bronhoscopie a sputei
E. se efectueaza pe frotiu din sputa matinala
(pag. 1116)

M2203128. Determinarea moderna a culturii micobacteriene se face prin:


A. utilizare mediilor lichide
B. folosirea mediului cu ou sau cu agar
C. detectarea radiometrica a cresterii bacteriene
D. identificarea tulpinilor izolate prin probe pentru acizii nucleici
E. identificare prin teste biochimice
(pag. 1116)

M2203129. Examenul radiologic pulmonar in tuberculoza pulmonara


A. este totdeauna sugestiv pentru diagnostic
B. poate releva infiltrate pulmonare apicale
C. arata adesea cavitati pulmonare apicale
D. uneori poate fi normal
E. noteaza adesea revarsate pleurale
(pag. 1116)

M2203130. Examenul radiologic pulmonar in tuberculoza pulmonara


A. releva adesea infiltrate situate bazal
B. releva cavitati solitare posterobazale
C. arata leziuni infiltrative apicale
D. poate arata un aspect radioscopic normal
E. este patognomonic mai ales la cei cu SIDA
(pag. 1116)

M2203131. In tratamentul tuberculozei pulmonare testarea sensiblitiatii la medicamente


A. este facultativa
B. este obligatorie la toti pacientii

101 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
102 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. este obligatorie doar la copii


D. este necesara la cei alregici
E. este obligatorie in caz de recadere dpa un prim tratament
(pag. 1116)

M2203132. Diagnosticul clinic de tuberculoza pulmonara cu culturi negative pentru bacilul Koch
A. se infirma categoric
B. se sustine prin argumente epidemiologice certe
C. se sustine prin intradermoreactie la PPD pozitiv
D. se poate afirma prin raspuns bun la tratament
E. se sustine prin modificari pozitive radiologice postterapeutice
(pag. 1116)

M2203133. Factorii ce sustin diagnosticul de boala micobacteriana netuberculoasa sunt


A. prezenta focarului de tuberculoza inactiva
B. lipsa factorilor de risc pentru tuberculoza
C. test cutanat pozitiv la PPD
D. prezenta unei boli pulmonare obstructive cronice
E. prezenta unei intradermoreactii negative la PPD
(pag. 1116)

M2203134. Teste adjuvante de diagnostic in tuberculoza pulmonara secundara sunt


A. teste serologice pentru determinarea antigenului bacterian
B. teste biochimice serologice
C. detectarea acidului tuberculostearic prin cromatografia lichidului cefalorahidian in meningita bacilara
D. nu sunt specifice si patognomonice
E. sunt in stadiu de evaluare clinica
(pag. 1116)

M2203135. Urmatoarele doze sunt recomandate pentru medicamentele utilizate in tratamentul initial al
tuberculozei la adult
A. izoniazida: 15 mg/kg, zilnic
B. pirazinamida: 5mg/kg, zilnic, maxim 300mg
C. rifampicina: 10mg/kg, zilnic, maxim 600mg
D. amikacina: 1g/zi
E. etambutol: 15-25 mg/kg, zilnic
(pag. 1118)

M2203136. Tuberculoza pulmonara primara se caracterizeaza prin


A. leziuni la nivelul campurilor pulmonare superioare
B. leziune centrala cu adenopatie hilara
C. leziune periferica cu adenopatie hlara
D. leziune periferica cu adenopatie paratraheala
E. leziuni la nivelul campurilor pulmonare mijlocii si inferioare
(pag. 1114)

M2203137. Tuberculoza primara postprimara


A. afecteaza frecvent segmentele superioare ale lobilor inferiori
B. de obicei este localizata in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superiori
C. poate evolua spre remisiune spontana
D. poate evolua spre sindromul detresei respiratorii a adultului
E. cronicizata, nu reprezinta un risc pentru eliminarea bacililor tuberculosi in mediul inconjurator

102 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
103 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1114)

M2203138. Pericardita tuberculoasa se caracterizeaza prin:


A. prevalenta la tineri in prezent
B. aparitie frecventa la pacientii infectati cu HIV
C. revarsat pleural de tip exudat, frecvent hemoragic
D. evolutie fatala in lipsa tratamentului
E. absenta frecaturii pericardice
(pag. 1115)

M2203139. Tuberculoza genitourinara poate evolua cu


A. dureri pelvine si tulburari menstruale
B. polakiurie, disurie
C. dureri lombare si hematurie
D. examen sumar de urina in limite normale
E. infertilitate
(pag. 1115)

M2203140. Spondilita tuberculoasa:


A. implica cel mai frecent un corp vertebral
B. afecteaza la adult vertebrele toracice superioare
C. afecteaza la adult vertebrele lombare superioare
D. colapsul corpilor vertebrali conduce la aparitia unui abces paravertebral "rece"
E. poate evolua cu paralizie
(pag. 1115)

M2203141. Morbul Pott:


A. implica frecvent doi sau mai multi corpi vertebrali
B. aparitia cifozei se observa din stadiile intermediare ale bolii
C. procesul infectios nu difuzeaza niciodata la nivelul peretelui toracic
D. procesul infectios se poate manifesta si cau n abces de psoas
E. leziunile mari produc sindrom de compresiune medulara
(pag. 1115)

M2203142. Tuberculoza miliara poate evolua cu


A. meningism
B. splenomegalie
C. hepatomegalie
D. examen oftalmologic negativ pentru tuberculi coroidieni
E. cu leziuni de tip caverna cu diametru de 2mm diseminate in ambele campuri pulmonare
(pag. 1116)

M2203143. Tuberculoza sistemului nervos central


A. nu evolueaza cu hidrocefalie
B. are o evolutie mai scurta decat a meningitei bacteriene
C. este frecvent o complicatie a tuberculozei pulmonare miliare
D. examinarea LCR releva un numar crescut de leucocite cu predominanta limfocitelor din faza initiala
E. in faza initiala numarul leucocitelor din LCR poate fi crescut prin predominanta neutrofilelor
(pag. 1115)

M2203144. Intradermoreactia la PPD utilizata ca test diagnostic in tuberculoza pulmonara


A. are o valoare certa in diagnosticul tuberculozei active

103 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
104 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. reactile fals negative sunt frecvente la pacientii cu tuberculoza cronica


C. este utilizat in toate cazurile cu culturi de bacil Koch din sputa pozitive
D. reactiile fals negative sunt frecvente la cei cu tuberculoza agresiva
E. este extrem de util pentru diagnosticul tuberculozei in cazurile cu culturi negative
(pag. 1115)

M2203145. Tuberculoza gastrointestinala


A. este localizata cel mai frecent la nivelul colonului descendent
B. se poate confunda clinic cu boala Crohn
C. poate evolua cu dureri abdominale
D. poate evolua cu hematochezie
E. tratamentul tuberculostatic este exclusiv
(pag. 1114)

M2203146. Tuberculomul
A. este o manifestare frecventa a tuberculozei
B. se manifesta clinic prin crize epileptice
C. nu apar niciodata in evolutie semne de focar
D. pentru diagnostic se impune examen CT sau RMN
E. leziuni inelare ce fixeaza substanta de contrast pot sugera aceasta forma clinica de tuberculoza
(pag. 1114)

M2203147. In tuberculoza pulmonara se pot intalni urmatoarele semne fizice


A. paloare
B. hipocratism digital
C. suflu amforic
D. raluri ronflante datorate obstructiei bronsice partiale
E. raluri sibilante
(pag. 1115)

M2203148. In analizele de laborator la un pacient cu tuberculoza pulmonara se poate remarca


A. anemie usoara
B. leucocitoza
C. hiponatremie datorita sindromului de secretie inadecvata a hormonului antidiuretic
D. anemie severa
E. hipopotasemie
(pag. 1116)

M2203149. Tuberculoza genitourinara


A. poate fi asimptomatica
B. decurge cu leziuni distructive severe ale rinichilor
C. sumarul de urina este patologic in 100% din cazuri
D. culturile efectuate din trei probe matinale de urina furnizeaza un diagnostic definitiv in aproape 90% din
cazuri
E. examenul de urina evidentiaza albuminurie si hematurie
(pag. 1114)

M2203150. Agentii de prima linie in tratamentul tuberculozei sunt


A. izoniazida
B. kanamicina
C. streptomicina
D. amikacina

104 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
105 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. rifampicina
(pag. 1117)

M2203151. Agentii de prima linie in tratamentul tuberculozei


A. sunt administrati in totalitate pe cale orala
B. au concentratiile serice maxime la 6 ore
C. au o rata crescuta de inducere a chimiorezistentei
D. au o capacitate crescuta de a preveni recaderea
E. sunt intens bactericide
(pag. 1118)

M2203152. Medicamentele ce pot fi utilizate in cazurile de tuberculoza rezistente sunt


A. etambutol
B. ofloxacina
C. etionamida
D. pirazinamida
E. PAS
(pag. 1118)

M2203153. In linia a doua de tratament a tuberculozei pot fi folosite urmatoarele medicamente


A. tiacetazona
B. clofazimina
C. cicloserina
D. amoxicilina+acid clavulanic
E. etambutolul
(pag. 1118)

M2203154. Urmatoarea posologie este recomandata pentru medicamentele antituberculoase in


regiunle zilnice
A. etambutol: 15-25 mg/kgc
B. streptomicina: 15 mg/kgc
C. pirazinamida: 5-10 mg/kgc
D. rifampicina: 15-20 mg/kgc
E. izoniazida: 10 mg/kgc
(pag. 1118)

M2203155. In tratamentul tuberculozei, piridoxina este adaugata regmului terapeutic


A. in dozele de 50-100 mg/zi
B. la pacientii cu IRC
C. la diabetici
D. la gravide
E. in toate cazurile de anemie
(pag. 1118)

M2203156. Regimul optim de tratament pentru femeile gravide cu tuberculoza pulmonara este
A. cu streptomicina 2 luni
B. izoniazida si rifampicina 6 luni
C. izoniazida si rifampicina, suplimentat cu etambutol in primele 2 luni
D. pirazinamida 2 luni
E. de 9 luni
(pag. 1119)

105 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
106 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2203157. Pacientii cu tuberculoza pulmonara si boala hepatica severa asociata pot fi tratati cu
A. izoniazida+ rifampicina
B. etambutol
C. pirazinamida
D. rifampicina
E. streptomicina
(pag. 1119)

M2203158. Ce schema de tuberculostatice puteti utiliza la un caz cu tuberculoza pulmonara rezistenta


la toate medicamentele din prima linie?
A. cicloserina+ofloxacina+PAS+etionamida
B. amikacina+capreomicina
C. ofloxacina+etionamida+cicloserina+amikacina
D. PAS+cicloserina+ofloxacina+capreomicina
E. PAS+amikacina+capreomicina
(pag. 1118)

M2203159. Care dintre urmatoarele afirmatii despre tuberculom sunt false?


A. este o manifestare frecventa a tuberculozei
B. se manifesta clinic prin crize epileptice
C. nu apar niciodata in evolutie semne de focar
D. pentru diagnostic se impune examen CT sau RMN
E. leziuni inelare ce fixeaza substanta de contrast pot sugera aceasta forma clinica de tuberculoza
(pag. 1114)

M2203160. Agentii de prima linie in tratamentul tuberculozei nu cuprind


A. izoniazida
B. kanamicina
C. streptomicina
D. amikacina
E. rifampicina
(pag. 1117)

M2203161. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la administrarea streptomicinei in tratamentul
initial al tuberculozei pulmonare sunt gresite
A. se administreaza in toate cazurile la adult
B. se administreaza in doze de 15mg/kgcorp
C. se administreaza maximum 1g zilnic
D. se poate administra oral
E. se administreaza numai la gravide
(pag. 1117)

M2203162. Durata tratamentului in tuberculoza pulmonara nu poate fi redusa la 4 luni


A. la cei disciplinati
B. la cei cu BK+ in culturi dar negativi la examenul direct al sputei
C. la cei BK- in culturi
D. la cei cu aspect radiologic necaracteristic
E. la cei afebrili si asimptomatici
(pag. 1117)

M2203163. Medicamentele de a doua linie in tratamentul tuberculozei NU cuprind:


A. kanamicina

106 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
107 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. streptomicina
C. amikacina
D. ampicilina
E. cicloserina
(pag. 1117)

M2203164. Medicamentele din linia a doua in tratamentul tuberculozei pulmonare


A. nu sunt indicate la bolnavii cu alergii medicamentoase
B. nu au activitate bactericida
C. nu sunt indicate in cazul chimiorezistentei ca medicamente de prima linie
D. au un grad de toxicitate ridicat
E. au un grad scazut de intoleranta
(pag. 1117)

M2203165. Care din urmatoarele afirmatii despre tuberculoza pulmonara secundara sunt false
A. evolueaza adesea cu infiltrate apicale
B. frecvent se vindeca spontan
C. la pacientii netratati evolueaza letal in cca 33% din cazuri
D. se manifesta prin determinari extrapulmonare
E. frecvent se complica cu cancer pulmonar
(pag. 1112)

M2203166. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza primara pulmonara sunt false
A. este frecventa in tarile nordice
B. se asociaza cu leziuni faringiene
C. leziunea pulmonara poate sa nu fie detectata pe radiografia toracica
D. leziunea evolueaza cu febra si frisoane
E. leziunea se transforma intr-un mic nodul calcifiat
(pag. 1112)

M2203167. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza pulmonara primara la copii cu defecte
imunitare sunt false:
A. paote evolua lent, insidios
B. poate progresa rapid cu manifestari clinice
C. adesea se poate complica cu rujeola
D. leziunea initiala ramane strict localizata
E. leziunea se extinde frecvent cu revarsat
(pag. 1112)

M2203168. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza pulmonara primara la copii mici sunt
false
A. este foarte rar insotita de adenopatie lobara
B. este frecvent asociata cu adenopatie periferica
C. totdeauna se insoteste de adenopatie hilara
D. evolueaza spre cavitatie
E. se vindeca fara sechele spontan
(pag. 1112)

M2203169. In tuberculoaz primara pulmonara la copii mici adenopatia hilara NU poate determina
A. crize astmatice
B. compresie bronsica si atelectazie
C. compresie vasculara si hemoptizie

107 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
108 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. compresie pe nervul laringeu


E. compresie vagala
(pag. 1112)

M2203170. Care dintre urmatoarele afirmatii privind diseminarea hematogena in tuberculoza primara
pulmonara sunt false
A. este foarte rara
B. este totdeauna simptomatica
C. evolueaza tipic cu hemoptizie
D. determina crize astmatice
E. este frecventa si adesea simptomatica
(pag. 1112)

M2203171. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza pulmonara primara sunt false
A. se intalneste frecvent la adolescenti
B. are localizare adeseori in zonele pulmonare superioare
C. cand prevalenta tuberculozei este mare se localizeaza frecvent in campurile pulmonare medii si inferioare
D. evolueaza frecvent cu hemoptizie
E. adesea apare in sarcina
(pag. 1112)

M2203172. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza pulmonara primara sunt false
A. este mai frecventa la sugari
B. evolueaza extensiv la gravide
C. este secundara unei infectii initiale cu bacil Koch
D. frecvent leziunile sunt apicale
E. se asociaza adesea cu HIV
(pag. 1112)

M2203173. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza pulmonara primara sunt false
A. este frecventa in sudul SUA
B. afecteaza predominant batranii
C. leziunea postinfectie este de obicei centrala
D. se asociaza cu adenopatie lobara
E. frecvent se complica cu reactie pleurala
(pag. 1112)

M2203174. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza pulmonara primara sunt false
A. afecteaza regiunea pulmonara superioara
B. evolueaza cu febra mare
C. frecvent determina dispnee
D. leziunea este periferica
E. leziunea se vindeca spontan
(pag. 1112)

M2203175. Unele din urmatoarele afirmatii referitoare la dozele indicate in tratamentul initial al
tuberculozei pulmonare sunt gresite
A. izoniazida 5mg/kgcorp
B. izoniazida 10 mg/kgcorp
C. izoniazida 15 mg/kgcorp
D. izoniazida 10 tablete pe zi indiferent de greutate
E. izoniazida se administreaza de preferinta injectabil

108 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
109 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1117)

M2203176. Care dintre urmatoarele afirmatii privind spondilita tuberculoasa sunt false
A. implica cel mai frecvent un corp vertebral
B. afecteaza la adult vertebrele toracice superioare
C. afecteaza la adult vertebrele lombare superioare
D. colapsul corpilor vertebrali conduce la aparitia unui abces paravertebral rece
E. poate evolua cu paralizie
(pag. 1115)

M2203177. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza gastrointestinala sunt false
A. este localizata cel mai frecvent la nivelul colonului descendet
B. se poate confunda clinic cu boala Crohn
C. poate evolua cu dureri abdominale
D. poate evolua cu hematochezie
E. tratamentul tuberculostatic este exclusiv
(pag. 1114)

M2203178. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza genitourinara sunt false
A. poate fi asimptomatica
B. decurge cu leziuni distructive ale rinichilor
C. sumarul de urina este patologic in toate cazurile
D. culturile efectuate din trei probe matinale de urina furnizeaza un diagnostic definitiv in 90% din cazuri
E. examenul de urina evidentiaza albuminurie si hematurie
(pag. 1114)

M2203179. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza primara postprimara sunt false
A. afecteaza frecvent segmentele superioare ale lobilor inferiori
B. de obicei este localizata in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superiori
C. poate evolua spre remisiune spontana
D. poate evolua spre sindromul detresei respiratorii a adultului
E. cronicizata nu reprezinta un risc pentru eliminarea bacililor tuberculosi in mediul inconjurator
(pag. 1114)

M2303180. Despre tuberculoza postprimara se poate afirma in mod fals:


A. leziunea poate fi localizata in segmentele superioare ale lobilor inferiori
B. nu determina in general boala cavitara extensiva
C. determina leziuni satelite in interiorul plamanilor
D. poate produce pneumonia tuberculoasa
E. aproximativ 67% din pacientii netratati decedeaza
(pag. 1113)

M2303181. Modificarile de laborator frecvente in tuberculoza pulmonara sunt, cu exceptia


A. anemie severa
B. limfocitoza
C. hipernatremie
D. leucocitoza
E. secretie inadecvata de SIADH
(pag. 1113,1114)

M2303182. Despre examenul clinic in tuberculoza pulmonara nu se pot afirma urmatoarele


A. majoritatea pacientilor au modificari detectabile la examenul fizic

109 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
110 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. pot prezenta raluri expiratorii, mai ales dupa tuse


C. apare suflu tubar in zonele cu caverne mari
D. paloare in unele cazuri
E. se pot auzi raluri ronflante
(pag. 1114)

M2303183. Despre diagnosticul tuberculozei pulmonare sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia


A. se pot utiliza frotiuri de sputa colorate auramina-rodamina
B. se poate utiliza examenul microscopic al probelor colorate Kinyoun
C. coloratia cu fucsina bazica Ziehl-Neelsen este nesatisfacatoare
D. pentru detectarea cresterii micobacteriei pe cultura sunt necesare 2-3 saptamani
E. detectarea cresterii se poate face si prin utilizarea mediilor lichide
(pag. 1115)

M2303184. Tratamentul tuberculozei pulmonare include:


A. etambutol 10 mg/kg zilnic
B. lobectomia
C. rifapentin administrat o data pe saptamana
D. isoniazida 15mg/kg zilnic
E. amikacina injectabila
(pag. 1117)

M2303185. Pacientii cu afectiuni hepatice pun probleme in cazul administrarii:


A. isoniazidei
B. aminoglicozide
C. etambutol
D. pirazinamida
E. rifampicina
(pag. 1119)

M2303186. Despre tuberculoza pulmonara nu se pot afirma urmatoarele


A. intradermoreactia cu PPD este cea mai larg utilizata metoda de screening
B. in absenta unui istoric de vaccinare BCG un test cutanat negativ poate furniza un argument in plus pentru
diagnostic
C. IDR la tuberculina are sensibilitate si specificitate mare
D. testarea PPD se face cu 5 unitati injectate subcutanat
E. intradermoreactia este citita la 48-72 ore, urmarind diametrul longitudinal al reactiei
(pag. 1116)

M2303187. Despre tuberculoza pulmonara se poate afirma


A. rezistenta dobandita se dezvolta in timpul curei cu un regim adecvat
B. tratamentul tuberculostatic nu reprezinta contraindicatie pentru alaptare
C. pacientii pot fi tratati pana la 24 luni
D. tratamentul cu pirazinamida nu trebuie intrerupt daca apare artrita gutoasa
E. in cazul aparitiei tulburarilor gastro-intestinale tratamentul trebuie intrerupt
(pag. 1119)

M2303188. Despre vaccinarea BCG nu se pot afirma:


A. raspunsul tisular local incepe la 2-3 saptamani
B. nu poate cauza complicatii grave
C. nu poate determina osteomielita
D. limfadenita regionala apare la 1-10% din cei vaccinati

110 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
111 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. induce reactivitate la PPD


(pag. 1120)

M2303189. Despre tuberculoza pulmonara se poate afirma, cu exceptia


A. silicotuberculoza necesita prelungirea tratamentului cu cel putin 3 luni
B. pacientii cu boala hepatica severa pot fi tratati cu streptomicina
C. pacientii pot fi asimptomatici in cazul cresterii de 3 ori a aminotransferazelor
D. streptomicina nu determina afectare oculara
E. vindecarea trebuie confirmata pritr-o proba de sputa
(pag. 1119)

M2303190. Urmatoarele medicamente nu determina in general afectiuni oculare:


A. pirazinamida
B. streptomicina
C. isoniazida
D. etambutol
E. rifampicina
(pag. 1117)

M2303191. Despre tuberculoza pulmonara sunt false, cu exceptia:


A. tuberculoza este clasificata de obicei in tuberculoza pulmonara si extrapulmonara
B. gradul afectarii parenchimului variaza in limite largi
C. la inceputul bolii apar semne specifice
D. imaginea radiologica tipica este de infiltrat in lobii superiori
E. prezenta frotiurilor pozitive dupa 4 luni de tratament este considerata esec terapeutic
(pag. 1112)

M2303192. Despre tuberculoza pulmonara nu se pot afirma urmatoarele:


A. evaluarea bacteriologica este metoda preferata de monitorizare a tratamentului
B. in timpul tratamentului pacientii trebuie monitorizati pentru toxicitatea medicamentoasa
C. la pacientii cu varsta inaintata transaminazele serice trebuie masurate in mod repetat
D. rifampicina nu necesita intrerupere in cazul aparitiei trombocitopeniei
E. in cazul insuficientei renale cronice, pirazinamida nu poate fi administrata in doze uzuale
(pag. 1118)

M2303193. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tuberculoza pulmonara:


A. regimul terapeutic pentru gravide cuprinde: isoniazida, pirazinamida, suplimentate cu etambutol
B. se poate practica pneumectomie ca tratament
C. artralgiile produse de pirazinamida sunt tratate cu fenilbutazona
D. intoleranta la medicamente se poate manifesta ca prurit
E. hepatita este reactia adversa cea mai de temut in timpul tratmentului
(pag. 1118)

M2303194. Medicamente incluse in tratamentul tuberculozei pulmonare sunt:


A. ciclosporina
B. clofazimina
C. amoxicilina+acid clavulanic
D. ofloxacina
E. capreomicina
(pag. 1117)

M2503195. Dintre speciile patogene aparţinând complexului Mycobacterium tuberculosis cele care pot

111 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
112 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

determina infecţie la om sunt:


A. Mycobacterium tuberculosis
B. Mycobacterium bovis
C. Mycobacterium africanum
D. Nocardia
E. Rhodococcus
(pag. 1109)

M2503196. Factorii determinanţi ai riscului de dezvoltare a bolii după infecţia tuberculoasă sunt:
A. Vârsta - în special adolescenţa şi adultul tânăr
B. Coinfecţia cu HIV
C. Silicoza
D. Hemofilia
E. Infarctul miocardic acut
(pag. 1110 - 1111)

M2503197. În tuberculoza primară se întâlnesc frecvent ca forme de manifestare:


A. Pleurezia
B. Limfadenopatia hilară sau mediastinală
C. Peritonita TBC
D. Tuberculoza miliară
E. Meningita tuberculoasă
(pag. 1112)

M2503198. Probele de spută prelevate pentru izolarea şi identificarea Mycobacterium tuberculosis


trebuie:
A. Incubate la 37 grade C în atmosferă de CO2 5%
B. Inoculate pe un mediu pe bază de agar şi ou
C. Incubate la 26 grade C în atmosferă de CO2 5%
D. Inoculate pe mediul Löwenstein - Jensen
E. Supravegheate 4 - 8 săptămâni
(pag. 1116)

M2503199. Utilizarea mediilor lichide pentru izolarea şi identificarea M. tuberculosis presupun:


A. Identificarea tulpinilor micobacteriene izolate prin teste biochimice
B. Detectarea radiometrică a creşterii
C. Identificarea tulpinilor izolate prin probe pentru acizii nucleici
D. Timp necesar pentru izolarea şi stabilirea speciei de 4-6 săptămâni
E. Timp necesar pentru izolarea şi stabilirea speciei de 2 - 3 săptămâni
(pag. 1116)

M2503200. Medicamentele de primă linie folosite în tratamentul tuberculozei pulmonare cuprind:


A. Izoniazida
B. Rifampicina
C. Ciprofloxacina
D. Pirazinamida
E. Etambutolul
(pag. 1117)

M2503201. Agenţii terapeutici de primă linie folosiţi în tratamentul tuberculozei pulmonare cuprind:
A. Izoniazida
B. Kanamicina

112 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
113 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. PAS
D. Etionamida
E. Pirazinamida
(pag. 1117)

M2503202. Afectarea nervului optic poate apare sub tratamentul cu următoarele chimioterapice
antituberculoase:
A. Izoniazida
B. Rifampicina
C. Streptomicina
D. Pirazinamida
E. Etambutolul
(pag. 1118)

M2503203. Apariţia chimiorezistenţei în terapia tuberculozei este favorizată de:


A. Folosirea curelor scurte de 6 - 9 luni
B. Folosirea curelor lungi de 12 - 18 luni
C. Lipsa de complianţă a pacienţilor care nu au luat terapia prescrisă în mod curent
D. Monoterapie
E. Terapia combinată, adică în regimuri de 3 - 4 chimioterapice antituberculoase
(pag. 1119)

M2503204. Regulile suplimentare care trebuie respectate în prescrierea chimioterapiei


antituberculoase la pacienţii cu insuficienţă renală cronică sunt:
A. Evitarea folosirii aminoglicozidelor
B. Utilizarea în doze reduse a pirazinamidei la toţi pacienţii cu insuficienţă renală cronică severă cu excepţia
celor ce sunt supuşi hemodializei
C. Izoniazida, rifampicina şi pirazinamida se administrează în doze uzuale în cazurile de insuficienţă renală
uşoară până la moderată
D. Etambutolul se poate folosi fără restricţie în toate schemele terapeutice
E. Dozele de izoniazidă şi pirazinamidă trebuie reduse la toţi pacienţii cu insuficienţă renală cronică în
program de hemodializă
(pag. 1119)

M2503205. Chimioterapia profilactică în tuberculoza pulmonară este justificată la:


A. Contacţii apropiaţi ai cazurilor contaginoase care prezintă reacţii pozitive la testarea cutanată la PPD cu un
diametrul mai mare sau egal cu 15 mm al suprafeţei indurate
B. Sugarii şi copii care au venit în contact cu cazuri contagioase şi au test PPD negativ
C. Persoanele infectate cu HIV cu test cutanat la PPD negativ şi care au un risc crescut de dezvoltare a
tuberculozei şi sunt anergice la testarea cu alte antigene ce provoacă hipersensibilitate de tip întârziat,
cum ar fi Candida şi cele de oreion
D. Reacţii pozitive la testarea cutanată PPD cu un diametru mai mare sau egal cu 10 mm la persoanele cu
infecţie cu HIV
E. Persoane cu risc foarte scăzut de dezvoltare a tuberculozei în caz de infecţie cu diametrul de 10 mm sau
mai mic al suprafeţei de induraţie
(pag. 1120)

M2503206. În tuberculoza pulmonară se pot folosi următoarele modalităţi de administrare a


tratamentului:
A. O dată pe lună
B. Zilnic pe toată durata curei
C. De 3 ori pe săptămână
D. Săptămânal
E. De 2 ori pe săptămână

113 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
114 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1117)

M2503207. Reacţiile fals negative la intradermoreacţia PPD pot să apară la:


A. Pacienţii imunodeprimaţi
B. Pacienţii cu tuberculoză agresivă
C. Pacienţii vaccinaţi BCG
D. Pacienţii infectaţi cu M. tuberculosis, dar fără boală activă
E. Pacienţi sensibilizaţi prin infecţii cu micobacterii netuberculoase
(pag. 1116)

M2503208. Reacţiile pozitive la intradermoreacţia la PPD apar la:


A. Pacienţii vaccinaţi BCG
B. Pacienţii imunodeprimaţi
C. Pacienţii infectaţi cu M. tuberculosis, dar fără boală activă
D. Pacienţi sensibilizaţi prin infecţie cu micobacterii netuberculoase
E. Pacienţii cu tuberculoză activă
(pag. 1116)

M2503209. La bolnavii hepatici următoarele chimioterapice antituberculoase trebuie folosite cu


prudenţă datorită hepatotoxicităţii:
A. Izoniazida
B. Etambutolul
C. Rifampicina
D. Pirazinamida
E. Ciprofloxacina
(pag. 1119)

M2503210. Următoarele chimioterapice antituberculoase pot fi administrate în siguranţă deplină la


gravide:
A. Izoniazida
B. Rifampicina
C. Etambutolul
D. Streptomicina
E. Vincristina
(pag. 1119)

M2503211. Eşecul tratamentului antituberculos trebuie suspectat atunci când:


A. Culturile din spută ale pacientului rămân pozitive după 2 luni de tratament
B. Frotiurile BAAR rămân pozitive după 5 luni de tratament
C. Culturile din spută ale pacientului rămân pozitive după 3 luni de tratament
D. Frotiurile BAAR rămân pozitive după 3 luni de tratament
E. Culturile din spută ale pacientului rămân pozitive după 5 luni de tratament
(pag. 1119)

M2503212. Rifampicina folosită în terapia tuberculozei pulmonare poate determina următoarele efecte
adverse:
A. Afectare hepatică
B. Trombocitopenie autoimună
C. Nevrită optică
D. Afectare renală
E. Tulburări cardiace
(pag. 1118 - 1119)

114 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
115 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2603213. Speciile aparţinând complexului M. Tuberculosis sunt:


A. M. tuberculosis
B. M. avium
C. M. bovis
D. M. scrofulaceum
E. M. Africanum
(pag. 1109)

M2603214. Bacili acido-alcoolo-rezistenţi sunt:


A. M. tuberculosis
B. Nocardia
C. Streptococcus pneumoniae
D. Haemophylus influenzae
E. Pseudomonas aeruginosa
(pag. 1109)

M2603215. Următoarele forme de tuberculoză sunt contagioase:


A. Tuberculoza osteo-articulară fără fistulă cutanată
B. Tuberculoză pulmonară cavitară
C. Tuberculoză pulmonară cu frotiu din spută negativ şi culturi pozitive
D. Tuberculom
E. Tuberculoza pericardică
(pag. 1110)

M2603216. Următoarele afirmaţii sunt corecte în tuberculoza pleurală:


A. Afectarea pleurală este frecventă în tuberculoza secundară
B. Lichidul pleural în tuberculoza pleurală poate fi hemoragic
C. Lichidul pleural este exudat, cu predominenţa celulelor mezoteliale
D. PH-ul lichidului pleural peste 7,2
E. Se poate rezolva spontan
(pag. 1113)

M2603217. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în tuberculoza post primară:


A. Rezultă în urma unei infecţii iniţiale cu bacili tuberculoşi
B. Rezultă din reactivarea endogenă a unei infecţii recurente
C. Este localizată de obicei în lobul mediu drept
D. Apare frecvent spută striată cu sânge
E. Semnele fizice sunt importante
(pag. 1112-1113)

M2603218. Meningoencefalita TBC se caracterizează printr-un lichid cefalorahidian:


A. BAAR sunt vizualizaţi pe frotiul direct efectuat din sedimentul LCR în 80% din cazuri
B. Hiperglicorahie
C. Hiperproteinorahie
D. Eozinofile în număr crescut
E. Elemente celulare cîteva sute/mm3 iniţial predominant PMN ulterior înlocuite cu limfocite
(pag. 1115)

M2603219. Agenţi de prima linie în tratamentul tuberculozei:


A. Izoniazidă
B. Penicilină
C. Cicloserină

115 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
116 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. Rifampicină
E. Etambutol
(pag. 1117)

M2603220. Metode de diagnostic pozitiv în tuberculoză pulmonară:


A. Examen microscopic al BAAR
B. BCG
C. Proceduri radiologice
D. Intradermoreacţia Cassoni
E. Cultura micobacteriană
(pag. 1115-1116)

M2603221. Manifestări clinice în tuberculoza pulmonară:


A. Febră
B. Dispnee
C. Transpiraţii nocturne
D. Artralgii
E. Hemoptizie
(pag. 1112-1113)

M2603222. Celule esenţiale implicate în imunitatea celulară în TBC:


A. Euzinofile
B. Pneumocite
C. Limfocite T
D. Limfocite B
E. Celule mezoteliale
(pag. 1111)

M2803223. Tuberculoza primara pulmonara se caracterizeaza prin:


