UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA ŞI FARMACIE

"NICOLAE TESTEMIŢANU"

Catedra de filosofie şi bioetică

APROBAT
la şedința Catedrei de filosofie şi bioetică
din 25 august 2023, proces verbal nr. 01,
șef catedră, dr. hab. în filos., conf. univ.
Vitalie Ojovanu

Caiet de sarcini
la disciplina opțională MALPRAXIS ȘI DECIZIE MORALĂ ÎN
MEDICINA CLINICĂ
pentru studenţii facultăţilor Medicină 1, Medicină 2, Stomatologie

Student:

grupa nr.

Chişinău * 2023

1
1. Identificați și comentați un caz plauzibil de malpraxis în cadrul orelor sau practicelor din
clinici, sau în situații privitor la persoane ce le cunoașteți

Într-o zi aparent obișnuită, un chirurg oral și maxilo-facial a fost implicat într-un eveniment nefericit
care a schimbat drastic cursul vieții unui pacient. Acesta avea nevoie de o simplă extracție a dintelui
48, o procedură comună în domeniul stomatologic. Cu toate acestea, un detaliu aparent minor, dar
de o importanță crucială, a generat consecințe devastatoare.

Procedura a început într-un mediu clinic aparent obișnuit, cu pacientul așezat pe scaunul
stomatologic și chirurgul pregătindu-se să efectueze extracția. În această fază aparentă de rutină,
însă, s-a produs eroarea fatală: chirurgul a utilizat un elevator nesterilizat în timpul intervenției.
Această decizie, inițial trecută cu vederea sau subestimată, avea să declanșeze o succesiune de
evenimente cu impact major.

Consecințele imediate ale utilizării instrumentului nesterilizat au fost dramatice. Pacientul a

dezvoltat rapid o infecție locală severă, manifestată sub forma unui abces submandibular. Acest
abces, o colecție de puroi în țesuturile sensibile din jurul mandibulei, a început să crească în
dimensiune, exercitând o presiune considerabilă și generând un disconfort extrem pentru pacient.

Gravitatea situației a impus necesitatea unei intervenții medicale urgente. Pacientul a fost supus unei
proceduri complexe de drenare a abcesului, în care chirurgul a făcut incizii precise pentru a permite
eliminarea puroiului acumulat și a diminua presiunea. A fost necesară o atenție deosebită pentru a
minimiza riscul răspândirii infecției către țesuturile sănătoase din jur.

În paralel cu procedura de drenare, a fost instituit un tratament agresiv cu antibiotice pentru a

combate infecția și a preveni recidiva. Antibioticele au fost selectate cu atenție, ținând cont de
tipurile de bacterii implicate și de sensibilitatea acestora la diferite medicamente. Pacientul a fost
monitorizat atent pentru a asigura o reacție adecvată la tratament.

Impactul asupra pacientului a fost profund și multilateral. Procesul de recuperare a presupus nu doar
gestionarea suferinței fizice, ci și abordarea aspectelor psihologice și financiare. Durerea fizică a fost
gestionată printr-un plan de control al durerii, care a inclus medicamente adecvate și proceduri de
îngrijire postoperatorii.

Însă, perioada de recuperare a fost prelungită, iar pacientul a trebuit să facă față unei restricții
semnificative a activităților zilnice. Acest aspect a avut un impact direct asupra calității vieții, iar
pacientul a fost nevoit să facă față unei tranziții dificile către revenirea la normalitate.

Pe lângă suferința fizică, impactul financiar a adăugat o povară suplimentară. Costurile

tratamentului, intervențiilor chirurgicale suplimentare și medicamentelor au fost semnificative,
afectând resursele financiare ale pacientului și familiei sale. Această presiune financiară a generat
stres și incertitudine într-un moment deja dificil.

Cu toate acestea, poate cel mai profund a fost impactul psihologic al întregii experiențe. Încrederea
pacientului în profesioniștii medicali și în întregul sistem de sănătate a fost grav afectată.
Sentimentul de vulnerabilitate și neputință a generat anxietate și teamă, afectând nu doar relația cu
medicii, ci și încrederea generală în procesul medical.