A. vindecare spontana in majoritatea cazurilor
B. poate evolua spre tuberculoza miliara la imunodeprimati
C. este tuberculoza de tip adult
D. imaginea radiologica sechelara este de mic nodul calcificat
E. afectarea pleurala este frecventa in tuberculoza primara.
(pag. 1112)

M2803224. Toracocenteza in tuberculoza pleurala evidentiaza:


A. caracter de transudat
B. este tipica prezenta mononuclearelor in stadii avansate
C. lichid de culoare galbuie sau hemoragic
D. frecvente celule mezoteliale
E. caracter de exudat.
(pag. 1113)

M2803225. Diagnosticul in meningita TBC necesita:


A. punctie lombara-facultativ
B. culturi din LCR
C. CT,RMN
D. punctie lombara- obligatoriu
E. biopsie in caz de tuberculom
(pag. 1115)

116 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
117 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2803226. Diagnosticul radiologic in tuberculoza pulmonara se bazeaza pe:


A. infiltrat la nivelul lobului superior pulmonar
B. caverna la nivelul lobului superior pulmonar
C. topografia apicala are caracter exclusiv
D. poate fi intalnit orice aspect radiologic
E. un film normal nu exclude diagnosticul
(pag. 1116)

M2803227. Intradermoreactia la PPD se caracterizeaza prin:


A. are cea mai mare valoare in diagnosticul tuberculozei active
B. sensibilitate si specificitate reduse
C. nu exista reactii fals negative
D. reactiile fals negative sunt frecvente la pacientii imunodeprimati
E. reactia pozitiva inseamna obligatoriu tuberculoza activa
(pag. 1116)

M2803228. Dintre agentii de prima linie in tratamentul tuberculozei fac parte:


A. kanamicina
B. izoniazida
C. amikacina
D. rifampicina
E. etambutolul
(pag. 1117)

M2803229. Medicamentele de linia a doua in tratamentul tuberculozei au urmatoarele caracteristici:


A. un grad ridicat de intoleranta si toxicitate
B. includ si antibiotice chinolonice
C. include si amoxicilina/ acid clavulanic
D. un nivel ridicat al eficientei
E. include streptomicina
(pag. 1117)

M2803230. Monitorizarea raspunsului la tratamentul tuberculozei se bazeaza pe:


A. evaluarea radiologica este metoda preferata
B. in regimurile de 6 luni, 20% din pacienti vor avea culturi din sputa negative
C. prezenta frotiurilor pozitive dupa 5 luni inseamna esec terapeutic
D. evaluarea bacteriologica nu este recomandata
E. urmarirea toxicitatii medicamentoase
(pag. 1118)

117 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
118 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 4
Astmul bronsic.
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1104001. Corpii Creola din lumenul bronsic provin din:


A. epiteliul cailor aeriene
B. distructie limfocitara
C. proteine granulare ale polimorfonuclearelor neutrofile
D. membrane macrofagice
E. hipersecretie de mucus
(pag. 1567)

M1204002. La un pacient cu astm bronsic, hiperinflatia marcata a toracelui, folosirea muschilor


respiratori accesori si prezenta pulsului paradoxal semnifica:
A. obstructia severa a cailor respiratorii
B. un tablou obisnuit intalnit in criza de astm bronsic
C. pneumonia
D. embolia pulmonara
E. asocierea infectiei
(pag. 1570)

M1204003. Diagnosticul de astm bronsic se stabileste prin unul sau mai multe dintre urmatoarele teste:
A. Demonstrarea obstructiei reversibile a cailor aeriene
B. Demonstrarea existentei reactiilor cutanate pozitive la diversi alergeni
C. Demonstrarea eozinofiliei in sange
D. Demonstrarea eozinofiliei in sputa
E. Demonstrarea cresterii IgE serice
(pag. 1570)

M1204004. Dintre catecolaminele utilizate in tratamentul astmului bronsic, cel mai puternic efect
bronhodilatator il are (au):
A. izoproterenolul
B. epinefrina
C. izoetarina
D. rimiterolul
E. hexoprenalina
(pag. 1571)

M1204005. Calea preferata de administrare a medicamentelor stimulatoare a receptorilor beta-


adrenergici, utilizate in tratamentul astmului bronsic, este:
A. Inhalatorie
B. Intravenoasa
C. Intramusculara
D. Subcutanata
E. Orala
(pag. 1571)

118 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
119 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M1204006. Cromoglicatul de sodiu este utilizat in tratamentul astmului bronsic datorita efectului
(efectelor):
A. De inhibare a degranularii mastocitelor
B. Bronhodilatator
C. Antiinfectios
D. Expectorant
E. Mucolitic
(pag. 1572)

M1204007. In astmul bronsic cu crize rare, tratamentul de electie este reprezentat de:
A. administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie
B. adminitrarea cronica de simpaticomimetice inhalatorii
C. administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatorie
D. administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenti stabilizatori ai mastocitelor
E. administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale orala
(pag. 1573)

M1404008. Mecanismele imunologice par a fi legate cauzal de dezvoltarea astmului in proportie de:
A. <25%
B. intre 25% si 35%
C. >35%
D. intre 35% si 45%
E. > 45%
(pag. 1568)

M1404009. Obstructia reversibila a cailor aeriene, ca diagnostic pentru astmul bronsic, este definita
conventional ca o crestere a VEMS-ului, dupa 2 pufuri dintr-un agonist beta-adrenergic. Cu cate
procente creste VEMS-ul:
A. <5%
B. intre 5% si 10%
C. >10%
D. intre 10% si 15%
E. > 15%
(pag. 1570)

M1504010. Cel mai eficace tratament al episoadelor acute de astm se realizeaza folosind:
A. Agentii stabilizatori ai mastocitelor
B. Corticoterapia inhalatorie
C. Medicatia anticolinergica
D. Corticoterapia orala
E. Beta-2-agonistii sub forma de aerosoli
(pag. 1572)

M1504011. Diagnosticul de astm necesita obligatoriu demonstrarea:


A. Eozinofiliei din sputa si sange
B. IgE serice crescute
C. Hiperinflatiei pulmonare la radiografia toracica
D. Obstructiei reversibile a cailor aeriene
E. Reactiilor cutanate pozitive la diversi alergeni
(pag. 1570)

M1504012. Bromura de ipratropiu produce bronhodilatatie la bolnavii cu astm bronsic prin:


A. Efect anticolinergic

119 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
120 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Stimularea receptorilor beta-adrenergici


C. Diminuarea inflamatiei mucoasei bronsice
D. Inhibitia fosfodiesterazei
E. Inhibarea degranularii mastocitelor
(pag. 1571-1572)

M1504013. Urmatoarele medicamente folosite in astmul bronsic sunt foarte selective pentru tractul
respirator si sunt lipsite practic de efecte adverse cardiace notabile la doze uzuale cu exceptia:
A. Metaproterenolului
B. Terbutalinei
C. Fenoterolului
D. Albuterolului
E. Saligeninele
(pag. 1571)

M1604014. Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt:
A. Inhibitorii enzimei de conversie
B. Blocantii de calciu
C. Antiinflamatoarele nesteroidice
D. Antibioticele betalactamice
E. Antiinflamatoare steroidice
(pag. 1568)

M1604015. La examenul clinic la un pacient astmatic in criza gasim:


A. wheezing
B. hipersudoratie
C. hipersecretie apoasa nasoconjunctivala
D. jugulare turgescente
E. bradiaritmie
(pag. 1570)

M1604016. Diagnosticul diferential dintre astmul bronsic si insuficienta ventriculara stanga acuta are la
baza prezenta:
A. stridorului
B. efortului muschilor respiratori accesori
C. ralurile umede la baze
D. expectoratia perlata,aderenta
E. degetele hipocratice
(pag. 1570)

M1604017. Anticolinergicele utilizate in tratamentul astmului bronsic au ca dezavantaj:


A. actiunea lenta-in 60-90 de minute
B. aparitia tahicardiei excesive,mai mult de 120 batai/minut
C. existenta numai ca preparate injectabile
D. hepatotoxicitatea
E. contraindicatiile administrarii in afectiuni renale asociate
(pag. 1571)

M1604018. La pacientul astmatic in criza trebuie evitata administrarea de:


A. diuretice
B. sedative
C. betaadrenergice

120 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
121 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. antibiotice
E. antipiretice
(pag. 1570)

M2204019. Aspirina reactioneaza incrucisat cu antiinflamatoarele nonsteroidiene la bolnavii cu astm


bronsic si sensibilitate la aspirina cu:
A. salicilamida
B. propoxifenul
C. fenilbutazona
D. salicilatul sodic
E. acetaminofenul
(pag. 1568)

M2204020. A fost mentionat ca efect secundar principal dupa rezorcinolilor:


A. tremor
B. inducerea candidozei bucale
C. greata
D. torsada varfurilor
E. prelungirea conducerii la nivelul nodulului atrio-ventricular
(pag. 1571)

M2204021. Teofilina are concentratia plasmatica terapeutica de:


A. 0,1-0,1 microg/ml
B. 1-2 microg/ml
C. 10-20 microg/ml
D. 100-200 microg/ml
E. 1000-2000 microg/ml
(pag. 1571)

M2204022. In definitia astmului bronsic se subliniaza:


A. ca este o afectiune a alveolelor pulmonare
B. ca este o afectiune la nivelul laringelui
C. ca este o afectiune a cailor respiratorii
D. ca este o afectiune a interstitiului
E. ca este o afectiiune a cailor respiratorii si a interstitiului.
(pag. 1566)

M2204023. Definitia astmului bronsic mentioneaza:


A. ca exista o reactivitate crescuta a cailor respiratorii
B. ca exista o reactivitate normala a cailor respiratorii
C. ca exista o reactivitate scazuta a cailor respiratorii
D. ca exista o reactivitate specifica a cailor respiratorii
E. ca exista o reactivitate crescuta sau normala a cailor respiratorii
(pag. 1566)

M2204024. In astmul bronsic, conform definitiei este afectat:


A. caile respiratorii superioare
B. arborele traheobronsic
C. laringele
D. bronsiile sub 2 cm diametru
E. traheea
(pag. 1566)

121 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
122 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2204025. Conform definitiei astmului bronsic, reactivitatea bronsica se produce la:


A. alergeni
B. infectii virale
C. infectii bacteriene
D. efort fizic
E. la o multitudine de stimuli
(pag. 1566)

M2204026. Astmul bronsic se manifesta din punct de vedere fiziologic prin:


A. schimbarea sensului de difuziune a gazelor la nivelul membranei alveolare
B. alterarea schimbului de gaze la nivelul membranei alveolare
C. prin cresterea timpului de contact al gazelor cu membrana alveolara
D. ingustarea generalizata a conductelor aeriene
E. reducerea capacitatii pulmonare
(pag. 1566)

M2204027. Atacurile din astmul bronsic evolueaza tipic:


A. minute, ore
B. saptamani
C. luni
D. ani
E. secunde
(pag. 1566)

M2204028. In status astmaticus obstructia:


A. este blanda
B. este reversibila spontan
C. dureaza minute
D. se poate termina fatal
E. este reversibila la terapia obisnuita
(pag. 1566)

M2204029. Astmul bronsic este:


A. o afectiune rara
B. o afectiune foarte frecventa
C. o afectiune a femeilor
D. o afectiune intalnita numai la copii
E. o afectiune intalnita numai la persoane peste 60 ani
(pag. 1566)

M2204030. Astmul bronsic apare:


A. la toate varstele
B. predomina la varstele de peste 60 ani
C. numai la femei
D. numai peste 40 ani
E. numai la copii
(pag. 1566)

M2204031. Astmul bronsic se clasifica, din ratiuni epidemiologice si clinice:


A. in functie de stimulii principali care provoaca episoadele acute
B. in functie de varsta la care apare
C. in functie de zona geografica

122 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
123 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. in functie de ora la care apare


E. in functie de efortul fizic la care apare
(pag. 1566)

M2204032. In astmul alergic sunt:


A. niveluri crescute de IgA
B. niveluri crescute de IgD
C. niveluri crescute de IgE
D. niveluri crescute de IgG
E. niveluri scazute de IgE
(pag. 1567)

M2204033. Trasatura de baza a diatezei astmatice este:


A. hiperexcitabilitatea nespecifica a arborelui traheobronsic
B. conductanta crescuta
C. permeabilitatea diminuata
D. reducerea suprafetei de schimb gazos
E. permebilitatea crescuta a membranei alveolocapilare
(pag. 1567)

M2204034. Care este trasatura cea mai frecvent intalnita in astmul bronsic:
A. prezenta terenului alergic
B. hiperexcitabilitatea nespecifica a arborelui traheobronsic
C. conductanta crescuta
D. permebilitatea crescuta a membranei alveolocapilare
E. conductanta scazuta
(pag. 1567)

M2204035. Reactivitatea bronsica:


A. creste dupa infectii virale numai la astmatici
B. creste dupa infectii virale numai la normali
C. creste dupa infectii virale si la normali si la astmatici
D. nu este influentata de infectii virale
E. nu este influentata de poluanti.
(pag. 1567)

M2204036. Reactivitatea bronsica dupa o infectie virala ramane crescuta:


A. mai multe ore
B. o zi
C. mai multe zile, sub o saptamana
D. o saptamana
E. mai multe saptamani
(pag. 1567)

M2204037. Reactivitatea bronsica dupa expunere la ozon ramane crescuta:


A. mai multe ore
B. o zi
C. cateva zile
D. mai multe saptamani
E. mai multe luni
(pag. 1567)

123 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
124 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2204038. Mecanismul reactivitatii bronsice este explicat prin ipoteza:


A. neurogena
B. inflamatiei cailor aeriene
C. deficitului de receptori
D. deficitului enzimatic
E. deficitului de stimulare neurogena
(pag. 1567)

M2204039. In lichidul de lavaj bronhoalveolar la bolnavii cu astm bronsic au fost gasite numeroase:
A. trombocite
B. celulele epiteliale
C. celule dendritice
D. celule gliale
E. celule mucipare
(pag. 1567)

M2204040. Mediatorii eliberati in astmul bronsic care produc o inflamatie imediata sunt:
A. Prostaglandina A
B. Prostaglandina B
C. Prostaglandina C
D. Prostaglandina D2
E. Prostaglandina G
(pag. 1567)

M2204041. Mediatorii eliberati in astmul bronsic care produc o inflamatie imediata sunt:
A. Leucotriena A
B. Leucotriena B
C. Leucotriena C
D. Leucotriena M
E. Leucotriena N
(pag. 1567)

M2204042. In astmul bronsic se elibereaza factorii chemotactici:


A. TNF-alfa
B. IL-1
C. Leucotriena B4
D. Limfotoxina
E. Casexina
(pag. 1567)

M2204043. Limfocitele T sunt implicate in patogeneza astmului bronsic deoarece:


A. Sunt prezente in numar mare in caile aeriene
B. Produc citokine care stimuleaza raspunsul umoral de tip IgG
C. Produc citokine care stimuleaza raspunsul umoral de tip IgM
D. Limfocitele TH1 stimuleaza cresterea celulelor B prin IL-6
E. Limfocitele TH1 produc IL-4 si IL-5
(pag. 1567)

M2204044. Mecanismele imunologice pot fi legate cauzal de dezvoltarea astmului bronsic:


A. la 75-85% dintre bolnavii adulti
B. la 25-35 % dintre bolnavii adulti
C. mai frecvent la adulti

124 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
125 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. mai frecvent la varstnici


E. mai frecvent la femei
(pag. 1568)

M2204045. Reactia intarziata la bolnavii cu astm bronsic alergic apare:


A. la toti barbati
B. la o minoritate dintre bolnavi
C. la 30-50% dintre bolnavi
D. la femei
E. la copii
(pag. 1568)

M2204046. Reactia intarziata la bolnavii cu astm bronsic alergic apare:


A. la toti bolnavii
B. la 48-72 ore de la expunere
C. la 70-80% dintre bolnavi
D. la aproape jumatate dintre bolnavi
E. la minute de la expunere
(pag. 1568)

M2204047. Stimul farmacologic cel mai des asociat cu producerea unui episod acut de astm este:
A. cefalosporine
B. quinolonele
C. tetraciclinele
D. tartrazina
E. macrolidele
(pag. 1568)

M2504048. Pentru susţinerea diagnosticului de astm bronşic este obligatoriu să se demonstreze:


A. Obstrucţia reversibilă a căilor aeriene
B. Eozinofilia din spută şi sânge
C. IgE serică crescută
D. Hiperinflaţia pulmonară la radiografia toracică
E. Pozitivitatea reacţiilor cutanate la diverşi alergeni
(pag. 1570)

M2504049. Pentru a susţine diagnosticul diferenţial dintre bronşita cronică şi astmul bronşic trebuie să
se evidenţieze în primul rând:
A. Lipsa perioadelor pur asimptomatice
B. Dispneea permanentă
C. Eozinofilia din sânge
D. Absenţa expectoraţiei mucopurulente
E. Hiperinflaţia pulmonară la examenul radiologic
(pag. 1570)

M2504050. Utilizarea bromurii de ipratropiu în astmul bronşic este justificată de producerea


bronhodilataţiei prin:
A. Stimularea receptorilor beta - adrenergici
B. Diminuarea inflamaşiei mucoasei bronşice
C. Inhibiţia fosfodiesterazei
D. Inhibarea degranulării mastocitelor
E. Efect anticolinergic

125 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
126 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1571 - 1572)

M2504051. Cu excepţia unuia singur următoarele medicamente folosite în terapia astmului bronşic
sunt foarte selective pentru tractul respirator şi sunt lipsite practic de efecte cardiace adverse:
A. Terbutalina
B. Fenoterolul
C. Saligeninele
D. Albuterolul
E. Metaproterenolul
(pag. 1571)

M2504052. Mecanismul de acţiune al cromolynului de sodiu este:


A. Inhibiţia degranulării mastocitelor
B. Reducerea inflamaţiei căilor aeriene
C. Efect anticolinergic
D. Stimularea receptorilor beta - adrenergici
E. Inhibiţia fosfodiesterazei
(pag. 1572)

M2504053. Tratamentul cel mai eficient al episoadelor acute de astm se realizează prin folosirea:
A. Beta - 2 - agoniştilor sub formă de aerosoli
B. Agenţilor stabilizatori ai mastocitelor
C. Corticoterapiei inhalatorii
D. Medicaţiei anticolinergice
E. Corticoterapiei orale
(pag. 1572)

M2504054. Următoarele medicamente sunt recomandate pentru terapia de durată a astmului bronşic cu
excepţia:
A. Metotrexatului
B. Beta - 2 - agoniştilor
C. Corticoterapiei inhalatorii
D. Agenţii stabilizatori ai mastocitelor
E. Corticoterapiei orale
(pag. 1572 - 1573)

M2504055. Următorii stimuli interacţionează cu reactivitatea căilor aeriene şi produc episoade acute de
astm bronşic cu excepţia:
A. Alergenilor
B. Stimulilor farmacologici
C. Infecţiilor respiratorii
D. Fumatului
E. Efortului fizic
(pag. 1567 - 1569)

M2504056. Menţionaţi care din următorii stimuli nu produc episoade acute de astm bronşic prin
interacţiunea cu reactivitatea căilor aeriene:
A. Oxidul de carbon
B. Efortul fizic intens
C. Ozonul
D. Infecţiile virale
E. Stresul emoţional
(pag. 1568 - 1569)

126 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
127 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2504057. Demonstrarea reversibilităţii obstrucţiei căilor aeriene în astmul bronşic presupune:


A. O creştere cu 15 procente sau mai mult a VEMS după 2 puff-uri dintr-un agonist beta - adrenergic
B. Dispariţia dispneei după tratament
C. Dispariţia tusei după tratament
D. O creştere cu 5 procente sau mai puţin a VEMS după 2 puff-uri dintr-un agonist beta - adrenergic
E. O creştere cu 10 procente sau mai puţin a VEMS după 2 puff-uri dintr-un agonist beta - adrenergic
(pag. 1570)

M2604058. Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt:
A. Inhibitorii enzimei de conversie
B. Antiinflamatoarele nesteroidice
C. Blocanţii de calciu
D. Antibioticele betalactamice
E. Antiinflamatoare steroidice
(pag. 1568)

M2604059. La examenul clinic la un pacient astmatic în criza,in mod caracteristic constatam


A. wheezing
B. hipersudoraţie
C. hipersecreţie apoasa nasoconjunctivala
D. jugulare turgescente
E. bradiaritmie
(pag. 1570)

M2604060. Reversibilitatea obstrucţiei cailor aeriene în astm este definita convenţional ca o creştere
procentuala dupa administrarea de betamimetic cu:
A. 5%
B. 10%
C. 15%
D. 20%
E. 25%
(pag. 1570)

M2604061. Diagnosticul diferential dintre astmul bronsic si insuficienta ventriculara stanga acuta are la
baza prezenţa:
A. stridorului
B. efortului muşchilor respiratori accesori
C. ralurile umede la baze
D. expectoraţia perlata,aderenta
E. degetele hipocratice
(pag. 1570)

M2604062. Anticolinergicele utilizate în tratamentul astmului bronşic au ca dezavantaj:


A. hepatotoxicitatea
B. apariţia tahicardiei excesive,mai mult de 120 batai/minut
C. existenţa numai ca preparate injectabile
D. D acţiunea lenta-în 60-90 de minute
E. contraindicaţiile administrarii în afecţiuni renale asociate
(pag. 1571)

M2604063. La pacientul astmatic în criza trebuie evitata administrarea de:


A. diuretice

127 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
128 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. sedative
C. betaadrenergice
D. antibiotice
E. antipiretice
(pag. 1572)

M2604064. Terapia medicamentoasă a astmului este reprezentată de:


A. Mineralocorticoizi
B. Agenţi stabilizatori ai neutrofilelor
C. Anticolinergici
D. Antagonişti beta adrenergici
E. Alfa blocante
(pag. 1571)

M2704065. Diagnosticul de astm se stabileste prin demonstrarea obstructiei reversibile a cailor


respiratorii definita prin:
A. Reversibilitatea absoluta cunormalzarea VEMS dupa 1 puf de agent beta-adrenergic
B. Reversibilitatea absoluta cu cresterea VEMS cu 5% dupa 2 pufuri de agent beta-adrenergic
C. Reversibilitatea cu cresterea VEMS cu 15% dupa 3 pufuri de agent beta-adrenergic
D. Reversibilitatea cu cresterea VEMS cu 15% dupa 2 pufuri de agent beta-adrenergic
E. Nici una din afirmatiile de mai sus
(pag. 1570)

M2704066. Aminofilina administrata intravenos in exacerbarea de astm este:


A. Primul medicament indicat
B. Mai eficienta de 3-4 ori in reducerea bronhospasmului decat beta2simpaticomimeticele inhalatorii
C. Apare mai sigura decat beta2simpaticomimeticele data find lipsa de efecte secundare
D. Dozele variaza intre 250- 750 mg/24 ore
E. Medicatie asociata dupa prima ora de la utilizarea de beta2simpaticomimetice, atunci cand acestea nu
controleaza bronhospasmul
(pag. 1572)

M2704067. Utilizarea de glucocorticoizi in exacerbarea de astm apare eficienta:


A. Daca adminstrarea initiala se face pe cale inhalatorie
B. Pentru doze conventionale de prednison - 40-60mg/zi
C. La doze de prednison mai mari decat cele conventionale
D. In mai putin de 6 ore de la administarea per os
E. Numai in administrare iv de metilprednisolon
(pag. 1572)

M2804068. In timpul unei crize de astm prezinta alterari:


A. exclusiv capacitatea vitala
B. rezistenta la flux si volumul rezidual
C. exclusiv FEV1 (VEMS)
D. FEV1, volumul rezidual si rezistenta la flux
E. Toti parametrii spirometrici
(pag. 1569)

M2804069. Diagnosticul de astm bronsic se stabileste prin demonstrarea:


A. hipersensibilitatii la alergeni
B. scaderii FRV1
C. scaderii capacitatii vitale

128 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
129 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. cresterii volumului rezidual


E. obstructiei reversibile a cailor aeriene
(pag. 1570)

M2804070. Cel mai eficient tratament al episoadelor acute de astm este administrarea de:
A. beta2 agonisti
B. corticoizi
C. metilxantina
D. antibiotice
E. antialergice
(pag. 1572)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1104071. In astm se elibereaza urmatorii mediatori cu rol in reactia inflamatorie:


A. leucotriene C, D, E
B. factorul de activare plachetar
C. fosfolipaza A2
D. serotonina
E. bradichinina
(pag. 1567)

M1104072. Urmatoarele medicamente pot fi asociate cu inducerea unor episoade acute de astm:
A. indometacin
B. naproxen
C. captopril
D. atenolol
E. amlodipina
(pag. 1568)

M1104073. Poluantii atmosferici implicati in astm pot fi:


A. monoxidul de carbon
B. dioxidul de azot
C. ozon
D. benzen
E. dioxid de sulf
(pag. 1568)

M1104074. Infectiile pulmonare care induc exacerbarea acuta a astmului bronsic, sunt mai frecvent
determinate de:
A. Haemophilus influenzae
B. Chlamydia pneumoniae
C. Rhinovirusuri
D. Virusul sincitial respirator
E. Mycoplasma pneumoniae
(pag. 1569)

M1104075. Astmul bronsic indus de effort este caracterizat prin:


A. lipsa modificarii reactivitatatii cailor aeriene
B. aparitia unor contractii pasagere ale musculaturii netede
C. hiperemie termic indusa la nivelul mucoasei bronsice

129 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
130 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. congestia microvascularizatiei mucoasei bronsice


E. lipsa producerii unor sechele in timp indelungat
(pag. 1569)

M1104076. Morfopatologic in astmul bronsic se poate evidentia:


A. hipertrofia musculaturii netede bronsice
B. atrofia vaselor mucoasei si submucoasei bronsice
C. edem al mucoasei bronsice
D. infiltrate limfocitare in peretele bronsic
E. ingrosarea marcata a membranei bazale a mucoasei bronsice
(pag. 1569)

M1204077. Definitia astmului bronsic include una sau mai ulte dintre urmatoarele afirmatii:
A. astmul bronsic este o afectiune a cailor respiratorii, caracterizata printr-o reactivitate crescuta a arborelui
traheo-bronsic, la o multitudine de stimuli
B. astmul bronsic se caracterizeaza, din punct de vedere fiziopatologic, printr-o ingustare generalizata a
conductelor aeriene, care poate ceda spontan sau ca raspuns la tratament
C. astmul bronsic se caracterizeaza, din punct de vedere clinic, prin accese de dispnee, tuse si wheezing
D. astmul bronsic este o boala cu evolutie episodica, cu exacerbari acute, care alterneaza cu perioade
asimptomatice
E. astmul bronsic este o afectiune care evolueaza cu tuse cronica, productiva
(pag. 1566)

M1204078. Clasificarea etiologica a astmului bronsic recunoaste, in prezent, urmatoarele forme:


A. astm alergic
B. astm idiosincrazic
C. astm profesional
D. astm infectios
E. astm de effort
(pag. 1566)

M1204079. In astmul alergic se pot constata unul sau mai multe dintre urmatoarele aspecte clinice sau
de laborator:
A. Antecedente personale sau familiale de boli alergice
B. Leucocitoza
C. Eozinofilia
D. Cresterea IgE in ser
E. Teste de provocare pozitive la inhalarea unui antigen specific
(pag. 1566-1567)

M1204080. Stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene si care pot induce episoade
acute de astm, pot fi reprezentati de:
A. alergeni
B. infectii
C. factori profesionali
D. medicamente - aspirina
E. medicamente - digoxin
(pag. 1567-1569)

M1204081. Astmul profesional poate apare dupa expunerea la una sau mai multe dintre urmatoarele
noxe:
A. Pulberi de lemn sau vegetale
B. Agenti farmaceutici

130 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
131 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Chimicale industriale si mase plastice


D. Enzime biologice
E. Effort
(pag. 1568)

M1204082. Cele mai eficace mijloace de tratament in astmul bronsic sunt reprezentate de:
A. eliminarea agentilor cauzali din mediul unui astmatic alergic
B. medicamente care inhiba contractia musculaturii netede bronsice
C. medicamente care diminueaza si/sau previn inflamatia
D. antibiotice
E. expectorante
(pag. 1570-1571)

M1204083. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu rezorcinolii (terbutalina,
fenoterol) si saligeninele (albuterol-salbutamol) utilizati in terapia astmului bronsic:
A. sunt selective pentru tractul respirator
B. sunt lipsite de efecte cardiace notabile, cu exceptia dozelor mari
C. sunt active pe toate caile de administrare
D. au efect prelungit (4-6 ore)
E. nu se adeministreaza la copil
(pag. 1571)

M1204084. Glucocorticoizii sunt indicati in terapia astmului bronsic in urmatoarele situatii:


A. la orice pacient la care boala nu este controlata prin bronhodilatatoare inhalatorii
B. In criza de astm usoara
C. In criza de astm severa
D. In astmul bronsic cu crize frecvente
E. In criza de astm bronsic care evolueaza concomitent cu pneumonie
(pag. 1572)

M1304085. Medicamentele asociate frecvent cu inducerea unor episoade acute de astm bronsic sunt:
A. aspirina
B. coloranti (tartrazina)
C. antagonisti ß adrenergici
D. agenti de sulfitare
E. norfloxacin
(pag. 1568)

M1304086. Simptomele persistente de astm bronsic pot fi tratate cu:


A. ß 2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune
B. teofilina retard
C. parasimpatolitice
D. diuretice
E. propranolol
(pag. 1573)

M1304087. Pacientii cu simptome remanente sau continue de astm bronsic si functie pulmonara
instabila sunt tratati cu:
A. steroizi orali in doza unica zilnica
B. teofilina retard
C. parasimpatolitice
D. ß2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune

131 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
132 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. antibiotice
(pag. 1573)

M1304088. Astmul alergic se asociaza cu:


A. istoric personal sau familial de boli alergice (rinite, urticarie, eczema)
B. reactie cutanata de tip papula eritematoasa pozitiva la injectarea intradermica de extracte din antigenele
aerogene
C. niveluri crescute de IgE in ser
D. teste de provocare pozitiva prin inhalarea unui antigen specific
E. niveluri scazute de IgE in ser
(pag. 1566)

M1304089. Pacientii cu astm idiosincrazic se recunosc dupa:


A. lipsa unui teren alergic in antecedentele personale si heredocolaterale
B. teste cutanate negative
C. niveluri normale de IgE in ser
D. bradicardie
E. modificari ale TA
(pag. 1567)

M1304090. Forma nesezoniera de astm bronsic poate fi consecinta alergiei la:


A. pene
B. fanerele animalelor
C. praf cu paraziti
D. fungi si alte antigene din mediul inconjurator
E. oxigen
(pag. 1568)

M1304091. Mecanismele obstructiei cailor aeriene din astmul bronsic profesional sunt:
A. formarea de IgE specifice determinate de agentii agresori
B. eliberarea directa de substante vasoconstrictoare
C. stimulare directa sau reflexa a cailor respiratorii la persoanele cu astm latent sau boala franca
D. formarea de IgA specifice la actiunea agentului agresor
E. eliberarea de substante vasodilatatoare la contactul cu substantele incriminate
(pag. 1568)

M1304092. Terminarea unui episod de astm bronsic este frecvent marcata de:
A. tuse cu expectoratie groasa, filanta
B. spirale Curshman (sputa ia forma cailor aeriene distale)
C. la examenul microscopic - eozinofile si cristale Charcot-Leyden
D. scadere TA
E. bradicardie
(pag. 1570)

M1304093. Episoade recurente de bronhospasm, care trebuie diferentiate de astmul bronsic, se pot
intalni in:
A. tumori carcinoide
B. embolii pulmonare recurente
C. bronsite cronice
D. tromboflebita profunda
E. tahicardie paroxistica
(pag. 1570)

132 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
133 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M1304094. Glucocorticoizii se folosesc in tratamentul astmului bronsic pentru efectul lor:


A. bronhodilatator
B. de a reduce inflamatia cailor aeriene
C. benefic in suferintele acute, cand obstructia severa a cailor aeriene nu cedeaza la alte tratamente
D. bronhoconstrictor
E. antitusiv
(pag. 1571)

M1404095. Astmul bronsic alergic se asociaza adesea cu:


A. urticaria
B. reactii cutanate de tip sclerodermie
C. niveluri crescute de IgA in ser
D. Eczema
E. istoric familial de boli alergice
(pag. 1566)

M1404096. Astmul idiosincrazic se caracterizeaza prin:


A. antecedente heredocolaterale alergice prezente
B. antecedente personale alergice absente
C. testele cutanate sunt negative
D. nivelurile de IgE sunt crescute
E. nivelurile de IgE sunt normale
(pag. 1567)

M1404097. In lichidul de lavaj bronhoalveolar se gasesc un numar crescut de:


A. leucotriene F
B. eritrocite
C. limfocite
D. neutrofile
E. celule epiteliale
(pag. 1567)

M1404098. Care dintre urmatoarele afirmatii privind anticolinergicele in tratamentul astmului bronsic
sunt false:
A. au actiune lenta
B. au potenta foarte mare
C. sunt necesare 60 pana la 90 de minute pana la atingerea bronhodilatatiei maxime
D. bromura de ipratropiu este contraindicata la pacientii cu afectiuni cardiace
E. bromura de ipratropiu este un compus cuaternar de amoniu neabsorbabil
(pag. 1571)

M1504099. In tratamentul de durata al astmului bronsic sunt recomandati:


A. Beta-2-agonistii
B. Corticoterapia inhalatorie
C. Agentii stabilizatori ai mastocitelor
D. Corticoterapia orala
E. Metotrexatul
(pag. 1572, 1573)

M1504100. Mentionati care din medicamentele urmatoare sunt evitate categoric in astmul bronsic:
A. Opiaceele
B. Sedativele si tranchilizantele

133 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
134 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Metotrexatul
D. Sarurile de aur
E. Blocantele beta-adrenergice
(pag. 1572)

M1504101. Parametrii clinici care atrag atentia asupra riscului de agravare a epidoadelor acute de astm
bronsic sunt:
A. Prezenta pulsului paradoxal
B. Folosirea muschilor respiratori accesori
C. Hiperinflatia marcata a toracelui
D. Prezenta de raluri subcrepitante pe ambele arii pulmonare
E. Prezenta de raluri sibilante pe ambele arii pulmonare
(pag. 1572)

M1504102. Cei mai frecventi agenti infectiosi implicati in exacerbarea acuta a astmului la copiii mici
sunt:
A. Virusul sincitial respirator
B. Virusul gripal
C. Virusul paragripal
D. Rhinovirusurile
E. Adenovirusurile
(pag. 1569)

M1504103. Astmul alergic se asociaza adesea cu:


A. Un istoric personal si/sau familial de rinite, urticarie si eczema
B. Reactii cutanate de tip papula eritematoasa pozitiva la injectare intradermica de extracte din antigenele
aerogene
C. Niveluri crescute de IgE in ser
D. Teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific
E. Rinoree purulenta
(pag. 1566, 1567)

M1604104. Care din urmatoarele elemente fac parte din definitia astmului
A. se manifesta prin ingustarea localizata a unei bronsii
B. este o afectiune caracterizata prin reactivitate crescuta a arborelui traheo-bronsic
C. bronhospasmul cedeaza intodeauna spontan si rapid
D. bronhospasmul se manifesta prin accese de dispnee, tuse si wheezing
E. crizele sunt declansate prin expunere la o multitudine de stimuli
(pag. 1566)

M1604105. Astmul se caracterizeaza prin:


A. crize episodice
B. exacerbari acute intercalate cu perioade asimptomatice
C. dispnee exclusiv nocturna
D. durata atacurilor de dispnee este de cateva secunde
E. pot exista episoade de evolutie cu dispnee continua timp de cateva yile
(pag. 1566)

M1604106. Care sunt caracteristicile etiologice ale astmului bronsic:


A. este o boala heterogena
B. astmul alergic se asociaza cu istoric personal/familial de boli alergice
C. apare mai frecvent la pacientii mari fumatori
D. astmul idiosincrazic implica evidentierea de nivele serice crescute de IgE

134 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
135 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. poate aparea in urma unor infecsii respiratorii,cu aparitia wheezing si dispnee


(pag. 1567)

M1604107. Mecanismul inflamator din astm implica participarea esentiala a urmatoarelor celule:
A. eritrocite
B. eozinofile
C. mastocite
D. macrofage
E. limfocite
(pag. 1567)

M1604108. Diagnosticul diferential al astmului bronsic trebuie sa includa:


A. TBC pulmonar miliar
B. Septicemie cu Gram negativi
C. tumori/edem laringian
D. neoplasm/stenoza bronsica
E. tumori carcinoide
(pag. 1570)

M1604109. Tratamentul antiinflamator al astmului bronsic include:


A. Glucocorticoizi
B. cromolynul de sodiu
C. nedocromilul de sodiu
D. epinefrina
E. salbutamolul
(pag. 1571, 1572)

M1604110. Tratamentul bronhodilatator al musculaturii netede in astmul bronsic include:


A. oxigenoterapia
B. izoproterenolul
C. metaproterenolul
D. antileukotrienele
E. albuterolul
(pag. 1571)

M2204111. Aspirina reactioneaza incrucisat cu antiinflamatoarele nonsteroidiene la bolnavii cu astm


bronsic si sensibilitate la aspirina cu:
A. naproxenul
B. zomepiracul sodic
C. acetaminofenul
D. ibuprofenul
E. acidul mefenamic
(pag. 1568)

M2204112. Reactia incrucisata la tartazina la bolnavii cu astm bronsic sensibili la aspirina este:
A. absenta
B. foarte frecventa
C. intalnita la 10% dintre bolnavi
D. intalnita la jumatate dintre bolnavi
E. este controversata
(pag. 1568)

135 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
136 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2204113. In sensibilitatea la spirina la bolnavii cu astm bronsic:


A. hipersensibilitatea este mecanismul principal de producere
B. mecanismul nu este inca elucidat
C. se poate face desensibilizare
D. nu se poate face desensibilizare
E. desensibilizarea la aspirina creste toleranta si la alti agenti antiinflamatori nesteroidieni.
(pag. 1568)

M2204114. S-a asociat cu agravarea astmului bronsic folosirea:


A. agonistilor beta1 selectivi la doze mari
B. antagonistilor beta1 selectivi la doze mici
C. folosirea antagonistilor beta1 selectivi la nivel ocular
D. agonistilor beta2 selectivi la doze mari
E. agonistilor beta2 selectivi la doze mici
(pag. 1568)

M2204115. Agenti de sulfitare care produc episoade acute de astm sunt:


A. metabisulfitul de potasiu
B. bisulfitul de sodiu
C. monoglutamatul de sodiu
D. dioxidul de sulf
E. bisulfitul de potasiu
(pag. 1568)

M2204116. Agentii de sulfitare care produc episoade acute de astm:


A. sunt prezenti in alimente
B. sunt prezenti in medicamente
C. sunt prezenti in bauturi
D. sunt prezenti in aer
E. sunt prezenti in vin
(pag. 1568)

M2204117. Exacerbarea astmului a fost raportata dupa solutii ce contin sulfiti intilnite in:
A. oftalmologice topice
B. glucocorticoiziilor cu administrare intravenoasa
C. unele solutii bronhodilatatoare inhalatorii
D. apa
E. vin
(pag. 1568)

M2204118. Agravarea astmul indusa de agentii de sulfitare:


A. are mecanism necunoscut
B. are mecanism de hipersensibilitate
C. poate fi diagnosticata prin provocare orala
D. poate fi diagnosticata prin provocare inhalatorie
E. poate fi diagnosticata prin dozarea IgE specifice
(pag. 1568)

M2204119. Poluarea mediului si aerului afecteaza bolnavii cu astm bronsic prin:


A. expunerea in zonele rurale
B. expunerea in zonele industriale
C. expunerea in zonele urbane

136 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
137 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. inversiunile termice
E. mase stagnante de aer
(pag. 1568)

M2204120. La un bolnav astmatic se evita:


A. Opiacee
B. Bromura de ipratropium
C. Sedativele
D. Tranchilizantele
E. Albuterolul
(pag. 1572)

M2204121. Tratamentul de durata in astmul bronsic:


A. are scopul asigurarii functiei pulmonare cea mai buna posibila
B. se face prin educarea bolnavului
C. prin administrarea medicatiei anitiinflamatoare numai la nevoie
D. prin administrarea de steroizi orali zilnic la bolnavii cu simptome remanente sau continue si cu functie
pulmonara instabila
E. evitarea aspirinei si antiinflamatoarelor nesteroidiene
(pag. 1573)

M2204122. Mortalitate in astm este:


A. mare
B. mica
C. crescuta in zone rurale
D. crescuta in zone urbane
E. intermediara
(pag. 1573)

M2204123. Sindromul respirator tipic declansat de aspirina:


A. afecteaza cu precadere copii
B. afecteaza in principal adultii
C. poate fi intalnit si la copii
D. afecteaza numai femeile
E. afecteaza numai varstnicii
(pag. 1568)

M2204124. Sindromul respirator tipic declansat de aspirina:


A. poate fi intalnit si la copii
B. incepe cu criza de astm severa
C. incepe prin rinita vasomotorie cronica
D. se asociaza cu rinosinuzita hiperplazica
E. se asociaza cu urticarie
(pag. 1568)

M2204125. Sindromul respirator tipic declansat de aspirina:


A. este intalnit numai la copii
B. incepe cu criza de astm severa
C. incepe prin rinita vasomotorie cronica
D. se asociaza cu rinosinuzita hiperplazica
E. se asociaza cu polipi nazali
(pag. 1568)

137 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
138 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2204126. Sindromul respirator tipic declansat de aspirina:


A. afecteaza in principal adultii
B. criza de astm apare la consumul unor doza mari de aspirina
C. se asociaza cu congestie oculara
D. se asociaza cu congestie nazala
E. episoadele acute de astm sunt severe
(pag. 1568)

M2204127. Sindromul respirator tipic declansat de aspirina:


A. afecteaza in principal femeile
B. criza de astm apare la consumul unor doza foarte mici de aspirina
C. se asociaza cu congestie cutanata
D. se asociaza cu congestie oculara
E. episoadele acute de astm sunt foarte usoare
(pag. 1568)

M2204128. Prevalenta sensibilizarii la aspirina la bolnavii astmatici:


A. variaza de la un studiu la altul
B. 10% este un procent rezonabil
C. 20% este un procent rezonabil
D. 40% este un procent rezonabil
E. 60% este un procent rezonabil
(pag. 1568)

M2204129. Aspirina reactioneaza incrucisat cu antiinflamatoarele nonsteroidiene la bolnavii cu astm


bronsic si sensibilitate la aspirina cu:
A. propoxifenul
B. indometacinul
C. acetaminofenul
D. fenoprofenul
E. salicilatul colinic
(pag. 1568)

M2204130. Factorii profesionali care afecteaza bolnavii cu astm bronsic sunt:


A. sarurile metalice
B. pulberile de lemn si vegetale
C. mase plastice
D. detergenti
E. activitatea cu oamenii
(pag. 1568)

M2204131. In criza severa de astm bronsic:


A. zgomotele respiratorii pot disparea
B. zgomotele respiratorii se amplifica
C. wheezingul are o tonolitate foarte joasa
D. wheezingul are o tonalitate foarte inalta
E. apare pulsul paradoxal
(pag. 1570)

M2204132. Diagnosticul diferential al astmului bronsic se face cu:


A. tumori carcinoide
B. embolii pulmonare recurente

138 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
139 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. pneumoniile cu eozinofile
D. vasculite sistemice
E. pancreatita acuta severa
(pag. 1570)

M2204133. Medicamentele care inhiba contractia musculaturii netede bronsice sunt:


A. agenti stabilizatori
B. metilxantine
C. inhibitorii sintezei mediatorilor
D. anticolinergice
E. antagonsitii receptorilor mediatorilor
(pag. 1571)

M2204134. Medicamentele care previn si/sau diminueaza inflamatia sunt:


A. agenti stabilizatori ai mastocitului
B. agonistii beta-adrenergici
C. glucocorticoizii
D. anticolinergici
E. blocantii canalelor de calciu
(pag. 1571)

M2204135. Stimulantele adrenergice utilizate in tratamentul astmului:


A. activeaza proteinele G
B. formeaza adenozin monofosfat ciclic
C. inactiveaza proteinele G
D. formeaza guanin monofosfat ciclic
E. stimuleaza sinteza de epinefrina
(pag. 1571)

M2204136. Cei mai folositi rezorcinoli sunt:


A. metaproterenolul
B. albuterolul
C. lisinoprilul
D. fenoterolul
E. nitrendipina
(pag. 1571)

M2204137. Compusii cuaternari de amoniu anticolinergici:


A. sunt reprezentati de bromura de ipratropium
B. au dezavantajul actiunii lente
C. au avantajul lipsei efectelor secundare
D. au dezavantajul unei potente relativ modeste
E. se administreaza oral
(pag. 1571)

M2204138. Ingustarea conductelor aeriene din astmul bronsic este:


A. reversibila spontan
B. ireversibila
C. reversibila la terapie
D. numai la nivelul cailor respiratorii mari
E. numai la nivelul cailor respiratorii mici
(pag. 1566)

139 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
140 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2204139. Din punct de vedere clinic, astmul bronsic se manifesta prin:


A. accese de dispnee
B. accese de tuse
C. accese de wheezing
D. accese de febra
E. accese de stridor
(pag. 1566)

M2204140. Astmul bronsic este o boala:


A. episodica
B. cu perioade lipsite de simptome
C. fara exacerbari
D. cu afectare minima a cailor respiratorii
E. cu afectare laringiana
(pag. 1566)

M2204141. Dupa atac, bolnavul cu astm bronsic:


A. Are febra
B. Are frison
C. Pare ca isi revine complet
D. Poate prezenta o perioada de cateva zile cu un grad de obstructie
E. Poate prezenta un sindrom restrictiv reversibil la terapie
(pag. 1566)

M2204142. Status astmaticus este:


A. obstructie severa ce persista zile
B. accese de frisoane succesive
C. obstructie severa ce persista saptamani
D. accese de febra precedate de frisoane
E. obstructie redusa cu suprapunerea de epiosade de obstructie severa
(pag. 1566)

M2204143. Raportul pe sexe in astmul bronsic este:


A. egal la copii
B. egal peste 30 ani
C. 2:1 masculin/feminin la adulti
D. 2:1 masculin/feminin la copii
E. 1:2 masculin/feminin la adulti
(pag. 1566)

M2204144. Astmul bronsic se clasifica in:


A. astm infectios
B. astm alergic
C. astm viral
D. astm bacterian
E. astm idiosincrazic
(pag. 1566)

M2204145. In astmul alergic:


A. Se asociaza istoric familial de boli alergice
B. Se asociaza istoric personal de boli alergice

140 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
141 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Nu se asociaza rinita in familie


D. Nu se asociaza urticaria in familie
E. Nu se asociaza rinita la bolnav
(pag. 1567)

M2204146. Caracterisiticile astmului idiosincrazic sunt:


A. Apare dupa o afectiune a tractului respirator superior
B. Testele cutanate sunt negative
C. Testele cutanate sunt pozitive
D. IgE sunt normale
E. IgE sunt crescute
(pag. 1567)

M2204147. Astmul bronsic idiosincrazic poate prezenta o simptomatologie apropiata de:


A. pleurita
B. bronsiectazie
C. sarcoidoza
D. bronsita cronica
E. bronhopneumonie
(pag. 1567)

M2204148. Bolnavii cu reactivitate cailor aeriene mare prezinta:


A. simptome mai usoare
B. simptome mai severe
C. simptome rare
D. simptome persistente
E. simptome izolate
(pag. 1567)

M2204149. Bolnavii cu reactivitate cailor aeriene mare prezinta:


A. Fluctuatii diurne mari
B. Necesitatea unui tratament mai intens
C. Crize rare
D. Treziri noaptea
E. Simptome usoare
(pag. 1567)

M2204150. Crizele la bolnavii cu astm bronsic cu reactivitatea cailor aeriene mare sunt:
A. usoare
B. rare
C. noaptea
D. devreme, in cursul diminetii
E. persistente
(pag. 1567)

M2204151. Poluantii atmosferici care influenteaza reactivitatea bronsica sunt:


A. substante oxidante
B. ozon
C. dioxid de azot
D. dioxidul de sulf
E. dioxidul de carbon
(pag. 1567)

141 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
142 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2204152. Alergenii modifica reactivitatea bronsica:


A. in decurs de cateva minute
B. in decurs de cateva ore
C. in decurs de cateva zile
D. si o mentine crescuta o zi
E. si o mentine crescuta mai multe saptamani
(pag. 1567)

M2204153. Dupa o doza mare de alergen, episoadele acute de astm bronsic:


A. pot surveni zilnic
B. se mentin o perioada mai lunga
C. duc la imunizare
D. amelioreaza simptomatologia prin epuizarea mediatorilor
E. nu infleunteaza reactivitatea bronsica, alergia fiind evidenta doar la doze mici de alergen
(pag. 1567)

M2204154. In lichidul de lavaj bronhoalveolar la bolnavii cu astm bronsic au fost gasite numeroase:
A. limfocite
B. celulele epiteliale
C. neutrofile
D. mastocite
E. celule mucipare
(pag. 1567)

M2204155. In lichidul de lavaj bronhoalveolar la bolnavii cu astm bronsic au fost gasite numeroase:
A. trombocite
B. limfocite
C. celule gliale
D. celulele epiteliale
E. celule spumoase
(pag. 1567)

M2204156. Elemente ale procesului inflamator din astmul brosnic sunt evidente:
A. Pe biopsiile endobronsice
B. Si la bolnavi asimptomatici
C. Numai la bolnavi cu crize severe
D. Numai la bolnavii alergici
E. Pe biopsiile din pleura
(pag. 1567)

M2204157. Caile aeriene in astmul bronsic sunt:


A. edematiate
B. infiltrate cu eozinofile
C. infiltrate cu limfocite
D. cu membrana bazala ingrosata
E. infiltrate cu celule gliale
(pag. 1567)

M2204158. Caile aeriene in astmul bronsic sunt:


A. infiltrate cu limfocite
B. infiltrate cu eozinofile

142 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
143 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. infiltrate cu celule spumoase


D. hipertrofie glandulara
E. cu membrana bazala epiteliala ingrosata
(pag. 1567)

M2204159. In biopsiile bronsice la bolnavii cu astm bronsic se constata:


A. scaderea celularitatii
B. scaderea densitatii capilare
C. ocazional denudarea epiteliului
D. diminuarea numarului de glande
E. cresterea celularitatii
(pag. 1567)

M2204160. Celulele care joaca un rol important in astmul bronsic sunt:


A. monocitele
B. mastocitele
C. trombocitele
D. neutrofilele
E. bazofilele
(pag. 1567)

M2204161. Celulele care joaca un rol important in astmul bronsic sunt:


A. limfocitele
B. monocitele
C. eozinofile
D. neutrofilele
E. macrofagele
(pag. 1567)

M2204162. Celulele care joaca un rol important in astmul bronsic sunt:


A. eozinofilele
B. mastocitele
C. celulele spumoase
D. neutrofilele
E. bazofilele
(pag. 1567)

M2204163. Mediatorii eliberati in astmul bronsic care produc o inflamatie imediata sunt:
A. TNF
B. IL-2
C. Bradikinina
D. Prostaglandina F2-alfa
E. Factorul de activare plachetara
(pag. 1567)

M2204164. Mediatorii eliberati in astmul bronsic sunt:


A. Leucotriena D
B. IFN
C. Prostaglandina E2
D. Histamina
E. IL-10
(pag. 1567)

143 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
144 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2204165. Mediatorii eliberati in astmul bronsic care produc o inflamatie imediata sunt:
A. Histamina
B. TNF
C. Bradikinina
D. IL-6
E. PAF
(pag. 1567)

M2204166. Leucotriene si prostaglandinele eliberate in astmul bronsic produc:


A. inflamatie intensa
B. bronhodilatatie
C. bronhoconstrictie
D. congestie vasculara
E. edem local
(pag. 1567)

M2204167. Leucotrienele eliberate in astmul bronsic produc:


A. dilatatia musculaturii neted
B. reducerea productiei de mucus
C. cresterea productiei demucus
D. afectarea transportului mucociliar
E. edem
(pag. 1567)

M2204168. In astmul bronsic se elibereaza factorii chemotactici care actioneaza la nivelul:


A. bazofilelor
B. plachetelor
C. mastocitelor
D. eozinofilelor
E. leucocitelor polimorfonucleare
(pag. 1567)

M2204169. Proteinele eozinofilului importante in patogeneza astmului bronsic sunt:


A. proteina bazica majora
B. proteina cationica eozinofilica
C. proteina S
D. amiloid
E. catepsina
(pag. 1567)

M2204170. Proteinele granulare ale eozinofilului:


A. sunt bronhoconstrictoare
B. joaca un rol in componenta infiltrativa
C. sunt capabile sa distruga epiteliul cailor aeriene
D. duc la formarea corpilor Creola
E. duc la formarea corpilor Mallory
(pag. 1567)

M2204171. Limfocitele T sunt implicate in patogeneza astmului bronsic deoarece:


A. Produc citokine care stimuleaza raspunsul umoral de tip IgE
B. Produc citokine care stimuleaza raspunsul umoral de tip IgG

144 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
145 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Limfocitele TH2 stimuleaza cresterea celulelor B


D. Limfocitele TH2 produc IL-4 si IL-5
E. Limfocitele TH1 produc IL-4 si IL-5
(pag. 1567)

M2204172. IL-4 este o citokina care produce in astmul bronsic:


A. inhibarea maturarii limfocitelor B
B. stimularea cresterii celulelor B
C. inhibarea sintezei de imunoglobuline
D. stimularea sintezei de imunoglobuline
E. promovarea proliferarii, diferentierii si activarii eozinofilelor
(pag. 1567)

M2204173. IL-5 in astmul bronsic:


A. este secretata de eozinofile
B. este secretata de limfocitele TH2
C. este secretata de limfocitele TH1
D. activeaza mastocitele
E. activeaza eozinofilele
(pag. 1567)

M2204174. Stimulii care produc episoade acute de astm sunt:


A. alergici
B. farmacologici
C. ocupationali
D. emotionali
E. durerosi
(pag. 1567)

M2204175. Stimulii care produc episoade acute de astm sunt:


A. legati de effort
B. durerosi
C. infectiosi
D. farmacologici
E. de mediu
(pag. 1567)

M2204176. Alergenii implicati in inducerea sensibilizarii in astmul bronsic:


A. sunt in majoritate din aer
B. influenteaza raspunsul IgE
C. trebuie sa fie suficienti de abundenti
D. trebuie sa fie in cantitati mici
E. trebuie sa fie prezenti pentru perioade lungi de timp
(pag. 1567-1568)

M2204177. In astmul alergic, dupa ce s-a produs sensibilizarea:


A. pacietul poate prezenta o reactivitate mare
B. sunt necesare cantitati mari de alergen pentru producerea simptomelor
C. sunt necesare cantitati extrem de mici de alergen pentru producerea simptomelor
D. este implicat la 75-85% dintre pacienti
E. este implicat la 25-35% dintre bolnavi
(pag. 1568)

145 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
146 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2204178. Astmul bronsic alergic este:


A. mai frecvent sezonier
B. mai frecvent la copii
C. mai frecvent la adultii tineri
D. mai frecvent la femei
E. mai frecvent la mucegaiuri
(pag. 1568)

M2204179. Astmul alergic nesezonier se produce la:


A. polen de graminee
B. polen de ambrozie
C. fanerele animalelor
D. polen de buruieni
E. fungi
(pag. 1568)

M2204180. Reactia intarziata la bolnavii cu astm bronsic alergic apare:


A. la 10 zile de la expunere
B. la o minoritate dintre bolnavi
C. la 30-50% dintre bolnavi
D. la 6-10 ore de la expunere
E. la 80% dintre bolnavi
(pag. 1568)

M2204181. Stimulii farmacologici cel mai des asociati cu producerea unui episod acut de astm sunt:
A. Antagonistii beta-adrenergici
B. Agonistii beta-adrenergici
C. Agonistii simpaticomimetici
D. Agentii de sulfitare
E. Cromonele
(pag. 1568)

M2304182. Medicamentele asociate frecvent cu inducerea unor episoade acute de astm bronsic sunt:
A. aspirina
B. colorantii (tartrazina)
C. antagonistii ß adrenergici
D. agentii de sulfatare
E. norfloxacin
(pag. 1568)

M2304183. Pacientii cu astm bronsic pot dezvolta crize de astm severe in prezenta urmatorilor poluanti
atmosferici:
A. ozonul
B. dioxidul de azot
C. dioxidul de sulf
D. oxigen
E. apa
(pag. 1568)

M2304184. Severitatea obstructiei in astmul bronsic este data de:


A. wheezing
B. bradicardie

146 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
147 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. disparitia murmurului vezicular


D. prezenta murmurului vezicular
E. puls paradoxal
(pag. 1570)

M2304185. Simptomele persistente de astm bronsic pot fi tratate cu:


A. ß 2 agonisti inhalator cu durata lunga de actiune
B. teofilina retard
C. parasimpatolitice
D. diuretice
E. propranolol
(pag. 1573)

M2304186. Pacientii cu simptome remanente sau continui de astm bronsic si functie pulmonara
instabila sunt tratati cu:
A. steroizi orali in doza unica zilnica
B. teofilina retard
C. parasimpatolitice
D. beta 2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune
E. diuretice
(pag. 1573)

M2304187. Astmul alergic se asociaza cu:


A. istoric personal sau familial de boli alergice (rinite, urticarii, eczeme)
B. reactie cutanata de tip papula eritematoasa pozitiva la injectarea intradermica de extracte din antigenele
aerogene
C. niveluri crescute de IgE in ser
D. teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific
E. niveluri scazute de IgE in ser
(pag. 1566)

M2304188. Pacientii cu astm idiosincrazic se recunosc dupa:


A. lipsa unui teren alergic in antecedente personale si heredocolaterale
B. teste cutanate negative
C. niveluri normale de IgE in ser
D. bradicardie
E. modificari ale TA
(pag. 1567)

M2304189. Forma nesezoniera de astm bronsic poate fi consecinta alergiei la:


A. pene
B. fanerele animalelor
C. praf cu paraziti
D. fungi si alti antigeni din mediul inconjurator
E. oxigen
(pag. 1568)

M2304190. Mecanismele obstructiei cailor aeriene din astmul profesional sunt:


A. formarea de IgE specifici determinata de agentul agresor
B. eliberarea directa de substante vasoconstrictoare
C. stimularea directa sau reflexa a cailor respiratorii la persoanele cu astm lent sau cu boala franca
D. formarea de IgA specifici la actiunea agentului agresor

147 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
148 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. eliberarea de substante vasodilatatoare la contactul cu substanta incriminata


(pag. 1568)

M2304191. Simptomele astmului bronsic constau in:


A. dispnee
B. tuse
C. wheezing
D. tahicardie
E. TA crescuta
(pag. 1570)

M2304192. Terminarea unui episod de astm bronsic este frecvent marcata de:
A. tuse cu expectoratie groasa, filanta
B. spirale Curshmann (sputa ia forma cailor aeriene distale)
C. la examinarea microscopica - eozinofile si cristale Charcot - Leyden
D. scaderea TA
E. bradicardie
(pag. 1570)

M2304193. Episoade recurente de bronhospasm, care trebuie diferentiate de astmul bronsic, se pot
intalni in:
A. tumori carcinoide
B. embolii pulmonare recurente
C. bronsite cronice
D. tromboflebita profunda
E. tahicardie paroxistica
(pag. 1570)

M2304194. Cei mai folositi rezorcinoli in tratamentul astmului bronsic,cu actiune selectiva pe tractul
respirator sunt:
A. metaproterenolul
B. terbutalina
C. fenoterolul
D. metilxantinele
E. lidocaina
(pag. 1571)

M2304195. Glucocorticoizii se folosesc in tratamentul astmului bronsic pentru efectul lor:


A. bronhodilatator
B. de a reduce inflamatia cailor aeriene
C. benefic in suferintele acute, cand obstructia severa a cailor aeriene nu cedeaza la alte tratamente
D. bronhoconstrictor
E. antitusiv
(pag. 1571)

M2304196. Agentii stabilizatori ai mastocitelor (cromoglicatul de sodiu si nedocromilul de sodiu) se


pot folosi in tratamentul astmului bronsic pentru ca:
A. influenteaza tonusul cailor aeriene
B. inhiba degranularea mastocitelor
C. impiedica eliberarea mediatorilor chimici ai anafilaxiei
D. imbunatatesc functia pulmonara
E. reduc reactivitataea cailor aeriene distale la astmatici

148 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
149 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1572)

M2304197. Simptomatologie asemanatoare cu a astmului bronsic poate fii intalnita in:


A. insuficienta ventriculara stanga acuta
B. afectiune endobronsica
C. embolii pulmonare recurente
D. pneumonie cu eozinofilie
E. litiaza biliara
(pag. 1570)

M2304198. Reducerea diametrului cailor aeriene reprezinta trasatura fiziopatologica de baza in astmul
bronsic si se realizeaza prin:
A. contractia musculaturii netede
B. congestie vasculara
C. edem al peretelui bronsic
D. secretie vascoasa, trenanta
E. relaxarea musculaturii netede
(pag. 1570)

M2304199. Sputa bolnavilor cu astm bronsic microscopic prezinta:


A. cristale Charcot - Leyden
B. eozinofile
C. spirale Curschmann
D. limfocite
E. rozete lupice
(pag. 1570)

M2304200. Atacul de astm bronsic se manifesta clinic la debut prin:


A. senzatie de constrictie toracica
B. tuse neproductiva
C. wheezing
D. tahipnee, tahicardie
E. hematemeza
(pag. 1570)

M2304201. Trebuie evitate categoric in criza de astm bronsic, datorita riscului de deprimare a
ventilatiei alveolare, urmatoarele medicamente:
A. opiaceele
B. sedativele
C. tranchilizantele
D. corticoizii
E. metilxantinele
(pag. 1572)

M2504202. Diagnosticul diferenţial al insuficienţei ventriculare stângi faţă de astmul bronşic este
sprijinit de evidenţierea:
A. Ralurilor sibilante pe ambele arii pulmonare
B. Ralurilor umede la baze
C. Ritmului de galop
D. Sputei cu striuri de sânge
E. Asteniei fizice şi psihice
(pag. 1570)

149 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
150 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2504203. Sindromul respirator tipic declanşat de aspirină:


A. Începe prin rinită vasomotorie cronică
B. Determină în timp o rinosinuzită hiperplazică cu polipi nazali
C. Este specific numai copiilor
D. Determină astm
E. Asociază congestii nazale şi oculare
(pag. 1568)

M2504204. Absorbţia sistemică crescută care acompaniază dozele mari de steroizi inhalatori folosiţi în
terapia astmului bronşic poate determina:
A. Candidoză orală şi disfonie
B. Cataractă
C. Încetinirea creşterii la copii
D. Purpură
E. Alopecie
(pag. 1572)

M2504205. Astmul alergic se caracterizează prin asocierea cu:


A. Un istoric personal şi/sau familial de boli alergice
B. Reacţii cutanate de tip papulă eritematoasă pozitive la injectarea intradermică de extracte din antigenele
aerogene
C. Niveluri de IgE normale
D. Teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific
E. Niveluri de IgG crescute în ser
(pag. 1566 - 1567)

M2504206. Astmul idiosincrazic se caracterizează prin:


A. Lipsa antecedentelor heredocolaterale sau personale pentru teren alergic
B. Teste cutanate negative la injectarea intradermică de extracte din antigenele aerogene
C. Niveluri crescute de IgE în ser
D. Teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific
E. Niveluri de IgG crescute în ser
(pag. 1567)

M2504207. Atât la subiecţii astmatici cât şi la cei normali reactivitatea bronşică creşte după:
A. Infecţiile virale ale tractului respirator
B. Expunerea la poluanţi atmosferici oxidanţi precum ozonul şi dioxidul de azot
C. Tratamentul cu inhibitori calciu
D. Folosirea preparatelor antialergice
E. Folosirea teofilinei intravenos
(pag. 1567)

M2504208. Medicamentele cel mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm sunt:
A. Aspirina
B. Coloranţi precum tartrazina
C. Antagonişti beta adrenergici
D. Agenţii de sulfitare
E. Romerganul
(pag. 1568)

M2504209. Reactivitatea încrucişată între aspirină şi alte inflamatoare nonsteroidiene este importantă
pentru recunoaşterea riscului de inducere a unor episoade de astm. Există un grad mare de
reactivitate încrucişată între aspirină şi:

150 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
151 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. Indometacin
B. Fenoprofen
C. Ibuprofen
D. Acetaminofen
E. Salicilatul sodic
(pag. 1568)

M2504210. Mecanismele obstrucţiei căilor aeriene în astmul profesional sunt:


A. Formarea de IgE specifice
B. Eliberarea directă de substanţe vasoconstrictoare
C. Stimularea directă sau reflexă a căilor respiratorii la persoanele cu astm latent sau boală francă
D. Formarea de IgG specifice
E. Inhibarea eliberării de endotelină
(pag. 1568 - 1569)

M2504211. Exacerbarea acută a astmului bronşic la copii mici este realizată cel mai frecvent de
următorii agenţi infecţioşi:
A. Virusurile gripale
B. Virusurile paragripale
C. Adenovirusurile
D. Virusul sinciţial respirator
E. Rhinovirusurile
(pag. 1569)

M2504212. Exacerbarea acută a astmului bronşic la copii mari şi la adulţi este realizată cel mai frecvent
de următorii agenţi infecţioşi patogeni:
A. Virusul gripal
B. Virusul paragripal
C. Adenovirusurile
D. Rhinovirusurile
E. Virusul sinciţial respirator
(pag. 1569)

M2504213. Crizele de bronhoconstricţie la astmatici pot fi declanşate de efortul fizic în următoarele


circumstanţe:
A. Efort fizic intens (exemplu alergarea)
B. Temperatura aerului inhalat scăzută
C. Temperatura şi umiditatea aerului inhalat crescută
D. Efortul fizic uşor
E. Umiditatea aerului crescută
(pag. 1569)

M2504214. Medicamentele contraindicate categoric în astmul bronşic sunt:


A. Metotrexatul
B. Sărurile de aur
C. Opiaceele
D. Sedativele şi tranchilizantele
E. Blocantele beta - adrenergice
(pag. 1572)

M2504215. Riscul de agravare al episoadelor acute de astm bronşic este evidenţiat de următorii
parametrii clinici sugestivi:
A. Prezenţa de raluri subcrepitante pe ambele arii pulmonare

151 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
152 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Prezenţa de raluri sibilante pe ambele arii pulmonare