2
În concluzie, această poveste tragică subliniază nu doar importanța respectării riguroase a
protocoalelor de sterilizare și a standardelor medicale, dar și vulnerabilitatea pacienților în fața unor
erori medicale aparent minore. Fiecare detaliu în cadrul unei intervenții medicale este esențial, iar
nerespectarea celor mai înalte standarde poate avea consecințe dramatice. Este imperativ ca
profesioniștii medicali să fie conștienți de responsabilitatea lor și să acționeze cu cea mai mare
atenție și integritate pentru a asigura siguranța și bunăstarea pacienților.

2. Constatați în documentele anexate momentele, articolele ce au, după opinia D-stră,

oarecare atribuție la cazurile de malpraxis, comentați-le.

L E G E cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului nr. 263-XVI din 27.10.2005

Capitolul 2
DREPTURILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE PACIENTULUI
Articolul 5. Drepturile pacientului Pacientul are dreptul la:
b) atitudine respectuoasă şi umană din partea prestatorului de servicii de sănătate,
indiferent de vîrstă, sex, apartenenţă etnică, statut socioeconomic, convingeri politice şi
religioase;
c) securitate a vieţii personale, integritate fizică, psihică şi morală, cu asigurarea discreţiei
în timpul acordării serviciilor de sănătate;
g) informaţii cu privire la prestatorul de servicii de sănătate, profilul, volumul, calitatea,
costul şi modalitatea de prestare a serviciilor respective;

Capitolul 3
GARANTAREA DREPTURILOR FUNDAMENTALE ALE PACIENTULUI
Articolul 8. Garantarea drepturilor sociale ale pacientului la asistenţă medicală
(1) Realizarea drepturilor sociale ale pacientului la asistenţă medicală este determinată de
asigurarea accesului echitabil la serviciile de sănătate de cea mai înaltă calitate, pe care
societatea o poate garanta cu resursele umane, financiare şi materiale disponibile, conform
legislaţiei.
Articolul 15. Asigurarea dreptului pacientului de a ataca acţiunile prestatorilor de servicii
de sănătate
Articolul 16. Protecţia extrajudiciară a drepturilor pacientului
Articolul 17. Protecţia judiciară a drepturilor pacientului

CODUL DEONTOLOGIC a lucratorului medical si farmaceutic din IMSP Spitalul psihic de

psihiatrie

CAPITOLUL I
IMPERATIVE, OBIECTIVE, PRINCIPII ŞI VALORI GENERALE

3
8. Lucrătorul medical şi farmaceutic trebuie să dea dovadă de maximă vigilenţă în acordarea
serviciului profesional şi în evitarea complicaţiilor previzibile la pacientul aflat în îngrijirea sa.
11. Medicul posedă independenţă profesională, libertatea prescripţiilor şi actelor medicale pe care le
consideră necesare, în limitele competenţei sale şi este răspunzător pentru acestea.

CAPITOLUL II
NORME GENERALE DE COMPORTAMENT ÎN ACTIVITATEA MEDICALĂ
15. Din momentul în care a răspuns unei solicitări, lucrătorul medical şi farmaceutic este automat
angajat moral să asigure bolnavului în cauză îngrijiri conştiincioase şi adecvate, inclusiv prin
direcţionarea pacientului spre o unitate medicală sau un specialist cu competenţe superioare.
16. Este interzisă practicarea de către lucrătorul medical sau farmaceutic a unor activităţi care
dezonorează profesia medicală. Se recomandă o abţinere, inclusiv în afara vieţii profesionale, de la
acte de natură să compromită imaginea medicului.

CAPITOLUL V INFORMAREA PACIENTULUI

33. Lucrătorul medical, în dependenţă de competenţă trebuie să ofere pacientului, la cererea
acestuia, informaţii depline şi inteligibile despre starea sănătăţii sale, etapele tratamentului, riscurile
şi beneficiile aşteptate.

CAPITOLUL VII
CONSIMŢÎMÎNTUL/ ACORDUL INFORMAT AL PACIENTULUI
43. Consimţământul este exprimat în condiţiile legii.

CAPITOLUL XIV
COMITETUL DE BIOETICĂ
94. Comitetul de bioetică este structură constituită în scopul prevenirii şi a rezolvării problemelor
complicate de ordin moral, apărute în activitatea biomedicală contemporană şi în practica clinică.