C. Prezenţa pulsului paradoxal
D. Folosirea muşchilor respiratori accesori
E. Hiperinflaţia marcată a toracelui
(pag. 1572)

M2504216. Principalele dezavantaje ale compuşilor cuaternari de amoniu neabsorbabili (metilnitratul


de atropină şi bromura de ipratropiu) folosiţi în terapia astmului bronşic sunt:
A. Acţiunea lentă
B. Acţiunea rapidă
C. Potenţa relativ modestă
D. Acţiunea inotrop negativă
E. Acţiunea proaritmică
(pag. 1571)

M2504217. Clearance-ul teofilinei, utilă în terapia astmului bronşic, scade odată cu utilizarea
concomitentă a următoarelor medicamente:
A. Eritromicina
B. Chinolonele
C. Cimetidina
D. Propranololul
E. Fenobarbitalul
(pag. 1571)

M2504218. Clearance-ul teofilinei, utilă în terapia astmului bronşic, creşte odată cu utilizarea
concomitentă a următoarelor medicamente:
A. Fenobarbital
B. Fenitoina
C. Eritromicina
D. Chinolone
E. Cimetidina
(pag. 1571)

M2504219. Specifice pentru diagnosticul clinic pozitiv al astmului bronşic sunt:


A. Dispneea
B. Wheezing-ul
C. Tusea cu expectoraţie groasă filantă
D. Tusea cu expectoraţie mucopurulentă
E. Durerile toracice
(pag. 1570)

M2504220. Examenul microscopic al sputei la bolnavii cu astm bronşic prezintă următoarele aspecte
specifice pentru diagnosticul pozitiv:
A. Frecvente polimorfonucleare
B. Frecvente eozinofile
C. Cristale Charcot - Leyden
D. Frecventă floră microbiană Gram pozitivă
E. Frecventă floră microbiană Gram negativă
(pag. 1570)

M2504221. Diagnosticul diferenţial al bronşitei cronice faţă de astmul bronşic presupune evidenţierea:
A. Lipsei perioadelor pur asimptomatice
B. Episoadelor de dispnee şi wheezing

152 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
153 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Tusei cronice cu expectoraţie


D. Durerii toracice la efort
E. Degetelor hipocratice
(pag. 1570)

M2604222. Care din următoarele elemente fiziopatologice fac parte din definiţia astmului bronsic:
A. se manifestă prin îngustarea localizată a unei bronşii
B. este o afecţiune caracterizată prin reactivitate crescută a arborelui traheo-bronşic
C. bronhospasmul cedează întodeauna spontan şi rapid
D. bronhospasmul se manifestă prin accese de dispnee, tuse şi wheezing
E. crizele sunt declanşate prin expunere la o multitudine de stimuli
(pag. 1566)

M2604223. Astmul bronsic se caracterizează prin:


A. crize episodice
B. exacerbări acute intercalate cu perioade asimptomatice
C. dispnee exclusiv nocturnă
D. durata atacurilor de dispnee este de cateva secunde
E. pot exista episoade de evoluţie cu dispnee continuă timp de cateva yile
(pag. 1566)

M2604224. Care sunt caracteristicile etiologice ale astmului bronşic:


A. este o boală heterogenă
B. astmul alergic se asociază cu istoric personal/familial de boli alergice
C. apare mai frecvent la pacienţii mari fumători
D. astmul idiosincrazic implică evidenţierea de nivele serice crescute de IgE
E. poate apărea în urma unor infecşii respiratorii,cu apariţia wheezing şi dispnee
(pag. 1567)

M2604225. Mecanismul inflamator din astm implică participarea esenţială a următoarelor celule:
A. eritrocite
B. eozinofile
C. mastocite
D. macrofage
E. limfocite
(pag. 1567)

M2604226. Principalii mediatori inflamatori implicaţi în patogenia astmului bronşic sunt:


A. tromboxanul A2
B. bradikinina
C. prostaciclina I2
D. leucotrienele C,D,E
E. prostaglandine E,F,G
(pag. 1567)

M2604227. Diagnosticul diferenţial al astmului bronşic trebuie să includă:


A. TBC pulmonar miliar
B. Septicemie cu Gram negativi
C. tumori/edem laringian
D. neoplasm/stenoză bronşică
E. tumori carcinoide
(pag. 1570)

153 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
154 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2604228. Tratamentul antiinflamator în astmul bronşic constă din administrarea de:


A. Glucocorticoizi
B. cromolynul de sodiu
C. nedocromilul de sodiu
D. epinefrina
E. salbutamolul
(pag. 1571-72)

M2604229. Tratamentul bronhodilatator al musculaturii netede în astmul bronşic include:


A. oxigenoterapia
B. izoproterenolul
C. metaproterenolul
D. antileukotrienele
E. albuterolul
(pag. 1571)

M2604230. În situaţiile de urgenţă în astmul bronşic se administrează:


A. corticosteroizi inhalatori doze mari
B. beta 2 agonşti aerosoli
C. aminofilină inhalator
D. aminofilină injectabil
E. glucocorticoizi injectabili
(pag. 1572-73)

M2604231. Substanţele cel mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm sunt:
A. Agenţi de sulftitrare
B. Tartrazina
C. Amiodarona
D. Salicilatul sodic
E. Agoniştii beta-adrenergici
(pag. 1568)

M2604232. Cei mai mulţi astmatici au:


A. Hipercapnie
B. Alcaloză respiratorie
C. Acidoză respiratorie
D. Hipocapnie
E. Acidoză metabolică
(pag. 1569)

M2604233. Semne care indică severitatea obstrucţiei în astmă sunt următoarele, cu excepţia:
A. Sibilante şi ronflante bazal bilateral
B. Pulsul paradoxal
C. Tusea dispenizantă
D. Dispariţia murmurului vezicular
E. Senzaţia de constricţie toracică internă
(pag. 1570)

M2604234. Următoarele medicamente folosite în astmă sunt stimulante adrenergice:


A. Bromura de ipratropiu
B. Saligeninele

154 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
155 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Rezorcinolii
D. Metilxantinele
E. Izoproterenol
(pag. 1571)

M2604235. Efectele adverse cele mai frecvente ale teofilinei sunt:


A. Hipersalivaţia
B. Anorexia
C. Cefaleea
D. Tremorul
E. Somnolenţa
(pag. 1751)

M2604236. Următoarele afirmaţii privitor la glucocorticoizi nu sunt adevărate:


A. Streoizii sistemici se folosesc, depreferinţă, în suferinţele acute
B. Doar glucocorticoizii injectabili sunt şi bronhodilatatori
C. Doza uzuală de început în SUA este de 40-60mg metilprednisolon la fiecare 12 ore
D. Dexametazona se foloseşte în continuarea terapiei cu corticosteroizi
E. Glucosteroizii inhalatori produc efect benefic după 2 până la 4 săptămâni
(pag. 1572)

M2604237. Dintre efectele adverse ale GS inhalatori se numără:


A. Cataracta
B. Stimularea creşterii la copii
C. Purpura
D. Stimularea glandelor suprarenale
E. Disfonie
(pag. 1572)

M2604238. Următoarele afirmaţii privind agenţii stabilizatori ai mastocitelor nu sunt adevărate:


A. Efectul major al acestora este creşterea concentraţiei de AMPc prin inhibiţia fosfodiesterazei
B. Inhibă degranularea bazofilelor
C. Sunt de elecţie folosiţi în astmul infecţios
D. Blochează doar reacţia tardivă la antigen
E. Necesită o probă terapeutică
(pag. 1572)

M2604239. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitor la prognosticul şi evoluţia clinică în astm:
A. Rata mortalităţii este de 50000 decese pe an la 10 milioane pacienţi cu risc
B. Evoluţia clinică sugerează un pronostic bun la aproximativ 60% din pacienţi
C. Numărul copiilor care mai au astmă la 7 sau 10 ani variază între 26%-78%
D. Astmul ca şi BPOC progresează
E. Remisiuni spontane pot apărea la 40% din cei la care boala apare la vârsta adultă
(pag. 1573)

M2704240. Urmatoarele sunt adevarate privind prevalenta in astmul bronsic:


A. Astmul bronsic apare la toate varstele dar predomina la varstele tinere
B. Jumatate din cazuri apar pana la varsta de 2 ani
C. La copii exista raport 2/1 masculin / feminin
D. Raportul pe sexe se egalizeaza pana la varsta de 30 ani
E. Prevalenta in populatia adulta ajunge la 15%
(pag. 1566)

155 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
156 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2704241. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind rolul eozinofilelor in patogenia astmului
A. Intervin ca si mastocitele in etapa tardiva a reactiei inflamatorii din astm
B. Intervin patogenic prin secretia de proteina cationica eozinofila si proteina bazica majora
C. Protein cationica eozinofila si a proteina bazica majora sunt capabile sa distruga epiteliul bronsic
D. Eozinofilele sunt stimulate de IL5 eliberata de limfocitele LT H2
E. Sunt celule cheie in patogenia astmului idiosincrazic
(pag. 1567)

M2704242. Urmatoarele sunt adevarate privind patogenia astmului


A. Mecanismele imunologice par a fi cauzale la 25-35% din pacienti
B. Pentru forma sezoniera apar implicate mai frecvent alergene ca: praful, penele, fulgii
C. Expunerea la antigenele inhalante determina un raspuns imediat cu obstructia cailor aeriene ce se
instaleaza in minute
D. Reactia intarziata este constanta si major implicata in aparitia bronhoconstrictiei instalate in urmatoarea
ora dupa cea provocata de raspunsul imediat
E. Mecanismul prin care un antigen declanseaza astmul depinde de reactia antigen-anticorp pe care o
declanseaza la nivelul mastocitelor pulmonare
(pag. 1568)

M2704243. Urmatoarele sunt adevarate privind astmul la aspirina:


A. Este cea mai frecventa forma severa de astm
B. Asociaza rinita vasomotorie cronica, rinosinuzita hiperplazica cu polipi nazali
C. Prevalenta in populatie a sensibilitatii la aspirina este de aproximativ 10%
D. Exista reactie incrucisata a sensibilitatii intre aspirina si antiinflamatoarele nesteroidiene
E. Mecanismul implica generare de leucotriene
(pag. 1568)

M2704244. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind rolul efortului fizic in patogenia astmului
A. Este unul din cei mai comuni factori precipitanti
B. Aerul cald si umed induce mai frecvent bronhoconstrictie
C. Mecanismul de producere pare a fi legat de hiperemia si congestia mucoase bronsice
D. La unii pacienti poate fi singurul factor declansator
E. Cu timpul astmul ce initial a fost declansat de effort apare declansat si prin alti "triggeri"
(pag. 1569)

M2704245. In tratamentul astmului mecanismul de actiune a beta2agonistii include:


A. Activarea proteinelor G, cu cresterea AMP ciclic
B. reducerea eliberarii de mediatori
C. scaderea hiperreactivitatii bronsice
D. cresterea clearance-ului muco-ciliar
E. toate mecanismele enumerate
(pag. 1572)

M2804246. In astmul alergic, expunerea la antigene poate produce:


A. Un raspuns imediat, dezvoltat in cateva minute
B. Un raspuns imediat, urmat la 6-10 ore de un al doilea val = reactia intarziata
C. O reactie intarziata la 6-10 ore
D. Un raspuns imediat, la aproximativ o ora
E. Un raspuns intarziat la aproximativ 2 zile
(pag. 1568)

M2804247. Se numeste "astm idiosincrazic"astmul la persoane cu

156 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
157 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. antecedente alergice
B. teste cutanate negative
C. teste cutanate pozitive
D. Ig E normale
E. Ig E crescute
(pag. 1567)

M2804248. Stimulantele adrenergice folosite in terapia astmului bronsic sunt:


A. catecolaminele
B. rezorcinolii
C. saligeninele
D. metilxantinele
E. atropina
(pag. 1571)

M2804249. Folosirea anticolinergicelor in tratamentul astmului bronsic este limitatade:


A. efectele adverse sistemice
B. actiunea lenta
C. potenta relativ modesta
D. efectul bradicardizant
E. contraindicatia asocierii cu simpaticomimetice
(pag. 1571)

M2804250. In astmul bronsic glucocorticoizii se folosesc:


A. pentru a produce bronhodilatatie
B. pentru efectul lor antiinflamator
C. cand obstructia se agraveaza sub terapie intensiva cu bronhodillatatoare
D. numai inhalator
E. numai parenteral
(pag. 1571)

M2804251. Cromolynul si nedocromilul de sodiu au efect:


A. bronhodilatator
B. de inhibare a degranularii mastocitare
C. curativ
D. profilactic
E. de reducere a reactivitatii cailor aeriene distale
(pag. 1572)

157 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
158 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 5
Pneumotoraxul.
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1105001. Pneumotoraxul este definit prin:


A. Prezenta aerului in spatiul pleural
B. Prezenta de lichid in cavitatea pleurala
C. Scaderea presiunii partiale a oxigenului din singele arterial
D. Cresterea concentratiei bioxidului de carbon din singele arterial
E. Scaderea pH-ului singelui arterial
(pag. 1628)

M1105002. Tratamentul initial al pneumotoraxului spontan primar este:


A. Administrarea unui antibiotic
B. Tratament tonicardiac
C. Aspiratia simpla
D. Administrarea unui bronhodilatator
E. Corticoterapie sistemica
(pag. 1626)

M1105003. Pneumotoraxul iatrogen apare in urmatoarele situatii cu EXCEPTIA:


A. Biopsiile transtoracice
B. Toracenteza diagnostica
C. Toracenteza terapeutica
D. Paracenteza
E. Montarea cateterelor centrale intravenoase
(pag. 1627)

M1105004. Hemopneumotoraxul este intilnit in:


A. Pneumotoraxul primar
B. Pneumotoraxul traumatic
C. Pneumotoraxul in tensiune
D. Pneumotoraxul secundar
E. Pneumotoraxul spontan
(pag. 1627)

M1205005. Pneumotoraxul compresiv este forma in care:


A. in interiorul spatiului pleural presiunea este pozitiva pe durata inspiratiei
B. in interiorul spatiului pleural presiunea este pozitiva pe durata expiratiei
C. in interiorul spatiului pleural presiunea este pozitiva pe toata durata ciclului respirator
D. diagnosticul e sugerat de presiunea joasa in timpul inspirului, pe parcursul ventilatiei mecanice
E. mecanismul de producere este intotdeauna spontan
(pag. 1626-27)

M1205006. Unul dintre agentii sclerozanti care pot fi introdusi intrapleural pentru terapia
pneumotoraxului spontan primar este:

158 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
159 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. Penicilina
B. Serul fiziologic
C. Heparina
D. Doxiciclina
E. Gentamicina
(pag. 1626)

M1205007. In cazul pacientilor cu pneumotorax spontan secundar, terapia electiva consta in:
A. aspiratie simpla
B. toracostomie
C. toracostomie urmata instilarea intrapleurala a unui agent sclerozant
D. pneumonectomie
E. oxigeno- si antibioterapie
(pag. 1626)

M1205008. Pneumotoraxul traumatic insotit de hemotorax (hemopneumotoraxul) se trateaza prin:


A. toracostomie cu tub de dren unic
B. aspiratie simpla
C. introducerea intrapleurala a unor agenti sclerozanti
D. obligatoriu, prin toracoscopie, abrazie si rezectie pleurala
E. toracostomie cu dublu drenaj - superior si, respectiv, decliv
(pag. 1627)

M1205009. Pneumotoraxul compresiv reprezinta o urgenta care recunoaste ca gest terapeutic salvator:
A. ventilatia mecanica
B. decompresia prin introducerea unui ac gros in spatiul pleural, urmata de insertia unui tub de toracostomie
C. oxigenoterapia
D. toracoscopia
E. introducerea intrapleurala a unui agent sclerozant
(pag. 1627)

M1305010. Pneumotoraxul primar spontan apare aproape exclusiv la:


A. fumatori
B. nefumatori
C. bolnavi pulmonari cronici
D. pneumonie cu stafilococ
E. pneumonie cu Klebsiella
(pag. 1626)

M1305011. Tratamentul initial recomandat pentru pneumotoraxul spontan primar consta in:
A. antiinflamatorii nesteroidiene
B. miofilin i.v.
C. aspiratie simpla
D. toracostomie
E. aplicare de agent sclerozant
(pag. 1626)

M1305012. Pneumotoraxul, din cauza lipsei rezervei functionale pulmonare, este mai periculos la:
A. indivizi cu afectiuni pulmonare preexistente
B. indivizi normali
C. indivizi cu afectiuni digestive
D. indivizi cu leucocitoza

159 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
160 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. indivizi cu leucopenie
(pag. 1626)

M1305013. Candidati la toracoscopie cu rezectie si abraziune pleurala sunt bolnavii cu pneumotorax


spontan primar sau secundar la care:
A. plamanul nu s-a expansionat dupa 5 zile de la practicarea toracostomiei
B. plamanul nu s-a expansionat dupa 10 zile de la practicarea toracostomiei
C. plamanul nu s-a expansionat dupa 2 zile de la practicarea toracostomiei
D. plamanul nu s-a expansionat dupa o zi de la practicarea toracostomiei
E. plamanul nu s-a expansionat dupa 2 saptamani de la practicarea toracostomiei
(pag. 1626)

M1305014. Pneumotoraxul in tensiune (compresiv) este pneumotoraxul:


A. la care presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator
B. la care presiunea este negativa in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator
C. la care presiunea este alternanta, pozitiva si negativa, functie de timpii respiratiei
D. care nu prezinta modificari ale presiunii intrapleurale
E. la care masurarea presiunii intrapleurale nu are relevanta
(pag. 1627)

M1405015. Pneumotoraxul spontan primar apare la:


A. bolnavi care au suferit un traumatism toracic
B. bolnavi cu boli pulmonare obstructive cronice
C. indivizi fara afectiuni pulmonare cunoscute
D. la nefumatori
E. la pacienti care au fost supusi unei toracenteze
(pag. 1626)

M1405016. Scaderea intoarcerii venoase si scaderea debitului cardiac se produc in:


A. pneumotoraxul spontan primar
B. pneumotoraxul spontan secundar
C. pneumotoraxul iatrogen
D. pneumotoraxul compresiv
E. pneumotoraxul recidivant
(pag. 1627)

M1405017. Instilarea de Doxiciclina sau talc este indicata de prima intentie in urmatoarele tipuri de
pneumotorax:
A. pneumotoraxul traumatic
B. pneumotoraxul iatrogen
C. pneumotoraxul spontan secundar
D. pneumotoraxul spontan primitiv
E. pneumotoraxul compresiv
(pag. 1626 - 1627)

M1505018. Pneumotoraxul spontan primar apare la pacientii care:


A. Prezinta o boala de baza pulmonara cunoscuta
B. Prezinta un traumatism toracic in antecedente
C. Au prezentat un traumatism penetrant sau nepenetrant al toracelui
D. Nu prezinta un traumatism toracic in antecedente sau o boala de baza pulmonara cunoscuta
E. Au avut tuberculoza pulmonara in antecedente
(pag. 1626)

160 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
161 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M1505019. Pneumotoraxul compresiv este pneumotoraxul la care:


A. Presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural numai in inspir
B. Presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural numai in expir
C. Un traumatism penetrant sau nepenetrant al toracelui a declansat simptomatologia
D. Presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator
E. Prognosticul este foarte bun
(pag. 1626)

M1505020. Pneumotoraxul traumatic se trateaza prin:


A. Imobilizare gipsata
B. Anticoagulante
C. Introducerea unui ac gros in spatiul IV intercostal anterior
D. Toracostomie cu tub de dren
E. Vasodilatatoare
(pag. 1627)

M1505021. Pneumotoraxul spontan primar apare mai frecvent la:


A. Fumatori
B. Bolnavii cu tuberculoza pulmonara in antecedente
C. Dupa traumatisme penetrante
D. Dupa biopsiile transtoracice
E. Dupa toracocenteza
(pag. 1626)

M1505022. Hemopneumotoraxul posttraumatic necesita:


A. Drenaj pleural cu introducerea unui ac gros in spatiul pleural prin spatiul intercostal IV anterior
B. Agenti anticoagulanti
C. Opiacee pentru combaterea durerii
D. Drenaj cu doua tuburi
E. Toracotomie cu abraziune pleurala
(pag. 1627)

M1605023. Semnele fizice din pneumotoraxul in tensiune sunt:


A. Submatitate la nivelul toracelui afectat
B. Respiratia suflanta
C. Suflu tubar
D. Deplasarea contralaterala a mediastinului
E. Raluri subcrepitante
(pag. 1627)

M1605024. Caracteristicile pneumotoraxului spontan primar sunt:


A. Apare aproape exclusiv la fumatori
B. Acest tip de pneumotorax nu mai produce recurente
C. Apare prin ruptura bulelor pleurei parietale
D. Nu necesita toracotomie cu abraziune pleurala pentru ca nu determina recurente
E. Apare la indivizi cu boli pulmonare cunoscute
(pag. 1626)

M1605025. Pneumotoraxul spontan apare:


A. Dupa manopere invazive ce intereseaza pleura
B. Apare fara un traumatism toracic in antecedente
C. Dupa traumatisme toracice mici nepenetrante

161 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
162 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. Dupa traumatisme penetrante pe plaman indemn


E. Dupa traumatisme penetrante pe plaman cu boli cunoscute
(pag. 1626)

M1605026. Pneumotoraxul compresiv este:


A. Pneumotoraxul la care presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului
respirator
B. Pneumotoraxul la care presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural in expir
C. Pneumotoraxul la care presiunea este negativa in interiorul spatiului pleural in expir
D. Pneumotoraxul la care presiunea este negativa in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului
respirator
E. Pneumotoraxul la care presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural in inspir
(pag. 1626)

M1605027. Tratamentul initial recomandat pentru pneumotoraxul spontan primar este:


A. Toracotomia cu abraziune pleurala
B. Decorticarea pleurala
C. Aspiratia simpla
D. Toracostomia cu rezectie pleurala parietala
E. Exereza pleuro-pulmonara
(pag. 1626)

M1605028. Agentii sclerozanti recomandati pentru tratamentul pneumotoraxului spontan secundar


sunt:
A. Cicloserina
B. Isoniazida
C. Streptomicina
D. Amiodarona
E. Doxiciclina
(pag. 1626)

M2205029. Pneumotoraxul spontan primar apare la:


A. persoane cu traumatisme toracice in antecedente recente
B. la persoane fara o boala pulmonara cunoscuta
C. la persoane cu traumatisme abdominale in antecedente
D. la persoane cu afectiuni cardiace cunoscute
E. la persoane cu o boala pulmonara cunoscuta
(pag. 1626)

M2205030. Pneumotoraxul spontan primar apare la:


A. persoane cu traumatisme toracice in antecedente recente
B. la persoane cu antecedente eredocolaterale similare
C. la persoane fara o boala pulmonara cunoscuta
D. la persoane cu afectiuni cardiace cunoscute
E. la persoane cu o boala pulmonara cunoscuta
(pag. 1626)

M2205031. Pneumotoraxul spontan secundar apare:


A. la persoane fara o boala pulmonara cunsocuta
B. la persoane cu o boala pulmonara cunsocuta
C. la persoane cu o boala cardiovasculara cunoscuta
D. la persoane cu o boala mediastinala cunsocuta
E. la persoane cu traumatism abdominal vechi

162 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
163 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1626)

M2205032. Pneumotoraxul spontan secundar apare:


A. la persoane fara o boala pulmonara cunsocuta
B. la persoane cu o boala cardiovasculara cunoscuta
C. la persoane cu o boala mediastinala cunsocuta
D. la persoane cu o boala pulmonara cunsocuta
E. la persoane cu deficit genetic pentru alfa-1-amiloid
(pag. 1626)

M2205033. Pneumotoraxul compresiv are:


A. presiunea negativa in interiorul spatiului pleural
B. presiunea pozitiva in interiorul spatiului pleural
C. presiunea este negativa pe toata durata ciclului respirator
D. presiunea este pozitiva doar in inspir
E. presiunea este pozitiva doar in expir
(pag. 1626)

M2205034. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:


A. traheei
B. bronhiilor mici
C. bronhiolelor
D. bronsiolelor
E. bulelor apicale subpleurale
(pag. 1626)

M2205035. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:


A. esofagului
B. bronhiilor mare
C. bulelor apicale subpleurale
D. bronhiolelor
E. bronsiolelor
(pag. 1626)

M2205036. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:


A. Traheei
B. Esofagului
C. Bronhiilor mari
D. Bulelor apicale subpleurale
E. Bronhiilor mici sub 2 mm diametru
(pag. 1626)

M2205037. Pneumotoraxul spontan primar apare:


A. Aproape exclusiv la femei
B. Aproape exclusiv la fumatori
C. Aproape exclusiv la copii
D. Aproape exclusiv la virstnici
E. Aproape exclusiv la mineri
(pag. 1626)

M2205038. Pneumotoraxul spontan primar apare:


A. Aproape exclusiv la lucratori din industria materialelor explozive

163 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
164 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Aproape exclusiv la alpinisti


C. Aproape exclusiv la fumatori
D. Aproape exclusiv la mineri
E. Aproape exclusiv la varstnici
(pag. 1626)

M2205039. Pneumotoraxul spontan primar apare:


A. Aproape exclusiv la barbati
B. Aproape exclusiv la varstnici
C. Aproape exclusiv la alpinisti
D. Aproape exclusiv la mineri
E. Aproape exclusiv la fumatori
(pag. 1626)

M2205040. In pneumotoraxul spontan primar recurentele sunt:


A. rare
B. nu apare
C. extrem de frecvent
D. apar la aproape jumatate din indivizi care au mai avut un episod
E. legate totdeauna de traumatisme toracice penetrante
(pag. 1626)

M2205041. Tratamentul initial indicat pentru pneumotoraxul spontan primar este:


A. cu antibiotice
B. cu aspiratie simpla
C. chirurgical
D. cu ventilatie asistata
E. cu ventilatie cu presiune pozitiva
(pag. 1626)

M2205042. Tratamentul initial indicat pentru pneumotoraxul spontan primar este:


A. chirurgical
B. cu antibiotice
C. cu aspiratie simpla
D. cu ventilatie asistata
E. cu ventilatie cu presiune pozitiva
(pag. 1626)

M2205043. Tratamentul initial indicat pentru pneumotoraxul spontan primar este:


A. cu antibiotice
B. cu agenti sclerozanti
C. cu talc
D. chirurgical
E. cu aspiratie simpla
(pag. 1626)

M2205044. Tratamentul initial indicat pentru pneumotoraxul spontan primar este:


A. cu antibiotice
B. cu doxiciclina
C. chirurgical
D. cu aspiratie simpla
E. cu talc

164 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
165 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1626)

M2205045. In cazul unui pneumotorax spontan primar la care plamanul nu se expansioneaza se aplica:
A. Toracostomia
B. Intubare
C. Interventie chirurgicala pentru excizie
D. Bronhoscopie cu aspiratie
E. Tratament cu metilxantine
(pag. 1626)

M2205046. In cazul unui pneumotorax spontan primar la care plamanul nu se expansioneaza se aplica:
A. Tratament cu metilxantine
B. Toracostomia
C. Intubare
D. Interventie chirurgicala pentru excizie
E. Tratament cu azitromicina
(pag. 1626)

M2205047. In cazul unui pneumotorax spontan primar la care plamanul nu se expansioneaza se aplica:
A. Tratament cu metilxantine
B. Tratament cu polimixine
C. Intubare
D. Interventie chirurgicala pentru excizie
E. Toracostomia
(pag. 1626)

M2205048. Toracoscopia cu abraziune pleurala are o rata de prevenire a recurentelor pneumotoraxului


spontan primar de:
A. 10%
B. 20%
C. 25%
D. 30%
E. aproape 100%
(pag. 1626)

M2205049. Toracotomia cu abraziune pleurala are o rata de prevenire a recurentelor pneumotoraxului


spontan primar de:
A. 0,1%
B. 10%
C. aproape 100%
D. 50%
E. abraziunea pleurala nu se aplica in tratamentul recidivelor pneumotoraxului spontan primar recidivant
(pag. 1626)

M2205050. Pneumotoraxul spontan secundar apare:


A. mai frecvent in bolile obstructive pulmonare
B. mai frecvent in traumantisme toracice
C. mai frecevent in traumatisme abdominale
D. in bolile gastroesofagiene
E. in cancerul esofagian
(pag. 1626)

M2205051. Pneumotoraxul spontan secundar apare:

165 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
166 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. mai frecvent in traumantisme toracice


B. mai frecevent in bolile mediastinale
C. in bolile gastro-esofagiene
D. mai frecvent in bolile obstructive pulmonare
E. in cancerul esofagian
(pag. 1626)

M2205052. Bolnavii cu boli pulmonare preexistente au un rsic crescut in caz de pneumotorax spontan
secundar:
A. deoarece necesita tratamente suplimentare mucolitice
B. deoarece au o lipsa de rezerva functionala pulmonara
C. deoarece au afectare concomitenta cardiaca
D. deoarece au afectare esofagiana concomitenta
E. deoarece au o afectare mediastinala concomitenta
(pag. 1626)

M2205053. Toracostomia cu instilarea unui agent sclerozant se aplica in pneumotoraxul spontan


secundar la:
A. cei cu boli pulmonare preexistente
B. la 10% dintre bolnavi
C. aproape la toti bolnavii
D. la jumatate dintre bolnavi
E. la un sfert dintre bolnavi
(pag. 1626)

M2205054. Pacientii cu pneumotorax spontan la care nu s-a expansionat plamanul dupa 5 zile:
A. continua terapia inca 5 zile
B. se practica toracoscopie cu rezectie si abraziune pleurala
C. se introduc antibiotice cu spectru larg pe cale intravenoasa
D. se interneaza in sectii de terapie intensiva
E. se monitorizeaza functia cardica
(pag. 1626)

M2205055. Pneumotoraxul traumatic se trateaza prin:


A. repaus la pat
B. bronhodilatatoare
C. medicamnete antiinflamatoare
D. toracostomie cu tub de dren
E. cu agenti sclerozanti
(pag. 1627)

M2205056. Pneumotoraxul traumatic se trateaza prin:


A. repaus la pat
B. toracostomie cu tub de dren
C. cu agenti sclerozanti
D. bronhodilatatoare
E. medicamnete antiinflamatoare
(pag. 1627)

M2205057. In caz de hemopneumotorax se monteaza:


A. sonda naso-traheala de aspiratie
B. tuburi de dren la nivelul ambelor cavitati pleurale

166 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
167 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. un numar tuburi de dren in ambele cavitati pleurale in functie de fiecare caz in parte
D. un tub de dren inferior
E. doua tuburi de dren: unul superior si unul inferior
(pag. 1627)

M2205058. Pneumotoraxul iatrogen este o varianta de:


A. pneumotorax spontan primar
B. pneumotorax spontan secundar
C. pneumotorax traumatic
D. pneumotorax idiopatic
E. pneumotorax criptogenetic
(pag. 1627)

M2205059. Pneumotoraxul iatrogen este o varianta de:


A. pneumotorax traumatic
B. pneumotorax familial
C. pneumotorax spontan primar
D. pneumotorax spontan secundar
E. pneumotorax criptogenetic
(pag. 1627)

M2205060. In definitia pneumotoraxului se subliniaza:


A. ca este o afectiune cu prezenta aerului in spatiul pleural
B. ca este o afectiune la nivelul laringelui
C. ca este o afectiune a cailor respiratorii
D. ca este o afectiune cu prezenta aerului in mediastin
E. ca este o afectiune a cailor respiratorii si a interstitiului.
(pag. 1626)

M2205061. In definitia pneumotoraxului se subliniaza:


A. ca este o afectiune cu prezenta aerului in mediastin
B. ca este o afectiune cu prezenta aerului in spatiul pleural
C. ca este o afectiune la nivelul laringelui
D. ca este o afectiune iatrogena a cailor respiratorii
E. ca este o afectiune a cailor respiratorii si a interstitiului.
(pag. 1626)

M2205062. Pneumotoraxul spontan se caracterizeaza prin:


A. apare dupa un traumatism minim
B. se asociaza cu revarsat pleural minim
C. se asociaza cu reactivitatea crescuta a cailor respiratorii
D. apare fara un traumatism toracic in antecedente
E. reactivitate specifica a cailor respiratorii
(pag. 1626)

M2205063. Pneumotoraxul spontan se caracterizeaza prin:


A. se asociaza cu revarsat pleural minim
B. se asociaza cu hemotorace minim
C. apare dupa un traumatism minim
D. se asociaza cu reactivitatea scazuta a cailor respiratorii
E. apare fara un traumatism toracic in antecedente
(pag. 1626)

167 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
168 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2205064. Pneumotoraxul compresiv:


A. este o urgenta medicala
B. se supravegheaza la domiciliu
C. se trateaza prin repaus la pat
D. nu necesita internare
E. se rezolva spontan rapid
(pag. 1627)

M2205065. Diagnosticul de pneumotorax in tensiune se confirma prin:


A. freamatul pectoral accentuat
B. auscultatie
C. palpare
D. introducerea unui ac gros in spatiul intercostal VII posterior
E. introducerea unui ac gros in spatiul intercostal II, anterior
(pag. 1627)

M2205066. Diagnosticul de pneumotorax in tensiune se confirma prin:


A. introducerea unui ac gros in spatiul intercostal VII lateral
B. introducerea unui ac gros in spatiul intercostal V posterior
C. introducerea unui ac gros in spatiul intercostal II, posterior
D. introducerea unui ac gros in spatiul intercostal II, anterior
E. introducerea unui ac gros in spatiul intercostal VII posterior
(pag. 1627)

M2205067. In pneumotoraxul in tensiune printr-un ac gros:


A. introdus in spatiul VII, posterior, iese aer
B. introdus in spatiul VII, anterior, iese aer
C. introdus in spatiul II, posterior, iese aer
D. introdus in spatiul II, anterior, iese aer
E. introdus in spatiul VII, lateral, iese aer
(pag. 1627)

M2205068. In pneumotoraxul in tensiune printr-un ac gros:


A. introdus in spatiul II, anterior, iese aer
B. introdus in spatiul II, posterior, iese aer
C. introdus in spatiul II, lateral, iese aer
D. introdus in spatiul VII, anterior, iese aer
E. introdus in spatiul VII, lateral, iese aer
(pag. 1627)

M2305069. Pneumotoraxul spontan primar apare aproape exclusiv la:


A. fumatori
B. nefumatori
C. bolnavi pulmonari cronici
D. pneumonii cu stafilococ
E. pneumonii cu Klebsiella
(pag. 1626)

M2305070. Tratamentul initial recomandat pentru pneumotoraxul spontan primar consta in:
A. antiinflamatoare nesteroide
B. miofilin i.v.

168 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
169 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. aspiratie simpla
D. toracostomie
E. aplicare de agent sclerozant
(pag. 1626)

M2305071. Pneumotoraxul, din cauza lipsei revenirii functiei pulmonare, este mai periculos la:
A. pacienti cu afectiuni pulmonare preexistente
B. subiecti normali
C. pacienti cu afectiuni digestive
D. pacienti cu leucocitoza
E. pacienti cu leucopenie
(pag. 1626)

M2305072. Bolnavii cu pneumotorax spontan primar si secundar care necesita toracoscopie cu


rezectie si abraziune pleurala sunt:
A. cei la care plamanul nu s-a expandat dupa 5 zile de la practicarea toracostomiei
B. cei la care plamanul nu s-a expandat dupa 10 zile de la practicarea toracostomiei
C. cei la care plamanul nu s-a expandat dupa 2 zile de la practicarea toracostomiei
D. cei la care plamanul nu s-a expandat dupa o zi de la practicarea toracostomiei
E. cei la care plamanul nu s-a expandat dupa doua saptamani de la practicarea toracostomiei
(pag. 1626)

M2305073. Pneumotoraxul in tensiune (compresiv) este pneumotoraxul:


A. la care presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator
B. presiunea este negativa in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator
C. presiunea este alternanta, pozitiva si negativa, functie de timpii respiratori
D. nu prezinta modificari ale presiunii intrapelurale
E. masurarea presiunii intrapleurale nu are relevanta
(pag. 1627)

M2305074. Pentru reducerea presiunii in cavitatea pleurala din pneumotoraxul compresiv se practica:
A. introducerea unui ac gros in spatiul pleural prin spatiul intercostal II anterior
B. aspiratie pleurala simpla
C. aplicare de agent sclerozant
D. toracostomie
E. introducerea unui ac gros in spatiul pleural prin spatiul VII intercostal anterior
(pag. 1627)

M2505075. Pacienţii cu pneumotorax spontan primar:


A. Nu prezintă un traumatism toracic în antecedente sau o boală de bază pulmonară cunoscută
B. Prezintă o boală de bază pulmonară cunoscută
C. Prezintă un traumatism toracic în antecedente
D. Au prezentat un traumatism penetrant sau nepenetrant al toracelui
E. Au avut tuberculoză pulmonară în antecedente
(pag. 1626)

M2505076. Pacienţii cu pneumotorax compresiv prezintă:


A. Presiune pozitivă în interiorul spaţiului pleural numai în inspir
B. Presiune pozitivă în interiorul spaţiului pleural numai în expir
C. Un traumatism toracic penetrant sau nepenetrant care a declanşat simptomatologia
D. Un prognostic foarte bun
E. Presiune pozitivă în interiorul spaţiului pleural pe toată durata ciclului respirator

169 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
170 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1626)

M2505077. Tratamentul pneumotoraxului traumatic se face cu:


A. Vasodilatatoare
B. Anticoagulante
C. Toracotomie cu tub de dren
D. Imobilizare gipsată
E. Introducerea unui ac gros in spaţiul IV intercostal anterior
(pag. 1627)

M2505078. Apariţia pneumotoraxului spontan primar este mai frecventă la:


A. Persoanele cu traumatisme penetrante
B. Persoanele cu traumatisme nepenentrante
C. Persoanele la care s-au efectuat biopsii transtoracice
D. Persoanele la care s-a efectuat toracocenteză
E. Fumători
(pag. 1626)

M2505079. Tratamentul de urgenţă în hemopneumotoraxul posttraumatic constă în:


A. Drenaj cu două tuburi
B. Agenţi anticoagulanţi
C. Opiacee pentru combaterea durerii
D. Toracoscopie cu rezecţie şi abraziune pleurală
E. Tratament hemostatic
(pag. 1627)

M2605080. Ptx spontan secundar:


A. Apare la indivizi cu afecţiuni pulmonare cunoscute
B. Apare în urma biopsiilor transtoracice
C. În traumatisme nepenetrante ale toracelui
D. Apare la indivizi fără afecţiuni pulmonare
E. Presiunea este pozitivă pe toată durata ciclului respirator
(pag. 1626)

M2605081. În prx compresiv presiunea în spaţiul pleural este:


A. Negativă în inspir
B. Pozitivă în expir
C. Fără modificări ale presiunii
D. Pozitivă în interiorul spaţiului pleural pe toată durata ciclului respirator
E. Negativă în interiorul spaţiului pleural
(pag. 1626)

M2605082. Toracoscopia sau toracotomia cu abraziune are o rată de succes în ptx de:
A. 25%
B. 30%
C. 20-25%
D. 10-15%
E. 100%
(pag. 1627)

M2605083. Ptx este definit prin:


A. Prezenţa de lichid în spaţiul pleural

170 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
171 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Opacitate inomogenă
C. Prezenţa de aer în spaţiul pleural
D. Opacitate fuziformă
E. Hipertransparenţă circumscrisă cu desen vascular
(pag. 1626)

M2605084. Ptx iatrogen apare în:


A. Ptx spontan primar
B. Ptx spontan secundar
C. Ptx în tensiune
D. Ptx cu supapă
E. Ptx traumatic
(pag. 1627)

M2805085. Pneumotoraxul spontan este:


A. totdeauna primar
B. totdeauna compresiv
C. produs in absenta antecedentelor traumatice toracice
D. asociat totdeauna cu hidrothorax
E. totdeauna mortal
(pag. 1626)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1105086. Pneumotoraxul spontan primar are urmatoarele caracteristici:


A. Apare fara antecedente de traumatism toracic
B. Este produs prin ruperea bulelor apicale subpleurale
C. Recurentele apar la jumatate din indivizii afectati
D. Apare aproape exclusiv la fumatori
E. Este consecinta unei afectiuni pulmonare cronice obstructive
(pag. 1626)

M1105087. Caracteristicile pneumotoraxului spontan secundar sunt:


A. Apare dupa bolile pulmonare cronice obstructive
B. Apare dupa traumatisme toracice
C. Necesita aspiratie simpla
D. Este periculos prin lipsa rezervei pulmonare functionale
E. Aproape toti indivizii afectati necesita toracostomie cu instilarea unui agent sclerozant
(pag. 1626)

M1105088. Indicatiile toracoscopiei cu rezectie si abraziune pleurala sunt:


A. Pacientii cu pneumotorax spontan primar sau secundar cu fistula bronho pleurala
B. Pacientii cu insuficienta respiratorie
C. Pacientii la care plamanul nu s-a reexpansionat dupa 5 zile de la toracostomie
D. Pacientii cu hipotensiune arteriala
E. Pacientii cu afectiuni cardiace
(pag. 1626)

M1105089. Caracteristicile pneumotoraxului traumatic sunt:


A. Apare la pacienti cu afectiuni pulmonare severe
B. Este secundar traumatismelor toracice

171 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
172 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Apare la pacientii fumatori


D. Necesita ventilatie mecanica
E. Pneumotoraxul iatrogen este o varianta din ce in ce mai frecventa
(pag. 1627)

M1105090. Examenul fizic al pacientului cu pneumotorax in tensiune arata:


A. Retractia hemitoracelui afectat
B. Absenta murmurului vrzicular
C. Impingerea contralaterala a mediastinului
D. Matitate la percutia hemitoracelui afectat
E. Accentuarea vibratiilor vocale in hemitoracele afectat
(pag. 1627)

M1105091. Caracteristicile pneumotoraxului in tensiune sunt:


A. Presiune intrapleurala pozitiva
B. Produce scaderea intoarcerii venoase
C. Determina scaderea debitului cardiac
D. Ventilatia este sever compromisa
E. Mediastinul este aspirat spre hemitoracele afectat
(pag. 1627)

M1205092. Pneumotoraxul spontan primar:


A. apare la un individ fara o boala de baza pulmonara cunoscuta
B. apare la un individ care prezinta o boala de baza pulmonara cunoscuta
C. se produce prin ruptura bulelor apicale dispuse imediat sub pleura viscerala
D. se produce prin ruptura bulelor de emfizem dispuse central, peribronsic
E. este tipul de pneumotorace care se rezolva intotdeauna spontan "per primam"
(pag. 1626)

M1205093. Care dintre urmatoarele afirmatii caracterizeaza pneumotoraxul spontan primar:


A. apare mai frecvent la nefumatori
B. recidiveaza extrem de rar
C. recidiveaza la jumatate din pacientii care au mai prezentat un astfel de episod
D. tratamentul este reprezentat de toracostomie, in toate cazurile
E. tratamentul initial recomandat este reprezentat de aspiratia simpla
(pag. 1626)

M1205094. Pneumotoraxul spontan secundar este:


A. mai putin sever decat cel primar
B. mai periculos decat cel primar
C. mai frecvent intalnit in bolile pulmonare cronice obstructive
D. intalnit numai in bolile pulmonare cronice obstructive
E. grevat de lipsa rezervei functionale pulmonare
(pag. 1626)

M1205095. Toracoscopia urmata de rezectie si abraziune pleurala reprezinta solutia optima pentru:
A. orice tip de pneumotorace
B. pneumotoraxul spontan primar grevat de recurente frecvente
C. pneumotoraxul spontan primar sau secundar cu fistula persistenta
D. pneumotoraxul spontan primar sau secundar cu plaman care nu reexpansioneaza dupa 5 zile de la
toracostomie
E. orice pneumotorax, daca este insotit de colectie pleurala

172 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
173 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1626)

M1205096. Cauzele cele mai frecvente ale pneumotoraxului traumatic iatrogen sunt:
A. cardioversia prin soc electric extern
B. biopsia hepatica
C. biopsia transtoracica
D. toracocenteza
E. montarea unui cateter venos central
(pag. 1627)

M1205097. Pneumotoraxul in tensiune (compresiv):


A. se insoteste de presiune intrapleurala negativa, cu atragerea mediastinului de partea afectata
B. se insoteste de presiune intrapleurala pozitiva, cu impingerea mediastinului de partea opusa celei afectate
C. creste intoarcerea venoasa la inima
D. nu influenteaza debitul cardiac
E. compromite ventilatia din cauza presiunii intrapleurale pozitive
(pag. 1627)

M1205098. Diagnosticul pneumotoraxului compresiv se stabileste prin constatarea catorva dintre


urmatoarele semne:
A. hemitorace marit de volum
B. murmur vezicular inasprit
C. murmur vezicular absent
D. impingerea mediastinului catre partea opusa celei afectate
E. matitate in hemitoracele afectat
(pag. 1627)

M1205099. Presiunea intrapleurala crescuta din pneumotoraxul compresiv conduce la exit prin:
A. tulburari de ritm cardiac
B. scaderea debitului cardiac
C. hipoxemie avansata
D. deplasarea mediastinului spre partea afectata
E. encefalopatie hipercapnica
(pag. 1627)

M1305100. Pneumotoraxul in tensiune apare de obicei legat de:


A. ventilarea mecanica
B. manevre de resuscitare
C. traumatisme penetrante
D. ruperea bulelor apicale subpleurale
E. ruperea chisturilor mici subpleurale
(pag. 1627)

M1305101. Presiunea pozitiva intrapleurala, din pneumotoraxul in tensiune, este amenintatoare de


viata din urmatoarele cauze:
A. ventilatia este sever compromisa
B. presiunea pozitiva se transmite mediastinului
C. scaderea intoarcerii venoase la inima
D. scaderea debitului cardiac
E. cresterea intoarcerii venoase la inima
(pag. 1627)

M1305102. Diagnosticul pneumotoraxului in tensiune se face pe baza examenului fizic, care

173 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
174 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

evidentiaza:
A. un hemitorace marit
B. absenta murmurului vezicular
C. impingerea mediastinului catre partea opusa
D. prezenta murmurului vezicular
E. atragerea mediastinului catre partea afectata
(pag. 1627)

M1305103. Pneumotoraxul compresiv trebuie tratat ca o urgenta medicala. Daca presiunea in cavitatea
pleurala nu este redusa pacientul poate deceda prin:
A. revarsat pleural
B. scaderea debitului cardiac
C. pneumomediastin
D. hipoxemie avansata
E. cresterea debitului cardiac
(pag. 1627)

M1305104. Pneumotoraxul spontan secundar este determinat de:


A. bolile pulmonare cronice obstructive
B. orice afectiune pulmonara
C. ruperea bulelor apicale subpleurale
D. chisturi mici dispuse sub pleura viscerala
E. tromboembolie pulmonara
(pag. 1626)

M1305105. Tratamentul pneumotoraxului spontan secundar consta in:


A. aspiratie simpla
B. toracenteza
C. toracostomie
D. instilare de agent sclerozant (doxiciclina, talc)
E. miofilin i.v.
(pag. 1626)

M1305106. Pneumotoraxul iatrogen are drept cauze:


A. biopsiile transtoracice
B. toracocentezele
C. montarea cateterelor centrale intravenoase
D. astmul bronsic
E. emfizemul pulmonar
(pag. 1627)

M1405107. Urmatoarele manevre sint folosite in tratamentul pneumotoraxului spontan primar:


A. toracostomia
B. toracotomia cu abraziune pleurala
C. pneumectomia
D. aspiratia simpla
E. instilarea unui agent sclerozant
(pag. 1626)

M1405108. Urmatoarele afirmatii sint corecte privind pneumotoraxul compresiv:


A. presiune negativa intrapleurala
B. ventilatia este sever compromisa

174 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
175 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. scade intoarcerea venoasa


D. creste debitul cardiac
E. apare de obicei la ventilarea mecanica sau la manevre de resuscitare
(pag. 1627)

M1405109. Diagnosticul pneumotoraxului compresiv se bazeaza pe:


A. examenul fizic al pacientului
B. eliminarea unei cantitati mari de aer pe acul de punctie
C. absenta murmurului vezicular pe un hemitorace
D. scaderea debitului cardiac
E. aspirarea mediastinului catre partea afectata
(pag. 1627)

M1405110. In pneumotoraxul compresiv:


A. murmurul vezicular este innasprit
B. mediastinul este impins catre partea opusa
C. dispneea este moderata
D. presiunea intrapleurala este pozitiva in inspir si expir
E. ventilatia mecanica este tratamentul de electie
(pag. 1627)

M1505111. Pneumotoraxul in tensiune apare de obicei dupa:


A. Ventilarea mecanica
B. La bolnavii cu tuberculoza pulmonara
C. Manevre de resuscitare
D. Exacerbarea bronsitei cronice
E. Crizele de astm bronsic
(pag. 1627)

M1505112. Pneumotoraxul spontan secundar apare dupa:


A. Traumatisme toracice penetrante
B. Traumatisme toracice nepenetrante
C. Boli pulmonare cronice obstructive
D. Orice afectiune pulmonara
E. Manevre de resuscitare
(pag. 1626-1627)

M1505113. Pneumotoraxul iatrogen este o varianta de pneumotorax care devine din ce in ce mai
frecvent. Cauzele cele mai des semnalate sunt:
A. Biopsiile transtoracice
B. Toracocentezele
C. Administrarea de antibiotice intravenos
D. Montarea cateterelor centrale intravenoase
E. Radioterapia curativa din tumorile pulmonare
(pag. 1627)

M1505114. In pneumotoraxul in tensiune:


A. Prognosticul este nefavorabil si pune in pericol viata bolnavului
B. Ventilatia este sever compromisa, iar presiunea pozitiva se transmite mediastinului
C. intoarcerea venoasa la inima creste
D. Creste debitul cardiac
E. Hemitoracele afectat este marit cu murmur vezicular absent

175 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
176 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1627)

M1505115. Pneumotoraxul in tensiune, compresiv:


A. Este o mare urgenta medicala
B. Este o mare urgenta chirurgicala
C. Necesita drenarea aerului din pleura de urgenta prin introducerea unui ac gros in spatiul intercostal II
anterior
D. Necesita toracotomie cu abraziune pleurala
E. Necesita interventie chirurgicala de urgenta
(pag. 1627)

M1505116. Toracoscopia cu rezectie si abraziune pleurala este indicata in:


A. Pneumotoraxul in tensiune
B. Pneumotoraxul primar spontan la care persista o fistula sau la care plamanul nu s-a expansionat dupa 5
zile de la practicarea toracostomiei
C. Pneumotoraxul secundar spontan la care persista o fistula sau la care plamanul nu s-a expansionat dupa
5 zile de la practicarea toracostomiei
D. Pneumotoraxul iatrogen
E. De urgenta in pneumotoraxul primar spontan
(pag. 1626)

M1505117. Examenul fizic de urgenta in pneumotoraxul in tensiune evidentiaza:


A. Un hemitorace marit
B. Murmur vezicular abolit pe toracele afectat
C. impingerea mediastinului catre partea opusa
D. Raluri sibilante pe toracele afectat
E. Valori tensionale mult crescute
(pag. 1627)

M1505118. Pneumotoraxul in tensiune poate determina:


A. Hipoxemie avansata
B. Scaderea debitului cardiac
C. Hipercapnie
D. Marirea hemitoracelui afectat
E. Aparitia suflului tubar la nivelul hemitoracelui afectat
(pag. 1627)

M1605119. Pneumotoraxul traumatic poate surveni in cadrul urmatoarelor afectiuni si conditii


preexistente:
A. Traumatisme toracice penetrante
B. BPOC
C. Traumatisme toracice nepenetrante
D. Montarea cateterelor centrale intravenoase
E. Biopsii transtoracice
(pag. 1627)

M1605120. Pneumotoraxul spontan secundar apare:


A. Dupa boli pulmonare obstructive
B. Dupa toracocenteza
C. in cadrul oricarei afectiuni pulmonare
D. Secundar unui efort de tuse cu glota inchisa
E. in cadrul BPOC
(pag. 1626)

176 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
177 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M1605121. Tratamentul pacientilor cu pneumotorax spontan primar sau secundar este:


A. Toracostomia
B. Instilarea de agenti sclerozanti
C. Exereza pleurei parietale
D. Exereza pleuropulmonara
E. Colapsoterapia
(pag. 1626)

M1605122. Agentii sclerozanti utilizati in tratamentul pneumotoraxului spontan secundar sunt:


A. Rifampicina
B. Ciprofloxacina
C. Doxiciclina
D. Talcul
E. Alcoolul
(pag. 1626)

M1605123. Pneumotoraxul compresiv:


A. Trebuie tratat ca o urgenta medicala
B. Trebuie oprite orice manopere de ventilatie mecanica
C. Se introduce un ac subtire in spatiul pleural prin spatiul intercostal 5
D. Cresterea presiunii pleurale determina cresterea debitului cardiac si hipertensiune pulmonara
E. Necesita insertia unui tub de toracostomie
(pag. 1627)

M2205124. Pneumotoraxul spontan se clasifica in:


A. Pnemotorax spontan esential
B. Pneumotorax spontan primar
C. Pneumotorax spontan idiopatic
D. Pneumotorax spontan familial
E. Pneumotorax spontan secundar
(pag. 1626)

M2205125. Pneumotoraxul traumatic apare:


A. in traumatisme penetrante ale toracelui
B. in traumatisme nepenetrante ale toracelui
C. in boli cardiovasculare
D. in boli mediastinale
E. in boli esofagiene
(pag. 1626)

M2205126. Pneumotoraxul compresiv are:


A. presiunea pozitiva in interiorul spatiului pleural
B. presiunea negativa in interiorul spatiului pleural
C. presiunea este pozitiva pe toata durata ciclului respirator
D. presiunea este negativa doar in inspir
E. presiunea este negativa doar in expir
(pag. 1626)

M2205127. Pneumotoraxul compresiv are:


A. presiunea pozitiva in interiorul spatiului pleural
B. presiunea pozitiva in alveole
C. presiunea este pozitiva doar in expir

177 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
178 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. presiunea este negativa doar in inspir


E. presiunea este pozitiva pe toata durata ciclului respirator
(pag. 1626)

M2205128. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:


A. chisturi mici situate sub pleura viscerala
B. bronhiilor mici
C. bronhiolelor
D. bronsiolelor
E. bulelor apicale subpleurale
(pag. 1626)

M2205129. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:


A. chisturi mici situate sub pleura viscerala
B. bronhiilor mari
C. bulelor apicale subpleurale
D. bronhior mari
E. bronsiolelor
(pag. 1626)

M2205130. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:


A. bronhiilor mici
B. bronhiolelor
C. chisturi mici situate sub pleura viscerala
D. bulelor apicale subpleurale
E. bronsiolelor
(pag. 1626)

M2205131. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:


A. laringelui
B. traheei
C. esofagului
D. chisturi mici situate sub pleura viscerala
E. bulelor apicale subpleurale
(pag. 1626)

M2205132. Agenti sclerozanti utilizati in tratamentul pneumotoraxului sunt:


A. talc
B. cefalosporina
C. macrolidele
D. doxiciclina
E. nedocromilul
(pag. 1626)

M2205133. Agent sclerozant utilizat in tratamentul pneumotoraxului este:


A. talc
B. cefatriaxona
C. azitromicina
D. nedocromilul
E. doxiciclina
(pag. 1626)

178 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
179 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2205134. Agenti sclerozanti utilizati in tratametul pneumotoraxului sunt:


A. Nitredipina
B. Talc
C. Azitromicina
D. Doxiciclina
E. Nedocromilul
(pag. 1626)

M2205135. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:


A. intubare
B. toracostomie
C. toracotomie
D. instilare de doxiciclina
E. instilare de metilxantine
(pag. 1626)

M2205136. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:


A. intubare
B. instilare de polimixine
C. toracostomie
D. instilarea unui agent sclerozant
E. instilare de doxiciclina
(pag. 1626)

M2205137. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:


A. instilare de doxiciclina
B. instilare de azitromicina
C. intubare
D. toracostomie
E. instilarea unui agent sclerozant
(pag. 1626)

M2205138. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:


A. bronhoscopie cu aspirare pe o perioada de 2 ore
B. instilare de lisinopril
C. toracostomie
D. toracomie
E. instilare de doxiciclina
(pag. 1626)

M2205139. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:


A. aspirare continua prin sonda traheala
B. instilare de doxiciclina pe sonda traheala
C. toracostomie
D. toracomie
E. instilare de metilxantine
(pag. 1626)

M2205140. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:


A. Abraziune pleurala
B. Toracostomie
C. Instilarea unui agent sclerozant

179 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
180 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. Instilare de doxiciclina
E. Instilare de nedocromil
(pag. 1626)

M2205141. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:


A. Abraziune pleurala
B. Toracostomie
C. Instilarea unui agent sclerozant
D. Instilare de doxiciclina pe sonda traheala
E. Instilare de nedocromil prin toracostomie
(pag. 1626)

M2205142. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:


A. instilare de doxiciclina pe sonda traheala
B. instilare de nedocromil
C. abraziune pleural
D. toracostomie
E. instilarea unui agent sclerozant
(pag. 1626)

M2205143. Pneumotoraxul spontan secundar apare:


A. mai frecvent in bolile obstructive pulmonare
B. in traumantisme toracice
C. mai frecvent in traumatisme abdominale
D. in bolile gastroesofagiene
E. practic in orice afectiune pulmonara
(pag. 1626)

M2205144. Pneumotoraxul spontan secundar este mai periculos la:


A. cei fara afectiuni pulmonare cunoscute
B. normali
C. cei boli ale boala pulmonara obstructiva cronica
D. cei cu boli pulmonare preexistente
E. copii
(pag. 1626)

M2205145. Agenti sclerozanti utilizati pentru tratamentul pneumotoraxului sunt:


A. ipratropium bromid
B. doxiciclina
C. talcul
D. cromoglicatul
E. albuterolul
(pag. 1626)

M2205146. Agenti sclerozanti utilizati pentru tratamentul pneumotoraxului sunt:


A. ipratropium bromid
B. lisinopril
C. cromoglicatul
D. doxiciclina
E. talc
(pag. 1626)

180 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
181 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2205147. Agenti sclerozanti utilizati pentru tratamentul pneumotoraxului sunt:


A. ipratropium bromid
B. doxicilina
C. albuterolul
D. nedocromilul
E. talcul
(pag. 1626)

M2205148. Agenti sclerozanti utilizati pentru tratamentul pneumotoraxului sunt:


A. azitromicina
B. amoxicilina
C. doxiciclina
D. cromoglicatul
E. talcul
(pag. 1626)

M2205149. Agenti sclerozanti utilizati pentru tratamentul pneumotoraxului sunt:


A. tiotropium bromid
B. amikacina
C. albuterolul
D. doxiciclina
E. talc
(pag. 1626)

M2205150. In caz de hemopneumotorax se monteaza:


A. un tub de dren
B. doua tuburi de dren
C. un tub de dren superior si unul inferior
D. la nivelul ambelor cavitati pleurale
E. un numar variabil de tuburi de dren in ambele cavitati pleurale in functie de fiecare caz in parte
(pag. 1627)

M2205151. In hemopneumotorax se monteaza:


A. un tub de dren in partea superioara a hemitoracelui
B. un tub in parte inferioara
C. tubul superior va evacua aerul
D. tubul inferior va evacua aerul
E. aerul se evacueaza pe ambele tuburi
(pag. 1627)

M2205152. In hemopneumotorax se monteaza:


A. un tub de dren in partea superioara si unul in partea inferioara a hemitoracelui
B. un tub in partea laterala pe linia axilara anteriora
C. tubul superior va evacua aerul
D. tubul inferior va evacua aerul
E. aerul se evacueaza pe doua tuburi superior si inferior
(pag. 1627)

M2205153. Pneumotoraxul iatrogen este:


A. o varianta de pneumotorax traumatic
B. foarte rar
C. intilnit numai la copii

181 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
182 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. intilnit numai la virstnici


E. devine din ce in ce mai frecvent
(pag. 1627)

M2205154. Cauzele cele mai frecvente ale pneumotoraxului iatrogen:


A. biopsiile transtoracice
B. toracocentezele
C. montarea cateterelor centrale intravenoase
D. paracentezele
E. testarea epicutanata toracica
(pag. 1627)

M2205155. Cauzele cele mai frecvente ale pneumotoraxului iatrogen:


A. montarea cateterelor venoase periferice
B. toracocentezele
C. paracentezele
D. biopsiile transtoracice
E. tatuarea pielii
(pag. 1627)

M2205156. Pneumotoraxul traumatic se trateaza prin:


A. observare simpla
B. suplimetarea aportului de oxigen
C. aspiratie
D. toracostomie cu tub de dren
E. ventialatie asistata
(pag. 1627)

M2205157. Pneumotoraxul traumatic se trateaza prin:


A. antibiotice cu spectru larg adminsitrate i.v.
B. suplimetarea aportului de oxigen
C. toracostomie cu tub de dren
D. asipirare continua pe sonda naso-traheala
E. aspiratie
(pag. 1627)

M2205158. Pneumotoraxul traumatic se trateaza:


A. In functie de severitate
B. Prin ventialatie asistata
C. Prin suplimetarea aportului de oxigen
D. Prin aspiratie
E. toracostomie cu tub de dren
(pag. 1627)

M2205159. Pneumotoraxul traumatic se trateaza:


A. In functie de severitate
B. Prin suplimetarea aportului de oxigen
C. Prin aspiratie
D. Prin toracostomie cu tub de dren
E. Agenti sclerozanti i.v.
(pag. 1627)

182 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
183 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2205160. Pneumotoraxul in tensiune:


A. apare de obicei legat de ventilarea mecanica
B. apare de obicei la manevrele de resuscitare
C. are presiunea intrapleurala negativa
D. are presiunea alveolara negativa
E. are presiune intratraheala negativa
(pag. 1627)

M2205161. Pneumotoraxul in tensiune:


A. apare de obicei legat de ventilarea mecanica
B. are presiunea intrapleurala negativa
C. are presiunea intrapleurala pozitiva
D. are presiunea alveolara negativa
E. are presiune intratraheala negativa
(pag. 1627)

M2205162. Pneumotoraxul in tensiune:


A. are presiunea intrapleurala negativa
B. are presiunea alveolara negativa
C. are presiune intratraheala negativa
D. are presiunea intrapleurala pozitiva
E. apare de obicei la manevrele de resuscitare
(pag. 1627)

M2205163. Pneumotoraxul in tensiune:


A. apare de obicei legat de ventilarea mecanica
B. apare de obicei la manevrele de resuscitare
C. are presiunea intrapleurala pozitiva
D. are presiunea alveolara negativa
E. are presiunea intrapleurala negativa
(pag. 1627)

M2205164. In pneumotoraxul in tensiune:


A. presiunea intrapleurala este pozitiva
B. presiunea intrapleurala este amenintatoare de viata
C. ventilatia este sever compromisa
D. presiunea intraalveolara este negativa
E. presiune intratraheala este negativa
(pag. 1627)

M2205165. In pneumotoraxul in tensiune:


A. presiunea intrapleurala este pozitiva
B. presiunea intrapleurala este negativa
C. ventilatia este sever compromisa
D. presiunea intraalveolara este negativa
E. presiune intratraheala este pozitiva
(pag. 1627)

M2205166. Pneumotoraxul spontan se clasifica in:


A. Pneumotorax spontan primar
B. Pnemotorax spontan esential
C. Pneumotorax spontan idiopatic

183 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
184 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. Pneumotorax spontan secundar


E. Pneumotorax spontan criptogenetic
(pag. 1626)

M2205167. In pneumotoraxul in tensiune:


A. presiunea intrapleurala este negativa
B. presiunea se transmite la mediastin
C. creste intoarcerea venoasa
D. scade intoarcerea venoasa la inima
E. nu este influentata circulatia venoasa
(pag. 1627)

M2205168. In pneumotoraxul in tensiune:


A. presiunea intrapleurala este pozitiva
B. presiunea se transmite la abdomen
C. creste intoarcerea venoasa
D. scade intoarcerea venoasa la inima
E. scade debitul cardiac
(pag. 1627)

M2205169. In pneumotoraxul in tensiune:


A. presiunea intrapleurala este amenintatoare de viata
B. creste intoarcerea venoasa
C. nu este influentata circulatia venoasa
D. scade debitul cardiac
E. presiunea intrapleurala este negativa
(pag. 1627)

M2205170. In pneumotoraxul in tensiune:


A. presiunea intrapleurala este amenintatoare de viata
B. scade intoarcerea venoasa
C. nu este influentata circulatia venoasa
D. scade debitul cardiac
E. creste debitul cardiac
(pag. 1627)

M2205171. In pneumotoraxul in tensiune:


A. presiunea intrapleurala este negativa
B. creste intoarcerea venoasa
C. scade intoarcerea venoasa
D. scade debitul cardiac
E. presiunea intrapleurala este pozitiva
(pag. 1627)

M2205172. Pneumotoraxul in tensiune este sugerat de:


A. dificultatea ventilatiei mecanice
B. dispnee
C. wheezing
D. wheezing
E. presiunea inalta in timpul inspirului pe parcursul ventilatiei mecanice
(pag. 1627)

184 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
185 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2205173. Pneumotoraxul in tensiune este sugerat de:


A. dispnee
B. expectoratie rozata
C. dificultatea ventilatiei mecanice
D. tuse
E. presiunea inalta in timpul inspirului pe parcursul ventilatiei mecanice
(pag. 1627)

M2205174. Diagnosticul pneumotoraxului in tensiune se face pe baza:


A. hemitoracelui marit
B. murmurului vezicular marit
C. murmurului vezicular normal
D. lipsei murmurului vezicular
E. toracelui normal
(pag. 1627)

M2205175. Diagnosticul pneumotoraxului in tensiune se face pe baza:


A. imobilitatii toracelui
B. hemitoracelui marit
C. abolirii murmurului vezicular
D. murmurului vezicular inasprit
E. murmurului vezicular cu expir prelungit
(pag. 1627)

M2205176. Diagnosticul pneumotoraxului in tensiune se face pe baza:


A. hemitoracelui marit
B. wheezingului
C. murmurului vezicular marit
D. murmurului vezicular normal
E. abolirii murmurului vezicular
(pag. 1627)

M2205177. Pneumotoraxul compresiv:


A. este o urgenta medicala
B. se supravegheaza la domiciliu
C. duce la abolirea murmurului vezicular
D. se trateaza prin repaus la pat
E. se rezolva spontan rapid
(pag. 1627)

M2205178. Decesul in pneumotoraxul in tensiune se face prin:


A. scaderea debitului cardiac
B. hipoxemie avansata
C. anemie
D. hipocapnie severa
E. sindrom obstructiv sever
(pag. 1627)

M2205179. Decesul in pneumotoraxul in tensiune se face prin:


A. sindrom obstructiv sever
B. hipocapnie severa
C. sindrom Meckel

185 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
186 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. hipoxemie avansata
E. scaderea debitului cardiac
(pag. 1627)

M2205180. In pneumotoraxul in tensiune se introduce un ac gros:


A. in spatiul V, lateral
B. in spatiul II, anterior
C. dupa ce iese aerul, acul se scoate imediat
D. dupa ce iese aerul, acul este lasat pe loc pana la insertia tubului de toracostomie
E. in spatiul VII, lateral
(pag. 1627)

M2205181. In pneumotoraxul in tensiune se introduce un ac gros:


A. in spatiul V, lateral
B. in spatiul II, lateral
C. in spatiul II anterior
D. dupa ce iese aerul, acul se scoate imediat
E. dupa ce iese aerul, acul este lasat pe loc pana la insertia tubului de toracostomie
(pag. 1627)

M2205182. In pneumotoraxul in tensiune se introduce un ac gros:


A. in spatiul V, lateral
B. in spatiul II, anterior
C. in spatiul II, lateral
D. dupa ce iese aerul, acul este lasat pe loc pina la insertia tubului de toracostomie
E. dupa ce iese aerul, acul se scoate imediat
(pag. 1627)

M2205183. In pneumotoraxul in tensiune se introduce un ac gros:


A. in spatiul II, anterior
B. in spatiul II, lateral
C. in spatiul V, anterior
D. dupa ce iese aerul, acul se scoate imediat
E. dupa ce iese aerul, acul este lasat pe loc pana la insertia tubului de toracostomie
(pag. 1627)

M2305184. Pneumotoraxul spontan primar este produs prin:


A. ruptura bulelor apicale subpleurale
B. criza de astm bronsic
C. chisturi mici dispuse sub pleura viscerala
D. emfizem pulmonar
E. bronhopneumopatie cronica obstructiva
(pag. 1626)

M2305185. Pneumotoraxul spontan primar care nu raspunde la aspiratia simpla sau prezinta episoade
recurente beneficiaza de:
A. toracostomie
B. instilarea unui agent sclerozant (doxiciclina)
C. toracotomie + abraziune pleurala, cu succes de 100% in prevenirea recurentelor
D. aspiratie simpla
E. toracocenteza
(pag. 1626)

186 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
187 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2305186. Pneumotoraxul spontan secundar este determinat de:


A. bolile pulmonare cronice obstructive
B. orice afectiune pulmonara se poate asocia cu pneumotorax
C. ruperea bulelor apicale subpleurale
D. chisturi mici dispuse sub pleura viscerala
E. tromboembolismul pulmonar
(pag. 1626)

M2305187. Tratamentul pneumotoraxului spontan secundar consta in:


A. aspiratie simpla
B. toracenteza
C. toracostomie
D. instilare de agent sclerozant (doxiciclina, talc)
E. miofilin i.v.
(pag. 1626)

M2305188. Pneumotoraxul iatrogen are drept cauza:


A. biopsiile transtoracice
B. toracocentezele
C. montarea cateterelor centrale i.v.
D. astmul bronsic
E. emfizemul pulmonar
(pag. 1627)

M2305189. Pneumotoraxul in tensiune apare de obicei legat de:


A. ventilarea mecanica
B. manevre de resuscitare
C. traumatisme penetrante
D. ruperea bulelor apicale subpleurale
E. ruperea de chisturi mici subpleurale
(pag. 1627)

M2305190. Presiunea pozitiva intrapleurala, din pneumotoraxul in tensiune, este amenintatoare de


viata din cauza:
A. ventilatiei sever compromisa
B. presiunii pozitive ce se transmite mediastinului
C. scaderii intoarcerii venoase la inima
D. scaderii debitului cardiac
E. cresterii intoarcerii venoase la inima
(pag. 1627)

M2305191. Diagnosticul pneumotoraxului in tensiune se face pe baza examenului fizic care evidentiaza:
A. un hemitorace marit
B. absenta murmurului vezicular
C. impingerea mediastinului catre partea opusa
D. prezenta murmurului vezicular
E. atragerea mediastinului spre partea afectata
(pag. 1627)

M2305192. Pneumotoraxul compresiv trebuie tratat ca o urgenta medicala. Daca presiunea in cavitatea
pleurala nu este redusa pacientul poate deceda prin:
A. revarsat pleural

187 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
188 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. scaderea debitului cardiac


C. pneumomediastin
D. hipoxemie avansata
E. cresterea debitului cardiac
(pag. 1627)

M2505193. Apariţia pneumotoraxului în tensiune este de obicei legată de:


A. Ventilarea mecanică
B. Tuberculoza pulmonară
C. Efortul fizic intens
D. Crizele de astm bronşic
E. Manevrele de resuscitare
(pag. 1627)

M2505194. Apariţia pneumotoraxului spontan secundar este legată de:


A. Bolile pulmonare cronice obstructive
B. Orice afecţiune pulmonară
C. Ventilarea mecanică
D. Traumatismele toracice penetrante
E. Traumatismele toracice nepenetrante
(pag. 1626 - 1627)

M2505195. Cauzele cele mai des întâlnite de pneumotorax iatrogen sunt:


A. Radioterapia curativă din tumorile pulmonare
B. Biopsiile transtoracice
C. Toracocentezele
D. Montarea cateterelor centrale intravenoase
E. Intervenţiile chirurgicale din sfera ORL
(pag. 1627)

M2505196. Pneumotoraxul în tensiune se caracterizează prin:


A. Rezorbţia spontană cu evoluţie favorabilă
B. Creşterea TA
C. Prognostic nefavorabil, punând în pericol viaţa bolnavului
D. Ventilaţie sever compromisă
E. Hemitoracele afectat mărit cu murmur vezicular absent
(pag. 1627)

M2505197. Pneumotoraxul compresiv în tensiune:


A. Necesită intervenţie chirurgicală de urgenţă
B. Necesită toracotomie cu abraziune pleurală
C. Se rezoarbe spontan
D. Este o mare urgenţă medicală
E. Necesită drenarea aerului din pleură de urgenţă prin introducerea unui ac gros în spaţiul II intercostal
anterior
(pag. 1627)

M2505198. Indicaţiile toracoscopiei cu rezecţie şi abraziune pleurală sunt:


A. Pneumotoraxul primar spontan la care persistă o fistulă sau la care plămânul nu s-a expansionat după 5
zile de la practicarea toracostomiei
B. Pneumotoraxul secundar spontan la care persistă o fistulă sau la care plămânul nu s-a expansionat după
5 zile de la practicarea toracostomiei
C. Pneumotoraxul în tensiune

188 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
189 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. Pneumotoraxul iatrogen
E. Pneumotoraxul primar spontan ca tratament de urgenţă
(pag. 1626)

M2505199. Principalele semne clinice care se evidenţiază la examenul obiectiv în pneumotoraxul în


tensiune sunt:
A. Creşterea valorilor tensionale
B. Raluri sibilante pe toracele afectat
C. Mărirea de volum a hemitoracelui afectat
D. Abolirea murmurului vezicular pe toracele afectat
E. Mediastin împins către partea opusă
(pag. 1627)

M2505200. În pneumotoraxul în tensiune apar:


A. Retracţia hemitoracelui afectat
B. Bombarea hemitoracelui neafectat
C. Suflu tubar la nivelul hemitoracelui afectat
D. Hipoxemie avansată
E. Scăderea debitului cardiac
(pag. 1627)

M2505201. Caracterele pneumotoraxului spontan primar sunt:


A. Apariţia legată de ruptura bulelor apicale subpleurale
B. Apariţia la nefumători
C. Absenţa recidivelor
D. Apariţia legată de ventilarea mecanică
E. Apariţia legată de manevrele de resuscitare
(pag. 1626)

M2505202. Tratamentul de urgenţă numai prin drenaj pleural cu ac gros în spaţiul II intercostal anterior
este indicat în:
A. Pneumotoraxul traumatic
B. Hemopneumotoraxul posttraumatic
C. Hemopericardul posttraumatic
D. Pneumotoraxul spontan primar
E. Pneumotoraxul în tensiune
(pag. 1626 - 1627)

M2605203. Pneumotoraxul spontan primar este produs prin:


A. Ruptura bulelor apicale subpleurale
B. Apare la fumători
C. Boli Pulmonare cronice obstructive
D. Apare în pneumonia cu Pneumocystis carinii
E. Apare la pacienţi fără boală pulmonară cunoscută
(pag. 1626)

M2605204. Tratamentul în ptx constă din:


A. Aspiraţia simplă în ptx spontan primar
B. Toracotomie cu instilare de agent sclerozant în ptx spontan secundar
C. Aspiraţia simplă în ptx spontan secundar
D. Introducerea unui ac subţire în spaţiul intercostal II pleural
E. Introducerea unui ac gros în spaţiul intercostal II, anterior în ptx în tensiune

189 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
190 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1626-1627)

M2605205. Diagnosticul în ptx în tensiune se pune prin:


A. Examen fizic
B. Hemitorace mărit
C. Cu murmur vezicular prezent
D. Absenţa murmurului vezicular
E. Desen vascular prezent
(pag. 1627)

M2605206. Ptx traumatic este caracterizat prin:


A. Secundar traumatismelor penetrante sau nepenetrante
B. Secundar bolilor pulmonare obstructive cronice
C. Secundar biopsiilor transtoracice
D. Presiunea negativă în interiorul spaţiului pleural
E. Secundar toracocentezelor
(pag. 1626-1627)

M2605207. Ptx traumatic se tratează prin:


A. Aport de oxigen
B. Toracotomie cu tub de dren
C. Aspiraţie
D. Toracoplastie
E. Decorticare pleurală prin manevra Frazer-Gourd
(pag. 1627)

M2605208. În ptx secundar la toracostomie se instilează ca agent sclerozant:


A. Cicloserină
B. Penicilină
C. Doxiciclina
D. Streptomicină
E. Talcul
(pag. 1626)

M2605209. În caz de hemopneumotorace:


A. Se ve monta tub de dren în partea inferioară a hemitoracelui
B. Se va monta tub de dren în partea superioară a hemitoracelui
C. Toracostomie cu abraziune pleurală
D. Se va introduce ac gros în spaţiul pleural prin spaţiul intercostal IV
E. Toracotomie a minimă
(pag. 1627)

M2605210. Clasificarea ptx constă din:


A. Ptx spontan primar
B. Ptx spontan secundar
C. Ptx spontan primar iatrogen
D. Ptx traumatic
E. Ptx în tensiune
(pag. 1626-1627)

M2605211. Cînd se recomandă toracostomie în ptx spontan primar:


A. Dacă plămânul se expansionează după aspiraţie

190 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
191 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Dacă pacientul nu are episoade recurente


C. Dacă plămânul nu se expansionează după aspiraţie
D. Dacă pacientul are episoade recurente
E. În caz de scădere a întoarcerii venoase
(pag. 1626)

M2705212. Pneumotoraxul spontan primar


A. Apare la un subiect fara boala pulmonara prexistenta
B. Este secundar rupturii bulelor apicale subpleurale
C. Este asociat cu fumatul in majortatea cazurilor
D. Tratamentul initial este aspiratia simpla
E. Pleurodeza cu agent sclerozant introdus intrapleural este obligatorie dupa primul pneumotorax spontan ce
a asociat insuficienta respiratorie acuta
(pag. 1626)

M2705213. Pneumotoraxul secundar:


A. apare pe fond de boala preexistenta
B. evolueaza mai frecvent cu manifestari de insuficienta respiratorie decat cel primar
C. indica la aproape la toti paientii a toracostomie si pleurodeza cu doxiciclina sau talc
D. persistent peste 24 ore impune toracostomie cu abraziune pleurala
E. are rata de recurenta dependenta de substratul etiologic
(pag. 1626)

M2805214. Pneumotoraxul recurent se previne prin:


A. toracostomie cu instilare de agent sclerozant
B. toracoscopie cu abraziune pleurala
C. toracotomie cu abraziune pleurala
D. inhalatii cu talc
E. doxiciclina per os
(pag. 1626)

M2805215. Pneumotoraxul in tensiune este periculos pentru ca:


A. ventilatia este sever compromisa
B. scade intoarcerea venoasa la inima
C. scade debitul cardiac
D. poate produce embolie pulmonara
E. poate produce deces
(pag. 1627)

M2805216. Semnele pneumotoraxului in tensiune sunt:


A. dificultatea cateterizarii venoase centrale
B. dificultatea ventilatiei mecanice
C. hemitorace marit,fara murmur vezicular
D. hemitorace marit,mat
E. impingerea mediastinului de partea opusa
(pag. 1627)

191 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
192 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 6
Insuficienta respiratorie.
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1106001. Care dintre urmatorele afectiuni este restrictiv-parenchimatoasa:


A. bronsiectazie
B. sarcoidoza
C. obezitate
D. spondilita anchilopoietica
E. miastenia gravis
(pag. 1559)

M1106002. Principalele mecanisme ale hipoxemiei sunt, cu o exceptie:


A. Scaderea PO2 inspirat
B. hipoventilatia
C. Suntul
D. Bronsita acuta
E. Dereglarea raportului V/Q
(pag. 1562)

M1106003. Unul dintre urmatorii parametri este semn de insuficienta respiratorie acuta la un pacient cu
obstructie cronica a cailor respiratorii:
A. PaO2 = 70 mmHg
B. PaCO2 = 50 mmHg
C. Scaderea PaO2 cu 10-15 mmHg
D. Cresterea PaCO2 cu 5-10 mmHg
E. nici unul
(pag. 1608)

M1106004. Urmatoarele eventualitati pot precipita insuficienta respiratorie acuta la BPOC in afara de:
A. Pneumonia
B. emfizem pulmonar
C. Trombembolism pulmonar
D. IVS
E. Pneumotorax
(pag. 1608)

M1106005. In tratamentul insuficientei respiratorii acute, crestera la inceput de FlO2 se recomanda sa


fie:
A. 0,40
B. 0,35
C. 0,28
D. 0,26
E. 0,24
(pag. 1608)

192 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
193 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M1106006. In timpul oxigenoterapiei, relatia ventilatie-perfuzie se modifica prin:


A. deschiderea sunturilor arteriovenoase
B. foramen ovale patent
C. disparitia vasoconstrictiei arteriale pulmonare
D. decompensarea cardiaca
E. emfizem subcutanat
(pag. 1608)

M1206007. In hipoventilatia alveolara, alterarea gazelor din singele arterial se amplifica:


A. In conditii de polipnee
B. In timpul diminetii
C. Prin administrare de oxigen
D. In timpul somnului
E. Postprandial
(pag. 1628-9)

M1206008. Hipoventilatia alveolara din afectiunile restrictive ale peretelui toracic poate fi controlata
eficient prin:
A. Traheostomie simpla
B. Antibioterapie
C. Exercitii de respiratie
D. Efort fizic controlat
E. Ventilatie nocturna cu presiune intermitent pozitiva pe masca nazala sau traheostoma
(pag. 1630)

M1206009. Sindromul obezitate-hipoventilatie se caracterizeaza printr-un tablou de insuficienta


respiratorie in care se constata:
A. Cresterea compliantei peretelui toracic
B. Scaderea compliantei peretelui toracic
C. Cresterea capacitatii functionale reziduale
D. Scaderea diferentei PO2 alveolo-arteriale
E. Hiperventilatia bazelor pulmonare
(pag. 1631)

M1206010. Cea mai frecventa aritmie cardiaca ce poate complica tratamentul insuficientei respiratorii
acute din BPCO este:
A. Extrasistolia ventriculara
B. Tahicardia supraventriculara multifocala
C. Tahicardia ventriculara
D. Fibrilatia atriala
E. Blocul atrioventricular gr. II
(pag. 1609)

M1306011. Despre tratamentul SDRA este falsa urmatoarea afirmatie:


A. glucocorticoizii pot aduce beneficii in etapa tardiva a SDRA
B. glucocorticoizii au efect benefic in stadiile initiale ale SDRA din menigococcemia copiilor
C. glucocorticozii au efect benefic in stadiile precoce ale SDRA din pneumonia cu Pneumocystis carinii
D. glucocorticoizii au efect benefic in stadiile precoce ale SDRA
E. solutiile cristaloide sunt preferabile celor coloidale in vederea repletiei volemice
(pag. 1638)

M1306012. Sindromul Pickwick nu presupune:


A. policitemie

193 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
194 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. somnolenta diurna
C. hipertensiune pulmonara
D. insuficienta cardiaca stanga
E. hipoxemie
(pag. 1631)

M1306013. Perturbari ale ventilatiei prin afectari ale sistemului respirator neuromuscular cuprind
urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A. hiperventilatie voluntara scazuta
B. complianta pulmonara scazuta
C. reducerea raspunsurilor EMG ale diafragmului la stimularea transcutanata a nervului frenic
D. debite scazute
E. desaturarea marcata in oxigen intimpul somnului cu miscari rapide oculare
(pag. 1629)

M1306014. Factori precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacienti cu BPOC sunt, cu


EXCEPTIA:
A. pneumotorax
B. insuficienta ventriculara dreapta
C. pneumonie
D. tromboembolismul
E. poluarea atmosferica intensa
(pag. 1608)

M1306015. Complicatiile aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii din cadrul BPOC
includ, cu EXCEPTIA:
A. tahicardia supraventriculara multifocala
B. hemoragia gastrointestinala
C. embolia pulmonara
D. pneumonie pneumococica
E. insuficienta ventriculara stanga
(pag. 1609)

M1306016. Una din urmatoarele clase de medicamente si manevre nu si-a demonstrat eficienta in
tratamentul insuficientei respiratorii din BPOC:
A. agonisti ß2 adrenergici
B. sonde de aspiratie la nivelul traheei
C. teofilina + agonisti ß2 adrenergici
D. mucolitice
E. anticolinergice
(pag. 1609)

M1406017. Precizati cel mai precoce semn clinic ce apare in sindromul de detresa respiratorie acuta:
A. bradipnee
B. cresterea frecventei respiratorii urmata la scurt timp de dispnee
C. cianoza
D. pierderea constientei
E. encefalopatie hipoxica
(pag. 1637)

M1406018. La un pacient cu detresa respiratorie acuta secundara unei pneumonite virale severe
aspectul radiografie e similar cu cel din:
A. tuberculoza cavitara

194 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
195 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. bronhopneumonie
C. edemul pulmonar prin insuficienta cardiaca stanga
D. cardiomiopatii dilatative
E. cancerul pulmonar
(pag. 1637)

M1406019. In formele hipoxemice de insuficienta respiratorie aportul de O2 se face cu:


A. 10-20l/min O2 in concentratie de 100%
B. 5-10l/min O2 in concentratie de 100%
C. 5-10l/min O2 in concentratie de 98%
D. 10-20l/min O2 in concentratie de 98%
E. 2l/min O2 in concentratie de 100%
(pag. 1638)

M1506020. Aparitia insuficientei respiratorii acute la bolnavii cu bronsita cronica, emfizem si obstructie
de cai aeriene este indicata de:
A. Scaderea acuta a PaO2 cu cel putin 10-15 mmHg
B. Cresterea pH-ului sanguin peste 7,30
C. Hipercapnia cu pH-ul normal daca nu exista concomitent acidoza metabolica
D. PaO2 mai mica de 70 mmHg
E. PaO2 mai mica de 60 mmHg
(pag. 1608)

M1506021. Oxigenoterapia in insuficienta respiratorie acuta la bolnavii cu bronsita cronica, emfizem si


obstructie de cai aeriene urmareste:
A. Mentinerea PaO2 la valori de 60-70 mmHg
B. Mentinerea PaO2 la valori de cel putin 45-50 mmHg
C. Scaderea vascozitatii sanguine
D. Fluidificarea secretiilor bronsice
E. Inhibarea tusei
(pag. 1608)

M1506022. Profilaxia cu doze mici de heparina trebuie folosita in insuficienta respiratorie acuta la
pacientii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar pentru prevenirea:
A. Insuficientei de ventricul stang
B. Emboliei pulmonare
C. Hipercapniei
D. Scaderii pH-ului sanguin
E. Aritmiilor cardiace
(pag. 1609)

M1506023. Pentru diagnosticul riscului de tromboembolism pulmonar la bolnavii cu insuficienta


respiratorie acuta asociata bronsitei si emfizemului poate fi de ajutor:
A. Efectuarea scintigramei cardiace de perfuzie
B. Efectuarea radiografiei pulmonare
C. Evaluarea neinvaziva a membrelor inferioare
D. Dozarea pH-ului sanguin
E. Determinarea gazelor sanguine
(pag. 1609)

M1506024. In alcaloza metabolica severa din insuficienta respiratorie acuta care complica bronsita
cronica si emfizemul pulmonar se poate folosi ca stimulent respirator pe perioada inlocuirii saline
(NaCl):

195 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
196 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. Acetazolamida
B. Betasercul
C. Piracetamul
D. Clorura de potasiu
E. Glucoza hipertona
(pag. 1609)

M1506025. Probabilitatea aparitiei episoadelor de insuficienta respiratorie acuta la bolnavii cu Boala


obstructiva cronica (BPCO) cu "predominanta emfizem" creste cand:
A. VEMS scade sub 50% din normal
B. VEMS scade sub 25% din normal
C. Apare dispneea de efort
D. Expectoratia devine abundenta
E. Pacientul prezinta perioade de agitatie
(pag. 1610)

M1606026. Apneea de somn este considerat importanta daca are durata de cel putin:
A. 1 secunda
B. 2 secunde
C. 3 secunde
D. 5 secunde
E. 10 secunde
(pag. 1632)

M1606027. In tratamentul apneei de somn obstructive usoare/moderata se folosesc:


A. traheostomie
B. analeptice respiratorii
C. alcool
D. sedative
E. evitarea decubitului dorsal
(pag. 1634)

M1606028. Care dintre urmatorii parametrii nu sunt urmariti de catre polisomnografie in suspiciunea
de apnee de somn obstructiva:
A. variabilele electrografice(EEG,electrooculograma,electromiograma)
B. enzime de citoliza:CPK,LDH,transaminaze
C. variabile ventilatorii
D. saturatia arteriala in O2
E. frecventa cardiaca
(pag. 1634)

M1606029. Ce situatii clinice nu pot induce apneea de somn prin mecanisme centrale:
A. hipochinezia muschilor respiratori
B. interventiile chirurgicale la nivelul toracelui
C. inceputul somnului
D. afectare SNC
E. hipocapnia indusa de hiperventilatie
(pag. 1634)

M2206030. Sindromul de detresa respiratorie acuta se defineste prin:


A. Insuficienta respiratorie hipoxemica
B. Insuficienta respiratorie cronica

196 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
197 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Edem pulmonar prin obstacol mitral


D. Permeabilitate la nivelul membranei alveolo-capilare scazuta
E. Hipocapnie
(pag. 1636)

M2206031. Sindromul de detresa respiratorie acuta evolueaza in:


A. Trei etape
B. Doua etape
C. Patru etape
D. Cinci etape
E. Sase etape
(pag. 1636)

M2206032. Celulele care joaca un rol important in leziunile din sindromul de detresa respiratorie acuta
sunt:
A. Eozinofile
B. Mastocitele
C. Celulele spumoase
D. Neutrofilele
E. Astrocitele
(pag. 1636)

M2206033. In timpul somnului se intalneste de obicei:


A. Hipoventilatie alveolara mai severa
B. Ventilatia alveolara nemodificata
C. O hiperventilatie alveolara
D. Hiperpneea centrala
E. Hiperneea centrala compensatorie
(pag. 1629)

M2206034. Tratamentul hipoventilatiei alveolare cronice se face cu:


A. Suplimentare de O2 in debit mare
B. Suplimentare de O2 cu prudenta
C. Nu se administreaza O2 pentru riscul producerii hiperoxiei
D. Suplimentare cu CO2 in debit mic
E. Suplimentare de CO2 cu prudenta
(pag. 1630)

M2206035. Bolnavii cu hipoventilatie alveolara cronica pot beneficia de medicamente ce stimuleaza


respiratia:
A. nedocromil
B. mexiletil
C. progesteron
D. amiodarona
E. testosteron
(pag. 1630)

M2206036. Bolnavii cu afectarea muschilor si a nervilor respiratori le este contraindicata ca masura


terapeutica a hipoventilatiei alveolare cronice:
A. Stimularea electrofrenica
B. Stimularea extracorporeala
C. Stimularea nodulului sinoatrial
D. Blocarea electrofrenica

197 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
198 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. Electrosocul
(pag. 1630)

M2206037. Hiperventilatia alveolara apare cand:


A. Cresterea PaCO2
B. Scaderea PaCO2
C. Scaderea PaO2
D. Cresterea PaO2
E. Cresterea PACO2
(pag. 1631)

M2206038. Hiperventilatia alveolara apare cand:


A. PaCO2 este intre 27-37 mmHg
B. PaCO2 este intre 37-43 mmHg
C. PaCO2 este intre 43-53 mmHg
D. PaCO2 este intre 53-67 mmHg
E. PaCO2 este intre 67-73 mmHg
(pag. 1631)

M2206039. Gazometria in sindromul de detresa respiratorie acuta arata:


A. PaO2 scazut initial
B. PaO2 crescut initial
C. PaCO2 normal
D. PaO2 normal
E. PaCO2 scazut
(pag. 1637)

M2206040. Sindroamele clinice cu hipoventilatie importanta au:


A. PaCO2 curpinsa intre 25-37 mmHg
B. PaO2 curpinsa intre 50-80 mmHg
C. PaO2 curpinsa intre 60-70 mmHg
D. PaO2 curpinsa intre 40-50 mmHg
E. PaCO2 curpinsa intre 50-80 mmHg
(pag. 1628)

M2206041. Hipoventilatia alveolara cronica din bolile cu afectarea reglarii respiratiei se intilneste in:
A. Alcaloza metabolica
B. Poliomelita
C. Obezitate-hipoventilatie
D. Miastenia gravis
E. Fibrotorax
(pag. 1628)

M2206042. Hipoventilatia alveolara primara:


A. Este cauzata de infectii virale
B. Este cauzata de infectii parazitare
C. Este cauzata atat de infectii virale cat si de infectii bacteriene
D. Este cauzata de infectii cu bacterii gram negative
E. Nu se cunoaste cauza ei.
(pag. 1630)

M2206043. Hipoventilatia alveolara primara:

198 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
199 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. Se caracterizeaza prin hipercapnie cronica si hiperoxemie


B. Apare la orice varsta
C. Este frecventa
D. Apare numai la copii
E. Apare mai ales la femei intre 20-50 ani
(pag. 1630)

M2206044. Hipoventilatia alveolara primara are o evolutie:


A. constanta
B. progresiva in luni si ani
C. progresiv rapida de saptamini
D. este o afectiune cu evolutie fara risc vital
E. este o afectiune benigna
(pag. 1630)

M2206045. Definitia hipoventilatiei alveolare este:


A. cand PCO2 arteriala este cuprinsa intre 30-37 mmHg
B. cand PCO2 arteriala este cuprinsa intre 37-40 mmHg
C. cand PCO2 arteriala este cuprinsa intre 40-43 mmHg
D. cand PCO2 arteriala este cuprinsa intre 23-30 mmHg
E. cand PCO2 arteriala este cuprinsa intre 50-80 mmHg
(pag. 1628)

M2206046. Definitia hipoventilatiei alveolare se refera la:


A. reactivitatea scazuta a cailor respiratorii
B. PCO2 venos
C. PCO2 arterial
D. PO2 arterial
E. PO2 venos
(pag. 1628)

M2206047. Sindroamele clinice cu hipoventilatie importanta au PaCO2 curpinsa intre:


A. 25-37 mmHg
B. 37-43 mmHg
C. 43-50 mmHg
D. 50-80 mmHg
E. 0,5-0,8 mmHg
(pag. 1628)

M2206048. Hipoxemia se manifesta clinic prin:


A. rubeoza
B. policitemie
C. paloare
D. anemie
E. nu are semne clinice evidente
(pag. 1628)

M2206049. Hipoxemia si hipercapnia cronica duce la:


A. Vasodilatatie pulmonara
B. Vasoconstrictie pulmonara
C. Nu influenteaza circulatia pulmonara
D. Creste presiunea arteriala sistemica

199 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
200 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. Creste presiunea venoasa sistemica


(pag. 1628)

M2206050. Hipoxemia si hipercapnia cronica duce la:


A. Insuficienta cardiaca congestiva
B. Insuficienta cardiaca restrictiva
C. Hipertrofie biventriculara
D. Hipertrofie ventriculara stinga
E. Hipertrofie atriala stinga
(pag. 1628)

M2206051. Hipercapnia nocturna duce la:


A. Vasodilatatie cerebrala
B. Vasodilatatie pulmonara
C. Vasoconstrictie pulmonara
D. Vasoconstrictie cerebrala
E. Nu influenteaza vascularizatia cerebrala
(pag. 1629)

M2206052. Hipercapnia nocturna produce:


A. Vasoconstrictie cerebrala cu cefalee
B. Vasodilatatie cerebrala cu cefalee
C. Vasoconstricite cerebrala cu greata
D. Vasodilatatie cerebrala cu greata
E. Vasoconstricitie venoasa periferica cu cianoza
(pag. 1629)

M2306053. In sindromul de detresa respiartorie acuta suntul aparut se datoreaza urmatoarelor, cu


exceptia:
A. alterarea surfactantului
B. colaps alveolar
C. atelectazii
D. oboseala muschilor respiratori
E. atenuarea vasoconstrictiei hipoxice
(pag. 1637)

M2306054. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica care din urmatoarele presupune o


deficienta a chemoreceptorilor
A. administrare cronica de medicamente
B. neuropatie periferica
C. spondilita ankilopoetica
D. hipoxie prelungita
E. sindrom primar alveolar de hipoventilatie
(pag. 1628)

M2306055. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica, presupune afectarea neuronilor respiratori


din trunchiul cerebral
A. alcaloza metabolica
B. neuropatia periferica
C. boala neuronului motor
D. sindrom primar alveolar de hipoventilatie
E. miastenia gravis

200 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
201 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1628)

M2306056. Hipoventilatia alveolara cronica are urmatoarele consecinte fiziologice si clinice, cu exceptia
A. cresterea concentratiei de bicarbonat
B. vasodilatatia cerebrala
C. poliglobulia
D. scaderea concentratiei de Cl
E. vasodilatatia pulmonara
(pag. 1629)

M2306057. Care din urmatoarele nu se intalneste in sindroamele de hipoventilatie din afectiunile neuro-
musculare
A. reducerea presiunilor transdiafragmatice
B. ortopneea
C. hiperpneea in timpul somnului REM
D. miscarea paradoxala a diafragmului
E. miscarea paradoxala a abdomenului in decubit
(pag. 1630)

M2506058. Următorul semn biologic poate atrage atenţia asupra apariţiei insuficienţei respiratorii acute
la un bolnav cu bronşită cronică sau emfizem pulmonar:
A. PaO2 mai mică de 70 mmHg
B. PaO2 mai mică de 80 mmHg
C. Hipercapnia cu pH-ul normal dacă nu există concomitent acidoză metabolică
D. Creşterea pH-ului sanguin peste 7,30
E. Scăderea acută a PaO2 cu cel puţin 10 - 15 mmHg
(pag. 1608)

M2506059. Folosirea oxigenoterapiei ca metodă terapeutică la bolnavii cu insuficienţă respiratorie


acută survenită pe fondul bronşitei cronice, emfizemului sau distrucţiei de căi aeriene este motivată de:
A. Menţinerea PaO2 la valori de cel puţin 45 - 50 mmHg
B. Menţinerea PaO2 la valori de peste 70 mmHg
C. Fluidificarea secreţiilor bronşice
D. Scăderea vâscozităţii sanguine
E. Inhibarea tusei
(pag. 1608)

M2506060. Dozele mici de heparină se folosesc profilactic la pacienţii cu insuficienţă respiratorie acută
pe fond de bronşită cronică şi emfizem pulmonar pentru prevenirea:
A. Emboliei pulmonare
B. Decompensării cardiace stângi
C. Hipercapniei
D. Aritmiilor cardiace
E. Decompensării cardiace drepte
(pag. 1609)

M2506061. Riscul de tromboembolism pulmonar la bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută pe fond


de bronşită cronică sau emfizem pulmonar poate fi apreciat prin:
A. Evaluarea neinvazivă a membrelor inferioare
B. Efectuarea radiografiei pulmonare
C. Dozarea pH-ului sangvin
D. Determinarea gazelor sangvine
E. Efectuarea probelor funcţionale ventilatorii

201 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
202 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1609)

M2506062. Stimulentul respirator care se poate folosi pe perioada înlocuirii saline (NaCl) în alcaloza
metabolică severă din insuficienţa respiratorie acută pe fond de bronşită cronică şi emfizem pulmonar
este:
A. Betasercul
B. Piracetamul
C. Clorura de potasiu
D. Glucoza hipertonă
E. Acetazolamida
(pag. 1609)

M2506063. La bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută survenită pe fond de boală obstructivă cronică
cu predominanţă emfizem riscul de apariţie a episoadelor de insuficienţă respiratorie acută creşte
când:
A. VEMS scade sub 25% din normal
B. VEMS scade sub 75% din normal
C. Apare dispneea de efort
D. Expectoraţia devine mucopurulentă
E. Apare dispneea de repaus
(pag. 1610)

M2506064. În insuficienţa respiratorie acută din bronşita cronică şi emfizem creşterea acută a PaCO2
se poate exprima prin valoarea pH-ului sanguin dacă:
A. Nu există concomitent acidoză metabolică
B. Nu există concomitent alcaloză metabolică
C. Valoarea PaO2 este normală
D. Valoarea PaO2 este scăzută
E. Nu există semne de decompensare cardiacă stângă
(pag. 1608)

M2506065. Insuficienţa respiratorie acută din bronşita cronică şi emfizem se defineşte practic prin:
A. Orice grad de hipercapnie care asociază un pH mai mic de 7,30
B. Orice grad de hipercapnie care asociază un pH mai mare de 7,40
C. Creşterea pH-ului sanguin peste 7,30
D. Creşterea pH-ului sanguin peste 7,40
E. PaO2 constant sub 70 mmHg
(pag. 1608)

M2606066. Ventilaţia mecanic prelungit în cadrul terapiei sindromului de detresa respiratorie acut
predispune la:
A. pneumotorax
B. pneumoconioza
C. pneumonie nozocomiala
D. pleurezie tip exudativ
E. piotorace
(pag. 1638)

M2606067. Glucocorticoizii s-au dovedit eficienţi în tratamentul SDRA în cazul:


A. pneumonie pneumococice
B. pneumoniei cu Pneumocystis carinii
C. septicemie cu Gram negativi
D. infecţiei cu virusul sincitial respirator

202 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
203 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. infectiei cu virusuri gripale


(pag. 1638)

M2606068. Apneea de somn este considerat importantă dacă are durata de cel puţin:
A. 1 secunda
B. 2 secunde
C. 3 secunde
D. 5 secunde
E. 10 secunde
(pag. 1632)

M2606069. In tratamentul apneei de somn obstructive usoare/moderata se folosesc:


A. traheostomie
B. analeptice respiratorii
C. alcool
D. sedative
E. evitarea decubitului dorsal
(pag. 1634)

M2606070. Care dintre urmatorii parametrii nu sunt urmariti de catre polisomnografie în suspiciunea
de apnee de somn obstructiva:
A. variabilele electrografice(EEG,electrooculograma,electromiograma)
B. enzime de citoliza:CPK,LDH,transaminaze
C. variabile ventilatorii
D. saturaţia arteriala în O2
E. frecvenţa cardiaca
(pag. 1634)

M2606071. Ce situaţii clinice nu pot induce apneea de somn prin mecanisme centrale:
A. hipochinezia muşchilor respiratori
B. intervenţiile chirurgicale la nivelul toracelui
C. începutul somnului
D. afectare SNC
E. hipocapnia indusă de hiperventilaţie
(pag. 1634)

M2806072. Hipoventilatia alveolara apare cand paco2 creste peste:


A. 43mmHg
B. 50mmHg
C. 80mmHg
D. 90mmHg
E. 95mmHg
(pag. 1628)

M2906073. In sindromul de detresa respiratorie acuta, semnul cel mai precoce este de obicei
reprezentat de:
A. cianoza perioronazala
B. agitatie psihomotorie
C. cresterea frecventei respiratorii
D. bradipnee
E. tahicardie
(pag. 1637)

203 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
204 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2906074. Care dintre urmatoarele variabile ale functiei pulmonare va fi cel mai probabil scazuta la un
pacient adult cu SDRA ?
A. diferenta alveolo-arteriala de PO2
B. complianta pulmonara
C. presiunea oncotica a fluidului alveolar
D. tensiunea superficiala a fluidului alveolar
E. travaliul respirator
(pag. 1637)

M2906075. Urmatoarele situatii pot duce la SDRA cu exceptia:


A. contuzia cailor aeriene
B. bypass cardio-pulmonar
C. hipovolemie
D. risc de inec
E. infectii difuze
(pag. 1636)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1106076. Prognosticul prost in SDRA se coeleaza cu aparitia unora dintre urmatoarele:


A. fibroza pulmonara
B. hipertensiune pulmonara reversibila
C. insuficienta multipla de organ
D. PaO2=60 mmHg
E. Niciuna dintre ele
(pag. 1638)

M1106077. Hipoxemia poate fi urmarea unor sunturi arterio-venoase printr-o anomalie cum ar fi:
A. Rendu-Osler
B. Ciroza hepatica
C. Coarctatie de aorta
D. Canal arterial
E. Atrezie de artera pulmonara
(pag. 1563)

M1106078. Sindromul de hiperventilatie poate fi indus de:


A. IECA
B. salicilati
C. derivati metilxantinici
D. agonisti ß-adrenergici
E. progesteron
(pag. 1631)

M1206079. Elementul patognomonic al hipoventilatiei alveolare consta in cresterea PCO2 alveolar si a


PCO2 arteriala. Intre consecintele acestor modificari se numara:
A. Acidoza respiratorie
B. Scaderea bicarbonatului plasmatic
C. Cresterea bicarbonatului plasmatic
D. Vasodilatatie pulmonara
E. Vasoconstrictie pulmonara cu eventuala hipertensiune arteriala pulmonara
(pag. 1628)

204 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
205 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M1206080. Pacientii cu insuficienta respiratorie prin hipoventilatie alveolara secundara afectarii


sistemului de control al respiratiei:
A. Pot hiperventila voluntar
B. Nu pot genera volume si debite normale la spirometria de rutina
C. Prezinta rezistente si complianta respiratorie alterate
D. Prezinta diferenta PO2 alveolo-arteriala normala
E. Au o diferenta PO2 alveolo-arteriala mare
(pag. 1629)

M1206081. In tratamentul insuficientei respiratorii prin hipoventilatie alveolara, administrarea de


oxigen produce:
A. Ameliorarea hipoxemiei
B. Corectarea policitemiei
C. Corectarea retentiei CO2
D. Ameliorarea simptomelor neurologice legate de hipercapnie
E. Scaderea hipertensiunii pulmonare
(pag. 1630)

M1206082. Insuficienta respiratorie din afectiunile respiratorii neuro-musculare se caracterizeaza prin:


A. Hipoventilatie alveolara cronica, in absenta afectarii diafragmului
B. Hipoventilatie alveolara cronica, de obicei in prezenta afectarii severe a activitatii diafragmului
C. Ortopnee si miscare paradoxala a diafragmului in cazul hipotoniei bilaterale a diafragmului
D. Exacerbarea raspunsului EMG ale diafragmului la stimularea transcutanata a nervului frenic
E. Reducerea raspunsului EMG ale diafragmului la stimularea transcutanata a nervului frenic
(pag. 1630)

M1206083. Diagnosticul insuficientei respiratorii acute la pacientii cu obstructie cronica a cailor


respiratorii se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:
A. Prezenta cianozei
B. Scaderea PaO2, indiferent de nivelul acesteia
C. Scaderea PaCO2
D. Scaderea PaO2 cu cel putin 10-15 mmHg
E. Hipercapnie asociata cu pH mai mic de 7,30
(pag. 1608)

M1206084. In cursul terapiei insuficientei respiratorii acute la pacientii cu BPCO, oxigenoterapia poate
conduce la cresterea PaCO2 prin:
A. Disparitia stimulului hipoxic al ventilatiei
B. Cresterea frecventei ventilatorii
C. Alterarea schimburilor gazoase la nivel alveolar
D. Modificarea relatiei ventilatie-perfuzie
E. Cresterea ventilatiei ineficiente
(pag. 1608)

M1206085. Disfunctia ventilatorie de tip obstructiv se caracterizeza prin:


A. CPT normala sau crescuta
B. Cresterea volumului rezidual
C. Scaderea raportului VR/CPT
D. Cresterea raportului VR/CPT
E. Scaderea capacitatii vitale
(pag. 1558)

205 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
206 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M1206086. Capacitatea de difuziune (DPCO) scade in urmatoarele


A. Boli ale interstitiului pulmonar
B. Insuficienta cardiaca congestiva
C. Sindrom Goodpasture
D. Emfizem pulmonar
E. Boli vasculare pulmonare
(pag. 1563)

M1206087. Hipoxemia care poate aparea in bolile insotite de insuficienta respiratorie produce:
A. Scaderea rezistentelor vasculare pulmonare
B. Vasodilatatie arteriala pulmonara
C. Vasoconstrictie arteriala pulmonara
D. Cresterea rezistentelor vasculare pulmonare
E. Hipertensiune arteriala pulmonara
(pag. 1560)

M1306088. Urmatoarele afirmatii despre sindromul de detresa respiratorie sunt adevarate cu


EXCEPTIA:
A. se intalneste scaderea rezistentei la flux in caile aeriene
B. presupune presiune crescuta in atriul stang
C. colapsul alveolar este exacerbat de lezarea pneumocitelor de tip 2
D. traumatismele nontoracice pot determina SDRA
E. hipoxemia rezultata provoaca o crestere a volumului curent
(pag. 1636 , 1637)

M1306089. Complicatiile SDRA si tratamentului sau includ:


A. coagulare intravasculara diseminata
B. pneumonie nosocomiala
C. fistula bronhovasculara
D. barotrauma
E. fibroza pulmonara
(pag. 1638)

M1306090. Referitor la clinica SDRA se pot afirma, cu EXCEPTIA:


A. semnul cel mai precoce este dispneea
B. pacientul poate fi initial asimptomatic
C. mecanismul hipoxiei in stadiile initiale este suntul dreapta stanga
D. initial diferenta alveoloarteriala in oxigen este marita
E. semnul cel mai precoce este bradipneea
(pag. 1637)

M1306091. Hipoventilatia alveolara primara se caracterizeaza prin urmatoarele,cu EXCEPTIA:


A. Stimularea electrofrenica a diafragmului poate aduce beneficii excelente pe termen lung
B. Defectul primar este la nivelul motoneuronilor din trunchiul cerebral
C. Majoritatea cazurilor sint la femei cu virsta intre 20 si 50 de ani
D. Dispneea este un simptom frecvent
E. Cresterea bicarbonatului in plasma poate fi un element de diagnostic
(pag. 1630)

M1306092. Trasaturile caracteristice ala hipotoniei bilaterale a diafragmului, in sindroamele de


hipoventilatie sunt:
A. miscare paradoxala a abdomenului in pozitie de decubit

206 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
207 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. ascensionarea unui hemidiafragm la radiografia toracica


C. miscarea paradoxala a abdomenului in ortostatism
D. miscare paradoxala a diafragmului la examenul fluoroscopic
E. ortopneea
(pag. 1630)

M1306093. Despre sindromul obezitate - hipoventilatie se poate afirma:


A. capacitatea functionala reziduala este crescuta in decubit
B. respiratia se desfasoara la un volum pulmonar crescut
C. surplusul de greutate determina o scadere a compliantei peretelui toracic
D. se intalneste inchiderea cailor respiratorii din bazele plamanilor
E. majoritatea prezinta hipercapnie cronica
(pag. 1631)

M1306094. Prevenirea hemoragiei gastrointestinale la pacientii cu insuficienta respiratorie acuta si


BPOC cuprinde:
A. sucralfat
B. glucagon
C. atropina
D. antiacide
E. blocanti H1
(pag. 1609)

M1406095. Precizati cele trei faze distincte ce caracterizeaza modificarile patologice din sindromul de
detresa respiratorie acuta:
A. faza secretorie
B. faza exudativa
C. faza fibroasa
D. faza proliferativa
E. faza vasculara
(pag. 1637)

M1406096. Glucocorticoizii nu au nici un beneficiu in stadiile precoce ale SDRA cu EXCEPTIA celor din:
A. meningita adultului
B. meningococemia copiilor
C. pneumonia stafilicocica
D. pneumonia cu Pneumocystic Carinii
E. pneumonia cu legionella
(pag. 1638)

M1406097. Mentionati principalele caracteristici ale fazei exudative din SDRA:


A. acopera primele 3 zile
B. apare la 3-4 saptamani de la leziunea pulmonara
C. caracteristica e formarea de membrane hialine in ductele alveolare si spatiile aeriene
D. exudatul alveolar sufera un proces de reorganizare
E. apare proliferarea intimala fibrocelulara
(pag. 1637)

M1406098. Oprirea ventilatiei mecanice la un pacient cu insuficienta respiratorie acuta se face in


urmatoarele conditii:
A. raportul dintre frecventa respiratiilor si volumul curent < 105
B. CV >10ml/kgcorp
C. presiunea maximala inspiratorie orala >20cm H2O

207 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
208 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. CV <10ml/kgcorp
E. volumul curent spontan <5ml/kgcorp
(pag. 1609)

M1406099. Printre factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute se numara:


A. Insuficienta ventriculara stanga
B. Trombembolismul pulmonar
C. Pneumonia
D. Pneumotorax
E. Insuficienta ventriculara dreapta
(pag. 1608)

M1506100. Factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacientii cu bronsita, emfizem si


obstructie de cai aeriene sunt:
A. Cresterea obstructiei cailor respiratorii cu inflamarea acestora
B. Aparatia pneumotoraxului spontan secundar
C. Episoadele de poluare intensa a atmosferei
D. Folosirea nejustificata a sedativelor sau narcoticelor
E. Folosirea nejustificata a corticoterapiei orale
(pag. 1608)

M1506101. La pacientii cu insuficienta respiratorie acuta secundara bronsitei cronice, emfizemului si


obstructiei de cai aeriene, minimul de investigatii recomandat cuprinde:
A. Radiografia toracica
B. Electrocardiograma
C. Examinarea sputei
D. Scintigrama pulmonara de perfuzie
E. Masuratorile gazelor sanguine
(pag. 1608)

M1506102. In insuficienta respiratorie acuta la pacientii cu bronsita, emfizem si obstructie de cai


aeriene se indica intubatia endotraheala si ventilatia mecanica in caz de:
A. Hipoxemie severa fara hipercapnie
B. Hipercapnie cu obnubilare evidenta
C. Lipsa de raspuns la tratamentul conservator
D. Scaderea pH-ului sub 7,30
E. Aparitia aritmiilor cardiace
(pag. 1608)

M1506103. In intubatia endotraheala cu ventilatie mecanica din insuficienta respiratorie acuta la


pacientii cu bronsita, emfizem si obstructie de cai aeriene scaderea pana la valori apropiate sau mai
mici decat cele normale ale PaCO2 poate duce la:
A. Acidoza metabolica
B. Alcaloza metabolica semnificativa
C. Convulsii generalizate
D. Tahiaritmii severe
E. Vasodilatatie cerebrala
(pag. 1608, 1609)

M1506104. In cursul terapiei insuficientei respiratorii acute survenita la pacientii cu bronsita cronica,
emfizem si obstructie de cai aeriene pot apare urmatoarele complicatii:
A. Aritmii cardiace
B. Embolie pulmonara

208 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
209 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Insuficienta ventriculara stanga


D. Hemoragie gastrointestinala
E. Infarct enteromezenteric
(pag. 1609)

M1506105. Aritmiile cardiace aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute la pacientii
cu bronsita sau emfizem pot fi determinate de:
A. Scaderea rapida a oxigenarii
B. Cresterea pH-ului sanguin prin hiperventilatie
C. Scaderea pH-ului sanguin
D. Nivelul teofilinei sanguine mai mare de 20 mg/l
E. Excesul de beta-agonisti neselectivi
(pag. 1609)

M1506106. Insuficienta respiratorie acuta aparuta la pacientii cu bronsita sau emfizem poate fi
precipitata de:
A. Tromboembolismul pulmonar
B. Aparitia insuficientei ventriculare stangi
C. Folosirea de antialgice neopiacee
D. Aparitia unui pneumotorax
E. Folosirea de antihipertensive
(pag. 1608)

M1506107. Urmatoarele stimulente respiratorii sunt utilizate in insuficienta respiratorie acuta din
bronsita cronica si emfizemul pulmonar fiind lipsite de efecte secundare:
A. Medroxyprogesteronul
B. Almitrina
C. Betasercul
D. Sermionul
E. Piracetamul
(pag. 1609-1610)

M1506108. Imposibilitatea mentinerii schimbului gazos dupa intreruperea ventilatiei mecanice in


insuficienta respiratorie acuta din BPOC poate fi determinata de:
A. Administrarea de sedative si tranchilizante
B. Agravarea obstructiei prin cresterea secretiilor bronsice
C. Alcaloza metabolica
D. Administrarea de bronhodilatatoare
E. Aspirarea secretiilor bronsice
(pag. 1609)

M1606109. Dintre afectiunile care pot produce hipoventilatie cronica prin actiune la nivelul cailor
respiratorii si al plamanilor fac parte:
A. disfunctia corpului carotidian
B. poliomielita bulbara
C. miastenia gravis
D. stenoza laringiana
E. fibroza chistica pulmonara
(pag. 1628)

M1606110. Hipoventilatia alveolara este caracterizata prin:


A. cresterea PaO2
B. cresterea PACO2

209 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
210 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. scaderea HCO3-
D. cresterea Cl-
E. cresterea PaCO2
(pag. 1628)

M1606111. Tratamentul hipoventilatiei cronice poate cuprinde:


A. oxigenoterapie
B. fenobarbiturice
C. benzodiazepinice
D. miorelaxante
E. ventilatie asistata mecanic
(pag. 1630)

M1606112. Hipoventilatia alveolara primara este caracterizata prin:


A. hipercapnie cronica
B. hipoxemie
C. absenta unei afectari neuromusculare/mecanice evidente
D. majoritatea pacientilor sunt femei tinere
E. beneficii obtinute prin stimularea electrofrenica a diafragmului
(pag. 1630)

M1606113. Dintre afectiunile respiratorii neuro-musculare care pot produce hipoventilatie alveolara
cronica fac parte:
A. alcaloza metabolica
B. traumatism cervical inalt
C. poliomielita
D. boala neuronului motor
E. obezitate
(pag. 1628)

M1606114. Hiperventilatia alveolara se caracterizeaza prin:


A. PaCO2<37-43 mmHg
B. PaO2 crescuta
C. hipoxemia creste ventilatia prin stimularea chemoreceptorilor periferici
D. creste ventilatia prin stimularea receptorilor vagali aferenti din plamani si caile respiratorii
E. acidoza metabolica creste sensibilitatea chemoreceptorilor periferici la hipoxemie
(pag. 1631)

M1606115. Hiperventilatia poate sa apara in urmatoarele circumstante:


A. miastenia gravis
B. sarcina
C. criza hipertensiva
D. insuficienta cardiaca congestiva
E. acidoza(diabetica,renala,lactica)
(pag. 1631)

M1606116. Care din urmatoarele situatii poate duce la detresa respiratorie acuta:
A. aspiratie
B. infectii difuze, septicemii
C. risc de inec
D. inhalare de toxine
E. insuficienta cardiaca congestiva

210 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
211 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1636)

M1606117. Caracteristicile clinice ale detresei respiratorii acute sunt reprezentate de:
A. bradicardie
B. bradipnee
C. dispnee
D. cianoza
E. raluri fine in inspir
(pag. 1637)

M2206118. Sindromul de detresa respiratorie acuta se defineste prin:


A. Insuficienta respiratorie hipoxemica
B. Insuficienta respiratorie acuta
C. Edem pulmonar
D. Permeabilitate la nivelul membranei alveolo-capilare crescuta
E. Hipocapnie
(pag. 1636)

M2206119. Probabilitatea aparitiei sindromului de detresa respiratorie acuta:


A. Este variabila
B. 13% pentru medicamente
C. 43% pentru bolnavii cu sepsis
D. In functie de factorul precipitant
E. 13% pentru bolnavii cu sepis
(pag. 1636)

M2206120. Cauze de sindrom de detresa respiratorie acuta sunt:


A. astmul bronsic
B. riscul de inec
C. traumatism nontoracic sever
D. inhalarea de toxine
E. hipertransfuzia
(pag. 1636)

M2206121. Cauze de sindrom de detresa respiratorie acuta sunt:


A. leziunile directe ale epiteliului alveolar
B. aspiratia
C. sindromul septic
D. astmul bronsic
E. hipertransfuzia
(pag. 1636)

M2206122. Sindromul de detresa respiratorie acuta evolueaza in:


A. Etapa de initiere
B. Etapa de amplificare
C. Etapa de rezorbtie
D. Etapa de leziune
E. Etapa de hepatizatie
(pag. 1636)

M2206123. Celulele care joaca un rol important in leziunile din sindromul de detresa respiratorie acuta
sunt:
A. monocitele

211 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
212 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. mastocitele
C. macrofage
D. neutrofilele
E. limfocite
(pag. 1636)

M2206124. Celulele care joaca un rol important in leziunile din sindromul de detresa respiratorie acuta
sunt:
A. limfocitele
B. monocitele
C. eozinofile
D. neutrofilele
E. macrofagele
(pag. 1636)

M2206125. Mediatorii eliberati in sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:


A. IL-4
B. proteaze
C. Bradikinina
D. IL-5
E. Neuropeptide
(pag. 1636)

M2206126. Mediatorii eliberati in sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:


A. Leutotrina D
B. IFN
C. kinine
D. histamina
E. factori de crestere
(pag. 1636)

M2206127. Mediatorii eliberati in sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:


A. Prostaglandina A
B. Proteaze
C. Kinine
D. Factori de crestere
E. Activatori ai complementului
(pag. 1636)

M2206128. Mediatorii eliberati in sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:


A. Kinine
B. Activatori ai coagularii intravasculare
C. Factori de crestere
D. Leucotriena M2
E. Activatori ai fibrinolizei
(pag. 1636)

M2206129. Mediatorii eliberati in sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:


A. Histamina
B. Activatori ai fibrinolizei
C. Bradikinina
D. Prostaglandina S

212 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
213 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. Oxidanti
(pag. 1636)

M2206130. Marca fiziopatologica a sindromului de detresa respiratorie acuta este:


A. permeabilitatea crescuta pentru proteine
B. bronhodilatatia
C. cresterea grandientului hidrostatic
D. scaderea gradientului hidrostatic
E. permeabilitate crescuta pentru clor
(pag. 1636)

M2206131. In sindromul de detresa respiratorie acuta se produce:


A. dilatatia musculaturii neted
B. reducerea sintezei de surfactant
C. lezarea pneumocitelor de tip IV
D. tulburari ale compozitiei surfactantului
E. regiuni atelectatice
(pag. 1637)

M2206132. In sindromul de detresa respiratorie acuta se produce:


A. dilatatia capilarelor
B. reducerea sintezei de surfactant
C. lezarea pneumocitelor de tip II
D. protejarea surfactantului prin sinteza compensatorie de catre penumocitele de tip IV
E. lezarea pnemocitleor de tip III
(pag. 1637)

M2206133. In sindromul de detresa respiratorie acuta se produce:


A. lezarea penumocitelor de tip II
B. reducerea sintezei de surfactant
C. alterarea surfactantului din punct de vedere cantitativ
D. alterarea surfactantului din punct de vedere cantitativ
E. lezarea pneumocitelor de tip IV
(pag. 1637)

M2206134. In sindromul de detresa respiratorie acuta exista:


A. Regiuni atelectatice
B. Regiuni de pulmon neafectat
C. Lezarea penumocitelor de tip II
D. Nu sunt lezate pneumocitele de tip II
E. Zone pulmonare cu proprietati de schimb gazos relativ normale
(pag. 1637)

M2206135. In sindromul de detresa respiratorie acuta:


A. Complianta creste
B. Complianta scade
C. Travaliul respirator creste
D. Travaliul respirator scade
E. Muschii respiratori genereaza presiuni mari in inspir
(pag. 1637)

M2206136. In sindromul de detresa respiratorie acuta:

213 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
214 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. Creste frecventa respiratorie


B. Scade frecventa respiratorie
C. Scade volumul curent
D. Se altereaza schimbul gazos
E. Rezistenta cailor aeriene poate fi crescuta
(pag. 1637)

M2206137. In sindromul de detresa respiratorie acuta:


A. Nu exista sunturi
B. Exista sunturi
C. Sunturile sunt datorate atelectaziei
D. Sunturile sunt datorate angiogenezie
E. Sunturile se datoreaza colapsului alveolar
(pag. 1637)

M2206138. In hipercapnia nocturna apare:


A. niveluri crescute de IgE
B. o calitate a somnului sever afectata
C. niveluri crescute de IgD
D. cefelee matinala
E. scadere capacitatii intelectuale
(pag. 1629)

M2206139. Caracterisiticile hipercapniei nocturne sunt:


A. Paloare
B. Cefalee matinala
C. Oboseala matinala
D. Confuzie mentala
E. Scaderea capacitatii intelectuale
(pag. 1629)

M2206140. Caracterisiticile hipercapniei nocturne sunt:


A. Extremitati reci, cianotice
B. Cefalee matinala
C. Oboseala matinala
D. Puls alternant
E. Scaderea capacitatii intelectuale
(pag. 1629)

M2206141. In stadiile incipiente ale hipoventilatiei alveolare prin afectare sistemului neuro-muscular
respirator sunt pastrate:
A. Rezistenta sistemul respirator
B. Complianta sistemului respirator
C. Diferenta alveolo-arteriala
D. Presiunea arteriala a CO2
E. Permeabilitatea crescuta a membranei glomerulare
(pag. 1629)

M2206142. Bolnavii cu hipoventilatiei alveolare cronice prin afectarea muschilor si a nervilor


respiratori benefiaciaza de:
A. Ventilatie cu presiune intermitent negativa
B. Ventilatie cu presiune continua negativa

214 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
215 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Ventilatie cu presiune intermitent pozitiva


D. Ventilatie cu presiune continua pozitiva
E. Ventilatie cu presiune continua normala
(pag. 1630)

M2206143. Hipoventilatia alveolara primara se intalneste in:


A. Inflamatia cailor aeriene
B. blestemul Ondinei
C. nivel crescut al HCO3-
D. respiratie ritmica in stare de veghe
E. absenta oboselii musculaturii respiratorii
(pag. 1630)

M2206144. Hiperventilatia alveolara apare in:


A. pneumonie
B. febra
C. insuficienta hepatica
D. anxietate
E. boala pulmonara obstructiva cronica
(pag. 1631)

M2206145. In hiperventilatia alveolara se constata:


A. PaCO2 este intre 67-73 mmHg
B. PACO2 crescut
C. PACO2 scazut
D. pH crescut
E. pH scazut
(pag. 1631)

M2206146. Sindromul de detresa respiratorie acuta se defineste prin:


A. Insuficienta respiratorie hipocapnica
B. Insuficienta respiratorie cronica
C. Edem pulmonar
D. Permeabilitate la nivelul membranei alveolo-capilare crescuta
E. Hipoxemie
(pag. 1636)

M2206147. In sindromul de detresa respiratorie acuta, macrosopic plaminul este:


A. usor
B. edematos
C. cu regiuni de consolidare
D. cu zone de atelectazie
E. cu regiuni de hemoragie
(pag. 1637)

M2206148. In sindromul de detresa respiratorie acuta, faza acuta se caracterizeaza prin:


A. faza exudativa
B. cu evolutie in primele 3 sapatamini dupa leziunea pulmonara
C. formarea de membrane hialine
D. membranele hialine sunt formate din proteine matriciale
E. membranele hialine sunt formate din fibrina
(pag. 1637)

215 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
216 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2206149. In sindromul de detresa respiratorie acuta, faza acuta se caracterizeaza prin:


A. formarea de membrane hialine
B. evolutie in primele 3 zile dupa leziunea pulmonara
C. remodelarea extensiva a patului vascular
D. membranele hialine sunt formate din proteine matriciale
E. membranele hialine sunt formate din fibrina
(pag. 1637)

M2206150. In sindromul de detresa respiratorie acuta, faza fibrinoasa se caracterizeaza prin:


A. faza exudativa
B. formarea de membrane hialine
C. evolutie in saptamina a 3-4-a dupa leziunea pulmonara
D. remodelarea extensiva a patului vascular
E. formarea de chisti
(pag. 1637)

M2206151. In sindromul de detresa respiratorie acuta, faza fibrinoasa se caracterizeaza prin:


A. Faza de remodelare extensiva
B. Muscularizarea vaselor sangvine acinare
C. Evolutie in ziua a 3-4-a dupa leziunea pulmonara
D. Modificari in fagure de miere
E. Formarea de chisti
(pag. 1637)

M2206152. In sindromul de detresa respiratorie acuta, faza de leziune se caracterizeaza prin:


A. Faza exudativa
B. Muscularizarea vaselor sangvine acinare
C. Necroza pneumocitelor tip I
D. Denudarea membranei bazale
E. Largirea jonctiunilor intercelulare
(pag. 1637)

M2206153. In sindromul de detresa respiratorie acuta:


A. Pacientul este asimptomatic in prima perioada
B. Semnul cel mai precoce este cresterea frecventei respiratorii
C. Bolnavul nu prezinta dispnee
D. Examenul obiectiv in prima faza poate fi nerelevant
E. Bolnavul este ulterior palid
(pag. 1637)

M2206154. In sindromul de detresa respiratorie acuta:


A. Radiografia toracica arata transparenta pulmonara
B. Radiografia toracica arata infiltrate interstitiale minime
C. Radiografia toracica arata infiltrate interstitiale nelocalizate
D. Se activeaza mastocitele
E. Se pot auzi raluri fine in inspir
(pag. 1637)

M2206155. Pacientul cu sindrom de detresa respiratorie acuta este:


A. dispneic
B. cianotic

216 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
217 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. palid
D. tahipneic
E. bradipneic
(pag. 1637)

M2206156. Tratamentul sindromului de detresa respiratorie acuta se face cu:


A. Aport de O2 pe masca faciala simpla
B. Aport de O2 pe canula nazala
C. Aport de O2 pe masca cu punga inspiratorie
D. Aport de O2 pe masca cu punga expiratorie
E. O2 in debit moderat
(pag. 1638)

M2206157. In sindromul de detresa respiratorie acuta se incepe tratamentul cu O2 pe canula nazala in


debit:
A. mare
B. moderat
C. de 5-10 l/min
D. mic
E. 20-30 l/min
(pag. 1638)

M2206158. Asigurarea ventilatiei mecanice in sindromul de detresa respiratorie acuta:


A. Duce la cresterea volumului pulmonar mediu
B. Duce la deschiderea cailor respiratorii inchise
C. Duce la imbunatatirea oxigenarii
D. Duce la formarea de membrane hialine cu rol protectiv
E. Asigura schimbul gazos
(pag. 1638)

M2206159. In sindromul de detresa respiratorie acuta (SDRA) se poate utiliza in tratament:


A. Inhalarea de bioxid de carbon
B. Inhalarea de oxidul de azot
C. Suportul ventilator mecanic
D. Antibiotice pentru infectia implicata in aparitia SDRA
E. Oxigenoterapia pe cateter nazal
(pag. 1638)

M2206160. Glucocorticoizii in sindromul de detresa respiratorie acuta (SDRA):


A. Sunt extrem de eficienti
B. Nu si-au dovedit beneficiul in stadiile precoce ale SDRA
C. Sunt utili in SDRA din meningococemia copiilor
D. Sunt utiliti in SDRA din pneumonia cu Pneumocystis carinii
E. Au beneficii in etapa proliferativa din stadiile tardive ale SDRA
(pag. 1638)

M2206161. Complicatii din sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:


A. Datorate si masurilor terapeutice
B. Pneumonia nosocomiala
C. Fistulele bronhopulmonaree.
D. Coagularea intravasculara diseminata
E. Emfizemul subcutanat

217 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
218 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1638)

M2206162. Complicatii din sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:


A. Fibroza pulmonara
B. Emfizemul subcutanat
C. Pneumonia nosocomiala
D. Fistulele bronhopulmonare
E. Coagularea intravasculara diseminata
(pag. 1638)

M2206163. Hipoventilatia alveolara poate fi:


A. acuta
B. esentiala
C. idiopatica
D. cronica
E. criptogenetica
(pag. 1628)

M2206164. Hipoventilatia alveolara cronica este rezultatul:


A. Afectarii reglarii respiatiei
B. Afectarii sistemului nervos
C. Afectarii sistemului muscular
D. Afectarii respiratiei celulare
E. Afectarii aparatului ventilator
(pag. 1628)

M2206165. Hipoventilatia alveolara cronica din bolile cu afectarea reglarii respiratiei se intilneste in:
A. Disfunctiile corpului carotidian
B. Hipoxia prelungita
C. Obezitate-hipoventilatie
D. Miastenia gravis
E. Toracoplastie
(pag. 1628)

M2206166. Hipoventilatia alveolara cronica din bolile cu afectarea reglarii respiratiei se intalneste in:
A. Alcaloza metabolica
B. Stenoza laringiana sau traheala
C. Hipoxia prelungita
D. Miastenia gravis
E. Defect la nivelul chemoreceptorilor periferici si centrali
(pag. 1628)

M2206167. Hipoventilatia alveolara prin afectarea sistemului neuro-muscular respirator se intilneste in:
A. Alcaloza metabolica
B. Traumatism cranian inalt
C. Apnee obstructiva de somn
D. Distrofie musculara
E. Boala obstructiva pulmonara cronica
(pag. 1628)

M2206168. Hipoventilatia alveolara prin afectarea sistemului neuro-muscular respirator se intalneste in:
A. Fibroza chistica

218 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
219 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Spondilita anchilopoietica
C. Boala neuronului motor
D. Miopatie cronica
E. Miastenia gravis
(pag. 1628)

M2206169. Hipoventilatia alveolara primara:


A. Se caracterizeaza prin hiperoxie si hipocapnie
B. Se caracterizeaza prin hipercapnie cronica si hipoxemie
C. Este frecventa
D. Apare numai la copii
E. Apare mai ales la barbatii intre 20-50 ani
(pag. 1630)

M2206170. Hipoventilatia alveolara primara:


A. Devine manifesta din prima luna de viata
B. Are debut brusc
C. Are o evolutie insidioasa
D. Apare mai ales la barbati intre 20-50 ani
E. Apare mai ales la femei intre 1–20 ani
(pag. 1630)

M2206171. In hipoventilatia alveolara primara:


A. letargia apare in cursul evolutiei
B. somnolenta nocturna apare in cursul evolutiei
C. tulburari de somn apar in cursul evolutiei
D. trombocitoza apare in cursul evolutiei
E. poliglobulia apare in cursul evolutiei
(pag. 1630)

M2206172. In hipoventilatia alveolara primara apare in cursul evolutiei:


A. cefalee matinala
B. poliglobulia
C. somnolenta diurna
D. neutropenia
E. hipertensiunea arteriala
(pag. 1630)

M2206173. In hipoventilatia alveolara primara apare in cursul evolutiei:


A. neutropenia
B. cefalee matinala
C. poliglobulia
D. somnolenta diurna
E. hipertensiunea pulmonara
(pag. 1630)

M2206174. In hipoventilatia alveolara primara apare in cursul evolutiei:


A. insuficienta cardiaca congestiva
B. hipertensiunea arteriala
C. poliglobulia
D. oboseala
E. cianoza

219 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
220 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1630)

M2206175. Diagnosticul hipoventilatiei alveolare primnare se bazeaza pe:


A. Acidoza respiratorie cronica
B. Absenta oboselii musculaturii respiratorii
C. Absenta afectarii ventilatiei
D. Oboseala musculaturii respiratorii
E. Afectarea ventilatiei
(pag. 1630)

M2206176. Sunturile in sindromul de detresa respiratorie acuta se produc prin:


A. Angiogeneza
B. Atelectazie
C. Colapsului alveolar
D. Alterarii surfactantului
E. Atenuarii vasoconstrictie hipoxice
(pag. 1637)

M2206177. In sindromul de detresa respiratorie acuta, macrosopic plaminul este:


A. greu
B. edematos
C. cu hepatizatie alba
D. cu zone de atelectazie
E. cu regiuni de hemoragie
(pag. 1637)

M2206178. Complicatii din sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:


A. Datorate hidratarii excesive
B. Barotrauma
C. Fistulele bronhopulmonare
D. Hipertensiunea arteriala esentiala
E. Pneumoniile nosocomiale
(pag. 1638)

M2206179. Prognosticul prost in sindromul de detresa respiratorie acuta este sugerat de:
A. Insuficienta multipla de oragan
B. Hipertensiunea arteriala divergenta
C. Fibroza pulmonara
D. Hipertensiunea pulmonara ireversibila
E. PaO2 sub 98 mmHg
(pag. 1638)

M2206180. Mortalitatea in sindromul de detresa respiratorie acuta:


A. este in crestere
B. este in scadere
C. este de 50-70%
D. este de 10-20%
E. este de 90%
(pag. 1638)

M2206181. Factorii de prognostic negativ in sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:


A. Varsta sub 65 ani

220 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
221 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Varsta peste 65 ani


C. Tulburarile severe ale schimbului gazos
D. Sepsisul
E. Numarul insuficientelor de organ asociate
(pag. 1638)

M2206182. Decesele in sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:


A. Datorate cauzelor respiratorii
B. Datorate cauzelor nerespiratorii
C. Apar precoce prin sepsis
D. Apar tardiv prin sepsis
E. Apar tardiv prin insuficiente multiple de organ
(pag. 1638)

M2206183. Prognosticul la supravietuitorii unui sindrom de detresa respiratorie acuta:


A. Este defavorabil pe termen lung
B. Nu este bun
C. Este favorabil la cei cu functie pulmonara anterioara buna
D. Volumele pulmonare revin la normal in 6 saptamini
E. Volumele pulmonare revin la normla in 6 luni
(pag. 1638)

M2206184. Prognosticul la supravietuitorii unui sindrom de detresa respiratorie acuta:


A. Exista situatii cand apar sechele fibroase ce nu permit recuperarea integrala
B. Este favorabil la cei cu functie pulmonara anterioara buna
C. Volumele pulmonare revin la normal in 6 saptamani
D. Volumele pulmonare revin la normal in 6 luni
E. Volumele pulmonare revin la normal in 6 ani
(pag. 1638)

M2206185. Prognosticul la supravietuitorii unui sindrom de detresa respiratorie acuta (SDRA):


A. Este legat de durata SDRA
B. Nu este bun
C. Este favorabil la cei cu functie pulmonara anterioara buna
D. Volumele pulmonare revin la normal in 6 ani
E. Volumele pulmonare revin la normal in 6 luni
(pag. 1638)

M2206186. Hipoventilatia alveolara prin afectarea sistemului neuro-muscular respirator se intalneste in:
A. Poliomelita
B. Distrofie musculara
C. Traumatism cranian inalt
D. Miopatie cronica
E. Apnee obstructiva de somn
(pag. 1628)

M2206187. Hipoventilatia alveolara cronica prin afectarea aparatului ventilator se intalneste in:
A. cifoscolioza
B. hipoxemie prelungita
C. toracoplastie
D. poliomielita
E. stenoza laringiana

221 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
222 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1628)

M2206188. Hipoventilatia alveolara cronica prin afectarea aparatului ventilator se intalneste in:
A. Traumatism cervical inalt
B. Spondilita anchilopoietica
C. Sindrom primar alveolar de hipoventilatie
D. Poliomielita bulbara encefalica
E. Apnee obstructiva de somn
(pag. 1628)

M2206189. Hipoventilatia alveolara cronica prin afectarea aparatului ventilator se intalneste in:
A. hemoragie in trunchi cerebral
B. fibrotorax
C. fibroza chistica
D. obezitate-hipoventilatie
E. hipoxemie prelungita
(pag. 1628)

M2206190. Fiziopatologic, in sindroamele de hipoventilatie alveolara se constata:


A. Scaderea PACO2
B. Cresterea PACO2
C. Scaderea PaCO2
D. Cresterea PaCO2
E. Nu se modifica PACO2, dar scade PaCO2
(pag. 1628)

M2206191. Fiziopatologic, in sindroamele de hipoventilatie alveolara se constata:


A. Acidoza respiratorie
B. Acidoza metabolica compensatorie
C. Hiperlactacidemie
D. Scaderea bicarbonatului plasmatic
E. Cresterea bicarbonatului plasmatic
(pag. 1628)

M2206192. Fiziopatologic, in sindroamele de hipoventilatie alveolara se constata:


A. Cresterea concentratiei Cl-
B. Scaderea concentratiei Cl-
C. Scaderea bicarbonatului plasmatic
D. Cresterea bicarbonatului plasmatic
E. Cresterea PaCO2
(pag. 1628)

M2206193. Hipoxemia si hipercapnia cronica duce la:


A. vasoconstrictie pulmonara
B. vasodilatatie pulmonara
C. hipertensiune pulmonara
D. hipertrofie ventriculara stinga
E. hipertrofie ventriculara dreapta
(pag. 1628)

M2206194. In hipercapnia nocturna se constata:


A. Cefalee

222 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
223 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Confuzie mentala
C. Somnolenta nocturna
D. Cresterea capacitatii intelectuale
E. Oboseala matinala
(pag. 1629)

M2306195. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta sunt adevarate:


A. in fazele initiale pacientul poate fi asimptomatic
B. rezistenta vasculara pulmonara este in general scazuta
C. o caracteristica fiziopatologica o reprezinta cresterea permeabilitatii vasculare pentru proteine
D. poate apare o reducere a sintezei de surfactant ca urmare a lezarii pneumocitelor tip I
E. rezistenta cailor aeriene poate fi crescuta
(pag. 1636,1637)

M2306196. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta sunt adevarate


A. apare proliferare intimala fibrocelulara la nivelul arterelor mari, venelor si limfaticelor pulmonare
B. pacientii cu sepsis au un risc de 13% de a dezvolta SDRA
C. pacientii cu sepsis au un risc de 53% de a dezvolta SDRA
D. in general, travaliul respirator se mareste
E. exista unii factori de crestere implicati in patogeneza
(pag. 1636,1637)

M2306197. In sindromul de detresa respiratorie acuta precoce netratat, se intalnesc urmatoarele date
gazometrice, cu exceptia:
A. PCO2 scazut
B. PCO2 crescut
C. PO2 scazut
D. PO2 crescut
E. PO2 normal
(pag. 1637)

M2306198. Despre clinica sindromului de detresa respiratorie sunt false cu exceptia


A. initial pacientul poate fi asimptomatic
B. initial ascultatia se limiteaza la rare raluri expiratorii
C. semnul cel mai precoce este dispneea
D. ascultatia poate sa includa si suflu tubar
E. cand radiografia toracica arata infiltrate extinse este necesara ventilatia mecanica
(pag. 1637)

M2306199. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta nu sunt false:


A. initial PCO2 este scazuta
B. efectul vasoconstrictor pulmonar al NO poate fi util in terapeutica
C. valoarea ridicata a PO2 din sangele venos mixt exclude hipoxia tisulara severa
D. solutiile coloidale sunt de preferat cristaloidelor pentru repletia volemica
E. varsta de 70 ani este un element de prognostic negativ
(pag. 1636-1638)

M2306200. Nu sugereaza un prognostic prost in sindromul de detresa respiratorie urmatoarele:


A. SDRA prin supradozare medicamentoasa
B. fibroza pulmonara
C. sepsisul
D. functia pulmonara anterioara buna

223 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
224 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. SDRA prin aspiratie


(pag. 1638)

M2306201. Despre terapia SDRA sunt false urmatoarele


A. debitul ventilator trebuie sa produca un pH peste 7,30
B. pentru repletia volemica se prefera solutiile cristaloide
C. pentru repletia volemica se prefera solutiile coloide
D. pentru evitarea barotraumei se folosesc volume curente relativ mici
E. se urmareste marirea volumului sangvin atat timp cat PCP nu depaseste 12 mmHg
(pag. 1638)

M2306202. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica care din urmatoarele nu presupune


afectarea sistemului neuromuscular respirator:
A. hipoxie prelungita
B. poliomielita
C. administrare cronica de medicamente
D. neuropatie periferica
E. disfunctie a corpului carotidian
(pag. 1628)

M2306203. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica, despre pacientii cu afectare a sistemului


neuro-muscular respirator se poate afirma:
A. PImax si PEmax sunt normale
B. PImax si PEmax sunt scazute
C. au raspuns alterat la stimulii chimici
D. au raspuns normal la stimulii chimici
E. diferenta PO2 alveolo-arteriala este crescuta
(pag. 1629)

M2306204. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica apar urmatoarele tulburari:


A. alcaloza metabolica
B. cresterea concentratiei de Cl
C. hipocapnie
D. hipoxemie
E. hipercapnie
(pag. 1628)

M2306205. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica sunt false afirmatiile:


A. hipercapnia nocturna determina vasodilatatie cerebrala
B. la pacientii cu afectare neuro-musculara se indica stimulare electro-frenica
C. encefalita determina afectarea sistemului neuro-muscular respirator
D. hipoxemia si hipercapnia determina in general vasodilatatie pulmonara
E. diureticele si steroizii determina in general acidoza metabolica
(pag. 1628-1630)

M2306206. Despre sindromul obezitate-hipoventilatie sunt adevarate, cu exceptia:


A. majoritatea pacientilor dezvolta insuficienta cardiaca dreapta
B. varfurile pulmonare sunt ventilate mai bine
C. la majoritatea pacientilor eferentele centrale sunt crescute
D. majoritatea pacientilor prezinta conducerea centrala respiratorie crescuta ereditar
E. bazele pulmonare sunt ventilate mai bine
(pag. 1631)

224 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
225 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2306207. In cadrul afectiunilor respiratorii neuro-musculare sunt false urmatoarele afirmatii, cu


exceptia
A. in boala neuronului motor interesarea respiratorie este precoce
B. in timpul somnului REM respiratia depinde exclusiv de diafragm
C. la stimularea transcutanata a frenicului apare cresterea raspunsurilor EMG ale diafragmului
D. stimularea electrofrenica este contraindicata
E. interesarea respiratorie apare tardiv in cazul miopatiei cu deficienta de maltaza a adultului
(pag. 1630)

M2306208. In cadrul hipoventilatiei alveolare primare nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. afectiunea se caracterizeaza prin acidoza respiratorie cronica
B. dispneea este un simptom major
C. cel mai adesea este prezenta oboseala muschilor respiratori
D. raspunsul ventilator la stimuli chimici este normal
E. unii pacienti raspund la administrarea de stimulente ale respiratiei
(pag. 1630)

M2306209. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta se poate afirma, cu exceptia:


A. mentinerea prelungita a unui trasport sistemic supranormal de oxigen imbunatateste supravietuirea
B. PEEP porneste in general de la o presiune de 5 cm apa
C. ventilatia mecanica este indicata la o PaO2 sub 60 mmHg
D. complicatiile terapiei SDRA nu includ pneumonia nozocomiala
E. glucocorticoizii sunt eficienti in majoritatea cazurilor in etapa precoce a SDRA
(pag. 1638)

M2506210. Factorii precipitanţi ai insuficienţei respiratorii acute la bolnavii cu bronşită cronică şi


emfizem pulmonar pot fi:
A. Pneumonia
B. Tromboembolismul pulmonar
C. Insuficienţa ventriculară stângă
D. Tratamentul bronhodilatator
E. Pneumotoraxul
(pag. 1608)

M2506211. Minimul de investigaţii recomandat bolnavilor cu insuficienţă respiratorie acută survenită la


bolnavii cu bronşită cronică şi emfizem pulmonar cuprinde:
A. Măsurătorile gazelor sangvine
B. Radiografia toracică
C. Electrocardiograma
D. Examinarea sputei
E. Scintigrafia pulmonară
(pag. 1608)

M2506212. Indicaţia intubaţiei endotraheale şi instituirea ventilaţiei mecanice la bolnavii cu insuficienţă


respiratorie acută pe fond de bronşită cronică şi emfizem pulmonar este:
A. Hipoxemia uşoară sau medie fără hipercapnie
B. Scăderea pH-ului sub 7,30 fără hipercapnie
C. Apariţia aritmiilor cardiace
D. Hipercapnie cu obnubilare evidentă
E. Lipsa de răspuns la tratamentul conservator
(pag. 1608)

M2506213. Scăderea PaCO2 până la valori apropiate sau mai mici decât cele normale prin ventilaţia

225 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
226 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

mecanică folosită la bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută pe fond de bronşită cronică sau
emfizem pulmonar poate determina:
A. Alcaloză metabolică semnificativă
B. Convulsii generalizate
C. Tahiaritmii severe
D. Acidoză metabolică
E. Vasodilataţie cerebrală
(pag. 1608 - 1609)

M2506214. Complicaţiile survenite în timpul terapiei insuficienţei respiratorii acute la bolnavii cu


bronşită cronică şi emfizem sunt:
A. Colecistita acută
B. Aritmiile cardiace
C. Emboliile pulmonare
D. Insuficienţa ventriculară stângă
E. Hemoragia gastrointestinală
(pag. 1609)

M2506215. Mecanismele aritmiilor cardiace care apar în timpul tratamentului insuficienţei respiratorii
acute la pacienţii cu bronşită cronică sau emfizem sunt:
A. Scăderea pH-ului sangvin
B. Scăderea rapidă a oxigenării
C. Creşterea pH-ului sangvin prin hiperventilaţie
D. Nivelul teofilinei sangvine mai mare de 20 mg/l
E. Excesul de beta - agonişti neselectivi
(pag. 1609)

M2506216. Stimulentele respiratorii utilizate în insuficienţa respiratorie acută pe fond de bronşită


cronică şi emfizem sunt:
A. Betasercul
B. Sermionul
C. Piracetamul
D. Medroxyprogesteronul
E. Almitrina
(pag. 1609 - 1610)

M2506217. Imposibilitatea menţinerii schimbului gazos după întreruperea ventilaţiei mecanice la


bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută pe fond de bronşită cronică şi emfizem pulmonar poate fi
dată de:
A. Administrarea de bronhodilatatoare
B. Administrarea de doze mici de heparină
C. Administrarea de sedative sau tranchilizante
D. Agravarea obstrucţiei prin creşterea secreţiilor bronşice
E. Alcaloza metabolică
(pag. 1609)

M2506218. Printre factorii precipitanţi ai insuficienţei respiratorii acute la bolnavii cu bronşită cronică
şi emfizem pot fi:
A. Perioadele de poluare intensă a atmosferei
B. Folosirea de sedative sau narcotice
C. Suprainfecţiile arborelui traheobronşic
D. Folosirea de bronhodilatatoare
E. Utilizarea stimulentelor respiratorii

226 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
227 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1608)

M2506219. Creşterea PaCO2 la bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută pe fond de bronşită cronică
şi emfizem pulmonar poate determina:
A. Vasodilataţie cerebrală
B. Edem papilar
C. Creşterea presiunii intracraniene
D. Scăderea presiunii intracraniene
E. Stupor şi chiar comă
(pag. 1608)

M2506220. Hipofosfatemia care se întâlneşte în insuficienţa respiratorie acută pe fond de bronşită


cronică şi emfizem pulmonar se poate trata prin:
A. Administrare parenterală de fosfaţi
B. Administrare enterală de lapte smântânit
C. Administrare de aminofilină
D. Administrare de beta-2-agonişti
E. Administrare de stimulente respiratorii
(pag. 1609)

M2506221. Fatigabilitatea musculară în special a diafragmei întâlnită în insuficienţa respiratorie acută


pe fond de bronşită cronică sau emfizem poate fi remisă prin:
A. Administrarea de amniofilină
B. Administrarea de beta-2-agonişti precum fenoterolul
C. Administrarea de doze mici de heparină
D. Oxigenoterapie
E. Ventilaţie mecanică
(pag. 1609)

M2606222. Dintre afecţiunile care pot produce hipoventilaţie cronica prin acţiune la nivelul cailor
respiratorii şi al plamanilor fac parte:
A. disfuncţia corpului carotidian
B. poliomielita bulbara
C. miastenia gravis
D. stenoza laringiana
E. fibroza chistica pulmonară
(pag. 1628)

M2606223. Hipoventilaţia alveolara este caracterizata prin:


A. creşterea PaO2
B. cresterea PACO2
C. scaderea HCO3-
D. creşterea Cl-
E. creşterea PaCO2
(pag. 1628)

M2606224. Tratamentul hipoventilaţiei cronice poate cuprinde:


A. oxigenoterapie
B. fenobarbiturice
C. benzodiazepinice
D. miorelaxante
E. ventilaţie asistata mecanic
(pag. 1630)

227 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
228 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2606225. Hipoventilaţia alveolara primara este caracterizata prin:


A. hipercapnie cronica
B. hipoxemie
C. absenţa unei afectari neuromusculare/mecanice evidente
D. majoritatea pacientilor sunt femei tinere
E. beneficii obţinute prin stimularea electrofrenica a diafragmului
(pag. 1630)

M2606226. Dintre afecţiunile respiratorii neuro-musculare care pot produce hipoventilaţie alveolara
cronica fac parte:
A. alcaloza metabolica
B. traumatism cervical inalt
C. poliomielita
D. boala neuronului motor
E. obezitate
(pag. 1628)

M2606227. Hiperventilaţia alveolara se caracterizeaza prin:


A. PaCO2<37-43 mmHg
B. PaO2 crescuta
C. hipoxemia creşte ventilaţia prin stimularea chemoreceptorilor periferici
D. creşte ventilaţia prin stimularea receptorilor vagali aferenţi din plamani şi caile respiratorii
E. acidoza metabolica creşte sensibilitatea chemoreceptorilor periferici la hipoxemie
(pag. 1631)

M2606228. Hiperventilaţia poate sa apara în urmatoarele circumstanţe:


A. miastenia gravis
B. sarcina
C. criza hipertensiva
D. insuficienta cardiaca congestiva
E. acidoza(diabetica,renala,lactica)
(pag. 1631)

M2606229. Care din urmatoarele situatii poate duce la detresa respiratorie acuta:
A. aspiraţie
B. infecţii difuze, septicemii
C. risc de înec
D. inhalare de toxine
E. insuficienţa cardiaca congestiva
(pag. 1636)

M2606230. Caracteristicile clinice ale detresei respiratorii acute sunt reprezentate de:
A. bradicardie
B. bradipnee
C. dispnee
D. cianoza
E. raluri fine în inspir
(pag. 1637)

M2606231. Hipoventilaţia alveolară cronică poate avea ca şi cauze respiratorii:


A. Pneumonia pneumococică
B. Stenoza laringeală/traheală

228 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
229 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Apneea obstructivă de somn


D. Fibroza chistică
E. BPOC
(pag. 1628)

M2606232. Din punct de vedere fiziopatologic în hipoventilaţia alveolară, datorită creşterii PAO2 apar
ca fenomene secundare:
A. creşterea cloremiei
B. creşterea bicarbonatului seric
C. insomnie
D. desaturarea Hb,creşterea eritropoiezei
E. vasoconstricţie pulmonară
(pag. 1629)

M2606233. În definiţia hipoventilaţiei alveolare primare sunt incluse următoarele noţiuni:


A. hipercapnie cronică
B. hipoxemie
C. absenţa unie afectări primare neuromusculare
D. prezenţa unei afectări ventilatorii mecanice decelabile
E. cauza este necunoscută
(pag. 1630)

M2606234. Sindromul de obezitate-hipoventilaţie are ca şi caracteristici:


A. surplusul de greutate duce la scăderea complianţei peretelui toracic
B. capacitatea funcţională reziduală este crescută
C. o parte a căilor respiratorii,mai ales la baze, în respiraţiile curente
D. apare o hipoventilaţie la baza pulmonilor
E. creşte diferenţa (A-a)Po2
(pag. 1631)

M2606235. Dintre cauzele hiperventilaţiei alveolare pot fi enumerate:


A. ingestie de medicamente:salicilaţi,metilxantine,progesteron
B. febra
C. durerea
D. insuficienţa cardiacă congestivă
E. hipotensiunea
(pag. 1631)

M2606236. În tratamentul hipoventilaţiei alveolare inhalarea de CO2 poate fi benefică în:


A. acidoza
B. alcaloză cu vasoconstricţie cerebrală semnificativă
C. alcaloza cu parestezii
D. alcaloza cu tetanie
E. anxietate
(pag. 1632)

M2606237. În diagnosticul apneei de somn sunt utilizate


A. anamneza cu somnolenţă diurnă,sforăit
B. electrooculograma
C. EEG în stare de veghe
D. electromiograma submentală
E. oximetria

229 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
230 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1634)

M2606238. În leziunile pulmonare acute apar următoarele componente fiziopatologice:


A. pedispoziţia genetică
B. iniţierea:evenimentul declanşator iniţiază cascada celulară inflamatorie
C. amplificarea cu recrutarea celulelor efectoare
D. leziunea produsă de neutrofile,macrofage,monocite,limfocite şi produsii lor proinflamatori
E. manifestări de SDRA
(pag. 1636)

M2606239. Caracteristicile clinice ale SDRA sunt reprezentate de:


A. afecţiunea respiratorie cronică preexistentă
B. bradipnee
C. dispnee moderată
D. cianoză
E. raluri subcrepitante/crepitante predominant de inspir
(pag. 1637)

M2606240. Complicaţiile tratamentului SDRA pot fi:


A. barotraumă
B. deshidratare
C. pneumonie nosocomială
D. fistulă bronhopulmonară
E. coagulare intravasculară diseminată
(pag. 1638)

M2706241. Diagnosticul de insuficienta respiratorie acuta la un pacient cu obstructie cronica a cailor


respiratorii este precizat de:
A. Scaderea acuta a PaO2 de la 70 mmHg la 60 mmHg
B. Scaderea acuta a PaO2 de la 50mmHg la 40 mmHg
C. Valoarea pH-ului mai mica de 7,35
D. Valoarea pH-ului mai mica de 7,30
E. Scaderea PaO2 cu cel putin 10-15 mmHg
(pag. 1609)

M2706242. Complicatiile aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute sunt:


A. Aritmiile cardiace
B. Embolia sistemica
C. Embolia pulmonara
D. Insuficienta de ventricul stang
E. Hemoragia gastrointestinala prin ulcer peptic
(pag. 1609)

M2706243. Mentionati care dintre urmatoarele afectiuni se pot insoti de hiperventilatie:


A. Astmul bronsic
B. Tromboembolismul pulmonar
C. Sindromul Pickwick
D. Miastenia gravis
E. Acidoza metabolica
(pag. 1634)

M2706244. Motivul instituirii ventilatiei mecanice la un pacient cu detresa respiratorie care


hiperventileaza este:

230 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
231 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. De a scadea ventilatia
B. De a creste volumul pulmonar mediu
C. De a imbunatati oxigenarea
D. De a evita barotrauma
E. De a creste presiunea de umplere alveolara
(pag. 1638)

M2706245. Mentionati afirmatiile adevarate despre SDRA:


A. Este o insuficienta respiratorie acuta hipoxemica
B. Marca sa fiziopatologica este cresterea permeabilitatii membranei alveolo-capilare
C. Asociaza o diferenta alveolo-arteriala in O2 marita
D. Asociaza o diferenta alveolo-arteriala in O2 normala
E. Administrarea de O2 nu corecteaza diferenta alveolo-arteriala in O2
(pag. 1636,1637)

M2706246. Sindromul de detressa respiratorie al adultului este


A. cea mai frecventa cauza de insuficienta respiratorie cronica
B. indus de stari septice, aspiratii, inhalare de toxine,etc
C. este definit de scaderea PaO2/FIO2 < 100mmHg
D. este definit de scaderea PaO2/FIO2 < 200mmHg
E. caracterizat prin examen fizic al ce la debut poate fi nerelevant
(pag. 1636)

M2706247. Hipoventilatia alveolara cronica paote determina


A. Cefalee vesperala
B. Insomnie, confuzie, fatigabilitate
C. Cianoza
D. Policitemie secundara
E. hipertensiune pulmonara si insuficienta cardiaca dreapta
(pag. 1629)

M2706248. Urmatoarele cauze pot genera sindrom de disfunctie ventilatorie de tip hipoventilatie
alveolara
A. Boala pulmonara cronica obstructiva
B. Astmul bronsic
C. Fibroza pulmonara idiopatica
D. Sindromul de apnee in somn
E. Boli ale sistemului neuro-muscular: poliomielita, miastenia gravis
(pag. 1628)

M2706249. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tratamentul SDRA


A. Glucocorticoizii sunt esentiali, date fiind proprietatile antiinflamatorii
B. Hipoxemia se va corecta pentru a ajunge la PaO2 de 60 mmHg
C. Administrarea oxigenului prin canula nazala apare inferioara celei prin masca
D. Ventilatia mecanica apare indicata daca PaO2 nu poate fi mentinuta de o FI O2 de 60%
E. In repletia volumica solutiile cristaloide sunt preferate celor coloide
(pag. 1638)

M2806250. Mecanismele hipoxemiei sunt:


A. cresterea pCO2 inspirat
B. scaderea pO2 inspirat
C. hipoventilatia

231 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
232 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. suntul
E. dereglarea raportului ventilatie-perfuzie
(pag. 1562)

M2806251. Valorile indicate de puls-oximetru nu sunt exacte cand:


A. exista methemoglobinemie semnificativa
B. SaO2 este sub 90%
C. SaO2 este peste 90%
D. exista vasoconstrictie puternica
E. exista carboxihemoglobinemie semnificativa
(pag. 1561)

M2806252. Mecanisme ale hipercapniei pot fi:


A. anemia
B. productia crescuta deCO2
C. scaderea travaliului respirator
D. cresterea rezistentei cailor respiratorii
E. ineficienta schimbului respirator
(pag. 1563)

M2806253. In sangele venos amestecat,recoltat din artera pulmonara


A. pO2 are valoarea normala 40 mm Hg
B. pO2 are valoarea normala peste 90 mm Hg
C. variatii foarte mici ale pO2 pot reflecta variatii mari ale saturatiei cu O2
D. variatii mari ale pO2 pot reflecta variatii mici ale saturatiei cuO2
E. masurarea saturatiei O2 permite calcularea debitului cardiac
(pag. 1561)

M2806254. Disfunctia ventilatorie restrictiva se caracterizeaza prin:


A. VR crescut
B. CV scazuta
C. CPT scazuta
D. VEMS scazut
E. PEM crescuta
(pag. 1558)

M2806255. Tratamentul hipoxemiei se face:


A. cu cea mai mica fractie de oxigen inspirat
B. pentru a atinge paO2 de 60%
C. pentru a atinge paO2 de 95%
D. pentru a atinge paO2 de 80%
E. pentru a atinge paO2 de 100%
(pag. 1637)

M2806256. Hipoventilatia alveolara duce la:


A. alcaloza respiratorie
B. acidoza respiratorie
C. hipoxemie
D. vasodilatatie cerebrala si cefalee
E. afectarea calitatii somnului
(pag. 1629)

232 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
233 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

M2806257. Combinatia dintre hipoxemia cronica si hipercapnie poate produce:


A. alcaloza respiratorie
B. vasoconstrictie pulmonara
C. hipertensiune pulmonara
D. hipertrofie ventriculara dreapta
E. insuficienta cardiaca congestiva
(pag. 1628)

M2906258. Minimul de investigatii la toti pacientii cu insuficienta respiratorie cuprinde:


A. examinarea sputei
B. CT toracic
C. radiografie toracica
D. electrocardiograma
E. masurarea gazelor sanguine
(pag. 1608)

M2906259. Factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute sunt:


A. pneumonia
B. pneumotoraxul
C. scaderea volumului secretiilor
D. poluarea atmosferica intensa
E. insuficienta ventriculara dreapta
(pag. 1608)

M2906260. Ventilatia neinvaziva este recomandata in absenta:


A. disfagiei
B. anxietatii
C. instabilitatii hemodinamice
D. suferintei abdominale cronice
E. hipoxiei severe
(pag. 1608)

M2906261. Care dintre urmatoarele pot fi complicatii survenite in cursul tratamentului insuficientei
respiratorii acute?
A. embolia pulmonara
B. infarctul miocardic
C. aritmiile cardiace
D. hemoragia gastrointestinala
E. alcaloza metabolica hipokalemica
(pag. 1609)

M2906262. Tratamentul suportiv al hipoxemiei din SDRA vizeaza:


A. atingerea unei PaO2 de 90 mmHg
B. atingerea unei PaO2 de 60 mmHG
C. o saturatie in O2 a hemoglobinei de 90%
D. imbunatatirea oxigenarii hemoglobinei
E. cresterea frecventei respiratorii
(pag. 1637, 1638)

M2906263. Complicatiile posibile ale masurilor terapeutice folosite in SDRA sunt:


A. infectii nosocomiale
B. barotrauma

233 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
234 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. coagularea intravasculara diseminata


D. ruptura unor alveole mai putin afectate
E. pleurezia
(pag. 1638)

M2906264. Care dintre urmatoarele variabile sunt scazute in cadrul sindromului obezitate-
hipoventilatie ?
A. complianta peretelui toracic
B. capacitatea functionala reziduala
C. ventilatia bazelor pulmonare
D. diferenta PO2 alveolo-arteriala
E. PaCO2
(pag. 1631)

M2906265. Clearence-ul traheobronsic poate fi imbunatatit prin:


A. agenti ß2 adrenergici
B. administrarea de diuretice
C. teofilina in asociere cu bronhodilatatorii
D. drenaj postural
E. percutia toracelui
(pag. 1609)

M2906266. Factorii de prognostic negativ in SDRA sunt:


A. sepsisul
B. sexul masculin
C. varsta peste 65 ani
D. supradoze medicamentoase
E. fibroza pulmonara
(pag. 1638)

M2906267. Caracteristicile clinice initiale ale SDRA sunt:


A. cresterea frecventei respiratorii
B. pacientul poate fi asimptomatic
C. cresterea PO2
D. cresterea PCO2
E. raluri fine de inspir
(pag. 1637)

M2906268. Sindromul Pickwick cuprinde:


A. obezitate marcata
B. somnolenta diurna
C. hipoventilatie indusa de somn
D. insuficienta cardiaca stanga
E. este un sindrom de tip obezitate-hiperventilatie
(pag. 1631)

M2906269. In urmatoarele afectiuni, interesarea nervilor sau a muschilor respiratori reprezinta o faza
tardiva a unei afectiuni generale:
A. sindromul postpolio
B. distrofia musculara
C. miopatia asociata deficientei de maltaza a adultului
D. miastenia gravis

234 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
235 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. paralizia idiopatica a diafratgmului


(pag. 1630)

M2906270. Care dintre urmatoarele clase de medicamente nu si-a demonstrat eficienta in tratamentul
insuficientei respiratorii acute din BPOC ?
A. mucolitice
B. blocanti H2
C. teofilina in asociere cu agonisti ß2 adrenergici
D. inhibitori ai enzimei de conversie
E. anticolinergice
(pag. 1609)

M2906271. Care dintre urmatoarele modificari sunt caracteristice fazei precoce a SDRA ?
A. infiltrate difuze, extinse bilateral
B. PO2 scazut
C. campuri pulmonare transparente
D. PCO2 crescut
E. PCO2 scazut
(pag. 1637)

235 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro